Festivalul a `nceput cu adev\rat odat\ cu recitalul cvartetuluiie[ean Voces. Un cvartet cu pian de Brahms [i un cvintet, tot cu pian, de {ostakovici ne-au f\cut s\ plonj\m `n marea muzic\.

CITI}I UN REPORTAJ DE BEDROS HORASANGIAN ~N » PAGINILE 4-5

FESTIVALUL„GEORGEENESCU“

Lenjerie intim\

Mihaela Michailov

Théâtre de La Huchette din Paris ag\zduit, timp de trei zile (5, 6 [i 7septembrie), spectacolul TeatruluiOdeon – Cinci piese scurte de Ionesco,`n regia lui Alexandru Dabija.

~N » PAGINA 6

CRONIC| DE CARTE

NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA DE IA{I » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.RO

Poiana cu prozatoriDoris Mironescu

Pentru orice cititor de bun\-credin]\,

perioada literar\ din deceniul zece

a trebuit s\ par\ una de o

incredibil\ s\r\cie...

~N PAGINILE » 10-11

PREOTUL IULIAN NISTEA DIN PARIS A CREAT 15 SITE-URI DE ORTODOXIE ROMÂN|

„Am trecut prin martorii luiIehova, baptism, prin toate“

reSourcing.Platform\ critic\

R. Chiru]\

Trecutul cultural al României dinperioada regimului comunist, dar [i dinprimii ani ’90 va fi recuperat de un grupindependent de arti[ti [i teoreticieni,`ntr-un proiect („reSourcing. Platform\critic\“) organizat de Asocia]iaECUMEST din Bucure[ti [i sus]inut deFunda]ia Erste din Viena.

~N » PAGINA 3

P\rintele Iulian Nistea este unul dintre ceimai prolifici webmasteri români, autor, `nc`]iva ani, a peste 15 site-uri de ortodoxieromâneasc\. El `nsu[i un fiu r\t\citor,fostul student la matematic\ e convinsacum c\ [i cuv`ntul mut, `n limbaj„html“, poate ajunge la inima oamenilor,via Dumnezeu. C`t despre cuv`ntul viu, `l

roste[te t\r\g\nat, ca maramure[enii. S-an\scut `n 1972, la Alba Iulia. Adolescentulsup\rat pe Dumnezeu, c\ut`nd `n Biblieargumentele r\zvr\tirii, a ajuns, `n 2002,preotul românilor din Paris.

CITI}I UN INTERVIU DE CRISTINA HERMEZIU ~N » PAGINILE 7-9

PPrrooiieeccttuull SSppaa]]iiuull PPuubblliicc BBuuccuurree[[ttii |PPuubb-lliicc AArrtt BBuucchhaarreesstt 22000077 aattiinnggee ppuunnccttuullccuullmmiinnaanntt.. Proiectul, care a debutat `nluna aprilie a acestui an, `[i propune s\creeze o platform\ pentru discu]ii [idezbateri care s\ exploreze rela]ia din-tre arta din spa]iul public [i contextulsocial [i politic. Actuala etap\ a proiec-tului cuprinde o lun\ de evenimente, lacare particip\ arti[tii Mircea Cantor, Ni-coleta Esinencu, grupul H.arta, DanielKnorr, Dan Perjovschi [i Lia Perjovschi[i care `ncep pe 15 septembrie.

Dan Perjovschi va propune, `ntre 15[i 22 septembrie, un ansamblu de sta-tui vii intitulat Istorie/Isterie 2 `n Pia]aUniversit\]ii, care readuce `n memorialocuitorilor un moment din istoria re-cent\ a României, mineriadele de la`nceputul anilor ’90. Lia Perjovschi vadeschide, de pe 17 p`n\ pe 22 septem-brie, arhiva sa de art\ contemporan\din Str. General Berthelot nr. 12, care afunc]ionat `n perioada 1985-2007 ca a-telier deschis [i proiect de cercetare [ieduca]ie alternativ\.

Timp de o lun\, artistul Daniel Knorrva invita publicul bucure[tean s\ c\l\-toreasc\ `n patru tramvaie obi[nuitedin transportul `n comun al Capitalei,ce vor fi folosite ca suport pentru re-prezentarea vizual\ a unor institu]ii na-]ionale din România, precum Armata,Crucea Ro[ie sau Poli]ia.

Nucleul proiectului Spa]iul PublicBucure[ti | Public Art Bucharest 2007 vafi „Project Space“, la sediul Ordinului

Arhitec]ilor din România, un loc de`nt`lnire [i informare unde vor avea locevenimente zilnice organizate de gru-pul H.arta, `ntr-un program ce const\`n prezent\ri, discu]ii, ateliere [i per-formance-uri. Un alt proiect, Peisaj `ncurtea din dos a ora[ului de {erbanSturdza [i Virgil Scripcariu, provoac\locuitorii Capitalei [i reprezentan]ii in-stitu]iilor publice la un moment de re-flec]ie asupra modului sistematic `ncare spa]iul verde din ora[ este distruspentru a face loc ansamblurilor comer-ciale sau reziden]iale.

Artista Nicoleta Esinencu invit\ la oincursiune `n cartierele Bucure[tiuluiprintr-o pies\ de teatru despre discri-minare, pe traseele parcurse `n fiecarediminea]\ de romi `n c\utare de fiervechi, care va fi reprezentat\ pe 16 sep-tembrie, la punctul de colectare de fiervechi de pe strada Lizeanu.

Un film realizat de Mircea Cantor `nurma unei cercet\ri despre obiceiult\ierii mieilor `n perioada s\rb\torilorde Pa[te [i schimb\rile prin care trecesocietatea româneasc\ post-comunist\supus\ noilor reglement\ri ale Uniu-nii Europene, T\cerea Mieilor, va fi

prezentat `n premier\ la sediul Institu-tului Cultural Român, pe 16 septem-brie [i va fi difuzat la TVR Cultural `nluna octombrie.

Curatorii proiectului s`nt MariusBabias [i Sabine Hentzsch, iar lansareaoficial\ va avea loc pe 15 septembrie, laora 14.00, la sediul Ordinului Arhitec-]ilor din România.

„Suplimentul de cultur\“ a publicat`n urm\ cu o s\pt\m`n\ publica]ia ofi-cial\ a proiectului, care poate fi consul-tat\ `n continuare online, `n format*pdf, la adresa http://www.supliment.polirom.ro/images/pdf/144_Special.pdf.

Publica]ia oficial\ a proiectului Spa]iul Public Bucure[ti | PublicArt Bucharest 2007 poate fi consultat\ online, `n format *pdf, laadresa www.supliment.polirom.ro/images/pdf/144_Special.pdf.

ONLINE

ordinea de zi

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

SUPLIMENTUL LUI JUP

LL-aamm bb\\nnuuiitt ppee TTrraaiiaann BB\\sseessccuu,, aannii ddeezziillee,, ddee oo iinntteelliiggeenn]]\\ ppoolliittiicc\\ ssuuppeerriiooaarr\\oorriicc\\rruuii aalltt ppoolliittiicciiaann ddee rraanngg `̀nnaalltt ppeeccaarree ll-aa aavvuutt RRoommâânniiaa dduupp\\ 11998899.. Amcitit `n declara]iile a[a-zis „spontane“ale domniei sale dedesubturi spectacu-loase [i replici g`ndite cu mult\ aten]iezile [i s\pt\m`ni `nainte. ~n cuvintelebolov\noase ce-i ie[eau din gur\ publicvedeam strategii bine puse la punct, iarglumele sale celebre, la care pre[edin-tele r`dea singur, deveneau `n minteamea rezultatul unor nop]i de nesomn [iprofund\ medita]ie. ~n ciuda asem\n\-rilor pe care unii le f\ceau cu pre[edin-tele-gafeur Bush, mi se p\rea c\ pre[e-dintele-juc\tor al României e mai de-grab\ opusul celui american, gafele salefiind de fapt ni[te jocuri electorale cudeplin succes la public.

Prima oar\ c`nd mi-am spus c\ eposibil s\ m\-n[el a fost `n momentul`n care pre[edintele nostru, aflat spon-tan `ntr-un supermarket, a furat la felde spontan un telefon unei jurnaliste,gratul`nd-o [i mai spontan cu celebreleepitete „p\s\ric\“ [i „]iganc\ `mpu]it\“.Odat\ deschis\ o asemenea perspectiv\,care deja punea sub semnul `ntreb\riiinteligen]a politic\ a pre[edintelui, l-amurm\rit pe Traian B\sescu `n ie[irilesale publice, i-am ascultat discursurilelibere `n fa]a presei, am `ncercat, pescurt, s\-mi dau seama dac\ gre[esc. {iam avut suficiente motive s\ ajung laconcluzia c\, de fapt, nu strategiile `lfac pe domnul pre[edinte s\ se iaar]\gos de jurnali[ti, nu vreo inteligen]\

superioar\ `l duce la glumi]e proste[tipe seama unor mini[tri, la fel cum nuvreo surs\ secret\ de putere `l face s\jigneasc\ Rusia ne]in`nd cont de con-secin]e [.a.m.d. Pur [i simplu, TraianB\sescu ac]ioneaz\ natural `n acest sens,`n toate aceste sensuri, condus de in-teligen]a pe care o posed\ [i at`t. TraianB\sescu, omul, nu este cu nimic maiprejos dec`t George Bush – diferen]a ef\cut\ de nivelul mediatiz\rii globale decare se bucur\ pre[edintele Americii princompara]ie cu pre[edintele României.

N-o s\ recurg la glumi]e de pamfletlegate de glanda tiroid\ [i de explica]ii-le abracadabrante oferite de diverse te-leviziuni cu privire la raportul dintrehormonii pe care `i secret\ glanda [i in-teligen]\. Folosirea acestora e la ̀ ndem`-na oricui, iar bancurile pe seama uneiboli s`nt de suficient prost-gust pentrua nu mai fi reluate `n paginile unei pu-blica]ii. ~ns\ am\nuntul decisiv privindcalit\]ile de orator politic ale lui TraianB\sescu ne-a fost oferit tot din spa]iulSpitalului Militar, unde domnia sa a su-portat acea opera]ie, `n momentul `n carepre[edintele, spiritual nevoie-mare, i-astr`ns m`na doctorului Mircea Ghemigi-an, glumind caracteristic: „~n sf`r[it, v\d[i eu un armean bun“. Apoi, d`ndu-[i oa-recum seama de gaf\, s-a corectat: „un

armean competent“, a spus pre[edin-tele, ie[ind din lacul g`ndirii [i arunc`n-du-se direct `n pu]ul ei. Obsedat delupta politic\, primul pacient al ]\rii s-aav`ntat imediat pe terenul minat, con[ti-ent c\ televiziunile `i `nregistreaz\ aproa-pe cu evlavie vorbele, [i, viz`nd o lovi-tur\ dat\ liberalilor `n fa]a publicului,prin rico[eul Varujan Vosganian, a sc\-pat o nou\... p\s\ric\. Una care jigne[teo `ntreag\ na]ie, una care l-a dus, fire[-te, iar\[i `n fa]a Consiliului Na]ionalPentru Combaterea Discrimin\rii. Lu-cru pe care n-am cum s\ cred c\ l-ar fiurm\rit. Ci, pur [i simplu, la fel ca ̀ n al-te numeroase d\]i, pentru Traian B\ses-cu a vorbit gura, nesus]inut\ de o acti-vitate cerebral\ potrivit\ momentului.

M\ `ntorc, pentru a doua oar\ `n a-ceast\ rubric\, la o imagine pe care mi-asugerat-o colegul Radu Pavel Gheo, `nurm\ cu ceva timp, tot `n paginile „Su-plimentului“: el se minuna de fostulpre[edinte Emil Constantinescu, `l ve-dea caraghios acum, `n prezentul carel-a eliberat de hainele preziden]iale, [ise `ntreba cum de l-a putut vota atunci?Prin comportamentul s\u natural, laTraian B\sescu `ntrebarea deja a ap\rut,nu mai e nevoie s\-l vedem manifest`n-du-se liber, dincolo de vreo constr`ngere

a Controcenilor. Traian B\sescu devinepe zi ce trece, din p\cate, tot maijenant, tot mai lipsit nu numai de ]inu-t\ european\, dar [i de ]inuta minim\pe care ar trebui s-o afi[eze un pre[e-dinte de stat, fie el [i balcanic. ~n pe-rioada alegerilor americane, mai mul]iprieteni se `ntrebau cum e posibil capoporul de peste Ocean s\ fie at`t de„imatur politic“ `nc`t s\ dea ]ara, pen-tru un nou mandat, pe m`na gafeuruluiBush. Iar r\spunsul `l d\deau tot ei, cuo autosuficien]\ [i o condescenden]\nesus]inut\ de argumente reale: „Ei,s`nt americani, ce po]i s\ le ceri... “. M\uit la sondajele din România [i le pun`n rela]ie cu comportamentul lui TraianB\sescu. {i tac, pentru c\ nu mai arerost s\ spun ceva.

Traian B\sescu [i inteligen]a sa politic\

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Lucian Dan TEODOROVICI

» De fapt, nu strategiile `l fac pe domnulpre[edinte s\ se iaar]\gos de jurnali[ti, nu vreo inteligen]\superioar\ `l duce laglumi]e proste[ti peseama unor mini[tri, lafel cum nu vreo surs\secret\ de putere `l faces\ jigneasc\ Rusia ne]in`nd cont deconsecin]e.

Emisiunea„Suplimentulde cultur\“ a`mplinit un an~n ffiecare vvineri, dde lla oora 119.05,Radio IIa[i aa ddifuzat `̀n uultimul aanemisiunea rrealizat\ dde rrevista„Suplimentul dde ccultur\“, pprodus\de AAnca BBaraboi [[i rrealizat\ ddeGeorge OOnofrei. Aceasta a `nceputpe 14 septembrie un nou sezon.Ziua de difuzare r\m`ne aceea[i:vinerea. Se schimb\ numai ora:21.10. De asemenea, variantaradiofonic\ a revistei noastre poatefi ascultat\ [i pe site-ul revistei, laadresa www.supliment.polirom.ro/radio.aspx.

» Peste 100 de voci s-au auzit `nprimele 52 de emisiuni „Suplimen-tul de cultur\“: scriitori, comenta-tori, jurnali[ti, organizatori deevenimente, muzicieni, trupe rock.

» Echipa primului magazin cul-tural din România, „Suplimentul decultur\“, editat de Polirom [i „Zia-rul de Ia[i“, a prezentat ascult\rilorcele mai importante evenimente depe scena cultural\ de la noi.

» Johnny R\ducanu, {erbanFoar]\, Ion Bogdan Lefter, EmilBrumaru, Alexandru C\linescu,Horia-Roman Patapievici, AdrianIorgulescu, Mircea Vasilescu, Alex.Leo {erban, Adriana Babe]i, Ruxan-dra Cesereanu, Ioan T. Morar, Cris-tian Teodorescu, Adrian Cioroianu,Andrei Codrescu, Ion Barbu, DanC. Mih\ilescu, Nicolae Manolescu,Silviu Lupescu, Cristian Hadji-Culeas`nt c`teva dintre personalit\]ilecare au acceptat invita]ia emisiuniinoastre [i au acordat interviuri.

» De asemenea, toate numeledin noua genera]ie de cinea[ti auavut m\car o interven]ie. {i „noulval“ din literatur\ a r\spuns`ntreb\rilor noastre: Drago[Bucurenci, Lucian Dan Teodorovici,Florin L\z\rescu, Filip Florian, RaduPavel Gheo etc.

» Dar poate la fel de importantprecum prezen]a vocilor „cuautoritate“ este [i faptul c\emisiunea a apelat la numecunoscute din critica literar\, defilm sau teatral\:Lumini]a Marcu,Mihaela Michai-lov, Iulia Blaga,Doris Miro-nescu, CostiRogozanu.

» La radios-au auzit [ic`]iva dintrejurnali[tii-cola-boratori „din primalinie a revistei“:R\zvan Chiru]\,FlorentinaCiuverca, ElenaVl\d\reanu.

Un weekend plin pentru „Spa]iul public“

R. Chiru]\

PPrrooiieeccttuull,, ccaarree ssee ddeessff\\[[ooaarr\\ ddeejjaa ppee mmaaiimmuullttee ddiirreecc]]iiii ddee cceerrcceettaarree –– ddaannss ccoonn-tteemmppoorraann,, tteeaattrruu,, aarrtt\\ vviizzuuaall\\,, aarrtteemmaarr]]iiaallee ––,, uurrmm\\rree[[ttee „„oo cceerrcceettaarree mmuullttii-ddiisscciipplliinnaarr\\ aassuupprraa iissttoorriieeii ccuullttuurraallee rree-cceennttee `̀nn RRoommâânniiaa,, pprrooppuunn`̀nndduu-[[ii ddooccuu-mmeennttaarreeaa [[ii rreeccuuppeerraarreeaa uunnoorr mmii[[cc\\rriiccaarree aauu iinnfflluueenn]]aatt ddeezzvvoollttaarreeaa pprreezzeenntt\\ aasscceenneeii ccuullttuurraallee,, aarrttiissttiiccee [[ii iinntteelleeccttuuaallee““..Printre ini]iatorii acestui demers com-plex se num\r\ Andreea Dumitru (criticde teatru), Manuel Pelmu[ (dansator [icoregraf), Dan [i Lia Perjovschi (arti[tivizuali), {tefan Tiron (curator [i teoreti-cian independent), Mihai Mihalcea (di-rectorul Centrului Na]ional al DansuluiBucure[ti – CNDB).

Primele rezultate au fost prezentate joi,6 septembrie, `n cadrul unei `nt`lniri-dez-batere, desf\[urat\ la CNDB. „Trecutulrecent este foarte seduc\tor. Am vrut s\descop\r p\r]ile mai `ntunecate ale teatru-lui românesc. Oamenii din domeniu nuprea comunic\ `ntre ei, iar acest proiecteste o [ans\ unic\; mai ales finan]atoripentru o astfel de cercetare nu prea exis-t\“, a explicat Andreea Dumitru unul din-tre scopurile cercet\rii sale intitulate„Cine mai are nevoie de teatru dup\ ’89?“.

Manuel Pelmu[ urm\re[te descope-rirea unor puncte de plecare pentru oviitoare istorie a dansului contemporanromânesc, prin cercetarea sa „Suprafe-]e“. „Mi-am dat seama c\ avem pu]ineinforma]ii despre ce `nsemna dansul `nperioada comunist\, `n afara curenteloroficiale. Despre trecut, [tiam c\ a fostceva, dar nu era foarte clar, mai mult le-gende. A[a c\ i-am c\utat pe acei coregrafi

care f\ceau [i altceva dec`t ce era accep-tat de comuni[ti“, a precizat Manuel Pel-mu[. Pentru `nceput, el a realizat maimulte interviuri filmate cu c`]iva dansa-tori cunoscu]i `n epoc\ [i care se organi-zaser\ `n companii de dans under-ground. „Urm\toarea etap\ este stabili-rea traiectoriei spectacolelor care au cre-at rumoare `n epoc\. Vrem s\ facem [iinterviuri cu coregrafi tineri pentru avedea care este percep]ia lor asupra ace-lei perioade, dar [i a situa]iei pe care aug\sit-o `n anii ’90“, a men]ionat ManuelPelmu[.

Tot ce se `nt`mpl\ dincolo de dojo

„Shortcut“, cercetare realizat\ de LiaPerjovschi, `[i propune „recuperareaspeciali[tilor vizibili sau mai pu]in dindiferite domenii – experien]a, strategia[i felul `n care au creat oportunit\]i pen-tru a-[i exercita profesia [i a-[i tr\i via]a`ntr-un mediu mereu neprietenos“. „De fapt, vreau s\ creez scurt\turi spre

aceste informa]ii, vreau s\ recuperez lu-cruri care au fost, la vedere sau nu.Acum, pe anumite zone, exist\ un excesde informa]ii, dar asta nu ajut\ neap\ratpentru c\ mul]i se r\t\cesc. Aici intervinscurt\turile“, a precizat Lia Perjovschi.

O alt\ direc]ie de cercetare vizeaz\ ar-tele mar]iale române[ti [i zona de subcul-tur\ dintre 1985 [i 1995 – reconstruc]ialor fictiv\ [i legendele urbane declan[atede aceste arte. „Pentru mediile academicerigide, aceast\ cercetare va p\rea ciudat\sau echivoc\, reunind cele mai rele as-pecte ale culturii populiste [i under-ground. Nu `ncerc\m s\ construimcronologii sau descenden]e paleative alestilurilor artelor mar]iale române[ti. Teri-toriul nostru `l constituie tot ce se `nt`m-pl\ dincolo de dojo. Tot ceea ce a sc\patierarhiilor interne rigide sau banalit\]iivie]ii cotidiene `n acea perioad\“, au ar\-tat {tefan Tiron [i Sebastian Big.

Rezultatele cercet\rilor din cadrul „re-Sourcing. Platform\ critic\“ se vor consti-tui ̀ ntr-o arhiv\ de materiale scrise, audio,foto [i video, care vor fi ulterior disponi-bile spre consultare pentru public.

www.supliment.polirom.ro

Rezultatele cercet\rilor din cadrul „reSourcing. Platform\critic\“ se vor constitui `ntr-o arhiv\ de materiale scrise, audio,foto [i video, care vor fi ulterior disponibile spre consultarepentru public.

3 «

ordinea de ziARHIV|

ROMÂNII E DE{TEP}I

Radu Pavel GHEO

La uun mmoment ddat, nnavig`nd ppessiittee-uul zziarului „„Cotidianul“, aamrev\zut lliinnkk-uurile sspre ccampania ––de mmare iimpact –– „„Genera]iaa[teptat\“. Ce-ar fi s\ mai trecpe-acolo? mi-am zis. E drept, dela momentul lans\rii proiectuluimedia n-au trecut nici doi ani,dar ceva-ceva tot s-o mai fischimbat. Zis [i f\cut. I-am g\sitpe to]i `n[ira]i frumos acolo.

Desigur, prima dat\ m-am ui-tat la scriitori, fiindc\ ei m\ in-tereseaz\ cel mai tare. Cei deacolo par s\ fi fost bine ale[i.~ntre timp, unii au scris mai pu]in,al]ii mai mult, unii s-au impus`ntr-un ritm mai puternic, al]iimai lent, `ns\ to]i au r\mas celpu]in egali cu ei `n[i[i. Nu au in-firmat, n-au e[uat [i n-au dat sen-za]ia c\ ar fi fost ni[te efemeridepompate mediatic.

Ioana Bradea, de exemplu, n-amai publicat nici o carte dup\B\g\u, dar cartea respectiv\ e ci-tat\ ori comentat\ sistematic [iazi. Lucru mare pentru România.Florin L\z\rescu a scris scenariulscurtmetrajului Lampa cu c\ciul\,regizat de Radu Jude [i premiat latoate festivalurile importante alegenului din lume – inclusiv lafaimosul Sundance Festival. Ro-manul lui, Trimisul nostru special,tocmai a fost tradus `n german\.Dan Sociu l-a tradus pe CharlesBukowski – ceea ce `nseamn\mult [i `l define[te [i mai exact pet`n\rul poet. Lucian Dan Teodo-rovici a scris c`teva scenarii descurtmetraj [i unul de lungmetrajcare vor deveni `n cur`nd filme.Romanul lui Filip Florian Degetemici e pe cale s\ fie tradus `nmaghiar\, german\ [i englez\, iareditura american\ Harcourt acump\rat drepturile de difuzare ac\r]ii `n `ntreaga lume. Dan Lun-gu are dou\ c\r]i traduse `nFran]a [i urmeaz\ s\ fie tradus [i`n german\. {i `mi cer scuze pen-tru cei pe care i-am s\rit, darsitua]ia general\ cam a[a arat\.Mai to]i scriitorii enumera]i de„Cotidianul“ [i-au dep\[it dejastatutul de speran]e, s`nt numecare conteaz\ `n România, iar deo vreme `ncep s\ se vad\ [i `nstr\in\tate.

La alte arte ori la sport nu m\pricep extraordinar de bine, dar,dintr-o lectur\ gr\bit\ a numelor,am r\mas cu senza]ia c\ situa]iast\ cam la fel. I-am v\zut acolo,pe liste, [i pe Cristi Puiu, [i peCristian Mungiu (aminti]i-v\ c\nu luase `nc\ „Palme d’Or“ laCannes), pe Radu Afrim, pe

Theodora Herghelegiu, dar [i peDorinel Munteanu antrenorul.

{i am trecut, cu oarecare fric\,la o list\ cu politicieni tineri. C`]i-va dintre ei au r\mas vag cunos-cu]i, dar mai au timp, mai ales c\politica e un spa]iu mult mai con-servator dec`t artele. Al]ii `ns\ mi-au devenit `n ultimii doi aniextrem de familiari. Unul e Coz-min Gu[\, favoritul talk-showuri-lor TV – [i nu pot spune c\ ar fi opromisiune `ndeplinit\. Ba chiardimpotriv\. ~n capul listei alfabeti-ce st\tea `ns\ Cristian Adomni]ei,proasp\t ministru al Educa]iei,Cercet\rii [i Tineretului, cel care aavut probleme cu num\rulstelelor de pe steagul Uniunii Eu-ropene. Erau acolo [i BogdanOlteanu, fa]\ de care am senti-mente ambigui, [i Victor Titu-lescu-Ponta, dar [i Lavinia {andru,maestra dezv\luirilor à la Popov,personajul din faimosul banc pre-revolu]ionar1. {i, desigur, acolo figureaz\ [i Zsolt Nagy, care, `ntr-adev\r, n-a r\mas un anonim– a fost ministru al Comunica]ii-lor, iar ast\zi e anchetat de pro-curori, `mpreun\ cu un mare ab-sent de pe lista „Cotidianului“:t`n\rul Codru] {ere[, fostul mi-nistru al Economiei.

Dup\ cum se vede, politica e otreab\ mai complicat\ dec`t arta.Lucrurile se limpezesc mai greu.Poate de aceea tot felul de oa-meni politici scriu c\r]i, ispitindmuzele s\ vin\ [i la ei, `n timp cescriitorii valoro[i rareori intr\ `npolitic\. Iar c`nd o fac, rezultatelenu s`nt dintre cele mai fericite.

Nu pot s\ nu-mi amintesc iarde faimosul cli[eu care spune c\politica-i curv\. C`nd am auzitprima oar\ de genera]ia t`n\r\ depoliticieni, m-am g`ndit imediat lael. Mi-am zis totu[i, cu o convin-gere frivol\: „Las’ c\-i bine!Curv\, curv\, dar m\car s\ fiet`n\r\“. Azi nu mai s`nt a[a desigur.

1. Dac\ nu `l [tie cineva, `lreiau aici. ~n anii ’50-’60, istoria[tiin]elor din Uniunea Sovietic\ `lprezenta ca inventator al radi-oului pe Alexandr Popov, nu peMarconi. Era epoca `n care totultrebuia s\ fi fost descoperit de so-vietici. A[a s-a n\scut `ntrebarea„Cum a descoperit Popov ra-dioul?“ [i r\spunsul: „P\i, s-a dusla Marconi acas\ [i a v\zut cevamare [i p\trat, acoperit cu uncear[af. A smuls cear[aful [i a`ntrebat «Vai, dar ce-i \sta?». «Ra-dioul», i-a r\spuns Marconi. {i a[aa descoperit Popov radioul“.

Politica t`n\r\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

RESOURCING. PLATFORM| CRITIC|

Arti[tii recupereaz\istoria cultural\ recent\Trecutul cultural al României din perioada regimului comunist, „neprietenoas\“ cuarti[tii [i intelectualii veritabili, dar [i din primii ani ’90 va fi recuperat de un grupindependent de arti[ti [i teoreticieni, `ntr-un proiect („reSourcing. Platform\ critic\“)organizat de Asocia]ia ECUMEST din Bucure[ti [i sus]inut de Funda]ia Erste din Viena.

Festivalul a `nceput odat\ cu recitalul cvartetului ie[ean Voces.Un cvartet cu pian de Brahms [i un cvintet, tot cu pian, de{ostakovici ne-au f\cut s\ plonj\m `n marea muzic\.

VOCES» 4

ordinea de zi

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

LA LOC teleCOMANDA

Alex SAVITESCU

Avem uun PPatriarh dde 11,80 llei. NNu,sta]i aa[a, nnu `̀mi ppropun ss\ sscriuun ttext ccare ss\-mmi pprovoace ttre-cerea ppe ttoac\, cci ffac oo ssimpl\constatare „„matematic\“. ~nc\Mitropolit al Moldovei [i Bucovi-nei, IPS Daniel a reu[it s\ `mbog\-]easc\ o categorie de români. Deromâni noroco[i, care au mizat cutot sufletul [i cardul lor p\c\tospe victoria sa. Iar c`[tigul a fostpe m\sura `ncrederii: cine a in-vestit un RON `n Daniel, a scosaproape dublu. Nu [tiu dac\ noulpatriarh [i-a propus s\ fie maimult dec`t un duhovnic spiritual(oric`t de pleonastic ar suna!), dara ajuns, f\r\ voia sa, [i un duhov-nic material.

S\ m\ ierte Preafericitul, darceea ce a reu[it d`nsul nu a maiob]inut dec`t na]ionala de fotbala Maltei, care a crescut veniturilec`torva români ce au mizat, ne-bune[te, pe un egal `n meciulcontra Turciei, din preliminariileEuropenelor. De unde nu dedu-cem (neap\rat), Doamne iart\-ne!, c\ `n cele spirituale e ca lafotbal. {i asta pentru c\ nu po]itrage acea cumplit de banal\ con-cluzie at`t de des `nt`lnit\, de laDobrin la B\nel, cum c\ „adver-sarul [i-a dorit mai mult victoria“.Po]i s\-l suspectezi pe BartolomeuAnania c\ nu a vrut s\ c`[tigefunc]ia de patriarh at`t de mult pec`t a vrut Daniel Ciobotea? Sau pePreafericitul Pimen, c\ nu a vrutacela[i lucru? Ntz!

Da, dar po]i g\si puncte co-mune cu fotbalul. Primul [i cel

mai banal este – iar detaliile s`ntinutile – Gigi Becali. Iar Bisericanoastr\ seam\n\, `n multe dintremanifest\rile sale, cu un club dinLiga I. Exact ca Steaua sau Dina-mo, l\ca[ul de cult se legitimeaz\prin ceea ce o veche sintagm\ dinziarul „Sportul“ define[te drept„prezen]a numeroas\ a publicu-lui“ sau „afluen]a spectatorilor“.La capitolul „transparen]a investi-]iilor“, problema se aseam\n\. {ice se aseam\n\ se [i adun\. Iarceea ce se adun\, fie din transfe-ruri de fotbali[ti, fie din transfe-ruri de bani dinspre buget `nspreBiseric\ sau dinspre enoria[i `ncutia milei r\m`ne `nv\luit `ntr-onebuloas\. C`nd s`nt `ntreba]i de„partea economic\“, [efii BORreac]ioneaz\ la fel ca patronii decluburi. E drept, vorba e maibl`nd\, dar la fel de neclar\.

De ce o cas\ de pariuri a scosla joc alegerea Patriarhului e o`ntrebare care-[i poate g\sir\spunsul [i `n paralelismele demai sus. Maratonul mediatic dinziua votului a respectat perfecttipul de eveniment creat `n jurulunui Steaua-Rapid. Am avut partede anali[ti, de declara]ii de la fa]alocului, de interviuri cu suporterii,de rezultat la pauz\ [i la final.R\m`ne de v\zut dac\ BisericaOrtodox\ Român\ se va reg\si, `nviitorul apropiat, pe alte bilete dejoc. Eventual, cu `ntrebarea: „Cese va `nt`mpla mai `nt`i? Se va re-forma Biserica Ortodox\ Român\sau primul om va ajuge peMarte?“.

PUBLICITATE

Patriarhia de 1X2Continu\ `n fortissimoFestivalul „Enescu“

Bedros Horasangian

OO ppaalleett\\ ccoommppoonniissttiicc\\ ddiivveerrss\\ [[ii nnuuaann-]]aatt\\,, aadduunn`̀nndd pprreettiiggiiooaassee nnuummee ddee iieerrii [[iiccoonnssaaccrraattee nnuummee ddee aasstt\\zzii.. Despre viitornu putem avansa dec`t vagi supozi]ii. Ci-ne va intra `n c\r]ile de istoria muzicii,care dintre numele de azi care se zben-guie pe afi[e [i se bulucesc prin progra-me vor fi date uit\rii? Nu vrem s\ insis-t\m asupra acestei ini]iative de a `ngr\-m\di lucr\ri [i compozitori români `nprimele zile ale festivalului. Sigur c\ au

fost momente bune de muzic\, cu unelelucr\ri sau cu alte interpret\ri, dar estep\cat c\ piese excep]ionale, precum Con-certul pentru violoncel de Pascal Bento-iu, Concertul pentru vioar\ de DumitruCapoianu sau Simfonia III-a de TiberiuOlah au fost oferite doar celor din brea-sl\ [i c`torva `mp\timi]i ai muzicii. Fap-tul c\ la concertele române[ti intrarea afost liber\ nu a `ncurajat marele public s\dea buzna. {i este, a fost p\cat. ~mpr\[ti-ate judicios de-a lungul `ntregului festi-val, [i nu `nghesuite ca sardelele `n cutie,

poate [i printr-o selec]ie mai sever\,compozi]iile autohtone ar fi avut un altdestin. Nu e suficient s\ ne gratul\m noi`ntre noi pentru c`t de grozavi s`ntem,este p\cat s\ nu `ncerc\m s\ dep\[imbarierele constr`ng\toare ale lumii, mari-mici, strict muzicale. {i Marin Cazacu, [iGabriel Croitoru puteau s\-[i g\seasc\ locu[or cu concertele pe care le-au interpre-tat `n programele unor forma]ii str\inece au ap\rut la Sala Palatului. ~n fa]a amii de auditori [i nu doar `n fa]a a osut\, hai dou\, de prieteni, studen]i [ielevi, ba chiar [i rubedenii. Cunoa[tem om\tu[\ a unuia dintre membrii forma]ieiVoces, care nu are treab\ cu muzica sim-fonic\, dar apare de fiecare dat\ `n salade concert c`nd vin ace[ti minuna]iie[eni, ca s\-[i vad\ nepotul.

Cvartetul profesorului ViorelMunteanu din Ia[i putea s\lipseasc\ din program

{i pentru c\ tot am pomenit de Voces,am fi dispu[i s\ credem c\ festivalul cuadev\rat a `nceput cu recitalul cvartetu-lui ie[ean. Un cvartet cu pian de Brahms[i un cvintet, tot cu pian, de {ostakovi-ci ne-au f\cut s\ plonj\m `n marea mu-zic\. Av`nd ca invitat un pianist belgian,cu nume de vedet\ de la Real Madridsau Manchester United, Jean-ClaudeVanden Eynden, realmente o surpriz\pl\cut\ prin energetismul lui [i pofta/bu-curia de a c`nta, ne-a transpus pentrudou\ ore `n lumea inefabil\ a universu-lui sonor. Muzica, muzic\ [i nimic altce-va, ce ne puteam dori mai mult? Mai e-xist\ muzic\ pur\, a[a, `n sine, de cares\ ne bucur\m din plin [i f\r\ alte cono-ta]ii? Se pare c\ da, cei de la Vocesreu[esc de fiecare dat\ s\ ne dea acestsentiment.

La fel a fost [i cu dulce]urile [i ar-moniile brahmsiene, cam beethoveniza-te pe alocuri, `n varianta celor de la Vo-ces, care au fost m\iastru redate, a[acum dramatismul [i juc\u[enia lui {os-takovici au sunat exemplar. Dincolo deglumele nes\rate care circul\ pe seamalui {ostakovici – [tim [i noi vreo dou\ –,r\m`ne un genial compozitor, care c`[-tig\ teren `n posteritate, pe an ce trece.

Cvartetul prof. Viorel Munteanu dinIa[i – dedicat celor de la Voces, `n fine... –putea s\ lipseasc\ din program. Nu c\ ar

Au `nceput [i continu\ `n fortissimo,unele dup\ altele, precum m\rgelelecolorate `n[irate pe un fir de m\tase,concertele din cadrul Festivalului„George Enescu“. Acelea care, pel`ng\ numele unor mari compozitori ailumii, reunesc [i prestigioase forma]ii[i faimo[i interpre]i. Dup\ Gala dedeschidere, cu cioporul de celebri

soli[ti vocali aduna]i din toate col]urileEuropei, pentru a ne dovedi `nc\ odat\ c\ plecatul `n lume este uneori osolu]ie salvatoare, precum„stenahoria“(lipsa de p\m`nt) avechilor greci, care l-a emo]ionat [i pePre[edintele României, au urmat c`tevazile-seri `ntregi de muzic\ româneasc\.Mai de ieri, mai de ast\zi.

{OSTAKOVICI CU VOCES, BACH CU MANDEAL, SP|T|RELU CU MUNTEANU

DDiirriijjoorruull CChhrriissttoopphh EEsscchheennbbaacchh ccuu OOrrcchheessttrree ddee PPaarriiss,, `̀nn ccaaddrruull FFeessttiivvaalluulluuiiIInntteerrnnaa]]iioonnaall „„GGeeoorrggee EEnneessccuu““,, llaa SSaallaa PPaallaattuulluuii ddiinn BBuuccuurree[[ttii,, jjooii,, 66 sseepptteemmbbrriiee 22000077

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Viorel Munteanu este rectorul Universit\]ii de Arte din Ia[i [i membru al Comitetului Artistic al festivalului. Era a[a de greu s\ se ab]in\ s\-[i plaseze o lucrare?

GREU5 «

ordinea de zi

fi o lucrare mai slab\, dar nu se lipea derestul pieselor. {i iar ajungem la obsesiacompozitorilor no[tri de a-[i vedea pla-sate lucr\rile cu orice chip [i prin oricemijloace. Viorel Munteanu este rectorulUniversit\]ii de Arte din Ia[i [i membrual Comitetului Artistic al festivalului.Era a[a de greu s\ se ab]in\ s\-[i plasezeo lucrare? L-am v\zut fericit `n Sala Ate-neului, cu aerul sp\[it al lui Akaki Aka-kievici dup\ ce [i-a pierdut mantaua,primind omagiile celor de la Voces [iaplauzele de sub cupola Ateneului –probabil un moment de neuitat `ntr-ovia]\ de om. Putem `n]elege astfel de pa-ranteze amical-afective, dar, dup\ capul[i gustul nostru, un festival de asemeneaanvergur\ ar trebui s\ impun\ o alt\ ]i-nut\. Bucuria noastr\ de a-i asculta pen-tru a multa oar\ pe Voces nu a fost afec-tat\ de momentul Munteanu, care ne-aadus aminte de un alt distins compozi-tor ie[ean.

Cerem iertare pentru aceste divaga]iicu iz personal. Cu ani `n urm\, `naintede 1989 oricum, se desf\[ura la Bra[ovun festival al muzicii de camer\. Toatebune [i frumoase, concertul inauguralavea loc `n sala de marmur\ a CerculuiMilitar. Spa]iu generos, public nu foartenumeros, ceea ce era chiar pe gustulnostru. ~n primele r`nduri, [t\bimea lo-cal\, `n cap cu secretarul cu propaganda[i cel de la cultur\. Doi burto[i care con-trastau cu cele c`teva doamne s\soaicedin fa]a noastr\, `n rochii de stof\ [i ca-tifea groas\, av`nd [i dantele scoaseparc\ din p`nzele vechilor olandezi. Du-p\ cuv`ntul de deschidere, bla-bla-bla, aurmat o lucrare, desigur, româneasc\.Un cvartet de Vasile Sp\t\relu, dac\ me-moria nu ne joac\ feste, aflat la condu-cerea Conservatorului din Ia[i la aceavreme. Iat\ cum vin de se leag\ lucru-rile. Cvartelul ca cvartetul, nu discut\mvaloarea lui, parc\ nu se mai termina,

dac\ era s\ ne lu\m dup\ grimasele ce-lor doi mah\ri bra[oveni [i ale grupuluide sprijin. {tim bine, nu doar din muzi-c\, atitudinea g`nd\c\rimii subalterne `nfunc]ie de capriciile sau pasiunile „[efu-lui“/„[efei“. Cu chiu, cu vai s-a terminatcvartetul lui Sp\t\relu [i a venit binecu-v`ntata pauz\. Toamn\ mai dulce ca a-cum, balcoanele s\lii din Bra[ov aveau ovedere frumoas\ [i toat\ lumea se relaxa`ntr-o pauz\ care parc\ se prelungea ne-permis. P`n\ a venit peste noi, printrecoloanele de marmur\ [i peste veluruldistinselor doamne s\soaice, un vag mi-ros de carne fript\ [i mititei. Deh, o fivreo teras\ prin apropiere sau o must\-rie, ne-am zis, cumva intriga]i de miro-sul insinuant ca un vals de Chopin. ~nsf`r[it, am fost pofti]i la partea a doua [iam avut surpriza s\ vedem cum grupulde oficialit\]i locale molf\ia satisf\cut,ba chiar una dintre beizadele se scobea`ntre din]i de zor. {i a[a am realizat c\dup\ cvartetul lui Sp\t\relu s-a servit omic\ gustare cald\, la botul calului, cumse spunea c`ndva, care a satisf\cut pe cei`ndrept\]i]i la astfel de servicii. Doamne-le cu dantele – [edeau `n fa]a noastr\ –au bomb\nit [i ele ceva pe limba luiGoethe [i Beethoven, iar c`nd au `nce-put acordurile unei lucr\ri de Schubert(Fata [i moartea) satisfac]ia celor dingrupul fripturizat a atins cote maxime:asta, da, muzic\, ce frumos!

Mozart-ul final a `ncununat virtu]ilemarii muzici, spre bucuria tuturor, in-clusiv a celor care urmau s\ raporteze`ncheierea cu succes a unei ac]iuni mu-zicale. ~n care [i muzica româneasc\ afost promovat\ cu brio.

Ne-am amintit de acest pitoresc de-taliu cu prilejul cvartetului oferit bu-cure[tenilor de Viorel Munteanu. Cums`ntem cam acela[i leat, nu are de ce s\supere acolada noastr\ amical\.

O surpriz\ pl\cut\:Filarmonica din Oslo

Seara cu Voces – repet\m, excelent\,pentru c\ partea strict muzical\ ne in-tereseaz\ `n primul r`nd – a continuatcu n\pusteala publicului la Sala Mare aPalatului. „Orchestre de Paris“ [i Chris-toph Eschenbach s`nt deja nume a[ezate`n ierarhiile interna]ionale, violoncelis-tul britanic Steven Isserlis nu ne-a con-vins `n Simfonia concertant\ op.8, `n sibemol minor de George Enescu.

Este adev\rat c\ avem de-a face cu olucrare de tinere]e, unde `nc\ nu s-a co-agulat acel „sound“ unic enescian, exce-sul de melodicitate nefiind sus]inut de ocomplexitate armonic\ ce va face faimamaestrului, dar nici Isserlis, parc\, nu aprins „[pilul“ cu ceea ce `nseamn\ Enes-cu. Mai bine au sunat piesele orchestra-le, Carnavalul roman al lui Berlioz [isuitele Iberia [i Marea ale lui Debussy.Francezilor le ies bine, `n general, lucr\-rile compozitorilor lor, asta dac\ nu seive[te un Toscanini, Furtwängler sauCelibidache s\ rup\ gura t`rgului numitParis. Bun violonistul Pinchas Zuker-man, cam fanfaron, [tie s\ cucereasc\publicul, mult mai expresiv `n concertulde muzic\ de camer\ de la Ateneu(Enescu, Mozart, Dvorak – str\lucitor [if\r\ fi]e).

O surpriz\ pl\cut\ Filarmonica dinOslo, dou\ zile cu Stravinski, Bartók,Ravel [i un Enescu – Suita 3-a, traspus\absolut remarcabil, [i cu pianistul BorisBerezovski „en vedette“, f\c`nd un Grieg„rusesc“, patetic [i spectaculos. Momentde mare emo]ie pentru `nchiderea pri-mei s\pt\m`ni, Arta Fugii `ntr-o exce-lent\ [i tensionat\ variant\ orchestral\sub bagheta maestrului Cristian Man-deal. Bach cu Mandeal, o sear\-noaptede neuitat.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

VViioolloonncceelliissttuull SStteevveenn IIsssseerrlliiss,, aappllaauuddaatt ddee ppuubblliicc `̀nn ccaaddrruull FFeessttiivvaalluulluuii IInntteerrnnaa]]iioonnaall „„GGeeoorrggee EEnneessccuu““,, llaa SSaallaa PPaallaattuulluuii ddiinn BBuuccuurree[[ttii,, jjooii,, 66 sseepptteemmbbrriiee 22000077

Mihaela Michailov

PPee oo ppll\\ccuu]]\\ ddee ll`̀nngg\\ iinnttrraarree ee ssccrriiss:: „„~~nnaacceesstt tteeaattrruu ssee jjooaacc\\ ddiinn ddaattaa ddee 1166ffeebbrruuaarriiee 11995577,, ff\\rr\\ `̀nnttrreerruuppeerree,, pprrii-mmeellee ppiieessee aallee lluuii EEuuggèènnee IIoonneessccoo:: CC`̀nn-tt\\rreeaa]]aa cchheeaall\\ [[ii LLeecc]]iiaa““.. Acest loc-cult alabsurdului, devenit celebru pentru di-rec]ia repertorial\ obstinat dus\ p`n\ lacap\t, a g\zduit, timp de trei zile (5, 6 [i7 septembrie), spectacolul TeatruluiOdeon – Cinci piese scurte de Ionesco,`n regia lui Alexandru Dabija, dup\ ce,pe 3 septembrie, Block Bach, regizat totde Dabija, a fost reprezentat la sediulUNESCO.

Dou\ estetici diferite, care mizeaz\pe un poten]ial de concrete]e cu salturila un moment dat extreme, au `n comunabilitatea lui Dabija de a fi vizibil exactat`t c`t trebuie [i de a mar[a pe simpli-tate.

Dup\ prima reprezenta]ie cu Cincipiese scurte, Dorina Laz\r a spus:„{tiam `nc\ din facultate c\ exist\ laParis un teatru unde se joac\ permanentIonesco, dar nu m-am g`ndit nici m\caro secund\ c\ o s\ ajung s\ joc `n el“. ~ntrei seri – toate spectacolele au `nceputla ora 21.00, dup\ terminarea celorfran]uze[ti –, actorii Odeonului – Dori-na Laz\r, Oana {tef\nescu, AntoanetaZaharia, Ionel Mih\ilescu, Gelu Ni]u,Mircea Constantinescu [i Pavel Barto[ –au vitalizat crochiul absurd, l-au muzi-calizat [i i-au poten]at „românismul“ cub\taie lung\.

Spectacolul – un studiu alevolu]iei absurdului

Cinci piese scurte este spectacolul`mbl`nzirii absurdului, normaliz\rii lui`n a[a fel `nc`t tot nonsensul cu care

este, de cele mai multe ori, asociat s\par\ la locul lui, neartificial [i f\r\ nici ourm\ de striden]\ `n contextul creat.Absurdul cotidian bazat pe tembelismulunor situa]ii recognoscibile care, cu c`ts`nt mai firesc asumate, cu at`t devinmai puternice [i mai autentice teatral, e`ntr-o faz\ embrionar\ `n aceste primetexte ionesciene. Spectacolul devine unstudiu al evolu]iei absurdului, care ceredin partea actorilor un joc c`t mai tem-perat, o cobor`re c`t mai ponderat\ `nmiezul textului. De ce ai avea nevoie s\plusezi [i s\ intri de la `nceput `ntr-ovrie f\r\ sens c`nd e mult mai provoca-tor s\ ajungi la mecanismele care se afl\la baza e[afodajului absurd [i s\ desci-frezi `n aparent cele mai normale con-versa]ii dozajul [i uzajul deturn\rii `nabsurd? Roti]ele declan[atoare pornescaproape de fiecare dat\ de la o ruptur\`n timpul logic, ra]ional al fiec\rui per-sonaj, de la un defazaj de receptare, dela senza]ia c\ cel\lalt [tie exact ce ai tu`n cap. Nu formula de teatralitate aleas\este absurd\, ci complexul situa]ionalcare o determin\. Se produc astfel fisuri`n limbajul [i `n numirea conven]ional\a realit\]ilor exterioare. Ce e de-numitajunge s\ nu mai aib\ nici o leg\tur\ cusemnifica]ia general acceptat\, tot a[acum arbitrariul semnului lingvistic

devine regul\ de baz\. Cuvintele alu-nec\ pe panta alien\rii de sensul prim [ideviaz\ de la contextul lor proxim. Dela verbul cunoa[te]i se ajunge la verbulna[te]i `ntr-un schimb de replici careare, evident, un con]inut erotic. De-men]a repeti]iei aceluia[i discurs „na[te“o nevroz\. Domnul `ntreab\ [i doamnase dezbrac\ p`n\ c`nd r\m`ne `n sutien[i chilo]i.

Cum po]i reac]iona c`nd ]i se pune,f\r\ nici un fel de l\murire prealabil\,`ntrebarea: „~l cunoa[te]i, o cunoa[te]i,`i cunoa[te]i?“. Nu-]i vine s\ `ntrebi au-tomat: „Pe cine, domnule?“? Numai c\r\spunsurile de la care se a[teapt\ o elu-cidare nu duc nic\ieri. La Ionesco, ab-surdul se infiltreaz\ sub acoperirea ce-lor mai banale situa]ii. Personajele re-curg, aproape de fiecare dat\, la pro-priul lor sistem de referin]e, f\r\ le-g\tur\ cu ce li se comunic\. O ]in pe-alor. Absurdul se na[te dintr-o `n-c\p\]`nare imbatabil\. Dintr-un autismgeneralizat. Nimeni nu mai ascult\ penimeni. Fiecare e cu fandacsia lui. Undoctor honoris causa pic\ BAC-ul det`mpit ce e, dar continu\ s\ sus]in\ c\ afost persecutat de profesori [i-l sun\ pepre[edintele statului, [i el cu copila[cretin. Idio]enia are culoar liber [igaran]ie nelimitat\.

Decor modificat

For]a spectacolului Cinci piese scurtest\ `n lipsa absurdului din jocul actori-cesc, `n fr`nele puse artificiilor de inter-pretare. Nu se pleac\ de la premisa ab-surdului, ci se ajunge la el.

Pentru reprezenta]iile de la Paris,scena Teatrului de La Huchette fiindmai `ngust\ [i mai pu]in ad`nc\ dec`t ceaa Odeonului, decorul conceput de Lau-ra Paraschiv a fost modificat. Ma[ina afost `nlocuit\ de automobile vii, concep-]ie care se pliaz\ de altfel perfect pe uma-nizarea explicit\ `n text.

Dorina Laz\r, Antoaneta Zaharia [iPavel Barto[ s`nt ma[ina/ma[inul ciupite[i `ncercate pe viu. Schimbarea are unefect comic extraordinar pentru c\puncteaz\ antropomorfizarea cu pedal\absurd\.

Turneul Teatrului Odeon a avut locla invita]ia Delega]iei Permanente a Ro-mâniei pe l`ng\ UNESCO, cu sprijinulMinisterului Culturii [i Cultelor, al Pri-m\riei Municipiului Bucure[ti [i al Insti-tutului Cultural Român din Bucure[ti [iParis.

Despre Block Bach la Paris, s\pt\m`-na viitoare.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

CINCI PIESESCURTE

» 6

teatru

Este spectacolul `mbl`nzirii absurdului, normaliz\rii lui `n a[a fel`nc`t tot nonsensul cu care este, de cele mai multe ori, asociat s\ par\ la locul lui, neartificial [i f\r\ nici o urm\ de striden]\ `n contextul creat.

TEATRUL ODEON LA PARIS (I)

Lenjerie intim\ la IonescoPe o strad\ `ngust\ c`t o cutie de chibrituri, `ntre oshaormerie al c\rei v`nz\tor sun\ dintr-un clopo]eldac\ te postezi prea mult `n fa]\ f\r\ s\ cumperinimic [i un magazin de bijuterii, se afl\ Théâtre deLa Huchette, un spa]iu cu 80 de locuri, cam dedimensiunea unui autobuz.

Interviu realizat deCristina Hermeziu

Cum e s\ locuie[ti `n Cartierul Latin,vecin cu Dumnezeu, la biserica ro-mâneasc\ din Paris?

E un privilegiu s\ locuie[ti `n cartierul\sta care a fost al studen]ilor. Acum ecartierul neoburghezilor, al celor boga]i.

Ce spun vecinii francezi c`nd v\dpuhoi de lume care c`nt\ pe strad\,l`ng\ biseric\, de exemplu, `n s`m-b\ta Pa[tilor?

~n biserica asta n-au fost numai bune,au fost [i rele. Vecinii au v\zut de toate.S-au certat, cei de aici, pentru ideile lor.Dar `n ace[ti ultimi ani, credincio[ii or-todoc[i au `ndr\znit s\ ias\ la suprafa]\.Anul trecut, prohodul la care se `ncon-joar\ biserica, s-a f\cut aici, la Paris,prin cartier. Oamenii se uit\ cu o curi-ozitate adev\rat\, pentru c\ e un lucruciudat (sun\ mobilul: „Doamne ajut\, s\vin\, o s\ fim noi aicea“). Se uit\, cumspuneam pe vremuri, ca la ma[ini str\i-ne sau ca la zoo. S\ nu crede]i c\ nu a-veau [i ei c\delni]\, ve[minte, toate as-tea `n biserica catolic\. Dar oamenii s-audecre[tianizat at`t de tare, Biserica catoli-c\ `ns\[i a suferit acest „depouillement“,[i oamenii au devenit complet rup]i dereligios.

De c`]i ani s`nte]i la Paris?

Anul \sta fac cinci... Trece vremea. Anulacesta, dup\ intrarea României `n UE, s-a f\cut prima oar\, de Boboteaz\, unpelerinaj cu sfin]irea apelor, la Sena. Auvenit enoria[i de la celelalte parohii [ine-am adunat to]i aicea, am f\cut slujb\la biseric\ [i apoi am mers la Sena: [i aufost vreo patru sute de oameni, am so-cotit eu dup\ fotografii. ~mbr\ca]i `nve[minte, cu prapuri, steagurile cre[-tine[ti, cu c\delni]e, cu c`nt\ri am mersp`n\ la Sena [i am f\cut binecuv`ntareaapelor.

A]i respectat acela[i ritual din ]ar\,cu aruncatul crucii `n ap\?

Da, doar c\ n-a s\rit nimeni dup\ cruce:aici faci pu[c\rie dac\ intri `n Sena, e in-terzis prin lege.

A fost greu s\ ob]ine]i aprob\rilepentru acest cortegiu?

Prin toate problemele pe care le-a `nt`m-pinat `n trecut, biserica a avut mai multdec`t alte asocia]ii rela]ii cu poli]ia fran-cez\, a[a `nc`t s-a `n]eles c\ nu e o mani-festa]ie, ci o manifestare natural\ a ceea ce`nseamn\ credin]a [i tradi]iile noastre.Era `ntr-o s`mb\t\, n-am deranjat preamult circula]ia, Sena nu-i departe, au fostdoi-trei poli]ai care s\ opreasc\ circula]ia.Oamenii din cartier au v\zut de toate, `nanii aceia pe care nici eu, nici dumnea-voastr\ nu i-am prins, c`nd `n fa]a bise-ricii române[ti din Paris era t`rg: oamenii

veneau [i vindeau ce furau. Dup\ ’89, cuun an `nainte de a veni eu.

Nu se mai `nt`mpla ast\zi? De ce? Numai s`nt ho]i români la Paris?

Nu, ast\zi nu, pentru c\ `ncet, `ncet po-li]ia a intervenit. Dar e cert c\ asta n-af\cut o imagine bun\ nici românilor, nicibisericii. La un Pa[ti, `n al doilea an dec`nd s`nt eu aici, am f\cut `nconjurul bi-sericii, este loc c`t s\ faci asta, [i c`nd amtrecut prin spatele bisericii cineva a a-runcat o pung\ cu ap\. Nu-s dec`t cincivecini acolo. Era clar unul dintre ei. {ip`n\ la urm\, Pa[tele nu e dec`t o dat\pe an, dar ca s\ vezi ce poate fi `n capulunui om... E curtea noastr\, [i ei n-aravea dreptul s\ aib\ geamuri `n parteanoastr\, dac\ e vorba s\ fim r\i. Ca s\nu v\ spun ce g\sim c`nd cur\]\m[an]urile pe unde se scurge apa la bise-ric\: pungi din plastic, tricouri, chilo]i,

de toate... Dincolo de aceast\ polite]eimpus\ de o conduit\ social\, te `ntrebitotu[i ce e `n spatele ei. Te ia groazap`n\ la urm\.

Cum a fost drumul de la Alba Iulia laParis? V-a]i n\scut la Alba Iulia...C`nd a ap\rut sc`nteia spre drumulbisericesc?

{ti]i cum e... Poate [i pe dumneavoastr\bunica v-a `nv\]at „Tat\l nostru“ [i„~nger, `ngera[ul meu“. P\rin]ii mei eraucredincio[i, dar nu-mi amintesc s\ fimers la biseric\. Cu bunica mergeam labiseric\. Acas\ aveam icoane, mai alesicoane pe sticl\ din zonele de acolo. {iaveam o Biblie. C`nd am ajuns la v`rsta`ntreb\rilor, 12-13 ani, sigur c\ am pusm`na pe Biblie. Pe vremea aceea ap\ru-ser\ tot felul de c\r]i care nu erau direct`mpotriva religiei, ci a[a, cumva `n-v\luit. De exemplu, ap\ruse Erik von

Daniken, Amintiri despre viitor. El iatot felul de chestii din Biblie [i le pune`n leg\tur\ cu extratere[trii: un `ntregamalgam. {i se folosea de Biblie `n modutilitarist: iei Biblia, sco]i un pasaj (sun\telefonul fix; p\rintele Nistea `l las\ s\sune), [i-l folose[ti cum vrei tu. Bulver-sat de lecturi de genul \sta, mi-am zis:stai, dom’le, s\ iau [i eu Biblia. Numaic\ atunci c`nd nu ai nici un fel de ajutorca s\ cite[ti Biblia, mai ales Vechiul Tes-tament, ri[ti s-o iei complet razna. Pen-tru c\ limbajul Vechiului Testament nue un limbaj istoric – cine a fost prezentla crea]ie ca s\ povesteasc\ crea]ia? Toa-t\ exprimarea [i ceea ce poveste[te maiales Cartea Facerii (sun\ telefonul; p\-rintele activeaz\ mesageria) s`nt `ntr-unlimbaj simbolic [i `ntr-o mentalitate ca-re nou\ ne e complet str\in\. Oameniidin vechime g`ndeau altfel. A[a ̀ nc`t n-amf\cut altceva dec`t s\ m\ ad`ncesc `n`ndoieli [i `n ateism. {i am devenit unateist militant, aveam adic\ competen]\,citisem Biblia!, ziceam: „cre[tinii \[tias`nt b\tu]i `n cap, s\racii. Dac\ ar fi citit[i ei m\car Biblia, ar fi v\zut c\ nu-imare br`nz\!“ (r`de). Imediat dup\ Re-volu]ie (eu am terminat liceul `n ’89) au`nceput s\ apar\ `n România, ca ciuper-cile dup\ ploaie, tot felul de chestii, cuenergii, cu yoga. Ca majoritatea tinerilordin vremea aia, am fost atras [i am stu-diat. Paradoxul este c\ cei care au predi-cat `n anii aceia, Mario Vasilescu sau Va-sile Andru, erau totu[i cre[tini [i n-auputut [i n-au vrut s\ lase cre[tinismulde o parte. A[a m-am reapropiat de cre[-tinism: prin aceast\ prism\ fals\, yoga.Asta a fost u[a din dos prin care am`nceput s\ m\ interesez altfel de cre[ti-nism. Dup\ aceea a fost un moment dedeclic, care `ns\ nu se poveste[te. Mo-mentele astea speciale ale harului s`nt olucrare a lui Dumnezeu `n ni[te condi]iinu foarte speciale pentru cineva din afa-r\. De obicei, c`nd momentele astea sepovestesc nu pot fi `n]elese [i ajung laridiculizare. Dar sigur a existat un mo-ment c`nd credin]a a revenit. Pentru c\ echestie de credin]\ p`n\ la urm\. Nu ori-cine poate s\ spun\ c\ Dumnezeu exis-t\. {i dup\ aceea e un `ntreg drum, de laa spune c\ Dumnezeu exist\ [i p`n\ la acrede. E ceva ce nu se poate explicara]ional (sun\ telefonul).

CCoonnttiinnuuaarreeaa `̀nn ppaaggiinniillee 88-99

www.supliment.polirom.ro

„M-am reapropiat de cre[tinism prin aceast\ prism\ fals\, yoga.Asta a fost u[a din dos prin care am `nceput s\ m\ interesezaltfel de cre[tinism. Dup\ aceea a fost un moment de declic,care `ns\ nu se poveste[te.“

7 «

interviu

INTERVIU CUP|RINTELEIULIAN NISTEA

PREOTUL IULIAN NISTEA DIN PARIS A CREAT 15 SITE-URI DE ORTODOXIE ROMÂN|

„Am `ntotdeauna vreo 200 de mail-urila care nu fac fa]\ s\ r\spund“Omul care-l caut\ `i va sta vr\jit dinainte,pironit de curiozitatea pe care ochii alba[tri orevars\ asupra lui. ~ntre cei trei preo]i careslujesc la biserica româneasc\ din strada Jeande Beauvais, Iulian Nistea pare cel mai„c\lug\r“ [i e, de fapt, cel mai modern: ai zicec\ tocmai a ie[it din biblioteca de m\n\stire,p\r\sind manuscrise [i letopise]e, ca s\ ascultenecazurile unui suflet r\t\citor. Dac\ r\t\citoriis`nt românii ajun[i la Paris, ceea ce p\r\se[te

p\rintele pentru ei nu s`nt nici pana, nici foivechi de pergament, ci, adesea, tastaturacalculatorului. P\rintele Iulian Nistea este unuldintre cei mai prolifici webmasteri români,autor, `n c`]iva ani, a peste 15 site-uri deortodoxie româneasc\. El `nsu[i un fiu r\t\citor,fostul student la matematic\ e convins acum c\[i cuv`ntul mut, `n limbaj „html“, poate ajungela inima oamenilor, via Dumnezeu. C`t desprecuv`ntul viu, `l roste[te t\r\g\nat, ca

maramure[enii. S-a n\scut `n 1972, la AlbaIulia. Adolescentul sup\rat pe Dumnezeu,c\ut`nd `n Biblie argumentele r\zvr\tirii, aajuns, `n 2002, preotul românilor din Paris. E `nstare s\ stea de vorb\ ceasuri `ntregi, uit`nd deInternet, de telefonul care sun\ `ntruna, deParis. Dincolo de zidul biroului – bibliotecar\sufl\ doar lum`n\rile. Sfin]ii ArhangheliMihail, Gavril [i Rafael, ocrotitorii bisericii, auciulit urechea.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

» „Anul acesta, dup\ intrarea României `n UE, s-a f\cut prima oar\, de Boboteaz\,un pelerinaj cu sfin]irea apelor, la Sena. Au venit enoria[i de la celelalte parohii[i ne-am adunat to]i aicea, am f\cut slujb\ la biseric\ [i apoi am mers la Sena: [iau fost vreo patru sute de oameni, am socotit eu dup\ fotografii.“

„De c`nd am venit aici am fost de mai multe ori cu p\rinteleConstantin T`rziu la Porte Maillot, de Cr\ciun, de Anul Nou.Acolo s`nt copii [i femei care se prostitueaz\. N-am f\cut dec`ts\ ducem o ciocolat\ [i s\ spunem la mul]i ani.“

DARURI» 8

interviu

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

A fost vorba de o `nt`lnire esen]ial\?

Jurnali[tii nu se pot ab]ine s\ nu pun\`ntreb\ri...

Nu, nu se pot ab]ine...

De obicei, astfel de lucruri se petrec `nni[te momente de cump\n\: de bucuriesau de triste]e. Dar nu are rost s\ r\sco-lim aceste lucruri. Important e c\ acestlucru s-a produs, ceea ce `nsemna c\ toc-mai devenisem un convertit, [i dup\aceea a mai durat `nc\ un an [i jum\tatep`n\ am ajuns la cre[tinism cu adev\rat.Un an [i jum\tate am trecut prin martoriilui Iehova, baptism, prin toate.

Un drum al Damascului...

Nu [tiu, un drum al Damascului. E unmare paradox al lucr\rii lui Dumnezeu:Dumnezeu nu are limite `n felul cum ale-ge s\ lucreze. Cine cite[te Biblia, vede:Dumnezeu lucreaz\ printr-un `mp\rat p\-g`n, Dumnezeu lucreaz\ printr-un m\-gar, nu exist\ limite... Am trecut prin yo-ga, prin neoprotestantism, vede]i de ce,pentru c\ neoprotestan]ii distribuiau bi-blii pe vremea aceea, nu distribuiau orto-doc[ii. Protestan]ii au invadat pia]a `nanii ’90 [i a[a am dat [i eu peste un NouTestament. N-am mai dat peste VechiulTestament, unde, dac\ nu ai credin]\, te`nc`lce[ti `n simbol, pentru c\ nu po]i s\faci leg\tura `ntre semnificat [i semnifi-cant. Eram student la matematic\, [i amf\cut acest drum `mpreun\ cu un coleg,care [i el s-a convertit. El a devenit profe-sor de matematic\, dar `n acela[i timp unortodox practicant, foarte implicat (sun\telefonul). ~i ajuta pe profesorii de religie.

A]i p\r\sit matematica...

Drumul Damascului l-am `nceput cuacest coleg al meu, el a continuat mate-maticile, eu, la pu]ine luni dup\ ce amdevenit propriu-zis cre[tin, n-am mai su-portat. Sim]eam c\ trebuie s\ m\ `ndreptspre ceva umanist. („Nu l\sa]i acolocafeaua.“ „N-o las, doar c\ o beau mai`ncet.“) ~n cei doi ani c`t am fost la mate-matic\ a fost bine, pentru c\ fundamen-tele filosofice ale matematicii atunci sefac. Foarte importante pentru cineva carevrea s\ `n]eleag\ sensul lumii [i al vie]ii.Oamenilor li se pare c\ matematica e at`t

de exact\. Matematica e prima dintreconven]ii care are aerul de exactitate.Ap\rea pe vremea aceea un fel de ghid cutoate facult\]ile din ]ar\, nu prea gros, [im-am uitat pe acolo s\ caut litere, filoso-fie, teologie, care era [i ea una din op]iu-ni. Am `nceput teologia la Sibiu.

Dar v-a]i mutat la Bucure[ti. De ce?

La Bucure[ti, pentru c\ trebuie s\ spun as-ta, pe vremea aceea, `n ’92, la Sibiu nu eraun `nv\]\m`nt cu seminarii, un `nv\]\m`ntdinamic. Eu veneam dintr-o facultateunde se vorbea cu profesorul la seminarii,nu am digerat acest sistem static [i, dup\anul `nt`i, m-am dus la Bucure[ti.

V-a dezam\git vreun pic noua cale?

~ntrebarea e `ntotdeauna foarte persona-l\. Important e ca omul s\ fie `n voca]ialui. Aceasta era chemarea mea, chiar dac\nu am devenit preot imediat dup\ ce amterminat facultatea, `n ‘96. Am devenitpreot c`nd am venit la Paris, `n 2002. P\-rintele Rafael Noica spune c\ exist\ dez-am\gire acolo unde a existat am\gire.Omul s-a iluzionat, [i vine momentulc`nd lucrurile se descoper\, un momentde criz\. „Crisis“ `n grece[te `nseamn\ ju-decat\. ~n momentul crizei ne dezam\-gim de o fals\ realitate. Dezam\gire `nsensul c\ omul ajunge s\ cunoasc\ ne-putin]ele omene[ti acolo unde nu s-ar fia[teptat. {i lucrul acesta `l „sminte[te“ `nloc s\-l `n]elep]easc\. M-am scandalizat[i eu de tot felul de lucruri [i p`n\ laurm\ poate m-am `n]elep]it. (r`de)

Ce c\uta]i la Paris?

Asta e `nc\ o istorie. Alegerea pentru teo-logie nu a fost `n principal o alegere pen-tru preo]ie, dovad\ c\ nu am vrut [i nuam devenit preot imediat. A fost o alegerede slujire, de dedicare. Aceast\ dedicareputea s\ ia forma monahismului. ~ntr-unfel a luat-o: s`nt preot celibatar, am stat `nm\n\stiri, la muntele Athos, am stat a-proape un an la schitul Almas din jude]ulArad. ~n via]\ `]i spui c\ faci un lucrubun [i, dac\ teoretic pare a[a, poate nu-ichiar ce-ar trebui. Dup\ mai multe pere-grin\ri, eram `ntr-un moment de cump\-n\ `n 2002, [i atunci ~nalt Preasfin]itul Io-sif al Mitropoliei Orientale [i Occidentalec\uta un preot pentru parohie, pentru

biserica de aici. Parohia e foarte mare [ip\rintele superior Constantin T`rziu nuf\cea fa]\. ~nalt Preasf`ntul, maramure-[ean de felul lui, a stat la Alba Iulia o vre-me, l-a `ntrebat pe Preasfin]itul Arhiepis-cop Andrei de la Alba dac\ nu are vreosugestie (sun\ telefonul). ~naltul Andreim-a propus pe mine: m\ cuno[tea, lu-crasem la biblioteca Arhiepiscopiei, f\cu-sem o emisiune religioas\ la postul localde TV; fusesem [i secretarul lui. A[a amajuns `n Fran]a, f\r\ s\ [tiu prea multedespre aceast\ biseric\. Pur [i simplu eram`ntr-un moment de cump\n\ [i am intratpe aceast\ u[\ care s-a deschis. Dup\ anide c\utare sufleteasc\, c`nd omul `[icaut\ locul `n via]\, mul]i tineri trec prinasta, a fost ca un fel de ajungere la liman.Am ajuns `ntr-o situa]ie, `ntr-o stare `ncare pot spune c\ s`nt `n rostul meu, lalocul meu.

Care e p`n\ la urm\ acest rost?

C`nd prive[ti dinspre biseric\ `nspre altarnu ai aceea[i perspectiv\. Dincolo de pers-pectiva ochiului e vorba de o perspectiv\spiritual\, care se schimb\ complet printrecerea la preo]ie. Eu, care am f\cut a-ceast\ trecere, nu pot s\ explic. Sigur c\e o lucrare a harului preo]iei care se d\prin aceast\ tain\, dar se schimb\ ceva `nmodul de a vedea lucrurile: vezi maimult [i e[ti `ntr-o pozi]ie de a-i ajuta peoamenii care vin [i asta e principala `nde-letnicire.

Vorbea]i de „har“ [i de „tain\“. E cevacare „]i se d\“ sau e o voca]ie ome-neasc\?

Dac\ vorbim `n termeni de descoperire,oricine ar trebui s\ poat\ s\ descopere lu-crul \sta. Dar nu oricine poate s\ desco-pere lucrul \sta. Jos, `n holul bisericii sepreg\te[te o expozi]ie de icoane. Pot s\tot `ncerc eu, c\ nu voi deveni niciodat\iconograf! Nu am aceast\ voca]ie. Prefers\ vorbesc `n ace[ti termeni, de voca]ie,de descoperire a c\ii. Sigur c\ e ceva spe-cial. }i se d\ ceva ce e clar c\ nu e al t\u.Eu v\d, c`nd predic de exemplu, f\r\ s\[tiu `ntotdeauna exact pe unde m\ vaduce vorbirea, v\d c\ atunci c`nd omuln-o face pentru sine, ci pentru oameni,Dumnezeu pune har `n vorb\, ceea ce fa-ce ca s\ fie o lucrare `n folosul oamenilor

care vin. La fel se `nt`mpl\ [i laspovedanie cu lucrarea harului preo]iei:se `nt`mpl\ un ceva care e dincolo detine. Nu-l aju]i pe om prin de[tept\-ciunea ta, prin cuno[tin]ele tale psiholo-gice sau chiar teologice, ci `l aju]i pe ompentru c\ faci efortul de a-l asculta [i a-l`n]elege, [i `n felul \sta Dumnezeu face olucrare a lui ca s\ po]i s\ spui ce trebuie.Ceea ce nu-i u[or c`nd oamenii vin cunecazuri.

F\r\ s\ intr\m `n taina spovedaniei,românii din Paris s`nt ni[te oameni„nec\ji]i“, cu necazuri multe?

Mi se pare normal: to]i s`ntem aici oa-meni dezr\d\cina]i, dezna]ionaliza]i,deculturaliza]i, trebuie s\ ne „incultu-r\m“ `n aceast\ ]ar\, s\ ne integr\m.Acest travaliu de a asimila intelectual oalt\ civiliza]ie e mult mai greu pentru oa-menii simpli dec`t pentru intelectuali.

Nici pentru intelectuali nu e u[or...

Nu, dar ei `nva]\ mai u[or limba, au ac-ces la cultur\, apreciaz\ acest lucru. Pec`nd oamenii simpli, nu. Nu numai c\e[ti dezr\d\cinat, dar e[ti singur. E o sin-gur\tate `nfrico[\toare. Chiar [i `ntrefrancezi: oamenii locuiesc pe acela[i pa-lier [i nu-[i dau bun\ ziua o via]\ `ntrea-g\. ~n Paris, pentru c\ la ]ar\ nu e a[a.Românii s`nt aici mai dezechilibra]i dec`tacas\ [i au probleme. Uneori nu-[i dauseama de lucrurile `n care intr\, se scu-fund\, devin mai iritabili, mai nervo[i,mai stresa]i, mai obosi]i. {i nu-[i dau sea-ma de unde le vin problemele, ce impor-tan]\ are `n via]a lor aceast\ dezr\d\cinare.

Studen]ii români de la Paris v\ caut\?

N-a[ vrea s\ generalizez. C`]i studen]i ro-mâni s`nt `n Fran]a? Vreo [ase mii. ~n ra-port cu popula]ia României, s`ntem ]aracu cei mai mul]i studen]i `n Fran]a. {inumai `n regiunea parizian\ probabil c\s`nt dou\-trei mii. ~n cinci ani de c`nds`nt aici am cunoscut poate vreo c`tevasute. Studen]i români la marile [coli fran-ceze, nici francezii nu ajung u[or: ca unromâna[ s\ ajung\ acolo `nseamn\ c\ efoarte bun. {i `i v\d c\ au probleme psi-hice din cauza dezr\d\cin\rii, `nsin-gur\rii, a faptului c\ nu au luat `n seam\dificult\]ile rela]ionale. S-au l\sat, s-au

l\sat, s-au l\sat... S\ v\d floarea studen-]iei române[ti la Paris cu astfel de pro-bleme, ça fait mal! S`nt tot felul de oa-meni care vin la spovedanie: cu ce s\ `n-cep, prostituate [i homosexuali, oamenicare fur\, ho]i...

}igani?

}iganii vin mai rar la spovedanie, [ti]icum e, ]iganii s`nt mai mult supersti]io[idec`t credincio[i. Sper s\ nu m\ dea `njudecat\ pentru asta, c\ s`nt mari spe-ciali[ti `n Fran]a `n sensul \sta.

Adic\?

Zeci de mii de pl`ngeri ale ]iganilor laConsiliul Europei. A[a `[i f\ceau ei acte`n Fran]a. Dup\ ce nu s-a mai dat azilpolitic, s-a dat azil pe probleme de perse-cu]ie etnic\. Am fost odat\ la `nmor-m`ntarea unui ]igan, pe Quai de Bercy, laInstitutul de medicin\ legal\ al Parisului.Acolo s`nt du[i cei care mor pe strad\.

„Am trecut prin martorii lui I

Cum arat\ Parisul subiectiv al p\rintelui Nistea?

Nu am timp de mari descoperiri ale Parisului. S`nt toatecele ale bisericii, mai `nt`i. Pe urm\, dac\ mergi la vreunromân s\ faci o sfestanie acas\, de obicei stau `n ban-lieue-uri, la periferie, `]i ia jum\tate de zi numai s\ mergi.Dar profit de cartierul bisericii. S`nt ni[te str\du]e pe aiciprin arondismentul 5, ai senza]ia c\ s`nt din vremeamu[chetarilor. Pietre [i cl\diri care s`nt de sute de aniacolo. |sta e Parisul meu. Cel mai adesea m\ plimb pecheiurile de pe Ile Saint-Louis, mai ales `n anotimpuric`nd nu s`nt turi[ti. Insula Saint-Louis poate fi f\cut\aproape `n `ntregime pe malurile Senei. E foartelini[titor. ~n rest, sper c\ fiecare român s-a dus s\ vad\

Eugène Ionesco la Théâtre de La Huchette, at`t de intim.De c`teva ori pe an merg la concerte, la c`te un film. Nus`nt mare fan al parcurilor Parisului. Au un fel de pietri[,mai mult un fel de praf, [i la Tuileries, [i la Luxemburg...

Ce nu [tie lumea despre dumneavoastr\ [i a]i vrea s\ [tie?

Lumea n-ar trebui s\ [tie chiar a[a, totul. De exemplu,dac\ unii oameni simpli ar afla c\ eu lucrez c`teva orepe Internet ar putea s\ se sminteasc\. O t`n\r\ – mi s-ap\rut cam `ndr\znea]\, n-am zis nimic, dar mi s-a p\rut`ndr\znea]\ – mi-a spus: „Mi se pare c\ sta]i cam multpe Internet, mai ave]i timp s\ v\ face]i rug\ciunea deseara?“. Ça, alors!

„DE C~TEVA ORI PE AN MERG LA CONCERTE“

„Sf. Vasile cel Mare a f\cut spovedanie prin scrisoare, p\rintelePorfirie a f\cut prin telefon, dar eu nu fac spovedanie prinInternet! Se va g\si `ns\ cineva s\ o fac\.“

9 «

interviu SPOVEDANIE

www.supliment.polirom.ro

PREOTUL WEBMASTER

M\ `nt`mpin\ doar ni[te francezi, nu eranici un ]igan. Vine un francez direct lamine, m-a v\zut `mbr\cat `n preot [i-mispune din prima: „A, c’est vous qui sor-tez les tziganes des églises avec les pier-res!“. Era de la o asocia]ie renumit\ `nFran]a de ap\rare a drepturilor ]iganilor.Erau foarte `ndoctrina]i! Au vrut s\filmeze, n-am avut nimic `mpotriv\, auspus c\ merg cu co[ciugul `n România s\filmeze [i acolo. Le-am spus foarte bine,merge]i la fa]a locului, v\ dau cartea meade vizit\ [i c`nd v\ `ntoarce]i st\m devorb\. Crede]i c-au mai venit? Nu.

~ntre cei care v\ caut\ s`nt mul]iromâni `n situa]ii disperate?

Nu putem face un barometru al neferi-cirii oamenilor. {i nici nu [tiu dac\ ebine. Le spuneam `ntr-o zi oamenilor lapredic\: `ntr-o s`mb\t\ s-a `nt`mplat s\`nmom`ntez o fat\ de 8 ani, care murisede cancer. {i tot `n s`mb\ta aceea ambotezat un copil. {i tot `n s`mb\ta aceea

am avut o cununie. Ce vre]i? Omul caretr\ie[te moartea copilului lui e cel mainefericit. Eu tr\iesc cu el aceast\ neferi-cire. Dar `n aceea[i zi m\ duc [i fac o cu-nunie. Crede]i c\ eu m\ duc [i pl`ng lacununia aceea? Nu pot. Trebuie s\ pl`ngicu cel care pl`nge [i s\ te bucuri cu celcare se bucur\. Nu vreau s\ fiu cinic. {inici nu vreau s\ v\ atac. Presa are tendin-]a s\ pun\ pe primul plan un soi de eve-nimen]ial care `i excit\ pe unii oameni.Via]a e f\cut\ `n a[a fel `nc`t exist\ triste-]e, nefericire oriunde. Parisul atrage mul-t\ lume: turi[ti, oameni de [tiin]\ pe lacongrese, studen]i [i atrage... oameniibolnavi, pentru spitalele de aici. Cunosc`n fiecare s\pt\m`n\ români care s`nt laspital, s`nt pline spitalele de români. {inoi nu facem destul. Am putea m\car s\organiz\m un grup care s\ mearg\ s\ ledea c\r]i de citit. S\ treci pe la ei s\ staide vorb\ c`teva minute. Catolicii, multmai bine organiza]i, fac asta aici.

Nu-mi pare r\u c\ v-am pus `ntre-barea, ba chiar am s-o reformulez:da]i-mi exemplu de un caz nefericitcare s-a transformat `ntr-o rena[tere.

De c`nd am venit aici am fost de maimulte ori cu p\rintele Constantin T`rziu laPorte Maillot, de Cr\ciun, de Anul Nou.Acolo s`nt copii [i femei care se pros-titueaz\. N-am f\cut dec`t s\ ducem o cio-colat\ [i s\ spunem la mul]i ani. Prostitu-ata aceea s-a bucurat c\ cineva s-a g`nditla ei, nu ca la ceea ce fac, ci ca la ceea ces`nt: ni[te oameni. V\ spun: unul dintrecopii, de[i nu-i u[or s\ ie[i din acest sis-tem, a reu[it. S-a `ntors `n România, undeface [coala. Dou\ dintre prostituate auajuns apoi `ntr-un c\min de fete, au statacolo o vreme [i mai apoi s-au integrat `nsocietate. Asta nu `nseamn\ c\ am f\cutmare br`nz\. Probabil c\ acolo lucruriles`nt complicate [i foarte grave, [i eu, unul,nu [tiu ca cineva s\ fac\ ceva. Dar eu v\spun ca un cre[tin: evenimen]ialul nu arevaloare `n sine: singura lui particularitatee c\ s-a ar\tat. Cr\ciunul, de pild\, noi `ls\rb\torim cu mare fast, dar el n-a fost uneveniment. Ierta]i-m\, pentru mine eveni-mentul e de fiecare clip\. Faptul c\ doi oa-meni pot s\ stea de vorb\ e un evenimentfrumos. Eveniment e c`nd omul poate s\-[i deschid\ inima. Atunci vine harul luiDumnezeu [i se petrece o minune `ntreoameni. Pentru mine, \sta e sensuladev\rat al evenimentului: aceast\ clip\de har, c`nd inimile oamenilor se deschid.

De ce s`nt mai multe biserici româ-ne[ti la Paris?

Pentru c\... s`nt mul]i români. La Pariss`nt trei parohii ortodoxe române[ti [i oparohie greco-catolic\. Biserica din Jean

de Beauvais e vechea biseric\ româneas-c\ din Paris. A fost `nfiin]at\ de Arhi-mandritul Iosafat Snagoveanul `n 1853,el fusese ministru `n guvernul pa[optist.{ti]i ce ministru era? Ministrul `ns\rcinatcu eliberarea ]iganilor, robi pe vremeaaceea! Capii revolu]iei pa[optiste, obli-ga]i s\ se exileze, au venit, cei mai mul]i,la Paris. Parohia `nfiin]at\ atunci se mut\`n aceast\ biseric\, `n 1882. C`nd s-a in-stalat comunismul `n România, `n 1948,biserica de aici rupe rela]iile cu patriarhiaromân\, c`nd `n]elege c\ biserica din Ro-mânia nu mai ia decizii `n deplin\ liber-tate. Istoria e complicat\: biserice[te rupitu rela]iile cu biserica mam\, dar ca s\func]ionezi ai nevoie de un episcop care`]i d\ girul [i harul. Iar episcopul, la r`n-dul lui, trebuie s\ fie integrat `ntr-un si-nod recunoscut de episcopi. Nu era u[or de g\sit o alt\ solu]ie. Niciuna din patriarhiile tradi]ionale nu voiaus\ primeasc\ aceast\ biseric\, pentru c\[i Patriarhia de Constantinopol, [i Bise-rica rus\, [i Biserica s`rb\, [i cea antiohi-an\ formeaz\ `mpreun\ comuniuneaortodox\. Ele nu admit s\-[i treac\ de launii la al]ii parohiile. {i atunci bisericaromâneasc\ risca s\ r\m`n\ `n aer [i s\nu aib\ dreptul de a sluji. S-a g\sit solu]ia de a intra `n comuniunesub sinodul ru[ilor albi, cum se numesc,ru[ii din exil, cam `n aceea[i situa]ie ca [iromânii din exil, doar c\ exilul lor a`nceput cu 40 de ani `nainte. S-au orga-nizat ca biserica ortodox\ a ru[ilor dinexil. Parohia român\ s-a al\turat eparhieiruse, pentru c\ `n plus avea idei politiceasem\n\toare, cu to]i exila]ii persecuta]ide comuni[ti. Lucrul acesta a durat p`n\`n 1998, c`nd biserica a cerut s\ ias\ desub aceast\ jurisdic]ie [i a intrat ̀ n comu-niune cu episcopia româneasc\ dinAmerica. E o situa]ie tranzitorie p`n\ c`nd seg\se[te o alt\ solu]ie: probabil c\ va firevenirea `n cadrul patriarhiei române. S-au creat ni[te sensibilit\]i. Statulromân comunist a `ncercat, `n cincizecide ani, s\ intervin\ `n via]a bisericii deaici, au `ncercat s\ recupereze biserica, [ioamenii de aici, din vechiul exil, au fostcumva `nt\r`ta]i, provoca]i. Revolu]ia dinRomânia a fost ceva important, dar ve-chiul exil n-a v\zut o restaura]ie, o reve-nire a situa]iei din ’48, c`nd era regele: `nbiserica româneasc\ din rue Jean deBeauvais se pomene[te p`n\ ast\zi regele.Celelalte parohii române[ti – una e g\z-duit\ `ntr-o capel\ la Saint-Sulpice [icealalt\ s-a mutat acum la Clichy – apar-]in de Patriarhia ortodox\ român\.

i Iehova, baptism, prin toate“

Cum a]i ajuns s\ crea]i, s\ g\zdui]i,s\ lucra]i un site de ortodoxieromâneasc\?

Ar trebui s\ vi le ar\t, pentru c\ s`ntmai multe: s`nt 15, chiar prea multe.

Asta `nseamn\ o munc\ zilnic\...

Da, o munc\ de c`teva ore zilnic. S-an\scut aproape ca o joac\. S-a n\scutla Alba Iulia, lucram la mai multe re-viste pe vremea aceea, aveam multemateriale: pe prima mea pagin\, nis-tea.com, am pus tot felul de texte, [imai ales am pus pe Internet ceea cenu exista deloc, o pagin\ cu p\rin]iiduhovnice[ti români – cam cei pe care`i vede]i acolo –, cu prezentarea lor, cucuvintele lor, cu scrierile lor. ~n ’99, lu-crul \sta a devenit foarte cunoscut.Tot lucr`nd, am `nceput s\ m\ specia-lizez, pentru c\ e ca o limb\ str\in\ pecare o `nve]i: se cheam\ „html“. {iapoi am ajuns s\ creez [i alte site-uripe care le-am considerat necesare,cum s`nt calendarul ortodox sau site-uldespre icoane.

A]i creat [i un site de `ntreb\ri [i r\spun-suri duhovnice[ti...

Da, l-am creat dup\ ce am devenitpreot.

Asta `nseamn\ c\, `ntr-un haos totalcum e Internetul, cineva ajunge s\ vor-beasc\ despre lucruri at`t de esen]iale`ntr-un anonimat complet...

~mpreun\ cu al]i tineri care au site-uricre[tine am f\cut o asocia]ie, Asocia]iawebmasterilor ortodoc[i români, [i lu-cr\m `n grup. Adresa eortodox.ro.net.org. ~ncerc\m s\-i spri-jinim pe cei care vor s\-[i fac\ site-uriortodoxe: s`nt parohii care vor, [i `nacela[i timp lucr\m `mpreun\ ca s\cre\m vizibilitate pentru site-urilenoastre. Din punct de vedere tehnic,asta `nseamn\ c\ trebuie s\ fii g\sitc`nd te caut\ pe Google, de exemplu,`n topul c\ut\rilor. Am ajuns s\ fimc\uta]i foarte des, mai ales `n zonasite-urilor ortodoxe.

~ntr-un fel era `n logica timpurilor s\ seajung\ aici. Dar duhovnice[te, putemspune c\ am ajuns la o spovedanie peInternet, `n rela]ia preot – omul de r`ndcare vrea s\-[i descarce sufletul `n totalanonimat?

Eu am `ntotdeauna vreo 200 de mail-uri la care `nc\ nu fac fa]\ s\ r\spund,vin cu zecile pe zi. Oamenii pun`ntreb\ri: informative, dar uneori e o`ntrebare duhovniceasc\. Omul spune:uite, asta se `nt`mpl\ `n via]a meaacum, cum a[ putea s\ trec peste asta.S`nt `ntreb\ri de `ndrumareduhovniceasc\. C`nd omul vrea s\transforme acest lucru `n spovedanie,eu descurajez lucrul acesta. Eu explicoamenilor c\ nu se poate `nlocui ceeace se d\ la spovedanie `n biseric\.Spovedania nu poate fi `nlocuit\ cu unschimb de email-uri. F\r\ `ndoial\, exist\ cazuri speciale. Eu primesc mail-uri de la o t`n\r\ care e `n Egipt,c\s\torit\ cu un musulman. Acolo

exist\ o biseric\ copt\, dar ea nuvorbe[te copta, ei nu vorbesc englez\,e complet rupt\. ~n România oricinepoate merge la biseric\ sau poatec\uta la m\n\stiri mari p\rin]iduhovnice[ti s\ stea de vorb\ cu ei.Dar s`nt oameni `n lumea asta care n-au acces nici la c\r]i biserice[ti, nicila biseric\, nu au cu cine vorbi, cucine se sf\tui duhovnice[te. Pentru c\Dumnezeu lucreaz\, nu doar prinpreo]i sau prin biseric\, lucreaz\ prinoricare alt om. Dar uneori nu ai cucine vorbi. V\ dau exemplu pe cinevadin Coreea sau din ]\rile arabe. S`ntcazuri pentru care nu exist\ alt\ posi-bilitate dec`t de a fi tratate prin Inter-net.

Nici o erezie, prin Internet, `n ceea ceprive[te `ndrumarea duhovniceasc\?

Spovedania e mai mult dec`t `ndru-mare duhovniceasc\. Poate s\ vin\cineva la biseric\, `[i descarc\ sufletul,tu s\ nu ai ce s\-i spui: e o spovedanief\r\ `ndrumare duhovniceasc\.Spovedania e aceast\ tain\ adezleg\rii de p\cate, putem s\ lu\m oimagine adev\rat\ a unei dezleg\ri, aunei ruperi de p\catele proprii [i co-bor`rea acestui har care vindec\ r\nilecreate de p\cate, [i de gre[eli, [i deneputin]ele noastre. Deci s`nt ni[te lu-cruri care se dau `n spovedanie [i carenu pot fi `nlocuite. De[i exist\ cazuri `nistorie. De exemplu, Sf. Vasile celMare, care a tr\it `n sec. 4: o doamn\a vremii i se confeseaz\ prin scrisoare.Ea se afl\ `n condi]ii cu totul speciale,fiind dintr-o familie nobil\, sc\p\tat\.Sf. Vasile cel Mare prime[te, accept\aceast\ spovedanie prin scrisoare. Darcare dintre preo]ii de pe Internet vaputea judeca cu adev\rat c\ e vorbade un caz `n care nu s-ar putea altfel?Totu[i, [i prin r\spunsurile care se dauprin Internet omul se u[ureaz\ oricum,omul se folose[te [i merge mai de-parte, vede]i? Sigur c\ exist\ ceva carese transmite. Dar eu evit orice con-fuzie `ntre ceea ce se `nt`mpl\ pe In-ternet [i spovedanie. De[i pentrucazuri cu totul excep]ionale nu excludca cineva s\ poat\ considera, la unmoment dat, lucrul acesta ca posibil.Dac\ a fost posibil prin scrisoare, dece n-ar fi posibil prin Internet? Exist\un p\rinte contemporan care a murit,p\rintele Porfirie, era grec. Avea undar duhovnicesc, darul `naintevederii.Din tinere]e primise un dar: cel al ve-derii dincolo de dimensiunea spa]iu.El, dac\ se g`ndea la tine, te vedeaunde e[ti. Se poveste[te c\ oameni pecare i-a cunoscut `l sunau de peste totdin lume. Din America de Sud, depild\, [i p\rintele `nchidea ochii [ispunea: „A, ce frumos e acolo latine!“. Sigur c\ p\rintele putea s\ fac\spovedanie prin telefon, pentru c\ era,de fapt, prezent acolo unde era [iomul. Asta e: Sf. Vasile cel Mare af\cut spovedanie prin scrisoare, p\rin-tele Porfirie a f\cut prin telefon, dar eunu fac spovedanie prin Internet! (r`de).Se va g\si `ns\ cineva s\ o fac\.

» ~n zece ani, odat\ cu `nfiin]area primei [i singurei asocia]ii dewebmasteri ortodoc[i români (vezi www.ortodoxronet.org),p\rintele Iulian Nistea a creat alte 15 site-uri. Site-ulhttp://www.calendar-ortodox.ro are o medie de 2.000 devizitatori pe zi, urmat de nistea.com, cu 1.700 de vizitatorizilnic. Ultimele site-uri create (educatie-catehetica.ro,www.nepsis.org) s`nt por]i deschise tuturor românilor dinafara ]\rii care vor ca [i copiii lor s\ p\streze limba [ispiritualitatea româneasc\.

Miguel de Unamuno, Cea]\ – Trei texte despre Cea]\ • Cum se fa-ce un roman, traducere din limba spaniol\, introducere [i note deSorin M\rculescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,496 de pagini, 32.95

O nou\ traducere [i, `n acela[i timp, o reinterpretare a unui roman ap\rut cumult\ vreme `n urm\ la Editura Univers cu titlul Negura.„Speran]a vie `nvinge voin]a divin\! A crede `n a[a ceva e `ntr-adev\r credin]\[i credin]\ poetic\! Cine poate spera f\r\ [ov\ire, plin de credin]\ `n speran]asa, c\ nu o s\ moar\, nu va muri!“ (Miguel de Unamuno)„Impresionant\ mi se pare reu[ita unei nara]ii psihomahice cu conota]ii misticea drumului urmat `n lume de omul simplu, de omul «f\r\ `nsu[iri» deosebite,de oricare dintre noi (Everyman), c\tre Dumnezeu, a transfigur\rii [i r\scum-p\r\rii tragice a banalului cotidian `n absolut, a luptei pentru supravie]uireaf\g\duit\ [i sperat\ a trupurilor. Totul `ntr-o mixtur\ patetic\ de tragic [i gro-tesc, a[a cum Unamuno `[i dorea s\ scrie `nc\ de la 1900.“ (Sorin M\rculescu)

Era romanul liric [i experimental al exilului [i al imposibilei`ntoarceri, ce]os [i diafanizat pe largi por]iuni.

~NT~LNIREA2003

» 10

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

SEMNAL

Ro[ul u[or e rozul iluzor(Continuare ddin nnum\rul ttrecut)

Se auzi, `n fine, soneria (a telefonului, a celui fix, — iar nu aceea de la u[\).Acest „`n fine“ e expresia oftatului de u[urare pe care, dimpreun\ cu ipochi-

menii acestei scrieri, `l are autorul `nsu[i, ajuns la grea ananghie narativ\, — saunaratologic\, m\ rog.

El adaug\, modest, `n parantez\, c\ nu-i domnia sa inventatorul acestor stra-tegii [i stratageme diegetice, — cam r\suflate azi...

(Diegetice, nu dietetice, aten]ie: corectorii-s ruga]i s\ ia aminte!)Pentru c\ numai dietetic sau frugal nu poate fi regimul romanesc... (Romanesc, nu românesc, aten]ie: corectorii-s ruga]i s\ ia aminte!){i nu poate fi frugal sau dietetic, indiferent de cantitatea de personaje [i eve-

nimente pe care le con]ine el, pentru c\ romanul nu e un pap\-lapte, ci un`nghite-tot, ca stru]ul, — ba chiar o mla[tin\ enorm\, o mocirl\, un sm`rc, adic\o capcan\ rimbaldesc\, „où pourrit dans les joncs tout un Léviathan!“)

— Cum v\ spuneam, ad\ug\ Vasile, cu trimitere la Johann Wolfgang... — Goethe, strigar\ fetele,-n duet.— La Johann Wolfgang, o ]inu pe-a lui Vasile, romanul este arta am`n\rii; or,

am`narea presupune timp, adic\ vreme de pierdut (dac\ nu chiar pierdere devreme). Presupune, f\r\ nicio ironie, durata necesar\... „putrezirii,-ntre stufuri-le sale, ale unui `ntreg Leviathan“, Leviathanul, dac\ vre]i, al acestei lumi feno-menale, al inexhaustibilei fenomenalit\]i.

— E ceea ce José Ortega y Gasset rezum\, foarte sugestiv, `n titlurile a dou\paragrafe din eseul s\u G`nduri despre roman, anume: § Romanul, gen t\r\g\-nat [i § Romanul, gen stufos.

— Cum, se mir\ Vasile Elisav, `n fa]a erudi]iei tinerei Carmen Carpen, l-ai ci-tit [i pe Ortega y Gasset?!

— Cine mai s`nt [i \[tia, zise Nora.— |[tia doi e numai unul singur, ca, uneori, noi dou\, zise Carmen. Apoi,

c\tre Vasile Elisav: da, `n traducere; `n rest, s`nt sigur\, iubite dom profesor, c\,la sf`r[itul frazei acesteia din urm\, a]i dublat semnul `ntreb\rii prin unul al ex-clam\rii, al mir\rii, al unei mir\ri admirative.

— O singur\ remarc\, drag\ Nora, care aduce a u[or repro[: dac\ vorbim lafel tus-trei (c\ci nu doar tu, dar [i colega ta vorbi]i ca mine), fi-vom acuza]i decititor (de cititorul „de pe strad\“, poate; de cel `n ipostaz\ de critic, categoric)c\ personajele acestei c\r]i, adic\ noi, nu se diferen]iaz\ mai deloc la nivel...

— Verbal, am priceput, `l `ntrerupse, nu f\r\ o urm\ de blazare `n ton, No-ra Aron.

— C`t despre autorul `nsu[i, continu\ Carmen Carpen, cam care-i este pro-priul regim idiolectal?!

— S`nt sigur\, iubit\ Carmen, c\, la sf`r[itul frazei acesteia din urm\, ai du-blat semnul `ntreb\rii prin unul al mir\rii, al unei mir\ri dojenitoare... Dup\cum tot at`t de sigur\ s`nt, dom profesor, c\, `n sintagma cititorul de pe strad\,pe de pe strad\ l-a]i ghilimetat.

{i Nora, ridic`ndu-[i cam la nivelul umerilor m`inile `ntinse, b\tu aerul dedou\ ori la r`nd cu indexul [i mediul alipite.

Gestul p\rea comic ca mi[carea urechilor iepurilor filmelor de anima]ie, aliascartoons.

(Continuarea `̀n nnum\rul uurm\tor)

PALINDROMAN

Serban FOAR}|

Doris Mironescu

UUnnddee ss\\ ssee ffii dduuss?? Ia, p`n\ colea, `n po-iana lui Iocan, s\ fac\ ni]ic\ politic\, `mivine s\ spun dup\ lectura romanuluiGabrielei Adame[teanu, ~nt`lnirea, ap\-rut recent `ntr-o a doua edi]ie. O edi]iece a `nsemnat o sever\ rescriere [i, maimult, de fapt o reg`ndire a c\r]ii fa]\ deedi]ia anterioar\, publicat\ acum patruani. Practic, aceasta este o nou\ carte ce

trebuie considerat\ independent de ([icomparativ cu) variantele precedente [icare reface leg\tura cu cea mai bun\tradi]ie a prozei postbelice, a[a cum fu-sese ea ilustrat\, `ntre al]ii, [i de Gabrie-la Adame[teanu `ns\[i `n c\r]ile sale an-terioare. Edi]ia din 2003 a fost aclamat\critic nu numai pentru ̀ ntoarcerea la ro-man a reputatei jurnaliste, dar [i pentruvoin]a evident\ de `nnoire a formulei li-terare, dovedind un autor deloc dispuss\ se anchilozeze, [i totodat\ pentruconsecven]a tematic\ din opera autoa-rei, al c\rei nou roman era rescriereaunei nuvele publicate `n 1989.

~n aceast\ situa]ie, reeditarea – carecoincide cu o rescriere – a romanului~nt`lnirea are de ce s\ st`rneasc\ din nouinteresul cititorilor. Deoarece aceast\rescriere echivaleaz\ cu o schimbare deoptic\ a autoarei asupra propriei c\r]i.Pur [i simplu, la edi]ia a doua, cartea `n-seamn\ altceva dec`t a `nsemnat la pri-ma apari]ie. ~nt`lnirea 2003 era romanulliric [i experimental al exilului [i al im-posibilei `ntoarceri, ce]os [i diafanizatpe largi por]iuni. Doar c`teva personajec\p\tau o voce individual\, majoritateadevenind voci dintr-un cor, timbrul lorpersonal fiind aglutinat, anonimizat,chiar atunci c`nd (`n partitura lui DanielIzvoranu, de pild\) p\rea s\ se aud\ sin-gur. Epicul era jertfit planului simbolic,fiec\rui personaj [i fiec\rei secven]e i sesuprapunea un echivalent mitologic, ceea

ce putea s\ justifice `nce]o[area perspec-tivei. Trimiterile f\cute de cronicari saude autoarea `ns\[i la Butor sau Lobo An-tunes, perfect `ndrept\]ite, nu epuizautotu[i capitalul de noutate adus de Ga-briela Adame[teanu `n formula roma-nesc\ a ~nt`lnirii.

De la proza „esopic\“ a nuvelei din1989, romanul din 2003 trecea `n zonadivaga]iei lirice, a dialogului cu umbre-le, a referin]ei ce]oase la intertextul Odi-seei [i al unui trecut greu de scos la i-veal\. Romanul reprezenta o ampl\ `n-cercare a personajului de a stabili undialog cu mor]ii: cum mortuis, in linguamortua. De aici lungile pasaje liric-mo-nologate, de aici transformarea dialogu-rilor `n intersect\ri de g`nduri pe jum\-tate rostite.

Romanul devine elocvent`n calitatea sa dedezbatere existen]ial\

~nt`lnirea 2007 aduce o schimbare ma-jor\: din „poemationul“ experimentalanterior, cartea a devenit un „roman-ro-man“, cu personaje perfect motivate psi-hologic [i cu o structur\ cristalin\ a no-durilor conflictuale. Paralelismele ante-rioare s`nt dezvoltate, analizate `n com-plicatele lor raporturi, dep\[ind sche-matismul simbolic. Cele dou\ „hagial`-curi“ esen]iale s`nt cel al lui Traian Ma-nu, savant de prestigiu stabilit `n Italia,

Pentru orice cititor de bun\-credin]\,perioada literar\ din deceniul zece atrebuit s\ par\ una de o incredibil\s\r\cie. P`n\ `n 1989 aveam o pleiad\de „consacra]i“, unii intra]i `nmanuale, al]ii ca [i intra]i. Sentimentulera reconfortant: literatura român\ seputea f\li cu o actualitate productiv\,cu o serie de destine literare de prim\m`n\ ce puteau fi urm\rite in themaking. Dintr-odat\, „greii“ prozeiromâne[ti au disp\rut, „clasicii `nvia]\“ au p\rut s\ intre `ndegringolad\, „reu[itele“ lor literarefiind cel mult palide amintiri, silnic

aggiornate tematic, manieriste ca stil,a ceea ce scriseser\ odat\. De la Ianusal lui Eugen Barbu [i p`n\ la Supunerealui Eugen Uricaru, numai dezam\giri.Spectacolul, oric`t ar pl\ceacarnasierilor no[tri, e trist. Unde s-or fidus to]i acei scriitori dinainte gra]iec\rora aveam senza]ia c\ exist\ oliteratur\ român\ vie, bogat\, de oremarcabil\ calitate? ~n ce poian\ seduseser\ ei s\ doarm\? `ntreb,folosindu-m\ de o frumoas\ imaginedin cartea (Cine adoarme ultimul)acestui veritabil „nepot al clasicilor“care se nume[te Bogdan Popescu.

Gustave Flaubert, Doamna Bovary, edi]ie cartonat\, traducere din limba francez\ [i notede D.T. Sarafoff, edi]ia a II-a, `ngrijit\ [i prefa]at\ de Ioan Pânzaru, colec]ia „Biblioteca Po-lirom“, Editura Polirom, 440 de pagini, 49.95 lei

„Flaubert se opune `n acela[i timp artei zise oficiale ([i care era adesea doar un comentariu u[orpolitizant al virtu]ilor burgheze), ca [i nihilismului g\l\gios al «boemei», adic\ al celor care aspi-rau `n secret s\ p\trund\ `n oligocra]ia tiparului, contest`nd-o totodat\. Doamna Bovary este re-zultatul unei hot\r`ri ostentative: pentru a le ar\ta tuturor acestor domni ce `nseamn\ arta, Flau-bert va renun]a la subiectele [i forma pe care le considera adecvate unei g`ndiri superioare [i pecare le ilustrase `n Ispitirea Sf`ntului Anton, `n favoarea celei mai umile materii: romanul, maimult, adulterul, mai mult, faptul divers petrecut `n provincie. Acestei substan]e infame, pe care el`nsu[i o detest\ [i o dispre]uie[te, `i va aplica puterea artei celei mai `nalte.“ (Ioan Pânzaru)„Flaubert este un povestitor neobosit [i inepuizabil, un descriptiv de o minu]ioas\ subtilitate alec\rui pagini nu se aseam\n\ cu cele ale lui Stendhal [i nici cu cele ale lui Balzac. El scrie desprevia]a de fiecare zi a[a cum se scrie istoria – cu o sever\ r\spundere.“ (Barbey d’Aurevilly)

Poiana cu prozatori

Aduce o schimbare major\: din „poemationul“ experimentalanterior, cartea a devenit un „roman-roman“, cu personajeperfect motivate psihologic [i cu o structur\ cristalin\ anodurilor conflictuale.

~NT~LNIREA2007

www.supliment.polirom.ro

11 «

printre r`nduri

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

Dumitru }epeneag, Capitalism de cumetrie, colec]ia „Ego-grafii“, Editura Polirom, 240 de pagini, 24.95 lei

Volumul include articole publicate `n „Cotidianul“, `n perioada iulie 2001-martie 2003.„Articolele au greutate deplin\, de la coaj\ p`n\ `n miez. Scrise `ntr-un stil inci-siv [i reflexiv, te determin\ s\ distingi `ntre forma [i adresa umorului, ironiei, pa-rodiei, pasti[ei. Teatrul opera]iunilor de g`ndire [i expresie r\m`ne o tr\s\tur\constant\ a acestor «texte» publicistice scris-rostite cu verva unui extrem-mo-dernist `ntors la clasicii Creang\ [i, mai cu seam\, Caragiale. Dintr-o postur\ pri-vilegiat\ prin merite proprii, }epeneag e «contra» ordinii puterii de orice fel. ~[itrateaz\ subiectele – culturale, sociale, politice, morale – cu adev\rat interesant[i provocator. Spune, `ntr-un mod singular, nu doar lucrurilor, ci [i persoanelorpe nume. Fire[te, date fiind atributele morale [i artistice ale scriitorului, este pro-blematic\ identificarea cititorului – vizat [i avizat – cu personalitatea sa literar\[i istoric\. Procuror [i avocat, `ntr-un recurs sine die, `n publicistic\ el `n]elege[i practic\ libertatea condi]ionat\ doar de libertate.“ (Marian Victor Buciu)

Vasile Gârne], Vitalie Ciobanu, Literatur Express. Europa de la fereastra vagonului,colec]ia „Jurnal & Memorii“, Editura Cartea Româneasc\, 464 de pagini, 29.5 lei

Doi scriitori cunoscu]i din Moldova de peste Prut, Vasile Gârne] [i Vitalie Ciobanu, relateaz\ –„pe dou\ voci“ – fascinanta istorie a unui periplu literar de excep]ie. Proiectul, cel mai ambi]iosdin c`te s-au derulat p`n\ acum `n materie de „aventuri literare“, a celebrat procesul de unifica-re european\ `n siajul magic al sf`r[itului de secol [i de mileniu. Vestul [i Estul, dou\ fe]e aleaceluia[i continent, se reflect\ `n jurnalul celor doi autori ca `ntr-un joc de oglinzi paralele.„Am fost `nc`ntat s\-i `nt`lnesc la Berlin, `n vara lui 2000, pe Vitalie Ciobanu [i Vasile Gârne], prie-tenii mei de la revista «Contrafort», ajun[i acolo cu trenul literaturii europene. Timp de c`teva oremi-au povestit, obosi]i, dar [i surescita]i, fascinanta aventur\ la care avuseser\ [ansa s\ ia parte.Erau transfigura]i de emo]ie. Am aflat atunci c\ `n trenul literaturii cea mai vorbit\ limb\ era ro-mâna. C\ o re]ea flexibil\ de prieteni `ncepuse s\-i urneasc\ pe cei peste o sut\ de participan]i. C\experien]ele cele mai diverse, unele penibile, altele minunate, se legau acum, pentru ei, de zecilede ora[e europene prin care trecuser\. Le ve]i `nt`lni pe toate, relatate cu inteligen]\ [i verv\ deadev\ra]i prozatori, `n jurnalul de bord pe care, iat\, `l semneaz\ `mpreun\.“ (Mircea C\rt\rescu)

SEMNAL

CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEA}|

Emil BRUMARU

Trebuia ss\ mm\ oobi[nuiesc ccu oovia]\ mmonoton\, ff\r\ hhazard, tti-cluit\ ddin oobiceiuri mmici, aacelea[ip`n\ lla ssf`r[it. M\ trezeam pe la[ase diminea]a, beam dou\ ce[tienorme de cafea f\r\ zah\r, des-chideam computerul, m\ uitamdac\ nu am mesaje, pe urm\ ci-team c`teva pagini din vreun cla-sic, Shakespeare `n ultimul timp, s\am la ce m\ g`ndi toat\ ziua...(Chiar f\ceam complet\ri `n minte,transformam ac]iunea din mers,m\ jucam cu personajele... ad\u-gam altele noi, de-ale mele, maiales feminine [i, de obicei, hobbi]i,dar hobbi]i ce-ar fi trecut prin car-tea lui Jan Kott!) Ie[eam s\ cump\rziare [i ceva de m`ncare: fructe [ip`ine. {i pe trotuare, `naint`nd le-ne[, admiram cu o nostalgie infi-nit\ femeile, pu[toaicele... m\ ro-dea un soi de disperare dulce...Veneau zilele de toamn\, cu ploinesf`r[ite, cu v`nt, cu frig [i amintiridin adolescen]\... ~mi p\rea r\u c\fusesem at`t de pur, de r\v\[it, desperiat de `nt`mpl\rile „amoroase“.Acum... Era evident c\ doar lecturam\ putea salva din marasmul dedup\ 2006... Lectura [i scrisul `ncarnete, `ncercatul mereu, mereu,mereu a unui `nceput de „romanlibertin“.

***Ibricul de jum\tate de kilogram,

plin cu cafea fiart\ `n prip\ pe-unochi holbat z\darnic de aragazulstr\vechi, nu-]i mai descleie min]i-le, sufletul at`rn\ greoi ca o bucat\de carne `n c`rligul ascu]it al m\ce-larului, trupul zace descompus `nbuc\]i de durere fizic\, zglobii s`ntnumai fra]ii lui Greogor Samsa,cl\torind, inoportuni [i indecen]i,printre vrafurile de volume, g`ndaci`ndr\znind s\ str\bat\ p`n\ [i ca-lendarul bisericesc, ca [i cum luni-le, coloanele `nalte, sfinte, doldorade cuvio[i [i cuvioase, da, ca [icum s\pt\m`nile s-ar petrece `ntr-o

secund\ sub picioru[ele lor fine, li-picioase, rapide... Atunci e momen-tul potrivit pentru citit Baudelaire.Desigur, `n Pléiade! M\n`nci cupoft\ za]ul cu grunji mari, folosindun creion chimic drept linguri]\,nemai]in`nd seama de arsurile ce-]ir\[p\luiesc stomacul cu un glaspa-pir ap\sat peste mucoasa fraged\...{i visezi, pierdut `n via]a altuia, t`n-je[ti, `n dev\lm\[ie, `nfiorat de ogroaz\ parfumat\ exotic, la m`ng`-ierile sifiliticei Louchette, la Doro-thée, la ve[nic nes\]ioasa JeanneDuval (b\nuit\ a fi av`nd un vagindublu!), la actri]a Marie Daubrun(c\s\torit\ cu unul din cei mai buniprieteni ai s\i), la superba ApollonieSabatier (La Présidente!; de ce nu i-ai trimite [i tu poezii [i scrisori?),la doamna mam\ Aupick, lamisterioasa J.G.F., la servanta Ma-riette, la cer[etoarea ro[cat\, laacea necunoscut\ de pe strad\,`nt`lnit\ doar o singur\ dat\ `n vu-ietul necru]\tor al ora[ului, la ElisaNieri (galantissima spioan\!), ladansatoarea Lola Montès, la dam-natele femei `ncol\cite desf\t\tor [idesfr`nat, la o anumit\ modist\,erudit\ [i pioas\, la a doua Berthe,ultima lui amant\, abia deslu[it\ `nchinurile bolii tot mai devastatoa-re... undeva... `n Belgia... Brusc,reintri `n clipa ta, `n cotidian: ]iuit-urile sfredelitoare din urechi, urle-tul permanent al hidroforuluidezl\n]uit, zgomotul sacadat altramvaielor, surprizele acustice is-cate de toboganul de tabl\ al gu-noierului, r\bufnirile industriale,apocaliptice, c`nd crezi c\ totul s-aterminat... {i, uneori, romantic, ]i-p\tul dezam\git al unei locomotive,amintindu-]i copil\ria, `nviindu-]iregretul c\ nu ai reu[it niciodat\ s\prelingi `n versuri inefabilul fero-viar. {i doar ai locuit `n proaspetecantoane (la Meri[ani!), `n h\l]i (laBelce[ti!), `n g\ri paradisiace, `n fal-nice pavilioane C.F.R... .

Trebuia s\ m\ obi[nuiesccu o via]\ monoton\...

revenit `n România comunist\ `n c\u-tarea unei iubiri din tinere]e, unde nug\se[te dec`t un pachet de numeroaserude pe care nu le-a v\zut vreodat\ [icare par s\ fie puse la cale de Securitate,[i cel al so]iei sale Christa, care reme-moreaz\ moartea celor dou\ familii avu-te anterior `n Germania din timpul r\z-boiului. Prin a[ezarea al\turi a celordou\ cazuri (precum [i a altor tragediiintermediare, de la acelea, numeroase,ale destinelor mutilate de Securitate `nRomânia, la jertfa cotidian\ a unei cer-cet\toare italience mai inteligente dec`tso]ul pe care `l iube[te), romanul devineelocvent `n calitatea sa de dezbatere e-xisten]ial\. Noua edi]ie nu pierde nicigra]ia pendul\rii personajelor `ntre do-u\ ]\ri [i mai multe locuri ale memoriei:`ntre România comunist\ [i Occidentuldemocratic, `ntre nostalgia lui TraianManu [i oroarea de trecut a so]iei salegermane Christa, `ntre b`rfeala `ntrepri-d\ a „rudelor“ lui Traian [i idealismulnaiv al t`n\rului Daniel, `ntre perspecti-va savantului `ntors dup\ mult timp s\-[i vad\ ]ara [i perspectiva paranoic\ asecuri[tilor care v\d `n orice vizitator unspion trimis cu treab\.

„Conflictele“ de o natur\ pur epic\ [inumai `n subsidiar psihologic\ (`n cu-plul Traian-Christa) `[i v\desc, astfel, fi-ne]ea. Acumulate, `mbog\]ite, acesteanasc verosimilitate, umpl`ndu-se de osubstan]\ multiform\. Scenele se l\r-gesc, detaliile, „filmate“ `ndelung, ilumi-neaz\ semnifica]iile. Dialogurile devinmai clare, dar s`nt dialoguri ale surzilor:românul occidentalizat, t`njind dup\Ithaca lui, nu `n]elege teama de „acas\“a nem]oaicei care a l\sat deja dou\ vie]i`n urm\ [i mai multe schelete `n dulap.De fapt, s-ar zice, nu exist\ „`nt`lnire“nici `ntre so]i, darmite `ntre oameni ca-re nu s-au v\zut de decenii, dac\ s-auv\zut vreodat\.

O crea]ie solid\

Realismul fundamental al viziunii nuexclude (dimpotriv\!) o viziune ironic\sau chiar sarcastic\, `ntr-o serie autoh-ton\ prestigioas\ `nceput\ de C\linescu[i Kiri]escu, serie `n care personajul Vi-ca Delc\ din Diminea]\ pierdut\ ocup\un loc de seam\. Mul]imea de rude ade-v\rate sau inventate de Securitate pen-tru savantul `ntors `n vizit\ formeaz\ unmonstru locvace, ale c\rui multiple guriinventeaz\ cu frenezie tot felul de min-ciuni despre vizitatorul Traian.

Observatorul comediei umane din ae-roport sau din apartamentele `nchiriatede Securitate folose[te uneori un lexicneologic, aseptic [i plin de sarcasm,

asem\n\tor celui al lui Norman Ma-nea: „unul dintre ei, totdeauna el, se vapl`nge de hiperaciditate, melen\,ma[ina]ii, mic]iuni, manevre, m`nc\toriiinfernale“. T`n\rul Daniel are o partitur\esen]ial\, ca martor creditabil (singurul)al dezastrului uman din dictatur\ [i po-ten]ial fiu („Telemac“) al acestui Ulise depeste ]\ri. Dar nici el nu scap\ viziuniiironice a autoarei, prin recuzita adoles-centin\ de epoc\ [i mai ales prin practi-carea acelui argou pu[tesc imposibil, co-ol al anilor ’80 („bo[o“, „babacii“).

De o importan]\ deosebit\ este con-stanta raportare mitologic\ din roman.O raportare, trebuie spus, adesea ironic\(vezi atributele homerice „cronicarulDaniel“, „pis\loaga Casandra“), `n ace-la[i timp `ns\ necesar\. Ulise confund\Penelopele, gre[e[te Ithaca, `ncerc`nd, `ntot acest timp, s\ ajung\ acas\. Structuramitologic\ submineaz\ simetriile roma-ne[ti, pentru ca, `n cele din urm\, ea

`ns\[is\ fie discreditat\. Aluzia mitic\are sensul unei structuri de joc, `n jurulc\reia o alt\ structur\, mobil\, `[i ]esep`nza. Iar semnifica]ia acestor referin]ese `mpline[te [i la nivel metatextual.~nglob`nd referin]a postmodern\, bachiar (auto)ironic\, realismul esen]ial alGabrielei Adame[teanu se re`ntoarce,mai puternic, la voca]ia sa. ~nt`lnirear\m`ne o crea]ie solid\, plin\ de o gra]ielimpid\ [i inteligent\. Citatul, fie el c`tde postmodern, utilizat cum se cuvine,consolideaz\ prezentul textului.

Finalul, mult mai romanesc `n aceast\versiune, ambiguu [i elocvent totodat\, `larat\ pe Traian Manu pe punctul s\ fac\o nou\ c\l\torie, c\tre o alt\ Ithac\, ulti-ma. Va fi acela locul ~nt`lnirii?

GGaabbrriieellaa AAddaammee[[tteeaannuu,, ~~nntt`̀llnniirreeaa,, eeddii]]iiaa aa ddoouuaa,,rreevv\\zzuutt\\,, ccoolleecc]]iiaa „„FFiiccttiioonn LLddtt..““,,

EEddiittuurraa PPoolliirroomm,, 22000077

... este titlul ultimei c\r]ia muzicologului britanicNorman Lebrecht, careadaug\ ca subtitlu„`nf\]i[`nd cele 100 dediscuri cele mai bune [i20 din cele mai rele`nregistrate vreodat\“.Scriu sub impresiadispari]iei lui LucianoPavarotti [i nu pot s\ nuobserv c\, `n clasamentuloferit de Lebrecht,tenorul italian a fost unadev\rat fenomen: Deccaa v`ndut 14 milioane dediscuri din Trei tenori,trei milioane dincompila]ia de Cr\ciun O Holy Night [i dou\milioane cu O Sole Mio.Li se adaug\ albumulCr\ciunul celor treitenori, cu 1,2 milioane.Se poate vorbi `n acestecondi]ii de moartea CD-ului?

NNoorrmmaann LLeebbrreecchhtt ppeerrssiisstt\\ [[ii sseemmnneeaazz\\`̀nn cceellee cceevvaa mmaaii mmuulltt ddee 113300 ddee ppaaggiinniiaallee iissttoorriieeii ssaallee.. O carte scris\ alert, poa-te prea alert, cu o avalan[\ de nume [ipersonaje, pentru cel ce nu cunoa[tededesubturile lumii muzicale [i prota-goni[tii ei, de la produc\tori la pre[e-din]ii marilor companii de discuri. Teo-ria lui este c\ discul compact, mediulcel mai popular al ultimilor 30 de ani,[i-a tr\it via]a odat\ cu sf`r[itul veaculuial XX-lea. Nu spune [i nici nu se `ntre-vede ce l-ar `nlocui, cu at`t mai mult cuc`t num\rul titlurilor ce apar lunar r\-m`ne relativ constant. E adev\rat c\ eramarilor profituri pare s\ fi disp\rut [inimeni nu-[i mai poate `nchipui m\carc\ o cas\ de discuri ar putea pune la dis-pozi]ie arti[tilor mijloacele materiale, teh-nica, produc\torii [i efortul publicitar,capabile s\ repete performan]a integraleiInelului wagnerian dirijat de Georg Sol-ti, v`ndut `n 18 milioane de exemplare.

~n fapt, ceea ce a disp\rut aproape si-gur este sistemul `n baza c\ruia func]io-nau cele patru mari corpora]ii de dis-curi, Universal, Sony-BMG, EMI [i War-ner, ce de]ineau [i un monopol al pie]iidiscului. Ceea ce s-a `nt`mplat pe par-cursul ultimelor decenii este rezumat `nspusele lui Nikolaus Harnoncourt, citate

de Lebrecht: „~n anii ’50 [i ’60 aveai dea face cu personalit\]i adev\rate, unproduc\tor ce era responsabil [i lua lu-crurile pe umerii lui. Deasupra lui seafla doar [eful unei companii. Mai t`r-ziu, c`nd companiile s-au angajat `n b\-t\lii navale, boss-ul nici nu mai [tia c\`ntr-un col] al firmei se f\cea muzic\clasic\. Oamenii cu care negociai eraufoarte simpatici, dar nu mai aveau nici oautoritate [i nu mai aveai contact perso-nal cu nici unul din cei ce luau decizii-le“. Norman Lebrecht trage concluzia:corporatizarea, inevitabil\ c`nd distri-bu]ia este controlat\ de trei sau patrulan]uri, num\rul mare al celor ce tr\iaucu lefuri imense de pe urma v`nz\rilor,a fost principala cauz\ a mor]ii discului.

Corporatiz\rii, spune Lebrecht, i s-auad\ugat o serie de al]i factori ce au acce-lerat boala sistemului. Supraproduc]ia,de exemplu, `nceput\ pe timpul lui Ka-rajan, c`ndel [i dirijoriirivali `nre-gistrau repe-tat aceea[ilucrare. A[as-a ajuns `n1994 la 79de versiuniale Simfo-niei Din lu-mea nou\ alui Dvorak,iar `n 2006la 435 deversiuni ale Anotimpu-rilor de Vi-valdi. A[a s-a ajuns la276 de ver-siuni cuSimfonia a5-a de Bee-thoven. Dis-cul a atinsun prag desatura]ie ne-mai`nt`lnit.

Lebrechtadaug\ in-destructibi-litatea discu-lui, ce face ca re`nnoirea colec]iilor s\nu mai fie o problem\. {i, noteaz\ elmai departe, companiile [i-au pierdutacea „mistic\ a sunetului“, un disc ieftinNaxos realizat la Bratislava concur`ndsub aspectul clarit\]ii un disc Decca rea-lizat `n cel mai bun studio al companiei.Costul redus manufacturier a condus ladirijarea unei p\r]i a cheltuielilor sprepublicitate, iar `n cele din urm\ „o`nregistrare clasic\, odinioar\ un obiect

la care se aspira, [i-a pierdut valoareasocial\“. Se adaug\ apari]ia altor media,televiziunea prin satelit [i computerul,care `ndep\rteaz\ publicul de la disculclasic [i un fenomen interesant de notat,pe care Lebrecht `l denume[te „e[eculinven]iei muzicale“. Heifetz, Menuhin,Horowitz [i Rubinstein au c`ntat muzicaunor compozitori `n via]\, Prokofiev,Rachmaninov, Sibelius, Bartok, Syzma-nowski. Toscanini, care nu poate fi datdrept exemplu de modernist, a inclusnout\]i `n concertele sale, `n timp ceStokowski, disp\rut `n 1977, a dirijat `npremier\ circa 800 de lucr\ri. „~n zilelelor muzica era `n via]\“, spune Le-brecht, care vede o `ndep\rtare masiv\ apublicului de modernismul atonal [itendin]a produc\torilor de muzic\ de areveni la nesf`r[it asupra vechilor hituri.

Are sau nu Lebrecht dreptate? V\ lass\ citi]i demonstra]ia lui, chiar dac\ pe a-

locuri indi-gest\. R\s-punsuri lece i se daudin lumeam u z i c a l \nu convingneap\ra t .Unul ditreele l-am ci-tit zilele a-cestea `n„ G r a m o -phone“-ulpe luna oc-t o m b r i e ,legat de unnou set dediscuri De-cca, la ani-versarea de70 de ani apianistului[i dirijoru-lui Vladi-mir Ashke-nazi: „...Iarei spun c\discul emort. Cinepe p\m`ntar vrea s\d e s c a r c e

toate acestea de pe Internet, f\r\ benefi-ciile prezent\rii Decca? Nu po]i da undownload cadou de Cr\ciun [i, pe l`ng\asta, cine ar prefera o prim\ edi]ie a tex-tului de prezentare ca pe un mailata[at?...“

**NNoorrmmaann LLeebbrreecchhtt,, TThhee LLiiffee aanndd DDeeaatthh ooffCCllaassssiiccaall MMuussiicc.. AAnncchhoorr BBooookkss,,

NNeeww YYoorrkk,, 332244 pp..

Muzicologul britanic trage urm\toarea concluzie:corporatizarea, inevitabil\ c`nd distribu]ia este controlat\ detrei sau patru lan]uri, a fost principala cauz\ a mor]ii discului.

NORMANLEBRECHT

» 12

teorie [i practic\

www.supliment.polirom.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007

BUCURE{TI FAR WEST

Daniel CRISTEA-ENACHE

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

Via]a [i moarteamuzicii clasice

De cc`nd aam rredescoperit llibertateade oopinie [[i eexpresie, aadic\ ddin dde-cembrie 11989, ppie]ele, sscuarurile,trotuarele [[i ttribunele uu[or dde aa-samblat ggem dde ccet\]eni ffoarte ccu-rajo[i. {i verticali. {i mai ales vocali.

O t\cere asurzitoare, vorbaunor cunosc\tori, putea fi `nregis-trat\, `nainte, `n dreptul miilor demilitan]i neobosi]i de ast\zi. Ex-cep]iile de ieri (un Paul Goma, unDorin Tudoran, un Mircea Dinescu[i `nc\ doi-trei, nu mai mul]i, disi-den]i) [i-au schimbat semnul [isensul. Nu cine strig\ acum `n gu-ra mare ne impresioneaz\, nu ceicare cer, mereu, c`te ceva, carem\r[\luiesc, polemizeaz\, protes-teaz\, vitupereaz\... S`nt preamul]i ca s\ ne mai surprind\. Ne[ocheaz\, `n schimb, cei care tac,cei care nu cer, cei care nu vitupe-reaz\. S`nt at`t de pu]ini, `nc`t auajuns s\ par\ ni[te excentrici.

Iar ceilal]i, grosul nonconformis-mului conformist, tind s\ modificeconturul ideii (valorii) morale. Sis-temul de referin]\ etic\ s-a reconfi-gurat `n jurul unui centru politicsau civic [i pe vectorul unei parti-cip\ri neobosite la toate mar[urilezilei. ~l `n]eleg, acum, pe MilanKundera, cu ironiile lui ucig\toarela adresa [antaji[tilor `n sfer\ mo-ral\. – Cum, e posibil s\ nu v\ in-tereseze soarta copiilor de pescaridin Vietnam? `l `ntreab\ [i ne`ntreab\, pe un ton amenin]\tor,comp\timitorul de serviciu. V\d c\nu v\ intereseaz\ prea mult. Ce felde om s`nte]i?

E[ti un om bun sau r\u `nfunc]ie de „implicarea“ ta `n cauzacopiilor de pescari din Vietnam. Fi-gurezi printre oamenii cinsti]i dac\„reac]ionezi“, `]i la[i balt\ familia,profesia [i prietenii [i te dedici re-zolv\rii acestor probleme care numai suport\ am`nare. Iar dac\ezi]i, zici c\ n-ai timp, c\ ai altelepe cap sau c\, horribile dictu!,

„domnule, nu-mi pas\ dac\ tu zicic\ trebuie s\-mi pese“, atunci e[ti`nscris `n r`ndul canaliilor. ~n Româ-nia de ast\zi, ca `n Fran]a st`ngist\din anii ’70, eticul se vertebreaz\socio-politic, iar esen]a lui e oen-ghist\.

Eu m\ `nc\p\]`nez s\ cred c\moralitatea este, totu[i, un subiectmai larg [i mai ad`nc dec`t aceast\agend\ a falselor solidarit\]i. E unsubiect, `n primul r`nd, plural. Fi-indc\ exist\ o moralitate de tip po-litic [i una de ordin religios; unapublic\ [i alta domestic\; moralita-tea fiului, a fratelui, a so]ului, aprietenului, a tat\lui care e[ti. Nucred `ntr-un ap\r\tor al focilor dinGroenlanda care n-a mai vorbit cumaic\-sa, s\rac\, de luni `ntregi,sau care i-a dat so]iei multr\bd\toare papucii, pentru a secombina cu o tovar\[\ de idealuriecologiste. Nu cred c\ face preamulte parale imaginea public\ im-pecabil\ a unui ins care, `n particu-lar, `[i trozne[te copiii; sau a acti-vistului ajuns care nu-[i mai recu-noa[te vechii prieteni c`nd `i`nt`lne[te, `nt`mpl\tor, pe strad\.P`n\ la focile din Groenlanda [ibie]ii copii de pescari din Vietnamapar, `n fa]a noastr\, nenum\rateipostaze ale mizeriei [i suferin]eiromâne[ti, care ne-ar putea re]ineaten]ia – [i compasiunea. Iar dac\acestea n-ar fi doar declarative, te-oretice, abstracte, ar fi ideal.

Maica Tereza, supremul meuexemplu `n materie de etic\ apli-cat\, mergea `n cocioabele de le-pro[i [i `i m`ng`ia cu m`nu]a eizb`rcit\, de Sf`nt\ Vineri real\ [icontemporan\. Milo[ii ori protes-tatarii no[tri de serviciu mai bi-feaz\ un program european, maiiau un salar, mai `nha]\ o burs\pentru lacrimile lor... Mul]i cad laproba practic\, pe care nu altcine-va, ci ei `n[i[i ar putea-o fixa, `norice moment al existen]ei lor.

Moralit\]i

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA

`n fiecare vineri,de la 21.10

Cu George Onofrei[i Anca Baraboi

PUBLICITATE

{{oobboollaannuull RReemmyy ss-aa ss\\ttuurraatt ss\\ mm\\nn`̀nncceettooaattee pprroossttiiiillee ddiinn gguunnooii [[ii tt`̀nnjjee[[ttee ss\\ sseeffaacc\\ mmaaeessttrruu bbuucc\\ttaarr [[ii ss\\-[[ii ffoolloosseeaasscc\\eexxttrraaoorrddiinnaarruull ssiimm]] oollffaaccttiivv ppeennttrruu aaaammeesstteeccaa dduullccee ccuu ss\\rraatt,, rroozz ccuu rroo[[uu,, `̀nnffiinnee,, ttoott ccee ppaarree iirreeccoonncciilliiaabbiill ddooaarr `̀nnaappaarreenn]]\\ [[ii ppeennttrruu gguussttuull ccoommuunn.. La felcum ireconciliabil\ pare [i ideea de apune `n aceea[i „farfurie“ un [obolan [iun meniu dintr-un luxos restaurant pa-rizian. Tenta]ia lui Remy de a-[i dep\[icondi]ia trece [i ea, dup\ cum se vede,prin stomac (nu, nu-mi este foameacum).

Nu-i vorba c\ Remy d\ lovitura laParis, nimeni nu-[i f\cea griji c\ nu setermin\ bine filmul. {i nici n-are rost s\reiau pe trepte desf\[urarea pove[tii dinfilm, pentru c\ Ratatouille se degust\ nuca animalul, dintr-o mu[c\tur\, ci dinbuc\]ele mici. Privirea sp\[it\ a lui Re-my, care seam\n\ cu cea a Motanului~nc\l]at din Shrek; buc\t\ria restauran-tului, extraordinar\ prin culorile ei [iminu]iozitatea am\nuntelor (pe net po]is\ o explorezi virtual prin toate cotloa-nele [i cutele); str\zile Parisului pe carerealizatorii n-au vrut s\-l recreeze `n cu-lori tari, ci `n tonuri de culoare ([i Pari-sul e, `ntr-adev\r, Parisul pe care `lavem `n cap, construit din raze de lu-min\ care cad exact `n locul potrivit depe caldar`m [i case); cel mai reu[it per-sonaj – criticul Anton Ego, care d\r`m\orice construc]ie culinar\, oric`t demig\loas\, cu o ridicare de spr`ncean\.

{i ar mai fi. Important este c\ morala estrecurat\ `n al doilea strat de crem\, nue `ntins\ grosolan cu lingura, ca glazur\.

Fugind de ea

~n schimb, nu mi-a fost deloc hazn\ s\v\d Dup\ ea, debutul regizoral al Cristi-nei Ionescu [i prima premier\ româ-neasc\ a toamnei. Te plictise[ti relativrepede nu doar pentru c\ filmul nu arenici un fel de ritm, ci [i pentru c\ nu de-tectezi vreo atmosfer\, vreun stil regizo-ral, vreo pregnan]\ a pove[tii sau a uneiinterpret\ri. Totul e extrem de plat, delent, de ne-natural. S`nt foarte pu]inemomente c`nd filmul cap\t\ un pic denaturale]e, cum e secven]a de la restau-rant, dintre Victor Rebengiuc [i Drago[Bucur, `ns\ `n majoritatea timpului aiimpresia c\ e[ti acas\ [i vezi un serial peRomantica sau pe Acas\ TV, a c\rui ac-]iune are loc, pentru diversitate, `ntr-oagen]ie de publicitate. Ac]iunea trece pel`ng\ personaje/actori, e de sine st\t\-toare [i imuabil\. Orice ar face persona-jele, ea exist\ undeva dincolo. {\n]u-le]ele s`nt gata formate. Nu mai are decirost s\ spun c\ drama b\rbatului sedusde o himer\ v\zut\ la semafor nu treceecranul [i nu te izbe[te `n plex sau nu teatac\ insidios, f\c`ndu-te, la ie[irea dinsal\, s\ te g`nde[ti la propriile tale infi-delit\]i imaginare.

Banderas poateCel de-al doilea film al lui Antonio Ban-deras `n calitate de regizor, El Caminode los ingleses (tradus Ploaie de var\,dup\ titlul englezesc Summer Rain), es-te un film f\cut cu mult\ bun\-cuviin]\,grij\ [i munc\. Tot respectul pentru An-tonio Banderas. Cu greu ai spune c\ e unfilm realizat de un actor. Povestea filmu-lui, deloc u[oar\, amenin]a s\ defulezede prea mult\ poezie. Banderas se opre[-te pe muchie, de[i p\streaz\ din roma-nul inspirator al lui Antonio Soler (m\rog, Soler p\streaz\, pentru c\ tot el ascris [i scenariul) replicile poeticoide dinoff ale martorului neimplicat, fraze careputeau fi mult t\iate. Povestea – vara ca-re maturizeaz\ prin evenimentele ei cru-ciale sau/[i tragice un grup de tineri –amenin]a s\ nu te tr\sneasc\ prin noutate.Banderas reu[e[te `ns\ s\ evite discret,dar sigur capcanele. Filmul s\u pocne[teca ni[te muguri. Sexualitatea torid\, agre-sivitatea, pasiunea, tragicul se gonesc unape alta p`n\ la dezastru, cu aceea[i vitez\cu care vremea bun\ se stric\ odat\ cuvenirea norilor. Banderas `nso]e[te fru-mos schimbarea vremii [i a vremurilorcu desf\[urarea evenimentelor.

RRaattaattoouuiillllee –– ddee BBrraadd BBiirrdd,, vvooccii:: PPaattttoonn OOsswwaalltt,, IIaann HHoollmm,, PPeetteerr OO’’TToooolleeDDuupp\\ eeaa –– ddee CCrriissttiinnaa IIoonneessccuu,, ccuu:: DDrraaggoo[[ BBuuccuurr,, VViiccttoorr RReebbeennggiiuucc,, AAnnccaa FFlloorreeaaPPllooaaiiee ddee vvaarr\\ –– ddee AAnnttoonniioo BBaannddeerraass,, ccuu:: AAllbbeerrttoo AAmmaarriillllaa,, MMaarriiaa RRuuiizz,, VViiccttoorriiaa AAbbrriill

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Nu mi-a fost deloc hazn\ s\ v\d debutul regizoral al CristineiIonescu. Te plictise[ti relativ repede nu doar pentru c\ filmul nu arenici un fel de ritm, ci [i pentru c\ nu detectezi vreo atmosfer\, vreunstil regizoral, vreo pregnan]\ a pove[tii sau a unei interpret\ri.

13 «

teorie [i practic\DUP| EA

~n limbaj „de la Sibiu“, se spune,atunci c`nd ]i-e drag s\ faci ceva sau`]i pic\ bine ceva, o m`ncare, siesta dedup\ mas\ [amd, c\ ]i-e „hazn\“.Termenul transcrie, cumva, senza]iabl`nd\ de sa]ietate [i aduce orice lucru

despre care vorbe[ti la acela[i nivelprimar, culinar – s\ zic a[a. Cu at`tmai mult `mi permit s\ spun c\ mi-afost hazn\ s\ v\d Ratatouille, cel mairecent desen animat de la Pixar, cu c`te vorba `n el de m`ncare.

Dup\ [obolani [iploile de var\

FILM

Iulia BLAGA

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

PPllooaaiiee ddee vvaarr\\,, rreeggiiaa AAnnttoonniioo BBaannddeerraass

Celebritatea d\uneaz\grav s\n\t\]ii

~~nn mmoodd nnoorrmmaall,, `̀nn ppuubblliiccaa]]iiaa lloonnddoonneezz\\„„JJoouurrnnaall ooff EEppiiddeemmiioollooggyy aanndd CCoommmmuu-nniittyy HHeeaalltthh““ nnuu ssee pprreeaa ssccrriiee ddeesspprree vvee-ddeettee.. O echip\ de cercet\tori de la Uni-versitatea din Liverpool a realizat `ns\un studiu a c\rui concluzie, de[i ar c`[ti-ga premiul „A[a. {i?“ pentru banalitate,poate suna cam a[a: „celebritatea d\u-neaz\ grav s\n\t\]ii“. Cercetarea a de-monstrat c\ vedetele muzicale au o spe-ran]\ de via]\ cu mult sub media restu-lui popula]iei din America de Nord sauEuropa. Din cauza stilului de via]\, sta-rurile s`nt predispuse la moarte prema-tur\, cel mai mare pericol fiind `n primiicinci ani de la cel dint`i succes.

Studiul a analizat carierele arti[tilordin topul celor mai bune 1.000 de al-bume ale secolului [i a scos la ivea-l\ faptul c\ speran]a de via]\ pentruun star rock `n America este de 42de ani, iar `n Europa de 35.10% dintre ace[tia au muritprematur, cele mai impor-tante cauze fiind cancerul,abuzul de alcool sau dro-guri [i accidentele. Prin-tre cele mai notorii exem-ple au fost men]ionatesf`r[itul tragic al lui ElvisPresley, moartea pre-matur\ a lui Kurt Cobain,Jim Morrison sau JimiHendrix.

„~n industria muzica-l\, factori precum stre-sul, alunecarea dinsprepopularitate spre obscu-ritate, expunerea la unmediu `n care alcoolul [idrogurile s`nt la `ndem`n\pot conduce la folosireasubstan]elor narcotice saula alte comportamente de

tip autodistructiv“, men]ioneaz\ studiulcitat de „The Guardian“.

O epav\ de prim\ pagin\

Studiul putea foarte bine s\ fie ilustrat pecopert\ cu o poz\ a lui Britney Spears,lansat\ drept cea mai cuminte domni[oar\a muzicii pop [i devenit\ exact opusul,`n mai pu]in de zece ani. Din 2006, Brit-ney nu a f\cut altceva dec`t s\ confirmetoate prejudec\]ile despre via]arock’n’roll: consum de alcool [i droguri,

crize de excentricita-te precum tunsul

zero, internareala clinici de re-abilitare, cer-turi `n fami-lie, acuze le-gate de in-capacitatea

de a-[icre[te

copiii. Chiar [i f\r\ s\ lanseze pe pia]\nimic nou, Britney a fost nelipsit\ dinclasamentul celor mai c\uta]i termenide pe Yahoo [i, implicit, al celor mai co-mentate subiecte.

C`nd s-a aflat c\ se va relansa la Pre-miile MTV, pe 10 septembrie, criticii [i-au ridicat peni]ele `n aer a[tept`nd undezastru. Nimeni nu a fost dezam\git,iar peni]ele au mu[cat instant `n carnevie. S-a mi[cat mai bleg dec`t o mumie;a f\cut playback decalat; s-a dezechili-brat pe tocuri; avea o privire dezorien-tat\ total lipsit\ de chef; oare era bea-t\/drogat\?; s-a `ngr\[at (`nsemn`nd c\avea un pic peste limita anorexiei); avear\d\cinile p\rului nevopsite ([i aici pre-sa, foarte pe faz\, a aflat c\ s-a certat custilistul chiar `naintea show-ului). Asso-ciated Press a numit-o, cu toat\ obiecti-vitatea jurnalistic\, „o epav\“. CNN a ti-trat „Ru[inos. Oribil. Dureros. Chinui-tor“. „Entertainment Weekly“ a catalo-gat num\rul drept „un talme[-balme[bizar“. Ochii celor care au asistat lashow, filma]i de MTV din c`nd `n c`nd,nici nu au avut nevoie de cuvinte.

A fost at`t de criticat\, `nc`t a provo-cat un val de simpatie dup\ mai pu]inde o zi. La urma urmei, a pierdut unadin cele mai dragi persoane din via]a ei,s-a desp\r]it de so]ul ei la mai pu]in deo lun\ dup\ ce i-a n\scut al doilea fiu,nu [i-a revenit complet din problemelecu alcoolul [i drogurile de care a trebuits\ se ocupe sub lumina blitzurilor. P`n\una alta, c\ut\rile dup\ numele BritneySpears pe Yahoo au crescut cu 121%,artista fiind pe locul I `n top la categoria„muzic\“, unde, apropo, era de fapt [is\pt\m`na trecut\.

M\ ppreg\team ss\ ddau lla rre-gie, [[i `̀n ddiminea]a eexame-nului nnu

[tiam ppe cce rrut\ ss\ mmerg ccas\ aajung mmai rrepede lla ffacul-tate. Aveam dou\ op]iuni: s\iau metroul sau avionul. Eua[ fi vrut s\ iau avionul pen-tru c\ nu mai zburasem nici-odat\. {i atunci a ap\rut dedup\ un bloc Lucian Pintilie,care a `nceput s\-mi explicecum c\ ar fi mult mai avan-tajos s\ ajung cu metroul, [i-mi tot spunea o groaz\ de

chestii despre metrou, `mid\dea tot felul de

indica]ii, [i mi-am dat seamac\, de fapt, Lucian Pintilie`mi regiza via]a. {i f\cea astade mult timp, dar a ap\rutde abia acum pentru c\ eraun moment crucial din via]amea [i nu-[i putea permites\ m\ lase s\-l ratez, pentruc\ i-a[ fi stricat filmul. Atunciam fugit `napoi `n cas\, [isus m\ a[tepta un domngras care venise s\ dea g\uri`n pere]i ca s\ monteze dula-purile din buc\t\rie. {i spu-

nea c\ nu poate s\ dea g\urifiindc\ se tot `mpiedic\ deg`ndaci. Eu am `ncercat s\-ispun c\ noi n-avem g`ndaci,c\ blocul e nou [i n-au deunde s\ fie, dar el tot c\deape jos, se rostogolea [i spu-nea: Uite, vezi? Vezi? Uite,uite, vezi? Era foarte ridicol.Atunci am ie[it pe balconunde dintr-odat\, afar\ sef\cuse noapte. {i m-am spe-riat c\ a trecut ziua a[a derepede [i c\ am pierdut exa-

menul, apoi am `nceput s\cobor din balcon `n balcon,[i tot coboram, coboram,din ce `n ce mai repede, cas-ajung jos, [i tot nu se maitermina blocul. {i nici nu m\puteam uita s\ v\d c`t maiam de cobor`t, pentru c\ mi-era fric\ de `n\l]ime.Foarte fric\ mi-era. {i la unmoment dat, v\z`nd c\ numai ajung jos, am zis c\ numai pot cobor` [i am `nceputs\ urc `napoi. Dar `napoi `n

cas\ am ajuns aproape ime-diat, n-a mai durat la fel demult. {i acolo era cineva ca-re dormea ghemuit pe jos, `nmijlocul camerei, `nvelit cumulte p\turi, [i-n jurul lui,peste tot erau o mul]ime dereflectoare, o p\dure de re-flectoare care f\ceau o lu-min\ groaznic de puternic\,foarte obositoare. {i m-amtrezit.

BOBO

Dup\ apari]ia la Premiile MTV, Associated Press a numit-o pe Britney „o epav\“. CNN a titrat „Ru[inos. Oribil. Dureros.Chinuitor“. „Entertainment Weekly“ a catalogat num\ruldrept „un talme[-balme[ bizar“.

RU{INOS» 14

fast-food

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Suferin]ele tinerei Britney

Go, girls, go!S\pt\m`na ttrecut\ aam `̀nceput ss\v\ ppovestesc ddespre ccum 22563 ddeoameni ddin MMontreal aau mm\r[\luit60 dde kkm `̀n ddou\ zzile, `̀ntr-uunweekend dde aaugust, [[i ddespre ccumAlexandra lli ss-aa aal\turat, ccu gg`n-dul ]]intit sspre ddou\ ffemei ddin RRo-mânia. Prin uria[a mi[care de tru-pe, Jewish Hospital (organizato-rul) a reu[it s\ str`ng\ din dona]ii7,9 milioane de dolari, care, ca `nal]i ani, au alergat spre cele maiperformante spitale sau centre decercetare pornite `n lupta `mpo-triva cancerului de s`n. V-am maidat l\muriri despre Alexandra Ji-van, fosta noastr\ student\, acumdoctorand\ `n antropologie cul-tural\ la Montreal. {i-am `ncercats\ v\ l\muresc de ce gestul ei mis-a p\rut extraordinar. Tot ceurmeaz\ e spicuit (cu acord!) dinscrisorile pe care i le-a trimisSmarandei Vultur. Iat\ cum scrieAlexandra c\ a m\r[\luit:

„~n prima zi am mers 35 dekm., `n a doua 25. Cam la fiecare4-5 km erau pit stop-uri, undeprimeam ap\ [i m`ncare sau pu-team s\ mergem la toalet\. Pestetot erau echipe medicale. Cudoar dou\ b\[ici, pielea de pe unc\lc`i explodat\ [i ni[te durerimusculare m-am scos f. bine! Amv\zut femei cu rupturi musculare,cu entorse sau ligamente bu[ite.Au fost unele c\rora li s-a f\cutr\u [i au plecat cu salvarea. Amv\zut foarte multe femei `n v`rst\.Au fost [i c`teva gravide [i vreo 3persoane `n scaun cu rotile. Aum\r[\luit [i b\rba]i, mai ales `nechip\ cu so]iile sau fiicele lor. Aparticipat o echip\ mare de laspital, `n care erau to]i doctoriide la oncologie, plus directorul.Au fost [i multe vedete (actri]esau prezentatoare de tv). ~ns\poate cel mai impresionant a fostsprijinul oamenilor din ora[, carene aplaudau, ie[eau `n balcoanesau `n cur]i [i strigau «Go, girls,go!»“. Pe drum, mai poveste[te

Alexandra, zeci de mici magazine[i cafenele, de[i nu erau sponsorioficiali, i-au servit cu limonad\,cafea, ciocolat\, ap\. ~n cur]i, lageamuri, pe u[i, oamenii au puspancarte de sus]inere sau pangliciroz, semn c\ m\r[\luitorii puteauintra la ei `n cas\, la toalet\ saupentru o gur\ de ap\. „Toate ma-[inile claxonau, [oferii d\deau josgeamurile [i strigau curaj, hai c\pute]i“. A[a scrie Alexandra c\ lestrigau oamenii [i c\ to]i erau cuochii `n lacrimi de emo]ie.

Alexandra nu-[i poate uita me-seria de antropolog [i descrie toa-t\ `nt`mplarea ca pe „un pelerinaj,ca pe un ritual modern“: „Pe toa-t\ durata mar[ului am tr\it un a-cut sentiment religios, f\r\ doar [ipoate sus]inut de mobilizarea ne-cunoscu]ilor din jur. Am uitat s\scriu despre marea mas\ de oa-meni care ne a[tepta `n interiorulStadionului Olimpic. ~n prezen]alor `]i puteai da seama c\ nu e[tisingur pe lume, c\ persoane pecare nu le-ai v\zut `n via]a ta simt[i tr\iesc aidoma ]ie. O m`n\ s\ru-tat\ de un necunoscut dep\[e[tecel mai `ndr\zne] imaginar. Amin-tirea primei iubiri se [terge cu bu-retele `n fa]a generozit\]ii [i a dra-gostei necondi]ionate care mi-aufost transmise `n acest weekend.Smaranda, cred c\ tocmai am f\-cut unul din cele mai importantelucruri din via]a mea“.

De dou\ s\pt\m`ni de c`nd amcitit scrisorile Alexandrei m\ b`ntu-ie un singur g`nd: oare s-ar puteaface a[a ceva `n România? S`nt si-gur\ c\ da. Poate nu s-ar str`ngeat`]ia bani. Dar s-ar aduna 2500de oameni s\ m\r[\luiasc\ dou\zile ca nebunii? S`nt sigur\ c\ da.Dar s-ar g\si voluntari care s\ or-ganizeze mega-ac]iunea? S`nt si-gur\ c\ da. Dar eu, una, a[ intra`ntr-o poveste ca asta, `mpreun\cu prietenele, colegele [i cuno[tin-]ele mele? S`nt sigur\ c\ da.

COOLTURISME

M\d\lina COCEA

Tocmai c`nd trecuse aproape o s\pt\m`n\ de la ultimele zvonuri legate defostul so]/chelia/prietenia cu Paris Hilton/neglijen]a matern\, Britney Spears iara reu[it s\ ajung\ pe buzele tuturor. A auzit toat\ lumea: Britney a avut cea maijalnic\ apari]ie din istorie pe scena Premiilor MTV. La trei ani dup\ ultimul hitnotabil, presa a desfiin]at-o cu o voluptate de parc\ tocmai ar fi spus din nouc\ e virgin\. O [tire trecut\ aproape neobservat\ de la `nceputul s\pt\m`nii neexplic\ faptul c\, din punct de vedere [tiin]ific, totul decurge absolut firesc.

VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE » VISE (III)

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

Obiceiurile legate de nunt\ ale bunicilor le ap\reau mirilor dreptvechi, dep\[ite [i de nepracticat, c\ oricum nu e loc la bloc!Bradul, apa & turta miresei, b\rbieritul ginerelui, nuneasca [ialte chestii rituale – de ce s\ le facem? Nu ne plac [i n-ai unde!

15 «

fast-foodVECHI

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111

Colegiul eeditorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)

Redactor-[[ef: George Onofrei

Redactor-[[ef aadjunct: Anca Baraboi

Secretar ggeneral dde rredac]ie: Florin Iorga

Rubrici ppermanente:Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [i Bobo(F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, {erbanFoar]\, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Doris Mironescu, Ana-Maria Onisei,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, LuizaVasiliu, Constantin Vic\. Carte: Lumini]aMarcu, Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy,

Dumitru Ungureanu, R\zvan }upa.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.Arte vvizuale: Matei Bejenaru.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.

Edi]ia dde IIa[i: Andreea Archip

Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294

Distribu]ie // AAbonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Cata-logul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abo-namente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodi-pet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititoriidin str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.

Tarife dde aabonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea jjuridic\ ppentru ccon]inutul aarticolului `̀i aapar]ine aautorului »» „„Suplimentul ddecultur\“ uutilizeaz\ ffluxurile dde [[tiri NNewsIn »» MManuscrisele pprimite lla rredac]ie nnu sse `̀napoiaz\

Marc\ `̀nregistrat\ –– EEditura PPolirom [[i „„Ziarul dde IIa[i“.Proiect rrealizat dde EEditura PPolirom `̀n ccolaborare ccu „Ziarul dde IIa[i“. Suplimentul se ddistribuiegratuit `̀mpreun\ ccu „„Ziarul dde IIa[i“.

VERBA WOLAND

Ruxandra CESEREANU

~n llumea nnoastr\ ppost-postmodern\ eexist\ oo sspecieciudat\ dde ooameni: ttatua]ii. Nueste vorba de orice fel de tatua]i,ci doar de aceia care, consider`ndc\ au un animal totemic [i c\ `lvor putea con]ine [i revela doarprintr-o vizualizare extrem\ [iobstinat\ `n fa]a celorlal]i (anetatua]ilor), se tatueaz\ violent,extravagant, pe `ntreg corpul,chiar [i pe fa]\. Exist\, astfel,omul-tigru, femeia-leopard, omul-[op`rl\, omul-lup, omul-[obolan,omul-c`ine, femeia-[arpe etc. Darpreschimbarea acestor f\pturiumane `n animalele lor interioare[i exterioare nu se reduce doar lacoloritul pielii, ci [i la forme demutil\ri par]ial ritualice: omul-tigru [i omul-lup [i-au pilit din]ii,ca s\ [i-i ascut\ demonstrativ, iaromul-[op`rl\ [i-a implantat `npiele globule de plasm\, astfel`nc`t epiderma s\ fiezgrun]uroas\. C`t despre femeia-leopard, ea [i-a lipit [i implantatpuf negru `n jurul petelor tatuate(l`ng\ ochi, la glezne, pe spate,pe g`t, pe burt\, pe coapse). Nu`n ultimul r`nd, aceste f\pturiumane doritoare a se preschimba`n animale s\lbatice [i-au montatcozi animatronice (apte s\ semi[te la comanda electronic\ aunui aparat minuscul camuflat `nblana fals\), specifice animaluluilor totemic: coada de tigru estecel mai dificil de redat [i imitat,

de pild\, spre deosebire de coadade lup.

Ce este de f\cut `ns\ din punct de vedere psihologic cuace[ti indivizi? Mai s`nt ei normali[i compatibili? Psihiatrii auconstatat anormalitatea doar `ncazul `n care astfel de oameni-animale (nu prin n\scare, ci princosmetizare [i artificialitate) numai reac]ioneaz\ adecvat`n\untrul colectivit\]ilor din carefac parte. Omul-tigru declara, depild\, cu orgoliu, c\ se hr\ne[tedoar cu carne crud\ – dar era de-ajuns acest lucru ca s\ `l fac\indezirabil [i incompatibil `n fa]acelorlal]i, a celor care se hr\nesccu carne g\tit\, s\ spunem? Totomul-tigru `[i implantase must\]i[i `[i metamorfozase gura `n botde fiar\. Mai putea acest b\rbats\ s\rute `n mod firesc o femeie?Sau, mai exact, mai sim]ea elnevoia unui astfel de s\rut?Nicidecum. Omul-tigru `[iajungea lui `nsu[i, dar, `n acela[itimp, nu era neap\rat neintegrat`n societate [i nu r\nea pe nimeniprin metisajul s\u umano-animalic. Drept care era acceptatca atare.

M-am g`ndit, uneori, `naintede a adormi, la ace[ti tatua]iintegral `ntru animalele lortotemice (sau doar b\nuite a fitotemice). Poate c\ voi scriec`ndva despre ei o bucat\ deproz\.

Tatua]ii

N\scut `ntr-un sat care[i-a p\strat cutumele`nc\ vreo dou\ deceniidup\ ce i s-a trasp\m`ntul de sub vatr\,respect momentele der\scruce ale vie]ii omului(fie el [i nou). Nuntaeste unul. Sau era, c\ dec`nd cu moda mireselortelevizuale de prob\ &PR, am v\zut peste tott\mb\l\u poreclit nunt\.Spectacole ce zg`rieretina sau o `nveselesc,depinde de context [i...facult\]i!

SSee cc\\ss\\ttoorreeaauu ddooii ttiinneerrii llaa 2244-2255 ddee aannii,,ccuu ssttuuddiiii ssuuppeerriiooaarree [[ii jjoobbuurrii llaa ffiirrmmee.. ~npostur\ de copil unic, fiecare dezvoltaseo impertinen]\ egoist\, datorit\ c\reiaau ob]inut ce-au vrut din partea p\rin]i-lor, n\scu]i `n sat ca [i mine, cu facult\]iabsolvite la zi, cu schimburi de noapte`n fabrica local\, `mbog\]i]i de mentali-tatea c\ tot ce fac – fac pentru copii.

Obiceiurile legate de nunt\ ale buni-cilor le ap\reau mirilor drept vechi,dep\[ite [i de nepracticat, c\ oricum nue loc la bloc! Bradul, apa & turta mire-sei, b\rbieritul ginerelui, nuneasca [i al-te chestii rituale – de ce s\ le facem? Nune plac [i n-ai unde! L\utari? AvemMP3-uri c`te vrei, computer [i boxe, lace s\ d\m bani pe l\utari?

Educa]ia dizolvant\ sau eclectic\ dinanii ’90 s-a reg\sit `n playlist. De la MCHammer la Eminem & Parazi]ii, de laMadonna & Kylie Minogue la Shakira [iMandinga, de la Scorpions & BrianAdams la Scissor Sisters [i Vama Veche,de la DJ Bobo la Aktiv, hituri de-o zi saude-o or\! Toate `n[irate f\r\ fade-in/fade-out pe-o instan]\ de Winamp,m`nuit\ la `nt`mplare de doi tipi, `ntrecare unul habar n-avea cum se umbl\cu PC-ul, dar poseda o sta]ie de ampli-ficare profesional\ [i-a stat la paranghe-lie s-o p\zeasc\, s\ nu i-o strice careva;cel\lalt, care [tia s\ manevreze CD-urilec`t s\ copieze con]inutul lor pe HDD,tocmai `ncerca s\ se lanseze `n enter-tainment-ul de mahala.

Masa [i dansul „au avut loc“ – cumpreciza invita]ia scoas\ pe imprimant\inkjet – la Restaurant Venezia, `n cen-trul urbei. Cl\direa fusese pe vremuridedicat\ `ntrunirilor politice, slujise cadormitor pentru garnizoan\ pe timpulregelui Carol [i ca baie pentru solda]iisovietici, dup\ r\zboi. A `nc\put pe

m`na unui fost mecanic auto, ce-a lucratdin 1990 p`n\-n 2005 `n Italia, unde astr`ns capital, investind acum `n zon\,cu folos improbabil, fiindc\ n-are loc debaronii locali. Ce-a v\zut pe unde-a fostvrea s\ fac\ aici, dar... Bun\oar\, c`rciu-ma e `nconjurat\ cu [an]uri de piatr\ pecare curge lent ap\ de pu] spre R\stoa-ca, leg\n`nd gondole miniaturale. Dinplastic.

Cele dou\ familii onoraser\ multeinvita]ii de-a lungul anilor. Li s-a r\s-puns la fel. Au venit `ndeosebi persoanetrecute de jum\tatea vie]ii, dornice s\ sedistreze... ca la nunt\! Mare le-a fost ui-mirea – le-o citeam ca-n fi[ierele help`mp\nate cu screenshot-uri – auzindmuzica! Mai bine zis – nu auzeau nici ohor\ popular\, nici o s`rb\ sau bra[o-veanc\, s\ joace cum se joac\! Pe Still

Loving You au ]op\it un dans romantic.Pe Home Sweet Home (Motley Crue) austat [i-au b\ut ceva. Pe Bon Jovi, Mr. Big& etc. nu i-au ascultat. Baladele rock, ceumpleau „pia]a gri“ [i-au cucerit/for-mat(at?) genera]ia semi-ignorant\ a `n-sur\]eilor de-acum, au ]inut pe ring, p`-n\ spre ziu\, doar proasp\t c\s\tori]ii [i5-6 perechi fidele. Nunta[ii de-o v`rst\[i de-o anume greutate au p\r\sit loca-lul pu]in dup\ miezul nop]ii.

Unul a smuls o piatr\ prost lipit\ perigola ce `nso]e[te canalul. A[teptam s\dea cu ea `n geamul termopan, `n vreogondol\ sau vreo lamp\ cu abajur vernil.Omul zise c\tre muierea de al\turi:„M\car c-o piatr\ s\ m-aleg de la nunt-as-ta!“. „Las-o naibii, c-am luat eu friptura-npo[et\!“, veni replica.

Nuntaf\r\piatr\

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

Florin L\z\rescu: „S`nt [ocat c`nd `nc\ `i mai descop\r prin preajm\pe nostalgicii dup\ comunism, pe cei care se `ntreab\ ce-au avutde c`[tigat prin schimbarea sistemului, la ce bun libertatea, de ceam intrat `n UE, dac\ toate aceste lucruri nu `nseamn\ bun\stare“.

NOSTALGICI» 16

supliment de lectur\

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 145 » 15 – 21 septembrie 2007 www.supliment.polirom.ro

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

O simpl\lozinc\Giuseppe TTornatore ss-aa aales ccu uuntraumatism ccranian `̀n uurma llovituri-lor pprimite dde lla ttrei hho]i rromâni,a[a cc\ jjurnali[tii ll-aau `̀ntrebat cce ccre-de ddespre cchestiunea iimigran]ilor.Regizorul a vorbit din perspectivavictimei (perspectiv\ care `]i d\ deobicei dreptul, la noi, s\ r\scole[ticerul [i p\m`ntul cu bocetele tale [i s\ promi]i o r\zbunare pe deplinmeritat\), demn, simplu [i plin de`n]elegere despre o problem\ care`ncepe s\ road\ Europa pe din\un-tru. A spus cam a[a `n interviul din„Corriere della sera“: „Nu toleran-]ei zero. ~n]eleg c\ aceast\ chestiu-ne a devenit capital\ pentru `ntrea-ga ]ar\. {i totu[i, nu din cauza astatrebuie s\ arunc cu acuze discrimi-natorii. (...) S\ discut\m f\r\ dema-gogie, f\r\ tonul exagerat cu carene-a obi[nuit politica. Poate c\ nus`nt persoana cea mai indicat\ s\vorbesc, dup\ ce mi s-a `nt`mplat.Dar frica nu e un motiv suficient cas\ ne `nchidem `n cas\ cu cheia.V\d cum oamenii renun]\ s\ se mai`nt`lneasc\ dup\ ora 9 seara, [i `i`n]eleg. ~ns\ nu putem ceda `n fa]africii, renun]`nd la via]\. Trebuie s\`nfrunt\m infrac]ionalitatea. Uneorisimplificarea e necesar\. Dar lumeanu poate fi cuprins\ `ntr-o lozinc\,e mai complicat\ dec`t un simpluslogan“. P\i da, a[a e. E mai com-plicat, pentru c\ ]iganii s-au g`ndits\ culeag\ ei to]i b\nu]ii din Fonta-na di Trevi, pentru c\ Salvatore(Toto) s-a `ntors prea t`rziu `n satullui din Sicilia, la `nmorm`ntareaprietenului Alfredo care, la un mo-ment dat, obosise [i el de at`taa[teptare, pentru c\ felul `n careMalena a st\ruit s\ cread\ c\ b\rb-atul ei se va `ntoarce din r\zboi n-ar fi trebuit s\ fie judecat de ni-meni (doar fiecare femeie e o alt\Penelop\), pentru c\ „Stanno tuttibene“ e lucrul cel mai emo]ionantpe care `l spune un tat\, lu`ndu-[iadio de la via]\. Pentru c\, `n fine,dac\ cineva reu[ise s\ nu se`ndr\gosteasc\ de Marcello Mastro-ianni [i Philippe Noiret p`n\ la fil-mele regizate de Tornatore, adic\p`n\ la Stano tutti bene [i NuovoCinema Paradiso, atunci e sigur c\dup\ ce le-a v\zut, amorezarea s-aprodus [i ea. Pentru c\, `ntr-ade-v\r, lumea e mult mai complicat\dec`t o simpl\ lozinc\.

~nainte dde ddecembrie ’’89,chiar [[i ccu oo llun\ `̀n uurm\,`mi `̀nchipuiam cc\ ssistemulcomunist eeste vve[nic. Oa-menii vorbeau pe ascuns,cu fric\, despre neajunsurilepe care le sufer\, dar [timcu to]ii c\ marea lor majori-tate nu visau s\ `nlocuiasc\sistemul, ci doar s\-l fac\„mai bun“. Maturii g`ndeauo mul]ime de `mbun\t\]iri –precum cele imaginate demintea mea de copil-ado-lescent: s\ ai dreptul de acump\ra cinci banane `n locde una singur\, dreptul la ora]ie cu mai mult\ p`ine pezi, dreptul de a cump\ramai mult de un kilogram dezah\r `ntr-o lun\, dreptul

de a avea emisiuni la televi-zor c`t e ziua de lung\, cade Revelion etc. –, nicide-cum o t\iere din r\d\cini ar\ului.

Evident, dup\ Revolu]ie,]ara s-a umplut de eroi careau pretins c\ dintotdeaunaau subminat sistemul, carel-au [ubrezit prin lupta lor`n ilegalitate, `ns\ tot ceeace [tim cu siguran]\ este c\nici `n ziua de ast\zi nu s-auclarificat evenimentele deatunci, c\ românii [i-au alespre[edinte, `n „libertate“,cu un vot cov`r[itor, pe celcare le-a promis „un comu-nism cu fa]\ uman\“ (re-confirm`ndu-l apoi de altedou\ ori), c\ nici ast\zi nu

s-a aflat cine a lucrat cu [i`n Securitate, c\ p`n\ [i `nspatele unor politicieni, oa-meni de cultur\, profesorisau preo]i, care s-au afi[atprin anticomunismul lor,s`nt descoperi]i fo[ti colabo-ratori ai Securit\]ii, c\ fo[titor]ionari au putut fi urm\-ri]i live `n talk-show-uri, co-ment`nd relaxa]i trecutulsau oferind solu]ii pentruun viitor european.

{i cu toate acestea, s`nt[ocat c`nd `nc\ `i mai des-cop\r prin preajm\ pe nos-talgicii dup\ comunism, pecei destul de mul]i care se`ntreab\ ce-au avut de c`[ti-gat prin schimbarea siste-mului, la ce bun libertatea,

de ce am intrat `n UniuneaEuropean\, dac\ toate aces-te lucruri nu `nseamn\ bu-n\stare, dac\ nu au adusraiul pe p\m`nt pe care l-auratat comuni[tii [i l-au pro-mis noii „capitali[ti“.

R\spunsul – pe care l-amrealizat definitiv, dup\ ce-am citit S`nt o bab\ comu-nist\!, romanul lui Dan Lun-gu – e simplu: cei care `[ipun asemenea `ntreb\ri au`nceput s\ uite ce-au tr\it `ncomunism, `l confund\ cu ti-nere]ea lor (c`nd oricum sesim]eau mai bine, prin natu-ra lucrurilor) [i `l idealizeaz\`ntr-un mod stupid. {i e

ciudat cum nu doar ei, dar[i mare parte dintre noi, cei-lal]i, continu\m s\ ne ve-dem ]ara ca o fund\tur\ `ncare cu greu se poate supra-vie]ui, refuz\m s\ recunoa[-tem c\, `n ciuda tuturor ne-ajunsurilor, România s-aschimbat enorm, `n bine.

M\ g`ndesc la oameniidin jur care au reu[it s\ fac\ceva, [i-mi dau seama c\pentru cei care nu doar austat s\ a[tepte schimbareavenit\ din exterior, ci [i-auasumat – dup\ cum i-a duspe fiecare capul – realizareaei, hulita libertate de dup\’89 a `nsemnat totul.

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Florin L|Z|RESCU

La ce bun libertatea?

Ana-Maria Onisei

DDoouu\\ iimmaaggiinnii ssee zzbbaatt `̀nn aacceesstt rroommaann,,ppeerrssoonnaajjuull MMaarriillyynn [[ii aapprrooaappee-ccooppiillaaNNoorrmmaa,, ffeemmeeiiaa ffaattaall\\ [[ii aannxxiiooaassaa vvuullnnee-rraabbiill\\,, ddaarr ssttrr\\lluucciittooaarree,, ccaarree-[[ii ppeerrmmiitteess\\ iiaa vviiaa]]aa `̀nn rr`̀ss,, ttooccmmaaii ppeennttrruu cc\\ `̀nn iinn-tteerriioorruull eeii ddeessccooppeerr\\ cceellee mmaaii aadd`̀nncciittrriissttee]]ii.. ~nf\[urat\ `n ve[minte de div\,`n timp ce vinde imaginea unui z`mbetperfect [i a celor mai ademenitoare mi[-c\ri de [olduri, Marilyn e torturat\, pa-radoxal, de aflarea propriei identit\]i. Eca o p\pu[\ ruseasc\, ascunz`nd mereuo alt\ p\pu[\ la ad\postul rece al celei-lalte p\pu[i; asta transmite perfect ro-manul lui Schneider. A[a cum pute]iciti aici de-a dreptul, adic\ nu printrer`nduri, problema lui Marilyn nu era denatur\ sexual\, ci, mai degrab\, ]inea deun soi de „neor`nduial\ `n imaginile des-pre sine `ns\[i“. Pe asta se `ntemeiaz\`ntregul demers, care e, `n acela[i timp,o deconstruc]ie, dar [i o construc]ie a„personajului“.

Autorul `mparte povestea `n dou\

Schneider combin\ fic]iunea cu realita-tea (documentar\) [i cu expertiza psiha-nalitic\ pentru a re`ncarna rela]ia spe-cial\ dintre actri]\ [i ultimul ei terapeut,Ralph Greenson, el `nsu[i o „celebritate“

a Hollywood-ului. {i reu[e[te, cu rafi-nament stilistic, s\ `mpart\ `nc\ o dat\povestea `n dou\: pe de o parte, ultimiiani din via]a lui Marilyn cea torturat\de g`nduri, avid\ dup\ iubire, dilema-tic\ `n carnea Hollywood-ului (dinbuc\]ile confesive), iar pe de alt\ parteo serie de fr`nturi de existen]\, v\zuteprin ochii altora, ca un amplu reportajal m\rturisirilor (vii) despre cum tr\iaea (prin vocile unor Capote, Miller sauKennedy). Pe Greenson, moartea actri-]ei `l las\ deschis [i vulnerabil, peSchneider `l face admirativ, nostalgic [idedicat. Doar c\ secretul elucid\rii a-cestei mor]i nu e `ns\ [i secretul dinMarilyn pe divan... „~ntr-un sens,moartea e [i mai simpl\ dec`t via]a, nuvi se pare? Intri [tiind c\ ai aproapetoate [ansele de a nu da peste nimenide partea cealalt\ a u[ii.“

Aceasta este o carte pentru Marilyn. ~n 2006,Michel Schneider, psihanalist [i eseist, `i dedic\ luiMonroe – pornind subtil de la o replic\ a ei, „oricepoveste are dou\ fa]ete“ – romanul Marilyn pedivan (Editura Trei, 2007, traducere din limba fran-cez\ de Doru Mare[), roman, de altfel, cu adev\ratfals, ca [i p\rul ei. {i `n acest du-te vino al jocurilorde oglinzi, al realit\]ilor paralele, reu[e[te – cufine]e, mult\ fine]e – s\ o descrie, simt\ [i, maiales, `n]eleag\ pe blonda cea adev\rat\.

Lui Marilyn

» „Imaginea fusese mereu siguran]a, protec]ia ei. A fi fotografiat\ `nsemnapentru Marilyn a fi m`ng`iat\ f\r\ riscuri [i a suscita dorin]a, ca ecran `ntre ea [idevastarea pe care iubirea ar fi putut-o genera. Dorea s\ fie dorit\ pentru a nuafla dac\ este iubit\ ori nu. Acum, pasiunea distrusese `n ea iubirea [i chiar [idorin]a. Pasiunea f\cuse ca limbajul s\ se ghemuiasc\ `n el `nsu[i, `n gol, f\r\ ase mai ancora `n trup. A iubi pe cineva `nseamn\ a-i iubi cuvintele. Halucin`ndu-iprezen]a... Marilyn `l iubea pe Greenson. Cu pasiune. Ceea ce `nsemna c\ nu-liubea. C\ nu `l dorea. C\ `l a[tepta.“ – Michel Schneider, Marilyn pe divan