Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 117Sectorul 6, Bucureşti

Nr. 2De la O la Z

2010 – 2011 Institutor Olimpia Ivan

Coordonator: Institutor Olimpia Ivan

Redactor-şef: Mansour Maruan Robert

Redactori: Elevii clasei a II- a EChiva DenisaCiobănescu AndraCiobotaru RaduCroitoru AdrianaDincă DavidGuşă DenisLiloiu NadineMelceoiu AlexandraMoroşan CristinaMangeac IonuţPetre AndreeaRădulescu BiancaSabău EmiliaStan ElenaStan GeorgianaStanciu AlinaŞtefan IonuţToader MariaTraşcă Alexandru

1

CUPRINS

Editorial ..........................................................................................3

O – Obiceiuri la români ................................................................ 4

P – Paştele .......................................................................................

8

R – Regulile clasei ..........................................................................10

S – Sfaturi ECO .............................................................................11

Ş – Şi eu muncesc ...................................................................12

T – Test ............................................................................................

14

Ţ – Ţara noastră în Europa .......................................................... 18

U – Unde ne plimbăm .....................................................................20

V – Vreau să ştiu .............................................................................22

X – Excursii şi tabere ....................................................................

25

Z – la final de alfabet ...................................................................26

2

Dragă cititorule,

Suntem la al doilea număr al revistei noastre. Vom continua cu alfabetul si cu ceea ce am mai făcut şi cum ne-am mai distrat.

Suntem mai mari (cu o lună), avem mai multă experienţă, dar şi mai aproape de vacanţa de vară pe care o aşteptăm cu nerăbdare.

În acest număr vei citi articole despre obiceiurile noastre, despre Uniunea Europeană, dar şi despre locurile pe care le-am vizitat sau unde vom merge în vacanţa următoare.

Paginile literei T reprezintă un test pentru părinţii noştri cărora încercăm să le testăm cunoştinţele despre poveşti. Poveştile pot fi citite la orive vârstă. Tot aici am încercat să aflăm părerea colegilor, dar si a altor persoane din şcoală care au răspuns la întrebarea ‚Ce reprezintă şcoala pentru ei/ele?’

Şi pentru că se apropie şi perioada pe care o aşteptăm cel mai mult, vacanţa, îţi propunem câteva locuri unde te poţi plimba la vară.

Îţi urez o vară plină, multe jucării şi prăjituri dacă eşti copil şi nu uita să te joci cu copilul tău dacă eşti părinte.

3

Sfântul Andrei – 30 noiembrie

Noaptea din ajunul Sf. Andrei este destinată unor obiceiuri, mai mult anticreştine, care să asigure protecţie oamenilor, animalelor şi gospodăriilor. Se crede că în această noapte "umblă strigoii" să fure "mana vacilor", "minţile oamenilor" şi "rodul livezilor". Împotriva acestor primejdii, ţăranul român foloseşte usturoiul. Casa, grajdul, coteţele, uşile şi ferestrele sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni şi animale.           Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si câmpurilor se aduc crenguţe de vişin în casă (care vor înflori până la Crăciun) sau se seamană boabe de grâu.

Sfântul Nicolae – 6 decembrie

           Decembrie vine cu sărbatoarea, atât de aşteptata de copii, a Sfântului Nicolae. Acest obicei al darurilor aduse de Moş Nicolae este păstrat mai mult la oraş. Copiilor din România din mediul rural li se poate întâmpla ca Moş Nicolae să aducă şi câte o vărguţă (pentru cei obraznici). Este sfântul ocrotitor al familiei, cel care aduce daruri copiilor pe care le pune în ghete.

Colindatul – 23 decembrie

           Pentru cea mai aşteptată sărbatoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiţie, ştiind să accepte şi obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Naşterea Mântuitorului aduce cu ea şi o varietate de practici foarte vechi prin care se celebra Echinocţiul de Iarna, momentul în care natura dă speranţe că va renaşte.           Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec şi gest ritual, ci şi numeroase mesaje şi simboluri ale unei străvechi spiritualităţi româneşti. El s-a păstrat asociindu-se cu celebrarea marelui eveniment creştin care este Naşterea Domnului Iisus Hristos. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din ţara, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Naşterea Domnului şi sunt primiţi cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci şi colaci.           În Maramureş, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă, iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul.

MOŞ CRĂCIUNMangeac Ionuţ

Moşule, dacă eşti bun,Să vii şi pe la mine la Crăciun.Cu daruri câte vei puteaCă eu am s-o ascult pe mama mea.

4

Şi dacă vrei să mai ştii moşule despre mine,Eu mă pricep şi la treabă foarte bine.Jucăriile, după ce mă joc,

Eu, cu drag, mi le pun la loc.

Împodobirea bradului

Pomul de Crăciun, aşa cum îl cunoaştem noi astăzi, este decorat cu globuri şi lumânări în ajunul Craciunului. Sub el moşul va pune daruri pentru toată familia.

Anul nou

        Anul Nou vine cu cele mai multe obiceiuri şi tradiţii. Pe înserat, în ajunul anului sunt aşteptate cetele de flăcăi să apară cu "Ursul", "Capra", "Bunghierii", "Căluţii", "Malanca", "Jienii", "Mascaţii" etc.

"Pluguşorul", alt obicei, este urarea care se transmite din tată în fiu şi nu există român care să nu-l cunoască.    Prima săptamână din ianuarie este marcată de două importante sărbători creştineşti: Botezul Domnului (Boboteaza) pe 6 ianuarie, şi Sfântul Ion pe 7 ianuarie. Toţi românii se duc la biserică de Bobotează pentru a lua apă sfinţită. În satele şi oraşele aşezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa îngheţată. Cel ce va reuşi, va avea parte numai de bine.

Marţişor şi Baba Dochia

Marţişor este denumirea populară a lunii Martie. În tradiţia populară, marţişorul este o funie formată din zilele

săptămânii şi lunile anului, adunate şi răsucite într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara, făcută cadou la 1 Martie. Baba Dochia, personificare a anului vechi, îşi trimite nora la pădure, la sfârşitul lunii februarie să-i culeagă fragi copţi. Tânăra nevastă găseşte, ajutată de Dumnezeu, fragi copţi. Văzând fragii copţi, Dochia crede că a venit vara şi deci timpul să urce oile sau caprele la munte. Din precauţie, îşi pune nouă cojoace în spate şi porneşte urcuşul însoţită uneori, de fiul sau Dragobete - zeul dragostei. Dar, cum pleacă de acasă, începe o ploaie care nu a stat nouă zile şi nouă nopţi. Îngreunându-i-se cojoacele în spate, le dezbracă, unul câte unul, până rămâne în ie sau camaşă. Zilele schimbatoare de la începutul lunii martie sunt puse de popor pe seama Dochiei care şi-ar scutura, din când în când, cojoacele de ploaie sau de omăt.

5

8 Martie

8 Martie este o zi de sărbătoare pentru noi. Este ziua când sunt sărbătorite mamele noastre. Ne pregătim cu mult timp la şcoală pentru a le face câte o surpriză. O felicitare, un mărţişor, o floare sunt oferite din inimă şi sunt la fel primite.

Mamă...Bună, frumoasăRâzând, lucrând, mângâindTe iubesc, îndrăgesc, te admir, îţi dorescFericire ......

6

7

De PaşteMansour Maruan Robert

E primăvară! Totul este plin de viaţă!Cerul are-acum o altă faţă.Pomii s-au împodobit cu haine de sărbătoare,La cuiburi s-au întors păsările călătoare.

Copiii cu nerăbdare aşteaptă ziua de PaşteCând pe pământ şi-n cer e multă pace.Cu ouă roşii femeile se pregătesc,Cu mic, cu mare spre biserică pornesc.

Pe drum când se-ntâlnescÎşi zic plini de credinţă: – Hristos a înviat!Iar ceilalţi răspund cu multă dăruire:– Adevărat a înviat!

Mansour Maruan Robert

8

Moroşan Cristina

Rădulescu Bianca Guşă Denis

Stanciu Alina

9

10

Stan Elena CarmenPăstrează aerul curat!Floarea de colţ nu o mai rupe!În pădure dacă mergi, scoarţa copacilor nu o mai umple cu numele tău

sau al prietenilor tăi!Ai rupt o floare, plantează două!Ai tăiat un copac, plantează o pădure!Ai grijă unde faci focul! Nimic nu este mai distrugător decât un

incendiu!Dacă vezi hârtii pe jos, apleacă-te şi adună-le! Nu mai arunca şi tu încă

una!Nu pescui şi nu vâna pentru propria plăcere!Fluturele este mult mai minunat când zboară, nu când se zbate între

degetele tale!Ocoleşte şirul de furnici, au şi ele drept la viaţă! Ia exemplu de la

modul cum sunt organizate!Un animal în cuşcă este un animal trist!Nu uita: de fiecare dată când faci un lucru bun pentru natură, aceasta

îţi va dărui înzecit din minunile ei!

Melceoiu Alexandra

11

În grădina şcolii.........

O ajut pe mama la spălatul vaselor!

12

Maru

Andreea

Îmi spăl singur ciorapii!

Denis

Andreea

Maru

1. Citiţi următoarele texte şi descoperiţi poveştile care s-au amestecat. Prinţesele

Mansour MaruanÎntr-o zi, cele patru prinţese ale lumii: Cenuşăreasa, Belle, Albă-ca-

Zăpada şi Aurora au plecat la balul Primăverii. După ce caleaşca a traversat Pădurea de Argint a Împăratului Roşu, Motanul Încălţat le-a ieşit în cale şi le-a spus:

- Nu puteţi trece de mine decât dacă răspundeţi la patru întrebări. Prima întrebare este pentru Cenuşăreasa. Cine a rupt coada ursului?

- Vulpea, răspunse Cenuşăreasa.Mulţumit de răspuns, se adresă Bellei:

13

- De ce Hansel şi sora sa au fugit de acasa?- Aveau o mamă vitregă foarte rea.- Frumos răspuns! exclamă motanul. E rândul tău, Albă-ca-Zăpada.

Câţi iezi avea capra?- Trei: doi năzdrăvani şi unul cuminte.Încântat, motanul a pus şi ultima întrebare: - Aurora, la câte încercări a fost supus Făt Frumos?- Nu ştiu. Ar trebui să-l întrebăm pe învăţătorul regal. Primele trei prinţese şi-au continuat drumul spre palat, în timp ce

Aurora a fost închisă în căsuţa de turtă dulce.Şi-am încălecat pe-o lalea,Şi v-am spus povestea mea. Şi-am încălecat pe-o minciunăŞi v-am spus o mare căpşună.

O poveste ciudatăMoroşan Cristina

Într-o zi, o fată s-a pierdut în pădurea cea deasă. Ea văzuse uh iepure fugăreţ. S-a dus după el. Era cam frig. Fata avea un chibrit. A aprins unul. O dureau picioarele. Dintr-o dată apăru o zână minunată. Ea vrăji dovleacul. Fata intră în caleaşcă. Încercă să îl ajungă pe iepure, dar degeaba: iepurele era prea departe. Fata lăsă caleaşca şi se întrebă:

- Oare unde a dispărut fugăreţul?Ea s-a băgat într-un tunel. Săraca fată, nu avea ce mânca. A leşinat. Atunci s-a trezit în casa unor pitici. Era în siguranţă şi putea să manânce.

În lumea poveştilorRădulescu Bianca

Ana a visat într-o noapte că era cu un băiat şi o fată care mergeau la bunici. Pe drum s-au întâlniit cu o babă care vindea mere. Deodată au apărut nişte pitici care au alungat-o.

Au ajuns la o casă părăsită. Acolo îi aştepta un lup. Acesta îi invită pe copii în casă. La fereastră a apărut o fata frumoasă, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roşii ca sângele şi faţa albă ca neaua. Aceasta le spune să nu aibă încredere în lup.

Copiii o iau la fugă speriaţi

REPORTAJ realizat de Stan Elena Carmen

M-am gândit să pun următoarea întrebare colegilor mei şi câtorva cadre didactice: Ce înseamnă şcoala pentru ei?

Răspunsurile parcă au fost trase la xerox. Diferenţe doar în ordinea cuvintelor. Iată-le:

Chiva Denisa: Locul unde venim să învăţăm.

14

Ciobănescu Andra: Şcoala este un loc pentru învăţătură.Ciobotaru Radu: Şcoala pentru mine este locul unde învăţăm şă ştim mai multe.Croitoru Adriana: Şcoala este un loc în care mulţi copiii vin pentru a învăţa.Dincă David: Şcoala înseamnă un mediu al învăţării.Guşă Denis: Eu cred că şcola înseamnă o învăţătură specială.Liloiu Nadine: Şcoala este învăţătura vieţii.Mnsour Maruan: Eu cred că şcoala este un loc frumos, curat şi bun în care noi învăţăm şi ne jucăm.Melceoiu Alexandra: Şcoala este un loc unde toţi copiii învaţă.Moroşan Cristina: Eu cred că şcoala este pentru mine un loc în care pot învăţa.Mangeac Ionuţ: Pentru mine şcoala e frumoasă şi ne învaţă multe lucruri.Petre Andreea: Şcoala înseamnă pentru mine locu de învăţătură.Rădulescu Bianca: Şcoala este o bucurie pentru copii pentru că învăţăm lucruri buneSabău Emilia: Şcoala înseamnă învăţătură.Stan Georgiana: Şcoala este pentru învăţat.Stanciu Alina: Locul unde vin ca să învăţ să citesc.Ştefan Ionuţ: ......... bolnav (are oreion, Wau....)Toader Maria: Pentru mine înseamnă învăţătură.Traşcă Alexandru: Şcoala înseamnă să învăţăm.

Doamna directoare Violeta Hubca:

Şcoala este pentru mine a doua casă.

Doamna directoare adjunct Rodica Negurescu:

Şcoala este locul unde mă simt împlinită.

15

Doamna învăţătoare Corina Mirescu: Şcoala reprezintă locul în care îmi petrec cel mai mult timp. Ea este casa şi familia mea deoarece aici elevii sunt ca într-o mare familie.Doamna învăţătoare Magdalena Puşcaş: Şcoala este locul unde elevii vin cu drag să afle noutăţi, să-şi facă noi colegi, să înveţe lucruri interesante.

Doamna secretară Cleopatra Andreescu:

Şcoala este totul pentru mine; nici la pensie nu mai vreau să ies. Dacă s-ar putea, aş dormi aici.

Doamna inspectoare Florentina Cristea:

Şcoala pentru mine, ca şi pentru voi, este a doua casă.

Concluzia: toată lumea iubeşte muuuult şcoala, iar pentru cadrele didactice reprezintă a doua casă.

Dragi colegi, de-abia aştept să pun următoarea întrebare. Să ştiţi că îmi place meseria de reporter.

16

Uniunea Europeană este rezultatul eforturilor întreprinse de ţările europene pe parcursul unei perioade de timp îndelungate. Astăzi, UE este o organizaţie formată din 27 de state membre care are ca principal obiectiv crearea unei Europe unite şi puternice din punct de vedere economic, social şi politic.

Pentru 27 de state si 496 de milioane de oameni, UE înseamnă azi mai puţine frontiere, mai multe oportunităţi, o Europa mai curată, studii în străinătate, egalitate de şanse, libertate, securitate şi justiţie socială.

Ţările membre UE sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg.

17

Steagurile ţătilor Uniunii Europene

18

Parcul Herăstrău

Parcul Herăstrău este situat în partea de nord a oraşului Bucureşti şi este cel mai mare parc al Bucureştiului. Are o suprafaţă de cca 110 ha. Lacul Herăstrau are o suprafaţă de cca 74 ha.

Aleea ce înconjoara Lacul Herăstrău are 5.92 km. Este delimitat de B-dul Prezan Constantin - B-dul Aviatorilor - Şos. Nordului - Str. Elena Văcărescu - Şos. Bucureşti-Ploieşti - Şos. Kiseleff.

AtracţiiParcul Herăstrău, numără astăzi, printre atracţiile sale, un teatru de

vară, pavilioane de expoziţii, cluburi nautice şi de sport, cafenele şi restaurante, un hotel şi multe alte facilităţi. Lacul Herăstrău este utilizat pentru agrement, pescuit sportiv, sporturi nautice şi navigaţie.

Parcul Herăstrăustrau este locul ideal unde se poate practica aproape orice gen de sport şi are zone pentru odihnă şi cultură şi zone destinate sportului şi distracţiilor.

VegetaţieParcul Herăstrău deţine vegetaţie arboricolă de salcii, plopi, arţari,

frasini şi tei. Cuprinde zona Expo Flora, Insula Trandafirilor, Insula Plopilor si Gradina Japoneză, amenajată in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in România şi a Fundaţiei Comemorative a Expoziţiei Mondiale Japoneze.

Mijloace de transportMetrou: statia Aviatorilor, Tramvai: 41, 42Autobuz: 105, 131, 148, 149, 182, 261, 282, 301, 304, 330, 331, 335 Linie speciala: 449

PARCUL CIŞMIGIU

Grădina Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București. Este așezată în centrul orașului, are o suprafață de circa 16 hectare și este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta și bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Național Gheorghe Lazăr. Grădina Cișmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă.

19

În partea dinspre Schitu Măgureanu se află Rotonda scriitorilor, unde sunt expuse busturile marilor scriitori români: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif, Ion Creangă, Alexandru Vlahuță, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Bălcescu și Vasile Alecsandri.

Pe o altă alee se găsește monumentul de marmură pentru cinstirea soldaților francezi din primul război mondial. Alte monumente ale grădinii: bustul Maica Smara[3], Gheorghe Panu, Izvorul Sissi Stefanidi.

În Grădina Cișmigiului există un loc special, La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri construite de logofătul Văcărescu în 1756, din incinta căreia pornea un tunel secret care lega Palatul Crețulescu de malul plin de ascunzișuri al Dâmboviței.

20

Despre ţestoase

Broasca-țestoasă de uscat

Este adaptată la mediul terestru. În România, trăiește în pădurile și regiunile de stepă din Oltenia, Banat și Dobrogea.

Țestoasa de uscat se recunoaște după corpul ei scurt, acoperit cu un țest format din 2 părți:

* carapacea (la partea superioară, bombată, de culoare maroniu-roșcat)

* plastronul (la partea inferioară, de culoare deschisă)Ele sunt unite pe laturi, lăsând 2 deschideri prin care ies, la partea

anterioară, capul și membrele anterioare, iar la partea posterioară, membrele posterioare și coada. Țesutul este format din plăci osoase bine sudate, acoperite de plăci cornoase. Coastele și vertebrele sunt concrescute cu carapacea. Capul, gâtul, picioarele și coada sunt acoperite de o piele solzoasă de culoare cenușie. Pe lângă organele de simț, asemănătoare cu ale șopârlei, există 2 fălci învelite într-o materie cornoasă ce formează un fel de cioc, cu margini tăioase și fără dinți. Sunt animale greoaie, care se deplasează încet din cauza conformației și a țesutului. Cele 4 membre sunt scurte, așezate lateral și terminate cu degete scurte, prevăzute cu gheare. Se hrănește cu ierburi, fructe, insecte, melci și viermi pe care le taie cu marginea ciocului. Respirația și înmulțirea este la fel ca la șerpi și șopârle.

21

Țestoasa de lacTrăiește în lacuri și bălți, rareori pe uscat. Este adaptată secundar la

viața acvatică. Se deosebește de țestoasa de uscat prin următoarele caractere:

* este carnivoră; * carapacea este mai mare; * de culoare negricioasă; * asemănătoare mâlului; * degetele sunt deslipite prin membrană interdigitală.

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida

Țestoasa cu tâmple roșii de Florida este o țestoasă verde, dar gâtul este roșu. Este de mărime medie, 25-30 cm şi trăieşte 30-50 de ani.

22

Caretul

Caretul sau țestoasa de mare, ajunge la 1-2 m lungime și 200 kg. Are carapacea mai puțin bombată, cu plăci osoase mai puțin sudate. Picioarele sunt adevărate vâsle care îi servesc la înot. Înmulțirea se face prin ouă pe care le depune în nisipul de pe plajă. Sunt vânate pentru carne, grăsime și ouă.

23

Excursiile şi taberele sunt un bun prilej de a vizita muzee, de a face cunoştinţă cu locuri noi, de a comunica între noi, de a ne juca şi nu în ultimul rănd de a ne face noi prieteni. Vara trecută am fost în tabără la Gura Râului, un loc extraordinar. În excursie am fost la Târgovişte şi la Slănic Prahova.

24

Vă urăm VACANŢĂ PLĂCUTĂ!

25