t

Nicolae'Filimon

crocoll vECHr sr Nort

SAUCE NA$TE DIN PISICA$OARECI MANANCA

*ttBucure$ti

2018

CUI'RINS

PARTEA IDe la l8l4Ptnila 1830

CAPITOLUL IDinu Ptuurici ................. -..........""""' 19

CAPITOLUL IIPosteh,iicul Andronache Tuzluc

CAPITOLUL IIIRornlnul gi fanariotu1.r.................i.. ........,.-.'."-':"" 32

CAPITOLUL IVChera Duducz .....-;........;.....'.......,.......i.........

CAPITOLUL V i ,

Educagiunea ciocoiului ..,""""""""' 42

.35

CAPITOLUL VIIpocrigii tn lupti """"" 5l

CAPITOLUL VIIPAni nu faci foc, fum nu iese .............'- """""""""' 58

CAPITOLULVIIIMijlocul de a face foc fbrl sl iasl fum ............' """""""""""""" 64

CAPITOLUL IXConfidengele .................-. """""""""" 67

CAPITOLUL XChir Costea Chiorul ''""""""""""""V0

CAPITOLULXIAdevirul e proaste marft .......... """'74

CAPITOLULXIIUnalamlni! """"""""79

CAPITOLULXIIICe dai si te fac ispravnic? """"""""' 9f

CAPITOLULXIV

Jin te bine, arhon postelnice!.. """" 97

CAPITOLULXVScenedeviagisociah """"""""""" 102

CAPITOLULXVIFi-te om de lumea noui, si furi clogca dupi oul! """"""""" 113

CAPITOLULXVIIMuzica gi corografia ln timpul lui Caragea """ I22

CAPITOLULXVIIICe n-aducc anul, aduce ceasul

CAPITOLULXIXAvertismentcle .........'.'.... """"""""' 135

CAPITOLULXXTeatrul ln fbra Romlneasci """""' 140

CAPITOLUL)OilFemeia a scos pe om din Rai .-.......-.... "'---''-- 146

CAPTTOLULXXII.Italiana ln Algir' .......""""""1"' """ 156

CAPITOLULXXIIISlugileboieregti """""' 162

CAPITOLULXXIVcochiivechi ...............".... .................. 16g

CAPITOLULXXVMareahntminie ............. """"""""" 17'

CAPITOLULXX\4O sceni dramaticl ...".'....... """"""' 178

CAPITOLULXXVIIIBlestemul pirintesc """"""""''"""' lE7

CAPITOLULXXIXun sufet nobil ........... ...................... 198

CAPITOLUL XXXLagtuul dc la Cotroceni 9i tridarea"""""""""""""""""""""" 2O5

CAPIT'OLUL XXXIAlesandru lpsilant gi Eteria greceascl ...........2t5

CAPITOI-UL XXXIICu rogojina aprinsi-n cap gi cu jalba-n progap"... .................... 220

CAPITOLUL XXXIIIOcna pirisitl ..........."..... ................. 228

EPILOGDin opincar, rnare spirar ............... 239

243

18 NICOLAE FILIMON

in loc sI aducl cu dAnqii luminile Europei civilizate, nu aduc decAt

viciul gi depravarea sau, daci vreunul dintr-ingii reugeqte a inviEa

cite ceva, aceasti culturi intelectualil nefiind susginuti de [un ca-

racter leal gi de] o educagiune moralX, produce mai mult riu decAt

bine nenorocitei giri ce hrinegte in sAnu-i asemenea vipere"

Ciocoiul sau puiul de ciocoi, aiuns om de stat' se deosibeqte de

omul onest prin mai mutrte fapte, iar mai cu seami prin purtarea

sa. El nu se pronungi definitiv Pentru nicio doctrini politici,nu se face adept credincios al niciunui partit, nu doari c5' ate

spiritul drept 9i neplrtinitor, ci ca si poati exploata deodatl toate

docrinele gi pardtele in folosul siu.Amorul de patrie, libertatea, egalitatea 9i devotamentul sunt

vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le rostegte prinaduniri publice gi private; dar aceste virtugi cetigenepti, de care

face atiltapompi, nu sunt decit treptele scirii Pe care voiqte a

se sui la p,tt.t. gi uneori, cAnd ele nu-i servi de ajuns, el alearga

la striini gi priimegte de la ddngii posturi in gara sa.

Ajuns la gradul de mirire Pentru care a comis toate migeliile,

a suferit toate umilingele gi a declamat, fbri a le simgi, toate vir-tugile din lume, ciocoiul igi ridici masca ipocriziei de la ochigi se arati lumei in mizerabila gi uricioasa nuditate a sufetuluisiu celui mic.

Inima lui, aspriti de suferingele, umilirile gi injosirile prin care

a trecut, devine incapabili de orice simgimdnt frumos 9i uman.

Libertatea presei il supiri, cici descoperi inichitigile vieEei sale ;inu-l lasi silespoaie de averi pe stat gi pe particolari; funcgiunile

statului le imparte la ciocoi cu cea mai mare prodigalitate 9i, ca sise poati folosi mai bine de orAnduirile in servicie, i9i recruteazi

un ciocoi tot de calibrul slu gi speculeazi printr-insul pAnea

nenorocigilor funcgionari.IatI tipul ciocoiului din toate Eirile 9i mai cu seami din gara

noastri, unde lumina adeviratei civilizagiuni n-a risipit incinorii cei gro;i ai ignorangei gi ai depravagiunei. Iati tipul ce ne

propunem a urrniri in deosebitele faze prin care el a trecut ini.."t"t nostru, de la ciocoiul cu anteriu 9i cu cilimiri la brAu al

timpilor fanariotici, pAni la ciocoiul ctt frac 9i cu minugi albe

din zilele noastre.

PARTEA IDe la 1814 pinn la 1830

C,dPI'II"OLI.JL I

I)inu Prituric,i

Intr-o dimineagi din luna lui octombre, anul 1814, un june de22 de ani, scurr la sraturi, cu faga oache;5, ochi negri plinicle viclenie, un nas drept 9i cu vArful cam ridicat in sus, ce indicirmbiEiunea gi mAndria grosolan5., imbrlcat cu un anteriu degamalgea rupt in spare, cu caravanit de pinzL de casi vlpsigicafeniu, incins cu o'bucarl de pitnzi cu marginile cusute ingherghef, cu picioarele goale blgate ln nigte iminei de saftian,care fuseseri odati rogii dar igi pierduseri coloarea din cauzavechimei, la incingitoare cu nigte cilimlri colosale de aramL,in cap cu caLrc de gal, a cirui culoare nu se poate destinge dincauza peticelor de diferite materii cu care era cArpit, gi purtAndca vegtmAnt de cipetenie o fermeni de pambriu ca paiul griului,ciptugiti cu bogasiu rogu, un astfel de june sta in scara caselorrnarelui postelnic Andronache Tuzluc, rezimat de stAlpii intririigi absorbit in nigre mediratiuni care, reflecrAndu-se in tri.surele2fegei sale, lisau sise vazXpAnila evidengi cI gAndirea ce-lpreocupanu era decAt planuri ambigioase ce inchipuirea lui cea vie ii puneainainte 9i obstacolile ce intXmpina in realizarea lor.

In momentul acela, uga scirei se deschise ;i se ariti inainteajunelui un arniur imbricar numai in fir, cu pistoale gi iatagan labrAu 9i cu titarci rogie blinitl cu vulpe nafe. MAndrul albanez,fbri si priveasci cit de pugin pe bietul june ce-i ftcea temenele 3

pAni la piminr, strigi. cu voce de srenror:

- Ioane, trage butca boierului Ia scari!

' Pantalonir in context: trisiturile - (".r)' Cornplimente rurceqti

20 NICOLAE FILIMON

Vizitiul, dupi ce plesni de cAteva ori din bici gi mai {bcu cAtevamarafeturi prin care voia si arate abilitatea ce avea in meseria sa,

trase butca la scari.Nu trecu mult gi se auziri pagii cei lenqi gi gravi ai marelui

postelnic, ce cobora scara cu o cadenEi simericl. Junele, a ciruiatenfiune ere aEintiti la cea mai micl miscare ce se petrecea, auzi gi

el acest zgomot gi, cu un aer ln care se vedea foarte curat nelinigtea,ridici de lapimAnt doul cutii cu pistrivi gi citwa giini; apoi virimachinilicegte mlnain sAn gi scoase unplic sigilat, iar dupice igistrlnse fermeneaua la piept gi-gi lui caucul din cap, lisind si se

vazi o cipiEini rasi peste tot gi numai in cregtet cu vreo citeva firede pir,lui o pozigie umilitoare 9i agtepri sosirea boierului.

in fine, postelnicul apiru in scari imbricat cu antiriu decutnie ca guga porumbelului, incins peste mijloc cu un 9al de

farigrad, cu iqlicul in cap 9i lnvelit pAni la ochi cu o giubea depostav albastru, bliniti cu blani de ris. El ziri pe june si-i zise cugravitatea de boier de protipendadir:

- Cine egti, mi biiete, gi ce voiegti de la mine?

Junele cizu in genunchi gi, sirutind pulpana antiriului, ris-punse cu o voce lAngedi ce inspira compitimire:

- Si triiEi intru mulEi gi fericigi ani! Sunt Dinu Piturict ne-mernicul fiu al preaumilitei voastre slugi treti-logofbr GhineaPiturict fostul odinioari vitaf de curte d inllEimei voasrre.

- Ei bine, spune-mi ce vrei de la mine ?

- Am o scrisoare de la tata citre preacinstitul 9i de bun neamobraz al Miriei rroasrre.

- Ad-o-ncoa, si. vedem acea scrisoare.

Junele se apropie de postelnicul ginind capul plecat pini laplmAnt gi-i dete scrisoarea, apoi cizu iarigi ln genunchi 9i, stAndin aceasti pozigiune, agtepti rispunsul.

Boierul deschise scrisoarea gi citi cele urmitoare:

Prearnilostiuului Si d.e bun nearn al meu stiphn,cu cea de slugd sapanere m.i inchin.

Ijh;l

I De prima clasit lndivide

crocorr vECHr $r Nor 2L

Dupd sftnta datorie ce Am, ca un supas credincios uin a cercetadesprefericha Si miefoarte scurnpi sdndtate a Paneagheniei tale, c4afl,ind-o pe deplin, s,i md bucur din riruncbii inimei mele, cdci eu,

din mih Domnulu| m,i. aflu in toatd innegimea sdndtdgei Si m,iindeletnicesc cu urnilita mea slujbullyd de sarnes, ce te-ai milostiuita-mi da. Am prirnit preacinstita scrisoare a Bkgorodniciei tale Sicele ce-rni poruncesti le-arn pus in lucrare. Cele patruzeci ludelscutelnici: Ttescari, rd.cari, uindtori Si d,iruarl i-am imprdstiat intotjudEul fi cred cd, cu ajutorul lui Dumnezeu Si iuschiuzarkcalsrneritului tdu rob, curtea Blagorodniciei tale in scurti ureme se ua

impha de toate cele trebuincioase.Aba arn sd te rog, arhon postelnice;ful rneu, tnfiViSdtorul aces-

tei umilite scrisori, a ajuns in ilicbie Si cu toate cd m-arn silit a-linudya toate iuschiwzarlicwrile Si rnarafeturile cu care trebuie sif.e irnpodobit un adeadrat calemgiu, dar nefl.nd de ajuns toate/tcestea, il trdmit Ia Dornnia ta ca sd. se mai roadd, s,i. poati iesi

Si el m,lne-poimdne la obraze.Priime;te, milostiue stdp,ine, doui. bote cu pdstrdai Si zece g'iini

crescute Si ingr,isate de rnine.

A Paneugbeniei tale srneritd Si arnilit,i slugdtrui-logofit Gbinea P'dturici ot Bucou sud. Saac.

Dupi ce postelnicul Andronache citi scrisoarea, cheml pevitaful siu de curte gi-i zise:

- Ia aceste cutii cu plstrivi 9i si le trimigi colo, gtii tu! Iar pegtrengarul acesta de biiat si-l opregti in curtea mea gi si mi-l facideocamdati ciubucciu.

La aceste vorbe ale boierului, inima lui Dinu Piturici sllti debucurie, si avea mare dreptate, cici prin admiterea lui in serviciulpostelnicului devenise proprietar pe prima literi a alfabetuluiFortunei.

in timpul acesra, viziriul arinse caii cu biciul gi iegi cu butcadin curte, iar vitaful lui cutiile cu pistrivi impreuni cu giinilesi, urmat de noul siu confrate in ciocoism, sui mai intAi scara

22 NICOLAE FILIMON

cea mare a casei, trecu prin sali ti, ajungind la o galerie cam

intunecoasi, se opri in loc gi zise lui Dinu Plturici:- Iaci odaia ce gi-am gitit pentru locuingi; intri lntr-lnsa 9i

peste un ceas voi veni si te invig meseria de ciubucciu cu care

te-a cinsdt stipAnul.Noul ciocoi agtepti pAni se depirti vitaful, iar dupi aceea

se cobori in curte gi, luAnd o pireche de desagi in care era ocolecgiune de trenEe ce compuneau averea ce aducea el din casa

pirinteasci, sui scara cu repeziciunea vlndui 9i, intrAnd iarlgiin camera sa, igi agezi toate lucrurile pe la locul lor.

Camera despre care vorbim era in periferie de un stinjenpitrat; intr-unul din cele patru unghiuri era o vatrl intocmaica cele obicinuite la cafenelile turcegti, pe care sta un ibriccolosal, lncongiurat din toate pirgile cu cirbuni stingi pe jumi-tat". in cellalt unghi era- erezat un dulap prin ale cirui sdcle

se vedeau o mulgime de ciubuce de antep gi de iasomie, cu ima-mele de chihlimbar limoniu, iar rnai sus, pe o despirEire ftcutiintr-adins, se vedeau o mulEime de feligene pentru cafea" cu

zarfurile lor de argint, gi cAteva chisele de dulceagi. La extremi-tatea dejos a acestui dulap se zirea un lighean de argint, pe al ciruiacoperimAnt era pusi o bucatl de slpun mosc in formi sfericl.LAngI acest dulap era un pat mizerabil de scAnduri, acoperit cu o

piturl de lAni albastri, iar pe peregi erau gintuite cAteva cadre de

hArtie, zugrivite cu vopseli proaste: una dinr-insele reprezenta

lupta navali de la Cegme-Liman gi arderea flotei turcegti de citrepringul Orlod, iar pe cealalti era desenatl asasinarea principeluiHangerii de cltre trimisul Porgei Otomane.

Dinu Piturici dete o privire repede gi dispreguitoare camerei

sale, apoi deschise fereastra 9i incepu si se uite ln curte. Privi cu

bigare de seaml mulgimea de giini, gAgte, rage, claponi, cocori gi

cilifari ce furnicau prin curtea boiereasci, apoi se intoarse cltrebucltirie gi, la vederea mulgimei de tingiri de diferite capacitigi,in care se pregiteau cele mai gustoase bucate din Fanar, faga luise colori de o bucurie nedescriptibili, iar dupi o refecgiune de

citeva minute, zise in sine: ,,Iati-rni in sfrrgit ajuns in pimintul

crocorr vEcHr $r Nor 23

fhgiduingei; am pus mXna pe pAne ;i pe cutit; curagiu 9i ribdare,prefhcitorie gi iugchiuzarlAc, 9i ca mAne voi avea 9i eu case mariqi bogngii ca ale acestui fanarior".

CAPITOLUL II

Pos te lnicu I An dro nac h e Tuzluci

Silisimpe ambigiosul nostru ciocoi in pace a-9i faceplanurile salepentru exploatarea averii stiplnului siu 9i, in loc de a-l intrerupedin vislrile sale ambigioase, si facem cunoscut lectorilor no;tri pepostelnicul Andronache Tuzluc.

Acest fanarior venise din Constantinopole in suita domni-corului Georgie Caragea gi fbcuse meseria Je ciohodar in curreaacelui principe.

Ca fanariot nlscur in uligele cele srrimte ale Fanarului, undese urzesc ai se pun in lucrare cele mai intunecoase intrigi ce auruinat Imperiul greco-roman, el mogtenise din nagter€ un maretalent de intrigl gi de lingugire; gtia din lncercare ci. raiul cerescgi plmlntesc nu se poate deschide decAt prin femei; de aceeai9i indreptase roare bareriile intrigilor sale in conrra femeilordoamnei 9i mai cu seami ale domnigei Ralu, fiica preaiubiti adomnului Caragea.

El fbcu cunogtingi cu acea volubili gi capricioasl principesiprin mijlocul unei dame a ei de onoare, cu care se inamorasenumai pentru implinirea acestui scop. (Jn an lntreg fanariotulnostru ficu domnigei tot acele seryicii ce fbcea odinioariMercurr celui mai mare dintre zeii Olimpului elenic, cu deose-bire numai ci domniga, neputind si dea fanariotului nemurirea,flcu sI cazS.in mAnile lui pitacul domnesc prin care ll numeavel-cimirag.

A fi mare cimirag al unui principe care are un fiu frumos caParis 9i desfrAnat ca DonJuan si a fi rldicat la aceasti demnitareprin intrigele unei principese, frumoasi ca Elena lui Menelau

I Mercur - solul zeilor, mai tdrziu zeul comerqului ln mitolo$eroman| (n.n)

24 NICOLAE FILIMON

gi mai desfrAnati decit Phrinet 9i declt Cleopatra, este negregit'a poseda cheile minelor de aur ale Californiei.

Fanariotul nostru exploati cAt se putu mai bine postul declmirag, iar cind vLzu cl. in cimari nu mai rimlsese nimic defurat, cumplri mai lntAi calemul viniriciului, al oieritului;i maiin urmi huzmetul spitiriei gi astfel, unindu-se cu hogii gi rilhariide drumuri, despuie gara in toate modurile mai mult de trei ani,pAni ce igi cumplrl vreo zece mogii, cAteva familii de gigani,case, vii qi altele; iar dupi aceea izbuti, tot prin intrigi gi baseEi,

a deveni mare postelnic.O singuri doringi mai avea sl-gi implineasci, ca sI ajungi la

culmea fericirii sale.

El hrinea de mult timp un amor foarte tare pentru junaMaria, unica fiici a banului C..., romin de nagiune, dar rangultatilui frumoasei copile, sufetul ei nobil si curat, faptele ei plinede cuviingl gi de blindeEe infringeau toate semegele doringeale depravatului venetic. De multe ori el se incerci a se duce labanul ca si ceari. mina 6icei sale, dar totdauna un simgimAnt fatalil oprea din aceasti intreprindere. in acele momente de indoialigi descuragiare el deveneaposomorAt gi teribil. Adevirul, pe careDumnezeu l-a pus 9i in inima celui mai mizerabil om, se prezintain acele momente dinaintea lui ;i, arltAndu-i oglinda in care se

risfrAngeau crimele prin care ajunsese la mirirea in care se afla,pare ci-i zicea: ,,Privegte, mizerabile, crimele tale, 9i nu cureza sipilegd cu suflarea ta cea inveninatS. acel crin serninar de minaDomnului in aceasti vale a lacrimilor."

Dar daci adevirul este pus in inima omului ca si-i arate caleace duce la fericire, fatditatea a voit ca pasiunile materiei si invingimai totdiauna acest sfhnt simgimAnt ce se manifesti in noi de cAte

ori voim sI comitem vreo nelegiuire.Astfel se intAmpli 9i cu fanariotul nostru; musrrarea de

congtiingi dispiru de la dinsul intocmai ca fi.rlgerul sau ca spaimade-un minut ce simt copiii cAnd sunt certali cu frigezime de cirre

I Phrine - curtezani greaci (sec. al IV-lea l.Hr.). Sculptorul Praxitele a luar-oca model al statuilor Afroditei, zeiga frumuseEii. (n.n)

*l

CIOCOII VECHI $I NOI 25

piringii lor. El se hotiri intr-o zi a merge la banul gi, dupi maimulte complimente gi lingugiri, reclami de la dXnsul onoareade a deveni ginere al siu.

Bitrinul rlmase uimit de cutezarea cea mare a fanariorului;cunoscind lns5. influenga ce exercita asupra principelui Carageagi relele ce ar fi putut si-i pricinuiasci un refuz de-a dreptul, se

preflcu cI priimegte cu bucurie propunerea si il lisi a se incAntade acest vis.

Grecul ingelese insi din trisurile fegei bitrAnului ura ce aveaasupra lui, dar nu disperi, ci se duse la principele Caragea, plinde speranti ci va dobindi prin forEi ceea ce bitrinul ii refuzaseprin manieri diplomaticl.

Trei zile in urma acestei intrevorbiri, banul C... se preimblaprin gridina casei sale, absorbit in cugeriri melancolice ce-iinspira trista stare in care adusese Eara jafurile acesrei domniidlripinitoare, iar mai cu seami preocupat de un vis groaznicce-l ftcea sI se agtepte la o mare nenorocire.

intr-acest timp se prezinti inainte-i un slujitor de ai casei salegi anungi cI un ciohodar domnesc cere a vorbi cu dinsul.

- Si intre, zise venerabilul bi.trln, indesdndu-gi caucul pesteperii capului siu cei albi ca zLpadagi cercind a se distra privindgi mirosind florile unui neramz inforitl.

Ciohodarul intri in gridini;i, ftcAnd cAteva complimenteorientale, dete banului un plic sigilat; apoi, trigAndu-se pugin,lui o pozigiune respectuoasi.

Banul deschise plicul gi gisi intr-insul scrisoarea aceasta:

Arbon bane, mdne dirnineay,i sri uii la Curte, cdci arn sd-yiuorbesc ceua tainic.

Ioan Gheorghe Caragea

Dupi ce birrAnul boier blgi scrisoarea iarigi in plic si plicul inbuzunarul de la pieptul anreriului, zise ciohodarului:

- Spune Miriei sale ci voi face astfel precum imi porunceste.

t Rominul, clnd se afli coprins de gAnduri intristiroare, obicinuiegte a-giindesa ciciula pe cap. Acesta este un gesr romAnesc ce se pistreazi pAniastizi intre locuitori tirani.

26 NICOLAE FILIMON

Tiimisul domnesc se inchinl pAni la pimAnt 9i, iegind, se

duse ca si-gi implineasci mesajul, iar bitrlnul apuci ingrijatpe o cirare ornati de amAndoui plrgile cu roze gi cu iasomii gi

se opri dinaintea unui pavilion lucrat in stil oriental. PAnI a nupune piciorul pe treptele scirii, stitu puEin in loc gi se gAndi.Nu gtim care vor fi fost gAndirile ce-l preocupau; gtim numaici trisurile fegei sale uneori deyeneau crunte, alteori pline deindurare gi cAteodatiun zAmbet dulce aplreape buzele salepilite,dar dispirea ca fulgerul,lisand loc unei melancolii adinci.

In fine, dupl puEini ezitagiune, sui scara pavilionului gi intrlinliuntru. Acolo gisi patru femei, dintre care doui rorceau, unadiricea in ;i cealalti impletea la un ciorap.

in mijlocul acestor femei gedea o copill ca de patrusprezece anigi cosea la ciurr un simizet. Niciodatl natura nu combinase maimulte nuange de frumusege intr-o fiingi umani, decit ln aceastijuni copilI, ochi negri, umbrigi de nigte gene gi sprAncene capanacorbului, pieligi alba gi colorati de purpuri, buze ce se-ntreceaucu rozele, dingi albi gi frumogi, toate in fine se armonizau deminune cu un trup de o formi minunatl, cu nigte mlni delicatede nimft; era in adevir un tezaur de frumusege ce nu se puteavedea decAt in statuiele grecilor andci.

Pe datl ce intrlvenerabilul birAn in pavilion, toate femeile se

sculari in sus gi puseri minile la piept. BitrAnul le fhcu un semnsi iasi; apoi, rlmAnAnd numai cu juna copili, ii zise:

- Iubita mea copili, cum te afli?

- Foarte bine, titugule.

- DarL ce, nu vii si sirugi mAna scumpului tiu tati?- Ba da, titugule, da! $i deodatl cu vorba se apropie de bitrAn

gi depuse pe mAna lui un sirut inocent gi plin de dulceagi.BltrAnul o strAnse la piept gi o slruti pe frunte cu acel amor

pe care numai piringii il simt.DupI ce tata 9i fiica i;i schimbarl intre ddngii citeva priviri

de o iubire nedescriptibili, gezuri pe o sofa de postav rogu cu

I Ciurul era instrumentul de festonat al damelor romine din timpul luiCaragea.

crocorr vECHr $r Nor 27

ciucuri albi de Venegia, iar dupi cAteva momenre de ticere ;icontemplagiune, bltrAnul zise copilei:

- Mario, tu te faci din zi in zimaifrumoasi;i te deschizi lntoc-mai ca un randafir la razele soarelui. Eu caut de acum inainte si. migAndesc la fericirea ra, si-gi caut un rAnIr de treabi ca si. te md.rit.

Frumoasa Maria, auzind acesre cuvinte, se rogi si igi lndreptiochii cltre pimlnt.

- Ai, ce zici, draga mea copili? adaogi bitrAnul cu neri.bdare.Ce, nu-mi rispunzi? Te temi oare de bitrAnul ti.u tad?

Maria nu rispunse nimic la aceste din urml cuvinte. Confu-ziunea 9i marea intrisrare ce acoperise faga ei fhcuri pe bitrAnsi creazS, mai rnulte lucruri deodari 9i, ca sX poati p{trunde lnsecretul care ftcea pe juna copili si sufere atAt de mult, hotlri si.vie de-a dreptul la chestiune.

- $tii, dragi Mario, urmi el, cI Mlria sa doamna gi toatecocoanele nu mai vorbesc decAt de frumusegea ta? $rii ci vodia gi ales pe viicorul tiu soE?

Aceste cuvinre fbcuri pe Maria si rremure, darl dupi ce-girelui puterea, ea privi pe bltrAn cu ochi rugi.tori 9i li zise:

- Pot si te intreb, tate, cine este acel sog de porunceali?- De ce nu, fara mea? El esre unul dintre cei mai iubigi boieri

ai domnuluiCaragea, este tanir, frumos gi bogat.

- Numele lui?

- VoieEti si-i grii numele?

- Da, tati.- Ei bine, copila mea, viitorul tiu soE este postelnicul Andro-

nache Tuzluc.

- Ah! taci, tati., nu mai imi spune acest nume sau, de nu, mivei vedea moarte. dinainrea ta. Spune-mi, te rog ce gi-am gregitde voiegti si mi faci nenorociti pentru rordauna? Oare fiii boie-rilor piminteni s-au scins din gari? Nu mai glsegti pe nimenidecit pe acest fanarior nesuferit?

Ura Mariei asupra grecului parvenit mulgumi foarte mult pebitrAn, care, voind si se incredingeze mai bine despre aceasta,se prefrcu ci nu observase simgimA.ntul de reprobare gi de uri alnobilei copile.

28 NICOLAE FILIMON

- Agadar, tu urigti pe postelnicul, adause el; gi de unde-gi vineaceasti uri, fata mea?

- (Jra cea neimpicati ce am asupra acestui ticilos imi vinemai mult din prevedere.

- Poate ci te ingeli, fata mea.

- Nu tatl, nicidecum. [Jn om care acum doi-trei ani nu eradecAt un ticilos ciohodar, ce tremura de frig dinaintea sciriicaselor noastre, iar acum inoati in atlasuri, catifele;i samuri, nupoate fi decAt un nemernic. Aceasta mi-o zice cugetul gi o cunoscchiar dinvorbirile Domniei tale cu serdarul D... Nu egti Domniata acela care ziceai serdarului cL acest fanariot n-a doblndit nimicde la stipAnu-siu, decAt prin slujbele mArgave gi umilitoare ce a

sivArgit domnigei Ralu 9i beizadelei? Dar bine, tate, cum voiqtiacum si unegd pe unica ta copilI cu acel ciocoi mArgav care avenitaici, la noi, cu toate desfrAnlrile gi hogiile din Fanarul lui? Carefuri ;i despoaie pe lume ziua in amiaza mare 9i ale clrui mdnipistreazi inci mirosul nesuferit al curelelor butcei lui Caragea?Mai bine mi voi ingropa de vie intr-o ministire gi-mi voi plAngein singurltate uenorocirile mele, decAt si priirnesc a fi sogia celuimai necinstit dintre ciocoii lui Caragea.

BitrAnul boier, auzind aceste cuvinte pronuntate de Mariacu atata uri gi dispreE, tresilti de bucurie; apoi, privind pe junacopili cu un aer plin de dulcea;5., ii zise:

- Vino in braEele mele, copili vrednici de sAngele mogilor ;istrimo;ilor nogtri. De astizi inainte nu ai a te teme de nimic,neimpicaca uri ce ai asupra acelui grec mArgav irrii di inimi deajuns ca si mi impotrivesc poruncilor ;i infricogirilor lui C aragea.

MAngAie-te, flta mea, 9i nidijduiegte in dragostea ce are pirinceleti.u pentru tine.

A doua zi, pe la noui ore ale diminegei, trisura sta la scariagteptend pe bitrAnul boier ca si intre intr-insa; nu trecu multtirnp;ivenerabilul bitrAn apiru inpridvorul caselor sale, imbricatcu anteriu de atlas viginiu, incins cu gal de farigrad, cu binigde postav dbastru-lnchis, incilgat cu megi gi papuci de saftiangalben, la brAu cu un hanger de aur, iar in cap cu un gugiuman(ciciuli) de samur cu fundul rogu. Dupi dAnsul venea fie-sa cu

CIOCOII VECHI $I NOI 29

oamenii gi femeile casei, dintre care un june ca de douizeci deani, lmbricat cu anteriu de rnanigi, cu giubea de pambriu, lungipAni la plmAnt ;i legat la cap cu un taciit cadrilat, iegi inainiegi, coborAnd scara cu mare grabi, deschise usa caretei, iar dupice intri boierul inu-insa, se sui in coadi, zicAnd viziriului: ,,LaCurtea domneasci!"

Doui lovituri de bici lisare cu marafet pe spatele armisarilorfuri de ajuns ca si puni ffisura in migcare ;i si o porneasci. pecalea Curgii principelui Caragea.

Ne oprim puEin din aceasri naraEiune ca si dirn cititorilornogtri o idee repede despre locul unde se aflapalatul domnesc peacei timpi gi despre forma arhitectonici 9i alte amlnunte origi-nale ale acestui locag, in care domnea moliciunea amestecati cuumilirea gi cu depravagiunea.

Pe spa,tiul de pi.md.nr ce se coprinde astizi intre casele lui Reschgiuvaiergiul gi vechea sali a lui Momolo, era cliditi pe timpul luiCaragea noua regedinEi domneasci., ce inlocuise pe cea veche dinDealul Spirei, arsi.la 1813.

Pozigiunea ropografici a acesrui palat era astfel: pe loculunde se afd, astlzi casele lui Bossel era clidit palatul domnesc,compus dintr-un gir de case cu doui, rAnduri, ce incepeau dinUliga Mogogoaiei gi se terminau dinaintea caselor generduluiF{eriscu, pe Uliga numiti a $coalei.

Arhitectura acesrui palat era vagi gi nedeterminari; era ozidire sau o grimidire de material in care se vedeau mai multeordine de arhitecturS., imitate in ceea ce au ele mai grosolan gimai neregulat. Fagada ce privea citre Podul Mogo;oaiei avea unbalcon in formi de chiogc rurcesc, mobilat cu divanuri;i lavigetapiEate cu catifea rogie, in care rrenea adesea principele de-;i luacafeaua 9i ciubucul, privind pe treci.tori.

Pe partea dinspre Momolo era un gir de odii in fcrrmi dechilii cilugiregti, in care qedeau idicliii, neftrii gi iciolanii dom-negti. Fundul curgii, sau partea despre Fleri.scu, era consacrargrajdurilor unde se rineau arrnisarii de Missir gi Arabia, cu carese servea domnitorul la solemniti.gi gi in plimbirile sale, iar in fagaPodului Mogogoaiei" pe o lungime aproape de una suti stinjeni,