1. ECOLOGIE 2. CONTAMINAREA MEDIULUI 3. ASPECTE ESTETICE 4. ASPECTE DE INTERES UMAN1.1 Specii si populatii terestre:mamifere –urs

carpatin, lup, ras,capra neagra ,cerb, mistret,caprioara, pisica salbatica, vulpe, dar si amfibieni, reptile, insecte.

2.1 Contaminarea apei: etapa de construire-modificarea caracteristicilor apei de sufrafata din cauza noxelor ,uleiurilor uzate produse de utilaje; etapa de functionare- substantele antiderapante folosite la curatarea drumului pe tip de iarna ,scurgerile accidentale de carburant; in cazul fundarii s-ar putea produce modificari interne, la nivelul panzei de apa freatice.

3.1 Solul: solurile se prezinta ca fiind a de tip carstic, cu un pH acid in general, avand o cantitate redusa de humus-favorabila dezvoltarii rasinoaselor si molidisurilor apreciate pentru capacitatea de sustine solul –cu precadere pe cel de la suprafata (care nu este la fel de compact precum cel din adancimi mai mari).Procesul de modernizare a drumului poate avea un impact negativ asupra solului daca pe parcursul construirii utilajele nu vor fii plasate decat in zona direct implicata- zona de carosabil,altfel se vor produce mari socuri asupra acestuia.

4.1 Valori educationale4.2 Valori istorice4.3 Culturi4.4 Sentimente si atitudini4.5 Stiluri de viata

-in urma realizarii lucrarilor de reabilitare, va avea loc o dezvoltare turistica si de agrement; drumul traverseaza cele doua Rezervatii, care nu pot fii puse in valoare printr-o infrastructura rutiera deficitare, neconforma cu cerintele actuale.-in acelasi proiect este prevazuta si o extindere a traseului ,unindu-se cu reteaua de drumuri Lacul Valea catre Baile Herculane-> traficul va fii fluidizat, minimizandu-se costurile de transport si timp pentru parcurgerea traseului.-pe parcursul constructiei se vor creea locuri de munca pentru aprox. 420 de persoane, se va prelua o parte din utilajele si echipamentele disponibilizate din sectorul minier- -in sit nu au fost depistate artefacte sau zone de interes stiintific, istoric ,arhitectural etc.-populatia din zona va fii nevoita sa se adapteze noilor conditii de trai-intrucat rezultatul proiectului prevede oportunitati pentru locuri de munca, dezvoltarea economica ,dezvolatarea turismului, oportunitati sociale ,intreg procesul se considera a fi o promovare pentru atragerea de capital investitorial de orice natura, autohton sau strain.

1.2 Habitate si comunitati: proiectul se afla in apropierea localitatilor Pades, Tismana, Targu Jiu si Uricani, localitati populate de cetateni de nationalitate romana,roma, musulmana, armeneasca etc(afectati indirect de efectele proiectului). Habitatul natural , cel afectat in mod direct, prezinta paduri de fag, pasuni alpine, tufarisuri alpine si boreale, pajisti uscate, fanete montane, pesteri , izvoare petrifiante,vegetatie herbacee pe malul lacurilor,vegetatie chasmofica pe roci stancoase etc .

2.2 Contaminarea atmosferei: in prezent-din cauza pantelor foarte mari, a drumului anevoios si a serpentinelor numeroase, conducatorii trebuie sa faca schimbari bruste prin urmare sa reduca viteza la minim-> cresterea consumului de carburant, iar cantitatea de noxe eliberate in aer este mult mai mare.etapa de construire-NO,CO,COVNM produse de utilaje,in etapa functionala-daca drumul ar fii remodelat ,ajungand la categorie I ,chiar daca ar fluidiza celelalte artere , ar fii mult mai circulat 66A ->cantitatea mare de noxe.

3.2 Aerul: Climatul zonei este in general ploios, cu temperaturi maxime de 22 grade Celsius vara, predominand o frecventa medie anuala a vanturilor. In urma implementarii proiectului, se vor remarca modificari la nivelul calitatii aerului- miros usor intepator din cauza carburantilor arsi, vizibilitatea afectata din cauza diferentelor de temperatura intre interiorul si exteriorul padurii + patrunterea factorilor perturbatori(masinile)-> producerea fenomenului de ceata care va ingreuna traficul si va spori numarul accidentelor rutiere->eliberarea noxelor->efecte negative ->afecteaza zona pe termen lung

1.3 Descrierea ecosistemelor : peste 80 de specii floristice endemice: Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana. Dintre arborii şi arbuştii întâlniţi în etajele de vegetaţie remarcăm: Fagus silvatica, var. moesica, Corylus colurna, liliac sălbatic, tisă, Pinus nigra. Domogledul, situat în vecinătatea staţiunii Băile Herculane, este considerată printre rezervaţiile cele mai bogate în specii de plante din Europa.Bogate şi variate sunt şi elementele faunistice: scorpionul carpatin ,vipera cu corn, peste 1300 de specii de fluturi specifice diferitelor zone zoo-geografice (alpină, pontică, balcanică, central-europeană, mediteraneană).Petrografia este dominată de două blocuri granitice şi granodioritice, despărţite de o fâşie de şisturi cristaline, aceasta fiind situată în văile Lăpuşnicului Mare şi Râului Bărbat. În partea de SV a masivului se găsesc calcare de vârstă jurasică şi cretacică, care determină prezenţa reliefului carstic (Retezatul Calcaros).Solurile au un pH acid, continut de humus scazut-mediu, productivitate mijlocie, ce ofera bune conditii de vegetatie pentru fagete pemontane, rasinoase, molidisuri, cu un climat in general ploios pe parcursul anului.

2.3 Contaminarea solului: in prezent-din cauza ca podetele pentru apele pluviale sunt insuficiente ca numar si au diametrul prea mic, nu reusesc sa preia debitul de la viiturile mari-> infiltrarea apei in carosabil-> degradarea rapida a acestuia+ instabilitatea sporita a solului-> pericol de defragmentare a acestuia -> impact negativ asupra celor ce strabat traseul.etapa de construire-uleiuri ,scurgeri ,deseuri provenite din procese tehnice aferente activitatii defrisarii,resturi metalice +grad inalt de dificultate pentru lucrarile de terasare-> depozitarea pamantului escavat si a arborilor defrisati.etapa functionala-informatiile prezentate mai sus pot au un impact puternic asupra calitatii solului si pe termen lung:instabilitatea solului, alunecari de teren

3.3 Apa: Apele de suprafata si panza de apa freatica vor avea de suferit- din cauza defrisarii masive solul nu-si va mai face rezerve de apa, pentru ca nu va mai avea cine (radacinile copacilor) sa o retina, numarul inundatiilor va creste, o parte din volumul de apa infiltrandu-se in carosabil- in situatia in care numarul podetelor va fii insuficient raportat la cantitatea de apa existenta-> in perioadele mai secetoase se pot produce secari ale raurilor, crescand adancimea de forarea a apelor subterane. Pe termen lung exista efecte negative -> turbiditate crescuta din cauza metalelor grele -> inexistenta apei potabile.

Concluzii: Reabilitarea drumului forestier se impune cu atat mai mult cu cat in viitor va fi creata o legatura intre drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din zona (DN 67D).Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 A care face obiectul prezentului proiect va asigura o legatura directa din Valea Cernei, respectiv localitatile Baile Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de Vest, respectiv localitatile Campu lui Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si Petrosani.Din punct de vedere economic, realizarea acestui obiectiv va aduce avantaje deosebite, atat transportatorilor, cat si persoanelor fizice, prin scurtarea cu aproximativ 90 km a distantei care separa zona municipiului Petrosani si localitatile invecinate cu statiunea Baile Herculane. Totodata se va realiza o legatura directa intre Valea Jiului si zona limitrofa Dunarii din judetul Caras - Severin, respectiv o relatie directa cu arterele rutiere din sud-vestul tarii. Aceasta ruta va asigura scaderea costurilor de transport intre cele doua zone proportional cu scurtarea distantei, va conduce la echilibrarea retelei de drumuri din zona.Totodata, impactul pozitiv social se va exercita si in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor in directia viitoarelor ramuri industriale sau de servicii care s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de capital investitional autohton sau strain.Zona turistica si de agrement de la lacul Cernei va constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport sigure si economice. In perioada de constructie a sectorului de drum national, se va produce temporar un impact negativ, analizat in cadrul Raportului. Pentru diminuarea acestuia au fost propuse lucrari si masuri de protectie a tuturor factorilor de mediu

posibil a fi afectati. Intrucat Organizarea de santier nu este amplasata pe teritoriul Parcului National Domogled Valea Cernei putem afirma ca impactul va fi minim asupra factorilor de mediu din Parc.

3.4 Mediul biotic: defrisarea unei suprafete forestiere pentru consolidarea drumului afecteaza flora , pentru ca neexistand drum (in spatiul ce urmeaza sa fie defrisat), va fii greu de identificat traseele de migratie ale faunei + cantitatile de metale grele, pulberi, zgomot -> efecte nocive pe termen lung.2.4 Contaminarea sonora: in prezent nu exista

parapetii pentru siguranta circulatiei pe intreg parcursul traseului, acestia ar fii putut minimiza poluarea fonica produsa de autovehicule.in etapa construirii- zgomotul si vibratiile utilajelor-> 70-95dB.in etapa functionarii zgomotul va fii minimizat prin inbunatatile calitatii drumul, montarea parapetilor de siguranta, limitarea vitezei.