97151993 fundamentalismul islamic

8/13/2019 97151993 Fundamentalismul Islamic

1/15

fundamentalismul

ISLaMIC

Creuzet TOTALITAR ?

Identitatea musulmana la rascruce

Odata musulman, nu poti renunta la Islam. Pedeapsa pentru schimbarea religiei este moartea.Tu tine-te cu putere de ceea ce ti-a fost relevat1, caci tu esti pe drum drept..


2/15

El (llah! este "el care l-a trimis pe Trimisul #au cu indreptare si cu religia devarului$

pentru ca sa o faca sa triumfe asupra intregii religii%. #ingura religie acceptata de llah este Islamul.

#ocietatile contemporane sunt puternic divi&ate, atat de ideologiile intrinsece, cat si de

fenomenele sociale, reliefate pe fondul starii politico-economice ale statelor si astfel, scindarea

entitatilor civili&ationale, precum si posibila confruntare a acestora duc, fie la pierderea identitatii,

fie la osificarea ei.

'ucrarea de fata urmareste doua directii principale de discutie in prima fa&a voi aborda cateva

dintre asumptiile de ba&a ale unui fenomen intens de&batut si temut de masele umane si anume

fundamentalismul islamic pentru a vedea in ce masura este acesta o ideologie totalitara si in acest

sens voi demonstra ca are la ba&a amenintarea pierderii identitatii culturale si a traditiilor islamice,

iar mi)a*ul inde&erabil dintre religie si politica inrautateste starea de fapt din spatiul musulman.

In a doua parte a lucrarii, voi pre&enta cateva elemente din ideologia comunista a "oreei de

+ord - stat eminamente totalitar, pentru a o compara cu ideologia epublicii Islamice Iran si pentru

a reliefa diferentele, precum si asemanarile e)istente intre acestea, dar si pentru a vedea in ce

masura fundamentalismul islamic poate fi considerat o ideologie totalitara.

stfel, ipote&a porneste de la ideea ca fundamentalismul islamic intretine ideea de stat

religios, laici&area, occidentali&area si moderni&area acestuia fiind pericole latente, ce trebuie

combatute, fiindca doar religia este singura valoare sensibila, prin care se identifica o persoana,

sau un grup social, avand valori istorice.

In primul rand, casi cadru conceptual, trebuie preci&at ca Islamul este cea de-a treia religie

mondiala, raspandita in frica de +ord, sia de #ud-Est, de #ud si de #ud-est. ceasta a fost

fondata in Peninsula rabica, in secolul al II-lea d. /r., de catre profetul 0ahomed ben

bdollah, un arab analfabet din 0ecca, el primind o serie de revelatii, consemnate ulterior in "oran

(recitare!. poi, 0ahomed, cu spri*inul parti&anilor de la 0edina, a cucerit 0ecca (anul 2%3! si a

unificat cea mai mare parte a rabiei sub stindardul noii religii create - Islamul, care din secoleleIII-I4 devine dominanta si aproape unica in statele califatului.

sadar Islamul, o religie monoteista, doctrina religioasa dar si mod de viata al comunitatii

(Umma! se conduce dupa "oran (cartea sfanta! dar si dupa traditia sacra, Sunnah (conduita!, pe

ba&a acestora elaborandu-se dreptul musulman, iar Sharia (legea islamica! este echivalentul

$


3/15

"odului Penal, al "onstitutiei2, aceasta religie re&istand vicisitudinilor timpului datorita imbinarii

fenomenului religios cu cel preponderent etnic.

In al doilea rand, dogmatica Islamului presupune, pe langa cele relatate, anumite porunci si

ritualuri ce trebuie respectate de catre musulmani, insa cea mai controversata prescriptie este cea

ra&boiului sfant (5ihad!. Insa trebuie preci&at ca atat continutul "oranului, cat si Islamul sunt

interpretate alegoric, si de aici polemica spinoasa si insolvabila ce devine acuta pe scena

comunitatilor musulmane sau nemusulmane.

Dezvoltarea anacronica a spatiului musulman, favori&ata de starea de fapt din timpul

dominatiei Imperiului Otoman, de decoloni&are si de fragmentare a teritoriului in vederea

constituirii statelor islamice a dus la aparitia fundamentalismului islamic 6 carapacea patriarhala,

reactionara si traditionalista ce apara "asa Islamului7si considera ca subde&voltarea, saracia statelor

islamice au ca si cau&e tehnologia, dominatia spatiului occidental, capitalismul acerb, iar singurasolutie este intoarcerea la valorile sacre, traditionale, legitimitatea conducatorului statal trebuie sa

fie de natura divina, iar respectarea drepturilor religioase (ci nu a libertatilor cetatenesti 6 care de

altfel, nu e)ista! este importanta pentru buna convietuire a musulmanilor.

Pe de o parte,homo religiosus, musulmanul (cel care se supune! a incercat mereu sa reinvie

Islamul, un e)emplu elocvent in acest sens fiind #a88id bdul la 0aududi, carturar-*urnalist care

oferea musulmanilor din India o alternativa la nationalism si comunism. El publicand la finele

anilor 19$3 o serie de articole, incluse mai apoi in cartea sa, 5ihad in Islam, afirma ca Islamul

este o ideologie revolutionara, care doreste schimbarea ordinii sociale a statelor si sa o

reconstruiasca conform cre&urilor, perceptiilor si idealurilor islamice.

Pe de alta parte, pentru aintelege fundamentalismul religios, trebuie preci&ate originile sale si

modul cum a evoluat, origini care nu provin din "oran, ci din perioada de dupa tatur:, care

desfiintea&a califatul, provocand reactii politice, cea mai importanta fiind in Egipt, tara cea mai

populata, urmand ca in 19$;, sufistul /assan al-


4/15

0ai tar&iu, =ara*, in lucrarea sa din 19;1 >atoria negli*ata ridica urmatoarea intrebare

?(noi, musulmanii! traim intr-un stat islamic@A si ofera cateva criterii ce trebuie indeplinite, ca

acesta sa fie considerat islamic si anume sa fie condus dupa legile musulmane, sa fie conservat,

prote*at de influenta occidentala si sa se asigure securitatea poporului.

>e ce anume se teme civili&atia islamica fundamentalista@ In prima fa&a, pericolul iminent este

acela al pierderii identitatii culturale si a traditiilor, globali&area, atacul Occidentului si implicit

occidentali&area, cresterea influentei civili&atiei occidentale9 accentuarea divi&arii lumii islamice,

pre&enta americana in coridorul asiatic al islamismului, limitarea accesului la tehnologie, dar si

cele de la nivel teritorial precum diminuarea resurselor de hrana, problema apei, pierderea

monopolului petrolului si e)plo&ia demografica.

Toate acestea amplifica cri&a identitara, un rol important detinand-ul si mass-media, informatia

neavand granite, Internetul, mass-media, cinematograful inseamna internationali&area (globali&area!informationala, orice stat sau orice ideologie pot fi afectate de imaginile virtuale si de mesa*ele

subliminale.13

Iar in acest sens, este cunoscut faptul ca multi musulmani emigrea&a spre vest, spri*initi de

Islam 6 care ii considera varful de lance al 5ihadului in lumea pagana ocidentala, dar acestia au

renuntat la principiile vietii confesionale islamice si ei vor fi cei care vor implementa modul de

viata occidental in spatiul islamic.11

Oare asa sa fie @ =ara* milita pentru faptul ca nu spri*inul ma*oritatii musulmanilor e important,

ci credinta adevarata a islamicilor (fie ei in numar mic! in llah si adauga ca propaganda prin mass-

media si implicit modurile de comunicare in masa sunt sub controlul #tatului pagan si viciat si sub

controlul celor care sunt in ra&boi cu >umne&eu, si astfel este dificil consolidarea statului islamic,

fara o purificare a mi*locului informational.

Tot =ara* utili&ea&a termenul de dusman apropiat, facand referire la statele musulmane rebele

(Egiptul! si dusmanul indepartat (statele nemusulmane, precum #B! si ca cei doi pot fi infranti

prin violenta (puterea sabiei!, insa dusmanul apropiat ramane intotdeauna cel mai temut si trebuie

combatut.

evenind la 0aududi, prin filosofia anti-coloniala a acestuia (fondatorul Partidului Islamic in

'ahore! conform careia Islamul este un mesa* etern si universal, nu un singur cre& religios, sau un

nume care sa defineasca o colectie alcatuita din cateva acte de venerare, ci este un sistem

comprehensiv, care urmareste sa anilihe&e toate sistemele rele si tiranice ale lumii 1$ a reusit sa-si

impuna propriul program de reforma 6 cel pentru bunastarea fiintelor umane, Islamul fiind


5/15

chemarea la o revolutie universala si completa (C! iar #uveranitatea nu apartine nimanui altcuiva,

decat lui llah.1%

'a polul opus, in Iranul anilor 1923, sahul 0ohammad e&a Pahlavi a incercat moderni&area

Islamului, insa a esuat, din cau&a intereselor gruparilor religioase, care ar fi avut de pierdut, dar si

pe fondul evolutiei lbe (desfiintarea monarhiei si inlocuirea cu republica! din 197;D1979,

care a culminat cu fuga din tara a sahului.

ici intervine figura a8atollahului uhallad homeini, oponentul lui Pahlavi si sustinator al

revolutiei, lider religios, devenit ulterior si lider politic. Prin scrierile sale, cea mai importanta fiind

Fuvernarea islamica (1973!, milita pentru raspandirea globala a Islamismului si pentru

inenerenta legii teocratice, guvernarea statului islamic trebuie sa se faca dupa #haria, de catre faGih

(conducator!, homeini fiind primul lider suprem al Iranului, pe care il va conduce pe ba&a

regimului fundamentalist islamic. Fuvernarea islamica e necesara pentru prevenirea opresiunii claselor conducatoare si sub*ugarea

poporului, pentru a conserva ordinea islamica a statului, pentru a impiedica inovarea#hariei si

pentru a distruge puterile statelor straine, nemusulmane. Insa, tot in cadrul acestei lucrari, Imamul

e)plica si de ce nu poate fi stabilita o astfel de guvernare, iar ca si cau&e el identifica evreii (doresc

suprematia!, imperialistii britanici si popoarele nemusulmane.

Pe langa toate acestea, este esential sa diferentiem fundamentalismul islamic de islamism

(ideologia politica musulmana!, fiind doua arii complet diferite, unite doar de ideea ca statul secular

este un rau absolut, singurul stat islamic care are legitimitate este statul islamic, fondat pe #haria.

In spatiul islamic, religia se amesteca cu politica, Islamul nereusind sa le separe , iar toata

aceasta traditie a politicii si religiei interconectate re&ida din era timpurie a Islamului, unde

primii califi aveau in subordine umma ( statul islamic unit! si se imbinau atat responsabilitati

religioase, cat si politico-militare in vederea raspandirea cuvantului lui llah si castigarea de adepti.

Insa principalul motiv l-ar constitui faptul ca 0ahommed, dupa ce a primit revelatiile de la

>umne&eu, a infiintat statul prin taisul sabiei, asadar statul islamic repre&inta reflectarea religiei

musulmane si trebuie pastrat ca atare, nu laici&at.

Intorcandu-ma la =ratia 0ulsumana, o realitate pre&enta, trebuie sa preci&e& ca, din punctul meu

de vedere, este si mai puternica, in momentul de fata dorind sa-si infiinte&e partid politic 6 Partidul

'ibertatii si 5ustitiei, in vederea castigarii transparentei si a legitimitatii in sfera publica.

In acest sens, presedintele organi&atiei, 0ohammad


6/15

va fi deschis pentru toti aderentii care accepta programul partidului, atani preci&and si ca acesta

sustine un islamism moderat, insa poporul egiptean se teme de introducerea ascunsa a unui

islamism mai radical in viata tarii.1

vand in vedere situatia politica din Egipt (revolta impotriva regimului lui 0ubara: si

demisionarea acestuia!, =ratia 0usulmana a tinut sa preci&e&e ca nu va candida pentru

pre&identiale, insa este neclara po&itia viitorului partid privind tratatele internaHionale ale

Egiptului, mai ales acordurile de pace cu Israelul.1

Axis mundis, Islamul - religia de stat se va opune mereu democrati&arii, moderni&arii si

occidentali&arii, etosul islamic fiind foarte bine conservat, iar opinia mea este ca religia va fi mereu

folosita in scopuri politice, este si va fi considerata raspun&atoare pentru conflictele din spatiul

musulman si dintre acesta si cel occidental.

Incercarile de moderni&are a spatiului islamic au fost nenumarate, dar tot nenumarate au fost sireactiile negative ale societatii. #pre e)emplu, in Turcia, o entitate statala interesanta pentru

confruntarea dintre globalism si localism. In timp ce guvernul solicita intrarea in Bniunea

Europeana, studentele au inceput sa-si acopere capul cu valul islamic, care a fost inter&is in

institutiile publice inca din anii $3, cand a demarat procesul de laici&are a statului, initiat de emal

tatur:.12 stfel, intoarcerea la traditie a tinerilor este intalnita si in Egipt, in 1979, cand

homeini a fost sustinut de mase de studenti fanatici si de multi alti tineri siiti 6 in marea lor

ma*oritate, analfabeti.17

Insa nevoia de gasire, afirmare si consolidare a identitatii constituie o piedica in calea

moderni&arii societatii si a bunastarii indivi&ilor @

aspunsul il va constitui, in viitor, atat programul politic al liderilor, cat si actiunile poporului

islamic.

Insa trebuie preci&at ca procesul de afirmare, consolidare a identitatii indivi&ilor depinde in

mare masura de statul din care acestia fac parte societatile democratice versus societati totalitare,

primele fiind garantul drepturilor, libertatilor si afirmarii implicite a identitatii cetatenilor, spre

deosebire de statele totalitare, care domina si supraveghea&a sfera privata a indivi&ilor, dar nu

numai, refu&andu-le orice fel de drepturi si libertati cetatenesti.

Pentru a intelege pe deplin ce presupune o idelogie totalitara si implicit un regim totalitar,

trebuie intai definit termenul de regim legal, acesta desemnand acel organism politic in care sunt

necesare legi po&itive pentru a traduce si reali&a acea imutabila ius naturale sau poruncile eterne ale

lui >umne&eu sub forma de norme ale binelui si raului (C! spre deosebire de organismul politic al

2


7/15

regimului totalitar, unde locul legilor po&itive este luat de teroarea totala, care este menita sa

traduca in realitate legea miscarii istorice sau naturale1;, legile po&itive avand rolul de a stabili

norme si interdictii pentru a pastra o ordine sociala.

Intr-adevar, o societate democratica, libera are nevoie de legi pentru a-si conserva stabilitatea si

a creea o ordine publica, dar nu numai, spre deosebire de una totalitara in care teroarea a incetat sa

mai fie un simplu mi*loc de suprimare a opo&itiei si devine totala cand a*unge independenta de orice

opo&itie. >aca legalitatea este esenta guvernarii netiranice, iar absenta legii este esenta tiraniei,

atunci teroarea este esenta dominatiei totalitare19, precum si un element definitoriu si omnipre&ent

al guvernarii totalitare care sugruma libertatile sau aboleste libertatile esentiale (C! dar nu

reuseste sa e)tirpe dragostea de libertate din inimile oamenilor.$3

Teroarea este un element component al unui regim politic in cadrul caruia un individ sau mai

multi detin puterea, statul nu se mai diferentia&a de comunitate si are legitimitatea sa patrunda insfera privata a cetatenilor, sa instituie o ideologie care sa devina cre&ul statului, un partid politic,

care sa detina monopolul vietii politice, un dublu monopol asupra mi*loacelor de persuasiune si

coercitie, sub*ugarea activitatilor profesionale si economice$1si anume regimul totalitar.

>esigur ca in fiecare stat totalitar, cetatenii au dorinta latenta de a deveni liberi insa acesta

urmareste sa elimine tocmai capacitatea oamenilor de a actiona$$, doreste eradicarea constiintei

colective si transformarea cetatenilor in simple mase obediente iar in ceea ce priveste actiunile

regimului totalitar, acesta ataca si schimba status-Guo-ul, dorind sa stabileasca o noua ordine sociala

si politico-economica.

>esi in pre&ent e)ista mai multe state cu regim totalitar, voi pre&enta in cadrul lucrarii de fata

elemente definitorii ale ideologiei comuniste din "oreea de +ord, ca mai apoi sa detalie& elemente

ale ideologiei statului iranian 6 teocratie totalitara, care cumulate cu cele pre&entate anterior sa ofere

o imagine de ansamblu si sa raspunda la intrebarea este fundamentalismul islamic o ideologie de

sorginte totalitara @

In primul rand, in cadrul statului totalitar legaturile naturale dintre solidaritate si comunicare

sunt rupte si inlocuite cu neincrederea si informarea$%, iar de&integrarea claselor sociale si

pasivitatea, de&olarea indivi&ilor duc la pecetluirea destinului statului, transformandu-l intr-o

societate inchisa, unde canalul informational al mass-mediei este strict controlat si modelat de catre

decidenti politici comunisti.

7


8/15

In al doilea rand, din cau&a faptului ca mass-media si opinia publica sunt controlate, servind ca

mi*loace de propaganda a mesa*elor liderului, puterea acestuia asupra cetatenilor creste, iar

capacitatea acestora de a se opune regimului scade.

stfel, "oreea de +ord (epublica Populara >emocrata "oreeana!, conform "onstitutiei este o

republica socialista, desi in fapt este o dictatura absoluta de tip stalinist, unde im Ir-sen

(Presedintele etern! a inlocuit mar)ismul cu ideologia *uche$, partidul care detine monopolul

asupra arenei politice este Partidul 0uncii din "oreea, iar organul suprem de stat este

parlamentul, ai caror membri sunt alesi pe o perioada de cinci ani (C!, iar functiile publice sunt

ocupate, dupa cum scrie in "onstitutie, conform centralismului democratic.$

Tot conform "onstitutiei, cetatenii se bucura de drepturi egale in toate sfere #tatului si ale

vietii publice$2, iar acestora la este garantat dreptul de a vorbi liber, este garantata libertatea

presei, a asocierii, a demonstratiilor, iar #tatul garantea&a anumite conditii pentru functionarealibera a partidelor politice democratice si a organi&atiilor sociale$7insa realitatea sta cu totul altfel,

e)istand un partid unic 6 Partidul 0uncii din "oreea, partid comunist de altfel, iar ideea de munca

si de solidaritate este pre&enta in sloganele si propaganda facuta de catre comunisti.

ceasta indoctrinare a populatiei infrange spiritul acesteia de revolta, ii subminea&a puterea

latenta si ii invata pe cetateni sa intareasca vigilenta revolutionara si lupta devotionala pentru

securitatea #tatului$;, indemn ce sa gaseste de altfel si in "onstitutia statului iranian, suveranitatea

fiind vitala pentru supravietuirea si consolidarea statului.

Insa prevederile din constitutiile si implicit, realitatea politica din "oreea de +ord si din Iran

difera destul de mult, spre e)emplu in Iran guvernarea nu deriva din interesele unei anumite clase

si nici nu serveste ca putere de dominatie a unui individ sau a unui grup $9, spre deosebire de statul

totalitar coreean, unde figura liderului suprem domina asupra maselor.

O alta deosebire intre elementele celor doua state consta in imaginea si locul pe care aceste le

re&erva femeii, in Iran, "onstitutia prote*and familia ca unitate a societatii, femeii revenindu-i

obligatii familiale, avand interdictii numeroase cu privire la viata sa publica, pe scurt, este

considerata ca fiind obiect de e)ploatare si consum%3, pe cand in "oreea de +ord, femeii ii revin

drepturi si statut egale cu ale barbatului, #tatul acordand drepturi speciale pentru mame, crese,

gradinite, #tatul oferind toate conditiile necesare pentru ca o femeie sa-si e)ercite pe deplin rolul

sau in societate%1un rol ce nu este pe deplin po&itiv si este asemanator cu cel al femeiii de origine

iraniana, insa legile privitoare la situatia femeii in Iran difera foarte mult de cea a femeii din statul

comunist coreean, din cau&a fundamentalismului islamic.

;


9/15


10/15

fundamentalismului islamic, unde doar credinciosii in llah se pot considera musulmani si cetateni

ai statului iranian.

>esigur ca epublica Islamica Iran nu este eminamente un stat totalitar, ci mai degraba o

societate inchisa, dominata de casta religioasa, atat de puternica incat, spre e)emplu continua sa

inspire legislatia din Egipt, principiile legii islamice #haria vor ramane principala sursa a

lesiglatiei egiptene, (C! inclu&and si prevederea ca Egiptul este un stat democratic (C!unde

islamul este religie de stat, dar cuprinde si dispo&itii in care partidele politice nu pot fi formate dupa

criterii confesionale.%7

0ai mult, suis generis, Islamul insista asupra importantei constituirii unei societati unite care sa

conduca dupa principiile islamice, precum si pentru raspanirea sa in celelalte &one ale lumii, pentru

a deveni religie unica.%;

Islamul, doctrina religioasa, dar si mod de viata al comunitatii (Bmma! are o arie mare deraspandire, cu adepti pe toate continentele, iar in pre&ent are mi*loace mai importante, cum ar fi

#ocietatea =ratiei 0usulmane, o grupare totalitara, cunoscuta si sub numele de 0iscarea =ratilor

0usulmani, infiintata in 19$; la "airo, care amesteca religia cu teroarea pentru a consolida

fundamentalismul islamic%9si care repre&inta diaspora islamica pe teritoriul european.

#a88d Jutb in lucrarea sa, 0iscarea =ratiei 0usulmane, tradusa in numeroase limbi islamice,

pre&inta si agenda #ocietatii =ratiei 0usulmane, a caror scopuri merg mai departe de e)tremismul

religios, aceasta urmarind impunerea unei guvernari islamice totalitare in intreaga lume si ca

urmare, abolirea formelor democratice de guvernare.

Tot definitorii pentru descrierea ideologiei islamice sunt doua dintre elementele teoriei

totalitaritarismului propusa de /annah rendt si anume functionarea sociala si sistemul de reguli,

fiind relevante pentru conceptuali&area fenomenului fundamentalismului religios, care combina

teologia medievala cu politica moderna intr-o maniera totalitara si astfel =ratia 0usulmana,

actionea&a asta&i ca o forma a religiei transnationale.3stfel, fenomenul islamismului combina

miscarea totalitara cu ideologia religiei politice, islamismul de sorginte totalitara promovea&a

islamul intr-o maniera ideala ca fiind o religie pentru pace, insa acest model pentru pace este

dependent de e)tensia /a:imi88at llah Kguvernarea lui >umne&euL asupra intregii umanitati.1

ceasta afirmatie surprinde faptul ca nu poate e)ista pace in intreaga lume, fara o dominatie

globala a Islamului, fiind articularea unei religie internationalista ba&ata pe faptul ca aspira la

crearea unei noi ordini internationale ba&ata pe principii totalitare a #hariei religiei islamice.

13


11/15

+u in ultimul rand, epublica Islamica Iran, desi nu este un stat eminamente totalitar, nu este

nici unul pe deplin democratic, constitutia acesteia definind sistemul de guvernare ca fiind islamic,

iar credinta in >umne&eu, precum si supunerea fata de acesta este regula de ba&a, legislatia statului

trebuie sa repre&inta vointa lui >umne&eu, iar sfera publica si cea privata a indivi&ilor este strict

reglementata de legislatie, dar si de codurile morale si de conduita islamice.

"a o sumari&are, trebuie amintit ca totalitarismul repre&inta un sistem politic cu urmatoarele

caracteristici o ideologie coercitiva, un stat condus de un singur individ, o forta a politiei teroriste,

monopolul asupra mi*loacelor de comunicare in masa, monopolul asupra armamentelor, precum si

controlul statului asupra economiei$, iar regimul islamic iranian, precum si regimul totalitar din

"oreea de +ord le indeplineste, ambele regimuri incercand sa domine toate sferele vietii indivi&ilor

de pe teritoriul statelor in care acestea functionea&a.

+u in ultimul rand, multi autori in domeniu sustin ca reformarea statului iranian este un ideal-tipsau un simplu balon de sapun, deoarece regimul iranian al carei "onstitutie si structura sa

politica, in cadrul careia liderul religios suprem are putere absoluta, nu poate fi reformata, ci doar

schimbata, reforma fiind posibila intr-un sistem political bipolar, nu intr-un regim islamic unipolar,

(C! iar democratiile din vest, precum si toate organi&atiile internationale prin colaborarea lor cu

regimul islamic al Iranului ar trebui sa puna presiune asupra acestuia in vederea respectarii

drepturilor omului, precum si sa ofere suport moral si politic asupra iranienilor in lupta lor pentru

libertate, dreptate si o schimbare de regim%, insa cat de reali&abil este acest fapt @

Opinia mea este ca intr-un stat eminamente religios, teocratic, in care societatea este obedienta si

traditionalista, moderni&area si imbunatirea stilului de viata ale acesteia se va reali&a greu sau chiar

deloc.

"orpusul de gandire logic si coe&iv al religiei islamice are radacini viscerale iar pe termen lung

se va opune atat valorilor occidentale, cat si pre&entei fi&ice ale occidentului (interventia #B in

spatiul musulman!.

Parerea mea este ca aceste valori, considerate straine si machiavelice de catre populatia islamica,

nu trebuie impuse cu forta, acest lucru fiind oricum ireali&abil. Insa este de&irabil ca spatiul islamic

sa evolue&e in conditii culturale proprii si in ritmul sau natural, spre calea modelului de viata

democratic, ce in pre&ent ramane un ideal-tip.

Inchei cu un citat, mai mult decat elocvent pentru ultima reduta a lumii traditionale si anume

Islamul - Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in mod absolut (0ontesGuieu, Spiritul

legilor).

11


12/15

+ote

1$


13/15

1(eligia lui llah, Islamul! "oran 6 #urat &-Mu:hruf, versetul %.$(Islamul! "oran 6 #urat l-Jasas, versetul $;.%(supra tutor celorlate religii! Ibidem.#imileanu, adiografia terorismului, p. 2.To:arev, eligia in istoria popoarelor lumii, p. 32.2Ibidem.7#imileanu, adiografia terorismului, p. 22.;Ibidem.9Ibidem.13#imileanu, adiografia terorismului, p. 29.11Ibidem.1$#imileanu, adiografia terorismului, p. 71.1%Palmer, Bltima cruciada, p. 173.1Miarul devarul, $2.$.$311.1Ibidem.12#imileanu, "ri&ele si conflictele spatiului islamic, p. $9.17#imileanu, "ri&ele si conflictele spatiului islamic, p. %3.1;/annah rendt, Originile totalitarismului, p. 7$.19Ibidem.$3/annah rendt, Originile totalitarismului, p. 7.$1Peter Frieder, In >efence of Totalitarianism, p. 2.$$/annah rendt, Originile totalitarismului, p. 7.$%nne-0arie oviello, the /idden iolence of Totalitarianism, p. 9$$Ni:ipedia, "orea de +ord.$Ibidem.$2"onstitutia "oreei de +ord "apitolul , rt. 2.$7"onstitutia "oreei de +ord, "apitolul , rt. 27.$;"onstitutia "oreei de +ord, "apitolul 2, rt. ;.$9"onstitutia epublice Islamice Iran, p. 2.%3"onstitutia epublice Islamice Iran, p. 7.%1"onstitutia "oreei de +ord, "apitolul , rt. 77.%$omania 'ibera.%%omania 'ibera.%Miare.com.%

ung-han, To #uccesion Politics in +orth orea, p. 139.%2oh


14/15

%. Imam homeini, "overnance of #urist. $slamic "overnment% $ran Chamber SocihttpDD.iranchamber.comDhistor8Dr:homeiniDboo:sDvela8atQfaGeeh.pdf, accesat 1.3$.$339.. Palmer, 0ichael . Ultima cruciada. "urtea eche,


15/15

97151993 fundamentalismul islamic

Documents