Int^meiatè i, S838 de George lîariţiuCu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore r-ar f!

fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BAKIŢIU

J Brrşcv, etr. Prundului 15 ia 1 Bucureşti, £g. Voevozi 50

* a I Braşov, str. Prundului 15 IS t r a ţ ia j Bucureşti, se Ionică 6

APARE SEARA IN FIECARE Zi DE LUCRUA B O N A M E N TU L

TreMuni Şase luni Un an România: 1« 30 60- LaiStrein ătete: 30 60 90 Lei

T elefon B ra şo v 22A

Concesiunea anunţurilor şi abonamentelor: Prima AgenHft1Română de publicitate GH. 1LIESCU Bucureşti, s. iQUÎct %

5ŞBŞS

i cari cadRealităţi ce se afirmă

tiiOt

re#

$ mult se desprind din aptelor sociale şi poli* «căţiîe putrede cari au i\ de ani viaţa noasîră,

mult, se afirmă ca de puterile reacţio- isel&n poporului, cari

■-'a jtfţird are ale ve- , t . p a g in ile urâte ale

"detronaţi. Asistam, % un examen mo-

kj istoria neamului nos- d prin foiţa lucrurilor ne iaţa toţi acei cărora ea ‘ ; şi ne lepădăm de >ţi acei cari o si§jţim cai apăsătoare. Mult t n?p,

' supt pumnul unei ar;s- înculte, scoborâtoare din p am răbdat umilinţele ie lipsă şi de nedreptate,, producând mâncare şi entru o clasă care n’a devăratul sens al sufe- jstie, nici măreţia su-

J îiostru demn şi el de o ţfe prin aceia că i capabil

. v «ixifitfJiţă tenace prin rezis­tenta c edinţei şi-a voinţei lui de-a trâi. Clasa de sus, c mpusă din aşa numiţii „homines noviĂ

■ ( ' \ ciocoii de rasă, a apăsat• ,'eşte clasa proletarilor, u-

le „clasa de mijloc, care a sup ;i ea cât a putut, şi astăzi ne | sim în faţa unei realităţi hk e, care se afirmă , prin vo- in* le a dispune singură de

a e i ; şi când vedem svâr- colirile neputincioase ale zeilor izbit* din drumul vieţii, ne strân­gem rândurile şi ţinem cu dinţii de steagul credinţelor noastre, şl luăm parte, astăzi puţin, mâne mai mult, Ia cârma ţării.

Pe de o parte, Ardelenii, Bu­covinenii şi Basarabenii, toţi că­liţi 'n suferinţi mari, iar pe de alt? naţionaliştii democraţi, şi ţări ştii, se apropie unii de alţii

încet, se cercetează, îşi pipăie virtuţile, îşi cântăresc în cum­păna faptelor puterea lor sufle­tească, şi într’un viitor apropiat de vor da mâna, în clipa aceia, va fi cea mai mare sărbătoare a neamului; căci atunci se va fi prăbuşit partidul care tot mai resistă, acel partid care a apăsat clasa de jos, fiind o unitate po­litică, cu scopuri opuse clasei proletarilor.. Baza lui economică, bază fără de care nu poate e- xista un partid, se alimenta din izvorul de producţie a braţelor celor săraci, şi înadins lăsa în fntunerec pe ţăran şi pe munci­tor, ca să nu poată vedea ei prăpastia în care trăiau. Acum lumină s’a fâcut, şi pâlpâie dis­cretă şi sfioasă, căci încă nu s’a evidenţiat categoric, dar suntem siguri, în întunerecul în care a fost, nu se va mai întoarce. Ce­lelalte partide vechi, afară de cel liberal, şi-au şters faima, şi-au uitat zei?, şi apun ca o zi urâtă de iarnă, pe când la orizont, aurora nădejdilor noastre în b i­nele comun, anunţă prin strigăte la viaţă, prin îndemnuri la jnuncă o vreme nouă, o vreme mai caldă şi mai senină, când vor creşte pe pomii credinţei noastre de proletari, mugurii vioi şi fra­gezi cari atâta au dospit în du­rere ; de aceia, fiecare, când va ieşi să-şi curăţe şi să-şi are o- gorul, va simţi c â f stăpân pe brazda sa, şi va avea ochii blânzi şi liniştiţi şi inima des-

Asistăm cu încrede şirebucurie, anul acesta, când ne simţim toţi adevăraţii Români închegaţi în- tr’o voinţă ş: W o simţire, la un spectacol interesant: vedem realităţi cari cad şi realităţi ce se afumă.

1920 C. As.

Din Basarabia eliberată

Manifestări tristeCu multă părere de rău luăm cu­

noştinţă că la unii oameni este încăo neînţelegere a ftărei lucrurilor de aii. Mintea şi inima ior nu înţeleg că, aici-odată ca acum, nî~ge car sa­crificii personale — nu de viaţă, cum au fâcttt-o soldaţii României — ci a intereselor mărunte, egoiste. Nu ni-* e ctr sacrificii cari să împiedice viata de toate zilele sau să vahme asigura rea viitorului — ci numai sacrifica­rea 4in prisosul muticei —- cum a zis d 1 N. Iorga — şi ceea»ce ne »ine îu iiarâ ue ea. Ambiţiile per­sonale nu trebuie să joace roiul primordial

Cu an«a dar^nai'uşor este acest sacrificiu.

Şi cu toate ac itea, dela oameni eari au condus Poporul, îoeă pe vădmamfestărj de eRol6m neiotehs as- tăzi, dăunatoaie deşvoltărei normale a viitorului poporuliâ rotaân

Când asemenea măiifeitări se pro-ducînsftîn provinciileJiW e prinsacrificii de sânge şi de muncă ce nu pot fi preţuite, — atunol nu gă. sim cuvinte sâ înfierăm purtarea Oi- nenilor cari nu vreau să inţeleeg*

stul vrcmurikr.'»ăsim o astnonea - manifestare în

f ibia, din partea preoţilor. „Ste­r ii“ povesteşte astfeî, ca du­

rere, s:ena repetabilă provocată de preoţii d n ChşinSu cu prilejul vizi* tei d lui ministu Boice?, al Cultelor §i instracţiuad publice.

*Lb adunare preoţ lor ia care a Participat şi c-1 Ministru Pan. Ha- «ppa, deziluza d lui Ministru Borcea a fost şi mai mare. Aici preoiimea, care era faţă, n’a fost modesta c r cei câţiva profesori, ci uitând dato­riile cad îe #e faţă de sufletul nea­mului acesta, au cerut lurruri impo­sibile şi a^jîac: „A'egerea A.rh epis­copului Basaablv i să se f că da a:um înainte de or;aneie b'serfc şti leciie fără de nici a amestec diu partea Sinodului ori :hiar a Parlamentului".

»wum era la aşteptat, doleanţele acestea, au di Ioc la o vie de^apro-

^ • t â t d l a jartea ce’or doi minîs- W cât şi-a I, p, g. Arhiepiscopului

Gurie, c'îre a văzat în gestul preoţi • Iar din Chişinsu, ntsocot:rea legilor fundameatile care formează baza şi tăria statului nostru, în mijlocul am r- hiel boLeviste ce stăpâneşte astizi o mare parte din tărJe vecine nouă,

„Dureros mai este şi trsbue s’o con­statam, că o înaltă faţă bisericească care lua parfe la ®ceastă întrunire, n’a fssl de partea paterilor emise şi susţinute cu convingere de stăpânul şi înaltul său ch'riarch*.

Dar nu numai preoţii dis Ch?şineu au provocat o deziluzie m-nistrului oaspe si Basarabiei.

La întrunirea corpului didactic — spuae „Sfatul Ţârei* ttîn locul unei manifestări de dragoste f«ţă de pro­blema c îm pilată a îavă|ămâutului, care ceie solidaritate, iubire de neam şi mai muiiă jertfă de &ine, oara- cari membri a a căutat şi de data aceasta să şi impue părerile ior ex- clas! vi .-.ta cari după cât ştim noi n i avean nimic comun cu scopul pen­tru care profesorii erau poftiţi la în­trunire*.

Aşi dar din partea cdo? car' tre­buie să a':bă o inţele ,ira a vremu/i.* Ior şl să preţuiască tacrificiiie fă r-te pentru eliberarea acelei provincii r j mâneşii, ameninţată de V ş vism care pe ei i»ar fi at’H3 cei dintâi, — vedem ast-fel de triste m aiieslări.

Daca înţelegem spiritul riâo^ionar al unora dintre ci, nu credeam oâ el se va manifesta cu atâta îndrăzneală1 raKr fcmul în care, l i graniţele Ba-

sar- Diei, dezordinea bolşevică pârjo­leşte ţiauturiU.

E o explicare: conştiinţa naţională a acestor oameni în,ă nu e trezită de-ajuns. Şi, cu voie, sau fără, le-o va trezi poporul care nu i va răbda altfvl intre ei.

Basarabeanul

Pentru autorii de e&rfiToţi autorii de oărţi literare, politiee so-

•iale, eto., eari dorese a avea recenzii epe- oiale de critică Rerioaii sânt rofaţi a ne trimite câte do a i exemplar« dia lucrările ee fee »ă apari.

CoQStitiri politice.O parte din uneltele dominaţiunii

ruseşti în Basarabia — fiindcă trebuie să recunoască şi ei că unii preoţi basarabeni au fost elementul de pro­pagare pravoslavnică rusă — s’a* declarat pentru aftonomia bisericei ba^arabene.

Aceşti p re 'ţi se tem ca, în contact eu biserica romîna, să nu*şi piardă si bruma de influenţă politică. Şi-au încercat o lovitură care a căzut în apa. •

Constatăm însă că, în Basarabia, surda luptă a patimei învechite a fnstreinaţ-lor nu mai poate fi reţinută. Oamenii se dau de gol. Când şi cei puţini ai noştri? .

Citim îatr’un ziar din Iaşi:»Am spus deîa început că nu în­

ţelegem să faeem politică de partid ia o îns iluţie cu caracter purcon^-- cial şi industrial, ior atitudinea noastră de până acum a fost conformă cu această linie de conduita*.

De 40 ani auzim această formulă repetată tâad de-un partid, când de altul.

Rezultatul? Toate instituţiunlle cu caracter nu numai comereial dar şi pur cultural s’au împărţit în: liberale şi conservatearc 1

„Ţara nouă* ziarul partidu'ui ţără­nesc din vechiul regat scrie asupra , guvernului naţional":

„O întrebare, se pune oricărui om: ce îi determină pe aceştia să-şi uite vechile urf, să şteargă normele tre­cutelor înjurături şi pe obrazeţe păl­muite să pună sărutarea frăţească.

„Numai groaza pe care o au de actualul parlament, groaza că dacă îl vor lăsa mai departe, atunci putinţa unei reveniri la putere este înlătu­rată pentru totdeauna. Ei îşi dau prea bine seara a că fiecare zi care tre:e adaugă încă o picdică în drumul lor către stăpânire; de aci, din aceasta grozavă temere a răsărit ideia gu­vernului naţional. Peatru democraţii cinstiţi, de câte ori vor auzi pronun* J ţându-se numele guvernului naţional, j tH-si aducă aminte de înţelepciunea & vorbei bătrâneşti: 9

„Coib la corb nu-şi scoate ochii*.

O admirabilă poemă

» ROMÂNIAde poetul A, COTRUŞ

i i

va apărea zilele acestea !a Braşovîn atelierele grafice ale ziarului nostru.

Un volum S0 Iei

Din Ima înteffiMembrii comitetuît?! american p a i-

tru Independenţa Armeniei pe care îl prezidează fostul ambasador G > rard, au telegrafist preşsdintelui Wil~ son un memorondum opuoânda^se mandatului pe caro America să-l p ri­mească în Orieat, dar recomandând recunoaşterea imediată a Republicei armeneşti d» către Statele-Unite.

Dl Nitti, primul ministru aî Italiei, în cuvântarea sa deîa 22 Decemvrie a zis despre Fiume :

.Chestiunea Fiume-are pentru noiimportanţă nroraiă ou economică, împotriva afirmaţiunllor unora, Ame­rica nu ars în vedere iatarese eco­nomice. E i nu cunoaşte însă extet, câte-odaiă, realitatea politică şi etni« că %e pe coastele Adristicei.“ Şi mai departe-: „sîisţii n’au cre ia tn ic ioda­tă cea mai mică piedica Italiei în a- ceastă chestiune.*

Presa însă spunea altfel 1*

Cum explică amiralul Reuttr scu­fundarea flcti i germane de război d i l i Scapa-FLw, Intr’o scrisoare că­tre Lioyd George : „După informaţi­ile ziarelor dela 20 şi 21 Iunie, An­tanta refuzase contra propunerile ger­mane. Atunci, crezând să vor începe ostilităţile, el, comandant german, dnpă regalele războiului, a scufundat f ota sa de cât s’o predea fără lup tă /

Ce bucluc i-au mai fâcut ziarele ! De ce însă Renter n’a crezut ziarele Antantei care prevedeau încă din 1916 dezastrul Germaniei şi nu s’a împuş:ât, de cât să cada prizonier ?

*Budgetul armstei germane stabileşte

formaţiunea Reichswehr ului, eare coprinda în total 200.000 oameni: 44 regimente de infanterie, 25 de cava­lerie, 20 artilerie, 21 batalioane g-nttiur 20 secţii de instrucţie, 19 brigăzi de pontonleri, 18 compâ di găsitor*, 20 siat-majoare eşaloane şi 7o „oioane de campanie.

Chestiunea Strâmtorilor

întinderea sferei de acţiune a eornisiunei internaţîo'aie a Dunârel asupra Bcsforul’ii si Dardans'ielor-

Gabriel Hano-;aux pub’’că în „\s- Figaro* un articol în chestiunea Strâmtorilor, care ne interesează pe no! îj% special:

Nu se ştie ce a hoiârît d~l Cle- meneciu şi L ]oyd O orge cu privire îa chestia orientali. S i ştie numai că Lioyd George a declarat în Cstrera Comunelor, câ nu se mai poate lăsa Sultanului misiunea de port«r *1 Strâmtorilor. Caro e atunci soluţia pozitivă ?

Cheat'unea Strâmtorilor e pxt ches­tiune! Onentului, lotaenănd prin la­tura sa teritorială toste statele bal­canice, prin latura sa asiatică toată poîitiea mondială ş prin latura sa maritimă toata' ch?s- tiunea Mediteranei şi întreaga che*- tione dunăreană. Franţa şi A n ­glia trebae să ia iniţiativa în această chestiune, pentrucâ alianţa franco- sengleză este punctul de razîm al !n- tregei po iiici moodiile. Insă ar fio politică prea simplistă şi contrara tuturor principiilor enunţat® în tim­pul războiului, de-a nu ţine seamă de puterile mici pe Dunăre şi Medi- terană. Deja a-i Venlzelos a decla­rat, că Grecia nu ar admite aită to- laţ!e decât o soluţie internaţlonalâ. Franţa are m«ra înteres a fee face avocatul puterilor cu .interes limitat® fâră ca prin aceasta să slăbească re­laţiile sale cu mările puteri. Dac» prietinia anglo-franceză este aşa de necesară încât primează totul act;a> sta nu exclude alte prietenii.

Gabriel Hanoctaux propune o so­luţie formulată de mult încă şt care trebuie că se găseşte în a hivele mi nistertlor de externe român şl rus de a se întinde sfera de acţiune a comisitmei internaţionale a Dunărei şi asupra Bosforului şi Dardaneleior. Prin mărirea atribuţiunilor comisiei dunărene şi adaptarea lor naviga- ţiunei pe mările legate de strâmtori, s’ar putea împăca teate interesele. Anglia ar avea predominant, dar şi celelalte naţiuni şi-ar' avea locnl la soare. Rolul frumos de-a înfăptui aceat pruewt aparţine Franţei.

B. d, P. C.

Din Bucovina care a fost...C. Bogdan-Ouîca profeier «niverfitw

Erern în Germania. O teîesrramă a lui \Septim!n A'bîni. dela ^Tribuna* (Sibiu), mă întrebă in tr’o d^mineafă de toamră da ă pHm-esc să plf?c la „Gazeta Bu oviţ.eî* d n Cerrăuţ ca redacito-. Am p'e at

Avram indi a'ia r ă tieb.ie să mă prezint îui Vasiiicâ Morariu, un Ion* howme csm ceperiat, cam fără păreri propr-i, dar ^oarle amicei. Vodesm ce*- â d:n g otescul aimbîî î l Buco­vinei. L am găsit la aperitiv?U iui Pă zinsky — a?a *e scria avre?

Apoi am cunoscut, îndată, la masă^ pe soţia D-salf1: O figu-ă înhltă, de salon b!ne parfumst, conştientă că est? ceva în acea mare reşedinţă mi­tropolitană, nnde ea era noralui An* drlcv^ciu-Mo^ariu, care loeui» în etaj, de-asupra. Vorbiam de toate Deodată, d na fmi spune: Să şti că mitropo­litul « te speriat de venirea D tale !I s'h spbs că eşti duşman al bisericei şi se temei Cine i-a spua. nu-fi spun! Să big? bine de samă, cum vei vorbi cu bătrânul, fiind că noi te vrem aici şî i b:ne să te vrea şi el.

A douf», a treia zi văzui pe mitro­politul. Politicos. Diplomat. Şiret a- duse vorba deepre filosofi* ce-o stu­diam, despre materialism, despre a* tH fm ; şi băga de samă ce zic eu. Eu îmi ţineam f losefla în ceafă şi din frunte vorbiam desors conştiinţa m ‘ a că biserica bucovineană trebue a; ărstă, ca biserică roinâneitcă, râaă la «lărgit, îndărătnic. „Gaseta Buco- vir.ti*, csam o făceam eu, este dovadă, ca m'am ţiuut de vorbă, adecă o do­vadă despre dreapta mea conştiinţă

Ca s* termin cu mitropolitul: In curând eram stăpân absolut pe o chee dela arhiva reservată lui. Intram când voiam; copiam ce voiam; ră* mânând ca să scriu la t np ce 'm ’o tăia cspul despre autonomia bisericei bucev’nens. Era să f e ua volum mă- ric fl. Volumul a rămas însă neter- raiiat, îa coloanele „Gazetei Buco­vinei*, — un studiu pe care acum !-aş fi voit sfârşit. Pe* atunci mă pu- stsem eu îa eurent cu dreptul cano­n/c, cu pidalionul; şi mitropolitul a- proba. Când ara început să public studiul despre autonomie, baronul, Mastatza — o ex;steo|ă inteligentă avizată însă la venituri din slujbe, zimb toare t »torora, intimă cu toţi ga­zetarii jidani ai împuroiamiul Ceroăuţ,

Ratificarea PăciiRatificarea tratatului deia Versailles

constitue un pas mai departe către epoca fecundă a păcii, fă?ă ca totuşi să depfş^asfă cu rauít simpla formă protocolară în realitatea fenom*me;or multiple care au zfuduit organizaţiile tuturor s ttittb r beligerante. Din puaet ie vedere a dreptului internaţional, ratificarea înseamnă punctul in ifa l al relaţiilor viitoare Inire toate popo&rela care au fost pâ iâ dăunăzi vrăşmaşe, relaţii pe a eâîor temeiaicie se va răzisia întreaga iesfăşurare a vieţu fiecărui popor în parte. Acest act îaseamnă încetarea definitivă a osti­lităţilor, áánd asífel ^oiifaíütatea na- ţiu îii!or, înviase şi îavîflgăioa?#, să-şi refacă mijloacele de producţie pen ru reluarea tapo tu iilo r economice atât de necesare în mijlocul cr!z«i gene­rale cu efecte §?* de extraordinare în toată v is ţi organică & S*aţelor, Fâră a da e importanţă nejustîficată unei simple formalităţi, ne dăsi dcötul de bin* seama de dificultăţile fără margeni pe eare ie întâmpină fiecare popor pentru a lega de ratificarea deîa Versailles speranţe lipsits de temeiu şi care n i t face decât să creeze o ştire sufletească eptimisiă care şî va avea neapărat deziluzia. Simplu punct iniţial de reluare a le* gâturilor politice şi economice, forma­litatea protocolară au va însemna nimic dacă tendinţele tuturor semna­tarilor nu vor fi dorinţe ferm mani­festate de a lucra sincer pentru men­ţinerea relaţiilor de pace în viaţa internaţională care prea mult a fost zdruncinată pentru a putea fi resta­bilită fără colaborarea sinceră, reală şi aeiivă a tuturor popoarelor. Tacu­rile nu vor m«i bubui aşadar la gra­niţele nordice ale Franţei şi nesfâr­şitele întinderi ale oceanelor vor fi deschise şi popomlui care tntr’uu acces &1 furiei ás dominare rnondi&iă, a adus atâta ja!e pe pământul bă ­trânei civilizaţii a Europei. Peste rănile necicatrizate încă se toarnă balsamul înţelegerii după ce vinovatul şi-a recunoscut viaa p® care vlcteria comună a aliaţilor a şHut s’o pecet­luiască definitiv.

Süntrm în r^atM ns^nice cu ®er- uiaui3. S fo iţă sienoasir ,a ie A iia ţ'lo r, c rí cu jertfe necâaiăriLe am dat iujyaa victoria dvivoitării mdeptadeste

şl paşniee a naţiunilor, tr?bue să tindă la o eonlucrare comuaă în ve- direa unei grabuice soluţionări a crizei economice. Problemele vechi, pre:um şi problemele răsărite In t'm »ul războiului n’au putut fi rezol- v te eompîact de căfc-e comisiunfle Conferinţei 4* pa:e. Rămâa d«;ci i^uite probleme a căror soluţie n’a fo ii încă iaH şi în prezentarea eă- rera nu exi*tâ ua acord unitar.

Pe da aită parte, atâta vreme cât situaţia acoiîomlcă actuală dăinueşie pentru fiecara ţară, liniştita desvoi- tar« interoă este ameninţată î Ne gă­siri în preajma unor radicale procese sociale, care caută să substitue for­melor actu&î* d# guvernare, alte con­cepţii şi alte metode. Şi mai ales r*unt#rn toat« stăteie cuprinse de un acut materialism p* care războiul nu a făcut altceva decât să i mărească, distrugând astfel echilibrai necesar siguranţei intern» a fiecărui Stat. A? şg încât problemele cuprinse în tra­tatul ratificat de ia VertaHlea na cen* stitue deslegarea ‘uturor greasăţilor pe cari le au d# întâmpinat de azi înainte SUtele, ci laiă în afară rtifa- tiuniie primordiale — pe care de alt* fel în nici un caz nu le putea cu­prinde, — car® sunt tocmai baze do prim ordin pentru desfăşurarea ul­terioară a evenimentelor şi procese­lor internaţionale.

Iată dece nu trebue să legăm de ratificarea păcii cu Germanii iluziî aeblzuite, car# nu ni-ar aduce nici un folos, ci din contră ni-ar face să îndreptăm primirile spre chestiuni fă­ră o importanţă predominată, distră- gându-ne a t^ifia de Ia adevăratele şi reaiele probleme care trfibue să facă obiectul unor serioase şi amă’ nuuţit# eercetlri din pârlea noistră, căuiând astfel să întemeiem lsgâtu- r ilt noastrs cu celelalte ţări, determi­naţi numai de intenţiile curate de conlucrare pentru desvolt'irea paşni­că a lumii, sprijinită pe înţelegerea internă dintre clasele sociale şi pe munca productivă, singura cal® de scăpare dm greutăţile nenumărate da tv .

Fia ca de această tendinţă toţi să 8« convingă pentru ca aeajunsuriie să fie cât m ii grabnie înlăturate.

Buc, 13 Ian, i m , & &

om mult bănuit de mine, mi-a aiar D is hat sich dei Erzbisehvf beştelit l— Das M wcht soahr, i-am răspsna eu, ieh bin kein Stekel\ Siekel era un gazetsr d? toate uşii®, căruia i a# pute* comanda o nfrere ori ua mo* nunt sn prietin »1 baronului, pe care eu !1 îojosiam unde baronul voia ai mă înjosisscă aîcândn-mi ci studiai meu şi l „cemfind&sa* mitropolitul. »Mitropolitul <■« bucwa numzi de oe scriam f’H. Sfetnic, la >c*a scriere, m -era> 1« nevoie, un s/ngur om: UP» George PopovleJu, efire nu era înca Dr. Dar condeiul lui nu s’a amestecat, de-ât put n. într’an capitol cu titlul Jnlermeazo* .

Mă întorc înapoi.Vanile Morariu mă duse îniată frt

la „Concordia* societatea lor politici, unde erau Dr. Zotta, băt^finnl care, acasă la el, eetia pe Lsg*rde-BOttîcher marele n&ţtoniiP’st german ale cărei Deutsche Schriften. individualiste, a- rlstocratîce, îl influenţau; apoi Dr» Wo'czinsky, om cu multă prudenţi, cumpănind toate vorbei«*, bine pas; tocmai contrarul Iui Grigorcea din Storojinet, prudent din puţintică-*! şi­retenie, fără încredere în sine, tot­deauna căutând un sfătuitor înainte de a zice da sau 6a. Şi alţii şl aîţU, Ne am înţeles; şi ara rămas.

Cam cura se petreceau lncrarile 1« fara de-iţund a fagilor şi a seta- drăsnelilor, ann s p u s în cartea mea Bucovina (1895, Sibîiu).

Aici adaog numai câteva eniseie caracteristice pentru lipsa de tadrfta-neală.

Era la un banchet, cu lama ofi­ciali Se înch'nase pentru tel aoial de mărimi austrieceşti. Numai de na­ţie nu-şi aducea rimenl aminte. A* tunel ara zis eu o vorbă, terminând cu traiască şi „Maj. Sa Poporali* Par’eă-1 văd pe d. Dr. Zotta viin^ iute la minei din caoul mesei anda erau boerii, gă-mi zică; Ce ai făcut?!— „Ce trebuia*!

Se făcea procesul memorandului. Eu şi George Popoviciu plănuisem • demonstraţiune de simpatie tn gră­dina populară, într’o sală mftrieiai. Consternare în guvern l Oprelişte! Se poate : să trimiţi studenţi ori» ţară, să chemi ţărănimea la »Cer­năuţi, la protest ?. Ni s’a închis salaJ Ş=>fd noştri parlamentari erau foarla neliniş^ţ», nedumeriţi, nehotărâţi, n» ştiau încotro : Cu noi, care nu-i îa- ştiîntasem că vom protesta, nu prea veniau; contra noastră, nu se patea. C=î faceţi ?; mă întrebă acum Dr, Wolczinsky înaintea, pe treptele Pri­măriei. Ne îofundăm la Weias, (în hotel), ocupăm curtea, pavilionul şl finem întrunirea ja mese. Cura ae şi făcu. A rolo, î i a eî pavilion, am a- uzit vorbind cu flăcări pe cel dintâla ţâran bucovinean îndrăsneţ, un cap roşcat, din Vfcove, de-al cărui nume nu-mi aduc aminte. După atâta voî- nîcie, articelul de fond al lui Pestei Llogd care ne batjocuria şi ne a- meninfa, ne-a lăsat, fireşte, rec!. Idea de a trimite, pe studenţi in ţară, să cheme la adunare, fuses» a lui G. Popoviciu, care zîmbea ironie, dea- voleşte şi râdiii cu hoboi, când „ şefii* erau adsşi în câte-e încurcătură în care trebuia să*şi zică pe întâia lot lim bă: Jeizt he/sst es Farbe behăit* nen l Adecă : Acum să te văd, ne- nişorule, de^al cui eşti î

Odată aud câ anume hotărâri ala clubului parlamentar sunt cunoscuta în târg, deşi — mie mi *e indicaserâ ca tiine . M’am dus drept la mare­şalul tării şi i-am spus că isteria a- ceasta «ste foarte stranie. A înţeles că bânuesc sus de tot. Acela era aa om \nehis cu noi şi desckis cu ga* vernul.

Simţiam, d*r bine, că trebue spart ceva, un vechia buboiu acolo.

Culisele politicei mi le pove»t!a destul de des un deputat, al «ărttl inimă era toată a noastră: D»xuţl Hormuzarhi. Mi le «pune» ca aă le ştiu, nu ca să la îotrebuiaţez.

Dela acest om am primit şl ase- mcriul cătră Tfeaffe, o mare breşurl hectegrafiată, rămasă manuscript pâaâ a$tăz>. Dacă Dl V. Arioa, pe atunci secretarul general la ministerul de instrucţie al d-lul Take Ionescu, ll-a dat acestuia, curn îl rugssetn, atunci exemplarul meu trebue st se afle în arhiva particulară a d iui Take Ioae*cu.

Plecasem adecă spra Bucureşti» ca să încerc a găsi acolo mijloace, să emancipez „Gizeta Bucovinei şi apoi să vorbim liber. Să vorbim, cine? Eu, Popovlci, şi o samă de tineri, cari se aoropiaseră de noi fi nu se îudoiau de noua direcţia ee-e indicam. Mijloacele acelea nu aii s’au dai, emanciparea gazetei na ae putea face. Am plecat.

» A Z I T I T R A N B I L T X H Î I I m : u - i m

înainte de-ă pleca am ţinut nn s?at cu George Popovicîu. cu .Aurel Onciol: Cum fă pîee? Erota era Jorj (cum fi zicerm ro i) Să pleci după ce vei tipări va manifest în gazetă, să se ştie tot, de ce pleci? — Sa-i batjocuresc ?n gaze<a lor chiar?! Nu se poate •••

TrecSnd îa „Tribuna* din Sibiu am scris cartea despre Bucovina; s» am deschis coloane’e ei tuturor ti­nerilor amici, cari luaseră asupra Ier farclna să facă drum Bincerităîel po­litice şi unu? raţionalism mai în- drăsneţ decât cel de până atunci. Coresponderţeîe acelea, din ..Tri­buna,* nu poi fi uitate de cei ce vor voi să zugrăvească rrorrentul Folltic al î ir b rc l1Sfîrli vechii lui partid boeresco-rcn ân, care păstră cu guvernul un contact frră mult folos pentru prpor, dar care, totuşi păstra f ir i i o ferie de firme româ­neşti, ultime prelmgirl ale unui tre­cut care murea încet.

Bucovina, s’ar putea stl mai bire, dară s’ ar cunoaşte mai amănunţit v?afa tire r mei bucovirene dir îre 1895- 3905. Ea era ?n râmbure pe- când eu părăsîam Bucc vira; dar te cu­noştea de-atunci câ creşte bine să­nătoasă.

CJrd l- im v'zttat, pentru tea din urmă detă, re Dr. Zolta la Noua- Siilifa, ca să lămurim plecarea mea, ne-am întors în trăsură la Cernăuţi, Nn departe de moşia sa umbla din ?orî, un plug, cn cal şl-o va~a, iar 1» r©arcele lui mlgcându-se greu, o grSmafi de noroiu, psr’că, pentrură jăran nu era. Nu mai zSrsem aşa ceva. *— Dorrnule Doctrr, ce ară acolc? — Arh iidsnul, diagS.

M’am uitat lu rg Ia acel jidan, ca e iţ l i i cjpulul înrero |i de sudori şi p n i şi ura cu î palele’ şi cu b a b i- i faîîţie nească; ţ i am rămas m ii. Şi prin gând îmi trecea o p liere de rău, că hotărî ser* îă p’ec: lăsam acolo piimejdii mai mai! dec&t bo erll români. ..

O. Begd*n Curcă.

Politica internă

UN AVERTISMENTZiarele maghiare ş i împreu­

nă cu ele o parle a populaţiei maghiare din România Mare nu se pot „împăca cu noua situaţie urinata după prâ buşirea impe­r iu lu i austro-vngar ş i sancţio­nată de Conferinţa de pace. Pe fafă şi în ascuns se conti­nuă o agitaţie febrilă, hrănită de-o mână lungă, cu scop de a prezenta în fa ţa poporaţiei ma­ghiare haita nouă, care s’a desemnai pe ruinele fostei îm ­p ă ră ţii hcbsburgice, de trecă­toare şi în consecinţa se nu­tresc speranţe, că azi sau mâne to iu l se va schimba şi din nou se va reîntrona pe aceste p la ­iu r i „ statui unitar naţional ma- * gh far» de pic memorie.

Că ziarele maghiare şi în ge­nere ungurii din noul stat ro ­mân nu se po l împrietini cu u - na cu două cu noua stare a lucrurilor, înţelegem, dar acum după ce România a semnal pa­cea şi după ce Conferinţa de pcce şi a spus cuvântul în ches­tia no ilor teritorii alipite Ro­mâniei, nu n a i înţelegem aces­te frăm ântări şi sbuciumări za­darnice , cari în loc să încete­ze, devin tot mai provocătoare. La această stare de lucruri a contribuit fără îndoială şi cu­noscutul ordin de mobilizare al genei aiului Horthy, pe care a- cesia în grandomania sa l-a eslir.s, in mod rid ic o1, şi asu-

Economia casnicăAm cetit cu o deosibită bucurie

ştirea despre înfiinţarea „Atelierului de ţesături şi cusături româneşti din Turda*. După felul simţit în csre se «p rim ă iniţiatorii acestui atelier, a- vem de a face cu elemtnîe de oho- tărireenergică şi cu inimă românească. Se vor bucura desigur de sprijinul nelimitat al nostru al tuturora.

Se simţia de mult nevoia înfiin» ţârei unei ţcoale, care să formeze pe conducătoarele micilor ateiiere de ţe­sături şi brederii naţionale, căci a- cesta cred câ e în primul rând sco­pul şcoalei

De importanţa ce o prezintă in ­dustria casnică nu e nevoe să mal insist, ţin numai să servesc publi­cului nostru un exemplu de o ase­menea iadustrie, ce piln o simţiă Întâmplare & luat fiinţă, iar szi e în p lin i dezvoltare şi a dat roadele cele mai frumoase.

1 voiba de partea dinspre munte a judeţului Dîmboviţa. Datorită fap­tului că la Pucioasa şi Vulcana s’au deschis băl, vara o mulţ'me de vi­zitatori veneau aici şl ne având lo­cuinţe suficiente în orăşel, se resfi­rau priu satele mărginaşe pe la ţărani.

Aici au văzrit diferite lucruri de casă, îndeosebi covoare — scoarţa eum le zic pe acolo, — şi deoarece etau Incomparabil mal eftine ca cele dela oraş, iar ţărancele câştigau şi ele foarte mulf, în câţiva uni iu a - jaas *aceste ’ .scoarţe să fie cerute foarte mult şi astăzi sa lucm ză în toate aceste sate —* iarna — vara scoarţe.

Această desvoltare n’a fost orga^ nizată, cu toate acestea nu arareori se văd chiar în Bucureşti ace şti Dâm- boviţeui înstăriţi că vin ş\~ş\ expun coToarele i^cre vâr zare.

La noi snuaţlunea e ş1 mai favo­rabilă - sb&irâgând dela variaţia şi frusaseţea : relor, incomparabile v” cele "n Dâmboviţa. — De în­dată ca dr:i;k;ţia Va ii mai lesni­cioasă fru: -e,île naturale fără pe­reche de ia *o! vor atxage mulţi v i­

zitatori d'n ve.h’ul regat §i străină­tate, în plus există a ttă ii curentul modei — să i zic aşa — pentru cbi- Tcte cu Motive ţă/ăreşti. Depinde numai de noi £ă ne ştim folosi de o ocazie r|a de rorccoasă.

Cum întotdeauna îmi ie ce s da stluţiuni practice şi uşor realizabile, am să exţiun un pian de activitate, cel mai avantf jos, rentabil şi util. In fiecare fat există o bancă sau coo- perativă. Cum această industrie tre- bue şi ea gă aită o n ânS dirigui­toare şi capitalul necesar, această bancă fie că înfiinţează un atelier cu o couduceie corâspunzâtoare, fie că procură numai matcrlslul brut şi-l împaite pentru a fi lucrat In parte de fieeare gospodină. Pentru ateliere nu e nevoe s i ne gândim la utilpge industriale scumpe, cari azi nici nu se pot căpăta, ci războiul de tesu*/ care din fericire e nelipsit din fie ­care cană, încolo dibăcie şi pri­cepere.

La vară er fl un stoc de produse gata spre vânzare, banca ar putea aranja o mică expoziţie în centrele mal frecventate da vizitatori pentru dssfecerea lor şi desigur cu cei mei bun c«ştig. E desti 1 numai tedramat p rim u l' început — rentabiltatea a- cestui r^m Vi va asigura dc-svclîarea.

S’ar putea procura is lfe l o ocu­pare rentabilă în curşi 1 erne; şi s-ar împiedeca exodul nenorodt ce există astăzi spre Bucureşti, m&i cu seamă din ţinuturile mărginene, tocmai lo­cul indicsa celei mai desvoltâte in­dustrii casnice. Nu s-ar mni vedta ziînic actle seliştence voinice, f*u- moase pline de tănătâte şi viaţă ţinând tovărăşia Chivuţeior în gră­dina S*. Gheorghe, aşteptând să fie sng£j?ite seivitoaie. Ar lăsa acessiă msserie aşa de puţin rente bilă şi onorabi!ă pentru alţii.

Trebue deci să se vadă iniţiativă şi muncă din partea conducâtorllor sateîor.

Bucureşil, 14 Ian 192©./ . Gârbac&i.

p ra maghiarilor din ţinuturile ardelene şi bănăţene, alipite României, redeşteptând astfel noui speranţe.

In fa ţa acestor apariţii, cari subminează liniştea şi ordinea (ârii, siguranţa Statului român şi armata româna, au luat mă­surile de lipsă. Se procedează cu energie, căci cei cari com­plotează în contra siguranţei Statului tiebuie descoperiţi şi traduşi în fa ţa Curţilor mar­ţiale.

S’ű aşteptat însă şi un cu­vânt hotărîtor din partea con- ducerei noastre politice, care să Irezeascâ pe conducătorii m a­ghiarilor dm România Mare la realitate. Acest cuvânt a răsu­nat. E l este scurl şi cuprin­zător.

D -l L Mania a declarat z i­lele aceste îa Cluj, că acei ma­g h ia r i şi acele ziaie maghiare, cari in mod tendenţios caută să producă vre o îndoială şi să aci editeze speranţe neîntemeiate în opinia publică maghiaiă cu privire ia terít ariile acordate României prin votul Conjeren- ţei de pace, fa c un rău servi­ciu populaţiei maghiare, ia r acei tineri intelectuali maghiari, cari sunt în Ungaria şi se înrolează ca voluntari în aimata lu i H o iihy , nu se vor mai putea întoarce pe teritoriul României mari, căci vor f i traduşi în fa ţa Curţii marţiale.

Aveitismentul d-lu i Iuliu Ma­nia a venit la timp şi este cu atât mai serios, cu cât el con­ţine îr t e rânduri un ultim apel la adresa maghiarilor din Ro- mânia Mare, ca să-şi revină în f ire ş i să renunţe la iluz ii de- şarte.

Fi-ua oare acest avertisment băgat în seamă de cei, cărora l i sa adresat?!

Să sperăm, căci în caz con­tra r nu vom purta noi răspun- deiea pentru urmări. Conducă­torii noştri şi-au făcut datorinţa, iar cei cari poartă răspunderea yentru siguranţa Statului român îşi vor şti împlin i chemarea până la capăt.

€ e l mai repede vspor din Ieste

Cel mai repede vas pluiiior era distrugătorul cng’ez Tymn,cu ^ n o ­duri viUză pe oră care mi fusese a- tlnsă de nici un vas până a'.um.

Diu italia se anunţi că vcporul „Sparviero* a atins o viteză şi mai mar«: 40 de noduri şi 94.

Hirotonirea mitropolitului de Alba-lulia şi Făgăraşarea Prinţului Moştenitor

laport special al „Gazetei Transilvaniei“, —

In Blajul prea modest pentru ma­rele rol de forar do cultură a nea­mului nostru, s’a săvârşit Marţi în 1 (14) fer-aarfe sfinţirea întru eoîs- cop şi metfopolit a muncitorului ş5 cinstitului canonic Dr. Vasiie Sueiu din Copăcelul Făgăraşului. Oficiali­tatea noastră s’a folosit de arest prilej penfru a da Blajului o r£st iată pentru multele umiliri şl martirizări îndurate pentru cutura noastră ro­mânească.

M. S, Regele nostru a împuterni­cit pe prînţui moştenitor să-l repre­zinte la această sărbătoare a bise­ricii unite. Guvernul regal a delegat pe .ministrul preşedinte ad interim dl Ştefan C, Pop să arete solicitu­dinea guvernului pentru biserica ee-şl primea conducătorul. Parlamen- h l a fost renrezeutat prin mulţi de­putaţi şi senatori, în frunte cu me­rele Iui preşedinte Nie. Iorga. Din partea Consiliului D rig e rt însuşi preşfd ntele Dr. Iuliu Maniu cu şe • feli da report Brauîsce, Hâţ^gan,Boită şi prcfecţii Vtscan, Pop, etc. B'se- rica-scră a trimis trei reprezentanţi la matele praznir: Dr. V. Botoga, Dr. Crăclunescu şi L. Triteanu. SArraata a luat parte prin generalul Boem şi Pop şi o companie din reg. 10 Vâ­nători. Jandarmeria prin coîoaelui Borde ii. Am văzut şi pe colonelul Manoîescu iniţiatorul Catelor Naţio­nale, pe ministrul plenipotenţiar la Roma Penescu şl pe deputaţii V. M. Kogăiinceanu şi I. Buzdugan (basa­rabeani)

Şi suntem siguri că prin această mare atenţie nu i s’a adus nici o j ;gnire bisericii ortedoxe. Astizi ni­menea nu mai poaie crede câ bi­serica unită ar puiea î; s-jmna o punte de înstrăinare, cum credeau unii bub îtg im ul maghiar, dimpo­trivă, credem că o biserică unită vi­guroasă ar fi un imporţaut organ de asimilare în ienta luptă etnică ce se va da pentru recucerirea elementelor ce ni la-su răpit confesiunile privi­legiate de Unguri. Si mâi credem că o rivalitate între cele 2 biserici ro- mSne^ti din Ardeal va produce mult mai^mare bine ptntru cultura noastră, decât va fi lăul produa de frecările confes onale cari azi nu mai pre- z?ntă o primejdie naţ'o ia’ă ci cel mult o slăbii« a prestigiului pre­oţime?.

Actul hirofceiîirci.O slujbă foarte pompoasă cele­

brată de «p’scopii Radu, Frenţlu ţ i Hossu asistaţi de toţi canonicii şi de unii protopopi, îutre cari şi Dr.Dâlanu.

Slujba ebositearej care a durat reste 5 ore, a fost ascultată eu cu­cernicia de prinţul Caro), ca^e a stat tot fcvmpul in picioare.

După lungile şi complicate!© măr­turisiri tipice de credinţă şi după cltiraa iin partea canonicului Dr Marca a bulelor papale «ie întărire, urmează:

C uvântarea p rin ţu lu i Carol. Insdi Prea S fw ţ.a Ta !

Sunt fericit că am avut pri­lejul de a asista, fiird delegat

Ne putându-1 ajuta alt-fel5 deschidem în coloanele ziarului' nostiu o colectă publica pentru a veni tn ajutoiul tânărului coleg de gazetărie Cassicn R. Muntean din Banat, care acuma — fiu al Re maniei-Mari, pe care-a visat o în totdeauna şi pentru care a lupîat cu toată aidoart? sufletului s£u — după ce şi-a zdruncinat sănătatea în slujba neamului, zace greu fcclnav, lipsit de mijloace, uitat de toţi, într’un sanator din Palermo.

Facem un călduros apel la publicul nostru Gazeta Transilvaniei Redacţia şi Administraţia .N. N . ....................................1000D-na Prof. Lucia Ursule seu. 100 D -l Ovfdia Gritia . . . . 400 D l A. Coi r u s ...................... 100

500 Cor.

al M. S. Regelui, la această im­punătoare solemnitate. Fără greş voiu fi tălmadu pe lângă M. S- Regele al cuvintelor atât de sim­ţit rostite în rumele credincio­şilor.

Nil pot să mă gândesc îa Blaj, cu atât mai mult nu pot veni în această localitate, fără a fi adânc mişcat. Serbarea de as­tăzi justifică şi mai mult aceasta emoţie, deoarece este una din pietrile ce împodobesc crucea aşezată pe vârful elădirei, ridi­cată cu atâta trudă şi dragoste de neam de către generaţiile trecute.

In numele M. S. Regelui te salut azi în Citadela Culturei Româneşti de peste munţi, pe cel dinţam Mitropolit unit al României, pe veci întregite.

Înalt Prea Sfinţiei Tale a hă­răzit Atotputernicul să întrupeze visul strămoşilor. In persoana Mitropolitului de astăzi, România salută cu veneraţie pe predece­sorii lui şi pe acei cari au luptat şi s’au jertfit pentru neam. Pri­miţi o frumoasă şi glorioasă moştenire. Primiţi pe iângă scau­nul Mitropolitan şi moştenirea celui-mai puternic izvor de cul­tură românească.

Când în 17©0 s’a făcut unirea sul» Episcopul Atkanasie Spre a uşura Jsoartea nenorociţilor de Români, nimeni, cred, nici pre- tini nici duşmani mai ales, n’au întrezărit serviciile nepreţuite ce le-a adus această biserică cauzei românismului. In istoria culturei româneşti, bisericei unite, şi mai ales Mitropoliei din Blaj, îi re ­vine cinstea de a f i aceea, care a făurit prima legătură intelec­tuală între Români şi ţările în­văţate al« Apusului. Numele episcopilor Pavel, Aron, Inoeen- ţiii Klein şi lo b vor fi veşnic prea slăvite de către Români, căci ei au fost îndemnătorii şi m jlocitorii renaşterei culturale române. Graţie Ier,marii cerce­tători Samoil Clein, P. Şincai, Petre Maior au putut să redeş­tepte în sufletul neamului nostru credinţa sămânată pe vremuri dc M iro n Cobtin, că suntem « viţă străbună, oţelită în lupte şi cuceritoare a lumii, că suntem sânge ie Roman,

Tot de aci au pornit aceia care au fost între primii cerce­tători cu deamănuntul ale pro­blemelor limbei. Dela Blaj au plecat August Triboniu Laurian, Papiu Ilarian, Timoteiu Cipariu, şi alţii, cari au studiat semnul ne- murirei neamului, a graiului stră­moşesc, acelaş ori şi unde bate snfietul românesc şi care cu veacuri înaintea unirei politice de azi au arătat îumii întregi, că Românii de peste tot sunt un singur neam, uniţi prin o putere mai presus de toate sdiin- ju irde omeneşti, uniţi prin puterea c hi a g ului aceleiaşi limbi.

Dar pe lângă această moşte­nire culturală, predecesorii Y ’au lăsat şi toată munca lor naţio­nală şi etnică, ale cărei roade se văd strălucit astăzi. Biserica

greco-catolici T strâns unită cu cea greco-orkntaîă a fost ce­tatea de nedirâmat prin care s’a păstrat nestinsă naţionalitatea Românilor dit Ardeal. Românii nu vor uita tici odată că aci în Blaj, se găseş:e lângă locul unde stăm acum Cimpia Libertăţii pe care neuitatul Simion Bărnuţiu a proclamat În l8 4 8 fiinţa etnică a neamului Românesc.

Mare a fost mu nea acelor, înaintea amintiiei, muncei şi su­ferinţei cărora ie închinăm cu adâncă evlavie,

lată ce s’a făcut până £ tă*î. înalt Prea Sfkţiei Tale ii ră­

mâne sarcina de a păstra a dösvclta până îa cele mai nice colţuri ale sufletului poi rului credincios, aseastă bazai şi sfântă moştenire.

Alegerea I. P. S. T. este peiitriiffi toţi o chezăşie. A ctiv itatâ : dea bun Komân atât pe taréiul nar. ! ţional cât şi pe cel emtural I asigură. **"p

Elev al Blajului, cwscut în sufletul şi în credinţele de aci* veţi şti să duceţi mai depari*, măreaţa operă a premergătorilor."

Cu rím tarea Mitropolitului Y asile

Mitropolitul Vasile, în feliül său nemeşîeşugit, a vorbit apoi celor a- dunaţi îa aesastă zi de bucurie.

A spus că n’ar fi sp«rat să vadă atât de curând la sfinţirea mitropoli­tului din Blaj atâta strălucire.

Pe tlîrpul stăpâairei ungureşti rar vedeam câte-un comisar guveraial venit nu ci intenţii bune. Astăzi ve­dem pe Ina’tul reprezentat al Regelui tuturor Românilor. Mulţămeştepe rând tutnrora şl îa sfârşit se adresează ca­pitolului metropalitau întroducind mulţămirlle prin cuvintele accent^-t': Am lăsat mai pe urmă ci?. ; iu; pentru că Irsai este mai aproape.

Faee fpoi un istoric ai luptelor n ţiona!e dase de aatecesori, şl a < s lcr duse împotriva „urgisitei Autono­mii catoiice*. Arată jertfele aduse pentru şcoală. „Ne durea inima când ne gândeam că la întoarcerea de pe fronturi a fraţilor noştri, cari luptau pentru străiui, nu ie vom putea z’ce y că le am pă.-tnt măcar puţinul ce-1 aveam înainte da râzbjiu*.

S hiţează apoi un plsn pentru vi tor: Sâ fporim şcolile pentru a da cât mai muiţi Români luminaţi Să îmbunătăţim soarta preoţime!, a vă­duvelor şl orfanilor. Sâ creăm o li­teratură poporală sănătoasă. Să fa­cem Instituţii, din cari orfanii de răa- boiu să iaiă buni iniusiriaşi t co­m erc ian ţi Sâ dăm o disvoitare mare Blajului, făcându-1 şl centra politic.

< *După înălţătoare* serbare, temea a

fost găîduitâ !la mesele bogate, la ­ti ase în castelul mitropolitului, în seminar şi la Internate.

77uref.

ParastasMarţ? în 7 (20) Ianuarie la

ora l l a. m. se va ©ficia în bi­serica Sf. Nicolae din Scheii- Biaşovului un parastas întru odihna de veci a sufletelor iu­biţilor noştri Vasile Voina, fost protopop al Braşovului şi sub­locotenent Florin Voina.

La acest act pios învităm pe calea aceasta toate rudeniile şi toţi cunoscuţii.

Familia Voina.

— F O ILE T O N U L G AZE TEI T R A N S IL V A N IE I —

Cultura româneascăşl

Minorifăjile naţionale din Transilvaniade "

ION M A TE IU(Urmare)

Suferinţele îndelungate sa cari l-a expus sistemul y*oHţial de op esiune maghiară, împingă idu-1 la cea .nai înverşuniU rezist3nţâ, i-au înv ţat pe de- opaite că popoarele eu coaşiiinţă naţională au pot fi exterminate, iar pe da ata câ dreptul b r îa viaţă Ib^râ este consfinţit n j numii d i isgile eterue ale umanităţii, ci şi de acea înţelepciune de stat onerttizat& îa concepţia trium­fătoare a ideologiei w i’somene.

Astfel a codificat — cu deplină înţelegere şi prevedere o ol iii că — î i ac­tul istoric dela Alba-Fulia, princplile p o-itic. i ce stat faţă d ? i aţional tăţi n urmă‘oarele puncte ale art. 111:

jf. Deplină libertate naţională pentru to iie popoarele ccnlocwioare. Fie­care popor se va eonduce (instrui, administra şi judeca) în lim b i lu i pro­prie, pri>b oc meni aleşi din sânul lu i şi fiecare popor va prim i drept de rc- pn ţin ta re in casa ţâ r ii în măsură cu numărul oe-l alcăi^esc.

2. Egală tndreptăfire şi deplină libertate confesională fn st t.3. Înfăptuirea dtsăvârşită a unui regim curat democratic. Votul obş­

tesc, direcf, egal, secret penfru bărbaţi şi femei dela vârsta de 21 ani.4. Desăvârşita l/birtaie de presă. Libtra prepuganda a tuturor gândi­

r ilo r omeneşti.5. Heforma agrară radicală6 Muncitorimii Industriale i asigură ac eleaţi drepturi, ca $1 în s-a-

iele h dust iale cele mai înaintate din Apus,O seamă de oamed supei ficiall s’au grăbit sl dedare sentenţios că

actul dela A<ba-lulia cu boiărîrile lui privitoare la minorită-i, <sie o mare greşaîă.

Noi, întfmeiaţi p* o Instructivă experienţă colectivă d« cătsva dee^nii, cu«

şi pe înţelegerea obiecti ă a mari’or adevăruri, devenite forţe morale ioelupta- bile, in conştiinţa universa !â, st1 si in m tu toată convingerea sufletului uostru că el este un act de mare înţel pciune politică.

Şi dov da ne-o d nu numai satisfacţia cu care a fost întâmpinată la Paris f pta noastră de-o s pgrioară demnitate, ci însăşi atitudinea de surprin­zătoare muljum ir’, ce cuprinde s. eceşv şi cele mai culte elemente din sânul poporului maghiar.

Vom menţi; ea dtei acest a gajament de stat cu a*ât msi vârtos cu cât suntem s^gsri că el este o nec sitate a civilizaţiei umane şi o justificată anti­cipaţie de drept publ c, care atbge deadreptu! onoarea intru — şi extranaţio- na’ă a popoiului românesc.

Pi ia urmare a doua etapă în p .lirica noastră naţionalistă, e aplicarea in­tegrală şl sinceră f i ţ i de minorităţi a codificării din A ba-îulia, s -ncţionată de R ge’e Ţării.

Simpatizarea vieţii de stat româneşti n i m ii aşa va pătrunde în sufletul popoare io? streine, dică ee vor vedea că România este un Strtt de dsept, ere*şî j stifică domnia r e respectul deslvârşit al legiior fundamentate şi pe executarea tot ne i ămuUă după unicul criteriu &1 dreptăţii obi«ct v8.

Na von Uri bş\ dar da cjrdaimnbila duplicitate ungurească, care, afi- ş5cd in s'răinătata liberalismul faimoasei legi de nsţ ortalităţi d i i 1868, îadrăs- nea şi umbla să practice scasă cea mai odioasă sfidare a dispoziţ:ilor ei. Ur­marea inevitab Ie a acestei atitudin de cin sm legal, a fost furtuna naţionalistă care în ascensiunea ei netimperaU a sgudait f dânc siguranţa statului unguresc provocând in tfâiŞit distrugerea Tui iremediabilă.

E aşa de elocvent capitolul ruinei maghiare, şi *ş i da palpabil prin des­făşurarea ei, sub s mţurile noastre, încât e de prisos s* mai apelăm îa exem- p.ul Rome; imperiale, care nici odaîă nu se preseuta în^inka învinşilor sau cucerţilor oa o putere Esuprioâre, ci ca o garanţi a păcii interne pr n aco da­rea cefor mal h ig l libertăţi.

Minorităţile din Transilvania trebuie să capete conşiiînţa că pat?ia lor nouă se înalţi p3 sentimentul legalităţi?, că drepturile ce li s’au garantat na smt fi ţiuni pol tce, i i realitâţi s -ciale, C3ri tind să înfăptuiască Statul tot mai bun al mundi şi ara.oniei umane.

Şi aceastâ con tiinţă rezultă d n satisfacerea acelui minim naţiona?, care le dă administraţie şi justiţie îa limba şi prin oamenii proprii, dar mai a’es caic le rcc jnoaşte cu to^tă loialitatea libertatea culturii naţimsle.

Nimic nu este mai sensibil din revendicările naţ onalităţilor epocei mo­de r.e, de cât această latură strict s fietească a c-rei atingere brutală a stâr­nit ţi în inima Românilor din 4rd€i;l cea mai legitimi şi ncîmpăcată rezistenţă.

G'ija noastră principală trebue să se indrepteze în chip statornic asupra acestei forme supreme de manifestare a vieţii psihxe, cici numai prin admite­rea desvolt&rii ei neştirbite, veni reuşi să câşt găm minor tăţile pentru o apro­piere voluntară.

Le vom acorda dc ci şcoii în limba lor naţională, pe cari suat î b^re t f le înfiinţeze, să le conducă şi sl le într; ţinl din mijloacele lor matei ;ale sau cu ajutorul statului pe lângi anumite condiţii cari nu jignesc imffeseie loriu fit?

Programa analitică, manualele didactice, pregătii ea, numirea şl disciplina­rea corpului didactic rămân în mâinile lor, statul rezcrvâodu şi în jces.e pri­vinţe escîusiv perspectivele ce derivă î i chip firesc din dreptul său le suvera­nitate şi de armo îizare a tendinţdor naţional ste ou s :o p u l suprem a Regatului românesc. Corespondenţa ou autorităţile statului o pot face în limb î lor şi în­suşi statul va uza de ea întrucât o justifeă necesi'âţl d# ordin pracic.

întemeiaţi pe d.ctrinele pedagogiei ca şl pe obligaţiunii^ toaito i&vorăte din actul dela Alba-Iulta, nu vom »mpune învăţarea limbei de sta in şcciiie primare ale minorităţilor. Experienţele noastre triste cu limba magi ară ne-»u dat convingerea sigură că învăţarea forţată a limbei româneşu arii cel mai potrivit mijloc, nu numai pentru compromiterea ei, oi :u deosebire rentru cre­area conştientă şi vinovată a reacţ unit naţionaliste, zguduitoare de sat. ^

Hotiriţi fâră şovăire, a utiliza cu înţelepciune învăţ mintele »ane», pe cari ni Ie-a lăsat sis'emul de guvernare maghiari, nu suntem disptşi să ne facem iubiţi de minorităţi prin meîode e de brutalitate, ci le vcm lăa lor fa­cultatea de-a lua iniţiativa introducerii limbii româneşti în şcolile aiiţionalesusţ nute de dânsele. .

Şi acest act volun;ar va sosi cu atât mal curând, cu cât statul omanesc va prstra şi va desvolta mai stăruitor caracterul s&u de drept şi dre»tate faţade toţi supuşii săi. . .

Sâ ne gândim poţin la pilda Angliei, care după războiul aşa desăngeros ouriat îmootrlva Burilor, a şt ut să-i facă cetăţeni englezi eredincoş , nu pr n învăţarea obligatorie a 1 mbei Iui Kitchener, ci prin acordarea celei «ai gene­roase libertăţi naţionale pe terenui 'imbsi şi al rassei, .

Dealtfel răspândirea silnică a limbei de sfat în straturile minoraţiior, ca convingerea de-a vedea în aceasta recunoaşterea domniei româneşti tsle mai mult sau mai puţin o rătăcire de vanitate naţională. Căci orice cunoscător al stărilor din Transilvania îşi dl perfect seama de adevărul, «ă în ^ *»P*- nirea maghiară limba de comunicaţi« între ţăranul ori mitul adustriaş ungur şi sas, era cea româncască, (V urau)

■ h,. -.«T.— •P*

24 IA(stil nou)

Aniversarea Unirii Principatelorm Ta serba în anul acesta de secţiunea Corpului didactic al judeţului Braşov, cu concursul tuturor şcoalelor, fără deosebire

|rrad.

Programa variată şi fniBoasă te va publica zilele următoare. Pregătirile ce se fac în acest scop sânt garanţa unei re­uşite demne de acest eveniment. Serbarea va avea lop în sala teatrului Apollo, la 8 or© d. a.

f COMITETUL.

INFORM AŢIUIII

Acuzare greşităA perzista în o acuzare greşita, nu

poate fi decât dăunătoare cauzei pen­tru care trebuie să lupte ori ce om de bine. A susţine mima* decât, că Preşedintele L?gei (Consumatorilor din / aifov> a,es deputat şi obligat

ea lipsească un timp oare care la şe-w J? .P arape tu lu i, trebuia să-şi cea dimisia din această sarcina, a- tonci când societatea are viceprrşe- mmtg, secretar şl un comitet întreg, care putea să lucreze înainte pe ca­lea indicată, — esie o deplasare prea personală a întregii chestiuni Dacă totuşi D-l Prcf, A. Banclu ar avea dreptate, eu merg şi rra! departe: Preşedintele L'gH Consumatorilor tre-

să se dem’tă şi din demnitatea Protopop al Braşovului şi din ca­

litatea de paroch al Bisericei Sf. Ni- colae!

Lucrurile trebuesc analisete în e- senţa lor şi nu numai la corja bu- Peificlaîă, căci în acest din uîmâ fel facem impresia detectivului, care ur­măreşte pentru ro vină oarecare pe acel care şi-a pus iot sufletul în a- sanarea acelei«»v,'ne şi lasă ca aaeoă- r i i i i vlnovcţi să scape per tangen- *tm- Prin deruteie

preşedintele L?gei Consumatorilor jjB numai că f i a pus toată influenţa ta personală pe lângă autorităţi pen- ^ executarea ordonanţelor, cî a mers de a rmeninţat chiar in scris asupra acestui fubieot, CaHtatea de deputat al Braşovului cu numai că este incompatibilă cu e^ea de Preşe­dinte al LTgei Consumatorilor, ci e indicată msi mult ca ori cui pentru greutatea cuvântului pe care D-sa nu şi Vz spus cel din uriră încă.

Chestiunea ieftlnlrei traiului e?te foarte complexă, care nu trebuie mâ­naţi pe stradă, ara că tocmai prin intervenţlunea directă a Preşedinte­lui Lfgei Consumatorilor dio Braşov către Consiliul Dl rigent a provorat nişte măsuri nouă, cari speram că vor ti mai eficace şi cari se resumă In acordarea dreptulţU de rechiziţio­nare la producător a, surplusului ma­teriilor prime alimentare, Şedinţa ple- rară de Sâmbătă 17 Ianuarie a Co- misiune! de revizuire a preţurilor ne va da nn material nou de activitate a Hgel Consumatorilor pentru com­baterea speculei.

Până atunci să ne mărturisim pă­catele: Unii din noi eu păcatul moş­tenit să scrie despre lucruri pe cari ou le-an aprofundat în deajyns, alţii au darul de a critica mersul bun, sau slab al instituţiunilor altruiste de care însă absolut nu s’au interesat, ca să je delS şi ei un cât de slab um?r de ajutor, — alţii le au pe amâr.două păcatele.

Cu aceasta am încheiat ce am a- vnt de zis din timpul absenţei pre­şedintelui în actuala fază a chestiu- nei Hgei. O eventuală polemică mai departe 11 va interesa personal pe Domnul Preşedinte.

Dr. Al. Tăfăşe&cu,

Un tedrăsneţ !n temniţa din Seţjlî edln

Zaharia PopTârziu de tot aflu despre moartea

accstui cr rajos Român. Am scumpe amintiri dela el, din timpul temniţei în Segbedin. Şi ar fi o neglijenţă şl nepăsare din partea mea, tovarăş de suferinţe, ca să nu scriu despre acest om care a făcut dovada unei îndras- neli nu prea obişnuite.

Să Fpun drept, cine este acela care a cutezat să «e spovedească în faţa judecătorului ungur care acuza cu crirre grele de trădare de patrie

Pasiunile d-lui Vaier Branlsce du­raseră mai bine de o lună, zilnic, ale părintelui Raicu cincisprezece zlie, ale părintelui D. Mânu cinci zile, ale mele patru zile, ele Iui Oţoiu o zi, ale lui Bucurescu două z’ le, dar pre- iorele ovreu Dr. Fosenthal puţ?ne lucruri a putut afla. Polemica noastră a fost dârză şi susţineam mai alee negaţia, interminabila negaţie, căci pulin rost avea să ne descoperim o- vreulul maghiarizat din Timişoara care vî'oa decoraţii înalte pe b ăta noas­tră piele.

Zaharie Pop, însă, doctor în teo­logie şi preot !aO lat, a fost o inimă br*vă şi a dat răspunsuri pentru cari îi puteai imediat spsnzu/a, mai ales că Seghedinul. marele oraş unguresc (întâiul după Pesia) n’avea şcoli şi ir sliiuţii mari de cultură, ci o temniţă uriaşe fCdllagbörtön) şi o fabtică de f u n i i . ..

Pretorul militar Roscnthal a întrebat pe Zaharie Pop: ai dorit ca să Inhe România în râsboiu?

Zaharie Pop: Da, am dorit.Rosenthal: De ce?Zaharie Pop: Penttucă. z?u, situaţia

Românilor din Ungaria era aşa de grea încât nu se mai puica tolera opresiunea . . .

Roserthoi: Crezi că ar mal avea cineva curaj să afirme aşa ceva?

Zaharie Fop: 80 de procente este de aceea? părere ca şi mine. nu a- veţi decât să o chemaţi aici şl vă veţi convinge . . .

Iată cine era Zaharia Pop, suflet îndFăsneţ şl fără ascunzişuri, inimă francă şi un exemplar ilustru de conştiinţă naţională. Şl Zaharia Pop era bolnav, cu pieptul sdrobit, vorbia gre % o tuse nemiloară îl tortura con­ţ i i uu... Boala l’a răpus duplce a scăpat din temniţă. Moartea însă, ti­rană, nu poate sâ îngroape şi meri­tele acestui lâ n lr călugăr care era preocupat în cel mai înalt grad de progresul neamului.

Zaharia Pop rămâne o pildă de eroism şi conştrinţă de neam. Cu oameni de aceştia biiueştl lumea.

Binecuvântată să-i fie memoria şi pilda să fie tineretului nostru pentru sacrificiu şi curaj.

EupfyrGsf*'

t fn a fo n i i» •» * l i t e r a r r t Apoema „România* în core poe­tul A Cotrus cânta suferinţele, sforţările uriaşe de eliberare şi viitorul de cur al României.

Acest poem merită cea mai largă publicitate şi va constitui un eveniment literar.

Bobatesza. Sf^nHrea apel va avea lor» pe piaţa Unlrei în fata bisericii din cetate, de către fofî r-reotî1, Luni U 11 3. m. Dup£ ferirrînerea ser­viciului divin va urm? defilarea tru- pe’or parn^oanei în faţa edificiului po^feî de stat.

Greci» face fw p fw iim fw rl m *r i TPffnfru e d T rsn t» r© rfn l» i Pî^ee. Sub rresiderţla iul Vi»ni7i*îos a avnt loc un consiliu de miniştrii de npr^ importantă, pertru discutarea lucră- rHor de nort si aran/ar^a chestiunilor de vatră ?n P»rf4i Pentm e?ecutarea a^pstora ?e va fsce un împn*mut de 120 milioane drahme şl lucrările vor dura 5 ani.

Combaterea lipsei <?e mnnel In ikfiţgVşk, M in is tru l enplez pentru lu - r r^ r i le publice a elaborat an olsn pentru combaterea I’psel de mnnei. care a fost îr.«t*ntat n^rl^m entulp i spre aprobare PJannî se b^zesză pe rrm M oare le punrtf»: înfiinţarea unui fond peniru cel lipsiţi de lucm , la c?re vor ron^rihni «t.nful. patron ii şl m uncitorii. Dela contribuţia aceasta ennt scutiţi nunutl c.f.rlştH. m uncitorii de câmp si angMaţM* în gospodăria casnică, din mO'lvni cS în scesfe branşe nu eşt^ lipsă dp lucru. M i­n is tru l lucrărilo r pub l?c< continuă convorbirile cu conducătorii munei- tonm ei pentru rezolvarea acestui plan.

Im port de cerra te d*» J«g®- slavia- La o ^nfr^bare a Franţei a declarat guvernul jueof>iav, că efte în stare de a exporta din 1 Martie până la fine® Iui Maiu 300,000 tone grâu. 200,000 tone cncuruz în Franţa. In cazul aresta însă s’ar reduce ex­portul în Austria cu 2000 şl în Un­garia cu 3000 vagoane.

Corpul s u b e fb e rilo r re iis ffa fa ţi din Kegntto l 89 Is ft. învită la Re- presentifa teatrali-#ecîamat»ric3 ur­mată d# dsns, ee o va arawjaîn ziua de 25 Ianuarie st. n. 192© în sala „Redute“ - Venitul curat va fi destîuat pentru orfanii de razboiu.

începutul la orele 8 #eara.Cu două m aici (nrlifară şl orclie-

atră asţlonala).Intrarea de per«oană: B*leon cor.

30.-- Fo’el cor. 25.— şi Parchet L cor. 20,-—Bilet» se vor primi Ia Caasa în zîua de 25 Ianuarie at. *. dela oare!« 2 începând.

Beunicnea Feme lo r române din Braşovnl-vechiv, dă o producţiune muzicală-teatrală, împreunată cu ta­blouri vii, Luni în 6 Ianuarie at. v. (19 Ian. st. n ) 1§20. (ziua de Bobo­tează.) în sala de treatru „Redoutâ* din Braşov, cu concursul „Societăţii Corului biaericeac* din Braşovul-ve- chiu.

începutul Ia oarele 7% aeara.Preţul locurilor: Fotei (Jec nume­

rotat) cor. 20‘“ - Parchet I. cor. 15 — Parchet II. cor 10— Balcon (loc na mer®t?t) cor. 25— Galerie (înapoia) cor. 10. —

Soprasclviri şl oferte marinimoase se primesc cu mulţămită şi se ver chita pe cale publică.

Din venitul curat o parte se va vărsa la „Fondul pentru zidirea unei biserici* în Braşovul-vechiu.

Farm acia «la Speranţa0 va fides.hisă Luni în 19 Ianuarie dela 1 2 -8 ore.

Un domn pribeagRepreiintarea pieselor istorice are

în Transilvania—cel puţin'in vremite de ari — un îndoit folos:. In^afară de momentul do emoţie artistică, de în- nălţare sufleteasca, de ridicare peste nivelul aceStţt vieţi, ţesută din atâ­tea patimi ^Interese, cari tofcte ne atrag spre pământ, piesele istorice mai sunt la şi un element de e- ducaţie naţioâală.

E ştiut doar, că numai o infimă minoritate a păturei noastre inte­lectuale cunoaşte istoria naţională. In conştiinţa majorităţii trăiesc turnai crâmpeie şi fragmente, falşificate şi astea de streini, mal mult sau mal puţin intereşaţi. Ia mintea celor mai mulţi dintre noi, trecutul nostru e a- şa de sărac în fapte mari, aşa de du­reros în umilirile şi suferinţele de tot feliul, încât cunoaşterea şi reîn­vierea lui, pare a provoca mal cu- iâcd o deprimare morală, decât o în­seninare a sufletului. De aceea evo- carea, unei prgini g!orîoase din zbu- icficata noastră istorie, reînvierea u- nui moment zguduitor sau a vre-n* nei f-guri măreţe, întăreşte încrede­rea publicului în puterea uoaairă dev;aţâ şi îq rostul, pe care il avem pe aceî ic plaiuri.

Dar chiar şi zugrăvirea suferinţe­lor îşi are efectul ei binefăcător a- supra publicului. Suferinţa e doar cel raai puternic factor de c o h e z iu n e .

Primejdia şi durerea, pentru a îi în ­vinse şi înlăturate, reclamă sprijin, care nu poate v .n i fireşte decât de­la semeni şi csi de sp oape. Sufe­rinţa le?gă şi adnnâ oamenii, iar fe­ricirea de cele multe cri îi des- bină. lată secretul, pentru ce în cli­pele de primejdie popoarele ni-be înfăţişează unite şi solidare; iată pen- ţn i ce naţiunile se simt mult mai! 2 * t ‘«uferinţa comună, decât prtn bucuria comună.

Artiştii „Ligei Culturale* prin re­prezentarea dramei istorice „Uu domn pribeag* a d iui N. Iorga, au săvâr­şit o operă de înaltă educaţie naţio­nală.

Plăpândul şl blonda! fiu al lui Pe­tru-Vodă-Schiopul ajunge Bă fie cres­cut de nişte iezuiţi în Insbruck. Pă­rinţii catolici, cari interpretează aşa de necreştineşte şl neuman, învăţă­turile blândului Isus, caută să ucid! în copii orice avânt, conştiinţă a ori­ginii sale domneşti. Iu m'jlocul atâtor batjocuri şi bruscări, sufletul tinăr în­cepe să se frângă, să se retragă în lumea amintirilor şl visurilor sale co­pilăreşti. II doboară apoi nosta’gia dorului de ţară — boală, care a mă­cinat atâtea suflete moldoveneşti îa cursul istoriei noastre de răsturnări şi pribegii I In starea asta îi găseşte pe tinâr fostul măscări-:iu l i curtea tui Petru-Vodă, care sduee 1 m:n$ deplini în situaţia lui Ştefâuijs. I \ - nărul prinde curaj, devine mai hotă­rât şl mai mândru. A r vrea t-ă zboare spre Moldova, dar simte, că educa­ţia catolica a iezuiţilor şi amorul pen­tru o fată săracă, sunt plumbi grei, cari îi apasă aripele.

In sfârşit, soseşte Hatmanul Ghaor- ghe cu scrisoarea lui Mihai Viteazul, prm care Şlefănlţâ devine ginerele marelui Voevod şi Domnul Moldo­vei, Fata bătrânului tirolez — plă­pândă ca şi Ştefăniţă — cade.

In actul V tirărui încearcă din nou să zboare. Se eoroieşte mereu, dacă are destulă carne p?niru pajura. Vine însâ lovitura mortală: ştirea înfrân­gere! del? Miiislău. Puiul, care cre­zuse, că sub aripile^mfiretului vultur, va putea folosi ceva iubitei lor Mol­dove, se veds de odată lipsit de ori­ce razim şi se prăbuşeşte. Moare acoperit de cutele unui drapel cn bourul moldovenesc.

E carecare asemănare întie acest Ştefâniţă şi puiul de vultur al lui Edmond Rostand, care a fost fiul iui Napoleon cel Mare. Amândoi ar vrea să zboare, dar avântul li ! tăiat, e- nergia li este secătuită de aceeaş e- ducaţie iezuită, capabilă să se co­boare până Ia infamia de-a ucide cu intenţie şi fără scrupul. Şi unul şi altul se zbat supt povara nobilelor şi măreţelor chemări, cari le copleşesc însă putarea.

In „L ’Aiglon* însă umbra marelui împărat pluteşte meieu de-asupra Ecrnei. împins şi mânat de danga, fiul de vultur se mişcă cu vioiciun®, face planuri şi caută lă le execute. Ştefăniţă n-are această umbră. Abia Ia sfârşit reflexul imaginei sumbrului voivod Mihai face pe tlnărul fără voinţă, să tresară. Din valurile, pe cari le m?ş -ă puternicul Domn, o undă ajunge în T irol.

Totul e însă numai iluzia unei ci pe. Când vulturul cade, paiul fără pene şi fără arip, se prăbuşeşte şi dânsul Şi moartea e şi mai tragică prin faptul, câ rămâne neînţeleasă pentru îndepărtatul colţ strein, unde se petroce.

Tratative pentru cedarea de te* rfiorin Intre Cehoslovacia şl ger­mania. Toţi deputaţii din SKezia au adresat către preşedintele Tuaar o întrebare dacă este adevărat, că sunt tratative între guvernul cehoslovac şi german pentru cedarea comunelor mărginaşe Germaniei, Tusar a răs­puns că de fapt au fost Ia d mai multe deputaţkmi dia comunele gră­nicereşti, însă nu la-a putut da aici un răspuns până America uu va ra­tifica tratatul de pace din Vem illes.

B ila n ţu l iiz ln e lo r K fupp Acţio­narii uzinelor Krupp rămân fâră d i­vidende. La încheierea **ocote!Hor s'a dovedit un deficit de 36 14 rn »i jane. Acest deficit este însâ acoperit p^în câştigările din anii trecu(i,

Serbare aati«aaţ&. Iu * « * de 24ianuarie i . a. c. Tinerimea din Sâ- ceîe va da • »eraţi declamatoriei- teafr8lă°'dans*nti în comuna Cernatu, în ralopul hotelului comunal. înce­putul la ora 7 seara, Seh condneerea d-lui loan Oancea, învăţător-director în Turcheş. ^

Preţul locurilor: 12 cer., 8 cer. şl 5 cor.

Din cauza Sfintelor Sârbâtori, Botezul Domnului şi Sf. Ioan Botezătorul ziarul nu va apare până Micrcurl seara.

Io zilele acestea va ană^ea în ate- Herul tifograffc al Gazdei hansllia - rriel o admirabilă poemă întitulată România, de pcet 1 A. Cotroş.

Un volum în 8 J, preţul 10 lei (20 coroane.)

Comandele «e fae la *dm?nîstr8{ia ziarului.

Tratat de compensare Intre Un-frarîa şi Avatr?a. La Bedanesta asosit o misiune austriac! însărcinată cu încheierea unui tratat de compen­saţie între cele două tări.

Servieinl de p res i fn Cehoslo­vacia . încercările guvernului pentru întemfierea unui birou de presă par­ticular cu ajutorul băncilor a eşu^t. Băncile vroiau să dea pentru acest s~op trei milioane cu un contract pe10 ani. Atacnl socialiştilor naţionali, cari spun că bărcile abuzează de bunăvoinţa guvernului, a constrâns băncile sâ-şl retragă oferta. R. T.

Papa centra naţional’smnlnl Papa în vorbirea sa ţ’nută în coniis- toriul secret spunea, că cato’icii — chisr şi cei din gradele cele mai înalte — din toate ţările au propagat naţionalismul cel mal sălbatic înebi- nându-«e altfel idolului urti dintre naţiuni. R. T.

Nim-drea garnizoanei esulexe d'n ESesched. După „Telegrasf* di* Amsterdam, garnizoara «ngleză din Mesched ('Persia) care era compună din 13.000 oameni ar fi fost complect nimicită de Perşi. Departamentul de război englez nu are încă confirmarea ştirei acesteia. (R. T.)

Pentru masa student lor „Virgil Onifiu“, d-l Drtgoş Navrea a do»at cor. 50, în amintirea sublocotoneatu- lui Fiorin Voiaa. Mulţumiri.

D-l şi d-na Petru Petrie întru po­menirea soţiei sale f Maria născuţi Sfttea 30 coroane.

Direcţiunea liceului clasic gr. #r.Med. cniv. Dr. Cari nochten-

maeber sen med c pentru boale femee^ti, fcat medic de spital, or- dinează în fiecare zi, afară ie sărbători şi Dumineci, dela orele11 jura,-—I. Braşov, Str. Castelului Nr. 188.

Presa imoralăsi anarhică.

Destinul unei tipografii.Tipografia avarului librar Ciurca

di» Braşov, e iarăşi cuib de anarhie morală. După Deşteptarea de sub re­gimul Mangra-Tiiza'ViaieU“Suli ă, a- par ta tipografia C urcu din B>a^ov două pamflete: Lumina şi Fonia «o- mtrcian\ilor români. Cetitorii celor două pamflete au recunoscut con- deiul ce bate câmpii şi plin de ve­nin şi ură feţă de tot ce e cinste, morală publică şi viată românească al ind iv iz ilo r: Vlaicn şi Suliţă.

Este o supremă ironizare a cinstei, o grozavă sfidare a bonului simţ, o ne­dreptate strigătoare Ia cer când cei doi indivizi pătaţi, înstrăinaţi de ros­turile vieţii naţionale, tovarăşi de schinjutre ai ucigaşilor şsfi unguri de guvern, — se Înfruptă azi alături de toţi cei ce au luptat şi suferit, pentru ţară liberi, din pâinea libertăţii...

Cei doi indivizi stigmatizaţi de opinia publică roncâneascâ, fireşie, na girează nimio personal, ci între­buinţează ca rmeaUâ oa/bă pe aven­turierul şi iresponsabilul Petringenar...

Tipografia Cîurcu este jarăş cuib de anarhie. Din fiţuicile treimel Viaicu-Salică-Petringenae (poate câ şi Geni Meţian e pe aci), se revarsă valurile turburi cari vreau sâ sape viaţa public*. Aviz publicului.

Avar l ib r a r , până când îţi bat! joc de litera românească şl de publicul românesc ?

Concertul artistului Ciorobea la Braşov

In sala Reduta va avea loc Joi în 22 ianuarie 1920 la 8 scara o mare reprezentaţie naţională organizată de artistul Cioiobea cântăreţul neamu­lui care a debutat înaintea familiei regale române.

Sa va cânta din: Traviata, Trova- tore, Carmen, Tosca, Cavaleria Rus ticană, apoi Balade după Olt, Balad« dupe Jiu, Balade din Ardeal, şi di­ferite doiue româneşti precum şi celebra Doină a Oltului. Bătute ca la uşa cortuiui, Brâuleţul ca la Breaza, ca la Silişte, ca în Bănat şi ca îa Bucovina.

Toate aceste bucăţi vor fi cântate de măiestrul artist Ciorobea, ea Ca valul. Flueraşal şi Coaje de Mestea­căn, In pauze se va cânta cuplete e- roice de actualitate.

Orchestra specială va acompania programul Preţurile 2 0 -1 5 —1 0 -7 şi 4 cor Bilete U firmele ^oioga şi Zeidner.

Ultima orăa'.■mi tt*

Condiţiile tixate de conferinţa de Pace

Graniţa spre RomâniaClauza minorităţilor ungare exclus!

P a r is , — C o n d i f im iU f á m a n f o s t p re d a te d tU g e fif* ?

u n g a r i , J o i d u p ă a m i a z i< l * Q u a y -d ’ O rs a y (m m is te rn l d *P & *

terne). F ro n t ie re le f ix a te p e n t r u l / n g a r i * s â n t : Fecs> M +*

hdes, B a ja , ră m â n u n g a re ; O ra d e a M a r e , P o jo n r C a şo v i**

Szabatea, Z o m b o r, A ra d , Ş o p ro n • t o r . f i lu a te b n g a r i e \ ş i f f 1

d a te ţ ă r i l o r m ă rg in a şe .*

h i p rep A iu r i i * fă& t*** V-tşmriei i» t la m t* i tp á rü r v i m in ő *rltd ţilw ' mfiyhi#re in Iugos lav i# * i Jtvin ánim

JOeUgapím muţ iră se reîntoarce la Bmda-JtesiOy lasén* Iti Jfariăn xm n i per*»n*U il él* tegüturá.

*

In această telegramă au se precizeaaă graniţa sşre i emânia, ci se dă numai cele două oraşe mari de graniţă: Arad şi Qradea-Mare«

*Delegaţii maghiari au plecat în cinei automobil# la ministo­

rul de externe, fiind însoţiţi de ofiţeri ai misiunei militare. In primul automobil se afla contele Appeayi, însoţit de co’o ielu l Henwisy, au ursiat ap)i îa celeklte automobile coitele Teleki, Tomsici, Tarnovski, Gaky, Hegedűs Lóránd etc.

Delegaţii maghiari au fost primiţi la ora 4 d. a. în sala ro­şie, de opnslliul suprem snb prezidenţia lui Clémeneoau. Oferind lui Apponyi loc, Clemenceau a spus:

Dle preşedinte şi dior delegaţi ai Ungariei l Condiţiunile é t pace vor fi predate de secretarul general de pace.

Primind Apponyi un exemplar, Clemenceau a continuat: .C#i? siliul suprem a primit cererea D-Voastră de-a face un expoziSt asupra situaţiunei Ungariei. In unanimitate Consiliul suprem a decis să va admită această cerere, amâuând declaraţia D-Yoastrâ pe mâne Ia ora J şi jumătate d. a. Deoarece ne vom întruni iaân& e inutil a adauge un cuvânt, afară de declaraţia verbală câ apprimit eondiţlunile păcii.

Apponyi voind să vorbească, Clemenceau a zis: Trebue s i eb* serv, eă la fel cu Germania, Austria şi Bulgaria miel nu fel diseuţiune nu va urma expozeului D Voastră. Graniţele noilor fron­tiere sunt fixate.

*

Delegaţia ungară prezentatadu~*e a doua zi îm faţa « t ţ . s iliu M suprem, A p p o iy i a declarat e l refuz* lem aarea tra»lat a la i. (Ag. Dacia).

Acordul în chestiunea AdriaticeiIstria şi Fiume trec sub suveranitatea Italiei.

Lyon. Miercuri trei primi miniştri au predat plenipotenţiarilor jufo-slavi protetul acordului ehestiunoi Adriaticei. Istria şi Fiamo trec sub suveranitatea italiană cn libera întrebuinţare a portulai Fiume pentru jugo-siavi, cari mai privesc în plină proprietate ealoa ferată Fiume— Lolbach. Iago-slavia este autorizată să-şi întindă au­toritatea asupra triburilor din Albania septentrională la Drina.

Aeordal propus delegaţiunei jugo-slave a fost telegrafiat ga- Yernalui sârb, de-©aro-ce delegaţii sârbi la Paris nu ered a pntea aecepta. Se erede eă tin eri guvernul jugo-slav va da răspuns favorabil.

Nitti aşteaptă Ia Paris.Principele regent sârb a plecat Mercuri la Belgrai. A fost în ­

soţit *de d l Fontonay reprezentaatal Franţei în Serbia^

T U R U I E DIN BUCUREŞTILyon, 10 Ianuarie.

Roxsltatsd saislsneilulDin Praga: Reaner s’a reîntors

Mercufi la Vi*na. Obiectul principal al discuţiei a fost chestiuaea cărbu­nilor. Delegaţa aostriacă a fost sa­tisfăcută de rezsitat.

B ite p itris n a M ior din Sâ- baria a laaapvt.

Se telegmfiază din Wladi- wosloc de reprezentantul coman­damentului polon in Siberia, câ a început îtpktncrea soldaţilor poloni inwalizi.

Adorări la Sitffa Maţî&stîi®?Clemenceau a prim it răopuus dela

fările neutre îa telegramele relative la recunoaşterea Lîgei Nsţlnnilor, că aderă cn rezerva aprebărei pa?la- meatului.

Leon Bourgeois ales preşedinte al Seaatalul,

Procesul CaiUaux se va judeca îa luna Februtrie.

Dictatură ta ftarnuuiiaStdFea de asediu a fost proclama­

tă din eauza mişcârei spartakiste în Germania d t nord şi la Bsrlin. Nes- k * a fost numit dictator.Rolaţiasllo sisri saRO^r« a&e

Din Washingten. Dresel a fost nu­m ii apărător al intereselor Statelor- | Unite la Berlin. Relaţiunile diploma­tice cu Germania vor fi reluate când starea păcei va fi restabilită.

Ia &f«aiîi aisgtroi Preşedin­telui Sogmblitei francezoVineri după amiazi are loc întru­

nirea plenară a ambelor camere pen* tru propuner#a csndidatoîui la pr^- ş;dentia republicai la alegerile de Sâmbătă Clemenceau şi Dechanel au part z*ni în toate grupările poli­tic#. Se crede că Clemenceau va

’mu jjjjjjlŢ jţ Btflt’— Prin telefon. —17 Ianuarie ora 12 a. m.

Prima iatramiro a Lîgoi Blâţlaailor.

Pane. Eri, Vinari s’a ţiaut pri«a îitiua lre a eoaaitetului Llgei N iţiu -

Bl isivnoa d-l ni ValdnBucureşti. D-I mi nistru Şt. ro » a

declarat că d-l Valda srreră sâ obţbNI Îs Paris îmbunătăţirea graniţelor ac- tuile şi că Confedaţa eă recaaoa&cft de ale noastre teritoriile dia refianee gărilor Mură|»lui. De vafl nevoie d-l Vaida va propune plebiscit penka a:est ţinut,

D-l Pep a mai declarat, eă aioato adevărat că bolşevicii !me»au propus pacea. Din contră ei ae trim it ulti­ma ie, de eâte ori se apropie de Nifitru-Stab lroa reluflaţiltr ruşi ia

SatnâaSaBucureşti ■— Aseară ţiiu t mm

consiliu de miniştri, la care a laat parte f i generalul Prcaan. Consilia! s’a o:upat cu ebestianoa do-a so a- corda refeg-aţtlor ruşi permisiunea de a se ît«bill în Romănia. La şro- puitierea d*!u! general Presau, con­siliul a hotărât, ca refugiaţU ruşi a t pot trece în Ţ«r£ decât In urma nani rig«ros control » i i tar şi saaitai.

Pentru masa atudonţ lor ••n lţiu . La fondul „Judele Conatandn Pani* şi soţia Ana“ au contribuit: Dl Prof. C. Pauţu cor 500, Dna Ba- laşa Vâtăşan născ, Paaţu 5S cor. şi Dna Eugenia Oancea n Paaţu Cor. 100 în saiintfrea părinţilor.

La fondul „Preotul Iein Bada din Nadeşul săsesc* a dăruit dona- nul profesor Dr Ioan Baciu cor. 100, ca rescumpărare a felicitărilor de Sf. ioaa. Câduroase mulţumiri. — Direcţiunea licealui tfasiegr. or. rom.

Cenzurat del. Bretea.

O admirabilă poemă

ROMÂNIA“

a

de poetul A. COTRUŞva apărea zilele acestea la Braşov în atelierele grafice ale ziarului nostru.

'Un volum 10 lei.

KxiaanExxK

g a g i 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

2 P 0 0 0 9 0 0 0 € » 0 0 0 0 0 0 0 - € > 0 0 0 0 9 0 0 0 «

g IMPORTANT pentru fiecare om §S Prin aceasta am Onoare a adnce la cucoştiiota On. S — pnblio braşovean şi împrejurime, c ă d u p ă 531 a v o ia i ^

H a » I n n l i n . * ' OCI

d e 9 lu n i t n :Budapesta, Wera, Upsca, Berlin, Efberfeld, Zurife, Chod-deFous, Locl6, Besansene şi Praga

P o t s e r v i O n . P u b i f o c n s

Ciasorniee Helveţianede rrecisiTSEp, în aur, argint. nichel şl duble, îtâ i de tâ rta ţi cât şi de daice, iar tn

Asortim ent bogatîn feroşe, atârnătoare do lanţuri, brelogurf,In aur, argint şl dnbleuri, Lanţuri batbâteşti, do denă j enlrw gât şi Iongi peutru ciasornic, începând dela c©r. S.— până îa cop. 14©©.—

C erceii îrcele şi verigltetfe de S@godnăf P ort ţ ig a r e te "de ©rgiist ş i A lp a c a ,O cnd ggenfâ'u d sm e ® rg în f3 precum posedând

O Furnitu îile necesare pentru reparaţiunlle thcri circi eistem de Ceasornic Poiiftnfst 01 Dtif l î f ^

O f ° pre(nl cât se po..te de mic V lu l i l l l f t l Şl r l l M i l 0

Ooooo

oooCI

3Oooooo

pretnl cat se po.Tot deefit?, ctiapir oi! te fel ie Eijuleile, Biiliante, Mirsîrllsre, Aur, Irglnt, AnticiJită'J, Ptidnie, Cerşiri fls n is i şl de tu n a r , plMSnd preţurile ce'c mii aail.

Cu deosebită atiroă

OaooooE S I î L H A N S S ,

O S irsâa Bfricfees? Kr. 3. (lâsşjă S n m it * ) . Q

0 6 0 0 0 0 0 0 0 0 * 0 6 0 0 © O O O - O O O Q Q O C O #

i ^ ^ ^ s a s g § B ă s s s ! S g

Curs de limba francezăStr. Castelului 76 etaj

începe Luni 26 Ianuarie ora 3-5 p. m. D-na Lucia L. Ursulescu licenţiată în fii. modernă, cu studiul special la Sorbona Paris şi profesoară de stat îa şcoala, comercială superioară de fete Braşov. 6 ore pe săptămână pentru începători lunar 300 cor. 4 ore pe săptămână pentru i- niţiaţi 200 cor. lunar. 2— 7

m S S S S S S S S S S B S B S S S

AnunţIn ziua de 14 Ianuarie c. pe

la ora 5 dim. venind de la gara Braşov pe drum între biserica Sf. Nicolae şi gară mi s’a furat un geamantan galben> de piele cu curele şi cu îmbrăcăminte de stofă verde, oare conţinea 4> ro­chii de damă, pantofi de lac de damă, ghete bărbăteşti, lingeiie de bărbat şi dama, ete.

Cine v* anunţa ceva de?pre el la adm. ziarului va primi 500 lei recompensă. 3 — 3

# ^ K K K H X K K H H K H K K H H K K H H H H H H K H W *

sA APĂRUTa g

Oglinda Mătuşei Margareta Sde celebrul romancier WALTER SCOTT

P r e ţ u l L e i 2 . 5 0

Anunţ de licitaţieIn ?3, 24 şi event. îa 2§ Februarie

1820 st n.*\

se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage dela orele 8 începând, obiectele amanetate din 1 Ian. 1916 până inclusive 30 Aprilie 1916 şi anume: acele o- biecte cu Nrii 1 din 1916 până inclusive cu Nrii3654 din 1916, a căror termin a espirat şi încă nu s’au rescumpărat.

Vânzarea se face numai cu bani gata.

Braşov, 17 Ianuarie 1920i

Casă de amanetare orăşenească.1 — 3

Botiinişoară orfană, 26 ani, sim­patică, dotă 500.000 coroane,

doreşte căsătoria cu domn bine situat.

Adresa: Yenus, P©st Restant.1 - 3

De vânzare.unAutocamionsistem Deitiîer în bună stare de 45 cai putere, potrivit şi de transportul de persoane. Infor- maţiuni în Târgul Grâului Nr. 5 etaj. 11. 1— 3

Şerbet si dulceaţă5 ? *

veritabilă este de vânzare sau de comandat şi în cantitate mai mare în Târgul Grâului Nr. 5 etaj II. 1—8

Depuntri apr» frvetJPicitre Depuneri apr« fruc(ifi <tr»

legata {condiţionuk).

Bm> ie Escont Ardeleana

SOCIETATE PI A «Ţ I . > BRAŞOV

Afiliată «îs banca Angio-Austrlaeă.

. */.

• 4Va%Darea de interese • plăteşte Institutul

Escont de cambii îm prum uturi pe efecte

Credit de Conto-Corentpe hipotecă gi alte garanţi

Executarea tuturor aface­rilor de bancă şi de schimb cu condiţiuni culante, cu deosebire: Cumpărare şi vânzare de efecte şi valute streine încasarea cupcane- !©r şi efectelor sortate, în- cassarea ie cambii, cecuri şi asignaţiuni. Emisiunea mandatelor şl acreditivelor asupra Vienei şi alte pieţe streine. îngrijirea coaielor de cupoane, revizuirea şi asigurarea losurilor. închi­rierea de Safe» Deposits. Păstrarea şi administrarea efectelor. 9 10

Informaţiunîle gratuite.

Mi. 11 -1820

lommşoarâ tânără, drăguţă,

doreşte cunoştinţa unui domn mal în etate, bogat şl amabil.

Oferte *i b numele „Heîla* la administraţia Zlaiului. 2— 3.

Igg&esţaiiFastîil ii Cafeneaua

H e d o u t e9 £ P B U IU L V A ^ e

Recunoscută In mâncări şi beuturi bune şi eftine, serviciu prompt. Se dă în abonamente de mâncăii.

B X X X X X X X X Î O O I O K X

â f ' l i l f l f € umP*r doimilor bun i l U U i i ţ şi l în |e re f i lă de dame. Adresa la ftaz. Tras*. 3 6

Se vinde

o maşina de scrisnouă de tot, sistem Lambert. Strada Nergră 21, I, orele 1—3. 1—3

înştiinţare.D-na Flora ocultistă ro­mână prezice ori-ce chestiuni îu mod sigur şi serios Discreţi* p-raatată, Domişeare, ioanit fls bogaţi ila sărase, ss pat căsă­tori Ia tlayil cei mai scirt dusă ior>aţa insmei sas dapâ iestia.Prezicerile dându-se prin spiri­tism, persoauele doritoare vor trimite într’un plic fotografia, o nota, scrisă de mâna sa, cu anul, luna, ziua şi locul naşterei şi toate punctele la care doreşte rezultat, împreună cu taxa de 60 cor. Se îecomandă ca după rezultat să vie personal a tre:a zi.D-na Flora. Sir. Fabricei No. 2.

1 — 45 Braşov.

a»T3

9n..1B

O m u l l ib e r d e w e n i a © w i r p â r ă r i lo r es te r e n t ie r «

ROMÂNIA S S

1 3

Societate ancDimă Transilvăneană de Asfprărlf & H I 3

(Fanc?: C«B«relă ie islgwre) CS ±SdL$ri«;»i „ALBINA11

Contractează cu cele mai favorabile Gdndiţîî: Asigurări asupra vieţii pentru cazul de moarte sau vîaţă, asigurări de capital pe sama copiilor

şl asigurări cofa incendiilor iicc) pwn ţi contra2 - 6 2

Achizitori şl agetoţi locali sfJă angajamentgavaîizl intell^eafi şi pwisîcgfşt?gglft QCEpaţfe plâcmă

şl gşo& il, ftrprfe«geti cu v*s)t c^si^erabjl.

C r i i ţ » p f a e s te i p i r U i i I « H i n e l în v ia ţ a p rs te tleă .

**em&ass

\■

îS9

Othon Arcaşulde AL. DUMAS traduse de AL. IACOBESCU

P r e ţ u l L e i 4 * 5 0

Femei Ciudateea ilustra pi

de CONSTANTIN R ÎU LEŢ

P r e ţu l Lei In Editară G llieseu str. St Ionică 6 Bucureşti.

3 - 4

XXXnKXn

e € H > o o e o o e o e o o o e e o o

Variere MAJESTIC-FEM1NA 0C A LEA V IC T O R IE I (Pasagiul ®omcdia)

Jn fiecare seară dela erele 8,30 până la l i

'tp H a t * © s | $ s © f a e a i d @ ¥ a r 4 e f e S »

A Deîa orele 11 în susV C a b a re t , Uan8y dani® şl alte distracţii,f i ^ © r o h e s t r e . Reslatsâ*gsEît d e l - l u i

4. Băuturi streine ş! indîgene1^ 4 —9 „ Is i fâ S n ir s «

o o e o e e s § o e e o © e e i

A A P Ă R U T :

Calendarul Qmiâ Transilvaniei ps ]<L'Gu întocmit redactorii Suzetei Transilvaniei dd. Ion Clo­poţel, VIi gin iu St. losif, Victor Bramsce, Ion Bretea, 1 Cristea A. Cofruş, M. O. Samarîneanu, JV. Bagdasar, C. Aslmmei, etc. Calendarul ©ssetel TraBM lvsaiei este unul d in tr i cele m ai bune, în once caz este cel mai folositor, căci va împăca toate trebuinfele poporului şi pretenţiile cărturarului sub til

Acest calendar prîn utilitatea iui se impune sâ nu lip- sjsscă din nici o casă românească. Ori cine doreşte sâ-1 aibă, să ne anunţe imediat ca să rezervăm exemplare.

Preţul numai 4 !ef.Calendarul apare într’o măn * de 8 coaie, format mare.

In Ardeal se vinde cu 8 coi*.Ceice comandă mai multe exemplare priaitse rrtatul

obişnuit de 2 5 # .Grăbiţi să comandai« calendarul ttaxetei Transilvaniei

pe 1920. •A a p ă r o i :

C alendaru l de p e re te pe 1 9 2 0 a l „G a ZETJEI T R A N S IL V A N IE I" . P re ţu l 1 le ii (2 coroane).

Pr Im a îabrieă sistematic ă de

CLOPOTEd in f ta m â n ia

f 1«are atsiier de argintiii* şi • t-w oMscts

bserlceţtl

D i m i t r i e D . P o p e s e ufurnizorul Sf. Mitropolii, Episcopii şi Bis«-

rici An Ţară «1

„La Potirul de argint“ Bucureşti, Calea Moşilor 34*In atelierul meu se efectuează ori-ce ebîeete Biseri-

c#$ti în argint warcat şi esetroiat de stat

METAL ALB ŞIALAMA

m m , Caiggî», Q iit liîts Cruci, Gblvots, Pofiri, Discoss, Kfaaakcili, Fcliemâr«, Sftş- tie§ iBjpărlteşti şi m gl, Sf«ş~ mu pip.tr» sf&sii m m ii

3- 7 luaisLSe prime se ori«ce re

eu preţuri mai reduse ea

In ATELIERUL MEU SE MAI EFECTUEAZĂ

Teşirini* bfsertteştl-şi Kitoe preoţeşti •?«. Sviri, Epltafi, Sttsgiri, iccsn p iitn Iw- nostui pictsti eu «ri şi e« krsa ai lilsirieii ete. «fg.

pa raţiuni în această branşă ori unde.

KB. Cumpăr imediat cu preţ bun, eri-ce ca*- titaie de metale ea: aramă, alamă, bronz. l i — l t

\

Cel mai vechîu z iap ro m â n e sc 33 G a z e t a T r a n s i l v a n i e i

d u p ă @0 i e mml âm e x is t e n ţă ^ a p a ? « o r g a n i z a i e u u l t i m e l e ş t i r i ş i t e le g r a m e »

O r g a n n a ţ i o n ^ l f în Inspir p s n t r u »gaii*are^ d r e p t a H I o r r o m â n e ş t i 9

& G a z e t a T r a n s i l v a n i e iO A M

c e £as@ a ® 'IS z i e c o u l ş M h lm m s*m m ân®§Ull p e n t r u f i e o a r a să-şS îm p l in e a s c ă i a t o r i a ya ju t â n d a s t f e l la e a ^ a o fe s ţe ta s 1 ş l p r iw iy li ln d l c u s e v e r c o n t r o l la a c t e le p u b l ie e .

Z ia r u l n o s t r u â fo s t ş i v a f i to td e a u n a in tU ir p r o tu l om îâ mî in t e r e s e lo r ţ ă r ă n i m i i , ş c o n le i f i i i s e r i e e i ş i m y n e i t o ^ im e l n a | io n a le «

ln ţ e le g e v o i a t â în f ă p t u i t ă U n i r e a t u t u r o ritonsJtniloi®, s ă c o n t in u e lu p t a p e n t r u e u - e e r i r e a d rep tu rilor n o a s t r e e so n o tn ieeI m Transi lvaniei *

î n &rdeaS9 spriji^aisul pe t c ţ i mm eisri v o r să s n u n e e a s o ă e i a s t i t ia a e e a s ^ i i r e s ţ i u i e «

Facem apel clar ia top rea l- oi! să sprijine Ia râiăul Ier f | Gazeta T ransilvaniei®SS care va faee.

toate saeriieiiiep e n tru ca s e r iv a liz eze , In c o n d i ţ i u n i z i a r i ş t i © ® s i t e h n i c e , ©m celeiailte m ari ziare ,

R edacţia ş i A dm inistraţia S tr . PrundsiSui Slr. SS

T e l e f o n 2 2 8 T e le f s is 2 2 3

I ^ B O H A i E g T U L p e n t r u R o s n â h ii d© p r e t u t i n d e n i k

- Lei ee- M £0 ■ i , 13

I * « u n aut • » * > • • « Pm u n j u m i t e t d a n « - » r e us% a « « ■ » « •

I n se r ţ iu s i i ş i r e c l a m o y la a d m i n i s t r a ţ i a z ia r u lu ip

d u p ă ta r if*

“£ - s r

* T»J

Tipoeratîa A. Mtireăîan^ brs»3«fi« & Comp SraşbvT•m