academia romana...asa de mult, si el e dedicat vestitului istoric al literaturii italiene, abatele...

ACADEMIA ROMANASTUDII $1 CERCETARI

XL

OBSERVATII $1[ PROBLEMBANATENE

DE

N. IORGIAMEMBIN AL ACADEMIEI DOMANE

MONITORUL OFICIAL SI, IMPRIMERIIL2E STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTI, 19 o

OBSERVATII SI PROBLEME BANATENENoi, Romanii banäteni, chiar sit nu

putem arata niciun privilegiu i niciundocument scris din timpuri intunecoase

furtunoase despre starea noastra poli-tica si ierarhica, nu ni pasa e.

P. Drdgdlina

I. IZVOARE ALE ALTEI ISTORII A BANATULUI

Istoria Banatului nu s'a scris pana acum. Aceasta cu toatavechea incercare, atat de meritoasä prin multele stiri pe carele cuprinde, a lui Grisellini, tradus i la noi, dar al caruicaracter insusi ramane sa fie lamurit, ceea ce voiu incerca aicichiar, in ce priveste pe acest Italian din Venetia, ramas Italian,pe care 1-a chemat prin anii 1770, supt « administratorulBrigido, guvernul imperial in Banat.

Ajunge a se spune ca tot rostul atat de insemnatei lu-el-A.1-i 1) e sä arate ce mare opera de civilizatie, adaugim

precizarn: materialà, s'a infaptuit supt buna gospodarie,cu intentii fiscale, dar, dela o vreme, si cu intentii de re-forma « filosofica prin Casa de Austria. Ea e inaltata atatde elocvent, descriindu-se frumusetile unei tari innoite, incatprefata cuprinzAnd aceste laude ar merita sa fie tradusl ro-mâneste pentru a fi raspândita astazi. Istoric i arheolog,

1) Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des terneswarer Banaisin Briefen an Standesgenossen und Gelehrten, I-II, Viena, 5780. Editia intdia aaparut insfi la Venetia, cu frumoase planse dupfi desemnuri originate, dintre careunul e reprodus de d. J. Miloia, in Analele Banatului, II, p. 97. Se traduce descrie-rea Timisoarei, de acelasi, ibid., p. 6 i urm. Se intituleaza smembru de onoareal mai multor Academii si secretar al Societatii c. r. pentru innoirea (Aufnahme)agriculturfi, artelor, manufacturilor i negotului la Milan $. Citeaza si o descrier*a districtului Lugoj de consilierul Schmidt (p. 513, nota 2). Se pomeneste

celebrul Cantemir p. 224. Dupi redactarea acestor pagini s'a adaus lucrarea d-luAurel Cosma, Urme de viatd italiand in Banat, din ziarul Dacia, Noemvrie 5939

T

§i

a

qi

O 0;

4 N. IORGA

acest frate de rasa al nostru, asezat langa acel Latin care-Iinvitase (poate si guvernatorul Timisoarei, Ioan de Soro,caruia i se dedica prima scrisoare, sa fie de aceeasi rasa), seocupa, dupà cat stie si poate gasi, de un trecut pe care-Iridica p aria la Dacii lui Decebal. Toata partea aceasta a fa-mas, fireste, cu totul in urma, de si pentru secolul al XVIII-lease cuprind si stiri originale si de sigur pretioase. Dar cea maimare insemnatate o are aceasta intinsä lucrare prin descriereapopulatiei: dui:4 ce se intinde foarte larg asupra ciudatenieiTiganilor, Grisellini consacra Romanilor 1), # Romanoda-cilor », toata scrisoarea a VII-a, si aici, aläturi de o arheologieaproape netrebnica, se afla cea mai simpatica prezintare aunui popor care, prin recunoasterea originii romane, i seprezing ca infratit. Doar daca nu admite frumuseta fe-meilor 2)... Un alt capitol e inchinat limbii, care-1 intereseazaasa de mult, si el e dedicat vestitului istoric al literaturiiitaliene, abatele Ieronim Tiraboschi, care a trebuit astfelsa cunoasca tot ce asamana aceasta limba, atat de putincunoscutä, de glorioasa italiana: i se pare autorului ca.' aba-tele s'ar fi larnurit mai bine asupra originii limbii italiene,cunoscand pe a noastra 3); el fixeaza, ca si abatele Maffei,si deosebirea intre latina scrisä si cea vorbitä 4).

Ceea ce s'a facut apoi cu multä tragere de inima si cuoarecare cunostintä a imprejurärilor locale, dar fail obis-nuinta elucidarii problemelor de caracter general, incepanddela un Tincu Velea, Banatean, asezat in Secas, scriitor care,(la si pagini despre Banat A), si p Ana la rabdatorul, clarul

9 Cuvinte de salutare si sudAlmi românesti; p. 227.9 Ibid., p. 215. Se semnaleazi inocularea populari contra bubatului ; pp. 221-2.9 Nu se uitii nici venetianul aide (haide); p. 245, nota 3. Se cautA si asAmi-

Mini cu friulana; p. 249, nota 7.4) Pp. 256-7. Se inlIturA teoria barbarizArii s. Partea a doua e consacratA geogra-

fiei fizice, pe baza cAlAtoriilor personale (cea din 1795; II, p. 16, nota r). Se dedicAscrisori si abatelui Spallanzani, care si el a fost la noi. Se mai citeazA §i Briefe übermineralogische Gegenstande auf einer Reise durch das temerwarer Banat, de vonBorn.

9 Istoriora bisericeascd politico-natiunale a Romdnilor preste tot, mai ales a celorortodocsi-orientali din Austria si cu distinctiunea Bdndteanilor, fatd cu pretensiunileierarhice si politice ale colonilor serbesci din Austria, dupd tradifiuni, monumente si do-cumente istorice, Sibiiu 1865. Cf. si Timisiana, arheologice, ale lui August Trebo-.Mu Laurian, In Magazinul Istoric (si extras).

s

OBSERVATH $1 PROBLEME BANATENE s

rezumat al lui Dragalina 1), si nu vorbesc de cercetari, caale raposatului Gheorghe Popoviciu, cu privire si la vieatareligioasa a acestei regiuni1) , nu cuprinde ceea ce ar fi dedorit mai mult si ceea ce fireste nu intrase nici in programulAustriecilor cari au cerut cartea lui Grisellini si nici inmijloacele acestui om strain, sosit de putina vreme in regiune,cu atat mai putin a Germanului L. Böhm 3), a harniculuicercetator maghiar Frederic Pesty 4), adeca: desvoltarea ne-intreruptd a unei vieti de caracter dacic sau celto-dacic la in-ceput, roman pe urmd, apoi romanic, in sfdrfit romiinesc, ori-care ar fi fost amestecul cu natiuni straine de-a-lungul apeste doua mii de ani. Aceastl expunere, de caracter organicfi in forme de sintezd, cred Ca va trebui fara indoiala reluata sidupa constatarile pe care le-am putut face in timpul Catorvasaptamâni de petrecere in Banat, si problemele pe care cauta le ridica vor trebui si ele sa fie reexaminate pe baza uneicunostinte mai largi a izvoarelor.

Aceste izvoare se gasesc in mare parte bine pastrate, darnecercetate, pentru vremea noua, mai de nimeni. Ma On-desc mai ales la urmatoarele douà categorii: administratiabanateana, cea militara, cea fiscalà, a lasat o mare cantitatede acte, din care doar s'a scos ceva de un entusiast cercetator

1) Din istoria Banatului Severin, 3 vol., Caransebes 1899.2) Istoria Romdnilor bdndleni, Lugoj, 1904: De fapt avem a face cu o lucrare

foarte intinsA, cu citatia izvoarelor, indigene si strAine, adunate cu o deosebitäsArguinta. Se incepe Inca de la preistorie, pentru care nu se pot aduce, fireste, deckgeneralitAti fArl valoare astAzi. Trecutul roman se bucurri de o largA expunere, inmai multe capitole, si actele sunt consacrate, cu mai mult sau mai putin rost, tuturornAvAlirilor barbare, dupl un riiu obiceiu al istoriografiei noastre. Se ajunge, dupapeste o sutri de pagini, si in capitolul XII, abia la capatul acestei expuneri privi-toare la timpurile medievale. Ce urmeazA e prezentat tot supt rubrica stApfiniriistrAine (ungara si turcA). Biserica ocupa, pentru secolul al XVII-lea, capitolul XVI.Importante, prin multele amAnunte, culese din tot felul de lucrAri moderne, suntcapitolele XVI, XVII si XVIII, consacrate timpurilor moderne. Pentru toatäaceastá parte mai ales se poate recurge la opera clericului bAnItean.

8) V., despre cartea lui, Anexa. Cf. Sch wic ke r, Geschichte des temeserBanats; Vanicek, Specialgeschichte der Militdrgrdnze, Viena, 1875, 3 vol., siI uliu Vui a, Scoalele romdnesti bdnd(ene, in secolul al XVIII, Orastie, 1896(lucrare foarte bogata si sigurä, si cu portretul lui Constantin Diaconovici Loga).

4) A szdrényi bcinsdg és szördny vdrmegye törtinete, 3 vol., Budapesta 1877-8.Un volum de istorie, al doilea de monografii locale pentru toate localitätile, al treileade documente (reproduse de N. Densusianu, in colectia * Hurmuzaki a). Cf. si, deacelasi, A szörényi vdrmegyei hajdani oldh kerfiletek §i Krassd vdrmegye, 2 Vol.

6 N. I ORGA

al trecutului regiunii sale, d-1 Simeon Samson Moldovani),in deosebite brosuri, dintre care cea mai importanta pri-veste locul sau de origine, Oravita, a carii valoare supt toateraporturile este infatisata pe larg; sunt, fara indoiala, cu miile

zecile de mu i hârtii cu totul netrebnice, care ar putea fiSi aruncate, cum am constatat eu insumi atunci când am fostintrebat asupra valorii arhivei ramase dela una din forma-tiile militare austriace in Timisoara, dar intre lucrurile caren'au nicio importanta in ele insesi i cu atAt mai putin ince priveste elementul românesc se gasesc mentiuni ca acelearelevate de d. Moldovan intr'un alt studiu, asupra originiiBufenilor veniti din Oltenia, a

OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 7

un..adevarat model de caligrafie, arat and respectul cu carescrntorul trata ordinele acestea venite dela organul bise-ricesc ierarhic. Se vede acolo de sigur si o politica' de Statcareia ii era supusä Biserica ortodoxk se vede preocupatiaspeciala, de caracter si gospodaresc si confesional, a Vladi-cilor sarbi de pe vremuri, dar se vede si intreaga vieata po-pulara care prin asemenea ordonantari a fost supusä unuiregim de care se resimt si 'Ana astazi urmasii acelora cariau intrat in astfel de alcatuiri.

Protocoalele n'am avut vreme sa le vad: ma multamescsa spun ca ele se gäsesc in cea mai buna stare la MoldovaRomaneasck la Pecinisca de langa Mile Herculane, in toatebisericile mai mari si chiar in unele din cele mici, pe liniacare duce dela Mehadia pana la resedinta episcopala dinCaransebes. P aria ce nu vom avea o alegere a acestor piese,care se repetà natural dela o biserica la alta, nu vom puteaintra cu oarecare competinta in cunostinta amänuntelor uneiistorii de cloud veacuri, asa de interesanta pentru vieata ge-nerala a neamului nostru.

Insemnarile din biserici, de multe ori adevarate pagini decronick precum sunt acelea, vadiri ale unor anumite mo-mente exceptionale, nelegate intre ele, din care numai oparte a fost cuprinsä de ravnitorul parinte Coriolan Buracu,in brosura sa despre Mehadia si Mile Herculane, insemnarifacute de omul de mare merit care a fost protopopul Meha-diei, Nicolae Stoica, däruitor de carti mari si scumpe lalacasuri modeste, cu aratarea de unde li vine acest dar 1),iar, alte ori, mijloc sigur pentru a fixa seria preotilor si ainvatatorilor, ba chiar si cu mentiunea ctitorilor de biserica,toate acestea constitue unul din izvoarele cele mai impor-tante pentru cunoasterea regiunii. Le-am ales nu fail oste-neala, umbland din biserica in biserick si ele formeaza unmaterial de sprijin care se va gasi la sfarsitul acestei studiu.Adaug ca stari de spirit si de sentiment cu totul neasteptatese oglindesc intr'insele: asa and pribeagul din Tara-Ro-maneasck un om simplu, de altfel, isi aminteste cu duiosie

1). Pentru el, vezi mai departe.

8 N. IORGA

durere de tara sa de bastinA, unde Ii sunt « rudele i veriisau and, mult mai tArziu, cutare parohian face lauda

deosebite ale preotului Bona, pe care il tAlmaceste« Bunub pentru multele binefaceri care s'au revArsat prinel, ani indelungati, asupra satului. Nu lipseste din acesteinsemnAri nici nota satiricA, precum este cazul pentru acelinvAtAtor de pe la 1860-1870, Terzici, dela Globul Craiovei,care creiaza adevarate proverbe, cum este acesta: « SA crezidar sä nu te increzi adAugind indemnuri religioase, ca re-comandatia de a se ruga credincios lui Dumnezeu, ale cAruiv« istierii » sunt nenumärate i nesarsite, asa inat se gA-seste câte ceva pentru oricine, sau se apuca, pe baza cinestie cAror experiente personale dureroase, sA sfAtuiascA peucenicii i consAtenii sAi cum sä se insoare, evitând pe fatadin Tara-RomineascA, asAmAnatA si cu vitelul cel bun in ochiicAruia trebue sA te uiti bine, asa inat este preferabilA « oTurcoaicl sau o NemtoaicA ». El nu uitA nici pe copiii nere-cunoscAtori, in stare sI imprAstie averea pArinteascA, pentrucare nici nu trebue ca ea sä se deie in mâna acelora cari, cumn'au agonisit-o, sunt in stare s'o risipeascA.

Iata ce comori de istorie, de folklor, de sentimente po-pulare, de moralä tArAneascA, se pot gasi pe dosul acelortartaje rupte i pAtate, cu rAmasitele mustelor din douäsecole pe care nimeni nu s'a gandit sA le inlAture de peaceste mArturisiri sufletesti, vrednice de a fi pAstrate maicurat.

SApAturi pentru cAutarea ruinelor antichitAtii s'au fAcutin Banat, si BAnAtenii sunt foarte mandri de ceea ce a datadâncul pAmântului lor. Unele pietre au cAlAtorit 'Ana de-parte, la Viena, Inca' din secolul al XVIII-lea 1), altele aufost adunate de rAvna generalului Cena, intr'un muzeu careeste adApostit, cu mai multA sau mai putina potrivire, inteeodaie la ,capätul unui culoar de otel si in imediatl vecinA-tate cu politia; altele au fost incastrate in zidul unui culoatde promenadA, ba chiar ceva mai departe, de-a-lungul mA-retei vAi a Cernei, flind expuse capriciului oricArui copil

.41 MArthriFsirea lui Grisellini.

»,

a,insu-

airilor

OBSERVATH $1 PROBLEME BANATENE 9

sburdalnic sau om ark' ocupatie. Mare le muzeu arheological Banatului nu exista, si nu s'a facut macar ceva ca incer-carea, asa de vrednica de laudà, a profesorului BarcacilaLTA de urmele acestor stramosi ai nostri in preajma Seve-rinului de astazi.

Preistoria nu a lasat cleat slabe urme, cel putin intru catpot sä fiu informat1). Am cautat explicatia acestui fapt, carene impiedeca de a cunoaste vieata acelor Celti al cdror imperiude imitatie a fost distrus de vitejia si ambitia lui Decebal, sauchiar aceastd vieata dacica, pe care, in ce priveste Banatul,o cunoastem numai prin ce s'a pastrat de Romani, insem-nandu-se pe hartile de drumuri, cum este vestita TabulaPeutingeriana. Explicatia trebue sä steie in faptul cal Ro-manii au construit pretutindeni pe ceea ce a fost vieata pre-istorica si prin urmare lucrul facut pentru a inalta cladirilelor a distrus cu desavarsire ceea ce apartinea unei epocicare n'a fost barbark ci barbaro-romank influentata si desocietatea romana care se desvolta pe malul celalalt al Dunk-H.Dar, stand atata vreme in mijlocul acestor oameni asa deinteresanti cu toata stricarea partiala a portului, de-asupracamäsii intinzandu-se, in locul unei catrinte, frumos lucratedupa traditie, bucata de stola vulgara luata dela pravalie,in mijlocul acestor sateni cari pastreaza asa de mult dinimbracämintea si datinile celui mai indepartat trecut, 'Anasi la « hora mortilor >>, care se intinde si astazi la Peci-nisca sau la Prigor, strigandu-se numele raposatului, pentruca pe urma in tacere sa se desfasoare dantul care i-a placutmai mult, nu m'am putut opri de a cauta explicatia unoranumite parti din aceasta lunga desvoltare istorick si, cumin fiecare zi, cartile bisericesti imi spuneau cate ceva si cer-cetam izvoare neintrebuintate Inca de cei mai multi, precumeste acea frumoasa descriere a Banatului de Böhm aparutain 1861, cred ea este bine sa prezint indoielile mek si solu-tiile care mi se prezinta pentru a le inlätura.

1) V. Martin Rosk a, in Analele Banatului, 1930, 2, p. 26 si urm.; Miloia,ibid. p. 171 ai urm., 187-8; Daicoviciu si Miloi a, ibid., 7. p. 9 si urm.;A urel Co sm a, in lucrarea citatfi, Urme de viatd italiand in Banat, II (6 obiectede aur din localititile Firiteaz, Carani si Bela-Veche 4).

II. BAZA ISTORICA

Hotaririle congresului de pace dupa Mare le Razboiu auimpärtit Banatul in doua, &and partea dela dealurile Var-setului p Ana: Care Tisa, Sarbilor i pastrand Romanilornumai regiunea, atat de muntoasa, strabatuta de vdi adancicu ape, dare sau negre, curgand pe bolovani, i cu bogatiaunor paduri in care domina toate spetele afara de puterniculstejar si de vesnic proaspatul brad. In chiar Banatul politicesteroman de astdzi, Cate un sat de Bufeni, ale caror rosturise vor explica mai departe, se intinde pana dincolo de gra-nita sarbeasca, impreunA cu alte sate, mult mai numeroase,de Fratuti. Partea acordata Romaniei se desparte si ea, de lasine, in douà: aceea care cuprinde muntele, cu satele insiratede-a lungul ingustei sosele romano-austriace, cu acelea carese ascund peste bolovanisurile teribile, de unde unul din elepoarta chiar numele de Bolovasnita, prin fundul uneia dinvAile unde se traieste in parte dupd datine arhaice, i, apoi,partea care, la iesirea din stramtoarea pietrii si din racoarealungilor päduri, se rasfata la soare, intinzand, langa livezide pruni sau si de meri, campii de porumb, ba, ici i colo,si de grau, regiune intru totul asemenea cu aceea pland pecare o sta.') aneste Statul vecin1).

Harta romanA 2) ni prezinta cele mai multe nume in marge-nea regiunii muntoase, de unde drumul Dundrii duce inOltenia, iar acela spre munte, de-asupra Caransebesului, lainsusi centrul sap anirii lui Decebal. Acolo, sunt, cu numedacice, ca Azizi, Arcidava si Tibiscum, in care finalul

1) Descrierea pitorescA am dat-o in Revista Funda(iunilor Regale, 1939.2) Cf. Tr aian Sim u, Drumuri fi cetdti romane in Banat, Lugoj 1924, §i

Adam Cuc u, in Analele Banatului, II, 2, p. 215 §i urm. V. si ibid., 13.urm.

41

OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE x

iscum trimete la Tauriscii Si Scordiscii celtici de dincolo deDunäre, sau Berzava, in care sufixul ar putea sa fi exer-citat o influentä asupra imbielsugatului ova din vremea nouain aceste regiuni, i alte amintiri din vremea Dacilor, cumeste acel Caput Bubali, « Capul Bivolului », care ar putea säinsemne una din figurile ce se umflau in miscarea aierului pesteagurile vechilor ostasi daci, sau acele Centum Putea, ceeace nu poate sä insemne o sutd de « puturi », ci izvoarele caretasnesc din stanca, ori, in sfarsit, acel popas la mijloculdrumului, asamanator cu ate un « menzib sau « mizil »pe vremea fanariota in tara veche, cum este ad Media m,in care trebue sä se deosebeasca prepozitia de directie, ad,care poate deveni si a, cum este cazul cu a pontes, i aceaMedia, care nu inseamna altceva decat calea-jumatate 1).

Pe aici a fost de sigur o coborire prin vdi a Dacilor. i nunumai Daci din coltul acela, odinioara salbatec, al Hategului,unde persistä amintirea Gradistii, dar si din unele partimuntoase ale Olteniei de astazi, in care se vede foarte limpede,ca si in acele parti hasegane, pastrarea tipului dacic, cu trupulscurt i innodat, cu parul Man sters, cu ochii mici in fatasämänata cu pistrui: asa este cazul, de exemplu, cu oameniidela atat de interesantul sat, vestit fabricant de scoarte indesemnuri geometrice, care se chiama Podeni, Podenii fiindoamenii veniti dela «pod », care poate fi i acela al lui Traian,

ei fac parte, in ce priveste graiul i uncle obiceiuri, din Banat,de si se gasesc intre alti Mehedinti. Acest sat de stravechitraditii se imparte, dupa cum imi spune dr. Craciunescu,in doua: de o parte Gramestii, cari pretind a fi Macedoneni,oameni de o morala mai severa, i, de alta, Gorentii, adecaMuntenii, cu sufixul sarbesc din Dunarinti s. a. m. d., cari,numiti i Popesti, ar avea un obiceiu de « bahanale » in zi-iele de bucurie dela culegerea putinelor roade, cand des-matul cel mai scandalos este ingaduit in danturile de seard,ca i obiceiul dantului de-a-lungul satului, pe care cutare

1) V. §i Dr. Alessandru Popoviciu, Bdile lui Ercule seu Scaldele dela Meedia, Pesta 1872, p. I, nota w De la ad Mediam Romanii pronunta' chiarMeedia *; ibid., nota 2: d Romanii scriau Dierna, dar de bunA seamd §i ei vor fipronuntat Dzerna, ce pe slavonie este tot Cerna

r:

12 N. IORGA

protocol, relativ recent, de prin 186o, 1-a interzis in Pecini§ca,sat si ci atat de interesant, al carui nume are o explicatie cese va da.

Daca, in aceste parti i in acelea unde se joaca dantulmortilor, trebue neaparat sa se admita o continuitate care seridicd pdnd in timpurile barbare, continuitatea o dovedeste, suptraportul roman, si aceastä Media pe care harta rornana o pre-zinta numai astfel sub raportul directiei. Când cetim pe hartasau vedem pe firmele oficiale ale comunei numele de Mehadia,credem ca el este intrebuintat de poporul Insui, i cutareparoh catolic dela biserica ungureasca socotea, in proto-colul pe care-1 pastreaza läcasul sat], ca poate afirma, pebaza unor ruine de « biserica ungureasca 1), cä vechiul numea fost acela din documentele unguresti Mihald, ceea ce ararata Cà Intâia vieata, dupa o singura intrerupere, dela civili-zatia romana, ar fi fost maghiara. De fapt, in forma bana-teneasca se zice Megia, ceea ce inseamna Media. Omul dinMedia, i o colonie mai departata a Mediei, care se in-seamnä oficial Mehadica, nu este altceva cleat Megica sauMedica 2) , se numeste Medint, cu aceeasi finala sarbeasca,ceea ce raspunde, cu o finall româneasca, la forma de Me-dianu. Cum pronuntia zaboveste putintel asupra lui e, ca si cums'ar cauta sä se pastreze numele roman, i s'a facut de mult,de catre Xenopol, observatia ca regulele filologice de schim-bare a sunetelor nu se aplica acelor nume, cum sunt numelede familie sau de localitäti, pe care omul se forteaza sa lepronunte just , din Media s'a facut Meedia. Dar, in aceastäregiune, ca 0. in toata Oltenia, ba si in limbagiul tiganesc, fiindcaTiganii veniti din Balcani au trecut pe aici, se adauge unparazitar h intre toate vocalele, sau chiar la inceputul cuvân-tului, de unde Almaj i Halmaj, Amaradia i Hamaradiain Oltenia sau, in graiul popular banatean, ca si la Tigani,hal si hala in loc de dl si dla. S'a creat astfel forma M e-he dint i, pe care o pastram pentru un judet, dar nu stim cäin acele insemnari de cronica banateana de care am vorbit,.se face o intreità deosebire intre locuitorii acestui colt de

1) De fapt poporul nu zice asa, ci biserica sparta o.Rfivas din secolul al XVIII-lea, la Documente.1)

OBSERVATII 51 PROBLEME BANATENE 13

Tara: unii dintre ei sunt Rumdni, adeca din Tara-Romaneasca,sau Tereni, deveniti in parte, dupà mutarea in regiunea depaduri a minelor: Bufeni sau Bufani, dupa buhnele, bufnelecodrului (cf. Hurezi, din huhurezi), altii sunt Torani, nu a Te-reni », pentru ea' locuesc prin sate, iar cei dela targul de azi, dinjurul castelului de odinioara, aceia sunt, acolo, in Banat,Mehedinti, asa incat cronica spune : « Mehedinti si tarani ».

Cred el nu se poate o dovada mai deplina de pastrareaacestei continuitati intre epoca veche romanl si intre totceea ce s'a desfasurat mai arziu, aceastä Media fiind adeva-ratul centru inainte de a se alcatui, in jurul unei biserici aSantului Severin, sant tutelar pentru Noric si regiuneavecina 1), celalalt castel, la care a trecut resedinta Banului :Zevrinul unguresc, anga Gevrin, nou centru pe care nu numaicarturarii, dar si poporul, il numesc astazi Severin, pe andodinioara poporul stia numai de « Turn ». Aceasta cu toate ca,de Onciul ca si de istorici sarbi, s'a dat pentru Severin oaka etimologie, care, de origine slava, ar insemna parteade Miaza-noapte.

0 permanenta de vieata româneasca in Banat 3) si mai alesin aceasta regiune de spre noi se vede si in conservareaformelor batane in limba. Astfel se mentine n intervocalicin forme ca: intaiu, cuniu, cdlcdniu, sicriniu, cdpdtdniu. Ve-chiul scamn se pastreaza. Alt fenomen care se intalneste numaiin regiuni razlete si isolate e rotacismul, pe care-I gasim inserin 4). Zapada se zice nea, nee. Ca vocabulariu arhaic,avem: a pesti (=a ramânea) 5), hord pentru pasarile de curte,a acdsuna0), cuheie, cubdrtd7), a fdli (a insela) 8), freinguri,chicele, zaverche pentru oprege 9), etc.

1) Tincu Vele a vorbeste, rAspingând etimologia slavonii a numelui, side un Severin care ar fi in Serbia.

2) V. si Tin cu Vele a, o. c., p. 193 si urm.3) Ibid.4) Ibid., p. 197.5) Ibid., p. 144.6) Ibid., p. 149.7) P. 140.3) Tot la Tincu Velea.3) Ibid., p. x42. Fenomenele fonetice, Enea Hodos, Poeta poporale, Caran-

sebes 1892, p. 3 si urm.; B. P. Has de u, Romlinii din Banat din punctulde vedere al conservatismului dialectal # teritorial, in Mem. Ac. Rom., seria II, XVIII(5896); Moli n, o. c., p. 86 si urm.

N. IORGA

Pentru indulcirea pe care o sufere sunetul t (in frunce,pentru frunte) i chiar sunetul d, in Racasci a, de fapt:Racasgia (la Tincu Velea '), s'ar putea gandi cineva la imblan-zirea pentru alte sunete la Sarbi (Biograd, pentru Belgrad),in care ar fi o influenta ilirica, aceastä parte a Daciei, catrePanoni, cuprinzand de sigur i acest element iliric, stapansi in Vestul dalmat al Balcanilor.

Parasirea din partea populatiei a regiunii care se intindedela Mehadia p aria la Orsova Si p Ana' la Podul lui Traianeste cu neputinta de admis i dintr'un alt motiv. Acolo esteinteadevar vadul Dundrii, care servea i pentru relatiile obis-nuite intre populatia dintre cele douà maluri i pentru tre-cerea in Peninsula Balcanica a grupelor de populatie barbara,care urmareau, fireste, nu saracia razleata din vaile muntilornostri, ci averea adunatà in orase. Socot ca o dovada a acesteistrecurdri i acel nume de Pecenisca pe care-I poarta localita-tea cea mai apropiata de Baile Herculane. Acest nume trebueapropiat de acela de Vlasca, si, precum Vlasca reprezinta« pamant romanesc i « asezare romaneasca astfel Pece-nisca aceasta, care nu e de pus in acelasi rand cu cele catevanumiri de Peceneaga ce se intalnesc in Muntenia, ar fi saarate un sälas trecator al acestei populatii, care, cum se stie,in a doua jumdtate a secolului al XI-lea, a trecut in Balcanipentru a gasi acolo, in lupta cu armatele imperiale, peireacelei mai man l. parti dintre dansii.

Am adus de mai multe ori ca o altà dovada a permanenteide populatie pe malul stang al Dunarii i faptul cä aici se&eau mine de sare, atat in Ardeal, cat si in Muntenia si inMoldova, pe and dincolo de Dunare sarea nu se putea ca-pata altfel cleat prin evaporarea pe o anumità suprafata aapei aduse de Mare. Tot asa cred ea necontenita trecere zil-nica a tdranilor din satele vecine, i chiar din acelea une orifoarte departate de prin aceste \TAIL, la « Bàile>> care se zic astazi:Bäile Herculane, ale cdror insusiri de pucioasa i sare n'au putut

1) V. i aici, mai departe.

14

S s,

OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE

rAmânea niciodatà necunoscute, aratà i ea ea, peste toateschimbArile politice care s'au putut petrece in aceste locuri,

scaldele* acestea miraculoase au atras tot asa, si din departarimai mari, necontenit, oaspeti ingrijati de sAndtatea bor.

Cum se vede, pentru epoca pe care o socotim ca necunoscutd,o oarecare istorie se injghiabd, färä a ni ascunde faptul cà, datfiind aspectul insusi al solului, aceastä istorie n'a putut safie cleat rdzleatd si foarte sdracd.

Is

III. ROMANI SI SLAVI

0 intrebare se pune acum in ce priveste caracterul, a-proape general slavon, al numelor de localiteiti din tot Banatulsi prin urmare si din aceste pArti.

Dar Grisellini arata disparitia atator sate pe care le pome-neste, intr'o lucrare a sa de arheologie istorica, Romanul cato-licizat si maghiarizat Nicolae #01ahus» 1) si, mai alesTincu Vele a, pomenind satele Marul 2), Salcuta, etc.

Lista satelor mostenite de Austrieci dela Turci ni ingaduea reconstitui, pe langa cele obisnuite: Jdioara (ca Vitioaradin Prahova, al carii nume s'a prefacut si acolo asa), Nevricea,Boldur ( ?), Zorlentul (=Zorlenii), Brebul (Prebul), Dalai-nesti, Salbagel (Salbaticel) 3). Adaugim satele actuale Välisoara,Padurile, Ciuhurez, Zavoiu, Cuptoare, Rudaria (dela rude,mine; cf. Rodna), Teius, Marga, Marconia (Marcoaia), cumanastire, Marginea, Rudenti ( =Rudeni). In al treilea randPe sty aduce, dupa documente, ca sate si locuri din documen-tele sale unguresti un Campul Frumos (Szépmez6)4), apoi:Vladesti, Maguresti, Andrilesti, Danilesti, Zervesti, Hercesti,Zgribesti, Niresti, Radotesti, Brad, Satcel (Zaccel), Plesa,Salha (Szilfa), Ciresnia, Cirese, Ciclesti (cf. Ciclova), Cam-pulung 5), Zagujeni, Ciuta, Ciura,

OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE x7

Temesel, Pisconea (=Piscoaia), Märcusesti, Dragomiresti,Rklulenti (=Rädulesti), Grklesti, Delari, Rieni (de la râu),Ronesti, tiubeiu, Saliste, Negotesti, Dupà-Piatrk TA lvaPetricelei, Pädurenti (=Pklureni), Golienti (=Golieni; « Go-lie[n] cz »), MihAlinti (=Mihäileni), Presinti (=Preseni), Miroaia(Moraja), Galati 1), (sau Golet), Dealul Himoasei (Kimoschi),Belichiu, Strknbu, Poienile Inalte, Cracul Matchii, Campeni,Agris, Bradul Inalt, Ramnicioara, Cracul Cliului, DealulCucului, Gäunoasa, Izvorul Bun, Scoarta, Olanul (Ola-rul ?), Malu, Sterminoasa, Copaci, Brabete (Wrabetje),Ckciuma, Obarsia lui Dan (Dian), Padina Sack Padinacu Piatra albk Crovul (Groapa) cu aluni, Rädäcina, FântanaRap ede 2).

Nume de vechi sate si puncte uitate au fost pästrate si deTincu Velea: Valea Diei, Valea Paiei, Valea Boului, ValeaJepii, Valea lui Marcu (Marcovat), Mkul (Iabuca), CurcubkaMare si CurcubAta Mica (Ticfaniul), Greoniul sau Greoiul(Petrovat), Margina, Cucuiova, Getiniul, Dealova, Jitinul,Garuia, Cacova 3). Gerlyestie, cuib de nobili ajunsi sus inierarhie, e Gârlestii Garlestenilor. Poiana, Poienita, Prisacasunt alte nume de sate dispkute.

Aceasta pe langa un sir de « nume de pkluri i munti, der Auri mici », la Pest y, tot pe bazä documentarl: VArfulBkrân, B1ou1, Buza Nedeii, Gugul, Murariul, Sckisoara,Prislop, Negru, Muntele Mic, Brkoanea (a lui Bratu, Bra-toaia), Balta, *easa, Valea, Välisoara, Vidra Mare 4), Culmea,Padina Olariului, Cracul lui DrAgan, Poiana Lunga 6), Fata,Culmea lui Man, Dorul Mecilor, Valea Neagra, ValeaPietroask Poiana Urciorului, Izvorul Bourului (« Bourici ))),Ogasul Calului, Curpeneata (Gurbeniata), Tomnatecul, Izvo-rul lui Craiu, Muntele Mic, Culmea Ursului, Mâloasa, ValeaTurnului, Graiul Petrei, erbul. Mare si Mic, Vkful Batrân 6),

1) Ibid., p. 83.2) Ibid., III, p. 303.3) 0. c., pp. 277-8, nota. Se vorbeste (pp. 279-80, nota) i despre izgonirea

cartilor din Ardeal i Tara-Romlineasea.4) II, p. 7.5) Ibid., p. 30.6) Ibid., p. 248.

2 A. R. Studii i Cercetdri. XL.

18 N. IORGA

RApa Naha, Dealul Pietroasa, Dealul Borugii, D alma Bra-dului, Poiana Hotului, Crovul cu ghiocei, Cracul Brazilor,Fata Ciuberelor I), Piatra Galbeng, Dealul Bujorului, IzvorulS Arbului, Gura Belintinului, Culmea Cracovei, Dosul Brea-zovei, Gaura Zmeului, Gaura Lupului, VArful < Maliaia-kuluy Dealul Fantânii, Dosul Loznicioarei, Gruniul Va-mesului, Curmgtura P1àieu1ui, Varful lui Frent, CulmeaCocoarei, Gruniul Scund, Cuoaca cu piatra, Ascutita, Porcul,Culmea Märuntilor, Culmea Bradului Puscat, Teiul Ursului,Cornatelu, Gruniul intre Lozne, Afinariul, Dealul Negru,Apa Boului, Pariul CArbunilor. Insusi numele de Cerna e,cum s'a i spus inca de mult o adaptare slava a Tiernei,Diernei romano-dace, a carii pronuntare originalá n'o putemcunoaste : e vorba de aceiasi Slavi cari, gasind mai limpedeafluentul ei vioiu, 1-au numit Bielareca (poporul zice azi:Belereca 2); cf. satul Belibuc, Fagul alb, la Pest y 3) i, aiurea,RAul Alb, alaturi curge Nera, cu nume slay. AdaugimDealul Ocnei, La Frasini, Furca Vartoapelor.

De altfel, o examinare a numelor slave insesi nu poate sa fieIdea folos pentru a se stabili caracterul pe care 1-a avut populatiadela care vin aceste nume. Trebue observat insa cã o partedintr'insele au suferit schimbari si, pentru a gasi forma origi-nalà, trebue sa recurga cineva la acele vechi notite de carevorbeam mai sus sau, tine ori, si la intrebarea poporuluicare se gaseste pe aceleasi locuri.

Incepând dela granita noastra de odinioark unde Varcio-rova 4), intr'o regiune dominata de sufixul -ova, precum oaratam intr'o comunicatie la o revista s'arbeasca i pe care amdat-o apoi i inteuna din publicatiile mele franceze 5), repre-zinta un fel de infratire intre o rAdacina româneasca: vtirfcior9i acest sufix, Orsova, Ursuva in vechile cronici unguresti,nu este pomenitä in insemnarile pe care le-am mentionatde mai multe ori supt aceasta formà ungureasca, ci supt-aceea de Orsava, care aminteste felul popular de a o numi, care

1) Nume date ungurete, neidentificabile; ibid., pp. 363, 368-9.2) Traducere maghiar6 in documente, Fejér viz ; ibid., II, pp. 63-4.3) Jbid., p. 66.4) Alta, in interior, §i la Tincu Vele a. Cf. Peat y, o. c., II, p. 20.6) Bulletin de l'Institut Sud-Est europien, II, OctombreDecembre 1935.

»,


este, permanent, Rusava. Pe arnhndoua drumurile care sedeschid la Mehadia, unul pe Valea Cernei i celalalt pe ValeaAlmajului, nomenclatura in -ova se continua. Avem astfelPliigova, nova (de fapt Ilhova ; cf. Ilfov, Ilhovet), iar, din-colo de Oravita, Clclova. Borlovenii yin dela disparuta Bór-lova. A se adaugi Drencova, Brhtova, Chlova, Liithcova,Hanzárova, Tirnova, Breazova, Terova, Tincova, S hdova,Paniova, Drhsova, Dubova, Criciova, I-16rova, POpova 1).Drhsova, Voislova, Gubunhciova. Pe linia cealaltà, unul dincele doua #globurib 2), celalalt se chiama Globul Rau,de fapt : Rhu, Globul Crhiovei, dar in vechile insemnari formaeste odata, supt condeiul unui carturar distins, Crhiova, cu ac-centul pe penultima, nu pe ante-penultima, cum se pronuntadincolo de Dunäre. De alminteri, un fenomen curios, care aratade sigur douà grupe de populatie deosebitä, este acest joc alaccentului dela penultima la antepenultima in ce privestenumele acestea cu sufixul -ova. Ele se continua catre VestOa la Molcióva.

Sunt insa, alaturea, i nume care amintesc, cu alt sufix, pe ace-lea din Peninsula Balcanica. Astfel pentru et, pe lânga Dalboset,Prilipetul, care trebue pus in legatura cu Prilepul din Mace-donia. Sau, sus pe munte, langä Cornereva, de fapt (Coniareva),nu are deci, a face cu numele satului Corni, in aceeasi directie,nume pe care oficialitatea straina 1-a stramutat Ii Cornia, iar noiam primit aceasta forma' degenerata, se afla o localitate al cariinume actual de BogAltin 2) trebue readus, pe baza cartilorbisericesti, la Bogotin, iar Bogotin nu este altceva cleat Boho-tinul bucovinean, cu acea alternanta intre g si h, obisnuitaintre dialectele slave. Pentru sufixul oca: Glamboca; pentrusufixul ifte, este si aici o Thrgoviste 4), o Zboriste, loc dethrg, zbor 5), o Macbviste. Cu sufixul Pades. Sufixul i(a,

1) Cornereva apare documentar Coniorova; Pesty, o. c., II, p. 271. Nu valeaIepei, cum s'a crezut, si de d. Petru N em o i an in amintirile sale. Poatefi Cuniorova, de la Cuniu, ocuiu *, din cauza aspectului natural.

2) In legatura cu gloaba, a globi.9 La Pest y, 0. c., II, pp. 23-4: Bogoltin, cu variantele documentare: Bogol-

din, Bogoltin, Bogeltin, Bogolthyn, Bugulthin, Bogalthyn, Bugletin, Bogonthin.9 Ibid., p. 7.5) Ibid., p.

2*

es:

zo.

20 N. IORGA

asa de des si in partile regatului de odinioara, se intalneste, inlegatura cu ate un radical de altà origine, in numiri ca Play-sevita, Ohabita, Plugovita, Teresova, Parvova (sau Parhova),Petrosnita, Armenita, Tisovita, umiça, Calvita, Sitchevita,Craloposvita, Crivita, Iordasnita, Tudorovita, Grohonita,Iardastita, Ieselnita, Bolvasnita, care nu inseamna altcevadeat numele apei ce cara, cum o face si acum, periodic,cantitati enorme de bolovani ; tot asa pe drumul Caransebesului,al arui nume, nu este nevoie s'o mai spun, este alcatuit dinal raului Sebes, in ungureste « rapede », dar aceastä derivarenu este cu totul sigura si din vechiul Caran care este Charamal Bizantinilor, din luptele lui Manuel Comnenul cu Ungurii,se intalneste acelasi sufix langa localitati cu numele asa decaracteristic romanesc, cum sunt Välisoara i Carpa, dar flu siBocosnita. A se adaugi ca alte numiri slave, evident de o marevechime: Obrija, Padina, Apadia, cu accentul pe al doilea a,Criva (v. Crivaia pe valea Bistritei noastre), Buchinul, Porecea,Petnic, Armenis, Marcusovita, Bozoviciu, dar si Busita 1),Lapusnic (din Lapos, ca i Lapusna Moldovei), Zagradia(« dincolo de cetate »), Garlovät, Putna, epot (de fapt

Jidovina, Becovet, Budisinti Budiseni, din Budisa,dela Buda; cf. Budisteni dela locul unde a fost groapa,buda), Lupsa, Hladnic, Domasnia (cf. muntele Domogled),Cozia (Kossia), Slatina, Rusi, Rusnic (in legatura cuRusciori, Reussmarkt, Rusii din Secuime, cei de Dunaresi de Vede), Svinia, Povarati, Plostina, Gavojdia (= ase gavozdi, gaoace 2)), Jupa, Crisovet, Iabasnia, Mutnoc,Sacas, Zlatna, Cotovet, Ramna (Ravna), Razboinic, Podmolnic(cc supt mal »), Varaliet langl cetate >>) Presinti, Budininti,Slatina, Simonet, Toplet (« apele calde »), Crusovet, Hobita,Ogradina pe Dunare, Bistra, Paprad (si Papradna), Potoc,Patas, afarl de Bazias pe malul Dunärii.

Cred a am rascolit, fara a uita satele care se intind de-a-lungul raului, tot cu numiri slave, incepand cu Iablanita (maisus Ieselnita, intocmai ca in Mehedinti azi Isalnita), toata seria.acestor nume a caror provenienta este fail indoiala straina..

I) Ibid., P- 33-2). Forma 13-aniteani Gamargia; ibid., p. 69. Gfivojdia Lung6; ibid., p. 70.

(=Sipot),

(a

OBSERVATO SI PROBLEME BANATENE 21

Numele adevarate romanesti sunt, in schimb, in legaturarnai mult cu un fenomen natural, ca grupul de copaci delaCorni sau indeletniciri ale unei parti din poporul romanesc,cum este la Stenäpari, intre Bufenii de dincolo de Oravita,cari-si trag numele dela incadrarile de lemn pe care le faceaupentru minele incepatoare, ceea ce nu exclude o asamanarecu Isteampurile ardelene, sau la Carbunarii vecini, pomenitide mult si in documente, in legatura sau cu carbunii minelorsau cu mangalul care se facea in padure.

Problema se pune asa, cine au fost acesti Slavi cari au creatin parte nomenclatura Banatului? Trebue, sä vedem inteinsii,cum s'a pretins de peste Dunare, pe cei dintai locuitori dinnoua epoca istorica a acestui teritoriu ? Romanii sa nu fieoare decat locuitorii tarzii, veniti in urma unei populatii careprin intaietatea ei in aceste locuri sa-si fi castigat anumitedrepturi ?

Pentru a se gäsi o explicare, trebue sä ne gandim la douafenomene analoage din Peninsula Balcanica. Unul este alAlbanezilor, cari locuiesc o taxi unde numele de localitatisunt si ele de origine slava, ceea ce nu inseamna ca Albaneziiar fi venit de cine stie unde din Nord si n'ar fi facut decatsa mosteneascl pe Slavii cari ar fi fost intaii locuitori aiprovinciei. Si, tot asa, mai jos, in Pelopones, Grecii, si numaiGrecii, se afla intr'un loc unde, dela Tripolita pana la vecheapea a Spartanilor, numele au un sunet slay pe care nimeninu s'a gandit sa-1 tagaduiasca. Daca unii filologi pot sa lifixeze Albanezilor cine stie ce veche locuinta la Nord, pecare nimeni n'ar putea-o defini geografic si de acolo ei sä fivenit in pamant strain, intrebarea se pune: dar Grecii uncles'ar fi ascuns ei o bucata de vreme, pentru ca pe urma sä cadain stapanirea Slavilor, din cari, de alminteri, au ramas douasemintii bine cunoscute: Iezeritii (dar aici nu sunt iezere)si Milingii, pentru a-i desfiinta pe urma ?

Lamurirea este urmatoarea. La un moment dat, o parte dinpopulatie poate fi silità de imprejurari sa se refugieze. Maimulte generatii pot sa traiasca in acest Mc de refugiu. Impre-jurari mai favorabile pot sa aduca revenirea vechilor locuitori,

2 2 N. IORGA

cari, strecufandu-se färà violentà asupra inlocuitorilor, impru-mutà dela dânsii numele date de acestia. Pentru a invederalucrul mai bine, sä ne gandim cà Oltenii cari s'au asezatin Banat ar fi fost goniti de Turci, ca" o populatie turceascäs'ar fi asezat in locul lor si ar fi dat nume turcesti, iar ei,dacA li-ar fi fost dat sl revie, n'ar fi putut face altfel decals'à adopte aceste nume turcesti. Acelasi lucru s'a intfimplat,de altfel, i cu Românii i Bulgarii scosi din vechile lorasezàri de Turci de-a lungul Dunarii si in Dobrogea: s'aint'amplat ca sate slave si românesti sa ia locul Turcilordispàruti, dar numele turcesti sà ram'anà.

Dar ceea ce invedereaza mai bine &à avem a face cu Slavide provenientä recentl, e nu raritatea numelui de #Sdrbi*in nomenclatura geograficI (v. mai sus), ci, mai ales, ab-senta aceluia de .5'chei (din #Sclavi»), cel mai vechiu numepentru Slavi, pe care-1 intdlnim pretutindeni aiurea, dela

Brasovului la ,,s'cheile din Roman fi din Suceava. Ori-cum o populatie româneascA trebue sl fi rAmas pe aiciea ar fi trebuit sA numeascä pe vecinii ei cu acest nume.

$cheiisi

IV. CELE DINTAI FORME MEDIEVALE:ARPADIENII $1 BANATUL

Asupra celui mai departat trecut al acestei regiuni lipsescorice informatii contemporane. Toate izvoarele primelor se-cole unguresti, cu o lipsä aproape totalä de documente, serezuml la un numar de cronici in care se amesteca o vechelegendl poetica, farl valoare, cu cunostinti carturaresti sicu oglindirea situatiei contemporane pe la 1200 sau chiardupa aceastä data.

Dupa «notarul anonim al regelui Bela», rege care e, de sigur,ultimul cu acest nume, in partile banatene, concepute exa-gerat ca intindere la Est, ca si, peste Tisa, 'Ana la Titel,stapanesc pe rand, asupra $cheilor, cu autorizatie «greceascb,bizantina, Keanus si Salanus, bunicul si « nepotul » sau « stra-nepotul ». Numele primului, pe care 1-am aratat candva caavand o asamanare si cu al haganului avar, poate fi legat, asacum, din Mulls, un alt izvor va face cetatea Morisena, «Mull-seana» , cu vechea fortificatie de la Keve, iar din Salanchemen,peste Tisa, a iesit Salan, ambii voevozi, «duci», bulgari, cari nupot fi admisi pentru alt timp decat, cel mult, al unor vremimai noi. Ca e vorba de un imprumut din vechi balade oarata si cererea lui Arpad fata de Salanus : el vrea pasuniletarii si apa Dunärii, oferind doisprezece cai albi, douasprezececamile, doisprezece copii cumani, stdpairea cumand, ur-miind pe a Pecenegilor, e dela sfdrsitul secolului al XH-lea side-a lungul celui al XIII-lea , douasprezece fete rusoaice,intinderea in tara Haliciului, in Galitia, e din aceeafi vreme,

si douasprezece caftane.Salanus duce o lupta inviersunatä, ajutat si de puteri « greco-

bulgare * dincolo de Dunare, pomenindu-se si o « portaWasil », cu pronuntarea greaca a numelui Imparatilor bizan-tini. Ea are, in intregime, un caracter absolut neistoric.

N. IORGA

Cu acest prilej se desfAsurá o geografie bdndteand carenu corespunde cu acea vreme, dar e frith indoiald exactd pentrusecolul al XIII-lea, and s'a compilat cronica de un cunoscdtoral regiunii. Afl Am «Toplucea », « care nu e cleat Topletul,Cetatea Neagrá, Nigrum castrum, care e, in «limba Scheilor »(nominaverunt Sclavi secundum idioma suum) Surul, deciromâneste, Bodrogul, Begheul (Beguey), Cnejna (Kenesna)la vadul Tisei si Ursova sau Ursua (Urscia e o rea cetire),care este, cum am spus, Rusava sträveche, ortcgrafie fran-cezà, in legAturà, fireste, cu o asezare de « Schei » « Rusi »;numele e redat intr'un document din secolul al XIII-lea caUrclzow 1), ceea ce aratä sunetul S transmis.

Si, in sarsit, supt duci, apar acei kenezi, evident Români,pe cari, pentru altá parte din teritoriul românesc, ii mentio-neazA calugarul Roger, descriind nävälirea Tatarilor, sprejumAtatea secolului al XIII-lea 2).

Glad, stäpanitorul dela Keve (originea cuvântului, pecare o cAutam intr'o cheie româneasc5, poate fi si in kö,stânck a Ungurilor, pe care, in România veche, o ggsim laChioajdele muntene si la Cuejdiul din Moldova), si Ahtum,Ohtum, pretinsii sefi din secolul al IX-lea care sarsit,and pAtrunderea ungureascA nici nu putuse atinge acesteregiuni, acesti « Bulgari », intr'o vreme and am spus si repetca nu se poate admite o stapânire bulg6reased, ail tintl sifArà folos, de altfel, asupra acestui mal drept dunärean, suntsimple creatiuni poetice. 0 cercetare serioasA a acestor dougnume nu s'a fäcut de alminterea p AnA acum; trebue sA fievorba, cum e cazul cu acela al lui Bach, cumnatul lui Ahtum,care e numit dupá Bacica vecinA, de nume de localitAtiprefAcute in personalitati luptatoare. Oricum, nu se simtein ele nici ceva slay, nici ceva românesc, iar, pe acel timp,populatia fiind de sigur româneasca, la apeteniile bulgarestinu poate fi vorba de vechile nume pägâne, uralo-altaice.In sarsit, ceea ce nu se observä, formatiunea centralizatà,

') Pes t y, o. c., II, p. 393 (dupä Fejér, Codex diplomaticus, VIII).2) Pentru chinezii de mai tarziu si rolul lor, v. si articolele d-lui N i c. T o m i-

c i u, in Dada dela Timisoara, Novembre 1939: Chineji Fi Voevozi in Banat (bogatmaterial).

24

OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 25

supt conducatorul de oaste si apoi supt imitatia de Imparatbizantin, nu admite voevodate « bulgare », autonome : de oluptä cu cap etenia dela Marea Neagra, « hanul », regeleBulgarilor, nu e vorba.

lath', deci, ce se cuprinde, ca simplä ipoteza poetica, in faimo-sul « notariu anonim al regelui Bela » si in povestirea care seadauge la Vieata Sfantului Gerard, redactata tot la inceputulsecolului al XIII-lea, in vremea and regele Andrei, care afacut expeditia in Egipt, ia asupra-si un rol de cruciata lup-tatoare p Ana la restabilirea Imperiului latin la Constantinopolsi combaterea necredinciosilor in Locurile Sfinte.

Elementele in adevar istorice pot fi numai doua.Intaiu predicatia in aceste regiuni, unde p Ana atunci nu

era nicio adevarata organizatie ierarhica a Bisericii crestine,in Oradea numai stand, se pare, cu titlul de abate, un ucenic, dar numele de Anastasiu trimete la prima alcatuire bi-zantina a crestinismului ungures0, al Germanului SfantulAdalbert, crestinatorul Ungurilor, un sef religios, acel Ge-rard Venetianul, a carui actiune in Rasarit e fireasca pe ovreme and cetatea lui isi incepea actiunea de stapanire eco-nomica si civilizatoare in Rasäritul balcanic si partile vecine.Se da 1047 ca anul mortii de martir a misionarului, ames-tecat in luptele din Ungaria dintre candidatul crestin si celpagan la coroana.

Nimic nu se stie sigur insl in ce-1 priveste, Venetia insasifiind lipsità de izvoare pentru acest veac al XI-lea, and ajunsea i se fixa, supt toate raporturile, situatia. Legenda tarzie,

cum se vede si prin caracterul franciscan atribuit lui Ge-rard, arunca, in legatura cu fundatia misionarului, care a tre-buit sa se asemene cu aceea a episcopilor de Salzburg in partileInca pagane, numele de Chanadinus, Cenadeanul, al unuierou care, pacatuind, se rascumpara prin crestinare si prinlupta cu Ahtum, caruia ispraveste a-i tlia capul. Ca e vorbanumai de o creatiune epica, o dovedeste chiar episodul cameritul acestei ucideri il reclama un Gyula, nume de mult

1) La Pécs (Ftinfkirchen) e, dupa legencil, un episcop Maurus, din avangardacrestinismului misionar germanic.

26 N. IORGA

curent la Unguri, fiind la inceput al unei demnitati, numitàIn'Accg de Bizantini, iar, and Cenadeanul aduce inainte, pentrua-si afirma dreptul, limba celui mort, e felul de dovadape care-1 intalnim in vechile noastre povesti. Legendarsunä cele sapte femei ale lui Ahtum i marile lui averi. Si-tuatia de conte, de « span* care se atribue invingatoruluiarata si ea obisnuinta cu normele de organizatie politica,tarzie, in acel Banat. Amestecul Vidinului s'ar putea admite

pentru o epoca mai veche, dar importanta cetatii, undes'ar fi botezat Ahtum, se datoreste numai luptelor lui ManuilComnenul cu Ungurii in secolul al XII-lea, despre al carorrost pentru Banat va fi vorba indata, dar numai pentrusecolul al XHI-lea, i inca tarziu, poate fi vorba de o valoaremilitara Si istorica a Severinului.

Ar fi existat, am spus-o, la Muras o urbs Morisena,adeca Muraseana. Numele e neadmisibil tot asa in toponimiaromaneasca si in aceea a Ungurilor; la noi, dacä o numire

luatä dupa apà, ea nu face deck a reproduce, fara niciunsufix, pe acela al apei Insei, ca in Arges, Suceava, Neamt,B arlad, Bahluiu (vechiul nume al Harlaului), iar Ungurii,cari au mostenit i vechiul teirg slavo-roman, fàrä a-i adoptanumele, ca Suedezii in thorp, nu cunosc cleat cetatile cuadausul vdr-ului. Sufixul in ena, eana, e romano-slav, dar,cum am vazut, nu se potriveste in acest caz.

« Cenad# e in legatura cu numele de Cena, pe care-I purtapana daunazi un general roman venit din armata austro-ungara. Legenda, care nu poate spune nimic real pentrusecolul al XI-lea, are importanta insa pentru starea de lucruriin vremea mai noua, cu vreo doua sute de ani, a redactarii ei,

astfel avem printr'insa notele asupra vieii banatene pe laIwo, care nu face deck sa continue, neaparat, alcätuiriobisnuinte mai vechi. Dacl mentiunea cailor salbateci ailui Ahtum e o confuzie cu stepa care hraneste i azi acesteherghelii, in schimb avem pastorii, cu privire la cari, i dupa.suggestii carturaresti, vechile cronici unguresti au facut « pa-sunile Romanilor pascua Romanorum, cu turmele nenu-m5rate.

-e

*,

Si

si

OBSERVATH SI PROBLEME BANATENE 27

Cai, boi i oi » se daruesc sfantului. Cojoacele 1) sepoartl. Si atunci, ca i pe vremea vechii intinderi bulgaresti,,,dar nu in regiunile Inca sterpe ale Banatului, vine sareaardeleand, dela Ocna Sibiiului, unde se va fi lucrat necon-tenit la saline, acea sare a aril trecere o va opri hotarit Lu-dovic-cel-Mare, la 1373, in ce priveste ocnele muntene 2).

Din Vieata Sfantului Gerard mai iese ceva pentru istoriaBanatului si a celor mai vechi locuitori ai lui.

28 N. IORGA

dintre acesti Asanesti, care e Tarul Ioan Asan, regalitateaungureasca aseaza, Inca din August 1233, in Severin, undeatunci se inaltà castelul ale carui urme se vac' Inca, trebuinda fi mai adanc cercetate, alaturi de ruinele lagarului roman,primul Ban, un Lucaciu, Lukács, cum il scrie Pesty si altiistorici unguri, sau, simplu Luca (Lucas, Leucas, Leukus),.urmandu-i un Os lu, cu numele turanic, si un Stefan care ar fidin neamul Ciac, Csdky 1).

1) Pest y, o. c., II, P 248.

V. ROMANII 1 SEVERINUL

Arpadienii ajung a urmari, cum se va vedea, scopuri bal-canice, dupà ce la Constantinopol se aseaza trecatorii Impa-rati latini si vecinul dela Dunare e Statul Asänestilor, Incaneconsolidat. Punctul de plecare e noua cetate a Severinului,ridicata, ca toate fundatiile medievale, pe o urrna antica,Drubeta 1).

Dar navalirea Tatarilor, strecuratd si prin aceste /ocuri,!aduceo scurta intrerupere. Nesimtindu-se in stare sd mai apereacest hotar, dincolo de care e neatinsa putere a Imperiului or-todox, regele Bela recurge la Cavalerii Ospitalieri, cari ar fiintemeiat un Stat francez ca in Locurile Sfinte, si ne-am in-treba daca Banul Pous sau Pons, pe care Pesty-1 aseaza la1255 2), nu apartine acestui intermediu cavaleresc, daca eln'ar figura in Liber dignitariorum si intr'o functiune de Curtepe langa regele Ungariei. Numele n'are insa nimic unguresc,pe and la noi, pe lângä boierul muldovean Paos, intalnimla Banateni chiar, pentru Pavel, nu forma bisericeasca, greco-slavonä, de Pavel (ca in Sau1=Savel), ci forma, influentatäde Biserica latina, daca nu de-a dreptul transmisa, de Pau,care se intinde pâra in Gorjul familiei Vladimirestilor inprima jumatate a secolului al XIX-lea, in Prahova chiar fiindsatul Paulesti.

irul acestor Bani urmeaza apoi neintrerupt, cu *tefan,cu Laurentiu (1263-7), cu Ugrin (si 1274-5), cu Alexandru(1268), cu Ponici (1269, 1271, 1272-3, 1279 si urm.), alcarui nume (din Ponea) e obisnuit la Români, cu Pavel

1) Pentru vechi Romini stgpfinitori in aceste pArti v. numele de Ubul, inPest y, Szorényi vdrmegye hajdani oldh kerfiletek, p. 6.

2) Acelasi, A szorenyi bdnsdg, II, p. 249.

30 N. IORGA

(1271-2, 1273-5, 1277-8), cu Albert, cu Mykud, care arputea sa fie Micul (1275-1279), daca nu si-ar numi neamul«Kukenusvennolth », cu Reinold, cu Bela (1279) si altii, treed-tori. Impresia ce se culege din aceasta cronologie incurcatae ca, prin anarhia in care se mentine dinastia Arpadienilor,acela care, peste toate aceste intercalari, se impune eLaurentiu sau Lorint 1). El facea parte din familia vechilorOslu 2).

Pentru dinastia arpadiana, care s'a stins la sfarsitul seco-lului al XIII-lea, deschizfindu-se pentru toate timpurileproblema ungara, aceasta parte estica a Banatului mai alesavea un singur interes: al apararii sau trecerii vadului peunde putea sa se intre in Peninsula Balconied, spre urma-rirea unor scopuri mai inalte. Cucerirea peste Dunare nuputea sa fie decat potrivit cu ideea esentiala insasi a acestuiStat al cruciatei latine, realizata, Ong atunci, intr'o formatrecatoare, de luptatorii francesi si venetieni ai cruciatei aIV-a, dar care, dupà neizb Lida finala a instalärii latinismuluiin Bizant, cerea alta forma pentru continuarea operei. Dna'n'ar fi fost navalirea Tatarilor, tendinte de acestea la vadulDunärii s'ar fi continuat neintrerupt, mai multà vreme, darea a facut ca toate scopurile firesti ale dinastiei arpadienesä fie amânate cu eiteva decenii din cauza refacerii necesaredupà acest cumplit cutremur. Dar Ungurii au putut sa ajungain al treilea sfert al secolului al XIII-lea 'Ana si la Sofiasi, ca baza pentru patrunderea balcanica, li-a trebuit aceastacetatuie banateana. Regii ungari se sprijineau si mai departe peSeverin, pentru eà era singurul castel ce-1 aveau la indernâna.

Ideea insasi a Banatului se cere de altfel lämurita. Cuvântulnu este unguresc; dar nu este nici slay, fiindca jupa de odi-nioara, de unde vine in Banat numele asa de interesante deJupa, Jupalnic pentru c Ate un sat, si jupanul n'au suferit schim-barea fonetica necesara pentru a da forma ungureased bdn, ci

1) Ibid., p. 248 §i urm. Bani ipotetici qi presupu0 in vol. I, i la DrAgglina,,o. c., II, Q. 145 §1 ULM.

2) Ibid., p. 147-


din aceastä origine avem spdn, panul. Ar trebui sa se admitàprin urmare cine stie ce persistenta avara, Avarii, cari s'auasezat in Panonia, la Dunarea mijlocie, avand fàrà indoialasap anire si asupra Banatului ses i chiar asupra regiunii devad, care li era necesara pentru trecerea si in acesteprecum trecerea lor principala se facea, la Sudul Panoniei,prin Sirmium i Singidunum. Banul, prin urmare, nu repre-zinta altceva deceit avangarda cruciatei, ci nicio notiune de ade-vdratd administratie nu se addugea pe langd functiunea aceastamilitard de pdzitor al vadului fi de conducdtor al celei dintditrupe de invazie. Aceasta se invedereaza prin lipsa oricdrordocumente strdine, afard de mentiuni ale Sfdntului Scaun,care-si avea episcopul catolic la Severin, pana la sfarsitutacestei epoce 1).

Intre Bani cativa au putut s aibà o origine mai vecheromaneasca, dar, oricare ar fi fost caracterul lor, ei nu seputeau sprijini pe un alt element militar vesnic la indemanadeck pe conduckorii acestor elemente ostasesti de rasanoastra 2).

De sigur i supt Ludovic, dar, documentar, supt ginerelelui, Sigismund de Luxemburg, incepe daruirea cu pamanturia Romanilor de prin aceste sate, ca Vasiliova 3).

Supt acest rege-Imparat de cruciata, care prigoneste crudpe oameni de legea veche, Banatul se incredinteaza viteazului

priceputului Florentin Pippo, adeca Filippo dei Scolari,devenit span (spano) si

N. I ORGA

Vitejii dupa datina angevina, se intalnesc si in acest timp(1429)1). Nobilii din Macicas, Roman si Mihai, cuceresc caste-lul Golubaci 2), dar familia Ii pierde actele la prada Sulta-nului Murad pe la Sebes. Un Vladislav, fiul VoevoduluiMilutin, e pomenit la 1439 in Mehadia, unde la 1387fusese chenezul roman Petru, fiul lui Danil63). Ei aflaintrebuintare, cu chenezii lor, ca la Halmaj, i supt noulcomandant strain in numele Suveranului international, pre-ceptorul Ordinului Teutonic, caruia i s'a incredintat Seve-rinul, Nicolae de Redwitz, care se ocupa de o chestie de oiromanesti, din « Harum », Cavaran, la 1430 4).

Insarcinati cu o misiune militara importanta fata de Turciidunäreni, nobilii romani, ca Ladul, adeca Vlad, fiul luiVladislav, fiul lui Petru (« Pete »), i inlocuitorul lui, Nicolae,un unchiu, « viteaz de curtea regala », ajung a avea un intregvast domeniu, cuprinzand satele Bizere (Basaraba ?), Calova,Varciorova, Slobozia (

VI. CAVALERII BANATENI AI ANGEVINILORLOR

0 noua dinastie având cu totul alta mentalitate, din altmediu, i tendinte de cavalerism, asa cum se formase inFranta si se transmisese in regatul Celor Doua Sicilii, ia,la inceputul secolului, Coroana, dar nu i traditia Angevi-nilor.

Pentru acestia, orke populatie cu valoare militard std peacelafi plan, ca element utilizabil pentru acea cruciatd pe care

simt ca o datorie.Va aparea deci, imediat supt ei i o cavalerie ci o burghezie

romaneasca fi aici in Banat, iar Romdnii liberi vor deveninifte pretiofi auxiliari, avdnd a intra prin forma vasalitdliiintr'o ordine de solidaritate politicd fi militard ca in acel Apus.

Supt Angevini se intAlnesc deci, lard zabavä, alaturi: orà-senii din Sebes, numele dat de popor p Ana azi Cavaran-Sebesului, adeca Sebesului din partile Cävaranului, i nobiliiostasi, dar, si in orasul care domina regiunea, in acest « Sebes-\Tar », este un p Arcalab, un « castelan », i acela din 1350,un

34 N. IORGA

Ban de Slavonia si Croatia (1351-6), dupa un Pelsoczy Bu-bek (1356-6o) i alti Maghiari, din familiile Alsány iKoreghy,panã la conflictul cu Voda-Vladislav, care e Ban al Severi-nului, In lupta cu intreprinzatoarea familie de luptkori Heemfy(1368-9, 1372, 1390), un Paul Liszkai, urmasul, real saunominal, al lui Vladislav, Ioan Trentul de Nevna, intre intoar-cerea inaintasilor, a caror serie o rupe Mircea la 1390, aparaSeverinul (1376-8): cel de-al doilea pare a fi un Roman,poate Frencul, Francul, forma Trentub fiind o lecturarea 1), dar gasim si forma Treutul, 2) care indreaptä la o aka.explicatie. Acest Ioan hotaraste in procesul de care a fostvorba mai sus 3).

Dupa Vladislav i inainte de Mircea, Dan-Voda, fratele ace-stuia, patrunsese, cu oaste puternica, 'Ana la Mehadia, tre-cand peste Inii > romani de acolo, la Timisel,Criva i Potoc4). Un Vlad, fiul lui Dan, nume domnesti, a-ratand o continuitate de viatcr a neamului, juca si el, pe atunci,un rol important in aceste parti3).

Numeroasele documente unguresti pe care raposatul Nico-lae Densusianu le-a publicat in colectia

OBSERVATII I PROBLEME BANXTENE 3!

ai regelui, viteji, precum erau cei dela iesirea Murasului din Ar-deal la Poarta-de-Fier, prin partile Hategului, ca HuniadestiiMOO, i ei ajunsesera a trece si la Biserica stapanului. Nuavem nicio reprezintare prin pictura a Mr, dar, in cutare satdin Sud-Vestul Ardealului, bisericuta pastrata cu vechile eizugraveli prezinta, alaturi de femeile lor imbracate romaneste,pe acesti luptatori cad au la gat, lasandu-se pe piept, sabiadaruità de rege, ceea ce arata situatia lor exceptionala. PfinAfoarte tarziu aceste neamuri s'au continuat, i ele au datregiunii dela Caransebe i Lugoj, si mai tarziu, supt printiiardeleni de rasa maghiara, o intreaga ostire totdeauna gatade lupta.

Pe la 1440 Coroana recunostea, adresandu-se spanilorunguri de Timisoara, ea' este in aceste parti o intreaga uni-versitas privilegiata a

36 N. IORGA

Supt ocrotirea lui Hunyadi se stabileste, in discutia asupra..proprietatii « castelului Drencova pe Dunare, o paritatesociall asupra drepturilor ce aucapatat dela regele Albert : de oparte Mihai de Ciorna, Ban al Severinului, de alta Nicolaede Bizere 1). Dar fapta cea mare a acestui Roman devenitnobil si catolic, poate i prin lunga-i activitate in Apusulitalian, stä in aceea Ca el a creat acei quzi (iudices) ai nobililorcelor qapte Scaune ronanesti » cu Scaunul# in Sebes, cari sevdd functiondnd intdia oard la 14522). i, indatä, langa Ciornase aseaza Ban de Severin un Roman din Sebes, Petru Dan-ciul 3).

In acelasi timp Romani, croitori, olari, fierari, administreazaca juzi i jurati Caransebesul 4), uncle se ingramadesc, desfa-candu-se de iobagie i altii de neamul lor 5). Alaturi, in orasvedem, la 1484, pe Lazar de Halmaj i pe Dragul ca fispani(vice-bani), langa Andrei de Varalia, judele nobililor 6), careintareste judetelor romanesti, opt la numar, privilegiile luiSigismund i Ladislas, la 29 August 14577).

Regele Matias se ocupa personal de toata aceastd lume dinneamul salt, trimetand pe Garlesteanul Iacob, care-si facusecasa la Sebes, tocmai la Iaice, capitala cucerita a Bosniei, incalitate de « vice-Ban »8). El va fi apoi i unul dintre cei doiBani intregi de Severin3). Acolo, la Severin, in acest timp ajungca vice-Bani » domnii romani de Halmäj si de Plugovita 15).Dar « boierii de Armenis apar ca stäpani si in Buchin,Poiana i Bolvasnita («Polonicza »11). Nobili de acestia aparpretutindeni: la Tincova, la Mutnoc, la Negotesti 12). Cand

1) Ibid., PP. 58-60, no. 65 ci n-le urrnatoare, pp. 64-6, no. 68. Cf. ibid.,pp. 56-7, no. 63.

2) Ibid., pp. 62-4, no. 67. La Orcova e insa castelan un Ungur; p. 66, no. 69.3) Ibid., pp. 66-8, no. 7o. Chenezii continua cu darurile lor de animale (vitei,

vieri, oi, etc.); ibid.4) Ibid., pp. 71-2, no. 74; PP. 45-6, no. 86.3) Ibid., PP. 73-4, no. 77-5) Ibid., PP. 93-4, no. 93-7) Tincu-Velea, o. c., p. 25i §i urm.

Pest y, /. c., pp. 98-9, no. 95.5) Ibid., pp. 126-7.

10) Ibid., PP. 99-700, no. 96; pp. 108-9, no. 1o4; pp. no. to6. Un.Vlasie de Plugovita e apoi officialis la Sebec; ibid., pp. 113-4, no. 109.

") Ibid., pp. 100-3, n-le 97-8.12) Ibid., p. 112, 00. 107.

«

a

a

9

aro-1,

OBSERVATI1 $1 PROBLEME BANATENE 37

gasim un preot la Glamboaca, el poate fi catolic1). Dna vedemla 1500 doi nobili, din neamul Cucavita, cari sunt pedepsiticu confiscarea pentru ca au trecut la

N. IORGA

rege, nu se poate fti ce limbo vorbeau acasd o putem privisi mai departe ca a noastrd, scade. De Pau chenezul nu se maivorbeste decAt ca de un om temut 1).

In locul vechilor nobili gAsim ca pArtas larg al pArnantuluibAnAtean de RAsArit pe Ungurul Ioan de More 2). Numai Se-besul, cu 4 Faraonii » sAi tigani 8), rAmAne cu vechile neamuri.Dar vieata politica' a incetat deocamdatd, rdmiiind numai im-prejurdrile locale zilnice, cu micile procese pentru pcinidnt.

Cu vremea se va ajunge la un sArac Banat de Lugoj.atunci, incetul pe incetul, ajutati si de regentul slay Petro-

vici, in vremea minoritAtii « craiului » Ioan-Sigismund, Sdrbinoi pdtrund. Totusi vechii nobili se impotrivesc la orke acordarede mold la straini 4).

De acuma, mai strdnse raporturi se leagd cu Tara-Romd-neascd vecind: Ban la Caransebes e S Arbul romanizat NicolaeCherepovici6), a carui flick Elena, se mArità cu Petru-Voc15,fiul Chiajnei, nenorocità cAsAtorie rApede ruptA, lAsAnd ofatà, Tudorita 6).

Acte apar acuma si in ungureste 7).Dar cultul limbii romdnesti se pdstra. Ceind aporu propa-

ganda calvind, ea ridicd ci aici limba in(eleasd, limba popo-rului. Contra


din Banat: dela « Cavil-an-Sebes », Efrem Zacan, 0 dascalde dascalie », si dela Lugoj (#Logoj »),

40 N. IORGA

sefi. Felul lor de lupta e insl al haiducilor. Nimic din bunaranduiala a vechilor cavaferi romani, si nu putem sti ince proportii acestalalt element ar fi fost reprezintat macarin trupele celor doi Bani.

De aici innainte, in cursul indelungatelor lupte pentru Ar-deal p Ana la asezarea durabill a lui Gabriel Beth len, gasimdoar, la 1607, in calitate de capitan al singurelor orase Ca-ransebes si Lugoj, pe un *tefan Voevod1). Supt noul print,ca si supt primul Gheorghe Rikóczy, carmuirea e ungu-reasca, p and ce ea incape, dela 1644 inainte, in manile luiAcatiu Barcsai, care era in adevar Roman, dar din Ardeal,si el va ajunge a stapani, catva timp, in grele imprejuräri,provincia sa de nastere. In rostul de parcalabi la cele douàorase se intalnesc totusi Inca descendenti ai vechilor familii:Castrut, Garlesteanu, Ivul, Duma, Fiat, Gan-Ian, Criciovai(din Criciova), Floca, Macicas 2).

Dar Beth len insusi, dupa acel inaintas, Gabriel Báthory,care chemase in ajutor, contra lui Radu-Voda *erban dinTara-Romaneasca, pe Turcii timisoreni, trebuise a cedaSultanului, la 1620, Lipova si Inaul. Urma, la 1658, intin-derea dominatiei turcesti, cu cerere de tribut 3) si asuprapartilor, p Ana atunci ferite, dela Lugoj si Caransebes.Aceasta parea ea inseamna sfarsitul, de si, cum vom vedea,in locul unei aristocratii de mosii, acum ispravita, energianationall se va ridica iarasi, din straturile adanci.

Raporturile cu Tara de dincoace n'au fost intrerupte nicio-data in secolul al XVII-lea. Un alt Voevod, Bunea de Caran-sebes, Vaida Buna, ajuta la asezarea lui Matei Basarab. Dupa.1650 neamul Brancovicilor, pe care multi, ba chiar ei insisi,romanizfindu-si astfel numele , au cautat sä-1 lege de Bran-covenii munteni, e necontenit indreptat spre Domnii din Bu-curesti. Dupd indemnul neastdmpdratului Gheorghe Brancovici,qerban-Vodd Cantacuzino ajunse a cere Impdratului sd i se dea,inainte de cucerirea de Imperiali a Caransebesului, ydioarei fi

1) Pest y, o. c., I, p. 38.2) Ibid., p. 324 §i urm.1) V. eli Tine u-V e 1 e a, o. c., p. v.


Lipovei, tot acest grup romdnesc de stdpdnire turceascdin plind desfacere, unde orasele treceau din mdni in mdni,de la 1690 la 1695 1). In aceste lupte se amesteca si nume deluptatori romani, ca Dragoiu Dragan, un tirban si enigma-ticul « Grof Petrasco » 2). Intrat in balade, Veterani, gene-ralul imperial, care muri aici dupà ce ocupase, intr'un mo-ment, o parte din Tara-Romaneasca, devine aproape unerou national.

i in luptele pentru recucerirea Banatului la 1738-1739,Romanii avura o parte pe care o arata, cum vom vedea,cronica mare a lui Nicolae Stoica.

Intamplator, ei ataca, in acest timp, pe Turci, ca la ValeaRea. Alte ori se inscriu la aceiasi Turci, ca seimeni sau «volun-tiri * si iau bani si hrana dela dansii, pe cand in alte satenalvalitorii prada fail crutare. Nemtii, cari rechizitioneaza totulsi, la intamplare, distrug tot ce li se pare suspect, ca la Caran-sebes (1738), ii ridica impotriva lor. eful impotrivirii era unNicolae Bumbacila din Teregova. Idealul li-ar fi fost conti-nuarea acestui razboiu : «Tine, Doamne, tot asa : nici cu Turcul,nici cu Neamtul »3). Ei ziceau soldatilor impOrdtesti # sd se caredin tar a kr,, caci dansii nu se vor supune». La Slatina, Austriecii,cu auxiliari sarbi, trebuira sa dea o batalie formala taranilor,condusi de chenezul lor. (< Lotrii » acestia se tineau insä bine.Trebui deci sa se distruga Slatina, Golentul, Borlova, Petrosnitasi Bolvasnita 4), Jdioara, centrul rezistentei, Criciova, Costeiul,Bojurul ( ?), Ohaba, Lunca, Desul, Belintul, Hanzestii, Drinova,Uzestii, Halmajul, Iasenova, unde capetenie era un Iacov.

La 1716, Timisoara, la 1717, Rusava si Meedia ajunsesera a fiimparatesti, si granita se intinse, pentru vreun sfert de veacsi asupra judetelor oltene. A fost apoi in secolul al XVIII-leachiar un moment in care, la delimitarea cu Turcii in 1739,erau so treacci la Tara-Romeineasa, dupd cursul apei, faptesate: Pecenisca, Breaza, Topletul, Coranicul, Tufarii, ,5'upanecul

1) Magazinul Istoric, V., Cronica anonitni (R adu Popesc u).3) Tine u-V e I e a, o. c., P. 73, nota 60; 13. 74, nota 61.3) Dragalin a, o. c., III, p. 212.4) Ibid., PP- 314-20.

42 N. IORGA

Si Bdile; numai imp osibilitt4i tehnice, la sciparea canaluluidesportitor, care se prevdzuse in tratat, le-au pdstrat Impdratuluiinvins silit la pacel). 0 amintire puternica a acestui faptse afla si in aceasta marturisire a d-rului Alexandru Popoviciu,istoricul i descriitorul Bäilor Herculane, la 1877: « Dupaun plan ce se afla la manastirea Tismana, in Romania, si dupacum se stie, a fost pdmantul Romdniei pdnd in Cerna,si toc-mai supt tirbei s'ar fi intins Austriecii peste Cerna. In cemod si cu ce drept ? ».

SA rezumam, acuma, rezultatul acestor constatari documen-tare si al acestor probabile ipoteze.

De ate ori este vorba de Banat, at atia Ii inchipue cain evul mediu el a reprezintat o provincie pe care intindereaungureasca ar fi atins-o i stapanit-o. Aceasta este cu deg-varsire fals. In curs de mai multe generatii, de alminterip and in zilele noastre, spornicia poporului unguresc n'a fostasa de puternica, incat sl poata intinde o populatie de rasaregilor cuceritori asupra unor provincii unde ea n'ar fi existatparka atunci. Cand regii unguri au patruns pana aici, ei s'aufolosit de mijloace care nu erau acelea de rasa. Astfel SfantulGerard, Italian, cu « Morisena » lui dela Ceanad, nu facealtceva decat sa infatiseze o expansiune religioasa de

1) Gris e 1 lin i, o. c., p. 175: *Es begriff die gedachte Erdzunge sieben Dörfer,namlich Peschineska, Persa, Toplez, Karabinik, Fursura, Schupanek und die warmenBader von Mehadia; denn diese lezteren zu erhalten war die Absicht der Turken beiden Traktaten gewesen. Die Komissarien und Ingenieurs beider Theile stellten diesorgfaltigsten Messungen an, und man kam uberein, dass den Fluss aus seinemalten Bette zu leiten kein anderes Mittel sei als sein Wasser in einen Kanal zusammeln und solchen zur linken von Altorsova in die Donau zu führen. Die Unter-nehmung war gross, und nicht weniger schwer; denn dieser Kanal muste fiber dreiMeilen am Fusse der Gebirge fortgefuhret werden, welche diese Erdzunge urn-.geben. Das benahm den Tarken den Muth nicht. Sogleich liessen sie die Arbeitanfangen, und wirklich verdienet das Stuck, welches am Weg von Schupanek insBad davon noch fibrig ist, Bewunderung. Der Kanal, wie er sich an einem Bergvorbeischlinget, ist mit Bogen unterbauet, welche spizige Winkel machen und mitZiegelsteinen zu einer Höhe von ohngefahr dreissig Fuss aufgemauert sind. Undank-bare Arbeit 1 Die Wasser des Flusses liefen in ihrem alten Bette niedriger weg, alsdass man sie in das neue hatte bringen mögen; man kam also, in der gesezten Jah-resfrist nicht zustande damit, und der strittige Distrikt, mit alle den Dörfern, dieer in seinem Umfange begriff, blieb unter österreichischer Herrschaft. Man sagt, derBaron Engelshofen habe durch seine Klugheit das ganze Geschäft auf solche Arteinzuleiten gewusst; soviel ist gewiss, dass er sich bei dem kaiserlichen Hofe mitdieser Kommission nicht wenig Verdienst machte s.

i

fi

OBSERVATU BI PROBLEME BANnENE 43

caracter catolic, a papalitatii medievale, in serviciul careiastateau acesti regi de cruciata cari au fost urmasii Sfantului.tefan. Daca sesul de cAtre Tisa a putut sA primeasca anumiteinfiltratii, regiunea, asa de muntoasä, patrunsa de vai atat-de inguste de catre Caransebes, nu oferea aceeasi posibili-tate de expansiune; ea nu atragea nici prin bogatiile sale,nici prin alte avantagii un asemenea avant, pe care il presu-punem, dupa ideile noastre moderne, ca necontenit manatde ambitie.

Am gasit, timp de trei veacuri, o insemnatd epoar in istoriaromdneascd a Banatului. Astfel, dela vechii Celti si Daci, de laRomanii veniti in momentul cuceririi, dela rasa care s'a for-mat prin amestecul lor, dela pazitorii liberi ai vadurilor,cari puteau fi si plugari, caci, in regiunile acestea, nu poatesa fie vorba de o aka pastorie decat a unor grupe de oi dejur imprejurul dealurilor si in partea de jos a muntelui,p aria la acesti ostasi calari, purtand cu mandrie o armaincredintata lor ca unor siguri cavaleri crestini, e o continua'desvoltare.

Urmasii acestora au avut mai tarziu un rol deosebit, inlegatura cu insusirile acestea, mostenite, de soldati. DacA,dela o bucata de vreme, aceasta parte a Banatului a incaputsupt Turci, sap anirea lor a avut o mare insemnatate pen-tru clasa populara, pentru taranii fata titluri de nobleta,legati toti de vechea religie ortodoxa. Oriunde sap anesteTurcul, el cruta # saraca raià >> si revarsa asupra ei o ocrotireimpotriva celor puternici. Acesti spahii, al caror nume s'atransmis si pang astazi in sensul de proprietari, cand liana-tenii pomenesc de vremea « spaiilor # cari, de data aceasta,nu mai sunt Turci, ci crestini ca si dansii, au cautat sa adunecat se poate mai multa lume pentru a se folosi de munca lor.MO', aici, ca si in pArtile Orazii Mari, un motiv de sporirea populatiei.

Evident ca nobilii supt acest nou regim au trebuit sadispara incetul cu incetul in calitate de clasa sociald, ceeace nu inseamna ea urmasii lor nu aveau in sange aceleasiaptitudini luptatoare ca odinioara. Aceasta s'a vazut si la sfar-situl secolului al XVI-lea in luptele purtate pe la Becicherec

44 N. IORGA

si in imprejurimi de oamenii Vladicai Todor, a carui calitatenationala a fost foarte disputatä, dar nu se poate fixa, si aiunor conducatori sau harambasi, cum li se zicea pe atunci,intre cari unul, precum a relevat acum in urma, intr'o pole-mica impotriva cutarui invatat sArb, unul din harnicii cerce-tatori ai trecutului românesc de acolo, d. Nic. Tomiciu,purta articolul final românesc, rascoala un moment birui-toare, care poate fi pug alaturi de acea ciudata mentiune, luataundeva de Böhm, a unei lupte a lui Mihai Viteazul insusi pe la0/ova impotriva acelorasi Tatari cu cari, de fapt, el s'a luptatin Vlasca, la Hulubesti. Am vazut ca, dupa acel izvor ne-cunoscut, el ar fi oprit pe ostasii sai sa bea si a pus sasparga butile cu vM peste care ei se facusera stapâni.

*i am gasit pe acesti tarani pastrfind, in arme, un fel deautonomie daiza a vechilor mosneni in luptele dintre Nemtisi Turci, in cursul secolului al XVIII-Iea.

VII. BANATUL DE RASARIT FATA DE INVAZIILETURCESTI

Dar relatiile Banatenilor cu Turcii merita, acuma o altàdesvoltare.

Turcii erau la Orsova, dar peste Dunare Romanii ramineauin legatura cu beii dela Cladova, carora Ii faceau daruri,cum se invedereaza i printr'o insemnare de carte bisericeasca

prin scrisorile redactate in romaneste de acesti bei clado-veni. Aceasta de i, cum am vazut, in interior, de-a-lungul se-colului al XVII-lea, unde se mai intindea autoritatea prin-tului maghiar vasal al Sultanului, deci in regiunile Caranse-besului, se intalneste din nou o serie de acesti conducatoriromani cu caracter nobiliar, al caror rol era insä cu multmai mic decat odinioara. In lunga lupta pentru Banat dintreAustrieci i Turci care s'a terminat prin pacea dela Pojarevi6sau Passarowitz, Romanii 111.1 puteau juca niciun alt rol, cleatacela de aparare locall contra incalcarii i jafului, dar, cu ase-zarea Casei de Habsburg in aceste parti pradate de Turci,sal-kite de razboiu, acoperite in mare parte si de mlastiniprin partea sesului, incepu o largd operd de colonizare 1).

Diploma lui Carol al VI-lea, din 17 Decembre 1717, care fi-xeaza caracterul Banatului, aratä foarte bine cat de deosebitera caracterul acestei impoporari, ceruta de necesitatea lucru-rilor, fata de situatia, gasitä i deplin pastratä, din Ardeal.

Ardealul, cu tot succesul indelungat al armelor imperiale,fost capatat de Habsburgi prin asa-numita < conventie iota-

ringica », pactul incheiat intre printul de Lorena, comandantarmatelor imparatesti, i cei doi printi ardeleni Apaffy,

1) Se creiazA fundi colonicales et confiniarii. Cf. §i F el i x Mille k e r, Kultur-geschichte der Deutschen im Banat. Cf. §i nota bibliograficl dela primul capitol.

a

al

46 N. I ORGA

tat51 si fiul. Acolo era o populatie cu privilegii, alcatuità dinSasi, Secui si nobili, cArora, si ca natiune si ca religie, li s'aupAstrat toate drepturile. Ba chiar, Românii neconstituind ocategorie constitutionalà, Impäratul a cäutat s5.-i cuprindà sipe dansii intre State le privilegiate, chernandu-i la comuniunecu Biserica apuseana. In Banat ing nu exista nici conventie, niciprivilegii, ci numai cucerirea cu armele, si supusi. Prin urmareImpAratul imparte tara in trei: cetatea Timisoara, tAranii siviitorii lucrätori la mine, can trebuiau gäsiti de pretutindeni.Nobili locali nu se mai recunosc: o noud clasd dominantd vatrebui sd se ridice, in noile imprejurdri.

Pentru Austria era indiferentä natiunea acestor noi locui-tori. Puteau fi Germani din Suabia, Italieni, Spanioli, Fran-cezi, acestia din urink despre can s'a ocupat recent d. Rosam-bert din Nancy, putand fi adusi cu atat mai usor, cu catducele de Lorena sau, dupa cucerire, Italo-Francezul Eugeniude Savoia, apoi un Mercy, marele ordonator al Banatului,apartineau aceleiasi lumi franceze dela Ras Ant.

La inceput, tot felul de planuri au rAsArit, ca in atmosferade « filosofie » incepAtoare, in care regentul Franciei, ducele-de Orleans, plänuia o reformä completà a bätranului regat.Carol al VI-lea, care era si un fost rege spaniol, se Ondea la« spaniolizarea * intregii Orti rAsAritene a Statelor sale. Aläturide chibzuitul Kaunitz, marele ministru al Mariei-Teresa, unFrancez, cAci dela acesti Lanni ai Curtii pleacA toate initiati-vele 1), Bode, se gandeste la introducerea de cultini noi, maimult sau mai putin aclimatizabile. Cat despre bAstinasi, se pre-tueste slab valoarea lor : Timisoara cuprinde ca negustori cevaEvrei spanioli si o oarecare burghezie sarbeasck pe cand stimde aiurea ca la Lipova era un centru de negustori romani 2).La munte mici grupe de familii romanesti, uneori abia Cate-trei-patru. Se mentinea o hotie romaneascA, mai mult dehaiduci, cu acei harambasi, dintre cari unul, Petru Vancea, agAsit rgtkind prin codri pe Francisc de Lorena, sotul Mariei-Teresa, si 1-a pus pe cale, creandu-se astfel o intreagA legenda

1)2)

V. p. 42, nota 3.#Iorg a, Studii documente, XII XIII, tabla.


romantick nu fara rasplatirea celui care inträ apoi in oastearegulata 1).

Colonii introdusi in lunga domnie a reginei-Imparatesesunt, in ce priveste pe Germani, din cele mai rele elemente,vagabonzi, cersitori, oameni certati cu justitia, viind singuri,Idea familie. Se aduc per Schub,--si a ramas la noi expresia« a duce cu supa Ei se ofera cu toba acelor can au nevoiede brate, si se adauge ca acei negustori sarbi, daca gasescfemei aratoase, le trec pe funs la Turci, pentru bani. Uniirefuza lucrul, fug; se \Tad acesti factori de civilizatie adusi inlanturi. Malaria mlastinilor Ii curata 2).

Dar se afla i altfel de coloni: acei can scapl astfel depolitica religioasa a unui catolicism prigonitor, ca i doritori deogoare nouk si (la St. Hubert, la Charleville, la Mercydorf,etc.), din Lorena franceza dupa 1770 (pang la 2.000 defamilii, ca i, pe o cale necunoscutà nouk dintre Spanioli,can fac din Becicherec o < Nona' Barcelonab3)). Era vorba si deinstalarea unor prizonieri prusieni, pe can populatia acumgospodarità Ii refuza cu statornicie, cum conflicte au locintre vechii Romani, ai caror chenezi reapar, i noii veniti.

Opera aceasta se face, cum am spus, prin Latini, delaMercy, caruia i se datoreste asa de mult, p and la cei doiBrigido, la Fremont, la Clary si la Vallis; un de Boussardadusese primele transporturi umane. Int alnim pe un abateRossi din Mantova. Italieni fac palatele cele noi in Timisoara 4).La vechile Bài, Englezul Hamilton incepe lucrul 6). UnScotti comanda la Timisoara 6). Ingineri francezi lucreaza lamarile lucräri tehnice 7).

Cred ca in timpul noului rázboiu din 1737-9 s'au aduscei dintai Olteni pentru a fi, in padure, de unde porecla de

2)Si2) Konrad Schii.

Theresia, I, Berlin 1938.pp. 289-93.

5) Grisellini, o. c., p.4) Ibid., pp. 158, 16o .5) Grisellini, o.4) Ibid., p. 176.7) Ibid., p. r75.

o. c., p.nemann, Oesterreichs Bevolkerungspolitik unterRezumat si in Revue histotique du Sud-Est européen, 1938,

156.Cf. Aurel Cosma, o. c.

c., p.

Maria-

562.

x.

48 N. I ORGA

« Bufani », material uman necesar pentru exploatarea adancu-rilor pamantului. Cum, in momentul acesta Inca, 'Ana la paceadela Belgrad, Austriecii erau stapanii Olteniei, ei au pututsa faca astfel de stramutari in masa' mare. Altii s'au chematpe urma, si sunt marturii documentare care arata and auvenit.

Marea miscare spre Nord si Vest a Rominilor macedoneni,miscare de comert international, cu totul deosebitä de aparitiasporadicl a ate unui ostas ca acel Petru de Macedonia dinsecolul al XV-lea 1), apar in acelasi veac, ajungand a da siaici Romanilor o burghezie pe care nu o avusera pang atunci.

i, la Romani, si din sate, traditiile nobiliare se continua:tgranii sunt domni si femeilor li se zice: jupdnese 2). La 1722se pomeneste in partea apuseana a Banatului ctitoria, dupaun izvor ce se va aminti mai jos, dela Sämlac-Morava,« Domnul de Giurist, de nationalitate Roman » 3). La 1747un mormant la biserica noua din manastirea Partos aduceinainte ca jude-birau pe Marcu Matul, si tot acolo-i eingropat fratele, Martin, si sotia, Maria, familia avand ase preface, ca nobili, in Mutulovici si apoi in Lengher, fami-lia se aseaza supt acest nume la Brasov 4). Alaturi gasim pectitorul scolii dela manastirea Morava : un « oarecare obar-chinez Nicolae Lucaciu, Roman nascut si locuitor in Fisegiu ».Si insemnarea urmeaza asa : « Ajutat-a apoi dansul mult sila intemeierea si inzestrarea bisericii din locul nasterii sale.Scoala dela Bartos o a intemeiat Giorgiu Laiul, jude primariudin cercul Ciacovei, Roman si acesta avut si zelos, de ori-gine din Ciacova 5). Giorgiu Laiul s'a meritat Inca si prinaceea ca a contribuit foarte mult la ridicarea si infrumuse-tarea besericii din Ciacova, apoi din avutia sa a avut multajutor si beserica catedrala din Varset, caci, maritand el douafete la Varset, cu buna zestre, una dupa un Grec, carele, maitarziu, lucrand cu acea zestre, s'a inavutit si se numea « Agia

1) In secolul al XV-lea si un Gheorghe Arbänas, Albanezul.2) Grisellini, o. c., p. 227.3) Tincu-Velea, o. c., pp. 183-4.4) Ibid., p. 187.6) Ibid., pp. 138-9.

OBSERVATII SI PEOBLEME BANATENE 45

cel bogat iara cealaltä dupà Romanul cu numele Mestet(mai tarziu Mesterovici), carele i acesta apoi, cu soata sa,a ajuns la frumoasa avere : acesti doi din avutia prin zestrefemeiasca agonisitl foarte mult au &mit la ridicarea si deco-rarea besericii catedrale de acolo » 1).

Sistemul de administratie al chenejilor, ba si al vdtailoi(vatafi), n'a dispärut nici in secolul al XVIII-lea. Intre obar-chinejii de la 1759-78 se aduc, la Lugoj, Gavriill Gurcanu

Alexandru Petrascu, cari ridica la 1767 o plangere contraprotopopului Petru Pascovici 2).

In sfarsit, o inscriptie de biserica dá drept fundator peun Rat de Mehadia, al carui neam se continua si in secolulal XIX-lea 3).

Vorbind tot de biserica de la Varset, Tincu Velea, probabildupà Memoriile batranului preot Petru Sutu, arata ca la noua zi-dire din 1780-86 ( au contribuit parte mare Romani, intre cari,dupl traditiune, mai mult sa se fie meritat chinezulEmanuel si obarchinezul Arsenie, veniti din Tara-Romiineascd,

vataul celor veniti din Ardeal, avutul Baloiu » 4). Acelasiscriitor aduce ca vechi familii banatene nobile pe Radu,Banias, Deju, Campean, Vlad, Lucaiu 8).

Alaturi de Macedoneni, ca Hagi-Nicolae Dimitrie, ctitorulbisericii din Oravita in 17008) , Ioan Constantin (n. 1789in Oravita) scoate la 1818-zo Si un ziar 7) , via deci nume-roasele elemente oltene. Pe langa prima imigratie, pe caream crezut Ca o pot aseza incl din vremea and Oltenia eraaustriack si de altfel in 1732 carbunarii dela Maidanpec,cari fug in partile oltene, pot sä fie originari de acolo, do-cumentar se adevereste aceea din 1770 8).

1) Ibid., pp. 200-1.2) Ibid., p. 273.3) Aedificata haec ecclesia per me, I. Ratzdam. (=dom[inum]) de Meadia,

supr. praef. inclitorum districtuum Lugosch, Caransebes et Lippa; Grisellini, o. c.,p. 155, nota 3.4) Ibid., p. 164, nota.3) P. 297.°) S i m. S a m. Moldova n, Oravita, pp. 17, 50/ (v. Documentele noastre

Oravita). Cf., despre el, si I. Constantin y, Denkschrift fiber die Banater Bergwerke.'} Ibid., p. 23.3) S i m. S a m. Moldova n, Din trecutul Bufanilor, pp. 8, unde intere-

>ante nume, 2o. La 1738-9 foametea gongte pe alti Rdnateni in tuä libera, iar

4 A. R. Studii i Cercetdri. XL.

a,

50 N. IORGA

*i unii si altii dintre Rominii pe cari ii avea Banatul pe la ][780inainte de marele razboiu cu Turcii, aveau o solidd organizatiebisericeascd de caracter popular, cu toate consecinfile ei firesti.

Partea pastrata prin citatii din Memoriile lui Petru *utu,protopop de Varadia (+ i8o1) 1), din nenorocire pierdutepentru rest, sunt in aceste privinti luminoase: « Metropoliadin Ardeal trimetea in Banat nu numai episcopi intaritide principii Orli, ci adesea si preoti, mai vartos in tim-puri de nevoie, bunaoara atunci si pre acolo cand si preunde nu erau, au se alungau, Turcii pre un timp, si crestiniinostri, rasufland mai liber, simteau trebuinta de pastori sufle-testi. Astfel de preuti inainte de recuperarea Banatului de laTurci au fost: in Varadea pentru pregiur batranul popa Joandela Hunedoara... In Suas un preut din tinutul Hategului,pentru comunele de prin pregiur, intre carele e si ordselul rumdnDucnecia si satele cele mai aproape de pre albia Cdrasului, inRecdscia oarecare popa Mihai sau Micldu din tinutul Hune-doarei, pentru toate satele cdte vor fi fost de la margenile paro-hillor Secdsanului si Vdrddianului pdnd la Oravita si Sasca.In aceste cloud orase montane si in Vdrset si Boccea (sic )pentru pregiururile kr au fost preoti din Tara-Romdneascd, si inOsteiu, leingd Viirse(, iard un preot ardelean pentru pregiur 2) *

*i se adauge ca « Scaune protopopesti * ierarhice s'au ase-zat in locurile de radiare a grijii sufletesti, and satele si-aucapatat fiecare preotii.

de la 1744 la 1751 yin imigranti de acolo, intre cari si cArbunari. Apoi si in 1766-7.Cf., de acelasi, Banatul, 1926; Ciclova, 1932; Judesul Cara; si orasul Oravita, 1933, aiVasile Murg u, Monografia comunei Ciclova-Montand, 1925 (scAderea catas-trofalA a locuitorilor: cu 7o0 inteun afert de veac; azi, din 1473, 484 sunt Tigani;p. Ix); Damian Izverniceanu, Oltenii din Banat ( Bufanii sau Tdranii sioriginea kr ), 1935 (lista cornunelor Rusova Nouk S An-Mihai, Satul Nou, Moldo-vita, Coronini, Dignecea, Valiug, Bocsa, Forul, Ferdinand, Cornlos, etc.). In cartescitatA a lui Al e s san dr u Pop ovici u, Bdile lui Ercule, p. rx, nota: e Orasele:Bosneag, Sasca, CArbunari, Scenapari, Oravita Montana, Rolova, Straja, Resita,Dvenacea, Vasiova, Cliclova Munteank etc. sunt locuite de popor din Romania,cAruia vecinii si in zi de astAzi ii zic: tarani. si-au pAstrat Ora acum si limba si portulfratilor din Romania, avAndu-si unele pronuntari in totul deosebite de ale con-fratilor romAni de aici *. cf. si Pop ovici u, Istoria Romdnilor Bdndleni, citaa.

1) Tincu-Velea, o. c., p. 123.9 Ibid., p. 145. Petru utu arati cum preotii romAni au fost prinsi a lucra

e cu carul si cu in Anne, ba mai multi sA fie capatat si bAtaie s, la zidirearesedintii episcopului Orb din VArset (p. 163, nota 103). V. si ibid., pp. 18o siurm., 188, 200, nota /14; p. 275, nota 156.


Preotii treceau une ori la calugarie i ajungeau a lAsaurme scrise al culturii bor. Astfel « Nicolae popa, paroh inFarlug, de la hirotonie Popovici *, care merge pe la 1770la mAnastirea Monava, apoi la Sangiorgiu, in 1778, inmomentul reformei lui Iosif al II-lea de mArgenire amAnAstirilor 1).

Carturari pe cari noi i-am uitat de mult se formau acoloin secolul al XVIII-lea. InsemnAri pAstrate de Tincu Veleavorbesc astfel: « Din scoala aceasta (din Fisegiu) au iesit doibuni carturari: unul, renumitul protopopa de la Timisoara,Subaniu, Roman, carele a dat la lumina in tipografiaCurtbechiana din Viena douà carti: una despre invatAturareligiunii, adeca despre credinta, speranta i haritatea, santeletaine, s. a., iara alta despre Dumnezeirea in trei fete si Insu-sirile dumnezeiesti. Celalalt cArturariu: Romanul Mihaiu das-cAlul, nAscut in Jadaniu, carele in anul 1790 in Timisoara, caparaclisiarh sarb al bisericii catedrale i ca unul dintre cei maibuni, sa nu zic: teologi, ci carturari besericesti relegiunari aitampului de atuncea, a tradus Teologia din limba slavicA in cearomaneasca si el insusi o au tradat candidatilor de preotie ro-mani, pe cand arhimandritul mAnastirii Santgiorgiului, PaulChenghelat, familia Chenghelat se zice a fi de vita ro-maneascA, din Transilvania, i cà acolo se numea Candela,dar apoi Si astAzi unii mAdulari ai acestei familii, in Chi-chinda, unde el s'a asezat, se numesc cu numele adevaratoriginal Candela, de si intreagA familia e sarbitä, pro-punea teologia candidatilor sarbi... A atare scoalà casnicA atinut i oarecare Vasile Diacon Loga in satul numit astazide Sarbi Sredista Mare, langa Varset, unde el, in anul1736, ca diacon venind din manastirea Tismana, s'au asezatcu 50 familii romanesti si a fundat aci o comuna romaneascAcare 'Ana' la venirea Sarbilor nu se afla cum va fi fost numita.Acest vatau al comunei era si carturar bun, apoi zugrav

foarte ghibaciusi, de dupA maiestria aceasta i metodul didactic,Ii facuse bun renume in tot Banatul. El a propus in scoald,.pe ldngd mai mult

academia romana...asa de mult, si el e dedicat vestitului istoric al literaturii italiene, abatele...

Documents