Craiova Medicală Vol 9, Nr2 , 2007

Studiu de farmacie Date biometrice şi de fitochimie farmaceutică

la Cynosbati fructus recoltat din culturi ADINA ARSENESCU-POPA(1), PAULINA MLADIN(2), H. POPESCU(1)

(1)Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova,(2)Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti–Mărăcineni

Biometric and phytochemical data concerning the product Cynosbati fructus harvested from cultures

REZUMAT Recoltat tradiţional din flora spontană, Cynosbati fructus provine, în ultimii ani şi de la exemplare de Rosa canina din culturi. În lucrare se prezintă datele obţinute pentru caracterizarea produsului Cynosbati fructus recens, recoltat în trei ani succesivi de la 10 biotipuri de R. canina din culturi. Parametrii aleşi pentru măsurătorile biometrice au fost: greutatea, mărimea, grosimea pulpei şi proporţia de pulpă în fruct. Pentru datele de fitochimie farmaceutică, parametrii aleşi au fost acidul ascorbic şi substanţa uscată.

CUVINTE CHEIE Rosa canina cultivat, Cynosbati fructus recens

ABSTRACT Traditionally harvested from the spontaneous flora, the medicinal product Cynosbati fructus has been obtain, in the last few years, from cultures of the species Rosa canina. In this paper, the authors present some data for the characterization of the natural product Cynosbati fructus recens, harvested during three years from ten cultivated biotypes of R. canina. The parameters chosen for the biometric measurements were the followings: mass, size, thickness of the pulp, and proportion of the pulp in fruit. For the phytochemical data, the parameters analysed were the ascorbic acid and the dried substance.

KEY WORDS Rosa canina, cultivated species, Cynosbati fructus recens

Introducere Cynosbati fructus, măceaşa, este fructul fals al

speciei Rosa canina L. (Rosaceae) tribul Cinnamomeae, denumită în româneşte măceş, răsură, trandafir sălbatic.

Măceşele conţin ca principii active acid ascorbic, carotenoide, pectine etc. Valorificate de peste un mileniu în scopuri medicinale şi alimentare, măceşele au fost recoltate până de curând, exclusiv din flora spontană [1].

Cultivarea măceşului în România, urmează succeselor obţinute mai ales în Olanda, în ultimele 3–4 decenii. Soiurile de mare valoare biologică, productivă şi medicinală, create acolo, sunt cunoscute sub numele Wageningen 2 şi Wageningen 7 [2].

Cărţile de plante medicinale, farmacognozie, fitoterapie etc., prezintă măceşele ca provenind exclusiv din flora spontană.

Indiferent de provenienţă, se face abstracţie de particularităţile lor biometrice, iar din cele fitochimice se redau, în cel mai bun caz, numai limitele conţinutului procentual de acid ascorbic. Totuşi, media ar da o orientare mai realistă [3–8].

În spiritul celor de mai sus, pentru actualizarea şi completarea datelor despre Cynosbati fructus, în lucrare se prezintă variaţia unor parametri măsurabili ai măceşelor recoltate din culturile

de Rosa canina din localitatea Mărăcineni, judeţul Argeş.

Material şi metodă Materialul cercetat a fost constituit din probe

reprezentative pentru recolta din anii 2002, 2003 şi 2005, de la 10 biotipuri selecţionate dintre cele peste 150 care reprezintă colecţia înfiinţată şi menţinută în cultură la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni.

Parametrii aleşi pentru măsurătorile biometrice ale măceşelor au fost mărimea, grosimea pulpei şi proporţia de pulpă în fruct, precum şi greutatea fructului.

Pentru datele de fitochimie farmaceutică, parametrii aleşi au fost acidul ascorbic, determinat titrimetric cu iod şi substanţa uscată, determinată refractometric [9].

Rezultate şi discuţii Mărimea fructelor are înregistrează variaţii

individuale de la 1.9 cm la 2.6 cm, cu o medie de 2.3 cm şi grosimi (diametre) de la 1.2 cm la 1.5 cm, cu media de 1.3 cm (Tabelul 1).

Indicatorul sintetic – indicele de mărime – care corelează cele două dimensiuni, a fost cuprins între 0.90 şi 1.12.

Farm. Adina Arsenescu-Popa, doctorand Farmacognozie, Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova 169

Adina Arsenescu-Popa şi colab: Date biometrice şi de fitochimie farmaceutică la Cynosbati fructus…

Grosimea pulpei fructului variază destul de puţin, între 2.0 mm şi 2.4 mm.

Conţinutul de pulpă, calculat din mărimea fructului şi grosimea pulpei, exprimate în volume, variază între limitele 58% şi 70%, cu o medie de 64.5% (Tabelul 1).

Selecţia Dimensiuni fruct [cm]

Indice de mărime

Grosimea pulpei [mm]

Conţinutul în pulpă[%]

SEL 2 2.2 1.4 1.01 2.2 64.3 SEL 5 2.2 1.5 1.04 2.0 67.1 SEL 6 2.5 1.3 1.02 2.4 65.3 SEL 9 2.6 1.5 1.12 2.1 70.0 SEL

11 2.2 1.2 0.92 2.1 60.3

SEL 14 2.6 1.3 1.04 2.2 61.0

SEL 21 1.9 1.3 0.90 2.1 58.0

SEL 22 2.4 1.3 1.00 2.2 68.0

SEL 23 2.1 1.2 0.90 2.2 66.0

SEL 28 2.2 1.3 0.96 2.2 65.3

Media 2.3 1.3 1.0 2.2 64.5

Tabelul 1 – Valorile mărimii, grosimii pulpei şi randamentului de pulpă la fructele celor

10 selecţii de măceş, în condiţii de cultură

Greutatea fructelor, redată în Tabelul 2, diferă în funcţie de biotip. Cu mici excepţii a înregistrat variaţii minore de la un an la altul. Limitele arată că mediile greutăţii fructelor din culturi se situează între 1.5 g şi 2.5 g, iar media generală este de 2 g.

Greutatea fructului [g] în anii Selecţia

2003 2004 2005

Greutatea medie [g]

SEL 2 1.8 1.6 1.8 1.7 SEL 5 1.8 2.1 2.4 2.1 SEL 6 1.9 2.0 2.3 2.1 SEL 9 2.9 2.2 2.5 2.5 SEL 11 1.7 1.5 1.8 1.7 SEL 14 2.0 2.3 2.3 2.2 SEL 21 1.6 1.3 1.7 1.5 SEL 22 2.1 2.2 2.3 2.2 SEL 23 1.8 1.6 2.9 2.1 SEL 28 2.3 1.9 2.4 2.2 Media 2.0 1.9 2.2 2.0

Tabelul 2 – Valorile greutăţii fructelor, în funcţie de biotip şi anul de vegetaţie, la 10 selecţii de măceş,

în condiţii de cultură

Conţinutul de acid ascorbic al fructelor din recolta anului 2003, a fost cuprins între 371.36 mg% şi 584.32 mg%. La o medie generală de 484.34 mg%, jumătate din plantele cercetate au dat fructe cu peste 500 mg% acid ascorbic (Tabelul 3).

În 2004, limitele au fost 367.84 mg% şi 598.4 mg%, iar media 466.93 mg%. Jumătate din

plante au dat medii peste 466.4 mg% acid ascorbic şi doar una singură a depăşit pragul de 500 mg%.

Anul 2005 s-a dovedit foarte favorabil acumulării de acid ascorbic. Limitele au fost între 484 mg% şi 679.36 mg%, iar media 583.26 mg%. Mai mult decât atât, 90% dintre biotipuri au dat fructe cu peste 500 mg% acid ascorbic.

Conţinutul mediu pe trei ani al fructelor recoltate de la cele 10 biotipuri de măceş introduse în cultură, a fost de 511.51% acid ascorbic (Tabelul 3).

Greutatea in acid ascorbic[mg/100 g] în anii

Selecţia

2003 2004 2005

Conţinutul mediu [mg/100g]

SEL 2 570.24 492.80 679.36 580.80 SEL 5 489.28 485.76 591.36 522.13 SEL 6 371.36 367.84 484.00 407.73 SEL 9 494.56 427.67 561.44 494.56 SEL

11 501.60 454.08 579.04 511.57

SEL 14 327.36 499.84 580.80 469.33

SEL 21 505.02 454.08 572.00 510.37

SEL 22 584.32 466.40 538.56 529.76

SEL 23 563.20 598.40 668.80 610.13

SEL 28 436.48 422.40 577.28 478.72

Media 484.34 466.93 583.26 511.51

Tabelul 3 – Conţinutul de acid ascorbic acumulat în fructe în trei ani succesivi

Conţinutul de substanţă uscată pentru întreaga perioadă 2003–2005, arată valori limită individuale de 30.96% pentru minimă şi 46.74% ca maximă.

Acumulări în substanţa uscată [%] în anii Selecţia

2003 2004 2005

Conţinutul mediu [%]

SEL 2 31.64 37.06 36.50 35.07 SEL 5 34.33 37.65 30.96 34.31 SEL 6 35.62 36.34 41.09 37.68 SEL 9 35.43 34.01 31.05 33.50 SEL 11 36.00 38.37 35.46 36.61 SEL 14 36.10 34.32 35.85 35.42 SEL 21 36.90 33.27 36.10 35.42 SEL 22 34.52 42.03 34.69 37.08 SEL 23 33.45 35.72 36.90 35.36 SEL 28 39.94 46.74 39.93 42.20 Media 35.39 37.55 35.85 36.27

Tabelul 4 – Conţinutul de substanţă uscată acumulată în fructe în trei ani succesivi

Totuşi, mediile sunt foarte apropiate. Minima medie a fost în anul 2003, cu valoarea de 35.39%, iar maxima de 37.55%, în anul 2004.

170

Craiova Medicală Vol 9 Nr2 , 2006

Media pentru cei trei ani este de 36.27% (Tabelul 4).

Dat fiind că indicele denumit conţinutul de substanţă uscată cumulează totalul de componente solubile în apă la fierbere: glucide, acizi organici, săruri minerale, vitamine etc., valoarea lui influenţează calitatea siropului de măceşe.

Concluzii 1. Întrucât, în ultima vreme, pe lângă sursele

din flora spontană, materia primă de uz medicinal Cynosbati fructus recens este reprezentată şi fructele de Rosa canina din culturi, a devenit necesară caracterizarea lor prin date biometrice şi de fitochimie farmaceutică.

2. Măceşelor obţinute din culturi de-a lungul a trei ani succesivi, li s-au determinat: înălţimea, diametrul, grosimea pulpei, conţinutul procentual de pulpă, greutatea, conţinutul de acid ascorbic şi de substanţă uscată.

3. Înălţimea medie a fructului este de 2.3 cm, iar diametrul mediu, de 1.3 cm.

4. Grosimea pulpei este, în medie, de 2.2 mm, iar conţinutul de pulpă reprezintă 64.5% din volumul fructului.

5. Conţinutul de acid ascorbic din măceşele recoltate din culturi este, în medie, de 511.51mg%.

6. Conţinutul mediu de substanţă uscată din fructe este de 36.27%.

Bibliografie 1. Tiţă I. – (2003) Botanică farmaceutică, Ed. Didactică

şi Pedagogică. Bucureşti, 681. 2. Mladin G., Mladin Paulina., Rădulescu M. – (1995)

Valoarea economică şi biochimică a unor specii de arbuşti fructiferi recent luate în cultură, Lucrări ştiinţifice – Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti–Mărăcineni, vol. XVIII, 79–86.

3. Păun E. (coord.) – (1986) Tehnologii-cadru pentru cultura plantelor medicinale şi aromatice, Ministerul Agriculturii, Trustul PLAFAR, Bucureşti.

4. Popescu H. – (1984) Resurse medicinale în flora României, Ed. Dacia, Cluj, 184.

5. Bruneton J. – (1993) Pharmacognosie, Phytochimie, Plantes médicinales, Lavoisier Tec&Doc, Paris, 36.

6. Wagner H. – (1993) Pharmazeutische Biologie. Drogen und ihre Inhaltsstoffe, Gustav Fischer Verlag, Stuttgart, 215.

7. Istudor Viorica – (2001) Farmacognozie, Fitochimie, Fitoterapie, vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti, 357.

8. Nemeth T., Szabo Ildiko, Ardelean A., Ardelean Stela – (1998) Mic îndreptar de farmacognozie, Universitatea Oradea, 96.

9. *** – (1993) Farmacopeea Română ediţia a X-a, Ed. Medicală, Bucureşti.

Adresa pentru corespondenţă: Prof. univ. dr. Honorius Popescu, Disciplina Farmacognozie–Fitoterapie,

Facultatea de Farmacie, U.M.F. Craiova, Str. Petru Rareş nr. 2–4, 200349 Craiova; Tel. 0251–524 442 int. 208, E-mail: honoriuspopescu@yahoo.com

171