9th lecture_selection process

Managementul resurselor umane n shipping

20 November 2013 1

ACTIVITATEA DE SELECIE

Timp mediu de studiu: 2 ore

Sarcini de nvare: Prin parcurgerea acestei uniti de studiu, studentul va fi

capabil s:

prezinte etapele activitii de selecie;

prezinte particularitile activitii de selecie a personalului navigant.

1. Activitatea de selecie

Selecia personalului este una dintre activitile de baz referitoare la resursele

umane, constituind totodat o adevarat responsabilitate pentru managerii de nivel

superior.

Organizaiile n general i firmele n special sunt preocupate n a realiza o selec

ie ct mai bun a personalului, pentru ca aceast activitate poate deveni foarte

costisitoare n momentul n care angajm persoane care, se dovedesc fi

necorespunztoare n raport cu cerinele postului.

Problema seleciei resurselor umane se pune ori de cte ori apare nevoia de a

alege ntre dou sau mai multe persoane, pentru ocuparea unui post. Ea impune o analiz

obiectiv a concordanei dintre caracteristicile profesionale ale unui post i posibilitile

fizice, psihice i informaionale pe care le prezint solicitantul postului.

Selecia resurselor umane este consecin a trei factori:

fiecare profesie presupune o anumit configuraie aptitudinal;

aptitudinile variaz de la individ la individ;

posibilitatea msurrii aptitudinilor.

Cu toate ca astzi selecia personalului este o activitate de baz a managementului

resurselor umane, ea reprezint mai mult dect un proces bazat pe intuiie, trebuind s

aib n vedere existena numeroilor factori externi i interni.

Odat ce dispune de ofert de candidai obinut n urma procesului de recrutare a

personalului, pentru a alege pe cei mai buni, cei mai competitivi sau cei ce se potrivesc cel

mai bine carecteristicilor posturilor vacante, organizaiile efectueaz selecia acestora.


20 November 2013 2

Selecia personalului este acea activitate a managementului resurselor umane care

const n alegerea, potrivit anumitor criterii, a celui mai competitiv sau mai potrivit candidat

pentru ocuparea unui anumit post.

Selecia este o activitate ce urmeaz logic dup analiza posturilor, dup

planificarea personalului care determin posturile vacante ce trebuie ocupate, precum i

dup recrutarea personalului care trebuie s atrag un numr suficient de candidai

poteniali pentru a fi alei cei mai competeni s ocupe posturile vacante.

Pentru ca obinerea unui post s fie realizat ct mai eficient este necesar

elaborarea unei strategii de selecie.

Dup unii specialiti n domeniu, ca, de exemplu, George T. Milkovich i John W.

Boudreau , proiectarea unei strategii de selecie implic urmtoarele aspecte:

1. criteriile folosite la selecia candidailor;

2. tehnicile sau metodele de culegere a informaiilor necesare;

3. msurarea rezultatelor sau evaluarea eficienei procesului de selecie a personalului.

Scopul seleciei resurselor umane este s prevad care dintre candidai va avea

cele mai bune rezultate n postul pentru care se desfasoar concursul de selecie. Pentru

evaluarea candidailor, pot fi utilizate drept criterii de selecie, urmtoarele:

- Informaiile de fond, furnizate prin ntocmirea i prezentarea de curriculum

vitae(CV) i a scrisorilor de motivaii. Acest criteriu constituie , de fapt, prima faz a

seleciei candidailor n raport cu exigenele postului.

- Completarea dosarului de candidatur. Prin coninutul lor, acestea trebuie s dea

posibilitatea formrii unui profil ct mai exact al candidatului i, mai ales, s

determine n ce msur acesta corespunde cerinelor postului vacant.

- Testele, prin ale cror rezultate se relev profilul psihosocioprofesional al

candidatului. Dintre categoriile de astfel de teste, care pot fi utilizate n selecia

personalului , amintim:

a) Testarea psihosociologic;

b) Testarea potenialului profesional al candidatului;

c) Teste de performan pentru manageri.

- Interviurile de selecie constituie momentul crucial n procesul asigurrii cu personal a

unei organizaii. Acesta poate fi condus de o comisie alctuit din mai multe persoane,

fie de o singur persoan. Interviul individual ofer cea mai bun cale de a analiza

personalitatea intervievatului. Candidaii l consider cel mai usor, pentru c nu trebuie

s se adapteze, n mod constant, multiplelor ntrebri, aa cum se ntmpl n cazul

prezenei n faa comisiilor de intervievatori.


20 November 2013 3

Potrivit practicii manageriale n domeniul resurselor umane, procesul de selecie a

personalului se desfasoar n mai multe etape:

- alegerea preliminar a solicitanilor;

- completarea formularului de cerere de angajare;

- intervievarea pentru angajare;

- testarea pentru angajare;

- verificarea referinelor;

- examenul medical;

- interviul final;

- decizia de angajare;

- instalarea pe post.

Selecia propriu-zis

ntr-un examen de selecie se pleac n primul rnd de la cerinele psihofiziologice,

psihice i sociale ale fiecrei profesiuni, cerine ce sunt sintetizate ntr-o profesiogram.

n mod detaliat o profesiogram cuprinde urmtoarele aspecte:

- obiectul i natura profesiei;

- securitatea profesiunii;

- condiii de microclimat;

- psihologia profesiunii;

- sociologia profesiei;

- condiii de salarizare i promovare.

Dup elaborarea profesiogramei i stabilirea necesarului de personal ce urmeaz a

fi angajat, ncepe selecia propriu-zis.

Firmele pot opta pentru diverse metode i procedee de selecie a personalului, cel

mai adesea fiind ntlnite urmtoarele:

A. folosirea de formulare de angajare;

B. angajarea pe baz de interviuri;

C. angajarea pe baza susinerii anumitor teste de ctre candidaii.


20 November 2013 4

A. Formulare de angajare:

Aceste formulare sunt folosite de toate organizaiile i reprezint nceputul

procesului de selecie. Sunt cuprinse date referitoare la numele i adresa candidatului,

vrsta, educaia, calificarea, experiena etc.

Pe baza acestor formulare se efectueaz o prim selecie a candidailor,

meninndu-se doar aceia care prezint interes pentru firm.

B. Selecia personalului pe baza de interviu:

Interviul reprezint convorbirea direct dintre unul sau mai muli reprezentani ai

organizaiei i candidat. Prin acest interviu organizaia trebuie s constate dac este cazul

s-i dezvolte interesul preliminar fa de candidat.

n practica managerial exist mai multe tipuri de interviuri, care sunt difereniate

dup rigiditate, numrul intervievatorilor, stresul etc.

n funcie de rigiditatea interviului avem urmtoarele tipuri:

1. Interviul structurat;

2. Interviul nestructurat;

3. Interviul semistructurat.

1. n cadrul interviului structurat ntrebrile sunt planificate n avans i puse fiecrui

candidat exact n aceeai ordine.

2. n interviul nestructurat ntrebrile nu sunt planificate, existnd riscul de a nu se explora

unele pri importante din viaa i experiena candidatului .

3. Interviul semistructurat presupune o planificare flexibil din partea intervievatorului,

ceea ce pernite acestuia adaptarea pe parcurs a ntrebrilor, n scopul obinerii

informaiilor urmrite.

n ceea ce privete numrul de intervievatori, atunci cnd sunt mai muli, poart

denumirea de interviu de grup sau colectiv, dar nu sunt excluse interviurile cu un singur

intervievator.

n ceea ce privete stresul, acesta este introdus n interviu pentru a urmri

capacitatea candidatului de a se comporta n condiii de stres.

n marea majoritate a cazurilor dup susinerea interviurilor, candidaii care au fost

acceptai vor trece la etapa urmtoare, cea de testare.

C. Selecia resurselor umane pe baz de teste:

Candidaii care au fost recomandai n urma interviului pentru selecie pot fi supui

n continuare unor anumite teste de angajare prin care se urmresc dou aspecte:


20 November 2013 5

Identificarea punctelor slabe ale candidailor care pot constitui restricii sau

contraindicaii pentru posturile vacante;

Stabilirea unor anumite ierarhizri a aptitudinilor candidailor, evideniindu-le pe

cele cerute de posturile vacante.

n opinia lui H. Pieron, testul reprezint o msurare obiectiv i standardizat a

nsuirilor psihice, implicnd o sarcin de ndeplinit, identic pentru toi candidaii i care

este o tehnic precis pentru aprecierea succesului sau eecului, sau pentru cotarea

numeric a reuitei.

n orice test se vor regsi nsuiri diagnostice privind:

- Tipul de informaie pe care l solicit ;

- Gradul de extindere i profunzime a informaiei pe care o solicit;

- Tipul de prelucrare a informaiei solicitate.

Odat trecute toate aceste etape fundamentale ale seleciei personalului mai

trebuie avut nvedere, de asemenea, i verificarea referinelor precum i examenul

medical.

2. Caracteristicile activitii de recrutare a personalului navigant Echipajele multinaionale nu sunt deloc un fenomen nou - dar ceea ce face un astfel

de echipaj s se disting este ntinderea la care el n mod contient a ajuns. Compoziia

echipajului este posibil prin compatibilitatea limbii vorbite, prin existena ndemnrilor i

a multor altor factori. Amestecarea navigatorilor de origini diferite n compunerea echipaje

pentru a realiza obiectivele de pre i eficien, necesit cunoatine de specialist. n

consecin, n crewing-ul modern unde echipaje sunt formate din grupuri de naionaliti

diferite, este necesar o capacitate global organizatoric. Din acest punct de vedere, nu

exist nici un dubiu c un numr tot mai mare de armatori angajeaz companii de

management naval pentru a organiza conducerea echipajelor n numele lor. Scala

cerinelor pentru echipaj a unei companii de management naval precum i preferinele

proprietarilor, n ceea ce privete echipajul, pe care aceste companii trebuie s le

satisfac, i implic inevitabil cu ageniile locale de navlosire, cu instituiile locale de

instruire precum i cu sindicatele locale. Mai mult, de cnd companiile de management

naval ncearc n mod constant s reduc cheltuielile ei sunt n cutri de surse poteniale

noi de personal navigant. i tocmai pentru faptul c trebuie s caute i s stabileasc

legturile, acetia joac un rol cheie n formarea i susinerea pieei globale de lucru.

Echipajul navei reprezint totalitatea personalului navigant, brevetai sau

nebrevetai care ndeplinesc o funcie la bordul navei. Echipajul este format din personal

navigant i personal auxiliar, iar componena acestuia este stabilit conform tipului i

destinaiei navei. Echipajul minim de siguran se stabilete n funcie de tipul i destinaia

navei, de mrimea acesteia, de numrul de nave din convoi, de gradul de automatizare al

navei, precum i de situaia n care se afl nava: n mar, n staionare, n reparaii, n

conservare sau n iernatic. Echipajul minim de siguran asigur conducerea navei n


20 November 2013 6

siguran n timpul navigaiei i al manevrelor, paza i sigurana navei n staionare,

vitalitatea navei, prevenirea i stingerea incendiilor la bord, prevenirea polurii mediului,

exploatarea n siguran a instalaiilor i a echipamentelor de propulsie, guvernare,

manevr, navigaie i telecomunicaii. Autoritatea Naval Romn stabilete echipajul

minim de siguran, precum i funciile acestuia, pentru fiecare categorie de nav, i

elibereaz un certificat privind echipajul minim de siguran n conformitate cu OMT nr.

370 din 5 iulie 1999 pentru aprobarea Instruciunilor privind stabilirea personalului minim

de siguran a navigaiei pentru navele maritime din marina civil a Romniei. Autoritatea

Naval Romn stabilete condiiile de eliberare i perioada de valabilitate a acestuia .

Brevetele sau certificatele de capacitate se obin dup promovarea unui examen

susinut n faa unei comisii stabilite de Autoritatea Naval Romn sau, dup caz, prin

echivalare, la cerere. Brevetele sau certificatele de capacitate se elibereaz de ctre

Autoritatea Naval Romn, n numele ministerului. Condiiile de obinere, reconfirmare,

suspendare sau anulare a brevetelor i a certificatelor de capacitate, nomenclatorul, forma

i coninutul acestora, precum i funciile care pot fi ndeplinite la bordul navelor de

posesorii brevetelor i ai certificatelor de capacitate se aprob de ctre minister, la

propunerea Autoritii Navale Romne. Pentru a putea ndeplini o funcie la bordul navei

personalul navigant i personalul auxiliar trebuie s fac dovada c au absolvit cursurile

de pregtire i perfecionare organizate n conformitate cu reglementrile naionale i

acordurile i conveniile internaionale la care Romnia este parte i s posede n mod

obligatoriu, ca document de identitate, un carnet de marinar. Carnetul de marinar se

elibereaz, n numele Guvernului, de ctre minister, prin Autoritatea Naval Romn.

n cadrul echipajului funciile la bordul navelor care arboreaz pavilionul romn pot

fi ndeplinite numai de personalul navigant care posed brevete sau certificate de

capacitate corespunztoare, dup caz. Personalul auxiliar efectueaz activiti la bordul

navelor, pentru care nu se elibereaz brevete sau certificate de capacitate. Din punct de

vedere al activitii desfurate personalul navigant este format din urmtoarele categorii:

a) personal de punte;

b) personal de maini;

c) personal de radiocomunicaii.

d) personal auxiliar

Din punct de vedere al calificrii personalul navigant este format din urmtoarele

categorii:

a) personal navigant posesor de brevete;

b) personal navigant posesor de certificate de capacitate;

Ierarhia funciilor, n cadrul echipajului navei, este urmtoarea:

a) comandant


20 November 2013 7

b) secund

c) ofieri de punte

d) ef mecanic

e) ofieri mecanici

f) ali ofieri

g) personal cu certificat de capacitate:

- ef echipaj

- timonier

- ajutor mecanic

- conductor de alup

- marinar

- motorist

- electrician

- fitter

- pompagiu

- fochist

h) personal auxiliar:

- personal medico-sanitar

- personal sanitar-veterinar

- personal de pescuit i de prelucrare a petelui

- personal tehnologic

- personal administrativ

- personal pentru alte activiti la bordul navei.

Toi membrii echipajului trebuie s fac dovada c au vrsta minim necesar i c

ndeplinesc condiiile de sntate prevzute n reglementrile naionale i n acordurile i

conveniile internaionale la care Romnia este parte. Personalul navigant romn se poate

ambarca i pe nave care arboreaz pavilionul altor state, pe cont propriu sau prin

intermediul ageniilor de personal navigant.


20 November 2013 8

n obligaiile ofierilor maritimi, coform anexei ce prezint fia postului, se regasesc

urmtoarele ndatoriri ce revin angajatului: sa cunoasca bine atributiile de serviciu ale

capitanului secund si toate problemele importante legate de exploatarea navei, pentru a fi

ca-pabil sa-l nlocuiasca oricnd si n orice situatie pe capitanul secund;

-sa cunoasca bine nava pe care este mbarcat: caracteristicile constructive,

compartimentarea si dispunerea tancurilor, dotarea ei cu instalatii, echipamente si

aparatura, exploatarea, performantele si limitele operationale ale acestora, calitatile ei

nautice si de manevra etc.;

-sa pregateasca voiajul (misiunea) din punct de vedere nautic; nainte de plecarea navei,

sa conduca operatiunile de balansare a masinii principale de propulsie, sa verifice

functionarea instalatiilor si aparaturii de punte, sa supravegheze efectuarea sincronizarii

repetitoarelor girocompasului si a ceasurilor bordului si sa raporteze comandantului despre

terminarea acestor operatiuni;

- nainte de plecarea navei, sa citeasca pescajele navei Ia prova, la centru si la pupa,

precum si unghiul de nclinare transversala a navei si sa le nscrie n jurnalul de bord;

- sa corecteze la zi hartile de navigatie si documentele nautice, n baza avizelor pentru

navigatori;

- sa execute serviciul de ofiter de cart pe puntea de comanda ca sef al cartului I, respectiv

de ofiter de garda pe nava, n conformitate cu prevederile capitolului 4 al prezentului

regulament;

- sa execute trasarea drumurilor, conform indicatiilor comandantului; sa pregateasca zilnic

hartile de navigatie si documentele nautice necesare pentru urmatoarele 24 ore de mars;

sa efectueze calculele necesare, pe etape de mars, si sa redacteze zilnic radiograma cu

pozitia navei (QTH);

- sa determine zilnic starea absoluta a cronometrelor, n functie de semnalele orare

standard si sa calculeze marsa diurna; sa completeze zilnic caietul fiecarui cronometru;

- ori de cte ori este cazul, sa solicite determinarea elementelor evolutive ale navei;

- sa afiseze n timonerie si n camera hartilor: tabelul cu vitezele navei n functie de

numarul de rotatii pe minut ale elicei, la mars nainte si la mars napoi; tabelele privind

distanta parcursa din inertie, pentru diferite viteze ale navei, din momentul comenzii

,,STOP MAINA" si din momentul comenzii ,,TOAT VITEZA NAPOI"; diagramele cu

elementele curbei de giratie, pentru diferite viteze, unghiuri de crma si stari de ncarcare;

tabelele cu deviatiile compasului magnetic si cu deviatiile radio; eroarea constanta giro si

tabelul pentru calcularea deviatiei girocompasului; tabelele cu corectiile lochurilor,

sondelor etc.; tabelele cu semnalele de primejdie si cu instructiunile pentru transmiterea

acestor semnale n diferite situatii;

- sa tina la zi registrul de evidenta a calculelor pentru verificarea si determinarea deviatiilor

compasului magnetic, deviatiilor radio si a erorii constante a girocompasului;


20 November 2013 9

- sa pastreze si sa ntrebuinteze n mod rational materialele de inventar si celelalte

categorii de materiale pe care le are n primire;

- sa efectueze saptamnal urmatoarele probe si inspectii:

a) inspectarea vizuala a tuturor ambarcatiunilor de salvare, barcilor de serviciu si

instalatiilor de lansare, pentru a se asigura ca ele sunt gata de folosire;

b) punerea n functiune, la mars nainte si napoi, timp de cel putin 3 minute, a tuturor

motoarelor barcilor de salvare si ale barcilor de serviciu, cu conditia ca temperatura

ambianta sa fie peste temperatura minima ceruta pentru pornirea motorului;

- sa efectueze lunar inspectia mijloacelor de salvare, inclusiv a echipamentului barcilor de

salvare, pe baza listei de inventar, pentru a se asigura ca acesta este complet si n buna

stare; sa raporteze capitanului secund si sa nscrie n jurnalul de bord concluziile

inspectiei;

- sa verifice periodic modul de functionare a aparatelor de navigatie si a instalatiilor si

mijloacelor de semnalizare, sa sesizeze imediat orice defectiune sau anomalie constatata

n functionarea acestora si sa urmareasca efectuarea reparatiilor de catre personalul de

specialitate;

- sa verifice existenta la bord si aspectul pavilioanelor nationale romne si straine, precum

si ale pavilioanelor din codul international de semnale;

- sa asigure functionarea permanenta a cronometrelor, ceasurilor, barografului, lochului si

nregistratorului de drum;

- sa se preocupe din timp de aprovizionarea navei cu instrumentele de navigatie si cu

documentele nautice necesare, precum si cu mijloacele de semnalizare; n colaborare cu

seful electrician, sa se preocupe de aprovizionarea navei cu piese de schimb si materiale

necesare pentru aparatura electrica si electronica de navigatie;

- sa pregateasca si sa prezinte la inspectia registrului naval de cIasificare: aparatura si

instrumentele de navigatie, mijloacele de semnalizare si comunicatii, instalatiile si

mijloacele de salvare, materialele pirotehnice, alte materiale cerute de registru, din cele

aflate n gestiunea sa;

- sa conduca echipa de manevra de la postul de manevra pupa;

- sa-l ajute pe capitanul secund la conducerea muncii de educare si de pregatire

profesionala la bord a personalului din serviciul punte, precum si a studentilor si elevilor

mbarcati n perioada de practica; sa conduca pregatirea profesionala la bord a

timonierilor;

- atunci cnd este solicitat, sa-i instruiasca pe ceilalti ofiteri de punte asupra modului de

exploatarea, performantelor si limitelor n functionarea aparatelor de navigatie, precum si

asupra modului de folosire a documentelor nautice specifice;


20 November 2013 10

- sa-l ajute sau sa-l nlocuiasca temporar pe capitanul secund, oricnd si in orice situatie,

atunci cnd este solicitat;

- sa execute si alte sarcini de serviciu trasate de sefii ierarhici.

Ofiterul maritim de punte (ofiterul cu navigatia) se subordoneaza ierarhic direct

capitanului secund. n timpul executarii serviciului de cart (garda), se subordoneaza direct

comandantului navei si are n subordine personalul aflat n serviciul de cart (garda). Este

primul nlocuitor al capitanului secund. Ofiterul maritim cu navigatia raspunde de:

asigurarea navei cu materialele si documentele nautice necesare executarii n bune

conditii a voiajului (misiunii) navei; corectarea la zi a hartilor si documentelor nautice, n

baza avizelor pentru navigatori; pregatirea hartilor si documentelor nautice pentru voiajul

planificat si trasarea drumurilor conform indicatiilor comandantului; pregatirea, balansarea,

exploatarea n siguranta, ntretinerea si verificarea aparatelor si instrumentelor de

navigatie; balansarea, exploatarea n siguranta, ntretinerea si revizia instalatiilor si

echipamentelor de salvare de la bord; desfasurarea n siguranta a manevrei Ia postul de

manevra pupa; pastrarea obiectelor de inventar ale cabinei sale si a celorlalte materiale de

inventar pe care le are n primire;

Ofiterul maritim cu navigatia este mnuitorul de subgestiune al urmatoarelor

materiale: inventarul de navigatie: instrumentele si aparatele de navigatie (cu exceptia

celor aflate n gestiunile sefului statiei radio si sefului electrician), hartile si documentele

nautice; inventarul barcilor de salvare (cu exceptia materialelor aflate n gestiunile altor

mnuitori); materialele pirotehnice; cartile tehnice de specialitate din biblioteca navei; alte

materiale pe care i le repartizeaza capitanul secund.

Ofiterul maritim cu navigatia are n primire si pastrare, pe raspundere proprie,

urmatoarele documente: certificatele de garantie ale instrumentelor si aparatelor de

navigatie, instalatiilor si mijloacelor de semnalizare si ale materialelor pirotehnice, precum

si opisurile si instructiunile de exploatare si de ntretinere a acestora; avizele pentru

navigatori; registrele de evidenta a orelor de functionare ale aparatelor electrice si

electronice de navigatie; caietul cronometrului.

Ageniile de personal navigant, persoane juridice romne, pentru a fi autorizate n

condiiile stabilite prin hotrre a Guvernului (HG 10/1997), au urmtoarele obligaii:

a) s respecte prevederile conveniilor internaionale la care Romnia este parte,

referitoare la echipaje;

b) s constituie garania stabilit pentru a asigura cheltuielile de repatriere a

membrilor echipajului, n cazul n care proprietarul sau operatorul navei nu i ndeplinete

aceast obligaie.


20 November 2013 11

BIBLIOGRAFIE

Manolescu Aurel, Managementul resurselor umane, ed. Economic, Bucureti,

2001

Robert L. Mathis, Panaite C. Nica, Costache Rusu, Managementul Resurselor

Umane, Editura Economic, Bucureti, 1997

9th lecture_selection process

Documents