florin-catalin tofan - conexiuni

173

Upload: api-3854332

Post on 07-Jun-2015

2.734 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

o carte care va schimba viata multora dintre cititori

TRANSCRIPT

Page 1: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni
Page 2: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

Florin-C t lin Tofan

CONEXIUNI

Editura PIM Ia i, 2007

Page 3: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

Coperta: Florin-C t lin Tofan Tehnoredactarea computerizat : Florin-C t lin Tofan http://www.geocities.com/florincybereye e-mail: [email protected]

Page 4: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

Florin-C t lin Tofan

CONEXIUNI

Page 5: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

în memoria mamei mele, Mariana (1946–2006)

Page 6: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

5

Capitolul I – Întemeieri: de la mecanic la cuantic

“Dumnezeu nu joac zaruri !”Albert Einstein

Acum mai bine de trei sute de ani în urm viziunea dualist a filosofului i matematicianului francez René Descartes (1596–1650) impunea împ r irea realit ii în doudomenii: material i spiritual.Domeniul material avea s devinobiectul de studiu al tiin ei, pe când cel spiritual revenea religiei itiin elor oculte.

tiin a va evolua dezvoltându- imetode tiin ifice de investigare i

acumulare de noi cuno tin e, metode care impuneau parcurgerea unui algoritm logic în patru etape: 1.) Observarea i descrierea unui fenomenului studiat; 2.) Formularea unei ipoteze pentru explicarea fenomenului studiat (cel mai adesea sub forma unui mecanism cauzal sau o rela iematematic ); 3.) Predic ia existen ei altor fenomene sau a unor rezultate cantitative, m surabile, pe baza ipotezei formulate; 4.) Efectuarea, în condi ii optime, a unor experimente care sconfirme predic ia f cut , experimente care trebuie s fie confirmate de mai mul i experimentatori independen i, lucrând în condi iisimilare. Experimentele impun adesea existen a unor modele cât mai

Page 7: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

6

asem n toare cu situa iile reale existente. În final, o ipotez validatprin acest sistem devine o teorie tiin ific sau o lege a naturii. Metoda tiin ific se bazeaz pe determinismul cauzal (orice fenomen are o cauz ), pe repetabilitatea fenomenului (fenomenul poate fi reprodus în condi ii experimentale), pe obiectivitateaexperimentatorului i precizia m sur torilor efectuate de c tre acesta. Prin urmare, tiin a consider c fenomenele naturale se manifest independent de voin a i con tiin a observatorului. Mai mult, observatorul însu i devine un produs al evolu iei materiei. Spre deosebire de tiin , religia i tiin ele oculte aveau s se centreze pe subiectivism i existen a Divinit ii, perceput drept cauza suprem a realit ii. Omul era creat de Divinitate, care îl înzestrase cu o f râm din scânteia divin , scânteie ce supravie uia mor ii fizice atâta timp cât esen a sa nu era de natur material .

Fondatorul tiin ei i fizicii moderne, sir Isaac Newton (1642–1727), dezvoltând aceste concepte va ajunge la prezum iac îns i con tiin a are o cauzmaterial , ea fiind un produs al complicatelor reac ii chimice iprocese electrice care au loc în creierul uman, devenind astfel un produs al creierului fizic, nu o cauz prin sine îns i. Astfel, într-o lume fizic obiectiv ideterministic , orice experiment tiin ific devenea independent de

observatorul ce efectua experimentul. Fizica newtonian explicfoarte bine realitatea lumii înconjur toare i modul cum ne a tept mnoi s func ioneze realitatea în via a noastr de zi cu zi. Dar este oare

Page 8: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

7

ea corect pentru toate situa iile ? În anul 1905 Albert Einstein schimb într-un mod radical viziunea umanit ii asupra fizicii newtoniene clasice prin introducerea Teoriei relativit ii restrânse, urmat apoi, în anul 1915, de Teoria general a relativit ii. Prin aceasta el demonstra c legile fizicii devin dependente de obiectul observat i observatorul însu i,în func ie de viteza relativ dintre cei

doi. Viteza limita în Univers devine viteza luminii, iar atunci când viteza relativ dintre obiectul studiat i observator se apropie de aceast limit fizic , legile fizicii sufer modific ri. În teoria relativit ii generalizate timpul i spa iul devin un tot unitar, un continuum, toate fenomenele fizice desf urându-se într-un spa iu-timp limitat (principiul localiz rii), o ac iune neputându-se propaga mai repede decât viteza luminii, considerat vitez limit în Univers. Totu i, nici teoria relativit ii generalizate nu reu ea s explice toate fenomenele fizice – în special cele legate de particulele elementare, particule pe care fizica newtonian le considerase pân atunci ca fiind punctiforme, ulterior fiind asimilate unor bile rigide.

Fondatorul fizicii cuantice, fizicianul Max Planck (1858–1947), în urma studierii radia iilor emise de corpul negru, descoperea în anul 1906 faptul c radia ia corpului negru nu se producea în mod continuu, ci era emisîn “pachete” egale i finite de energie, având o frecven specific , pe care acesta avea s le denumeasc cuante i a c ror energie era direct propor ional cu frecven a radia iei

Page 9: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

8

emise.

Anul 1905 avea s aduc descoperirea nucleului atomic de c treErnest Rutherford (1871–1937), iar Niels Bohr (1885–1962) propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii orbitau în jurul nucleului asemeni planetelor în jurul soarelui, îns numai pe ni te orbite prestabilite. Aceasta impune faptul c într-un atom electronii existau în st ri energetice discrete istabile i nu se pot pr bu i pe nucleu, iar trecerea dintr-o stare în alta se realizeaz prin emisia sau absorb ia unui foton de o anumitlungime de und . i totu i, care era misterul stabilit ii atomice ?

Iat îns c în anul 1924 Louis de Broglie (1892–1987) î i sus inea teza de doctorat intitulat “Cercet ri asupra teoriei cuantice”, tez în care emitea pentru prima dat ideea c electronul, privit pân atunci ca particul , se putea comporta în anumite situa ii i ca o und , introducând astfel dualitatea corpuscul-und . Louis de Broglie deschidea astfel un nou orizont pentru mecanica cuantic – una dintre cele

Page 10: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

9

mai controversate i interesante domenii ale fizicii – i aceasta pentru faptul c la nivelul particulelor elementare determinismul cauzal devine incert. La acest nivel observatorul nu mai poate determina exact starea i propriet ile unei particule elementare, ci numai din punct de vedere al probabilit ii statistice.

Acest fapt este binecunoscut în fizic sub numele de principiul de incertitudine al lui Heisenberg, fiind botezat astfel dupnumele fizicianului

Werner Heisenberg (1901–1976). Trebuie specificat aici c non determinismul la nivel atomic nu se datoreaz impreciziei aparatelor de m sur , ci este o proprietate a naturii îns i. La nivel cuantic electronii pot “tunela” printr-o barier de poten ial care în mod normal nu le-ar permite trecerea. Acest comportament aleator al naturii la nivel cuantic a ocat i a bulversat savan ii, f cându-l pe Einstein, care nu credea c acest lucru este posibil, s exclame: “Dumnezeu nu joac zaruri !”

Erwin Schrödinger (1887–1961) descoperea în anul 1926 ecua ia prin care se determina fie viteza (momentul), fie loca ia exact a unui electron în norul electronic din atom, ambele neputând fi determinate exact, conform principiului de incertitudine enun at deja de Werner Heisenberg.

Page 11: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

10

Dualismul corpuscul-und i principiul de nedeterminare existent la nivel cuantic aveau s duc în anul 1927 la interpretarea de la Copenhaga asupra mecanicii cuantice, interpretare formulatde Niels Bohr i Werner Heisenberg, conform c reia actul observ riicon tiente de c tre un observator determin colapsarea dintr-o multitudine de st ri într-o unic stare a particulei observate. Acest fapt aduce îns sfâr itul obiectivit ii i a determinismului cauzal din fizica newtonian , de vreme ce con tiin a observatorului joac un rol activ în manifestarea obiectului observat. Mecanica cuantic este cel mai ciudat domeniu al fizicii de pânacum, care demonstreaz c la nivel subatomic comportamentul particulelor elementare înceteaz de a se mai supune întru totul legilor cauzalit ii, a a cum se petreceau lucrurile în mecanica newtonian . La nivel microcosmic se pare c realitatea este alta decât cea cunoscut de noi în via a de zi cu zi. Fluctua ii cuantice apar permanent la acest nivel, fluctua ii care nu pot fi prezise. Conform interpret rii de la Copenhaga o particul elementar nu ar exista în lumea real înainte ca observatorul s - i înceap actul observa iei, ea existând anterior observa iei numai sub forma unui continuum de posibilit i. În momentul observa iei îns ea “înghea ” sau colapseaz în doar una dintre aceste posibilit i, cea perceput de observator ! Mecanica cuantic prezice existen a a a numitelor ac iuni non-locale, aceste ac iuni p rând a se produce instantaneu între particule separate în spa iu i timp ! Acest lucru implic îns faptul c nu exist o durat de timp între cauz i efect, ceea ce este în totalneconcordan cu teoria relativit ii generalizate a lui Einstein care presupune c nimic din Univers nu poate dep i viteza luminii. Trei fizicieni – Einstein, Podolsky i Rosen – propuneau în anul 1935 o corela ie (EPR) pentru a putea în elege comportamentul particulelor elementare din punct de vedere cuantic. Astfel, dou

Page 12: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

11

particule cuplate la nivel cuantic ac ionau precum un tot unitar, ca icum între ele nu ar exista nici o separa ie. Când o particulcolapseaz (în urma observ rii) într-o anumit stare, cealalt o urmeaz i colapseaz exact în aceea i stare cuantic . Pentru ca acest lucru s produc , comunicarea între cele dou particule trebuie s fie instantanee, sau în alte cuvinte, non-local . Acest fapt implica, dupEinstein, existen a unor variabile ascunse, sau cu alte cuvinte, mecanica cuantic era incomplet . Einstein exprima acest fapt spunând: “Luna este aici, de i nimeni nu o observ ”.

În anul 1964 fizicianul irlandez John Bell (1928–1990) demonstreaz cefectele non-locale ale particulelor cuplate sunt reale, fapt ce avea s fie cunoscut ulterior drept teorema lui Bell: “Nici o teorie fizic ce implic variabile ascunse nu poate descrie toate predic iile mecanicii cuantice”. Astfel, realismul local sus inut de corela iaEPR (ce presupunea c particula observat avea toate propriet ile

înainte de a fi observat ) se pr bu ea. Complica iile cuantice aveau sse accentueze i mai mult atunci când Alain Aspect de la Institutul de Optical Universit ii din Paris avea sdemonstreze pentru prima data în laborator, în anul 1992, existen aconexiunilor cuantice existente între particulele elementare, respectiv între perechi de fotoni emi i în direc ii

opuse. Experimentul demonstra c atunci când starea cuantic a

Page 13: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

12

unuia dintre fotoni era m surat , simultan i fotonul geam n colapsa exact în aceea i stare – faptul producându-se indiferent de distan aexistent între cei doi fotoni ! Acest experiment a demonstrat clar existen a unei comunica ii non-locale existente între cele douparticule – cum altfel ar fi “ tiut” cel de-al doilea foton starea exacta geam nului s u ? Aceast descoperire a cutremurat din temelii comunitatea tiin ific interna ional .

Fizicianul David Bohm (1917-1992) avea s vin cu o explica iecomplet diferit – ceea ce percepem noi ca fiind doi fotoni este doar o iluzie – în realitate ei alc tuind o singurentitate la un anumit nivel fizic, iar Universul, a a cum îl percepem noi, este de natur holografic . David Bohm folosea urm toarea analogie pentru a explica acest lucru: spresupunem c avem un acvariu cu pe ti i dou camere video, una situat

în fa a acvariului, iar cealalt în lateral.

Dac proiect m acum imaginea unui pe te luat de cele doucamere video pe dou ecrane diferite în fa a unui spectator, dup un timp de studiu intensiv acesta va trage concluzia logic c sunt doi pe ti care se mi c sincronizat unul fa de altul, de vreme ce mi c rile celui de al doilea pe te le reflect pe cele ale primului

Page 14: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

13

pe te. Astfel Bohm sugereaz prin aceast analogie c exist un nivel mai profund al realit ii în care cei doi fotoni nu sunt separa i,propunând o ordine implicit a Universului i o unificare la un nivel profund a existen ei. Alte fapte aveau s bulverseze i mai mult min ile cercet torilor ... Un grup interna ional de ase ingineri i oameni de tiin ,printre care Fellow Charles i H. Bennett confirmau în anul 1993 intui ia scriitorilor de romane SF prin realizarea teleport rii la nivel cuantic a dou particule elementare, pentru ca ulterior i al icercet tori s confirme experimental realizarea teleport rii cuantice la nivelul particulelor elementare în diferite sisteme. Din punct de vedere practic, teleportarea promite s fie extrem de folositoare prin facilitarea comunic rii pe distan e astronomice (un fel de Internet cuantic) i pentru realizarea unor computere cuantice. Din p cate îns pentru fanii serialelor SF, teleportarea se poate realiza în acest moment numai pentru particule elementare – i acest lucru din motive tehnice, pur inginere ti, chiar dac acest lucru nu ar viola legile fizice fundamentale cunoscute.

Page 15: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

14

Trebuie s specific m c tot ceea ce s-a realizat pân în prezent în domeniul teleport rii nu implic teleportarea materiei în sine, ci numai st rile cuantice ale acesteia. Chiar i acest lucru a fost destul de greu de realizat, pentru c observarea originalului ar cauza colapsarea st rii cuantice a acestuia, degradându-l astfel la o stare clasic . Echipa de cercet tori de la IBM a folosit un truc pentru a evita acest lucru. Mai recent, în anul 2004, fizicieni austrieci i americani, lucrând independent, au demonstrat pentru prima dat , teleportarea cuantic a atomilor ! Acest fapt ar putea constitui un uria pas înainte în realizarea computerului cuantic – un computer care ar putea procesa informa ia cu o vitez practic infinit ! Cercet torii din San Jose icolegii lor din Germania au reu it deocamdat s „îmblânzeasc ”particulele cuantice. Unul dintre cele cinci calculatoare cuantice existente la ora actual în lume se afl la nord de München, la Institutul Max-Planck pentru Optic Cuantic (MPQ) din Garchinger. Odat cu noile cercet ri s-ar putea ca performan a de calcul a tuturor calculatoarelor din lume s încap într-un dispozitiv de m rimea unui pachet de ig ri ! În jurul anului 2020 se estimeaz c structurile din cipurile calculatoarelor vor atinge dimensiunea unui atom, iar bit-ul – cea mai mic unitate de informa ie cu care opereaz un computer va deveni qbit – bit cuantic. Calcularea cu atomi, care va fi folosit în viitorul calculator cuantic, se bazeaz pe un sistem cu dou stadii. Fiecare particul cuantic , electron sau nucleu de atom poate avea un spin (mi carea de rota ie în jurul axei proprii, n.a.) orientat în sus sau în jos. La fel ca i conectarea/deconectarea unui tranzistor, diferitele spin-uri pot fi interpretate ca 0 i 1, iar bi ii se transform în bi icuantici, pe scurt q-bi i. Spinii sunt cupla i: daca unul este definit, al doilea ia valoarea opus . Astfel nu se ob ine ca rezultat o cifra, ci o „superpozi ie” de solu ii posibile, acest lucru putând fi valorificat

Page 16: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

15

pentru prelucrarea paralel , punctul forte al acestei tehnologii. Rezultatul devine o construc ie matematic abstract , numita Hilbertraum. Elementele acesteia sunt recalculate cu ajutorul metodei statisticii cuantice pentru a ob ine rezultatele dorite. Aceste descoperiri uluitoare au schimbat profund concep iileasupra realit ii fizice în întreaga comunitate tiin ificinterna ional . Din moment ce efectele non-locale sunt reale, respectiv informa ia se poate transmite cvasi-instantaneu, atunci trebuie s existe alte dimensiuni ale spa iului, alte plane de existenîn afara lumii noastre fizice, unde s aib loc aceste fenomene – în caz contrar prezum ia lui Einstein precum c nimic nu se poate propaga cu o vitez mai mare decât viteza luminii în Univers este gre it – iar implica iile conduc automat la faptul c i teoria relativit ii generalizate este gre it ! Mecanica cuantic ne arat c , cel pu in la nivel microcosmic, noi suntem co-creatorii propriei noastre realit i, din moment ce observatorul joac un rol important în procesul observa iei. Însu iNiels Bohr, unul dintre cofondatorii mecanicii cuantice spunea: “Cine nu este ocat de mecanica cuantic nu o în elege !” În aceste condi ii, ne putem pune întrebarea legitim : pân unde merge influen a observatorului asupra realit ii ? Este ea limitatdoar la nivel microcosmic, sau influen eaz i realitatea noastr de zi cu zi ?

În anii ’70 o nou ramur a tiin ei avea s apar – teoria haosului. i dacmecanica cuantic înfierbântase deja min ile savan ilor, noua descoperirea avea s mearg mai departe – dezaprobându-l înc o dat pe Einstein care credea c

“Dumnezeu nu joac zaruri !” Teoria haosului arat c incertitudinea din tiin a cuantic este

Page 17: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

16

adev rat pentru cei care cred în predictibilitatea evenimentelor. Astfel, savan ii s-ar fi în elat timp de secole, ignorând devia ii ale m sur torilor i numindu-le erori de m surare, ceea ce i-a împiedicat s uneasc piesele de puzzle ale realit ii într-un tot unitar care s permit explicarea modului de func ionare a realit ii.

Teoria haosului ne arat c haosul, impedictibilul, se manifestchiar i în sistemele considerate în mecanica newtonian strict predictibile, cum ar fi mi carea unui pendul. Universul nostru nu r mâne deloc fidel legilor fizicii, aceste legi operând cu anumite limite, ca i cum ar avea un anumit grad de libertate, fiind mai degrab creativ i în continu evolu ie decât strict deterministic. În acest în eles trebuie s consider m c legile fizicii nu sunt predeterminate, ele evoluând în timp, termenul mai corect fiind acela de deprinderi fizice, deprinderi ce au evoluat în miliarde i miliarde

Page 18: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

17

de ani, devenind modul în care “func ioneaz ” universul în prezent. Universul însu i poate fi privit ca un sistem evolutiv de asemenea deprinderi, legile fizice a a cum le cunoa tem noi fiind un fel de memorie universal a modului cum trebuie s se desf oare lucrurile. Totu i, chiar dac la prima vedere haosul pare s domine totul, teoria haosului explic faptul c , la un nivel mai profund al realit ii existo anumit ordine ascuns . Exist multe exemple în natur de evenimente haotice: c derea pic turilor de ap pe o suprafa ,cristalizarea apei .a. De exemplu, cristalele de ghea sunt similare, dar nu identice, fiind imposibil prezicerea modului cum va ar tacristalul de ghea înaintea momentului cristaliz rii – îns teoria haosului arat c formarea cristalelor de ap demonstreaz existen aunei ordini ascunse.

Fondatorul teoriei haosului, Benoit Mandelbrot s-a n scut în Polonia în anul 1924 i a lucrat ca matematician la IBM, unde avea s descopere ordinea ascuns în aparenta fluctua ie a pre urilor la bumbac, studiind cantitatea enorm de date acumulat timp de sute de ani. Descoperirea sa a fost revolu ionar i a nedumerit profund economi tii, care nu credeau c pre ul bumbacului poate fi

prezis. Ceea ce descoperise Mandelbrot a fost numit ulterior fractal. Un fractal reprezint o serie recursiv de abloane repetate la infinit pe diferite scale. Cel mai cunoscut fractal este fractalul Mandelbrot. Formele i procesele din natur reflect diferitele itera ii ale acestor fractali, fiind întâlni i în

Page 19: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

18

sistemul circulator, bronhiile din pl mâni, frunzele plantelor, rmurile insulelor, forma rocilor, a galaxiilor .a. Când m rim sau

mic or m un astfel de fractal descoperim acela i ablon, aceea ischem fundamental repetat i reiterat pe diferite scale. Teoria haosului a descoperit existen a a patru atractori cosmici: punctul, cercul, torul i atractorul straniu.

Un atractor poate fi descris ca o for în natur ce creeaz ordine din haos. Haosul este astfel “învins” de atractor, fapt ce determinformarea unei ordini ascunse. Cei patru atractori se manifest la fiecare nivel al realit ii, smulgând Universul din haos. Totodat ,teoria haosului aduce sfâr itul vechiului principiu al doilea al termodinamicii, acea fatal lege a entropiei care stipula c toatordinea din Univers va sfâr i în dezordine i haos. Atractorii demonstreaz c negentropia (entropia negativ ) ce creeaz ordine din haos trebuie s existe în Univers. De fapt, se pare chiar cnegentropia este regula i nu excep ia de la regul , a a cum considera

Page 20: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

19

fizica noastr pân de curând. De asemeni, atractorii determinreevaluarea determinismului cauz -efect, respectiv a faptului cfiecare efect trebuie s aib o cauz anterioar , întrucât în teoria haosului cauza real este constituit de atractor, care asemeni unei for e nev zute determin efectele trecute, prezente i viitoare. Cum se aplic teoria haosului în via a de zi cu zi ? În anul 1963 meteorologul Edward Lorentz, vrând s fac o simulare pe computer a unor evenimente meteorologice a folosit ni te ecua ii pentru modelarea acestora. Dup mai multe teste a realizat c rezultatele simul rii difereau foarte mult dup o perioad de timp, chiar dacdatele de intrare erau identice. La o privire mai atent , Lorentz a constatat c datele de intrare nu erau chiar identice, existând ni te diferen e foarte mici, care p reau a fi nesemnificative. Îns aceste mici diferen e f ceau ca, dup un scurt timp de simulare, rezultatele testelor s difere semnificativ între ele. Mecanica newtonian afirmc se poate determina starea unui sistem în viitor dac este cunoscutstarea sa la un moment dat bazându-ne pe principiul cauz -efect, fiind deci complet determinist . Pentru a cunoa te starea unui sistem trebuie s folosim aparate de m sur , aparate care au o anumitprecizie. Timp de sute de ani s-a crezut c pentru a spori precizia unui m sur tori este necesar i suficient s m rim acurate ea aparatului de m sur , adic num rul de zecimale al rezultatului m sur torii. Prin urmare, conform fizicii clasice, precizia evolu iei unui sistem poate fi estimat în func ie de precizia de aparatului de m sur folosit la determinarea condi iilor ini iale. Exist îns unele sisteme, numite sisteme dinamice neliniare, ale c ror evolu ia nu poate fi prezis , pentru c mici varia ii ale condi iilor ini iale vor produce varia ii importante pe termen lung. Evolu ia unui asemenea sistem fizic depinde atât de tare de condi iileini iale încât, oricât de precis ar fi acestea m surate, eroarea propagat în timp va fi imposibil de corectat. Pentru a prezice

Page 21: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

20

evolu ia unui asemenea sistem ar trebui introdus ca i condi ieini ial m sur toarea cu o infinitate de zecimale, lucru imposibil de realizat. Un exemplu de asemenea sistem dinamic neliniar îl reprezint evolu ia vremii.

În finalul acestui capitol s observ msimilitudinea atractorului din gândirea modern cu gândirea filosofului antic grec Aristotel (384-322 î. Hr.) care introducea termenul entelehia ca for a ce animdesf urarea evenimentelor în Univers spre un scop; apoi cu gândirea vedic , care îl consider pe Brahma drept creator al Universului din Haosul primordial.

* * *

A vrea s cred c acest prim capitol v-a deschis apetitul intelectual pentru c utarea unor r spunsuri dincolo de problemele curente ale zilei de mâine – i atunci v invit s trece i la urm torulcapitol. Sau, poate c am reu it doar s v plictisesc i atunci vgândi i deja la week-end sau concediu, când ve i merge la munte sau la mare ... iar ca s ajunge i acolo, trebuie s parcurge i o anumitdistan . Cu alte cuvinte, trebuie s v deplasa i prin spa iu spre o anumit loca ie. V-a i gândit îns vreodat ce reprezint spa iul i ce propriet i are ? Poate c , înainte de a merge în fantastica dumneavoastr c l torie, mai ave i pu in timp s da i pagina i sciti i urm torul capitol ...

Page 22: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

21

Capitolul II – Cât de vid este spa iul ?

„Spa iul nu este vid. Este plin, un plenum opus vacuumului, reprezentând suportul pentru tot ce exist , inclusiv noi în ine.Universul nu este izolat de aceast mare cosmic de energie.”

David Bohm

“Toate marile adev ruri au început ca blasfemii.”George Bernard Show

În anul 1864 Otto von Guericke d dea o lec ie cet enilor ora ului Magdeburg referitor la presiunea atmosferic , prin construc ia sferei de Magdeburg – de fapt dou emisfere cu diametrul de 20 cm, perfect îmbinate, ce alc tuiau astfel o sfer , din

care apoi era scos aerul i la care erau lega i doi cai ce tr geau în direc ii opuse. Cu tot efortul depus de arm sari, cele

dou emisfere r mâneau lipite între ele. Ast zi cunoa tem foarte bine despre enorma presiune ce apas asupra corpurilor imersate în atmosfer i despre existen a vidului, adic a spa iului gol, creat atunci când se scoate aerul din interiorul unei incinte închise. Spa iile interatomice – la nivel microcosmic – cât i spa iul dintre corpurile celeste, planete, sori, galaxii – la nivel macrocosmic – sunt considerate a fi dominate de vid (sau aproximativ vid dac nu punem la socoteal câ iva atomi de hidrogen, fotoni sau particule de praf cosmic). Nu mai vorbim despre enormul spa iu care separ

Page 23: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

22

galaxiile între ele ... Iar acest spa iu gol este atât de mare încât dougalaxii se pot ciocni i pot trece una prin cealalt f r ca s existe nici m car o singur coliziune direct între sorii i planetele care le compun, existând doar interac iuni preponderent gravita ionale, electrice sau magnetice între corpurile cere ti ce le compun.

Deci, putem concluziona f r a gre i, c Universul este compus în cea mai mare parte din vid – un spa iu gol, în care nu exist nimic – sau aproape nimic. Oare chiar a a s fie ?

Fizicianul James Clerk Maxwell (1831–1879), autorul celebrelor ecua ii ce demonstrau c lumina este o undelectromagnetic (1864) considera cspa iul este plin cu ceea ce el numea eter luminos, acesta constituind mediul de propagare al undelor electro-magnetice. Ulterior, tiin a a renun at la existen a eterului, acesta fiind infirmat printr-o celebr experien .

Page 24: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

23

Experien a lui Albert Michelson (1852–1931) iEdward Morley (1838–1923), desf urat în anul 1887, avea s se constituie într-un puternic argument împotriva existen ei eterului luminos al lui Maxwell.

Spa iul se dovedea a fi vid, un vid în care nu r mânea loc nici m carpentru un fluid extrem de rarefiat cum era considerat a fi eterul ! Iar verific rile ulterioare ale experimentului aveau s înt reasc aceastconcluzie… Prin urmare, rezultatele experimentului au fost validate ca fiind cât se poate de corecte.

În anul 1946, pe când lucra la Philips Research Laboratories, fizicianul olandez Hendrik Casimir (1909-2000) va descoperi efectul care îi poartnumele – efectul Casimir – care const în apari ia unei for e de atrac ie între dou pl ci paralele, situate în vacuum, la distanfoarte mic una fa de alta. Apari ia acestei for e din nimicpoate p rea aberant pentru cine nu a venit în contact cu bizareriile mecanicii cuantice, care prezice existen a în vacuum a unor fluctua ii cuantice mani-

festate pe perioade de timp infinitezimal de mici, de ordinul a 10–25 s. For a produs de efectul Casimir demonstreaz c , totu i, ceva existîn spa iul vid dintre acele pl ci. Deci, cât de vid este spa iul ?

Page 25: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

24

O alt descoperire referitoare la vacuum a fost aceea c în vecin tatea unor nuclee atomice cu num rul atomic 137 sau mai mare fluxul virtual de particule care apare devine din ce în ce mai “palpabil”, ceea ce demonstreaz c prezen a unui câmp electric extrem de intens cauzeaz o ruptur a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu num r atomic Z > 173 ar duce la ruperea definitiv a simetriei cuantice a vacuum-ului i separarea de perechi electron-pozitron, electronul fiind atras de nucleu, iar pozitronul fiind respins – acesta putând constitui o surs de energie liber .

Cercet rile fizicianului rus Andrei Saharov (1921-1989) – laureat al Premiului Nobel pentru pace în anul 1975 – aveau s -lconduc în anul 1968 la ideea c gravita iaar putea fi produs de fluctua ii ale energiei vacuumului datorate prezen ei materiei, gravita ia nefiind astfel o for în sine, ci un efect indus de prezen a materiei asupra vacuumului. Aceste teorii ale lui Saharov

asupra gravita iei i iner iei aveau s fie continuate de fizicianul Harold Puthoff, care considera c gravita ia ar putea fi produs de radia ia electromagnetic cu lungime de und foarte mare existentîn vacuum.

Cercet rile desf urate de dr. Harold Puthoff (1936– ) demonstrau existen a unui câmp energetic ce umple a a-numitul vacuum din întregul Univers, câmp care are o densitate energetic uria , de ordinul a cel pu in 1038 J/cm³. Dup cum afirma acesta, dac am putea extrage întreaga energie din volumul ocupat de o cea c de

Page 26: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

25

cafea am putea s vaporiz m toate oceanele planetei ! Existen a acestui câmp energetic fundamental – câmp al punctului zero – a fost cunoscut de mult timp oamenilor de tiin ;îns marea lor majoritate s-au mul umit s -i ignore, cu bun tiin ,existen a, eliminându-l din calculele lor. Astfel, ei eu eliminat efectele acestui câmp pentru c au considerat c efectul produs de acesta ar fi insignifiant ! Studiind Universul, a devenit din ce în ce mai evident c oamenii de tiin f cuser o mare gre eal neglijând câmpul energetic fundamental.

La Universitatea din Princeton John Wheeler (1911 –) i Richard Fenyman (1918-1988) – acesta din urm fiind i laureat al Premiului Nobel în anul 1965 – aveau s deduc (folosind celebra ecua ie a lui Einstein E=mc2) echivalentul în materie al energiei câmpului fundamental ca fiind de ordinul a 1094 g/cm3. În compara ie, materia obi nuit nu ar mai fi o substan condensat , a a cum o percepem noi, ci mai degrab o form difuz de energie ! Se na te îns întrebarea legitim : cum de este posibil s fim scufunda i într-un ocean enorm de energie i s nu o observ m ? Acesta ar însemna c suntem asemeni pe tilor care tr iesc sub ap ,îns niciodat nu p rem s con tientiz m c pretutindeni în jurul nostru exist vastitatea oceanului ...

Page 27: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

26

Iat c doi cercet tori, Bernard Haisch – director al Institutului Calphysics din California i Alfonso Rueda, continuând cercet rile între-prinse de Hal Puthoff asupra iner iei corpurilor, aveau sajung la o concluzie extrem

de interesant . Niciodat pân în acel moment fizica clasic nu reu ise s explice de unde provine i ce este iner ia corpurilor, aceasta fiind luat ca atare: F=m×a (for a = masa × accelera ia).

inând cont de existen a acestui câmp energetic fundamental, Haish i Rueda au ar tat c iner ia corpurilor reprezint pur i simplu for a

de rezisten atunci când corpurile sunt accelerate în câmpul energetic fundamental al punctului zero. De i teoriei lor i s-au g sit anumite inadverten e matematice, nimeni nu a reu it înc s explice mai bine cauzele reale ale existen ei iner iei corpurilor. Robert Distinti, inginer i pre edinte al Asocia iei Inventatorilor din Conneticut, S.U.A., ajungea la concluzii asem n toare în studiile sale aprofundate asupra electromagnetismului, în ceea ce prive tenatura for ei de iner ie. Astfel, conform Teoriei Noului Electromagnetism elaborat de acesta, ar exista trei componente ale for elor electromagnetice: o component longitudinal , una transversal i un iner ial . În afar de acestea, în teoriile sale apare i un element uitat de fizica modern : eterul – element important în

mecanica celest . Cum a reu it Distinti s reintroduc eterul în „circula ie” dup experien a lui Michelson i Morley care demonstrau clar c eterul nu exist ? Foarte simplu – a considerat cîn spa iul situat în apropierea planetei eterul este antrenat par ialîntr-o mi care spiralat progresiv în jurul acesteia, astfel c viteza tangen ial a eterului într-un punct este aproape nul , relativ la

Page 28: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

27

mi carea planetei, r mânând preponderent doar mi carea radial ,orientat în sensul for ei gravita ionale a planetei. În acest mod sunt validate atât existen a eterului, cât i rezultatele ob inute de Michelon i Morley, evitându-se astfel orice contradic ie.

Un alt fenomen ciudat, asociat cu energia câmpului zero îl constituie a a numitul fenomen de sonoluminescen . Descoperit în anul 1934 la Universitatea din Cologne în timpul realiz rii unui sonar, el se datoreaz dilat rilor i compresiei micilor bule de gaz care se g sesc în ap . Acesta apare nu numai în ap , ci i într-un lichid oarecare în care exist bule de aer atunci când asupra acestuia sunt focalizate unde ultrasonice de mare intensitate, având frecven apeste 20.000 Hz i const în apari ia unei lumini în interiorul lichidului respectiv. Explica ia fenomenului, legat de procesul de cavita ie, este destul de neclar , îns cercet ri mai recente efectuate la Universitatea din Ilinois au ar tat c temperatura în interiorul bulelor atinge temperaturi de peste 20.000°C.

În anul 1996, Claudia Eberlein, fizician la Universitatea din Sussex, a sugerat c fenomenul este produs de energia particulelor virtuale provenite din vidul creat din jurul bulei, similar radia ieiHawking produs de marginile g urilor negre. Atunci sonoluminescen a ar fi un exemplu de radia ie cuantic produs din vacuum, în care ar fi implicate atât efectul Casimir cât i efectul Unruh.

A sus ine în momentul de fa c spa iul vid este gol este cel pu in discutabil. Vacuum-ul pur, vidul absolut se pare nu exist – chiar i în spa iul a a numit vid existând o cantitate enorm de energie aflat într-o stare nemanifestat – de fapt un fel de dans cosmic al energiei între existen a real i relativa non-existen , între

Page 29: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

28

crea ie i anihilare. Nature abhors a vacuum – natura are oroare de vacuum – devine astfel, dintr-o zicere antic , atribuit , se pare, lui Aristotel, un adev r tiin ific modern, chiar dac pentru multe min icontemporane înc mai pare o idee cel pu in stranie i ciudat . Mult mai potrivit ar fi acceptarea ideii de pseudovacuum, o stare metastabil a materiei care poate dec dea, în anumite condi ii, într-o stare de vacuum pur – îns fizica actual nu- i poate imagina ce înseamn acest fapt i ce implica ii ar putea avea asupra materiei.

Una dintre marile provoc ri ale mileniului trei o va constitui modelarea fizico-matematic a acestui câmp energetic fundamental i, poate, într-o zi, realizarea unor dispozitive care s ne permit

extragerea energiei necesare supravie uirii i evolu iei civiliza ieiumane direct din acesta.

* * *

Probabil c ceea ce a i aflat în acest capitol v-a cam pus pe gânduri. Dac vre i s afla i mai multe despre ce s-ar putea afla în spa iu, v invit s da i pagina pentru a citi capitolul urm tor ...

Page 30: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

29

Capitolul III – Secretele eterului

“Nature abhors a vacuum”Aristotel

În greaca antic eter înseamna aer pur, str lucitor, fiind asimilat drept al cincilea element, solidul platonic asociat fiind dodecaedrul. Eterul era imaginat ca fiind un fluid perfect, inspirat de zei. Aristotel îl considera ca neavând calit i fizice, incapabil de a suferi transform ri dar având posibilitatea mi c rii circulare.

Vedele – scripturi str vechi din India antic – fac referire la elemente precum prana sau Akasha, termeni care aveau un în eles asem n tor celui dat eterului de c tre grecii antici. În fizic exist îns multe referiri la particule virtuale i energiapunctului zero, sau la fenomenul numit polarizarea vidului, ceea ce demonstreaz c în spa iu exist „ceva” similar unei forme de energie nev zut . De i în Occident „etero-fobia” pare s domine via a tiin ific , au existat i personalit i precum dr. Hal Puthoff de la Universitatea din Cambridge i dr. Harold Aspden (doctorat în anomalii energetice de natur magnetic , inventator) care au fundamentat teorii paralele cu cele ale fizicii clasice, în care eterul juca rolul principal.

Astfel, în concep ia lui Aspden eterul era asimilat unui fluid cristalin care este par ialantrenat de Terra în mi carea sa celest . Îns iteoria relativit ii generalizate a lui Einstein devine, în concep ia lui Aspden o inep ie, iar construc ia acceleratoarelor de particule gigantice pentru studiul ciocnirii particulelor elementare era considerat de acesta o enorm

Page 31: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

30

prostie, consumatoare de bani f r a produce nici o evolu ie în studiul particulelor elementare care se înc p âneaz s - i p streze secretele. Vom vedea, în capitolul dedicat particulelor elementare cfizica clasic a ajuns, într-adev r, într-un impas în ceea ce prive teexplicarea naturii acestor particule, considerate ini ial de c tremecanica newtonian punctiforme, iar ulterior fiind asem nate unor bile rigide. Este posibil ca direc ia în care merge fizica clasic s nu fie tocmai cea bun ?! Numele lui Aspden este purtat în prezent de un efect ciudat, c ruia nu i s-a putut g si nici o explica ie tiin ific pân în prezent ica urmare este „b gat sub pre ” de fizica clasic – efectul Aspden (nu încerca i s -l c uta i în vreo carte de fizic clasic , pentru c nu îl ve i g si men ionat !). Atunci când un rotor alc tuit din magne ipermanen i este rotit pân la o anumit vitez , se consum , s zicem, o cantitate de energie de 3.000 J; dac rotorul este oprit i apoi imediat rotit din nou, la numai câteva secunde dup oprire, pânatinge aceea i vitez , pentru accelerarea acestuia la aceea i vitez se consum numai 300 J ! Este evident violarea conserv rii energiei, fapt pe care tiin a clasic nu îl poate explica sub nici o form .

Acest efect se pare c a fost folosit de numero i inventatori,

Page 32: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

31

precum inginerul electronist John Bedini la realizarea a a numitelor „generatoare de energie liber ”. Chiar i mintea genial a lui Nicola Tesla, tentat de a descoperi secretele naturii pentru a le pune la dispozi ia întregii omeniri, avea s se implice în studiul eterului, inspirat fiind de str vechile scrieri indiene – Vedele – cu care venise în contact prin intermediul prietenului s u de origine hindus , Svami Shivananda.

Inventator excentric dar extrem de inspirat, autor a numeroase brevete de inven ii,printre care se num rau i sisteme de transmitere a energiei electrice f r fir, Tesla avea s dezvolte o Teorie Dinamic a Gravita iei,r mas îns incomplet . Teoria sa se baza pe existen a eterului, elementul de baz al acestuia, numit omni, fiind format dintr-un nucleu pozitiv – „omnion” i un element negativ – „omnitron”,

ambele constituind un fel de atom eteric, neutru i mult mai mic decât un atom material. Datorit neutralit ii i micimii sale acest atom eteric putea trece u or prin corpurile solide, penetrându-le, însfa de undele electromagnetice se comporta asemeni unui solid. Spa iul vid interplanetar i interstelar era considerat a fi totu i plin cu omni, dar i cu o radia ie ultra fin , venind de pretutindeni, numitRadia ia Punctului Zero (Zero Point Radiation – Z.P.R., n.a.). Aceast radia ie ZPR bombardeaz permanent electronii afla i pe orbitele din jurul nucleelor atomice ce constituie materia, creând astfel iluzia orbitelor electronice. Omni mai aveau, în teoria lui Tesla, un raport sarcin /mas de 1:1, r spunzând atât la impulsuri

Page 33: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

32

pozitive, cât i negative, respectiv la aplicarea de tensiuni electrice foarte mari. Tot omni mai erau responsabili i pentru ceea ce noi numim, în mod curent, iner ia corpurilor. De asemeni, în viziunea lui Tesla, to i atomii materiali aveau ca o caracteristic comun faptul csarcina lor pozitiv este pu in mai mare decât sarcina negativ ,datorit faptului c îns i sarcina protonului ar fi pu in mai mare decât sarcina electronului, existând o u oar asimetrie de sarcin .

Acest fapt ar duce, în fapt i la apari ia efectului Biefeld-Brown,studiat de prof. Paul Biefeld i dr. Townsend T. Brown începând cu anii ’20 i care const în apari ia într-un condensator plan, înc rcat electric la o tensiune electric foarte înalt , a unei foarte mici for enecompensate, orientate dinspre arm tura negativ spre cea pozitiv .Astfel, când condensatorul este înc rcat, el se mi c în spa iu în direc ia i sensul dat de orientarea negativ-pozitiv a arm turilor sale. Fenomenul a fost studiat am nun it i de c tre N.A.S.A., în anul 2002 fiind deja brevetate dou dispozitive pentru generarea unei for e propulsive folosind doi condensatori asimetrici (patent US2002012221 din 31 ianuarie 2002 i US6411493 din 25 iunie 2002). Alte surse de informare sugereaz faptul c i firma Lockheed Martin ar fi investit sume considerabile în cercet ri asupra unor noi sisteme propulsive neconven ionale pentru avioane sale.

Page 34: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

33

Experimentele f cute de Tesla la Colorado Springs cu generatoare de foarte mare tensiune – bobine Tesla – singurele capabile s produc , la acea dat , tensiuni de ordinul a milioane de vol i, aveau s -i mai sugereze acestuia i faptul c undele electrice de frecven mic puteau penetra corpurile solide, pe când cele de frecvenmare, nu. Rezultatele experimentelor desf urate de Tesla la Colorado Spring demonstrau, în viziunea geniului, existen aundelor electrice longitudinale (infirmate de tiin a actual ) i posibilitatea

transmiterii energiei electrice f r fire. De fapt, aceste unde, numite ast zi E.L.F. (unde electrice de joas frecven , n.a.) sunt folosite în prezent la sistemele de comunica ii de pe submarine, acestea fiind singurele – al turi de infrasunete – capabile s str bat distan e mari în mediul marin. Experimentele i teoriile lui Tesla aveau s cad ,ulterior, în uitare. i totu i ...

În timpul „cortinei de fier” în Rusia au fost desf urate numeroase experimente iau fost dezvoltate teorii care f ceau referire la eter, contrar rezultatelor experien ei lui Michelson i Morley, ce p rea s infirme în mod clar existen a acestuia. Astrofizicianul rus dr. Nikolai A. Kozyrev (1908-1983) avea s desf oare nenum rate cercet ri în acest sens, cercet ri care bulversau puternic tot ceea ce tia tiin a modern despre

natur i legile ei. Kozyrev considera materia fizic ca fiind asemeni unui burete cufundat în ap , rolul apei fiind jucat, pentru materia

Page 35: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

34

fizic , de eter. Dac buretele este l sat suficient timp în ap , el devine saturat cu aceasta. Ca urmare, singurele lucruri care le putem face cu un asemenea burete se rezum fie la mic orarea volumului de ap con inut de acesta (contrac ie), fie la m rirea volumului de apcon inut (eliberare). Sc derea volumului de eter con inut de materia fizic obi nuitse poate realiza, în concep ia lui Kozyrev, prin: comprimare, r cire, rotire, fapt ce ar produce eliminarea unei cantit i de eter con inutde materia fizic asupra c reia se aplic acestea, masa acesteia sc zând. Dup încetarea ac iunilor respective materia absoarbe din nou eterul, revenind la masa avut ini ial. Cre terea volumului de eter con inut de materia fizic , în concep ia aceluia i Kozyrev, se realizeaz prin înc lzire sau vibrare, acest fapt ducând, de asemeni, la o varia ie a masei obiectului material supus ac iunii respective. Dup încetarea ac iunii materia cedeaz surplusul de eter, revenind la masa ini ial . De i pare imposibil pentru mul i oameni, Kozyrev a ar tat cprin vibrarea, rotirea, înc lzirea, r cirea sau chiar spargerea obiectelor greutatea lor variaz – foarte pu in, e adev rat, dar cu o varia ie bine definit i m surabil .

O alt descoperire a lui Kozyrev a fost aceea c toate formele de via par a fi propor ionate de o nev zut i spiralat surs de energie. De la cochiliile spiralate ale melcilor pân la propor iile corpului uman, toate dimensiunile sunt dictate de direc ia acestei curgeri spiralate. În capitolul dedicat geometriei naturii, vom vedea c acest fapt a fost

binecunoscut în multe coli esoterice antice. În fapt, spirala respectiv este propor ionat dup num rul de aur (1+ 5)/2=1,618..., care este un num r ira ional (cu o infinitate de zecimale), de aceea

Page 36: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

35

spirala aceasta mai este numit i Spirala de Aur. Îns i natura existen ei i a curgerii timpului Kozyrev o vedea fiind legat de mi carea spiralat a materiei. În fapt, toate schimb rile sunt cauzate de o form de mi care i f r mi care timpul nu poate exista. Kozyrev introducea termenul de unde de torsiune sau câmpuri de torsiune pentru a descrie curgerea spiralat a energiei timpului, pe care acesta o descoperise prin observarea atent a fenomenelor naturii. În Occident acest tip de unde sunt numite unde scalare, ele fiind de fapt un fel de impuls, un moment ce se propag printr-un mediu identificat a fi eterul, pseudovacuum-ul fizic sau energia punctului zero (ZPE), neavând nimic de a face cu radia iaelectromagnetic clasic , a a cum o cunoa tem din c r ile de fizic . Revenind un pic la Albert Einstein, acesta considera în anul 1919 c „noi tr im într-un spa iu sferic, cu patru dimensiuni”, unde spa iul i timpul erau cumva îmbinate împreun într-un fel de „structur ” compact . P mântul, în mi carea sa celest , trage aceaststructur în jurul s u, curbând-o. „Gravita ia nu mai este o formisterioas ce ac ioneaz la distan , ci mai degrab este efectul unui obiect c l torind în linie dreapt printr-un spa iu care este curb datorit prezen ei corpurilor materiale”. Probabil c ve i fi mira i de afirma ia f cut de Einstein, pentru c la lec iile de fizic a i înv at, dac v mai aduce i aminte, cspa iul era gol. Cum poate fi curbat ceva gol ? În realitate, o imagine mult mai corect ar fi aceea a curgerii constante a unei forme de energie eterice într-un obiect. Legea gravita iei nu precizeaz clar care ar fi sensul de curgere a acestei energii, ci doar existen a im rimea acesteia – i acest lucru a dat na tere la interpret ri. Atât Tesla, Kozyrev i mul i al ii au considerat c materia fiziceste sus inut i p truns de acest flux invizibil de energie eteric , ce poate penetra corpurile solide. Chiar i stelele i-ar extrage cel pu in

Page 37: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

36

o parte din energia lor din aceast form de energie eteric – în fapt energia timpului – pentru a putea exista. Însu i Einstein avea safirme, în anul 1920, c „ipoteza existen ei eterului nu contrazice teoria special a relativit ii”, afirma ie reluat apoi în anul 1924.

În anul 1913 dr. Eli Cartan demonstra cstructura spa io-temporal din teoria relativit iigeneralizate a lui Einstein nu este numai curb , dar chiar posed o mi care rotativ sau spiralat în sine îns i, numit „torsiune”. Câmpurile de torsiune din teoria Einstein-Cartan erau îns cu 30 de ordine

de m rime mai slabe decât gravita ia, aceasta îns i fiind cu 40 de ordine de m rime mai slab decât energia electromagnetic . Ca atare, acestea erau mult prea mici pentru a fi luate în serios !

Iat îns c , prin anii ’70, Dennis William Sciama (doctorat în fizic sub îndrumarea lui Paul Dirac la Universitatea din Cambridge, n.a.) avea srevitalizeze teoria Einstein-Cartan, demonstrând c spre deosebire de teoria Einstein-Cartan clasic care considera câmpurile de torsiune ca fiind statice, generate de surse în rota ie ce nu eliberau nici o formde energie, minuscule (la nivelul

atomului) i fiind extrem de slabe, mai puteau exista i câmpuri de torsiune dinamice, produse de surse ce posedau simultan forme complexe de mi care i eliberau forme de energie (sori, centri galactici). Aceste câmpuri de torsiune dinamice erau mobile i – a acum descoperise i Kozyrev – acestea se puteau deplasa cu viteze superluminice prin spa iul cosmic.

Page 38: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

37

În perioada 1950-1970 dr. V. V. Nasonov, împreun cu dr. N. A. Kozyrev aveau s desf oare împreun o serie de experimente care, a a cum am ar tat mai sus, îi vor determina s considere materia ca fiind asem n toare unui burete scufundat în ap , rolul buretelui fiind jucat de materie, iar rolul apei fiind jucat de eter. În urma acestor experimente au fost

identificate procesele susceptibile a produce unde de torsiune – iatcâteva dintre acestea:

• deformarea unui obiect; • ciocnirea unui jet de aer de un obstacol; • curgerea nisipului într-o clepsidr ;• absorb ia luminii; • frecarea; • arderea;• înc lzirea / r cirea unui obiect; • tranzi iile de faz ale substan elor (înghe are, topire,

vaporizare etc.); • transmiterea curentului electric; • dizolvarea i amestecarea substan elor;• ofilirea plantelor; • schimb ri bru te la nivelul con tiin ei umane .a.

Experimentele lui Kozyrev au mai ar tat c aceste câmpuri de torsiune pot fi absorbite de substan e precum zah rul, ecranate de foliile de polietilen i aluminiu, fiind îns reflectate de oglinzi. Substan ele care au moleculele orientate spre dreapta (dextrogire), cum este zah rul, au un efect de mic orare asupra acestor câmpuri, pe când substan ele care au moleculele orientate spre stânga (levogire) au un efect de înt rire a lor. În prezen a acestor unde

Page 39: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

38

obiectele rigide manifest schimb ri în greutate devenind mai flexibile, pe când cele elastice sunt susceptibile s sufere modific riale elasticit ii / vâscozit ii. Kozyrev folosea giroscoape în rota ie i vibra ie sau pendule asimetrice pentru detectarea acestor unde de torsiune a c ror efect este foarte mic, dar m surabil. Tot el avea s arate c atunci când giroscopul era rotit în sens antiorar greutatea sa sc dea, iar atunci când era rotit în sens orar ea r mânea neschimbat . Alte detectoare se bazau pe varia ia conductivit ii electrice a rezisten elor (tungsten), modificarea frecven ei de vibra ie a cristalelor de cuar ,varia ia tensiunii termocuplelor, varia ia vâscozit ii apei, cre terea coloniilor de bacterii i a plantelor .a.

Experimentând cu bile de o elaruncate în aer, fizicianul dr. Bruce DePalma (1935–1997) descoperise c bilele c rora li se imprima i o mi care de rota ie se ridicau la o atitudine mai mare iparcurgeau un spa iu mai mare decât cele care nu se roteau.

Un alt efect extrem de interesant descoperit de Kozyrev a fost acela al cuantific rii efectelor ob inute asupra varia iei greut ii obiectelor supuse ac iunii câmpurilor de torsiune. Folosind un obiect ce avea o mas etalon de 1 kg, supus vibra iilor cu o frecven între 16 i 23 hz, obiectul a ar tat o varia ie a greut ii de 31 mg. Odat cu cre terea frecven ei de vibra ie la 24 hz, greutatea obiectului etalon s-a modificat cu 62 mg. Modificarea frecven ei pân la 27 hz nu a mai avut nici un efect, pentru ca la atingerea frecven ei de 28 hz varia iagreut ii s sar brusc la 93 mg ! Astfel a fost descoperit un efect de cuantificare a efectelor undelor de torsiune, la fiecare 5 hz producând-se o aceea i varia ie, bine determinat a masei corpului;

Page 40: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

39

de importan a acestui efect asupra în elegerii naturii materiei ne vom ocupa pu in mai târziu. Kozyrev avea s mai descopere c rezultatele m sur torilor sale erau influen ate de anotimpuri – vara neputându-se efectua m sur tori (probabil datorit înc lzirii atmosferei), anotimpurile cele mai propice m sur torilor fiind toamna târziu i începutul iernii. ipozi ia geografic influen eaz m sur torile, efectul maxim fiind eviden iat a fi la poli. Totodat rata de manifestare a efectului depinde de densitatea obiectului – cu cât obiectul este mai dens, cu atât efectul se observ mai rapid – cât i porozitatea acestuia – efectul este mai intens cu cât porozitatea acestuia este mai mare.

* * *

Alt efect foarte interesant, ce demonstreaz c spa iul are propriet i pe care tiin a înc nu le cunoa te în întregime se rezumla memoria spa iului, efect descoperit independent de Donald Roth în timpul unor experimente efectuate asupra unor magne i permanen i,cât i de A. V. Chernetsky i echipa sa de lucru în timpul experien elor cu un dispozitiv similar unui condensator – fapt pe care ru ii l-au interpretat ca un fel de „structurare a vacuumului”. Efecte de structurare i memorizare au fost eviden iate i asupra unui fluid extrem de cunoscut i r spândit: apa. Memoria apei joacun rol important în homeopatie, spre exemplu.

Fizicianul german Samuel Hahnemann (1755–1843) avea s descopere c dac o cantitate mic de substan activ este ad ugat în ap , care apoi este agitat într-un anume fel (dinamizat ), diluat i din nou agitat , pân când nivelul de dilu ie al substan ei active aproape nu mai este detectabil, totu i apa respectiv prezint

Page 41: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

40

propriet i curative. Dac st m s ne gândim la cele afirmate de Kozyrev, amestecarea apei, dinamizarea cum o numesc homeopa ii, are tocmai rolul de a crea câmpuri de torsiune ! Experimentele lui Kozyrev au oferit un punct de vedere diferit asupra materiei i energiei fa de cel oferit de fizica clasic , punct de vedere sus inut cu argumente tiin ifice.

Dr. Vladimir Ginsburg, laureat al premiului Nobel în anul 2003, s-a n scut la Moscova, ulterior emigrând cu familia în S.U.A., în anul 1974. Acesta descoperise c numai câteva modific ri simple efectuate asupra ecua iilorteoriei relativit ii ar fi putut explica foarte bine anomaliile de varia ie a greut ii observate de Kozyrev – i acest lucru f ra fi în dezacord cu observa iilefizice. Idei similare cu ale lui

Kozyrev au sus inut i al i savan i precum: dr. Millo Wolff, dr. Vladimir Ginsburg, dr. Harold Aspden, Buckminster Fuller, dr. D. L. Cravens, dr. Volodymir Krasnoholovets, Charles Cagle, dr. John Nordberg, lt. col. Tom Bearden, dr. Henry Myers .a. Teoria relativit ii stipuleazc , atunci când un obiect este accelerat masa acestuia începe screasc , îns nici un obiect în mi care nu poate dep i viteza luminii, deoarece masa acestuia cre te spre infinit atunci când

Page 42: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

41

viteza sa se apropie de viteza luminii. Ginzburg afirma c în loc ca masa obiectului s creasc odat cu apropierea acestuia de viteza luminii, acel obiect va transfera din energia sa c tre eter în timpul mi c rii, aceasta cauzând pierderea unor caracteristici precum masa iner ial , masa gravita ional i sarcina electric (un punct de vedere similar îl g sim nu numai în viziunea lui Ginsburg, ci i în viziunea lui Robert Distinti, inginer i pre edinte al Asocia iei Inventatorilor din Connecticut, autorul Teoriei Noului Electromagnatism). i în viziunea lui Einstein iner ia i gravita ia sunt expresia aceea i m rimi fizice: masa. Astfel, eterul ar fi în spatele manifest rii atât a iner iei corpurilor cât i a gravita iei. Similar ideii lui Kozyrev, la accelerarea unui obiect (asimilabil unui burete imersat în ap ) presiunea eterului va comprima atomii i moleculele acestuia, cauzând eliberarea puternic a eterului. Ca atare, atunci când o particul este în repaus, ea poate fi considerat ca fiind materie „pur ”, având un caracter corpuscular. O dat ce aceast particul începe s se deplaseze, atât masa sa cât isarcina electric vor începe s scad – în concordan cu noile ecua ii relativistice – astfel c o parte din materie va fi convertit în câmp, dobândind un caracter ondulatoriu. Atunci când viteza particulei se apropie de viteza luminii, atât masa cât i sarcina sa electric tind spre zero – i în acest moment materia este convertit complet în câmp, particula manifestându-se numai sub forma unei unde.

Dup cum se vede, Teoria Relativit ii a lui Einstein, dincolo de expresia matematic care pare a fi corect , impune o alt interpretare din punct de vedere fizic, interpretare care necesit o reconsiderare a

Page 43: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

42

existen ei unui mediu renegat în prezent de fizic : eterul. În finalul capito-lului merit samintesc de Teoria Mi c rii Subcuantice (S.Q.K.) a dr. Paul LaViolette. Acesta consider eterul ca fiind compus din eteroni între care se produc o serie de 5

transmut ri ce constituie de fapt esen a a tot ceea ce exist în lumea material . În fapt, eteronii lui LaViolette par a fi sinomini cu no iunea de omni a lui Nikola Tesla i cu cea de Prana din religiile orientale. Dup cum vedem, ideea de eter din mitologiile greac ihindus , de i considerat incorect de fizica modern , s-ar putea sfie, în fapt, mult mai apropiat de adev r decât teoria clasic . În ultimul timp experimentul lui Michelson i Morley tinde s fie reinterpretat, f r a i se nega rezultatele, inându-se cont de alte ipoteze care, f r a nega existen a eterului, sus in i rezultatele experimentale ob inute.

* * *

Dac pân acum am vorbit numai despre fizic , iat c i în alte tiin e apar fenomene care bulverseaz lumea tiin ific

interna ional . Ce a i spune dac v-a spune c genele dumneavoastrascund unul dintre cele mai performante computere ? Nu crede i … Poate ar fi bine s citi i capitolul urm tor !

Page 44: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

43

Capitolul IV – Computerul din genele noastre

„ADN-ul uman este asemeni unui program, dar mult mai complex decât orice am fi noi capabili s realiz m.”

Bill Gates

În anul 1950 biologul James Watson de la Universitatea din Indiana i fizicianul Francis Crick, în timp ce lucrau în Laboratorul Cavendish de la Oxford aveau s fac una dintre cele mai importante

descoperiri din istoria biologiei: descoperirea suportului fizico-chimic al transmiterii caracterelor ereditare în lumea vie. În anul 1951 Maurice Wilkins ob inea prima fotografie a A.D.N. folosind razele X – fotografie ce eviden ia o structur helicoidal .

A.D.N. este numele comun al acidului dezoxiribonucleic, baza chimic a vie ii. Acesta este constituit dintr-un lan lung de nucleotide – molecule complexe prezente în nucleul tuturor tipurilor de celule, bacterii sau virusuri. A.D.N. prezintpe toat lungimea sa o serie de substan e chimice, numite gene, cu rol

în transmiterea însu irilor ereditare precum forma frunzelor plantelor, forma corpului animalelor, culoarea ochilor, a pielii,

Page 45: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

44

susceptibilitatea la anumite îmboln viri .a. Pentru descoperirea lor, Francis Crick, James Watson i Maurice Wilkins aveau sprimeasc în anul 1962 premiul Nobel. Dubla spiral a A.D.N.-ului reprezintmatri a tuturor formelor de via cunoscute de omenire pân în prezent, acesta con inândschema instruc iunilor moleculare pentru reproducerea celular , respectiv pentru reproducerea tuturor proteinelor care se g sesc în celulele organismului – între

70.000 i 90.000 în cazul organismului uman. A.D.N.-ul este de fapt constituit din dou iruri spiralate al turate, alc tuind un helix.Fiecare ir cuprinde peste 3 miliarde de nucleotide legate împreunpentru a forma acest imens lan , existând îns numai patru nucleotide de baz : adenina (A), citozina (C), guanina (G) i timina (T). Trei dintre aceste baze formeaz un triplet sau codon, existând numai 43,adic 64 de tipuri de codoni în lan ul A.D.N., fiecare condon fiind în fapt un aminoacid. Aminoacizii sunt „c r mizile” care alc tuiescproteinele, fiecare protein putând con ine câteva sute de aminoacizi. Secven a de codoni care codeaz o protein constituie o gen . În fapt, A.D.N.-ul pare a fi constituit pe baza unui sistem de numera ieîn baza 4, dac ar fi s vorbim în termenii obi nui i ai matematicii iai informaticii moderne. Nucleotidele formeaz pun i perechi între cele dou lan uri de A.D.N. – ca un fel de poduri, de leg turi chimice între cele douiruri spiralate, inându-le astfel laolalt pentru a alc tui dubla elice.

În prezent, datorit cercet rilor intensive efectuate printr-un efort interna ional conjugat al geneticienilor s-a reu it ca în luna aprilie a anului 2003, la Institutul Na ional pentru Cercet ri Genetice din Statele Unite s fie cartat întregul genom uman. Surprizele

Page 46: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

45

geneticienilor aveau s apar destul de curând, atunci când cercet rile lor aveau s arate, contrar a tept rilor, c genomul uman avea numai aproximativ 30.000 de gene, adic numai cu 300 mai multe decât un oarece, asem n rile dintre om i cimpanzeu fiind de peste 98% ! Studiile efectuate au mai ar tat c numai câteva procente din A.D.N. sunt folosite pentru codarea proteinelor – restul de peste 95% neavând nici un rol în acest proces ! Consternarea cercet torilor a venit în mod normal pentru c tiau c natura nu face risip . Noile cercet ri aveau îns s aduc atât solu ia cât i o surprinz toaredescoperire, anume aceea c secven ele de codoni din molecula de A.D.N. pot fi reprogramate, contrar vechii idei care considera cmo tenirea genetic a unui organism nu putea fi schimbat .

Cu câ iva ani înainte, prin 1990, un grup de savan i ru i de la Academia de tiin e a Rusiei începuser i ei studiul genomului uman. Acest grup de cercet tori ru i era condus de dr. Piotr Gariaev, membru al Academiei de

tiin e a Rusiei i al Academiei de tiin e din New York. Abordarea deschis i orizontul larg al studiului a permis includerea în echipa de lucru a biofizicienilor, biochimi tilor, biologilor, embriologilor i chiar a lingvi tilor. Aceast abordare interdisciplinar s-a dovedit extrem de folositoare, cercet rile infirmând teoria precum c acel procent de peste 95% din A.D.N. era nefolositor sau redundant. Studiile lingvistice au ar tat c secven ele de codoni ale A.D.N.-ului care nu codau proteine urmau acelea i reguli de sintax , având o structurlogic , asemeni unui limbaj biologic, codonii formând „cuvinte” i

Page 47: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

46

„propozi ii” asem n tor cu regulile gramaticale ale limbajului uman. Cercet rile laborioase ale lingvi tilor nu reu iser pân atunci safle originea limbajului uman i a regulilor gramaticale ale acestuia. Surprinz tor, odat cu descoperirea f cut de savan ii ru i asupra A.D.N.-ului necodabil, lingvi tii descopereau c originea limbajului uman st tocmai în A.D.N., limbajul genelor fiind mult mai vechi decât orice limbaj uman folosit vreodat , însu i acidul dezoxiribonucleic servind ca schem de baz pentru dezvoltarea limbajului uman !

Cea mai surprinz toare descoperire a echipei condus de Gariaev a constat în posibilitatea reprogram rii in vivo (direct în organismele vii) a secven elor de codoni ai A.D.N.-ului folosind lumina unui laser modulat conform regulilor gramaticale isintaxei descoperite de ace tia. Astfel, folosind practic frecven ele de rezonancorecte ale A.D.N., s-a putut transfera informa ia cuprins din A.D.N.-ul unei

broa te în A.D.N.-ul unei salamandre, ori s-au putut repara deterior rile produse de razele X în A.D.N.-ul celulelor. Acest fapt – posibilitatea repar rii A.D.N.-ului – constituie deja o mare descoperire, de importan medical deosebit . Mai mult decât atât, chiar limbajul vorbit poate fi modulat folosind o frecven purt toaresonic pentru a avea un efect similar celui produs de lumina laserului, bineîn eles, cu o eficien mult mai sc zut . Cercet torii erau consterna i i entuziasma i de noua descoperire – propriul nostru cod genetic poate fi reprogramat chiar prin intermediul vorbirii, atunci când silabele sunt modulate pe frecven a purt toare corect ! În timp ce tiin a occidental folosea complicate procese biochimice pentru a opera asupra lan ului A.D.N., ru ii descoperiser

Page 48: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

47

o metod mult mai simpl pentru a face acela i lucru – i aceasta se putea aplica chiar asupra organismele vii. Terapia cu laser descoperit de Gariaev este deja folosit cu succes în câteva spitale universitare europene (Austria) pentru tratarea unor tipuri de cancer de piele. Concluzia rezultatelor cercet rilor efectuate de Gariaev a fost aceea c lumina (radia ia electromagnetic de anumit frecven e) isunetul (unde sonore de anumite frecven e), corect modulate ifolosite devin instrumente puternice pentru „comunicarea” cu propriul nostru cod genetic. Dar, era oare acest lucru necunoscut pân acum ? Tradi iile hinduse i tibetane vorbesc despre puterea unor sunete speciale, numite mantre, sunete care, de i nu au o înc rc tursemantic , au totu i, prin puterea rezonan ei, o puternic ac iuneasupra psihicului i corpului uman. Incantarea zilnic a unei mantre personale, atent alese dup metode tradi ionale, produce în timp modific rile dorite asupra celui care le roste te.

Oare numai tibetanii i hindu iicuno teau puterile ascunse ale sunetelor special alese ? Investigând vechile cântece gregoriene, dr. Leonard G. Horowitz i dr. Joseph S. Puleo aveau s descopere ase frecven e ce p reaus aib efecte deosebite asupra

auditoriului. Continuându- i

studiile asupra acestor sunete, cei doi aveau s fac o serie de descoperiri extrem de interesante, precum faptul c toate aceste frecven e toate sunt divizibile cu trei, apoi

Page 49: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

48

prin adunarea cifrelor fiec rei frecven e ob inem din primele trei cifrele 9, 3, 6, serie care se repet i la ultimele trei frecven e. S fie acesta un simplu joc al numerelor ? Dac ve i citi capitolul despre geometria naturii ve i vedea c i acolo exist ni te „numere magice” care descriu desf urarea unor procese i fenomene din natur , sau având un rol determinant în crearea unor st ri speciale ale materiei. Numerele par s sus in Universul, iar numerologia pare s devinnoua tiin , aproape magic , care descrie realitatea. Aceste frecven e, a a cum sunt descrise în cartea „Codurivindec toare pentru apocalipsa biologic ” scris de cei doi cercet tori, sunt urm toarele:

UT – 396 Hz; RE – 417 Hz; MI – 528 Hz; FA – 639 Hz; SOL – 741 Hz; LA – 852 Hz.

Frecven a de 528 Hz, corespunzând notei MI din vechiul

Page 50: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

49

solfegiu, deriv din fraza latin „MI-ra gestorum”, care înseamn„miracol”. Acest solfegiu vechi nu mai este îns folosit în prezent (!)

Dac v întreba i – pe bundreptate – cum poate sunetul sinfluen eze materia fizic i inclusiv A.D.N.-ul, atunci poate ar fi bine samintesc c în anul 1787 savantul german Ernst Chladni î i detalia cercet rile sale în cartea „Descoperiri asupra teoriei muzicale”. Folosind un platou acoperit cu nisip i o vioar el ar ta c sunetul de diferite frecven eprodus de vioar reu ea s „a eze” nisipul de pe platou în diferite forme geometrice i modele.

tiin a care se ocup cu studiul acestor fenomene se nume teCymatica, dup termenii grece ti kyma însemnând val i ta kymaticaînsemnând materie ondulat , v lurit . Ulterior, cercet ri mult mai am nun ite în acest sens au fost efectuate de c tre doctorul inaturalistul elve ian Hans Jenny (1904–1972), care avea s scrie i o carte în dou volume, intitulat „Studiul fenomenelor ondulatorii”.

Urmând exemplul lui Chladni, Hans Jenny avea sconstruiasc un aparat numit tonoscop, cu ajutorul se c ruia putea vizualiza imaginea produs de vibra iilesonore i care va permite sdescopere un fapt uimitor:

atunci când erau pronun ate silabe ale unor limbi str vechi,considerate sacre, precum sanskrita sau ebraica veche, imaginea

Page 51: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

50

format în tonoscop sem na foarte bine cu grafia silabei corespunz toare din alfabetul respectivei limbi. Acest lucru nu se întâmpla îns cu nici una din limbile moderne ! Faptul avea s fie confirmat ulterior i de dr. John Beaulieu, în cartea sa intitulat

„Muzica i sunetul în arta vindec toare”. Aceast corela ie între vibra ie i formdeschide o cale natural chiar spre st ri modificate de con tiin . În elep ii rishipot „vedea” mental sunetul, proces numit mantra drista, fenomen întâlnit uneori chiar i la oamenii obi nui i, în anumite situa ii, a a cum afirma Paul Russill,

autorul lucr rii „Yoga sunetului”. Russill mai considera c fiecarelimbaj are propria sa structur vibratorie, structur care este orientat spre un anumit el. Engleza, spre exemplu, a fost dezvoltatca un limbaj conceptual avansat, permi ând comunicarea simpl iu oar . Sanskrita îns este un limbaj construit la nivele profunde al con tiin ei, nivele accesibile celor ce mediteaz . Sunetele sale sunt special construite pentru a penetra dincolo de mintea analitic i pentru a afecta sistemul nervos în mod direct. De aici provine i puterea mantrelor, care în limbajul de zi cu zi nu au nici un în eles. Limba sanskrit este cea mai veche limb de pe glob, ea func ionând ca un vehicul simbolic spre alte nivele i realit i spirituale, prin activarea unor moduri de percep iediferite de cele ale con tiin ei ordinare de zi cu zi. Îns i mandalele i yantrele hinduse ar putea fi interpretate ca fiind transpuneri grafice ale anumitor vibra ii ale Universului studiate de înv a ii timpurilor str vechi.

Page 52: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

51

Formele geometrice induse de vibra iasunetelor aveau s fie studiate i de matematicianul francez Jules Antoine Lissajous (1822–1880), care avea sinventeze un aparat pentru crearea unor curbe speciale, ce îi poart numele, utilizând dousisteme oscilatorii ortogonale de frecven e iintensit i diferite.

Dr. Glenn Rein de la Quantum Biology Research Lab din New York f cea experimente in vitro cu A.D.N. care fusese expus la diferite tipuri de muzic , m surând nivelul absorb iei radia ieiultraviolete pe moleculele de A.D.N. supuse testului muzical timp de o or . Cântecele gregoriene au cauzat o cre tere a absorb iei radia ieiultraviolete în propor ie de 5÷9,1%, mantrele sanskrite în propor ie de 5,8÷8,2%, rock-ul doar de 0÷1% iar muzica clasic între 0÷1,1%. În urma experimentelor f cute, Glenn a concluzionat c , într-adev r,anumite frecven e sonore produceau un puternic efect de rezonanasupra A.D.N.-ului i puteau induce efecte stimulatoare asupra activit ii acestuia. O alt descoperire a lui Gariaev i echipei sale, descoperire care avea s contrarieze i mai profund lumea tiin ific , a fost aceea catunci când lumina laserului era dirijat asupra dublei elice a moleculei de A.D.N. aceasta se deplasa ca i cum ar fi fost ghidatde-a lungul acestei spirale; îns , când molecula de A.D.N. era înl turat , lumina laserului continua s se deplaseze pe aceea ispiral , ca i cum spa iul respectiv ar fi avut cumva memorie – efectul fiind numit „fantoma A.D.N.-ului”. Efectul a fost verificat de Vladimir Poponin i echipa sa de la Academia Rus de tiin e la Institutul Hearthmath din Statele Unite ale Americii, confirmându-se acela i rezultat. Se pare c molecula A.D.N., piatra de temelie a vie ii pe Terra mai are înc multe necunoscute. Mai ales c nimeni nu a

Page 53: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

52

reu it s o reproduc înc , pornind doar de la elementele chimice simple ce o constituie: hidrogen, azot, carbon, oxigen ... Pur isimplu, pentru a crea via a mai trebuie înc ceva – i este foarte posibil ca acel ceva s aib leg tur cu mecanica cuantic , cu eterul cel pus în prezent la zid de tiin a occidental i, poate, nu în ultimul rând, cu un alt nivel cosmic de existen a materiei, energiei iinforma iei ... Sau, cum ar spune savantul Carl Sagan: „O lec ieimportant în tiin o constituie faptul c , pentru a putea în elege chestiunile controversate, fie ele simple sau complexe, trebuie s ne eliber m mintea de dogme i s -i garant m libertatea de exprimare, de contradic ie i de experimentare. Argumentele autoritare sunt de neacceptat.”

* * *

Teoria evolu ionist a lui Charles Darwin (1809–1882), expus în cartea sa „Originea speciilor” care a fost publicatîn anul 1859, încerca s explice evolu iaspeciilor prin selec ie natural i sexual .Via a îns i era considerat ca un rezultat al transform rilor produse în materia anorganic de-a lungul timpului i în anumite condi ii. Înc de la început teoria sa a venit în contradic ie cu viziunea

indus de religie asupra omului, care devenea, dintr-un produs divin, cel mai evoluat animal de pe planet . De i acceptat de tiin , teoria evolu ionist prezint prea multe neconcordan e, precum lipsa verigilor intermediare ale evolu iei sau num rul enorm de mare al a muta iilor posibil de realizat în codul genetic, ceea ce ar duce la un timp infinit de evolu ie. Dup cum vom

Page 54: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

53

vedea ulterior, descoperiri genetice de ultim or demonstreaz c în A.D.N. exist i structuri ultraconservative, care au r masneschimbate de sute de milioane de ani – i atunci ne punem întrebarea legitim : cum r mâne cu evolu ia prin muta ii genetice ? În condi iile noilor descoperiri f cute de dr. Piotr Gariaev i a cart rii întregului genom uman – din care numai 3% codeazproteine ! – putem s ne punem o alt serie de întreb ri asupra viabilit ii teoriei evolu ioniste – sau, cel pu in, asupra formei în care ea este formulat în prezent. Îns acest lucru nu înseamn c ar trebui s d m crezare necondi ionat Bibliei ... Cert este c nici tiin a, nici religiile nu pot da o explica ie pertinent asupra acestor fenomene controversate. Ce este A.D.N.-ul ? De unde a ap rut el ? Cum a ap rut omul ? De i tiin aare câteva r spunsuri biochimice, marile descoperiri i revela ii se pare c stau în teritoriul biofizicii, domeniu destul de pu in explorat. Se pare c A.D.N.-ul are cumva o func ionare similar unei proiec ii holografice, fiind totodat o schem a organismului ce este translatde la nivelul electrodinamic la nivel molecular. Acesta func ioneazefectiv ca un fel de computer cuantic ondulatoriu, ce cite te i scrie codul genetic i proiecteaz apoi imagini holografice ale biostructurii. Cu alte cuvinte, suntem mai degrab fiin eelectromagnetice decât chimice ...

Cum a ap rut via a ? Existmai multe ipoteze, una dintre acestea, sus inut de mai noua tiin numit astrobiologie, este

cea numit Big-Bang-ul biologic. Similar crea iei Universului prin acea fenomenal explozie primordial numit de cercet tori

Big-Bang, via a a ap rut într-un anumit punct al Universului,

Page 55: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

54

r spândindu-se apoi în întregul cosmos. Aceast ipotez se nume tepanspermie i tinde s înlocuiasc vechea ipotez , cea a supei primordiale de pe Terra în care ar fi ap rut via a. Panspermia sus ine c în întreg Univers exist germeni de via care atunci când ajung într-un mediu favorabil încep s se dezvolte. Exist numero imeteori i în care s-au descoperit forme de via primare – îns s-a considerat c acestea au ap rut prin infectarea meteoritului la p trunderea în mediul terestru. i trebuie s mai ti i c exist forme de via destul de rezistente, chiar la cele mai imposibile condi ii de via – presiuni i temperaturi mari sau, dimpotriv , foarte sc zute, medii corozive, radia ii cosmice, .a. Cercet ri de ultim or (Graham Lawton, 2003) au demonstrat c A.D.N.-ul are propriet i electrice evidente, putând transporta, asemeni unui fir conductor, sarcini electrice. Alte cercet ri,neconfirmate înc , au ar tat c molecula de A.D.N. ar putea avea, în anumite situa ii, chiar propriet i supraconductoare. Din p cate, asemenea cercet ri senza ionale prezint un mare interes strategic iar informa iile sunt destul de greu de ob inut i foarte controversate !

Cea mai controversat informa ievine îns din partea biochimistului dr. Colm A. Kelleher, care în lucrarea „Retrotranspozonii – mecanism pentru transformarea corpului uman”, publi-cat în anul 1999 la Institutul Na ionalpentru Cercet ri tiin ifice din Las Vegas, emitea ipoteza c acele 97% din A.D.N.-ul nostru care sunt nefolosite, i care sunt constituite din a a numi i transpozoni, ar putea fi cheia unor transform ri uluitoare ale trupului i min ii umane. Ace ti

Page 56: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

55

transpozoni au capacitatea de a s ri de la o loca ie cromozomial la alta, folosind un A.R.N. intermediar, numit retrotranspozon.Transform rile acestea, desf urate în mai multe etape, ar duce la modific ri ale corpului i min ii umane cu efecte similare celor descrise în toate religiile – capacit i de percep ie extrasenzorial ,iluminare, întinerire, culminând cu realizarea „corpului de lumin ”.Aceste etape sunt cel mai ades, dar nu întotdeauna, asociate cu fenomenul mor ii fizice sau cu st ri de moarte aparent (near-death experience, n.a.). Cum aptitudinile legate de percep ia extrasenzorial (E.S.P.) sunt uneori mo tenite în cadrul aceleia ifamilii, ar trebui s existe cumva i o predispozi ie genetic în transmiterea acestor aptitudini. Un fapt foarte interesant de semnalat ar fi acela c fenomenul în l rii i al manifest rii „corpului de slav ” se reg se te i în alte religii în afar de cre tinism. Astfel, doctrinele tibetane vorbesc de a a-zisul corp curcubeu de lumin , numit Ja’lus pa sau mai simplu Jalus, posibil de realizat de înal i ini ia i religio i. Se pare c aceste fenomene sunt independente de cultura sau credin a religioas ,putând fi considerate a fi un fel de fenomen evolutiv, pur fizic. Iluminarea i alte fenomene spirituale precum dobândirea unor aptitudini de percep ie extrasenzorial , considerate mistice pânrecent, par a fi catalizate de apropierea mor ii fizice – a a numitele N.D.E. (experien e la limita mor ii, n.a.), detaliile procesului fiind surprinz tor de identic povestite de to i cei care îl parcurg, indiferent de preg tirea, religia sau mediul cultural de care apar in. Fenomene precum telepatia, clarviziunea, precogni ia pot fi explicate plecând chiar de la nivelul fizic al particulelor elementare care, dup cum tim, se supun principiilor mecanicii cuantice. Dacmajoritatea dintre noi nu de inem asemenea „puteri”, este fie pentru c nu de inem mecanismele percep iei respective sau acestea existdar sunt inactive. Revenind la ipoteza lui Kelleher, exist

Page 57: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

56

posibilitatea ca anumite muta ii genetice s activeze aceste mecanisme. Iar aceste muta ii se pot produce i in vivo, a a cum a ar tat Gariaev, nu numai de la o genera ie la alta. Prin urmare, de iipoteza lui Kelleher pare a fi de domeniul science-fiction, o privire mai atent ar putea s arate c nu este chiar a a. Gândi i-v acum cdoar 2% ne despart, din punct de vedere genetic, de cimpanzei; f când specula ii pe aceast tem , s ne imagin m cum ar ar ta o fiin uman care ar diferi genetic în sens evolutiv pozitiv doar cu 2% fa de celelalte fiin e umane ? Probabil c anatomic nu ar exista diferen e sesizabile, dar fiziologic ? Ar avea capacit i pe care oamenii obi nui i nu le-ar de ine, sau le-ar de ine dar într-o formrudimentar , neevoluat .

Contrar credin elor înr d cinate (cel mai adesea i profund ne tiin ifice !) A.D.N.-ul cromozomial nu reprezint o structur static transmis neschimbat din genera ie în genera ie. Barbara McClintock avea s câ tige în anul 1983 premiul Nobel prin descoperirea faptului c anumite secven e genetice pot s ri de la o loca iecromozomial la alta – i acest fapt s-a întâmplat dup ce, prin anii ’50, ea îns i

era considerat în lumea tiin ific a vremii a fi pu in „s rit de pe fix”. Aceste structuri genetice, numite transpozoni se g sesc în genomul fiec rei forme de via de pe planet , fie om, fie plant sau bacterie. Re ine i – doar 3% din A.D.N.-ul nostru codeaz proteinele care alc tuiesc corpul nostru fizic, deci restul de 97% revin din plin pentru „jocul” salvelor transpozonice. Tumorile canceroase ar fi un exemplu negativ al acestor „salve” transpozonice – aproximativ 90% din aceste muta ii produse duc la defec iuni ale genomului i implicit la boli degenerative, tumori

Page 58: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

57

maligne i moarte. În prim vara anului 2002, cercet toarea Sylvia Fischer de la Laboratorul Hubrecht din Utrecht, Olanda, a descoperit ctranspozonii pot efectua „salturi” corecte în genom numai dac sunt purt tori ai unei cantit i mici de informa ie, precum i faptul corganismele posed mijloace de protec ie împotriva acestor muta ii transpozonice. Totodat , pe baza acestor fapte a concluzionat c , pe viitor, transpozonii ar putea servi ca unelte în terapia genomului. Studiile efectuate de geneticianul Wojciech Makalowski de la Computational Evolutionary Genomics Lab Penn State asupra acelor 97% din A.D.N.-ul a a-zis nefolositor l-au f cut s considere, pe baza unor argumente tiin ifice solide, c acesta a de inut i încde ine un rol extrem de important în evolu ia speciei noastre, a ceea ce reprezint în prezent fiin a uman – acest fenomen evolutiv petrecându-se i cu riscul major al producerii unor muta ii defective. Biochimistul dr. Colm A. Kelleher, autorul ipotezei despre care aminteam mai înainte, sugereaz c evolu ia poate fi sus inut printr-un proces sus inut în mai mul i pa i, implicând de-a lungul timpului o serie de experien e precum medita ia sus inut , st ri la limita mor iifizice i al i stimuli, fiecare acompaniat de activarea transpozonilor.

Culminarea acestui proces, desf urat pe parcursul mai multor ani de disciplinspiritual – pe care majoritatea oamenilor nu ating s -l finalizeze vreodat – îl constituie o masiv „salv ” transpozonic ce permite „muta ia” final , corect din punct de vedere al limbajului genetic i atingerea ilumin rii,stadiul evolutiv final. Din nefericire, studiul fenomenului transpozonic în creier sau organe nu se poate realiza in vivo datoritpericulozit ii, în schimb celulele din sistemul

Page 59: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

58

imunitar pot fi u or monitorizate. Majoritatea religiilor lumii statueaz medita ia ca fiind calea spre iluminare. Efectele medita iei asupra creierului i corpului uman au fost studiate detaliat în ultimul timp, introducându-se chiar un nou concept, numit neuroplasticitate. Burton H. Singer de la Universitatea Princeton, într-o lucrare tiin ific publicat în anul 2004, ar ta c , c lug rii tibetani care practicau de ani buni medita iaputeau produce unde gamma sincronizate de mare amptitudine în timpul practicilor meditative, unde eviden iate cu ajutorul electroencefalografelor ce m soar activitatea electric a creierului. Undele gamma sunt considerate a avea un rol în realizarea unei „viziuni de ansamblu” asupra realit ii, printr-un proces neurologic numit „centrare”, proces prin care creierul dobânde te i integreazinforma ia venit prin toate canalele senzoriale. Dac schimb ri uluitoare în metabolismul corpului i activitatea electric a creierului au fost deja eviden iate la c lug rii tibetani în timpul medita iei, nimeni îns nu a testat, cel pu in pân acum, nivelul transpozonilor în corpul acelora i c lug ri. Este adev rat canumite fenomene eviden iate în timpul acestor procese nu par a fi produse numai de transpozoni, ci mai degrab par a fi efectul unor profunde modific ri, mergând pân la nivel cuantic, al corpului imin ii umane. Prin urmare, mintea uman pare a deveni ea îns i catalizatorul unui proces legat de evolu ia fiin ei i speciei umane, proces care numai atunci când este finalizat cu succes se încheie cu ob inereafenomenului numit iluminare i/sau în l are. Iar acest fenomen are rezonan i la nivel genetic. Evident, exist o interconectare puternic i profund între minte i corp, interconectare care se realizeaz pe canale clasice sau esoterice, a a cum sus in anumite doctrine. (Oricum, conform ultimelor studii tiin ifice efectuate în lume, pu in medita ie, bine realizat , nu stric nim nui ... chiar dac

Page 60: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

59

nu întotdeauna va fi finalizat cu realizarea ilumin rii !). Fenomenul în sine nu are însnicio leg tur cu religia sau cultura din care provine cel care îl realizeaz ,reprezentând, se pare, punctul culminant al evolu iei umane, p trunderea pe un alt nivel de cosmic de existen i de manifestare a con tiin ei – i un alt nivel de percepere a realit ii. Un asemenea individ ce realizeaz iluminarea devine asemeni unui spot luminos, realizând întregul

poten ial evolutiv al speciei umane în decursul vie ii sale. Am putea spune c procesul respectiv este similar unei particule ce tuneleazprintr-o barier de poten ial, în timpul transform rii sale din corpuscul în und . Întotdeauna în societatea uman au existat asemenea fiin e aflate pe diferite nivele evolutive intermediare – ceea ce ne face s ne gândim c în fiecare fiin uman exist , cel pu inteoretic, condi iile realiz rii acestui proces; îns numai anumi ioameni reu esc s îl finalizeze. Mul i chema i, pu ini ale i ... i, dacst m bine s ne gândim, în ultimele dou mii de ani, câte în l ri au fost ? i cât de veridice au fost acestea ? Îns în mod sigur au existat numero i c lug ri, mistici i chiar destul de mul i oameni simpli, ce de ineau diverse puteri spirituale, puteri ce p reau a fi dincolo de puterea de în elegere a celorlal i. Ideea final ce rezult ar fi aceea c , de fapt, avem de-a face cu un fenomen fizic, îns imposibil de finalizat f r dimensiunea spiritual i inaccesibil majorit ii covâr itoare a oamenilor ce tr iesc pe aceast planet . i poate ar fi bine s ne reamintim întotdeauna c dincolo de ce ni se pare a fi paranormal troneazdoar ne tiin a i ignoran a noastr .

Page 61: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

60

În anul 2004, David Haussler, director al Centrului pentru tiin iInginerie Biomolecular din cadrul Universit ii Santa Cruz, California, afirma: „Probabil c frac iunea din A.D.N. care reprezint genele în sensul tradi ional al producerii de proteine este cam de 1,2%. Restul A.D.N.-ului este ceea ce oamenii

numesc <gunoi>”. Când Haussler i colegul s u Gill Berjerano au folosit computerele pentru a compara genomul uman cu cel al obolanului ar fi fost normal ca s descopere diferen e majore între

aceste dou coduri genetice. Într-adev r, ei au descoperit diferen e,dar au fost totodat surprin i s constate existen a multor gene similare atât la om cât i la obolan. Aceste întinse por iuni din genom se pare c nu s-au schimbat timp de milioane i milioane de ani, timp în care procesul evolutiv a operat liber. Haussler era uimit de descoperirea f cut . Multe din aceste standuri de A.D.N., numite „ultraconservatoare”, nu de in rol în codarea proteinelor, fiind numite „gunoi”, dac nu ar ap rea la atât de multe specii. Faptul c aceste standuri au r mas neschimbate timp de sute de milioane de ani demonstreaz faptul c sunt deosebit de importante, neputând fi considerate în nici un caz „gunoi” cum se întâmpla pân acum. „Din ceea ce tim referitor la rata muta iilor A.D.N.-ului de la o genera iela alta, ansa pentru a g si m car un stand din A.D.N. r mas neschimbat între genomul uman i cel al obolanului de-a lungul a sute de milioane de ani este mai mic decât 1:1022. Este o frac iune infim . Este virtual imposibil ca acest fapt s se produc datoritansei”, afirma Haussler. Aceast descoperire sugereaz faptul c

genomul îndepline te i alte opera ii în afar de codarea proteinelor, dar scopul acestor por iuni ultraconservatoare din genom r mâne

Page 62: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

61

pân în prezent un mare mister. Revista „Nature” publica în num rul s u din ianuarie 2006 un studiu efectuat pe obolani care eviden ia existen a unui nou mecanism pentru reglarea func iilor creierului. Cercet torii descoperiser o micro-structur pozi ionat în zona considerat„gunoi” a A.D.N.-ului care afecta dezvoltarea sinapselor în creier. Gena, numit miR-134, bloca o alt gen , numit Limk1, ce cauza cre terea dendritelor. Dezvoltarea creierului i cre terea dendritelor duc, implicit, la cre terea nivelului de inteligen . Un alt punct de vedere, neoficial îns , împarte genomul în doup r i, fiecare jucând un rol diferit: prima, reprezentând aproximativ 3%, ar avea rol în codarea proteinelor ce constituie corpul, iar a doua, reprezentând restul de 97% ar constitui un fel de cod ascuns, de natur necunoscut , creat de cineva în vederea realiz rii unui scop care momentan ne scap . „Astfel, o form de via extraterestrinteligent , ar fi început crearea unor noi forme de via , plantându-le pe diferite planete. Probabil, dup programarea codului nostru genetic, creatorii no tri ne-ar fi crescut asem n tor cum cre tem noi bacteriile în cutiile Petri. Nu putem cunoa te motivele i scopurile lor, fie c a fost un experiment tiin ific, ori un fel pentru a prepara noi planete în vederea coloniz rii, sau o misiune de lung durat în vederea sem n rii vie ii în Univers. Dac ar fi s gândim în termeni umani, programatorul extraterestru ar fi lucrat probabil cu un cod mare ini ializând mai multe proiecte, acestea producând diferite forme de via pe diferite planete. El ar fi încercat diverse solu ii,scriind un cod enorm, executându-l, ad ugându-i noi func ii,schimbând pe altele, rulându-l din nou, îmbun t indu-l, încercând mereu. În final, programatorul din umbr ar fi încetat la un moment dat procesul, concentrându-se numai pe „Proiectul P mânt” ilivrând întregul program pe aceast planet . ” M rturisesc c nu tiu cât de adev rat sau science-fiction este

Page 63: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

62

aceast m rturisire; îns ar fi putut oare acest ipotetic programator genetic din umbr s ne programeze genetic i ideea existen ei lui Dumnezeu ? Eu cred ca da. Îns acest lucru ar schimba multe lucruri ...

... i dac acest capitol v-a pl cut, v invit s da i pagina pentru a-l citi i pe urm torul, în care ve i vedea cum oamenii au început deja s exploreze un vast domeniu, situat mult mai aproape i mult mai departe decât v-a i imagina i care este la fel de complex ca iUniversul însu i ...

Page 64: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

63

Capitolul V – Exploratorii con tiin ei

“Sunetul va fi medicina viitorului.”Edgar Cayce

“S tii i s - i aminte ti întotdeauna c e ti mai mult decât corpul t u fizic.”

Robert Monroe – Ultimate journey

Dac v mai aduce i aminte de primul capitol, cu peste trei sute de ani în urm filosoful i matematicianul francez René Descartes diviza realitatea în dou mari domenii: un domeniu material i unul spiritual. Acest fapt ridica o mare problem , r mas nesolu ionatpân în prezent: este con tiin a anterioar materiei sau este pur isimplu un produs al acesteia ? În zilele noastre, când progresul tiin ei i în special al medicinii este uluitor, s-ar putea ca întrebarea

acesta s vi se par , multora dintre voi, stupid . Ei bine, a vrea s nu v gr bi i s încerca i s da i verdictul decât dup ce ve i termina de citit acest capitol ...

În anul 1974 inginerul, inventatorul i omul de afaceri american Robert

Monroe (1915-1995) fonda institutul care îi va purta numele, în urma unei întâmpl ri ciudate, care avea s -ischimbe profund via a i concep iiledespre aceasta. Cercet torii de la Institutul Monroe au cartografiat pentru prima dat nivelele con tiin ei umane, folosind tehnologie electronicultrasensibil pentru supravegherea

Page 65: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

64

activit ii electrice a creierului uman – i tot aici au aplicat o noutehnologie de modificare i sincronizare a undelor electrice produse de creierul uman – tehnologia Hemi-Sync. Robert Monroe avea s se confrunte cu alte dimensiuni ale con tiin ei i ale realit ii,dimensiuni la care dobândise acces datorit întâmpl rii i pe care se str duise s le în eleag , s le cunoasc i s le foloseasc . Ulterior, dorind s împ rt easc i altora ceea ce aflase, va scrie trei c r i: C l torii în afara corpului, C l torii îndep rtate i Ultima c l torie.Îndoindu-se c scrisul ar putea exprima i conferi credibilitate fascinantei sale experien e transcendentale, Robert Monroe, ajutat ide al i cercet tori, avea s conceap o serie de experimente care puteau s ofere i altor indivizi temerari i perseveren i posibilitatea experiment rii tr irilor prin care trecuse el însu i.

Tehnologia Hemi-Sync sau sincronizarea emisferelor cerebraleeste o tehnic dovedit tiin ific i clinic care, prin trimiterea a doutonuri având frecven e diferite, simultan c tre fiecare ureche a ascult torului (dotat cu c ti) determin cele dou emisfere ale creierului uman s ac ioneze la unison, “auzind” un al treilea sunet (sunet binaural). Frecven a acestui sunet reprezint tocmai diferen a

Page 66: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

65

dintre frecven ele cele dou tonuri. De fapt, acesta nu este un sunet real, reprezentând de fapt un semnal electric care apare în creierul uman atunci când ambele emisfere cerebrale lucreaz la unison. Rezultatul acestui proces îl constituie a a numita sincronizare cerebral sau hemi-sync – o condi ie optim pentru îmbun t ireaperforman elor psihice umane.

Creierul uman genereaz mai multe tipuri de unde electrice, clasificate dup frecven , intensitate i starea de con tiin asociat ,clasificate dup cum urmeaz :• unde beta – având o frecven cuprins între 13-30 Hz, ce apar în stare de veghe, atunci când ne concentr m asupra rezolv rii unei sarcini sau asupra unui obiect; • unde alfa – sunt cuprinse în plaja de frecven 13-7 Hz i apar în starea de relaxare, atunci când închidem ochii i ne preg tim de somn; • unde theta – având o frecven cuprins între 7-3,5 Hz, ce apar în somnul cu vise, când creierul i corpul se refac pentru o nou zi; • unde delta – sunt cuprinse în plaja de frecven 3,5-1 Hz, corespunzând st rii de somn profund, f r vise;

Page 67: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

66

Pe lâng aceste trenuri de unde electrice creierul uman mai poate produce i alte tipuri de unde, pân de curând ignorate, astfel: • unde gamma – având frecven a medie în jurul valorii de 40 Hz ifiind asociate cu o stare special de con tiin , holografic am putea spune, în care creierul sintetizeaz informa ia venit din diverse surse i o integreaz creând un punct de vedere unitar;

• unde hiper-gamma – sunt situate peste valoarea de 100 Hz, fiind asociate, de asemeni, cu st ri de iluminare, introspec ie profund iabilit i psihice deosebite, precum experien e extracorporale .a.;• unde lambda – având frecven a peste 200 Hz, asociate unor abilit i psihice deosebite i a unor st ri extatice de con tiin ;• unde epsilon – au frecven a sub cea a undelor delta, sub valoarea de 0,5 Hz, activitatea cerebral fiind foarte mult redus – dar paradoxal, aceast stare este asociat cu st ri de iluminare, introspec ie profund i abilit i psihice deosebite, precum experien eextracorporale .a.

Cercet ri de ultim or efectuate de dr. Jeffrey Thompson la Centrul pentru Cercet ri Neuroacustice ne duc la concluzia c undele hiper-gamma,lambda i epsilon sunt într-o rela iecumva circular – dac privim cu aten ie la electroencefalograma m rit a unei unde epsilon (sub 0,5 Hz) vom observa c este purt toarea unei unde mult mai rapide de tip lambda

(100÷200 Hz) i reciproc – dac privim de la dep rtare o undextrem de rapid lambda vom vedea c aceasta se ridic pe crestele unei foarte lente unde epsilon. Ulterior dr. Jeffrey Thompson avea sdezvolte o serie de materiale audio care permit „antrenarea” creierului în vederea atingerii nivelurilor gamma, hypergamma,

Page 68: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

67

lambda i epsilon – cu tot ceea ce implic acesta. Nu trebuie sconsidera i îns c simpla folosire a acestor materiale audio v-ar putea aduce iluminarea – evolu ia spiritual necesit mai mult decât simpla audi ie a unor materiale audio pe un m/3 player ! Îns efectele sunt foarte benefice pentru ascult tor. Exist îns i unele contraindica ii pentru doritorii de experien e cu acest tip de antrenament mental. Sincronizarea emisferelor cerebrale are efecte curative deosebite, dar are i o interdic ie – nu poate fi aplicatpersoanelor epileptice, cu afec iuni neurologice sau psihotice. Aceasta se pare c este o limitare a aplicabilit ii acestei tehnologii care a dat na tere unui nou fel de muzic – metamuzic .

Aparatele obi nuite de înregistrare a activit ii cerebrale (EEG) nu lucreaz decât în plaja de frecven e impuse de undele beta, alfa, theta i delta. Pentru detectarea undelor gamma, hipergamma, epsilon ilambda sunt necesare echipamente speciale. Spre exemplu, undele gamma i hyper-gamma au fost descoperite în creierul

c lug rilor budi ti, în timpul medita iei profunde, fiind asociate cu un nivel superior de organizare al creierului i o activitate mentalsuperioar incluzând percep ia i con tiin a, respectiv st ri similare celor tr ite de amani i mistici în timpul extazului. Undele gamma dispar complet în timpul anesteziei.

Cercet ri efectuate la Universitatea din Birmingham confirm c undele gamma ihyper-gamma sunt asociate cu st ri de organizare superioar a creierului, fiind asociate cu o activitate mental superioar iun nou nivel de organizare, integrator iholografic, al percep iei i con tiin ei umane.

Page 69: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

68

Meritul lui Robert Monroe i al cercet torilor de la Institutul Monroe este acela c au reu it, începând cu anul 1989, s pun la dispozi ia publicului larg o tehnologie care s permit celor mai mul i dintre noi accesul la alte nivele de con tiin , prin crearea unei serii de exerci ii denumite The Gateway Experience, exerci ii bazate pe îndelungata experien acumulat în cadrul programului TheGateway Voyage, program desf urat în condi ii de strictsupraveghere medical , cu echipamente electronice sofisticate i pe subiec i selecta i i dota i cu abilit i psihice speciale. The Gateway Experience reprezint un set de 7 Waves (nivele) pe care doritorii sunt invita i s le urmeze în scopul experiment rii, cunoa terii,st pânirii i folosirii altor nivele de con tiin . Nivelele focus 10 ifocus 12, exprimate prin unde tip alfa i respectiv theta sunt nivele la care creierul uman dezvolt abilit i i performan e deosebite. Ultimele nivele, numite focus 15 i focus 21, exprimate prin unde delta i epsilon sunt mult mai greu accesibile, dar deschid por ile unor experien e inedite. Începând înc de pe nivelul 12 limbajul uman obi nuit începe s devin insuficient i total nesatisf c torpentru descrierea experien elor, dezvoltându-se un nou tip de comunicare non-verbal , intuitiv .

Page 70: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

69

În timpul experimentelor desf urate în universit i i centre medicale din întreaga lume s-a observat c este foarte dificiladucerea creierului uman pe nivelul de func ionare delta (somn profund) men inând în acela i timp continuitatea con tiin ei. Cu atât mai greu este coborârea spre frecven a epsilon, când practic aparatele înregistreaz stare de moarte clinic . i totu i, în aceast stare creierul desf oar o activitate electric extraordinar , exprimat prin unde lambda i epsilon, nedetectate de aparatele clasice. O alt firm -pionier avea s pun la dispozi ia amatorilor posibilitatea modific rii undelor cerebrale produse de creierul uman folosind tehnica binaural , prin intermediul softului dezvoltat de aceasta, numit Brainwaves Generator. Succesul de care s-a bucurat acest soft avea s determina apari ia altor oferte, precum seria de softuri produse de Transparent Corporation, numite mai preten ios: Neuro Programmer, Brain Sound Studio, Mind Media .a. Softul Neuro Programmer, ajuns în prezent la versiunea 2.0 are douop iuni: standard i profesional, respectiv pentru oameni obi nui i ipentru profesioni ti (neurologi, psihiatri, psihologi .a.), acesta putându-l folosi în diferite tratamente aplicate pacien ilor lor. Cu aceasta intr m într-o nou er în care sunetul devine, a a cum afirma profetul adormit Edgar Cayce în motto-ul de la începutul capitolului, o nou medicin cu un impact deosebit asupra psihicului uman. Timp de peste 20 de ani firma Brain Sync avea s lanseze programe audio care urmau s fie folosite în întreaga lume. Considerând c gândurile sunt obiecte i împ rt ind ideea novatoare c mintea creeaz materia i implicit realitatea, Brain Sync avea slanseze de-a lungul anilor CD-uri cu o întreag serie de materiale audio care ajut , conform declara iilor speciali tilor acestei firme la reducerea stress-ului, îmbun t irea memoriei, ob inerea unui somn odihnitor, expansiunea min ii i exersarea medita iei, accelerarea vindec rii, cre terea creativit ii .a.

Page 71: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

70

S mai amintesc numai de firma fondat de Marc VanDeKeere inumit simbolic Brainwave Mind Voyage, ale c rei crea ii audio î ipropun îmbun t irea performan elor min ii umane prin folosirea unor tehnici precum: N.L.P. (NeuroLinguistic Programming, programare neuro-lingvistic , n.a.), hemi-sync, sunete monofonice cu efecte similare hemi-sync, sugestii subliminale modulate pe frecven e ultrasonice, A.A.P.T., .a. Succesul mare de care au început s se bucure aceste produse ne determin s ne gândim dac nu cumva am p truns deja într-o nouetap cultural , evolutiv i tehnologic , etap care î i face sim itprezen a din ce în ce mai mult în via a de zi cu zi, cu efecte benefice sau mai pu in benefice. Descifrarea secretelor creierului uman pentru a fi folosite pe scar larg , de c tre oameni obi nui i, în vederea cre terii performan elor lor psihice i tratarea unor maladii, este un lucru îmbucur tor. Îns exist i reversul medaliei – încercarea de a reprograma creierul uman, de a-i altera în scopuri josnice func ionarea – i acest lucru ar trebui s dea de gândit tuturor celor care au o judecatdreapt i cump nitoare.

* * *

Nu pot încheia acest capitol f r a vorbi despre descoperirea uluitoare f cut de medicul psihiatru Rick Strassman privind efectele extraordinare ale moleculei de DMT (N,N-dimethyltryptamin) asupra cre-ierului uman. Cercet rile sale asupra DMT au început în anul 1990 la Universitatea de

Page 72: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

71

Medicin din Albuquerque, New Mexico, unde era profesor de psihiatrie. Experimentele efectuate pe voluntari au demonstrat cmolecula de DMT prezint puternice propriet i psihedelice – dar ceea ce o face deosebit de toate celelalte substan e din aceea i din aceea i familie îl constituie faptul c aceast molecul este larg reg sit în lumea vie, începând de la plante i animale, formarea DMT producându-se în creierul uman, în mu chi i celulele ro ii ale sângelui. În prezent gena care controleaz sinteza acestei molecule a fost izolat , DMT putând fi astfel produs pe scal larg pentru industria farmaceutic . Experien ele desf urate pe voluntari au demonstrat c aceastmolecul are o ac iune psihotrop extrem de puternic , producând puternice st ri alterate de con tiin , precum i senza ia separ riimin ii de corp. Voluntarii au raportat st ri similare celor descrise de misticii tuturor religiilor lumii, viziuni i st ri similare NDE (near death experience, experin a la limita mor ii, n.a.) sau comunicarea cu diverse entit i con tiente. Doctorul Rick Strassman consider c toate aceste experimente au demonstrat faptul c DMT reprezint „molecula spiritului” care permite deblocarea poten ialului latent existent în creierul uman. Cercet torii consider c în mod curent noi ne folosim numai o micparte din acest poten ial. Rolul moleculei de DMT este de deblocare a acestui poten ial, permi ând creierului s perceap aspecte ale realit ii care în mod obi nuit „scap ” neobservate, f când în acest fel „un pas” c tre t râmurile realit ii considerate de religiile lumii ca fiind „spirituale”. Rolul jucat de molecula de DMT în creierul uman ar fi similar siliciului dintr-un cip, respectiv de agent fizic a c ruiexisten are menirea fundamental de a sus ine i realiza transferul informa iei, DMT jucând un rol fundamental în con tientizarearealit ii. Importan a acestei biomolecule nu a fost îns suficient de bine elucidat . Ceea ce se tie sigur în prezent este c un exces al

Page 73: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

72

acestei substan e produs în special în glanda epifiz , ar putea fi cauza unor st ri psihedelice precum st rile la limita mor ii, experien elemistice, vizionare sau unele m rturii ale anumitor subiec i,considerate psihoze, precum multe dintre mult controversatele „r piriextraterestre”. Cercet rile doctorului Rick Strassman au fost stopate în anul 1995. Evident, ajunseser s ating puncte prea „fierbin i” atât pentru tiin a clasic , cât i pentru religie, f r a mai vorbi de implica iile

sociale. Doctorul a reu it îns s publice în anul 1999 o carte despre munca sa de pionierat în acest domeniu, carte intitulat „DMT:molecula spiritului” – o carte tulbur toare asupra unei stranii i totu ifoarte comune biochimii a propriului nostru creier.

* * *

i iat -ne la sfâr itul înc unui capitol ... dar mai avem înccâteva întreb ri tulbur toare – i una dintre acestea se refer la natura propriei noastre con tiin e. Capitolul urm tor v a teapt cu unele r spunsuri la aceast întrebare ...

Page 74: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

73

Capitolul VI – Con tiin a cuantic

“Acei în elep i care percep con tiin a lor ca fiind aceea i cu aceea a tuturor fiin elor con tiente dobândesc pacea etern . ”

Katha Upanishad

Stuart R. Hameroff (1947–), profesor emerit în Anesteziologie iPsihologie i director al Centrului pentru Studii asupra Con tiin ei din Tucson, statul Arizona, S.U.A., afirma: „Con tiin a define teexisten a i realitatea, dar mecanismele prin care creierul genereaz gândurile i sentimentele r mâne necunoscut”. Ne putem

imagina creierul ca fiind asem n tor unui computer, cu neuronii iconexiunile sinaptice ac ionând asemeni unor comutatoare – însaceast descriere nu poate explica complet existen a con tiin ei. Nici m car nu putem ti dac percep iile noastre con tiente descriu cu acurate e lumea exterioar – i aici e momentul s ne reamintim de mecanica cuantic . Con tiin a ar putea fi un proces specific la limita dintre realitatea cuantic i realitatea clasic . Stuart R. Hameroff a studiat timp de mul i ani structurile celulare numite microtubuli, structuri ce se g sesc atât în interiorul neuronilor cât i a altor celule i care, consider el, ar

putea procesa informa ie i ar putea fi cumva, asociate fenomenului complex al existen ei con tiin ei.

Page 75: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

74

Microtubulii au un diametru de aproximativ 24 nanometri i o lungime variind de la câ iva micrometri pân la câ iva milimetri în axonii celulelor nervoase, servind ca i componente structurale iavând rol în multe procese celulare.

Sir Roger Penrose (1931–), matematician la Universitatea Oxford, prezenta în cartea sa, „Noua minte a împ ratului: despre computere, minte ilegile fizicii” ap rut în anul 1989 ipremiat cu premiul Aventis în anul 1990 pentru cea mai bun carte despre tiin a modern , argumente ce

demonstreaz caracterul non-algoritmic al con tiin ei umane. Aceasta implic faptul c nu exist un algoritm matematic care s reproduc func iile con tiin ei i care s poat fi implementat pe computere. În viziunea lui Penrose acest fapt se datoreaz faptului c mecanica cuantic ar juca un rol important în în elegerea con tiin ei umane, colapsarea func iei de und – de care vorbeam în primul capitol al prezentei c r i – fiind un proces ce de ine un rol important în func ionarea creierului uman. Ulterior Penrose avea s colaboreze cu Hameroff în cercet rile sale asupra microtubulilor i implicarea acestora în procesele informa ionaleasociate con tiin ei umane. Aceast colaborare avea s se dovedeascfructuoas i avea s duc la publicarea de c tre Penrose, în anul 1994, a celei de-a doua c r i, intitulat „Umbrele min ii: cercetare asupra unei nescrise tiin e a con tiin ei”, în care autorul dezvolta argumenta ia prezentat în prima sa carte privitor la caracterul non-algoritmic al con tiin ei umane. Astfel, microtubulii din neuroni constituiau, dup Penrose, suportul fizic necesar pentru un adev ratcomputer cuantic, în care colapsarea func iei de und juca un rol important. Cred c v mai aduce i aminte, tot din primul capitol,

Page 76: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

75

despre faptul c oamenii de tiin lucreaz la realizarea unui computer cuantic – ei bine, se pare c natura le-a luat-o deja cu mult înainte – cu to ii de inem, se pare, un computer cuantic „la purt tor” ! Penrose i Hameroff au dezvoltat o teorie în care con tiin auman este rezultatul gravita iei cuantice produse în microtubuli. Probabil c v mai aduce i aminte de efectul Casimir ? Dac da, gândi i-v c la dimensiunile pe care le au microtubulii, acest efect duce la apari ia unei for e de presiune similare cu cea exercitat de atmosfera terestr ! Creierul uman produce o serie de oscila ii electrice de joasfrecven i intensitate mic , numite unde cerebrale.

Academicianul Santiago Ramón y Cajal (1852–1934), laureat al Premiului Nobel pentru medicin ifiziologie în anul 1906, se întreba cum sunt sincronizate aceste oscila ii, ca i cum neuronii implica iar ti exact momentul în

care s produc desc rc rile sinaptice ? Sincronicitatea ar putea fi explicat dac ar exista ceva similar ac iunii non-locale din fizica cuantic , ceea ce ar implica existen a i a unei alte structuri informa ionale, paralel cu cea generat de conexiunile sinaptice. Aceast structur paralel de procesare a informa iei ar putea fi format de microtubuli. Biofotonii, fotonii genera i în structurile biologice, ar putea avea un rol important în creearea unui „computer holografic”. A nu se confunda îns biofotonii cu fenomenul de bioluminescen – intensitatea acestuia din urm fiind mult mai mare decât intensitatea biofotonilor. În plus, biofotonii intervin în procesele de comunica ie intercelular , pe când bioluminescen a are

Page 77: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

76

rol în comunicarea cu indivizii din cadrul aceleia i specii. Existen a unei structuri energetico-informa ionale paralele cu cea a structurilor fizice ale corpului tradi ional recunoscut de tiin amodern este demonstrat de fotografia în curen ide înalt frecven , descoperit în anul 1930 inumit i fotografie Kirlian, dup numele inventatorului acesteia, savantul rus Semyon Kirlian (1898–1978).

Spre deosebire de obiectele inerte, fiin ele vii fotografiate folosind tehnologia fotograficKirlian prezint structuri specifice i culorii vii, precum i efecte

ciudate, precum cel numit „fantoma frunzei” – desigur c vaduce i aminte i de efectul numit „fantoma A.D.N.-ului”, efect studiat de savantul rus Gariaev.

Cleve Backster avea s fac , începând din anul 1966, o serie de descoperiri uluitoare privind transferul de informa ii între diferite forme de via , respectiv modul cum inten iile,gândurile i emo iile umane afecteaz alte forme de via din jur. Folosind poligraful(cunoscut i ca detector de minciuni), acesta avea s descopere c plantele prezint o formprimar de sensibilitate – prezent se pare la

toate formele de via – care le permite s perceap inten iile,gândurile i emo iile umane. Acest fapt avea s duc la schimbarea concep iilor tiin ei moderne asupra lumii vii.

Page 78: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

77

Un grup de cercet tori germani de la Institutul din Neuss, coordona i de profesorul Fritz-Albert Popp, avea s aduc o serie de informa ii în plus în acest câmp de activitate. Mai precis, Popp i echipa sa descoperiser ,prin m surarea biofotonilor emi i de corpul uman pe o perioad de mai multe luni, cemisiile respective reflectau cu mare exactitate

bioritmurile corpului uman. Emisiile biofotonice, foarte slabe ca intensitate i având o lungime de und cuprins între 300 i 800 nm p reau s reflecte starea biologic i fiziologic a organismului asupra c ruia se efectuau observa iile. Aceste emisii biofotonice sunt constituite dintr-o radia ie coerent , similar celei produse de laserele moderne i joac un rol important în comunicarea celular . Punctele active i meridianele din str vechea acupunctur par a se constitui într-un fel de „fibre optice” prin care sunt transmise semnale în întreg corpul prin intermediul biofotonilor.

Încerc rile de a trata con tiin a uman ca pe o simpl rezultant a orga-nului extrem de evoluat, numit creier, nu a dus la nici un rezultat, aceasta tr gându- i, se pare, r d -cinile adânci chiar din strania lume subatomic .

Interpretarea proceselor care se produc în microstructurilecreierului numai pe baza legilor mecanicii newtoniene (ce implicexisten a determinismului) constituie deja o eroare din moment ce fizica a demonstrat c la nivelul subatomic lucrurile de petrec cumva altfel. Evident, creierul de ine un rol important în procesul apari iei

Page 79: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

78

con tiin ei, tiin a descifrând o mare parte din tainele acestuia; îns el nu mai poate fi considerat un simplu dispozitiv informatic de prelucrat date, ci un veritabil dispozitiv cuantic, extrem de complex, o interfa între lumea cuantic a particulelor subatomice i realitatea fizic de zi cu zi.

Fizicianul dr. Nick Herbert g sea mult mai multe similitudini între fizica cuantic i con tiin , el considerând caceasta este un proces universal, cu o larg r spândire în natur . Astfel, mintea devine o entitate fundamentala naturii, asemeni particulelor elementare i for elor, eviden iat prin trei caracteristici ale teoriei cuantice:

nedeterminism, colapsare (obiectele dobândesc atributele numai când sunt observate) i interconectibilitate (conform teoremei lui Bell). Herbert f cea o conexiune extrem de interesant între aceste trei propriet i ce se reg sesc la materia inert i trei caracteristici ale min ii: liberul arbitru, instabilitate i interconectare psihic . Dupp rerea sa, oamenii de tiin subestimeaz rolul jucat de con tiinîn Univers. Fizica modern de ine prin teoria cuantic cheia interpret rii tuturor proceselor, mergând de la fenomenele subatomice pân la formarea galaxiilor i pentru dezvoltarea unor tehnologii uluitoare, precum laserii, semiconductorii i centralele nucleare, îns pre ul pl tit îl constituie faptul c fizica pierdut imaginea de ansamblu a modului cum func ioneaz realitatea ! „Cine i-ar fi imaginat c vom ajunge s tim atât de multe is în elegem atât de pu in ?” comenta odat Einstein realitatea cruda fizicii moderne. Teoria cuantic descrie lumea real ca având o natur ondulatorie cu multiple poten e atunci când nu este observat ,aceste poten e colapsând sub form de particule (cuante) atunci când

Page 80: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

79

este supus procesului observ rii. i pentru a înr ut i i mai mult situa ia, nimeni nu poate preciza exact ce anume înseamn acest act al observ rii !

Neurofiziologul Karl Pribram de la Universitatea din Stanford avea sdezvolte prin anii ’60 o teorie holografica memoriei. Pân atunci numeroase cercet ri ar taser c memoria uman nu este concentrat într-o anume zon a creierului ci, mai degrab este distribuitîn toat masa cerebral , asemeni unei holograme. Venind în contact cu tehnica holografic produs de laseri, Pribram

avea s constate c ideea pe care se baza aceast tehnologie se asem n surprinz tor de bine cu cea folosit de creierul uman pentru stocarea memoriei. Hologramele sunt produse ale unor procese fizice care p streaz calitatea tridimensional a imaginii unui obiect. Ceea ce realizeaz cel mai bine o hologram este codarea i decodareafrecven elor. Similar laserului i sistemului de lentile folosit la realizarea hologramei, creierul prelucreaz frecven ele provenite de la sim uri, convertindu-le în percep iile noastre interne.

Dr. Stephen Wolinsky, fondatorul Psihologiei Cuantice încerca în cartea sa „Con tiin a cuantic ” o apropiere a gândirii vestice moderne de gândirea tradi ional oriental . Aceast apropiere el o realizeaz nu numai teoretic ci, ca un bun practician, pune la dispozi iacititorului o serie de exerci ii mentale, preluate i adaptate din timpul ederii sale

în India. De ce India ? Pentru c se pare c aici exist o mare

Page 81: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

80

cantitate de informa ii asupra acestui delicat subiect ... Con tiin a cuantic , func ionând dup principiile mecanicii cuantice, implic existen a unei discontinuit i. Cu alte cuvinte, observatorul nu este tot timpul opera ional, ci în mod discontinuu. Observatorul nu percepe tot timpul obiectul observat, ci existdiscontinuit i în percep ia acestuia. Stuart Hameroff descria în lucrarea sa „Evenimentele con tiin ei ca selec ii orchestrate spa io-temporale” faptul c meditatorii budi ti experimenta i descriu u oarediscontinuit i în modul de percepere a realit ii atunci când mediteaz (Tart, 1995). Textele budiste descriu con tiin a ca „o colec ie efemer de fenomene mentale” cât i ca „momente distincte, trec toare, neconectate între ele, care pier la fel de repede cum apar”. Alte scrieri budiste, cum ar fi Sarvaastivaadins, descriu 6.480.000 de asemenea momente în 24 de ore, ceea ce ar însemna c fiecare asemenea moment dureaza cam 13,3 ms. Aceasta ar corespunde unor unde cerebrale de frecven de aproximativ 75 Hz (implicând undele cerebrale gamma).

* * *

Biologul Rupert Sheldrake, unul dintre cei mai inovatori savan i ai întregii lumi tiin ifice, revolu iona gândirea tiin ific

modern , considerând întregul Univers asem n tor unei entit i vii, în continuevolu ie i posedând o memorie proprie. Prin introducerea, în cartea sa „O nou tiin a vie ii”, a conceptelor de câmp morfogenetic irezonan morfogenetic Sheldrake ar ta c

în natur fenomenul memoriei se mo tene te, îns i legile Universului fiind mai degrab un fel de deprinderi ale modului cum decurg lucrurile în Univers (va mai aduce i aminte de primul capitol

Page 82: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

81

i de cele prezise de Teoria Haosului ?). Complexitatea morfo-anatomic a organismelor animale i vegetale nu poate fi explicatnumai pe baza proteinelor produse de codul genetic, de i o mare parte din informa ie provine din acesta.

Nici formele extraordinare ale diatomeeelor i radiolarilor, nici structurile celulare, cum ar fi membranele celulare, micro-tubulii i celelalte organite celulare nu pot fi îns explicate numai pe baza proteinelor

produse de codul genetic. Aici Sheldrake intervine cu o viziune holistic , unitar asupra organiz rii structurilor vii, prin postularea existen ei câmpurilor morfogenetice ce au rolul de a impune structurarea materiei vii dup modele predefinite. Aceste câmpuri morfogenetice nu sunt îns statice, ci evolueazîn timp, memoria procesului structural transmi ându-se prin ceea ce Sheldrake nume te rezonan morfogenetic . Fiecare individ este astfel influen at i contribuie la memoria colectiv a speciei. Aceasta ar presupune, spre exemplu, c dac în Harvard un obolan dintr-o anumit specie ar înv a un anumit comportament referitor la hr nire,atunci obolanii aceleia i specii, de oriunde din lume, ar mo teni aceea i deprindere înv at de acel membru al speciei respective. Aceste fenomene presupun existen a unui fel de memorie non-local ,similar proceselor cuantice cunoscute de fizic (v mai aminti icred, de cele afirmate de Bohm în primul capitol ...) Sheldrake ajunge la ideea conform c reia noi tr im într-un univers ce evolueazcontinuu, îns i legile fizicii supunându-se acestui proces evolutiv, la fel cum legile societ ii umane au suferit i vor suferi modific ri în decursul timpului. Prin procesul de rezonan morfogenetic ,modelele (patterns, engl. n.a.) activit ii în sistemele auto-organizate

Page 83: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

82

sunt influen ate de modele similare provenind din trecut, dând fiec rei specii i fiec rui sistem ce se auto-organizeaz accesul la un fel de memorie colectiv . Toate aceste formidabile descoperiri tiin ifice ale ultimelor decenii duc cu gândul la existen a unor sisteme energetice iinforma ionale extrem de complexe în lumea vie. Din punct de vedere fizic, existen a câmpurilor morfogenetice nu contravine cu nimic legilor fizicii cuantice, tot a a cum fenomene precum telepatia, clarviziunea i precogni ia î i reg sesc r d cini profunde în lumea cuantic a particulelor elementare. În acest context mi-a permite s observ c în alc tuirea fiin eiumane ar putea fi identificate trei sisteme informa ionale majore, interconectate i având o func ionare coerent . Aceste trei componente informatice esen iale ar fi constituite din:

1. O component genetic , reprezentat de A.D.N., similarunui computer molecular, având un uria poten ial de stocare, dar care este folosit în mod curent doar în propor ie de câteva procente. Acest computer molecular reprezint o interfa între materia fizic i un câmp de energie structural existent în spa iu, chiar i acolo unde tiin a modern sus ine(deocamdat !) c este vacuum;

2. O component celular , existent la nivelul celulelor, fie ele vegetale sau animale, reprezentat de microtubuli, care permite transferul de informa ie prin intermediul biofotonilor – radia ie coerent de mic intensitate, provenit din procesele biochimice ale metabolismului;

3. i, în fine, o a treia component , neural , reprezentat de neuron ca i celul specializat , respectiv de sistemul nervos, existent numai la regnul animal i prezentând o dezvoltare superioar la om. Re elele neurale permit prelucrarea istocarea informa iei la un nivel superior, folosind prelucrarea

Page 84: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

83

în paralel a datelor. Toate aceste trei componente sunt permanent interconectate între ele, interconectare realizat printre altele, i prin intermediul biofotonilor. Creierul uman, la rândul s u, este împ r it în dou emisfere cerebrale, fiecare lob având func ii specifice, desf urate pe dounivele – cortical i subcortical. Nivelul subcortical este constituit din dou mari forma iuni: creierul arhaic, reptilian i mai noile forma iuni pe care omul le-a mo tenit în decursul evolu iei de la mamifere, reprezentate de sistemul limbic. Fiecare emisfer cerebral desf oar func ii specifice, func ionarea acestor emisfere nefiind totu i întru totul identic , a acum ar p rea la prima vedere.

Astronomul de talie interna ionalCarl Sagan (1934–1996), f cea referire în cartea sa „Dragonii din Eden”, ap rut în anul 1977 i câ tig toare a premiului Pulitzer, la aceast împ r irea creierului uman în neocortex,sistemul limbic i sistemul R sau creierul reptilian, împ r ire f cutpentru prima dat de fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste forma iuni,doar neocortextul, mai nou ap rut ca

forma iune anatomic a creierului joac un rol în apari ia gândirii abstracte, în manifestarea inteligen ei i apari ia con tiin ei de sine. Emisferele cerebrale prezint specializ ri diferite, producând a anumita lateralitate cerebral . Cu alte cuvinte, fiecare emisfercerebral , de i pare identic cu cealalt , desf oar func iuni diferite. Iat care ar fi diferen ele între modul de operare al emisferelor cerebrale dreapt i stâng :

Page 85: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

84

Emisfera cerebral stâng Emisfera cerebral dreapt• Logic : r spunde de

func iile logice – estim ri,calcule matematice sau deduc iilogice;

• Analitic : examineazlucrurile parte cu parte, pân la cele mai mici detalii;

• Prelucreaz datele în vederea ob inerii unei estim ri asupra situa iei;

• Opereaz secven ial – efectueaz o singur sarcin la un moment dat;

• Opereaz faptic, cu detalii, itemi i particularit i ale unui subiect;

• Opereaz izolat, la nivel individual.

• Imaginativ :responsabil pentru imagina ie,vizualizare i gândirea creatoare, inovativ ;

• Sintetic : aranjeazp r ile pentru a forma întregul, permi ând o viziune unitar ;

• Intuitiv : folose teintui ia pentru a crea un sentiment asupra unei situa ii;

• Holistic : efectueazmai multe sarcini simultan;

• Opereaz spa ial-imaginativ: culori, forme idimensiuni;

• Opereaz cu con tiin acolectiv .

M sur torile efectuate pe diver i subiec i folosind electroencefalografe i tomografe cerebrale au ar tat c func ionareainegal a celor dou emisfere cerebrale produce cel mai adesea tulbur ri de personalitate i boli psihice precum schizofrenia. Integrarea electromagnetic a lobilor cerebrali prin folosirea unor tehnologii precum Hemi-Sync produce îns sentimente de uniune ipace, demonstrându-se o egalizare a undelor cerebrale produse în cei doi lobi cerebrali. Din p cate, aceast terapie nu poate fi aplicatpersoanelor cu tulbur ri de natur epileptic . Dac tiin a nu a reu it s ne l mureasc decât par ial care ar fi „loca ul” con tiin ei, s vedem ce afirm religiile: Religiile sus in existen a unei p r i a fiin ei, numit suflet, care supravie uie te mor ii fizice. Budhismul consider c acest suflet se reîncarneaz periodic pentru a se des vâr i. Cât adev r ar putea fi în aceste afirma ii ? Unul dintre cele mai interesante evenimente cu care v-a i putea

Page 86: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

85

confrunta ar fi acela numit proiec ia con tiin ei impersonale (out of the body experience, OOBE, engl. n.a.). Inginerul i omul de afaceri Robert Monroe s-a confruntat spontan cu un asemenea fenomen care i-a i schimbat profund cursul vie ii. Explor rile f cute pe cont propriu asupra fenomenului (de i era credincios constatase c religia nu-i era de prea mare folos !) i-au permis s afle modul cum poate fi controlat i produs voluntar acest fenomen, dezvoltând o tehnologie care îi poate ajuta i pe al ii s experimenteze „pe propria piele” ceea ce a tr it el, respectiv experimentarea a ceea ce el nume te în cele trei c r i ale sale „al doilea corp”. Fire ra ional , Robert Monroe a c utats afle adev rul, descoperind c fenomenul este pur fizic în sine, chiar dac cuno tin ele noastre actuale despre el se întâlnesc doar în c r ile oculte ce vorbesc despre a a numita proiec ie astral . Într-un studiu f cut asupra a 13.000 de europeni s-a constatat caproximativ 6% au tr it asemenea experien e.

Dr. Kevin Nelson, neurolog la Universitatea din Kentuky, studiind leg turile dintre aceste experien e i tranzi iile somn-veghe avea sconstate c în creierul anumitor oameni se produc procese neurologice care îi predispun la acest soi de experien e, fenomenul producându-se în timpul tranzi iei dintre trezire i somn,

când în creier se produce o tranzi ie prin diferite st ri de con tience includ i mi c ri rapide ale globilor oculari (R.E.M., rapid eyes movement, n.a.). „Am fost surprin i s descoperim c experien ele de extracorporalizare cu tranzi ie spre somn seam n foarte mult cu experien ele de extracorporalizare din timpul st rilor la limita mor ii”, afirma Nelson. Paralizia în timpul somnului, consideratodat foarte rar , a fost de asemeni, experimentat cel pu in o dat în decursul vie ii de aproximativ 25% din cei intervieva i. Îmi permit sfac o parantez , observând o conexiune interesant între ceea ce

Page 87: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

86

Nelson nume te paralizie în somn i ceea ce Monroe nume te „minte treaz , corp adormit” (mind awake, body asleep, engl, n.a.), aceasta fiind o etap intermediar în experimentarea fenomenului extracorporaliz rii. Nelson observ o leg tur strâns între acest fenomen al extracorporaliz rii (disocierea de corpul fizic) i st rilede moarte clinic , mul umindu-se doar c constate neputin a g siriiunei explica ii tiin ifice complete i satisf c toare a fenomenului. Cum ar putea fi verificat din punct de vedere tiin ific existen areal a fenomenului respectiv ? Aceast întrebare i-au pus-o iofi erii americani de informa ii din cadrul C.I.A. prin anii ’60, când au aflat c sovieticii ini iaser o serie de experimente asupra facult ilor extrasenzoriale umane. C.I.A. trebuia s afle r spunsul la dou mari întreb ri care se ridicau în acel moment: 1) f cuser într-adev r sovieticii descoperiri importante într-un domeniu pe care tiin a clasic îl respingea ca fiind un nonsens sau 2) era vorba doar

de o dezinformare, menit s induc C.I.A. în eroare, f când-o scaute pe piste gre ite, irosind astfel timp, bani i resurse ?

Pentru a afla r spunsulcorect C.I.A. a recurs la ajutorul a doi fizicieni, cercet tori ai fenomenelor a a-numite „paranormale”: dr. Harold Puthoff i Russel Targ de la Institutul de Cercet ri Stanford din Menlo Park, California. Ace tia au început

s adune tot felul de subiec i ce pretindeau c au facult iextrasenzoriale, în vederea test rii pe baza unor criterii tiin ifice. Testele aveau s dovedeasc existen a facult ilor extrasenzoriale – îns acestea p reau a se manifesta într-un mod total aleator. Unul dintre subiec i, Ingo Swann, avea s demonstreze un talent deosebit

Page 88: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

87

în domeniul „vederii la distan ” (remote viewing, engl., n.a.), acesta putând s descrie cu o precizie de 80% orice loca ie aleas pe glob ! Aceast descoperire – posibilitatea de a descrie o loca ie aleas dupcoordonatele sale pe glob – a constituit fundamentul pentru ceea ce avea s fie numit sistemul Swan de vedere la distan . Mai mult, s-a demonstrat c facultatea de a vedea la distan este o aptitudine comun tuturor oamenilor, chiar dac numai la unii exist în stare manifest . Dup 1995, o dat cu c derea cortinei de fier i încetarea finan rii proiectului, echipa implicat în experiment a început sofere lec ii contra cost publicului larg, doritor s înve e s - i exercite aceast facultate (C.I.A. renun ând la finan area proiectului respectiv, care costase pân atunci 20 de milioane de dolari, pe motiv c era „nepromi tor”). Astfel a luat na tere Asocia ia Interna ional pentru Vedere la Distan (International Remote Viewing Association), patronat de echipa „clarv z torilor”. Un alt fenomen foarte interesant, despre care exist referiri în mai toate religiile lumii, dar în special în cele orientale, se refer la un proces evolutiv extrem, cu efecte spectaculoase asupra corpului, min ii i con tiin ei umane, fenomen numit trezirea lui kundalini.Termenul kundalini provine din str vechea limb sanskrit iînseamn „cea care este încol cit ”. Îns referin e asupra acestei energii primordiale ce doarme la baza coloanei vertebrale în osul triunghiular numit Sacrum se reg sesc în mai toate culturile umane. De altfel, denumirea latin de „Os Sacrum” sugereaz c reprezint o parte sacr a corpului. Grecii antici îl numeau „Hieron Osteon”, cunoscând c acesta este ultimul os care este distrus atunci când corpul este incinerat i atribuindu-i puteri supranaturale. Egiptenii îl considerau, de asemeni, ca sediul unor puteri speciale, având o deosebit considera ie pentru el. În culturile vestice acest os era simbolizat de semnul V rs torului i al Potirului Sfânt, purt tor al apei vie ii.

Page 89: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

88

În Imperiul Roman zeul vindec torAsclepius era înf i at având în mân Caduceus,un baston în jurul c ruia erau înf ura i doi erpi.Bastonul reprezenta ira spin rii, pe când cei doi erpi reprezentau cele dou canale energetice,

Ida i Pingala, a a cum sunt descrise în tradi iile orientale. O imagine destul de asem n toare a

celor dou canale energetice oculte ar putea sugera i cele dou elice ale lan ului A.D.N., de i, la acea vreme, nici grecii i nici romanii nu p reau a avea cuno tin e despre existen a acestuia ... Activarea acestui proces evolutiv poate fi uneori destul de periculoas , prin efectele produse în timpul trezirii acestei energii, efecte pe care mul i neurologi i psihiatri moderni le-ar considera mult prea u or drept psihoze, tratându-le în consecin , îns cu efecte dezastruoase pentru „pacient”.

Doctorul psihiatru Lee Sannella, din Middletown, California, a studiat mai în am nunt acest proces, scriind i o carte intitulat „Experien a Kundalini: psihoz sau transcenden ”. Din punct de vedere al medicinii occidentale, Kundalini este un fenomen destul de ciudat, ale c rui efecte pot fi u or asimilate unor st ri patologice i psihotice. Inginerul, inventatorul i misticul ceh Itzhak Bentov (1923–1979), stabilit ulterior în Statele Unite ale Americii, folosindu- iaptitudinile ra ionale i intuitive de excep iepe care le de inea, a dezvoltat pentru prima dat ceea ce în prezent este cunoscut ca modelul holografic al realit ii. Ideile sale, extrem de interesante, se rezum la

Page 90: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

89

urm toarele:• corpul uman este o oglind a întregului Univers, la fiecare

nivel;• vibra iile universale str bat toate obiectele; • Universul i toat materia este constituit din con tiin

aflat în procesul dezvolt rii spre nivele superioare; • creierul este doar receptorul i amplificatorul gândurilor, nu

sursa acestora; • toate cuno tin ele care au fost generate vreodat sunt

poten ial disponibile nou prin intermediul altor con tiin e existente în Univers;

• Universul este o hologram ; creierul însu i este o hologramcare interpreteaz un Univers holografic. Pe lâng acestea, Bentov, care era inginer, avea s studieze fenomenul Kundalini din punctul s u de vedere, observând cvibra iile produse de mu chiul cardiac se transmiteau în interiorul cutiei craniene, creându-se un fel de rezonan . Termina iile nervoase corespunz toare traiectului buclei reprezint traiectul ascensiunii energiei Kundalini. Curen i electrici polarizeaz zona din creier str b tut în mod uniform, producând eliberarea tensiunilor acumulate de corp. Corpul devine astfel un fel de anten receptoare a unei frecven e rezonante, pe care Bentov o considerat a fi tocmai frecven a Schumann de 7,5 Hz, produs de ionosfera terestr .

* * *

Una dintre c r ile de referin în acest domeniu r mâne totu i cartea lui Gopi Krishna (1903-1984), „Kundalini – energia evolutiv în om”, publicat pentru prima oar în anul 1967. Autorul s u, n scut în anul 1903 în Ka mir,avea s devin „victima” acestui proces de

Page 91: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

90

trezire a con tiin ei cosmice, proces ce dep e te pentru moment capacitatea de în elegere a tiin ei i medicinii occidentale, fiind deseori confundat cu manifest ri psihotice i tratat ca atare cu medica ia corespunz toare. Activarea din gre eal a acestui proces poate duce la o serie de fenomene pe care doar ini ia ii le cunosc, le în eleg i le pot dirija spre evolu ia final i complet a procesului. Fenomenul Kundalini ar constitui, în concep ia lui Gopi Krishna cauza real a evolu iei vie ii, motivul i motorul acesteia.Neîn elegerea i neacceptarea acestui proces biofizic i a impactului s u asupra omenirii au condus la criza contemporan care aduce omenirea în pragul unui dezastru moral, a unei ere a urii, escalad riiconflictelor, terorismului, r zboaielor i dezintegr rii, în loc s -ideschid por ile spre un loc al luminii, frumuse ii i în elepciunii. Spre deosebire de Darwin, concluziile lui Gopi Krishna în ceea ce prive te evolu ia difer destul de mult, fiind rezumate astfel:

1. Evolu ia este dirijat de c tre o for super-inteligent care opereaz în corpul uman printr-un mecanism biologic cunoscut în Orient ca kundalini i sub multe alte nume în alte texte ezoterice antice;

2. Procesul evolutiv, inclusiv evolu ia uman , nu este un proces aleator, ci un act deliberat din partea unei for e cosmice inteligente, având un scop final;

3. Scopul procesului evolutiv este de a produce fiin esuperioare care s tr iasc într-o permanent stare de armonie de fericire extatic , fiin e care ar avea coeficientul de inteligen al unui geniu i numeroase alte atribute ale perfec iunii, rareori observate la oamenii actuali i cunoscute sub numele de puteri psihice (siddhi, sanskrit, n.a.);

4. De vreme ce mecanismul procesului kundalini este de naturbiologic , acesta se preteaz la efectuarea unui studiu tiin ific riguros pe un grup int ales corespunz tor, ceea ce

Page 92: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

91

ar permite cuantificarea schimb rilor produse asupra omului i studiul acestor pe criterii tiin ifice;

5. Existen a mecanismului kundalini explic originea impulsului religios în om, vindecând astfel schisma dintre tiin i religie.

Un fascinant i extrem de bogat material documentar, realizat mult mai recent de Jana Dixon i intitulat „Biologia lui Kundalini – focul vie ii” indic o posibil cale de în elegere i studiu pe criterii tiin ifice a acestui proces evolutiv –

a a cum sugera i Gopi Krishna. Autoarea avertizeaz îns în prefa pe cititorii c r ii c nu oricine este preg tit pentru trezirea acestei energii: „Eu nu recomand oricui s încerce trezirea energiei kundalini ... eu recomand detoxifiere, supernutri ie, înt rire plus auto-descoperirea practicilor i trezirilor spirituale. Eu recomand urmarea inspira iei personale i

munca pentru a împ r i marele dar. Dac ve i face aceste lucruri, trezirea se va petrece cu u urin . Dac nu ve i face aceste lucruri, atunci nu ve i fi preg ti i pentru trezirea acestei energii i probabil c nici nu v va servi la nimic. De aceea eu nu spun oamenilor în mod direct cum s produc trezirea energiei kundalini, îns tehnicile pe care le pute i folosi pentru trezirea acesteia sunt ascunse în paginile c r ii. Oricum, dac nu le pute i g si, atunci nu sunte ipreg ti i pentru aceasta. (...) Dac nu sunte i orientat spre g sirea solu iilor i spre originalitate, aceast carte nu este pentru dumneavoastr . Dac sunte i o fire dogmatic , aservit tradi iilor igândirii închistate, atunci evita i aceast carte. De asemeni, v rog lua i aminte c eu nu sunt lider spiritual, profesor sau medic (...) iar acest material nu poate fi folosit la diagnosticare sau tratament (...)”

Page 93: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

92

i iat c am ajuns, în final de capitol, la o posibil cheie de în elegere i armonie între tiin i religie. Ambele ar putea reg sisimultan un punct comun de dialog în fenomenul kundalini. Desigur, dac ambele ar dori acest lucru cu profund sinceritate ... Ar putea fi oare kundalini cheia eliber rii omului de cele trei mari iluzii – a fi, a putea i a avea – i de cele trei „noduri” – a formelor, a sentimentelor i a gândurilor – care îl subjug i îl leagde lumea iluzorie esut de zei a Maya – de la na tere i pân la moarte ? Ar putea fi oare cheia în elegerii Universului – i prin aceasta cheia c tre propria noastr în elegere – atât de aproape de fiecare dintre noi ? Sincer, nu tiu r spunsul la aceast întrebare, nici nu am preten ia c a fi vreun guru al societ ii de consum, r s ritdin neant, gata s v ofere r spunsuri „pe tav ” la întreb ri capitale is v ofere solu ii frumos ambalate la problemele vie ii; tot ce pot face pentru dumneavoastr , stima i cititori, este s v invit s citi iurm torul capitol al c r ii ...

Page 94: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

93

Capitolul VII – Geometria naturii

Motto:„Geometria reprezint cunoa terea existen ei eterne.”

Pythagoras

Buckminster Fuller (1895–1983), vizionar, designer, inginer, arhitect, inventar i scriitor american a dezvoltat o tiin interdisciplinar numitsinergetic , tiin care explicformarea i auto-organizarea modelelor i structurilor din sistemele deschise,

aflate departe de echilibrul termo-dinamic. Gânditor profund i fin observator, Buckminster Fuller a f cut observa ii i experimente, care l-au ajutat s dezvolte o serie de idei originale. Iat câteva din acestea:

Întregul Univers fizic este format din energie, fie aceasta radiant sau sta ionar , sub form de noduri, numite atomi.

Energia nu este static , ci este tot timpul în mi care; de aceea, ea întotdeauna se mi c într-o anumit direc ie.

Mi carea energiei este m surat în unit i de distan raportate la unit i de timp. Ideea de timp este inseparabil de ideea mi c rii.Mi carea i timpul exist numai împreun . F r energie nu existmi care; f r mi care nu exist timp; f r timp nu exist energie. Este totul sau nimic. Toate acestea (timp, energie, mi care) sunt inseparabile, constituind trinitatea universului fizic.

O cantitate de energie mi cându-se într-o anumit direc ie un

Page 95: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

94

interval de timp constituie un vector.Experimental se poate demonstra c singura combina ie stabil

de vectori este triunghiul.Experimental se poate demonstra c tetraedrul este forma

(structura) cea mai simpl pe care o poate lua energia. Cea mai mici stabil unitate a universului trebuie s aib form tetragonal .

Experimental se poate demonstra c exist numai trei sisteme de baz ce pot fi construite folosind triunghiuri echilaterale: tetraedrul,octaedrul i icosaedrul. Prin urmare, tot ceea ce exist în naturtrebuie s fie constituit din combina ii multiple ale acestor sisteme primare.

Sinergetica este geometria energiei. Se pare c nimic nu este nou sub soare ... S ne aducem aminte geometria înv at în coal i s observ msimilitudinea dintre ideile lui Buckminster Fuller cu cele ale filosofului Platon (427–347 î.Hr.) din Grecia antic , cel care avea s descrie cinci forme geometrice, numite ulterior solide platonice. Oricum, unele indicii istorice îl consider pe Euclid ca fiind adev ratul p rinte al acestor forme geometrice. Cert este faptul c Platon,

impresionat de aceste forme geometrice cu totul speciale, avea sdezvolte o „teorie a tot ce exist ” bazat pe aceste cinci solide, teorie expus în tratatul „Timaeus”. Peste aproape 2.000 de ani, Johannes Kepler avea s dezvolte, la rândul s u, o cosmologie bazat pe acelea i solide platonice. Teoria lui Platon considera c elementul primordial din care era construit Universul era constituit de triunghi,care avea trei laturi. A dori s fac aici numai o mic conexiune cu

Page 96: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

95

fizica modern a particulelor elementare care consider ca fiecare particul subatomic este format din trei quark-uri.

Gre ea oare Platon în cele afirmate în tratatul s u, Timaeus ? Fiec rui solid platonic îi corespundea un element, dup cum urmeaz :tetraedru – foc, octaedru – aer, icosaedru – ap ,cub – p mânt, dodecaedru – eter (acesta din urm , introdus de Aristotel, fiind numit iquinta essentia i considerat de acesta ca având putere de via ).

Hans Jenny, întemeietorul Cymaticii despre care am mai vorbit în alt capitol, în urma experimentelor efectuate cu unde sonore a observat c toate solidele platonice apar ca unde sta ionaremodelate în urma interferen elor ce se produc într-un volum având form sferic . Solidele platonice par a fi schi ele pentru auto-organizarea întregului Univers. Robert Lawlor, în cartea sa „Geometria sacr – filosofie ipractic ” observa rolul jucat de geometrie, ca tiin fundamental ,în antichitate. Culturile antice considerau geometria i numerele ca descriind energiile cauzale care determinau existen a i evolu ia

Universului, guvernând implicit ivia a omului. Trigonometria anticdefinea unghiul ca o rela ie dintre dou numere i acest mod de operare permitea rela ionarea acestuia cu frecven ele sonore. Diagramele sacre hinduse precum Sri Yantra imaginau toate func iile active necesare din Univers prin nou triunghiuri

întrep trunse. Cu o capacitate de observare atent i o intui ie profund anticii au realizat faptul c întregul univers este format din

Page 97: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

96

vibra ii, iar studiul acestor vibra ii constituie cheia de în elegere a Universului. Acesta este motivul pentru care studiul sunetului, al armoniilor muzicale în rela ie cu studiul matematicii i al geometriei constituiau o disciplin atent studiat de c tre antici. S d m câteva exemple:

irul lui Fibonnaci reprezint un exemplu asupra modului în care numerele ordoneaz Universul. Acest ir începe cu numerele 0 i 1 i continu prin ad ugarea sumei ultimelor dou numere pentru

a-l forma pe urm torul, dup cum urmeaz :0 1

0+1=1

0 1 1

1+1=2

0 1 1 2

1+2=3

0 1 1 2 3 ... continuând ob inem:

1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597,

2584, 4181, ... i a a mai departe !

Unde reg sim irul lui Fibonacci în natur ? Cre terea unei popula ii de animale, cre terea cochiliilor spiralate ale melcilor ar putea fi foarte bine exprimate de acest ir. Num rul de petale ale multor flori sunt numere din irul lui Fibonacci, adic : 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89. Aranjamentul semin elor de floarea soarelui implicexisten a a dou spirale întrep trunse. De ce se întâmpl acest lucru ? Pentru ca semin ele s fie optim „împachetate” i s fie distribuite uniform pe suprafa a florii. Num rul spiralelor pe care le vedem, în fiecare direc ie, este diferit la florile mari fa de cele mici. Însnum rul acestor spirale, pentru fiecare direc ie, este întotdeauna un num r din irul Fibonacci ! Un aranjament similar este întâlnit i la

Page 98: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

97

conurile de pin, conopid sau broccoli.

Dac împ r im fiecare num r din irul lui Fibonacci cu num ruldinaintea acestuia vom ob ine un alt ir ai c rui termeni tind c tre num rul de aur = 1,6180339887... sau, mai bine (1+ 5)/2 ! La aceast rela ie se ajunge dac consider m dou segmente a i b astfel încât s fie verificat rela ia:

Cochiliile melcilor sunt construite dup aceast regul , rezultând o spiral logaritmic , pornind ini ial de la o serie de dreptunghiuri, ale c ror laturi respect propor ia de aur:

Chiar i corpul omului este structurat dup propor ia de aur. Min ii geniale a lui Leonardo da Vinci (1452–1519), om de tiin ,inventator i artist, nu avea cum s -i scape rolul jucat de aceast

Page 99: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

98

propor ie, inspirându-l în realizarea operelor sale de art . De fapt, frumuse ea în natur iart se raporteaz întotdeauna la num rul de aur, sec iunea de aur sau irul de aur, toate bazate pe aceea i

propor ie dat de num rul . Existchiar i un muzeu al armoniei isec iunii de aur care expune o vastcolec ie de informa ii despre rolul acestei propor ii în natur , tiin iart . Pu ini tiu c , spre exemplu, raportul dintre presiunea sistolic(maxim ) i cea diastolic (minim ) a b t ii inimii umane tinde spre – cred c a i intuit deja – tocmai spre num rul de aur (1,618...) ! O descoperire tiin ificimportant , care îl are ca autor pe fizicianul israelian Dan Shechtman de la Departamentul de Ingineria Materialelor din Haifa, o reprezintquasi-cristalele. Laureat al premiului Wolf pentru fizic în anul 1999, Dan Shechtman descoperise prin anul 1984 c un aliaj de aluminiu i mangan,r cit cu o vitez foarte mare cristalizeaz dup o formicosaedral , având o simetrie pentagonal (fapt neacceptat de cristalografia clasic pân în

Page 100: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

99

momentul descoperii lui Dan Shechtman). Ideea este c aceste cristale cresc dup o lege dictat de num rul de aur ! Care este importan a teoretic i practic a descoperirii quasi-cristalelor din punctul nostru de vedere ?

În primul rând, ea vine ca o confirmare a rolului solidelor platonice în natur (în cazul de fa icosaedrul i dodecaedrul). Acest fapt vine sconfirme i viziunea matematicianului Felix Klein (1849–1925) care în cartea sa publicat în anul 1884 i intitulat „Lecturi despre icosaedru”

prezicea rolul important pe care îl va juca aceast form geometricîn tiin a modern a viitorului.

În al doilea rând, existen a quasi-cristalelor descoperite de Dan Shechtman în anul 1984 demonstreaz c simetria pentagonal , destul de r spândit în natur , este prezent i în lumea mineral , fapt considerat imposibil de tiin acristalografic modern pân în anul 1999. Astronomul rus Butusov, calculând ciclurile

de rota ie ale planetelor sistemului solar i comparându-le, avea sdescopere în anul 1978 c acestea se raporteaz la num rul de aur ! Cu alte cuvinte, referirea la „muzica sferelor” reprezint chiar o realitate, nu numai o simpl parabol filosofic ! Dar, de ce se întâmpl acest lucru ? Cercet ri mai recente asupra mecanicii celeste au demonstrat producerea unui nou fenomen natural – sincronizarearota iei corpurilor datorit unui fenomen de rezonan – fapt ce are ca efect stabilirea unor corela ii între vitezele de rota ie ale acestor corpuri. De fapt, fenomenul de rezonan , asemeni unui fir invizibil, regleaz sistemele, integrându-le într-o armonie unitar , armonie care respect aceea i binecunoscut propor ie de aur. O alt descoperire important avea s fie f cut în anul 1990 de

Page 101: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

100

c tre Jean-Claude Perez, angajat al firmei IBM. Acesta a descoperit legea matematic care controleaz auto-organizarea nucleotidelor din codul genetic. Astfel, seturile consecutive de nucleotide din ADN sunt organizate în cadre ordonate la distan , numite „rezonan e”. Acestea reprezint de fapt propor ii speciale ce asigur diviziunea ADN-ului, urm rind trei iruri Fibonacci îngem nate. În opinia lui Jean-Claude Perez, acest supra-cod ADN indic existen a unui înalt grad de organizare a nucleotidelor în ADN, conform cu principiul sec iunii de aur. Surprinz toarea descoperire permite realizarea unor conexiuni între muzic , poezie, fluctua iile pie ei i codul genetic, armoniile lui Chopin i poeziile lui Pu kin fiind similare cu cele din codul nostru genetic – exprimate prin „rezonan a” irului lui Fibonacci ! O alt lucrare tiin ific , avându-i ca autori pe Michel Beleza Yamagishi i Alex Itiro Shimabukuro prezint un model matematic similar care stabile te o conexiune interesant între frecven a nucleotidelor din genomul uman i irul lui Fibonacci.

* * *

În anul 1982 matematicianul Benoît Mandelbrot, despre care am mai amintit iîn primul capitol, publica cartea intitulat„Geometria fractal a naturii”. Fractalii natu-rali includ formele mun ilor, rmurilor i

bazinelor fluviilor, dar i formele plantelor, vaselor de sânge imu chilor, ale galaxiilor i chiar mi carea brownian a particulelor. Fractalii crea i de om descriu evolu ia pre urilor, muzica, pictura i

Page 102: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

101

arhitectura. Toate aceste forme fractale sunt mult mai intuitive inaturale decât obiectele tradi ionalei geometrii Euclidiene în exprimarea real a formelor existente în natur .

* * *

F r îndoial c mult lume tie despre piramidele egiptene. În Egiptul antic geometria era considerat o tiinsacr ce descria întregul Univers prin intermediul modelelor geometrice

repetitive (patterns, engl., n.a.). Piramidele egiptene au fost construite prin aplicarea cuno tin elor de geometrie, tiin deprinsîn coli speciale, accesibile numai ini ia ilor. Egiptenii aveau douasemenea coli, denumite dup numele anticului zeu celest Horus, al c rui ochi simboliza puterea, fiind înf i at ca având corp uman icap de oim. Una dintre ele, numit „ochiul stâng al lui Horus” înv a despre principiul feminin al crea iei, despre iubire icompasiune; cealalt , numit „ochiul drept al lui Horus”, înv adespre principiul masculin al crea iei, având ca subiect principal de studiu geometria sacr .

Aceea i geometrie sacr avea s lase urme în alte culturi, precum în cea a hindus , în cea a Greciei antice, în arhitectura gotic a bisericilor icatedralelor europene, în picturile lui Leonardo Da Vinci, fiind folosit chiar i în ritualurile masonice.

Simbolul masonic este format dintr-un echer i un compas,singurele instrumente necesare în geometria sacr . Ce tiau anticii i de ce considerau geometria ca fiind tiin asacr cu ajutorul c reia „Arhitectul Universului” î i structura

Page 103: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

102

crea ia ? S revenim pu in în actualitate, mai precis la quasi-cristalele descoperite de Dan Shechtman în anul 1984. Studiul acestor quasi-cristale folose te multe ramuri ale matematicii i fizicii, inclusiv un model matematic neperiodic pentru acoperirea unor suprafe e, model descoperit de matematicianul Penrose, despre care am mai vorbit într-un alt capitol din aceast carte.

Acest model folose te dou obiecte în form de romb în cazul suprafe elor bidimensionale, sau dou romboedre în cazul suprafe elor tridimensionale. Acoperirea suprafe elor se supune unor reguli stricte, permi ând un num r finit de moduri de structurare. Modelul lui Penrose nu este periodic, ci quasi-

periodic, aceasta însemnând c ablonul folosit se repet frecvent, p strând o anumit ordine. Partea interesant este c studiul quasi-cristalelor folosind figura de difrac ie produs de razele X denotexisten a unei structuri quasi-cristaline tridimensionale structuratîntocmai dup modelul matematic al lui Penrose ! Descoperirea quasi-cristalelor joac un rol extrem de important nu numai în cristalografie, cum s-ar crede la prima vedere, ci va revolu iona întreaga concep ie tiin ific i tehnologic , printr-o altdescoperire extrem de interesant , f cut de un profesor olandez.

În anul 1982 profesor dr. N. G. Bruijn, de la Universitatea Tehnic din Eindhoven – Olanda, ar ta c toate acoperirile plane ale lui Penrose rezult printr-o proiec ie a unei structuri format din 5 dimensiuni pe un plan, tot a a cum acoperirile unei suprafe etridimensionale rezult prin proiectarea unei structuri dintr-un spa iu cu 6 dimensiuni pe o

Page 104: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

103

suprafa tridimensional . Aliajul studiat ar ta o figur de difrac ie similar celei produse de proiec ia unei structuri dintr-un spa iu cu 6 dimensiuni. Cu alte cuvinte, noi tr im într-un spa iu tridimensional, dar structura cristalografic a quasi-cristalelor se eviden iaz ca o proiec ie a unei structuri dintr-un spa iu cu 5 sau 6 dimensiuni. Iatde ce spun c aceste quasi-cristale vor revolu iona tiin a modern .

* * *

tim cu to ii c spa iul în care tr im este tridimensional – cel pu in a a îl percepem noi, cu sim urile i creierul nostru. Astfel, via anoastr se desf oar în sistemul cartezian al celor trei axe ortogonale între ele, pe care le-am înv at cu to ii la geometrie, notate conven ional x, y i z, care descriu pozi ia oric rui punct din spa iu. Experien a de zi cu zi ne demonstreaz c acesta este adev rul. Dar curiozitatea ne face s punem totu i o întrebare: existoare i alte dimensiuni ale spa iului ?

Teoria dimensiunilor compactate sugereaz c , de fapt, spa iul are mai multe dimensiuni, dar noi nu le putem observa pentru c sunt compactate, adic foarte mici. Deci, toate aceste dimensiuni sunt prezente permanent în lumea noastr – îns ele sunt atât de mici încât

Page 105: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

104

sunt nedetectabile în via a noastr . Dac experien a noastr zilnic la scar macroscopic admite existen a a trei dimensiuni spa iale i una temporal , teoreticienii se gândesc deja la faptul c la nivel subatomic ar putea exista dimensiuni suplimentare ale spa iului.Imagina i-v un furtun de gr din privit de la o distan foarte mare – el apare ca o linie (având o singur dimensiune), dar apropiindu-ne de el vom observa c el are o grosime i o circumferin .

Teoria Universului membranar sugereaz c aceste dimensiuni suplimentare exist în jurul nostru, dar noi suntem limita i la

Page 106: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

105

percep ia sub-spa iului tridimensional, f r a putea experimenta aceste dimensiuni suplimentare. Imagina i-v c locui i într-o coal de hârtie plasat în mijlocul unui top de hârtie, similar unei figuri bidimensionale cu lungime il ime, neavând nici un concept despre cea a treia dimensiune a spa iului – respectiv în l imea – pentru c , fiind mai mic decât celelalte dou dimensiuni, nu este sesizabil în lumea fizic în care tr i i. La fel i spa iul nostru tridimensional este asemeni unei foi de hârtie, un fel de subspa iu dintr-un spa iu multidimensional vast, pe care nu îl putem percepe pentru c întreaga materie i for eleexistente pe care le experiment m sunt limitate la acest subspa iu,similar cumva unei membrane. Ar putea fi oare quasi-cristalele cheia în elegerii Universului multidimensional ? Structura lor, descoperit în anul 1984 iacceptat de cristalografia clasic abia în anul 1999, se bazeaz ,dup cum spuneam, pe proiec ia unei structuri dintr-un spa iu cu 5 sau 6 dimensiuni pe o suprafa bi- sau tri- dimensional . Geometria are un cuvânt important de spus i într-un domeniu relativ nou al fizicii – fizica microclusterilor. Microclusterii sunt „buc ele” de materie formate din 10 pân la 1.000 atomi, ei prezentând propriet i fizico-chimice diferite fa de cele obi nuite. În realitate, dup cum ar tau Satoru Sugano iHiroyashu Koizumi în anul 1991 într-o carte de pionierat în tiin amaterialelor intitulat „Fizica microclusterilor”, ei pot fi considera ica formând o nou faz a materiei, între solidul macroscopic iparticule componente, precum atomii i moleculele. Modul de agregare al acestora este specific, fiind guvernat de legea numerelor magice – numai un anumit num r de atomi pot fi grupa i laolaltpentru a forma un microcluster. Una din propriet ile acestor microclusteri este aceea c ei sunt neutri din punct de vedere electric, cercet rile demonstrând faptul c electronii nu mai sunt lega i de

Page 107: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

106

atomii individuali ce formeaz structura microclusterului, ci orbiteaz independent în jurul întregii structuri ! Cu alte cuvinte, microclusterul se comport ca i cum ar fi un singur atom. Mai mult, acesta pare a se comporta atât ca fluid, cât i ca solid. Probabil c deja v-a i pus deja întrebarea dac nu cumva autorul a început s bat câmpii în acest capitol, vorbind despre studiul materialelor într-un capitol dedicat geometriei. Îns abia acum vine partea interesant a problemei: cei doi cercet tori japonezi au ar tatc forma stabil a microclusterilor este dat de cele cinci solide platonice: tetraedru, octaedru, cub, icosaedru i dodecaedru. Numerele magice de atomi care se pot grupa în vederea form rii unui microcluster sunt date tocmai de num rul de atomi necesari pentru a construi unul dintre solidele platonice. Iat c nimic nu este pân la urma urmei magic, ci are o explica ie ra ional solid . Gre ea oare Platon în tratatul s u Timaeus ?

Prin anii ’70, David Hudson descoperea ni te materiale stranii, pe care avea s le studieze cu mare aten ie i eforturi finan-ciare enorme. În final, în anul 1989, Hudson breveta ceea ce el numea Elemente Monoatomice cu Orbitali

Rearanja i sau O.R.M.E.s. Ace tia se reg seau în abunden în apa m rilor, cât i în diferite organisme biologice, ac ionând ca supraconductori la temperatura camerei, având propriet ile unor superfluide i levitând în prezen a câmpurilor magnetice. Propriet ile acestora ne duc cu gândul la descrierile alchimi tilor chinezi, indieni, persani sau europeni. Mai mult, voluntarii care i-au asumat riscul ingurgit rii aurului în form monoatomic au raportat

Page 108: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

107

efecte psihice remarcabile, similare celor descrise în tradi iile sacre orientale. Aceste descoperiri constituie o problem major pentru tiin acristalografic . Dac din punct de vedere matematic putem în elegemodul de formare ale acestor noi st ri ale materiei, fie ele numite microclusteri, quasi-cristale sau O.R.M.E.s, din punct de vedere fizico-chimic, savan ii se v d în imposibilitatea de a explica de ce în aceste st ri de existen a materiei atomii par a se reuni într-o unitate deplin în întreaga structur format . Singura condi ie pare a fi geometria structurilor formate, aceea i geometrie care era cunoscuti de antici, fiind considerat sacr . (S ne mai întreb m oare de ce?)

Acest fapte prezint similitudini cu condensarea Einstein-Bose, teoretizat în anul 1925 de Albert Einstein i Satyendranath Bose irealizat pentru prima oar practic în anul 1995 de c tre Eric Cornell i Carl Wieman, în anul 1995, la laboratoarele Boulder NIST-JILA

de la Universitatea din Colorado, folosind atomi de rubidiu r ci i la 170 nanoKelvin. Pentru aceast realizare Eric Cornell, Carl Wieman i Wolfgang Ketterle de la Institutul Tehnologic din Massachusetts

aveau s primeasc premiul Nobel pentru fizic în anul 2001. Spuneam c fizica nu poate în elege pe deplin, dar nici nu poate nega existen a acestor st ri ale materiei care demonstreaz c în anumite situa ii atomii î i pot pierde individualitatea, contopindu-se

Page 109: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

108

într-un tot unitar. Cum este posibil acest lucru ? Aceste st ri speciale sunt întotdeauna asociate cu solidele platonice; ori, aceste solide „ap reau” i atunci când Hans Jenny, fondatorul Cymaticii, realiza vibrarea unui volum sferic de lichid cu anumite frecven e sonore bine determinate. Gre e te oare undeva fizica clasic atunci când consider atomii ca fiind forma i din particule ? Ce sunt, de fapt, aceste particule i de ce sunt ele numite elementare ? Dac v-am stârnit deja curiozitatea, atunci v invit s citi i urm torul capitol, dedicat acestor ciudate entit i numite de fizicieni particuleelementare ...

Page 110: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

109

Capitolul VIII – Lumea particulelor „elementare”

“Dac mi-a putea aminti numele tuturor acestor particule, a putea fi botanist.”

Enrico Fermi

Prima formulare a ideii c materia fizic nu ar fi infinit divizibil , fiind compus în cele din urm din particulenumite elementare, o întâlnim înc din anul 450 î. Hr. la filosoful grec Leucip, considerat a fi fondatorul teoriei atomice grece ti. Tot Leucip a fost primul filosof care a spus c vidul exist , acesta fiind asociat cu ideea de spa iu gol.

Câ iva ani mai târziu discipolul s u, Democrit, definea materia ca fiind un ansamblu de particule indivizibile i eterne, numite atomi, de la grecescul a-tomos (indivizibil) i care erau separa i de vid. Aristotel credea în schimb c „natura are oroare de vid”, imaginându- ic materia se poate divide la infinit, în particule din ce în ce mai mici. Concep iilelor despre atomi nu au fost îns rezultatul unor observa ii sau experien e, ci mai degrab a unor intui ii. Teoria atomistcreat de Leucip i continuat de elevul

acestuia, Democrit, avea s fie preluat i modificat de Epicur ipopularizat de poetul roman Lucretius, într-un poem numit „Natura lucrurilor”, din care ne-au parvenit cele mai multe informa ii despre

Page 111: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

110

vechile teorii atomice grece ti. Abia în anul 1803 fizicianul englez John Dalton va elabora o teorie atomicproprie care explica Legea propor iilormultiple, afirmând c substan ele se combin între ele numai în anumite propor ii. În anul 1911 Ernest Rutherford a descoperit c electronii orbiteaz în jurul unui nucleu compact, tot el descoperind i faptul c hidrogenul

posed cel mai u or nucleu, pe care l-a numit proton (primul, în limba greac , n.a.). Pentru a explica de ce electronii nu cad în spiralpe nucleu, Niels Bohr a dezvoltat un model al atomului care, folosind mecanica cuantic , ar ta c electronii nu pot parcurge decât orbite circulare fixe. Îns dup ce Werner Heisenberg a descoperit principul de incertitudine care îi poart numele, conceptul de orbit circular a fost înlocuit cu cel de „nor electronic”, în interiorul c ruia distribu iaelectronilor este descris prin ecua ii probabilistice. Descoperirea în anul 1932 a neutronului, particul neutr din punct de vedere electric, avea s completeze ideea oamenilor de tiin despre nucleul atomic. Ca s ne facem o idee despre dimensiunea atomului ar trebui sspunem c , întrucât norul electronic din jurul nucleului nu are o form precis , dimensiunea atomului nu este u or de definit. Totu i,dac un atom ar avea dimensiunea unui stadion de fotbal, atunci nucleul s u ar avea dimensiunea unei m rgele de sticl – dar o m rgea în care este concentrat aproape toat masa atomului, în timp ce majoritatea spa iului din atom este gol, existând o probabilitate determinat statistic de a întâlni electronii. Probabil c e greu de crezut, dar aproape 99,99% din spa iul ocupat de atom ar fi vid ! Prin anii ‘60–’70 fizicienii începeau s construiasc ceea ce este cunoscut în prezent ca fiind Modelul Standard al particulelor

Page 112: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

111

elementare i for elor, model agreat i în prezent. Acest model a constituit funda ia pentru dezvoltarea unui model cosmologic al Universului, permi ând oamenilor de tiin s afle vechimea iistoria sa.

Totu i, modelul standard este departe de a fi considerat o teorie complet , o dat pentru c nu include fenomenele gravita ionale(descrise de teoria relativit ii generalizate a lui Einstein), apoi pentru c acest model con inedou zeci de parametri, cum ar fi masele celor mai multe particule iintensit ile for elor, care trebuie determinate experimental.

„Ingredientele” modelului standard includ un întreg spectru de particule elementare – quarci, leptoni i bosoni i descrierea matematic a modului cum interac ioneaz acestea între ele. Propriu-zis exist particule i propagatori ai câmpurilor de interac ie.Particulele se clasific în trei mari familii. Familia materiei atomice obi nuite este compus din doar trei particule: quark-ul tip „u”, quark-ul tip „d” i electronul. Celelalte dou familii au fost descoperite în razele cosmice i în experimentele realizate cu acceleratoare de particule de mare energie. Particulele elementare sunt caracterizate prin mas , sarcin electric i spin, acesta din urmfiind o proprietate intrinsec a particulelor, analog dar nu identiccu conceptul de rota ie în jurul axei proprii, ceea ce confer acestora propriet i asem n toare unui mic magnet. Particulele cu spin întreg sunt numite bosoni, pe când cele cu spin semi-întreg sunt numite fermioni. Fermionii, la rândul lor, se supun principiului de excluziune a lui Pauli, dup care doi fermioni identici nu pot avea

Page 113: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

112

aceea i stare cuantic , în timp ce la bosoni aceast restric ie nu se aplic . Conform acestei teorii exist patru tipuri de interac ii: electromagnetic , gravita ional , tare i slab . Dac interac iuneaelectromagnetic este relativ bine cunoscut fiind mediat de fotoni, în schimb interac iunea gravita ional este înc „în suspensie”, levitând în c utarea particulei care s medieze interac ia. De asemeni, exist ase tipuri de cuarci: u (up), d (down), c (charm), s (strange), t (top) i b (bottom), care interac ioneaz slab, tare i electromagnetic, având sarcin electric frac ionar (1/3 i-2/3 din sarcina elementar , 1,6×10–19 C), neexistând în stare liber ,ci doar asocia i câte trei i formând în particule, numite hadroni (barioni i mezoni). Pe lâng aceste particule mai exist leptoni i neutrini. Modelul standard este departe de a fi simplu i mult prea departe pentru a fi teoria perfect , de i înglobeaz multe cercet ri i la fel de multe fonduri. Se ridic astfel o serie de întreb ri: 1.) Pot fi unificate cele patru interac ii într-una singur ? 2.) De ce numai trei familii de particule ? 3.) De ce constituen ii materiei i particulele care propaginterac ia au mase atât de diferite ? Referitor la acest fapt, trebuie sspunem c este vorba de existen a celebrului dar încneconfirmatului boson Higgs (purt tor de mas ). 4.) De ce lipse te antimateria din Universul nostru actual ?

Modelul standard începe îns s întâmpine probleme privind explicarea particulelor considerate „elementare”, în pofida tuturor fondurilor consistente alocate i a numeroaselor experimente, efectuate de-a lungul timpului cu acceleratoare de particule din ce în ce mai puternice i a min ilor geniale

Page 114: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

113

angrenate în desf urarea i interpretarea rezultatelor acestor proiecte. Acceleratoarele de particule, lucrând la energii din ce în ce mai mari, de ordinul TeV (1012 eV) încearc s „sparg ” particulele numite elementare în buc ele mai mici. Îns la nivel subatomic comportamentul particulelor rezultate pare s fie de neexplicat conform experien ei noastre zilnice. Îns , dup cum afirma iFenyman, dac vom p stra ideea conform c reia atomii, electronii, protonii i neutronii ar fi asemeni unor bile de o el, vom întâmpina mari probleme în în elegerea fenomenelor ce se produc la nivel cuantic. Paralel cu modelul standard exist i o teorie a superstringurilor(supercorzi), teorie care implic existen a unor dimensiuni spa ialesuplimentare, adiacente spa iului tridimensional, fie ele compactate(foarte mici) sau hiperdimensiuni (spa iul nostru tridimensional fiind asem n tor unei membrane), ceea ce ar ridica num rul dimensiunilor spa iale ale Universului nostru la 10 sau chiar 11, dac inem seama i de timp, conform teoriei lui Einstein.

Iat principiile care stau la baza modelului clasic al atomului: 1. În centrul atomului se afl un nucleu de dimensiuni mici, cu

sarcin pozitiv , alc tuit din protoni i neutroni, forma i la rândul lor din câte trei quarci;

2. Orbitând în jurul nucleului g sim electronii, având sarcinnegativ i o mas mult mai mic decât a protonului (de ordinul a 1/5.000), cea mai mare parte a spa iului atomic fiind constând din spa iu gol;

3. Electronilor dintr-un atom li se permite s aib numai anumite nivele de energie, descrise de mecanica cuantic ,care indic i distan a relativ fa de nucleu, momentul idirec ia, precum i mi carea în jurul axei proprii (spin);

4. Când electronii „sar” de pe un nivel energetic pe altul, este

Page 115: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

114

emis / absorbit radia ie electromagnetic cu o lungime de und specific ;

5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipuleaz cpozi ia i momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribu ia orbital a electronilor, putem conchide cmi carea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistic a distribu iei mi c riloraleatoare efectuate de electroni;

6. Chiar dac pozi ia exact a electronilor nu poate fi determinat , dac energia lor este cunoscut atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit loc;

7. Dac exprim m aceast probabilitate, atunci graficul spa ialal distribu iei electronilor ar ar ta ca un nor cu densitate iform variabile, având întotdeauna o simetrie fa de nucleu;

8. În descrierea atomilor cu mai mul i electroni, înc rcarea electric a norului de pe un orbital este suprapus în spa iu cu cea a celorlal i orbitali ai atomului.

Newton considera c particulele erau punctiforme, îns Einstein avea s le considere ca fiind ni te bile sferice. Astfel, particulele ap reau ca regiuni ale spa iului în care intensitatea câmpului sau densitatea energiei era maxim .

În anul 1985 laboratoarele de cercetare Almaden de la IBM aveau sfotografieze pentru prima datorganizarea moleculelor de germaniu folosind un microscop electronic. Spre surpriza cercet torilor, ceea ce au v zut sem na cu ni te sfere indistincte, întrep trunse, organizate conform unor

Page 116: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

115

modele repetitive, ordonate. Aceast structur observat sem na înscel mai bine cu un model creat de unde sta ionare, în care nu se reg seau deloc orbitele electronilor ! Modelul sem na cel mai bine cu cel al radia iei produse de o anten , centrul structurii electronice fiind acela i cu cel al structurii protonilor ce alc tuiau nucleul. Ulterior au fost luate i alte imagini ale atomilor altor substan e, precum atomii de tungsten. Louis de Broglie ar ta în anul 1923 c toate particulele aveau ipropriet i ondulatorii. Modelul s u era îns prea simplist i nu putea explica toate rezultatele observa iilor f cute asupra atomilor. Transformând modelul s u bidimensional (2D) în model tridimensional (3D), a a cum au încercat Kenneth Snelson i Milo Wolff – avea s dezvolte un model rezonant implicând dou fronturi de unde pentru producerea unor unde sferice tridimensionale sta ionare, model propus prin anii ’80. Teoria materiei format din unde sta ionare cuprindea urm toarele puncte:

1. Universul nu este compus din materie sau vacuum, ci din unde electromagnetice libere i unde electromagnetice sta ionare. O und sta ionar posed atât iner ie cât imoment atunci când interac ioneaz cu alt und sta ionar ,ceea ce ne creeaz impresia a dou particule palpabile lovindu-se una de alta;

2. Toate experimentele care au c utat s afle structura intern a electronului au e uat, astfel c electronul este considerat a fi o particul elementar , f r structur intern ;

3. Substan ialitatea masei este improprie, întrucât ea poate fi întotdeauna convertit în energie electromagnetic ;

4. Nici o teorie din mecanica cuantic nu a putut prezice m rimea electronului, masa sa ori sarcina electric ;

5. Nucleul atomic i norul electronic pot fi vizualizate ca o structur rezonant ;

Page 117: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

116

6. O und electromagnetic sta ionar poate fi gândit ca un volum structurat, definit de trei vectori ortogonali;

7. O und electromagnetic nu posed iner ie i moment ipoate interfera cu alt und electromagnetic f r a se influen a una pe alta. Îns o und electromagnetic sta ionarposed iner ie i moment, eviden iate în timpul interac iunii cu alt und electromagnetic sta ionar sau cu o undelectromagnetic nesta ionar . Asta înseamn c nu poate exista mi care în afara undelor sta ionare – deci nu putem observa mi carea dac nu exist nici o particul care s fie observat ;

8. Rezonan a sferic este cea care creeaz întregul univers observabil. Rezonan a determin „înghe area” undelor electromagnetice sub form de particule atomice cât icomportamentul electronilor în atomi – numai acele orbite care creeaz unde sta ionare fiind stabile, undele nesta ionaredezintegrându-se imediat.

Dac încerc m s afl m masa unei unde sferice sta ionareavând acela i diametru i sarcin cu a electronului:

Capacitatea electric a unei sfere izolate: C= 4πε0rEnergia intern total stocat în unda electromagnetic sta ionareste egal cu energia câmpului electric + energia câmpului magnetic unde: energia câmpului electric = energia câmpului magnetic Energia total = 2 * energia câmpului electric = 2 * energia câmpului magneticEnergia intern total = 2 * energia câmpului electric = 2* (1/2QV) = QV, unde V=Q/C Energia intern total = Q2/C substituind capacitatea C ob inem:

Page 118: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

117

Energia total intern = Q2/(4πε0r) înlocuind sarcina electronului Q =1,602-19 C raza electronului r = 2,8179-15 m

permitivitatea electric ε0 = 8,854-12 F/m Energia intern total E = 8,18735-14 Joules Folosind ecua ia echivalen ei mas -energie E=mc2, ob inem: Masa undei sta ionare a electronului = 9,1096-31 kg, a a cum o cunoa tem din fizica clasic . S în elegem c masa electronului nu este altceva decât un efect electromagnetic al unei unde sta ionare sferice ... ?

* * *

Pentru a în elege mai bine realitatea ar trebui s ne întoarcem pu in privirea spre o tiin str veche i mereu nou – geometria – despre care am vorbit într-un capitol anterior. Cu to ii am înv at la coal despre sistemul cartezian de coordonate, în care cele trei axe

sunt perpendiculare una pe cealalt . Unitatea de volum în acest sistem este cubul. Spre deosebire de sistemul clasic, arhitectul Buckminster Fuller a dezvoltat un nou sistem geometric în care unitatea de volum este tetraedrul. Dac un cub are 6 fe e, 8 col uri, 12 muchii, un tetraedru are 4 fe e, 4 col uri, 6 muchii. Acesta este motivul pentru care Fuller a considera tetraedrul ca fiind cea mai simpl entitate geometric tridimensional . Geometria dezvoltat de Fuller se nume te Sinergetic i a fost dezvoltat experimental de la observa ii referitoare la comportarea sferelor de raz egal„împachetate” în a a fel încât s formeze figuri geometrice regulate. S facem acum conexiunea cu experimentele f cute de dr. Hans Jenny, fondatorul tiin ei numite cymatica: atunci când o suspensie coloidal colorat era vibrat cu frecven e specifice, în aceasta ap reau solidele platonice, înconjurate de elipse care conectau între ele nodurile produse de vibra ii.

Page 119: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

118

S compar m imaginea ob inut la microscopul electronic al unor atomi de tungsten (stânga) cu imaginea ob inut într-unul din experimentele lui Hans Jenny (dreapta). Similarit i ? S nu uit m catomii sunt considera i de c tre fizica clasic „materie solid ”, în timp ce în cymatic aveam de-a face numai cu unde, respectiv cu unde sta ionare.

În matematic i fizic o undsolitar auto-între inut se nume tesoliton. Aceast und î i poate men ine forma în timpul deplas rii cu vitezconstant , fiind rezultatul unui echilibru delicat între efecte nelineare i dispersive dintr-un mediu (rela ie

între frecven i viteza undei într-un mediu). Solitonul a fost descris pentru prima dat de c tre inginerul naval John Scott Russell (1808–1882).

Ulterior Drazin i Johnson aveau s descrie în anul 1989 solitonul ca o solu ie a unor ecua ii diferen iale nonlineare care ar îndeplini urm toarele criterii (în prezent exist îns mai multe descrieri pentru soliton):

1. sunt unde care au o form permanent ;2. sunt localizate; 3. pot interac iona puternic cu al i solitoni, dar pot ie i dintr-o

Page 120: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

119

coliziune neschimbate sau cu schimbare de faz ; Institutul American de Fizic ne ofer o serie de imagini a unei suspensii coloidale în care se observ formarea unei serii de structuri sta ionare atunci când fluidul este vibrat vertical (O. Lioubashevski, 1999). Aceste structuri sunt numite osciloni.

Imaginile ob inute de Lioubashevski seam n foarte bine cu imaginile atomilor de tungsten ob inute la microscopul electronic. Oscilonii ar putea fi cheia în elegerii lumii subatomice – însacest lucru impune atât renun area la conceptul newtonian conform c ruia particulele elementare sunt punctiforme, cât i a celui mai modern, relativist, conform c ruia particulele elementare ar putea fi

Page 121: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

120

asimilate unor bile rigide. Nici unul dintre aceste modele nu este viabil, neputând explica în totalitate fenomenele care se produc în realitate. Un al treilea model, inspirat de modelul oscilonilor, ar presupune c nu exist materie solid la nivel cuantic, ci numai oscila ii. Oscila iile cuantice sta ionare ar forma, similar oscilonilor, ceea ce noi numim particule elementare – în fapt, fiind vorba de simple unde sta ionare ! Oscilonii reprezint un fenomen relativ nou, descoperit experimental la Universitatea din Austin, Texas. Cauzele producerii acestora sunt înc pu in cunoscute în prezent. Se pare îns c existconexiuni cu teoria matematic a haosului. Asem n rile mari ale acestora cu modul de organizare i interac iune al atomilor ar putea oferi indicii serioase pentru în elegerea lumii particulelor elementare. Procedeul de producere al acestor osciloni este similar cu cel folosit de Chladni pentru ob inerea imaginilor produse de sunete. Cercet torii au mai descoperit c ace ti osciloni pot avea o durat de via extrem de mare (milioane de cicli), putând fi considera i a fi „stabili”. Mai mult, similar particulelor elementare modelele folosite prezic faptul c oscilonii ar putea avea o mas proprie – masareprezentând în acest caz o proprietate a structurii spa iului i nu o constant a oscilonului. În fine, oscilonii se pot „atrage” sau „respinge” între ei în func ie de fazele relative dintre ei – similar particulelor elementare înc rcate cu sarcini electrice ! Dac particulele numite elementare nu ar fi decât unde sta ionaretridimensionale stabile în timp, acesta ar impune existen a a doufronturi de und : unul dinspre particul spre exterior i altul spre particul , venind din exterior. Ce rol joac ceea ce noi percepem inumim timp în aceast nou concep ie ? Inginerul belgian Xavier Borg, unul dintre mentorii unor noi teorii revolu ionare în fizica modern , afirma c : „Noi m sur mtimpul cu ajutorul ceasurilor, dar ceasurile nu m soar în realitate

Page 122: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

121

timpul”. Cu alte cuvinte, dac timpul ar „încetini”, totul ar încetini, inclusiv ceasurile noastre, ceea ce ar însemna c nu vom putea detecta sau sim i vreo schimbare – ceasurile noastre nu ar putea sesiza diferen a. De i pare ciudat, acesta este purul adev r. Ceea ce putem noi m sura este doar diferen a dintre sistemul nostru temporal de referin i un alt sistem. Dar atunci cum am putea determina dactimpul î i inverseaz cursul ? Xavier explic c în acest caz am putea observa o inversare a direc iei undelor în spa iu care „intr ” i care „ies” din particul . Sensul pozitiv, ales conven ional, ar fi acela dinspre particul spre universul exterior. Inversarea sensului undelor ar duce deci la o inversare a timpului sau a entropiei, convertind totodat particula în antiparticul . Antiparticula ar fi, de fapt, imaginea în oglind a particulei noastre, având evident i sarcina opus acesteia. Dac o particul s-ar ciocni cu o antiparticul , cele dou unde sta ionare ar disp rea, ap rând în schimb dou unde electromagnetice non-sta ionar (fotoni), procesul acesta numindu-se anihilare.

Mergând mai departe, dac dou asemenea unde electromagnetice produse prin anihilarea a dou particule cu dou antiparticule s-ar afla defazate cu jum tatea lungimii lor de und ( /2),

atunci prin suprapunerea lor, s-ar anula reciproc ! Fenomenul se nume te interferen distructiv a undelor. Paradoxal, din cele 4 particule elementare am ob ine ... nimic ! Nu este vorba de o violare a principiului conserv rii masei sau energiei, ci de faptul c materia poate trece într-o stare nemanifestat . Cu alte cuvinte, zero sau nimicul nu înseamn întotdeauna zero, ci poate însemna i echilibrul perfect, simetria perfect a dou (sau mai multe) entit i. Implicit,

Page 123: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

122

dac invers m fenomenul prin ruperea simetriei vom ob ine doi fotoni. Ace ti fotoni, în prezen a unui câmp electric foarte intens ar da na tere fiecare câte unei perechi particul -antiparticul , revenind la situa ia ini ial printr-un proces de rupere a simetriei. Îns nu putem crea o particul f r a crea i antiparticula sa. Totu i, în anul 1964, fizicienii s-au confruntat cu o surprizatunci când, la Laboratorul DOE din Brookhaven s-a descoperit, studiind particula numit kaon neutru i antiparticula sa, c exist o asimetrie între acestea, asimetrie numit violarea parit ii de sarcin . În anul 1999 Laboratoarele Fermi au ob inut o m sur toareexact a acestei viol ri de paritate. Acest fapt ne explic de ce tr im într-o lume format din materie, urmând un anumit sens i o anumitrat de „curgere” a s ge ii timpului. Fizica clasic opereaz cu concepte de mas sau sarcinelectric f r a oferi explica ii privind mecanismele prin care se manifest acestea, acesta constituind un defect major al modelului fizic folosit de fizic în prezent. Pot fi aceste mai bine explicate prin noua teorie ? Se pare c da. Îns o problem a noii teorii o reprezint provenien a energiei acestor unde tridimensionale. De unde ar putea proveni aceasta ? Dac ar exista dimensiuni suplimentare, eventual compactificate, formând un subspa iu al spa iului tridimensional, energia undei ar putea proveni din acest subspa iu. Din punct de vedere al genezei Universului, este posibil ca acesta s fi ap rut ca o fluctua ie cuantic multidimensional , care ulterior s-a extins. Trei dimensiuni s-au extins foarte mult, creând Universul tridimensional a a cum îl percepem noi, în timp ce altele au r mas compactificate (foarte mici). Alte dimensiuni ar fi putut la fel de bine s se extind ,dar noi nu le putem observa pentru c , raportat la acestea, Universul nostru ar fi similar unei membrane, sau a unei foi de hârtie dintr-un top. Astfel, am avea o anumit „grosime”, existând i în aceste

Page 124: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

123

dimensiuni, dar aceasta ar fi mult prea mic – similar dimensiunilor compactate – i deci neobservabil în realitatea de zi cu zi. Este posibil ca Universul nostru s fie chiar cumva „defazat” fa de aceste dimensiuni suplimentare.

tim cu to ii c interac iunile prin intermediul câmpurilor variaz invers propor ional cu p tratul distan ei, fapt valabil pentru interac iunile gravita ionale i electromagnetice. De ce se întâmplacest lucru ? E vorba, din nou, despre geometrie pur ...

Dac consider m o surs de unde sferice putem imediat deduce c intensitatea undei va sc dea propor ional cu p tratul distan ei fade surs , pentru c suprafa a pe care se proiecteaz aceasta scade cu p tratul razei frontului de und ! Acest lucru se petrece într-un spa iutridimensional. Dac spa iul ar avea mai multe dimensiuni, atunci probabil c lucrurile ar sta cumva altfel. În acest caz i intensitatea frontului de und ar fi diferit, respectiv i for a interac iunilorproduse prin intermediul câmpurilor existente în aceste spa ii ar fi diferite de cele produse în spa iul nostru tridimensional. Iat cum variaz suprafa a i volumul corpurilor într-un spa iuavând mai multe dimensiuni:

Page 125: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

124

Dimensiuni Form Volum Suprafa2 Cerc r2 2 r 3 Sfer 4/3 r3 4 r2

4 Hipersfer (1/2) 2 r4 2 2 r3

5 Hipersfer (8/15) 2 r5 (8/3) 2 r4

6 Hipersfer (1/6) 3 r6 3 r5

7 Hipersfer (16/105) 3 r7 (16/15) 3 r6

Prin urmare, într-un spa iu cu 5 dimensiuni (pentadimensional), intensitatea interac iunii prin câmp între dou corpuri ar varia cu puterea a patra a distan ei dintre acestea. Exist dovezi experimentale c acest fapt s-ar produce în lumea real ? R spunsul este DA. For a produs de efectul Casimir, despre care am mai vorbit în aceast carte variaz dup legea:

adic for a variaz cu puterea a patra a distan ei ! Dac ne uit mîn tabelul de mai sus, vedem c acest fapt coincide cu existen a unei interac iuni într-un spa iupentadimensional, respectiv având 5 dimensiuni. Întrucât for a Casimir este considerabil mai ales la distan e foarte mici, putem presupune c cele doudimensiuni suplimentare, pe care nu le observ m, dar c rora le decel m efectul, sunt compactificate – adic sunt foarte mici. Îmi permit aici s fac o conexiune cu quasi-cristalele care, dupcum am v zut, prezint o structur bi- sau tri- dimensional ob inutprin proiectarea unei structuri dintr-un spa iu cu 5 sau 6 dimensiuni pe o suprafa plan sau tridimensional . Aceste quasi-cristale iau

Page 126: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

125

na tere prin r cirea ultrarapid a unui aliaj metalic, proces similar „înghe rii” Universului nostru la temperaturi i energii mult mai mici, dup momentul cre rii sale (explozia ini ial – Big-Bang). Structura lor tridimensional demonstreaz c atomii care le compun exist ca entit i ale unui spa iu multidimensional. For ele care apar în interac iunile gravita ionale ielectromagnetice, cât i cele care apar în efectul Casimir pot fi explicate pe baza presiunii radia iei electromagnetice (P. Levedev, Rusia, Nichols i Hull S.U.A. între anii 1901–1903), permi ându-ne reg sirea sensului fizic al abstractelor „linii de câmp” din c r ile de fizic . Inginerul Xavier Borg a emis o teorie prin care gravita ia ar fi produs de radia ia electromagnetic de înalt energie, din zona superioar a spectrului electromagnetic, explicând i defectul de mas existent în galaxii f r a fi nevoie de ipotetica materie neagr . În fizic este bine cunoscut apari ia a a-numitelor particulevirtuale ce apar în vacuum în prezen a unui câmp electric, pentru o scurt perioad de timp (sub 10–25 s), întotdeauna sub form de perechi particul -antiparticul . Ulterior acestea se recombin idispar, la fel de subit precum au ap rut.

Page 127: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

126

Toate aceste fenomene ne fac s ne gândim la comportamentul unei sfere hiperdimensionale care ar p trunde în Universul nostru tridimensional. Cum s-ar manifesta aceasta ? S privim un exemplu ceva mai simplu, respectiv o sfer tridimensional ce p trundeortogonal într-un spa iu bidimensional, similar unei foi de hârtie:

S presupunem printr-un joc al imagina iei c foaia de hârtie reprezint un univers bidimensional în care tr iesc dou mari semin ii: savan ii i misticii. Când sfera tridimensional p trunde în planul foii de hârtie, doi observatori – un savant i un mistic – sunt martori ai fenomenului. Ei observ cum ini ial apari ia unui punct care se m re te i devine cerc. Ulterior, cercul începe s se mic oreze pân când devine punct idispare. Cei doi observatori vor trage concluzii diferite, astfel: savantul va considera c este vorba de o violare a legilor de conservare a materiei i energiei, iar misticul va vedea în acest fapt o manifestare a voin ei divine. Cine crede i c are dreptate ? Ei bine, nici unul ... în totalitate ! Într-adev r, atunci când intervine multidimensionalitatea legile de conservare obi nuite nu mai sunt valabile, cum la fel de adev rat, dar i incomplet, este faptul c sfera tridimensional ar fi de origine

divin : într-adev r, ea nu apar ine Universului bidimensional, dar multidimensionalitatea nu înseamn neap rat divinul, ci doar un alt nivel al realit ii ! Similar acestui experiment imaginar s-ar putea produce evenimentele i în spa iul nostru tridimensional, atunci când,

Page 128: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

127

ortogonal pe dimensiunile acestui spa iu i-ar face apari ia o sfer cu 5 sau 6 dimensiuni. Savan ii no tri ar observa cum aceasta apare idispare, violând legile de conservare, iar misticii ar vedea în acesta manifestarea voin ei divine ! Un proces similar se produce în cazul apari iei particulelor virtuale. Asta în caz c nu a i f cut încconexiunea cu ce spuneam mai înainte ... Observa i c nici unul din cele dou moduri de gândire nu ofercomplet solu ia problemei. Multidimensionalitatea reprezint un concept mai greu digerabil, înc abstract pentru multe min i ale planetei ... i, totodat , ar putea fi cheia în elegerii proceselor care se produc la nivel cuantic. Înc o conexiune: Maxwell a scris celebrele sale ecua ii ce descriu comportarea undelor electromagnetice pentru un spa iu cu 3 dimensiuni spa iale i una temporal , într-un sistem matematic complex (quaternioni). Mai mult, aceste ecua ii au fost mult simplificate de c tre Heaviside, care a t iat i termenul scalar (pentru c nu îi g sea sensul fizic). Mai putem oare spune oare c aceste ecua ii descriu în totalitate realitatea multidimensional a Universului nostru ? Cheia în elegerii Universului, a particulelor elementare ifenomenelor ce se produc la nivel cuantic ar implica urm toarele: 1.) Materia din Univers este constituit din unde electromagnetice libere i din unde electromagnetice sta ionare,similare oscilonilor (a a numitele „particule elementare” din fizic ); 2.) Universul este o entitate multidimensional ; 3.) Universul este o entitate holografic (fiecare parte p streazsimilitudini cu întregul); 4.) Universul este o entitate fractal , fiind fundamentat pe o serie de modele de baz , alc tuind o ordine ascuns .. Modelul Standard descrie particulele elementare icomportamentul acestora, fiind un model destul de stufos, ajuns se

Page 129: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

128

pare, în prezent, într-un fel de fund tur . Gravitonul, gluonii ibosonul Higgs, particule prezise de acest model, nu au fost observate deloc pân la ora actual , cu tot efortul financiar, uman i tehnologic considerabil. Unii savan i, sim ind pericolul, au început s dezvolte alte teorii, astfel ap rând teoria super-stringurilor (super-corzilor), care din p cate este greu verificabil în realitate cu nivelul tehnologic actual (dimensiunile acestora ar fi de ordinul 10–35 m).

Mult mai recent, respectiv în anul 2006, profesorul dr. Alain Connes de la Collège de France propunea o alternativ la teoria stringurilor, prin intro-ducerea unei geometrii speciale, non-comutative. Singurul lucru evident este c fizica modern ,cu toate succesele înregistrate

pân acum, a intrat într-un impas în ceea ce prive te explicarea realit ii la nivelul particulelor elementare.

Dr. Peter Renton de la Universitatea din Oxford afirma c , la acceleratorul de electroni i pozitroni (LEP) din Geneva,

Elve ia, a fost deja detectat , în anul 2004, o semn tur ce sea-m n cu cea produs de ipoteticul boson Higgs, care fiind foarte instabil se descom-pune rapid în alte particule. Pân

în prezent îns (2007) nu exist îns nici o confirmare oficial .i dup fizic , în capitolul urm tor vom face pu in istorie ...

Page 130: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

129

Capitolul IX – Reconsider ri istorice

“Eppur si muove !”Galileo Galilei

Mohen-jo-daro este recunoscut drept una dintre cele mai importante ora e timpurii din Asia de sud, apar inând civiliza ieiIndusului. Mohen-jo-daro se traduce prin „Colina lui

Krishna” (Mohan) sau „Colina Mor ilor”. Site-ul se afl sub protec iaDepartamentului Arheologic i Muzeistic al Pakistanului, fiind situat în regiunea semiarid Sindh. Mohen-jo-daro a fost descoperit în anul 1922 de c tre R. D. Banerji, ofi er de la Suprevegherea Arheologicdin India, la doi ani dup începerea excava iilor majore la Harappa, la 590 km mai spre nord. În perioada 1964-1965 s-au desf urat aici o serie de excava ii majore, stopate ulterior datorit problemelor legate de conservarea structurilor dezgropate.

Construc iile sunt realizate din c r mid ars , aten ia fiind atras de c tre „Marea Baie”, alimentat un rezervor de ap foarte ingenios, de „Marea Sal ”, de „Stupa Buddhist ”.a. Aceast civiliza ie se afla într-o

perioad de înflorire în jurul anului 3.000 î. Hr., simularea computerizatar tând un ora similar ora elor noastre din ziua de ast zi, cu construc ii

Page 131: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

130

aproape identice, având pân la trei etaje i ad postind o popula ieestimat la 35.000-40.000 de locuitori.

Nivelul de civiliza ie era foarte ridicat, ora ul dispunând de instala ii sanitare i de un sistem de canalizare avansat, de o baie public i multe fântâni cu ap . Cu toate acestea, în jurul anului 1.800 î. Hr. ora ul a fost, se pare, abandonat, din cauze r mase necunoscute. Care

s fi fost cauzele precipitatei p r siri în mas a acestui ora , evident înfloritor, de c tre locuitorii s i ?

Investigând cauzele acestui declin brusc, arheologii i istoricii au emis numeroase ipoteze: atacul unor triburi, molime i chiar c derea unui meteorit ! De ce tocmai c derea unui meteorit ?! Pentru c exist indicii clare c

distrugerea ora ului a survenit brusc, numeroase schelete fiind g sitepe str zile ora ului în pozi ii nefire ti, ca i cum ar fi fost surprinse de un eveniment care le-ar fi cauzat instantaneu moartea.

Afar de acest straniu fapt, în apropierea a ez rii s-au descoperit numeroase pietre topite i lipite între ele, ca icum ar fi fost supuse unei temperaturi foarte ridicate, de mii de grade. Ce ar fi putut produce topirea acestor pietre ?

Page 132: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

131

În mod sigur nu locuitorii ora ului abandonat ... i pentru ca misterul s fie deplin, unele dintre scheletele descoperite în aceste site-uri sunt mult mai radioactive decât ar fi normal (lucru despre care, evident, arheologilor nu prea le place s vorbeasc ). La 400 km

nord de Bombay pe un sol bazaltic se afl craterul Lonar, având o vârst estimat la 50.000 de ani, a c rui origine nu a putut fi stabilitpân în prezent; îns , în mod sigur, nu a fost produs de un meteorit.

În statul Rajastan din India, la zece mile de ora ul Jodhpur a fost descoperit un strat de cenu radioactiv întinzându-se pe trei mile p trate. Descoperirea s-a produs în momentul investig rii cauzelor ratei ridicate a malforma iilor la na tere ia numeroaselor cazuri de cancer la popula ia din zon . Nivelul radia iilor provenind din acest strat era atât de ridicat, încât autorit ile au fost nevoite

pân la urm s evacueze întreaga popula ie din zona respectivpentru a preîntâmpina apari ia altor cazuri de îmboln vire.

Trebuie spus c , în prezent, la Rawatbhatta, în apropiere, existnumeroase instala ii nucleare iimplicit multe mine de uraniu, iar Pakistanul este una dintre rilecare de ine tehnologie nuclear .Îns tehnologia nuclear nu exista acum 2.000 de ani. Sau… exista?!

Page 133: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

132

În anticele c r i sacre hinduse, Vedele, exist o descriere a unit ilor de m sur pentru timp folosite pe atunci. Ceea ce sare imediat în ochi este însfaptul c scara de m sur a unit ilor temporale cuprinde, pe lâng unit ilefolosite în mod curent în via a de zi cu zi a locuitorilor i subunit i de m sur a timpului (Truti) de ordinul a 10–7 s ! La ce anume foloseau acele primitivepopoare antice aceste subunit i de m sur atât de mici ? În prezent, asemenea unit i de m sur a timpului sunt folosite în fizica nuclear (fisiunea nucleelor).

i nu îndr znesc s mai comentez nimic, l sându-v pe dumneavoastr sface i conexiunile i s trage i concluziile.

* * *

În anul 1633 astronomul, fizicianul ifilosoful Galileo Galilei era for at de temuta Inchizi ie s - i retrag , sub amenin area torturii, afirma ia cP mântul se mi c în jurul Soarelui. Astfel, teoria heliocentric , considerat ca fiind o erezie de c tre Biserica Catolic ,era trecut sub t cere. Acest fapt se întâmpla datorit atitudinii ira ionale a Bisericii, care considera c Dumnezeu crease P mântul pentru Om, a ezându-l

Page 134: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

133

în centrul Universului. În prezent, inchizitorii i marii prela i ai bisericii ar fi fost interna i într-un spital psihiatric, fiindu-le administrat tratamentul corespunz tor. Oricum, nu ar fi tortura i sau ar i pe rug, cum procedau ei cu cei b nui i de erezie, ci s-ar fi bucurat de un tratament mult mai omenos. Întotdeauna dogma i gândirea închistat au constituit piedici majore în dezvoltarea unor sisteme gnostice bazate pe precepte ra ionale. Dac putem ierta comportamentul aberant i inuman, crimele i tortura practicate de Biseric în Evul Mediu împotriva celor care propuneau idei gnostice i ra ionaliste diferite de acel „crede i nu cerceta” propov duit de ei, în schimb ar fi o mare eroare s uit m vreodat acele fapte abominabile, practicate cu devotament „cre tinesc” în numele „dreptei credin e”.

i ca s vedem cât de dreapt ar fi aceast credin , s amintim de faptul c în anul 325 d. Hr., la Nicaea în Turcia, cre tinismul, ca i religie, era a doua oar „crucificat” prin decizia înaltului consiliu

ecumenic al Bisericii. Pentru a m ri influen a Bisericii asupra credincio ilor, acest consiliu ecumenic a considerat necesarintroducerea ideii de „fiu al lui Dumnezeu”, imagine care ar fi inspirat team maselor ignorante ale vremii. Totodat , era eliminatideea de reîncarnare a sufletului, fiind înlocuit cu aceea de înviere din mor i. Din noul canon bisericesc erau cenzurate i eliminate toate scrierile ce nu conveneau înaltului consiliu ecumenic. „Crede i nu cerceta !” (crede îns numai ceea ce- i spunem noi s crezi !). Or, Iisus propov duia iubirea i nu teama ... Cei trei episcopi care au refuzat s semneze actul de constituire al noului canon bisericesc au fost alunga i din Imperiu de c tre împ ratul Constantin. Vaticanul p streaz înc multe taine, bine ascunse de ochii iurechile oamenilor; c ci, dac aceste taine ar fi vreodat f cutepublice, puterea bisericii asupra mul imilor credule s-ar pr bu i în secunda urm toare … Problema este pus îns incorect: unii indivizi

Page 135: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

134

ar continua s cread – pentru c se pare în creierul anumitor oameni exist ceva ce func ioneaz ira ional. Ace ti oameni sunt victimele „de profesie” ale credulit ii, c zând u or prad sectelor i ale celor auto-intitula i „guru”. Pentru ei, credin a, fie ea i ira ional , e un fel de evadare din realitate, un refugiu, un punct de sprijin. i oameni de acest fel sunt mul i ... foarte mul i ! Ultimele date statistice furnizate de National Institute for Mental Health din S.U.A. ar tau caproximativ 1,1% din popula ia lumii sufer de o boal destul de grav numit schizofrenie, în timp ce 26,2% din popula ia peste 18 ani din S.U.A. sufer de diferite tulbur ri mentale, mergând de la simple depresii, pân la psihoze severe care necesit internare. Pe de alt parte, trebuie s amintim o situa ie anecdoticpetrecut la sus inerea tezei de doctorat a celebrului fizician Louis de Broglie, în anul 1924, când jum tate din comisia doctoral considera c ideea sa de a asocia electronului o und era prosteasc ,considerându-l nebun i cerând eliminarea sa din Universitate, în timp ce cealalt jum tate considera c ideea sa ca fiind absolut genial . Din fericire pentru savant i tiin , a reu it s se impunjum tatea comisiei care considera c ideea sa e genial … Uneori pare destul de greu s discerni între nebunie i geniu chiar i pentru persoane mai luminate la minte !

inând cont de evolu ia i emanciparea con tiin ei umane de-a lungul secolelor, s-a ajuns în prezent ca tot mai mul i dintre oameni s poat s în eleag cumva altfel lucrurile. Doar a a a fost posibil ca Dan Brown s deconspire, în cartea sa „Codul lui Da Vinci”, multe lucruri p strate secrete pân atunci i transmise doar în cercuri restrânse de ini ia i. Paradoxal, cum am v zut, chiar i savan ii moderni au uneori un comportament dogmatic, de cele mai multe ori dictat de comoditate, conservatorism sau diverse jocuri de interese, trecând uneori „sub t cere” anumite descoperiri i aspecte aparent inexplicabile ale

Page 136: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

135

realit ii, ce par a veni în contradic ie cu teoriile clasice. Noi teorii apar, oferind o mai bun în elegere asupra realit ii, înlocuindu-le pe cele vechi. Îns societatea are o anumit iner ie social în acceptarea noilor adev ruri. Istoria mai dovede te o evolu ie ciclic a cunoa terii umane, cu str luciri i întunec ri, importante cuno tin etiin ifice fiind la un moment dat îngropate sub cenu ia mantie a

ignoran ei, pentru a fi redescoperite, ulterior, de o alt civiliza ie. Spre exemplu, ironia sor ii face ca teoria heliocentric – aceea iteorie pentru care era s fie ars pe rug ca eretic Galileo Galilei în anul 1633 – s fi fost bine cunoscut de c treantici. Astfel, în India anticYajnavalkya scria prin 900–800 î. Hr. în tratatul Shatapatha Brahmanac p mântul este sferic iar Soarele este situat în „centrul sferelor” (afirma ie reg sit i în Vede). În

Grecia antic , în secolul 4 î. Hr. Heraclit din Pont explica alternan azilei cu noaptea prin rota ia P mântului, în timp ce Aristarch din Samos (270 î. Hr.) propunea un sistem heliocentric, calculând m rimea P mântului i distan a pân la Lun , estimând totodat cSoarele era mult mai mare decât P mântul. Acest fapt l-a determinat s considere ca fiind mai logic ca P mântul s se mi te în jurul Soarelui, decât invers. Toate-s vechi i nou toate ...

* * *

Dac tiin a actual presupune pe baza unor determin ri relative c omul modern, Homo sapiens a ap rut cam în urm cu 195.000 de ani, fosilele acestuia fiind descoperite în Africa i sudul Asiei, ar trebui ca i istoria s - i reconsidere cumva punctul de vedere asupra

Page 137: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

136

unor aspecte legate de a a-numitele popoare antice primitive. Ideea c civiliza ia noastr ar fi prima i cea mai evoluat dintre toate civiliza iile umane existente vreodat pe Terra, sun cam egocentric i arogant. Dac civiliza ia actual , cu to i cei 6,6 miliarde de

locuitori, ar disp rea (printr-o catastrof natural ori folosirea armelor de distrugere în mas într-un r zboi generalizat sau atac terorist), peste 1.000 de ani ce ar mai r mâne ? Zgârie-norii ar fi demult praf i pulbere, metalele s-ar coroda i chiar i plasticul, care în mod normal nu e biodegradabil, ar disp rea în acest r stimp. Ce urme ar mai r mâne, dac peste 3.000 de ani de la acest eveniment un arheolog ar dori s afle ce civiliza ie a tr it în trecut pe Terra ? Computerele noastre ? Nu, în nici un caz ... Dar peste 10.000, sau poate 12.000 de ani, când, eventual o nou civiliza ie ar putea înflori din nou ? Sateli ii no tri ar fi demult f cu i f râme de micrometeori ii care i-ar dezintegra în mici particule ce ar orbita la nesfâr it în jurul planetei, ar r t ci în spa iu sau s-ar pr bu i arzând în atmosfera terestr . tiin a i tehnologia noastr ar disp rea, acoperite fiind de negura grea a timpului necru tor ... Probabil c ipoteticul arheolog din viitor, studiind resturile r mase din civiliza ia noastr ar trage concluzia c str mo ii aceia – respectiv noi cei de acum – erau ni te primitivi ... Asta ar concluziona acel arheolog din viitor despre civiliza ia noastr , conform cu dovezile materiale g site. Din punct de vedere ra ional ar avea dreptate – îns nu acesta ar fi adev rul. Prin urmare, sunt cazuri când ra iunea nu poate duce la aflarea adev rului, putându-se trage concluzii gre ite – de i perfect corecte din punct de vedere logic ! Istoria modern înregistreaz cazuri când brusc, parc din neant, în locuri pân atunci bântuite doar de popula ii nomade, au ap rutcentri de civiliza ie înfloritoare. Ce anume a catalizat, spre exemplu, apari ia civiliza iei sumeriene între râurile Tigru i Eufrat prin anii 3.500–4.000 î. Hr. ? Ceea ce tim este c structura social era diferit

Page 138: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

137

de a celorlalte popoare, comunit ile fiind organizate în jurul templelor care erau deservite fiecare de câte un preot. Sumerienii aveau s influen eze i civiliza ia egiptean , ale c rei baze se puneau cu aproximativ 3.000 de ani î. Hr.

Platon (427–347 î. Hr.) men io-neaz despre o mult mai veche civiliza ie disp rut , despre care auzise de la unul din cei „7 în elep i ai Greciei”, Solon (638–559 î. Hr.), care la rândul s u înv ase despre aceastciviliza ie disp rut din povestirile înaltului preot egiptean Sonchis. Dupvizita sa în Egipt, Solon scria poemul epic intitulat „Atlantikos”, manuscris neterminat îns , care 150 de ani mai

târziu avea s ajung în mâinile lui Platon. Acesta îl va folosi ca surs informativ pentru cele dou c r i ale sale, „Timaeus” i„Critias” (ultima r mas neterminat ). Apari ia lui Homo sapiens sapiens acum aproape 200.000 de ani în urm avea s culmineze cu apari ia, în urm cu 40.000 de ani a culturii Cro Magnon. De fapt, între omul de Cro Magnon i omul actual nu exist nici o diferen ! Poate c ar fi bine, ca înainte de a cheltui fonduri enorme pentru c utarea vie ii extraterestre, folosind mijloace de comunica ie (unde radio) pe care s-ar putea ca eventualii no tri congalactici s nu le mai foloseasc de mult timp (gândi i-v la efectele non-locale din fizica cuantic i la quasi-cristale), ar fi mai bine deci, s ne aplec m asupra propriei noastre istorii planetare. Semnele unor vechi i avansate civiliza ii s-ar putea s fi disp rut înghi ite de negura necru toare a timpului, nesemnificativele m rturii r mase nepermi ând reconstituirea adev rului istoric. Este îns posibil ca unele r m i e s se fi p strat.

Page 139: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

138

S fi existat i alte vetre de civiliza ie uman mult mai vechi decât cele din Mesopotamia (3.500 î. Hr.) ?

Într-adev r, destul de recent, în anul 2002, arheologii indieni au descoperit pe coasta de vest a Indiei resturile unei civiliza ii datând din anul 7.500 î. Hr.,

situat la o adâncime de 40 m sub nivelul m rii. Site-ul arheologic relev existen a unei a ez ri asem n toare unui ora , existând cur i, sc ri, b i i, se pare, un fel de templu. De aici au fost recuperate o serie de obiecte din metal, vase de lut, fragmente de sculpturi ifosile umane. Descoperirea spulber prezum iile istorice anterioare privind apari ia civiliza iilor antice, devansând data primelor a ez ri umane stabile, similare ora elor, cu peste 3.500–4.000 de ani ! Prin urmare, este foarte posibil ca evolu ia omenirii s se fi petrecut ciclic, cu apari ia unor civiliza ii înfloritoare, urmat apoi de

Page 140: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

139

dec derea acestora, datorit unor factori diver i, precum: molime, r zboaie, dezastre naturale, modificarea climatului (glacia iuni), a condi iilor de via .a. Este adev rat c tiin a nu opereaz decât pe baza unor dovezi clare; în acest caz îns , putem fi siguri c adev rul istoric mai are mult timp de a teptat, cunoa terea devenind, în acest caz, incompleti f r posibilit i prea mari de aflare a realit ii istorice.

În ultima sa carte, intitulat „Lumea f r noi”,scriitorul Alan Weisman, profesor asociat de jurnalism la Universitatea din Arizona, încearc s - i imagineze ce s-ar întâmpla dac întreaga noastr specie ar disp rea

brusc într-o zi. Autorul nu face prezum ii asupra cauzelor acestei dispari ii bru te, îndreptându- i aten ia doar asupra evenimentelor care s-ar petrece dup acest ipotetic eveniment. Conform lui Weisman, o mare parte a infrastructurii ar începe aproape imediat sse n ruie. F r reparare, covorul asfaltic, str zile, marile bulevarde iautostr zile ar începe în numai câteva luni s se deterioreze. Peste câteva zeci de ani multe cl diri ar începe s se pr bu easc . Numai câteva obiecte obi nuite ar rezista pentru o lung perioad de timp – spre exemplu, vesela din o el inoxidabil ar putea rezista milenii întregi. Recipientele de plastic ar putea r mâne intacte pentru aproape un mileniu, atât timp cât bacteriile nu au posibilitatea de a le degrada. Peste câteva mii de ani de la dispari ia noastr , natura i-arreintra aproape integral în drepturi, p durile seculare de arbori gigantici ad postind din nou o faun bogat , între care s-ar reg si mari turme de erbivore i, evident, pr d tori. Dup 50.000 de ani semnele trecutei st pâniri a planetei de c tre

Page 141: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

140

om s-ar rezuma la câteva r m i e arheologice. Peste 200.000 de ani ultimele chimicale produse de om ar disp rea, pentru ca dup2.000.000 de ani chiar i reziduurile radioactive s - i piard puterea mortal . Ultimele semne ale civiliza iei umane ar disp rea, acoperite complet de trecerea timpului ...

i dac ideile prezentate în acest capitol v-au stimulat imagina iaridicând unele semne de întrebare, v invit s da i pagina pentru a-l citi i pe urm torul ...

Page 142: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

141

Capitolul X – Evolu ii i revolu ii

„ tiin a de ast zi este tehnologia de mâine”Edward Teller

Într-un articol intitulat „Inventând propria noastr evolu ie”,ap rut în edi ia on-line a ziarului „Washington Post” din 16 mai 2005, ziaristul Joel Garreau expunea poveste lui Matthew Nagel, un tân r de 25 de ani, r mas paralizat în urma unui accident, care putea mi ca obiectele cu ajutorul gândurilor. Senzori plasa i în craniul acestuia permit „ascultarea” semnalelor electrice ale neuronilor, semnalele fiind apoi transmise la un computer, care în final comandun bra de robot. Când tân rul se gânde te s - i mi te mâna, degetele mâinii artificiale se încep s se mi te. Cercet torii sper ca noua tehnologie s permit celor paraliza i în scaune cu rotile s umble din nou, iar militarii se gândesc c pilo ii vor putea pilota avioanele numai prin folosirea min ii. La sediul Agen iei pentru Proiecte i Cercet ri Avansate în Ap rare din Arlington se încearc modificarea metabolismului solda ilor în scopul supravie uirii f r somn i alimente timp de o s pt mân , posibilitatea opririi sângerar rilor prin focalizarea mental asupra r nii sau posibilitatea regener rii membrelor amputate, similar salamandrelor. Pân acum tehnologiile au fost folosite pentru controlul mediului. În prezent s-a început folosirea tehnologiilor pentru a îmbun t i performan ele umane. Mintea noastr , memoria, metabolismul, personalitatea i chiar i descenden ii no tri ar putea fi intele unor îmbun t iri. Cercet torii din Arlington consider aceste

modific ri ca pe o evolu ie radical , un fel de auto-îmbun t ire, a c rei perioad de glorie se va manifesta în urm torii 10 – 20 de ani.

Page 143: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

142

Dac în prezent Prozac-ul ne modific personalitatea iar Viagra ne modific metabolismul, exist numeroase alte substan e produse de industria farmaceutic care pot aduce îmbun t iri substan ialevie ii i activit ilor noastre. Una dintre aceste activit i, care beneficiaz i în prezent de aportul tiin ei medicale este sportul. Noile tehnologii genetice, precum i nanotehnologiile promit o dezvoltare rapid în ultimii ani, dezvoltare impulsionat de tehnologia informa iei. Previziunile din anul 1965 ale lui Gordon E. Moore, director la Institutul de Cercet ri Fairchild, care afirma cperforman ele circuitelor integrate bazate pe semiconductori se vor dubla în fiecare an („legea lui Moore”), s-au cam adeverit. Aceastdezvoltare exponen ial i-a oferit celui care scrie aceste rânduri posibilitatea de a se documenta în vederea scrierii c r ii de fa stând comod în fotoliul de acas i accesând surse recente de informa iedin întreaga lume – lucru imposibil pân la apari ia computerelor personale i a Internet-ului.

i acesta este doar începutul ... Folosirea pe scar larg a computerelor cuantice va permite procesarea i transmiterea informa iei la viteze inimaginabile în prezent.

Însu i creierul nostru, constituit din peste 100 de miliarde de neuroni i„gestionând” aproximativ 1015 sinapse, consumator a 20-25% din energia corpului, ar putea fi „ajutat” s ating noi nivele de performan i evolu ie.Dup cum am ar tat în alt capitol, cercet rile efectu-ate asupra DMT – molecula

Page 144: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

143

spiritului – au demonstrat c percep ia creierului asupra realit iipoate fi extins . Fenomenul pare a demonstra previziunea f cut de neurofiziologul Karl Pribram de la Universitatea din Stanford asupra modului holografic de percep ie a realit ii de c tre creier, cât i cea a lui David Bohm, care propunea, în mod similar, un model holografic al Universului. Extinderea percep iei creierului asupra realit ii ar putea duce la perfec ionarea unor aptitudini precum telepatia, clarviziunea, precogni ia sau chiar telekinezia, aptitudini considerate pân nu demult ca fiind „mistice” i implicit marginalizate de c tre tiin a clasic .

Experien ele f cute de Stanislav Grof (1931 –) i mult mai recent de dr. Rick Strassman au demonstrat c explorareafrontierelor con tiin ei umaneeste abia la început, iar acest fapt ar putea duce la reinterpretarea unor vechi credin e i concepte religioase, presupunând comenirea este preg tit pentru un asemenea salt al con tiin ei.Cercet rile lui Stanislav Grof aveau s duc la fondarea

psihologiei transpersonale prin anii ’60. În acest sens, acesta men iona c dac mintea este parte a unui continuum, un labirint care este conectat nu numai cu alte min i care exist sau au existat, dar icu fiecare atom, organism i regiune a spa iului i timpului, atunci faptul de a avea acces ocazional la informa iile din acest continuum cât i acela a avea experien e transpersonale nu pare a fi un fapt chiar atât de straniu. inând cont de aceste considera ii, poate c o nouviziune asupra realit ii s-ar impune. Dar am fi gata sa o accept m ?

Page 145: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

144

Dup revolu ia produs în tehnologie de c tre materialele compozite i ceramice, iat noi descoperiri în acest domeniu.

Materiale noi, precum microclusterii i quasi-cristalele, vor permite dezvol-tarea unor noi ramuri a tiin eimaterialelor, cu aplica ii tehno-logice care vor schimba radical lumea. Suchitra Sebastian iIan Fischer de la Laboratorul Geballe pentru Materiale

Speciale al Universit ii Stanford afirm c progrese recente realizate în cre terea quasicristalelor au deschis calea spre realizarea unor m sur tori detaliate asupra propriet ilor fizice ale acestor materiale, a c ror existen era considerat pân nu demult ca fiind imposibil .

i dac a i citit „Omul invizibil” a lui H.G. Wells, sau poate a i r mas impresiona i de sistemul de camuflare al jumperelor din serialul „Stargate”, iat c o nou tehnologie vin s transforme science-fiction-ul în pur realitate. Metamaterialelesunt substan e create pe cale artificial , care interac ioneaz cu undele electromagnetice într-un mod cu totul diferit: „Rea ezând atomii i

moleculele materialului astfel încât s arate ca ni te circuite microscopice, similar unor mici bucle i fire, se ob ine o nouarhitectur a materialului, acesta dobândind astfel noi propriet i pe care ini ial nu le avea”, declara David R. Smith, profesor la Universitatea Duke din Durham NC, S.U.A.

Page 146: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

145

Cheia inova iei adus de aceste metamateriale o constituie ob inereaunui indice negativ de refrac ie, fenomen imaginat pentru prima datde un fizician sovietic prin anii 1968, dar transpus în realitate abia în anul 2000. Spre deosebire de materialele naturale care reflect

lumina sau radia ia electromagnetic spre dreapta la diferite unghiuri i viteze, refrac ia negativ realizeaz devierea spre stânga. „Este ca i cum am rescrie electromagnetismul. Legea lui Snell (a refrac iei

luminii, n.a.) este diferit , la fel ca i un num r de alte legi”, afirma Costas Soukoulis, fizician la Laboratorul Ames al Departamentului Energetic din statul Iowa, SUA. Domeniul de aplicare se întinde de la realizarea unor super-lentile, revolu ionând astfel microscopia optic , dar i posibilitatea de a în elege complet modul de func ionare a „ma in riei biologice” din interiorul celulelor. Totodat , Xiang Zhang, profesor de inginerie mecanic la Universitatea din California afirma c metamaterialele sunt cheia c tre o nou revolu ie în realizarea de cipuri pentru computere, firma Intel manifestându- i deja interesul în acest sens.

Page 147: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

146

Îns cea mai amuzant aplica ie r mâne aceea a posibilit ii realiz rii invizibilit ii ! Desigur, vor mai trece câ iva ani pân când primele aplica ii de acest gen vor ap rea pe pia .

* * *

Dac pentru unii noua tiin ar putea p rea similar magiei sau alchimiei, nu este deloc a a. Acumul rile cantitative duc la salturi calitative – i acest fapt se petrece în momentul de fa . Investi ia în inteligen se dovede te a fi rentabil , atât timp cât este riguros orientat spre domeniile de vârf ale tiin ei i tehnologiei, volumul mare de date acumulate putând fi acum stocat, analizat i prelucrat în timpi record, folosind tehnologia informa iei. Din moment ce rutina a fost eliminat aproape în totalitate, inteligen a i creativitatea umanse pot manifesta la capacitatea maxim . Una dintre direc iile extrem de importante, ale c rei rezultate se vor vedea în urm torii ani îl reprezint nanotehnologiile.

Nanotehnologia reprezint ingineria sistemelor func ionale la scar molecular .Când K. Eric Drexler populariza cuvântul acesta prin anii ’80, el f cea referire la construirea unor ma ini la nivel molecular, motoare, robo i i computere, toate având dimensiuni mult mai mici decât a unei celule. Drexler avea s - i petreacurm torii 10 ani descriind i analizând aceste dispozitive incredibile, dar i

r spunzând acuza iilor de science-fiction. Într-adev r, în prezent exist posibilitatea tehnologic de a construi structuri simple la scarmolecular , conceptul de nanotehnologie începând s fie acceptat pe scar larg . Ini iativa Na ional pentru Nanotehnologie din S.U.A. a fost creat tocmai pentru a sprijini cercet rile în acest domeniu.

Page 148: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

147

Mihail Roco de la agen ia mai sus men ionat descria patru genera ii în dezvoltarea nanotehnologiei, în prezent noi aflându-ne în etapa nanostructurilor pasive, a studierii materialelor necesare dezvolt rii ulterioare. În viitorul apropiat vom intra în a doua faz , aceea a introducerii structurilor active pentru

realizarea unor sarcini specifice simple. Din anul 2010 se a teaptdemararea celei de-a treia genera ii, incluzând sisteme cu grad ridicat de complexitate, iar la câ iva ani dup aceea ar trebui s ne a tept mla realizarea unor sisteme care s aib o complexitate similarcelulelor vii. Uimit de progresul realizat de nanotehnologie, senatorul american Ron Wyden, afirma: „Consider c revolu ia produs de nanotehnologie are un poten ial de a schimba America similar, dacnu chiar mai mare decât revolu ia produs de computere”.

Page 149: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

148

i dac viitorul pare a fi promi tor pentru m rimi mici, iat cmica firm londonez numit TriStem î i revendic dreptul de a fi dezvoltat o tehnologie care demoleaz toate dogmele tiin ifice icare ar putea revolu iona medicina. Speciali tii care lucreaz la aceast firm sus in c au descoperit o metod de a transforma sângele obi nuit în celule capabile s regenereze esuturi distruse sau bolnave. Astfel s-ar putea trata orice boal , de la bolile de inim la maladia Parkinson. Avantajul major ar consta în faptul c nu ar mai fi nevoie de celule stem.

De fapt, ei afirm cdac ar avea jum tate de litru de sânge prelevat de la o persoan , ar putea extrage celulele albe determinându-le s revin la statutul de celule stem în decurs de numai câteva ore, ulterior acestea putându-se tran-sforma din nou în celule

musculare cardiace pentru a repara inima afectat de un infarct sau în celule nervoase pentru a repara creierul.

Celulele stem sunt celule nediferen iate, imature, capabile de auto-reînnoire (diviziune f r limite) i diferen iere (specializare). Aceste celule juvenile se g sesc în abunden în embrioni, num rullor sc zând odat cu dezvoltarea corpului. Celulele stem diferen iate devin celule specializate ale corpului, fiind astfel capabile s exercite anumite func ii în corp. Pân în prezent, celulele stem au început sfie folosite cu succes în repararea organelor lezate precum inima, creierul i mai nou chiar dantura (prin muguri dentari din care se dezvolt din i noi). Un alt domeniu extrem de promi tor pentru viitor este constituit

Page 150: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

149

de a a-numita terapie genic . Fie c este vorba de vindecarea in vivoa unor boli având cauz genetic sau de îmbun t irea performan elor generale ale fiin ei umane, aceast terapie, adresatpropriilor noastre gene este, în momentul de fa , posibil . Cercet tori de la Universitatea din Florida au folosit terapia genic pentru a reda vederea cobailor ce sufereau de o formereditar de orbire. Dr. Richard Weleber, profesor la geneticmolecular i medicin la Universitatea din Oregon, SUA, afirma referitor la reu ita colegilor de la Universitatea din Florida: „Aceastreu it valideaz conceptul posibilei folosiri a terapiei genice asupra sistemului format de celulele conuri din ochi, fapt deosebit de important pentru un mare num r de boli degenerative”.

Dac pân acum se foloseau diver i viru ipentru a „livra” înc rc turagenic asupra A.D.N.-ului celular, iat c o desco-perire recent aduce o perspectiv îmbucur toareasupra aplic rii pe scar

larg a terapiei genice la om. Probabil c v mai aduce i aminte de transpozoni, acele gene s ritoare descoperite de Barbara McClintock prin anii ’50. O asemenea gen , identificat în molia verzei ar putea constitui o alternativ la viru i pentru realizarea terapiei genice invivo la om, la pre uri de cost mult mai sc zute i având o siguranmult mai mare decât cea viral . Dr. Joseph M. Kaminski, medic oncolog la Colegiul Medical din Georgia afirma: „Unul dintre scopurile noastre îl constituie folosirea transpozonilor pentru a insera în celule o gen radioprotectiv (manganese superoxide dismutase), în vederea protej rii esuturilor normale împotriva distrugerilor provocate de terapia prin iradiere”.

Page 151: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

150

Unul dintre marile mistere ale biologiei este acela al modului cum informa ia stocat în ADN poate genera forma corpului. Un posibil r spunseste oferit de matematicianul german Walter Schempp i fizicianul britanic Peter Marcer, care au dezvoltat un model matematic în acest sens, model ce sugereaz faptul c ADN-ul reprezint

un mediu oscilant, similar unei sta ii radio ce trimite i recep ioneaztoate felurile de informa ii prin unde. Aceast teorie reprezint un punct de vedere nou i radical în ceea ce prive te modul prin care acidul dezoxiribonucleic dirijeaz formarea organismului. Conform noii teorii, fiecare pereche de nucleotide codeaz o und purt toare tridimensional , care similar procesului produs în timpul realiz rii unei explor ri prin rezonan magnetic , induce o form geometric tridimensional , similar cumva unei holograme.

Printr-o serie de experimente, Gariaev i echipa sa, despre care am mai vorbit în alt capitol, au demonstrat c ace ti cromozomi emit diverse forme de radia ie electromagnetic , putând transforma chiar

Page 152: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

151

frecven ele, în scopul transmiterii informa iei biologice. Într-unul dintre experimente, ei au bombardat ADN-ul cu radia ie laser, constatând c acesta convertea radia ia laserului în frecven radio sau unde sonore, ceea ce le-a sugerat faptul c ADN-ul reprezint un tip de cavitate rezonant ce permite citirea, conversia i transmiterea informa iei. V mai aduce i aminte de efectele non-locale din fizica cuantic , de Bohm i cei doi fotoni cupla i cuantic ? Fenomenele produse la nivelul ADN-ului implic i faptul c informa ia se poate transmite nu numai prin radia ie electromagnetic (cu vitez finit ),ci i cu vitez quasi-infinit (în concordan cu fizica cuantic ). Iatdeci, c aplicarea principiilor fizicii cuantice la nivel biologic ne duce la descoperirea i explicarea pe baze ra ionale a unor fenomene care în mod normal intrau în domeniul mistic. Similar cum radia ia laser stocheaz informa ia hologramei, tot a a radia ia produs de ADN stocheaz , la nivel tridimensional, forma geometric a celulei, organului sau a întregului corp.

O alt descoperire important a fost realizat atunci când semin eale plantei cunoscut sub numele de Arabidopsis thaliana (intens folositpentru cercet ri genetice datoritgenomului s u mic), prelevate din zona iradiat de la Cernobâl (1987) i considerate a fi moarte, au fost

puse al turi de semin e vii ale acelea i plante. Semin ele vii au fost iradiate cu radia ie laser, apoi fiind iradiate i semin ele considerate a fi moarte. În mod absolut miraculos,

în câteva zile semin ele de la Cernobâl au germinat ! Ulterior, folosind radia ie ADN stimulat artificial, ru ii au reu it s

Page 153: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

152

accelereze în mod spectaculos cre terea plantelor. Rezultatele altor experimente au demonstrat îns c numai radia ia electromagnetic produs de ADN, stimulat de laser, produce efectele miraculoase, pe când undele radio artificiale produse de om, f r informa ia provenit de la ADN, nu produc nici un r spuns din partea semin elor sau a plantelor asupra c rora se experimenta. Rezultatele experimentelor f cute de Gariaev i echipa sa deschid un drum nou i foarte promi tor în ceea ce prive te„dialogul” cu propriile noastre gene. Îmbun t irea performan elor umane „in vivo” devine din ce în ce mai mult o realitate, iar în viitorul apropiat ar putea deveni un important instrument al evolu iei umane dirijat artificial. Depinde îns de cine i în ce direc ie ... Dac st m bine s ne gândim, în lumina noilor fapte experimentale, parc nici ipoteza emis de biochimistul Colm A. Kelleher nu mai pare chiar a a de nebuneasc . Îns numai viitorul va ar ta dac , cine i în ce propor ie a avut sau nu dreptate.

* * *

Începând cu revolu ia industrial ,simbolizat de ma ina cu aburi inventatde James Watt (1736–1819) în anul 1765, civiliza ia uman a început s consume din ce în ce mai mult energie. Înlocuirea muncii manuale cu ma ini automate a generat o serie de noi oportunit i, care aveau s duc la profunde transform riasupra societ ii umane. Tehnologia, pusîn mi care la început de for a aburului,

Page 154: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

153

apoi de combustibilii rezulta i din rafinarea petrolului i mai apoi de energia electric , avea s devin o mare consumatoare de energie.

Dac combustibilii fosili au reprezentat i înc reprezintprincipala surs de energie, trebuie s privim i aspectele negative ale folosirii acestora: poluarea, efectul de ser iepuizarea rapid a acestor resurse. Putem afirma c în mai pu in de 200 de ani de civiliza ieindustrial omul a „reu it” sepuizeze aproape toate resursele

de combustibili fosili existente pe planet – resurse produse de naturîn sute de milioane de ani, reu ind s destabilizeze grav i clima întregii planete, prin accentuarea efectului de ser . În aceste condi ii,necesitatea descoperirii unor noi surse de energie devine din ce în ce mai stringent , în caz contrar civiliza ia noastr va suferi un colaps în urm torii 50 de ani. Resursele de petrol existente în lume sunt concentrate în câteva zone ale planetei – ceea ce ar putea duce – ichiar a dus la declan area unor r zboaie.

Deja exist centrale nucleare, care „ard” uraniu în loc de c rbuni, eliberând energia în urma unui proces de fisiunenuclear controlat . Dar i aici exist dezavantaje majore – reziduurile r mase sunt foarte toxice, radioactivitatea acestora impunând spa ii de depozitare subterane bine amenajate, de

Page 155: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

154

maxim securitate, timp de sute i mii de ani. Apoi, accidentul centralei de la Cernobâl din 1987 a constituit un semnal de alarm la adresa securit ii nucleare. O alternativ la procesul de producere a energie prin fisiune nuclear o constituie producerea energiei prin procesul de fuziune nuclear controlat .

Dac fisiune înseamn spargerea nucleelor grele (uraniu) cu producere de energie i produ i secundari, fuziune înseamn unirea a dou nuclee mai mici (hidrogen, deuteriu, tritiu), cu producere de energie i heliu. F r produ i toxici rezulta i în urma reac iei iproducând energie în cantitate mare, fuziunea nuclear ar putea constitui o alternativ viabil la criza energetic – dac ar putea fi controlat . În prezent nu exist o tehnologie care s permit acest lucru, existând îns diferite instala ii tip Tokamak ce realizeazfuziunea nuclear doar pentru timpi scur i, la temperaturi i presiuni uria e, cu degajare puternic de energie i radia ie. Fuziunea nuclearse produce natural în stele i artificial în bomba cu hidrogen.

Page 156: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

155

O alternativ la procesul de fuziune „la cald” îl constituie cel de fuziune „la rece”, realizat pentru prima dat în lume în anul 2005, la UCLA, Statele Unite ale Americii, de c tre cercet torii B. Naranjo, J.K. Gimzewski i S. Putterman. Ace tia au folosit un cristalpiroelectric, reu ind s amorseze procesul de fuziune nuclear a deuteriului „la rece” într-un dispozitiv de m rimea unui ou ! De imai trebuie înc multe perfec ion ri pân la realizarea unui dispozitiv comercial, este evident c primul pas i cel mai important a fost deja f cut. Pân atunci îns probabil c vom fi nevoi i s recurgem la alte mijloace neconven ionale i regenerabile de producere a energiei, precum turbine eoliene, fotocelule, sau culturi de rapi – plant din care se extrage un fel de biocombustibil ce înlocuie te cu succes motorina produs din petrol. Este posibil ca, într-un viitor nu prea îndep rtat, producerea energiei necesare civiliza iei umane s se realizeze i prin alte mijloace, pe care tiin a actual le consider imposibile. Dac NASA consider c Universul însu i este rezultatul unor fluctua ii cuanticeini iale, unii savan i i inventatori s-au gândit s foloseascfluctua iile cuantice din a a-numitul vacuum pentru a extrage energie. De i pare o idee nebuneasc , totu i în luna august a anului

Page 157: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

156

2006, mica firma „Steorn” din Dublin, Anglia i-a permis s plaseze pe o pagin din celebra revist „The Economist” o reclam prin care sugera c a dezvoltat o tehnologie ce produce „energie liber , curati constant ”, prin aceast provocare „aruncând m nu a” întregii

comunit i tiin ifice interna ionale în vederea valid rii acestei noi tehnologii novatoare. Începând cu luna ianuarie 2007, un grup de cercet tori i oameni de tiin au început procesul de validare al dispozitivului prezentat de firma Steorn, dispozitiv numit Orbo, rezultatele testelor efectuate de ace tia fiind a teptate spre sfâr itul anului 2007. O asemenea tehnologie este considerat imposibil , de vreme ce ar viola legea conserv rii energiei, totu i, dup cum am v zut în capitolele anterioare, spa iul pare a fi plin cu o cantitate uria de energie care ar putea fi cumva extras printr-o tehnologie revolu ionar .

Apoi, exist i alte dispozitive, precum ar fi pilele Karpen, inventate de profesorul universitar Nicolae Vasilescu Karpen (1870–1964), care, cel pu in aparent, violeaz primul principiu al termodinamicii. i îl violeazcu perseveren de prin anii ’20, când au fost inventate, abia prin anii ’80 ap rând

explica ii asupra modului lor de func ionare. În prezent acestea sunt în custodia Muzeului Tehnic aflat în parcul „Carol I” din Bucure ti. De cealalt parte a planetei, o alt firm , Lutec Australia Pty Ltdanun o inven ie revolu ionar , similar celei patentat de firma Steorn. Iar inginerul Lee Felenstein de la firma Magnetic Power Incdin Sebastopol, California, anun a de inerea unui dispozitiv similar,

Page 158: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

157

care produce energie liber folosindu-se de câmpul magnetic. S fie oare un caz de nebunie colectiv ? Se în eal to i ace tisavan i, cercet tori, ingineri ? Sau, mai bine, trebuie s presupunem c acumul rile informa ionale cantitative din ultima perioad din tiin i fizic , în mod special, au dus la un salt calitativ în

în elegerea fenomenelor lumii cuantice ? Toate aceste trei inven ii se bazeaz pe posibilitatea extragerii energiei spa iului prin intermediul câmpului magnetic, constituind numai câteva exemple, selectate mai atent i cu ochi critic, dintre multele care exist , unele nebrevetate – pentru c nici un oficiu de stat pentru inven ii i m rci nu ar acorda brevet de inven ie pentru ceva ce aduce a perpetuum mobile !

În anul 1899, Charles H. Duell, pre edintele Oficiului American pentru Inven ii, spunea: „Tot ce se putea inventa a fost inventat deja”. Era un mod de a

proiecta secolul urm tor într-un scenariu pesimist, în care inventatorii ar trebui s se reorienteze profesional. Dac ar fi tr it în zilele noastre, Duell ar fi fost silit s admit c s-a în elat amarnic ... Societatea are îns o anumit iner ie în acceptarea nout ilor revolu ionare, iner ie dictat de comoditate sau interesele financiare enorme ale marilor concerne i grupuri de interese. Trebuie îns sst m strâmb i s ne înv m s gândim drept. Folosirea pe scarlarg a combustibililor fosili, de i a dus la expansiunea civiliza iei isporirea confortului, constituie o mare eroare tiin ific itehnologic . Singurul lucru care mi c cu adev rat societatea noastrsunt nevoile i crizele, care la rândul lor genereaz revolu ii, evolu iisau, dup caz, involu ii. Iar criza energetic se profileaz deja amenin tor la orizont ... Dac vom reu i s trecem cu bine peste aceasta, probabil printr-o nou revolu ie spiritual , moral , tiin ific i tehnologic , abia atunci va fi deschis calea spre un nou i vast teritoriu: explorarea

Page 159: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

158

spa iului cosmic. Pe 16 iulie 1969 naveta spa ial„Apollo 11”, având la bord un echipaj uman format din Neil Armstrong (comandant), Michael Collins iEdwin Aldrin, avea s aselenizeze pe suprafa a satelitului natural al planetei noastre. „Acesta este un pas mic pentru om, un salt gigantic pentru omenire” avea s afirme Neil Armstrong atunci când avea s facprimul pas pe Lun . Totu i, omul nu avea s mai pun prea repede piciorul pe vreun alt corp ceresc. Probabil c ,

metaforic vorbind, privind înapoi spre Terra, Neil Armstrong a „v zut” i lucruri care nu i-au pl cut, acelea i lucruri care îl f cuseri Gopi Krishna s afirme c omenirea se afla în prezent în pragul

unui dezastru moral. i nu numai tehnologia relativ primitiv icosturile financiare enorme au dus la sistarea expansiunii civiliza ieiumane spre alte corpuri cere ti, ci i faptul c , pentru a putea coloniza alte planete ar trebui mai întâi s refacem tot ceea ce am deteriorat pe propria noastr planet , prin purtarea noastr nes buit ,lipsit de responsabilitate, de care am dat dovad pân acum. În aceste condi ii, ce ne rezerv viitorul ? Iat o întrebare la care autorul acestei c r i încearc s v ofere, în capitolul urm tor, câteva posibile r spunsuri ...

Page 160: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

159

Capitolul XI – Gustul viitorului

„Viitorul este deja aici – el este doar inegal distribuit. ”William Gibson

Noul mileniu în care am intrat este puternic marcat de noile descoperiri din tiin i tehnic , descoperiri permise de sisteme de organizare social adecvate liberei manifest ri a gândirii ra ionale icreatoare, pus în slujba societ ii. Desigur, nu întotdeauna în decursul istoriei cunoscute a omenirii lucrurile s-au desf urat astfel. În timp ce tiin a i tehnologia i-au demonstrat atât calit ile cât i defectele, evoluând de-a lungul timpului i influen ând societatea

în mod pozitiv sau negativ, religia pare s fi intrat într-o perioad de metamorfoz , cedând tot mai mult din dogmatismul i inflexibilitateasa. Încercând s r spund întreb rilor capitale ale omului, religia a fost nevoit s cedeze mereu teren, pe m sur ce tiin a începea scontureze tot mai multe r spunsuri la întreb rile la care pân atunci se r spundea cu „crede i nu cerceta”. i, nu de multe ori, pionieri ai cercet rilor neconven ionale asupra con tiin ei umane, c utând sprijin în religie s-au izbit de insuficien i chiar contradic ii în ceea ce prive te explicarea fenomenelor studiate; unii dintre ace tia, c utând cu asiduitate, au g sit de cuviin c religiile orientale ofereau mult mai multe puncte de sprijin pentru cercet rile pe care le efectuau. Dar nici tiin a occidental nu oferea i nici nu promitea prea mult, existând enorm de multe hiatusuri i contradic ii. Unde se afla adev rul ? Care cunoa tere era cea adev rat ? În tot acest timp, tehnologia a evoluat continuu, schimbând societatea, modelându-i din ce în ce mai rapid mentalit ile i modul de via . Îns abia în ultimii ani, o dat cu apari ia computerelor personale i a re elei planetare numit Internet, un nou tip de

Page 161: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

160

societate – societatea informa ional – a putut s - i fac apari ia.Re eaua planetar f r grani e a „prins” în pânza sa de p ianjen computere din lumea întreag , creând premisele realiz rii globaliz rii.

Spirala de aur a evolu iei se mi c din ce în ce mai rapid; asemeni vortexului unei tornade, ea a smuls pân acum acoperirea multor mentalit i care p reau s d inuie cât p mântul i a apropiat con tiin e, permi ând astfel unor idei noi s ias la lumin .

tiin a a acumulat noi date experimentale, ap rând noi concepte i dezvoltându-se noi teorii. Acumul rile cantitative au început s

produc noi salturi calitative. C derea Cortinei de Fier a permis cercet torilor de ambele p r i s aib acces liber la informa ii.Contradic iile constructive ap rute au dus la revizuirea modelelor vechi existente, conturându-se totodat altele noi, mult mai apte sexplice realitatea în totalitatea sa. Ce viitor i se poate prezice religiei în acest context ? Karl Rahner (1984–1984), unul dintre cei mai influen i teologi catolici ai secolului nostru, afirma: „Cre tinul viitorului ori va fi un mistic ori nu va mai exista”. Cercet rile psihiatrului Rick Strassman asupra moleculei spiritului (DMT), cele ale lui Robert Monroe în ceea ce prive te controlul fenomenului proiec iei con tiin ei impersonale,fondarea psihologiei transpersonale de c tre Stanislav Grof i a psihologiei cuantice de c tre Robert Anton Wilson, confirm intui iaremarcabil a lui Karl Rahner. tiin a, fie ea i de frontier , nu lasloc la compromisuri. Din p cate, mistici sunt pu ini, nebuni sunt mai mul i – iar diferen a e greu de f cut. Îns , a a cum afirma fizicianul Patrick Drout, unul dintre subiec ii „talenta i”, deschiz tori de drum la Institutul Monroe, „misticul înoat , în timp ce nebunul e luat de flux”. Acest flux al transform rilor creeaz în prezent, a a cum consider Gregg S. Braden, un proces de ini iere colectiv , la scarplanetar , în care unii vor înota, iar al ii vor fi lua i de val. i s nu

Page 162: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

161

cumva s v închipui i c dumneavoastr ve i r mâne pe mal ! Aceast op iune nu mai este valabil . Dincolo de specula iiledoctrinelor tip New Age, trebuie s remarc m c în prezent se produce o grav ciocnire cultural a civiliza iilor. Expansiunea global , bazat pe jocul strategic pentru st pânirea resurselor, se duce între rase, religii i ri. R zboiul nu se mai poart decât local cu arme conven ionale i chiar i atunci intervin gadget-urile tehnice care înclin rapid balan a în favoarea celui ce de ine tehnologia militar cea mai avansat . În schimb, a ap rut un nou pericol, cu atât mai puternic cu cât implic gândiri i concepte religioase ce pot aluneca u or pe calea fanatismului extremist i a psihozei distructive, a a cum s-a întâmplat pe 11 septembrie 2001.

Terorismul interna ional,de i sus inut religios, folose temetodele tiin ei i tehnicii pentru a lovi, cel mai adesea, oameni nevinova i. Atentatele de la Word Trade Center din 11 septembrie 2001 aveau s punîn gard lumea occidentalasupra pericolului care plana amenin tor asupra civiliza ieimoderne. Un singur om ar putea distruge nu numai un oraîntreg, ci chiar întreaga lume,

folosind arsenalul oferit de îns i tiin a i tehnologia occidental – iaici m refer la producerea unor arme biologice de distrugere în mas . Acesta nu este, din p cate, un scenariu science-fiction, ci cruda realitate care pânde te din umbr . Dar nu numai terorismul ne amenin . Schimbarea climei face din ce în ce mai multe victime, fie c este vorba de c lduri

Page 163: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

162

insuportabile sau de inunda ii devastatoare. Iar o mare parte din vina pentru aceste manifest ri climatice o poart însu i omul. Conform determinismului newtonian, cunoscând condi iile ini iale i legile care guverneaz procesele implicate, putem determina atât trecutul cât i evolu ia viitoare a unui sistem. Prin urmare, ar putea fi viitorul descifrat ? În primul capitol am v zut cnici m car evolu ia vremii nu poate fi determinat cu precizie mai mare de o s pt mân , pentru c micile varia ii ini iale, datorate preciziei limitate a m sur torilor efectuate, pot duce la modific riradicale în evolu ia final a sistemului studiat. Savan ii au fost mereu intriga i de rela ia dintre ordine i haos, îns i fenomenul apari iei vie ii constituind un exemplu asupra modului cum ordinea poate ap rea din haos.

Fizicienii au constatat cu uimire c , atunci când doupendule cuplate elastic sunt for ate s men in un acela iritm, încep s se comporte haotic, pierzându- i în timp sincronizarea; îns când asupra acestor pendule sunt aplicate for e la intervale aleatore, pendulele încep s

tind spre sincronizare. Cel care a supervizat acest studiu, fizicianul Ralf Wesse de la Universitatea din Washington afirma în leg tur cu aceste rezultate c „fiecare fizician care a auzit aceasta a fost surprins”. Fenomenul se poate generaliza i asupra neuronilor din creier, ace tia ac ionând sincron ca r spuns la apari ia unui stimul, de i nimeni nu tie s explice de ce. Sistemele complexe par a se comporta uneori într-un mod nea teptat, complet diferit de a tept rilesau intui ia noastr .

Page 164: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

163

Dac orbitele planetelor din sistemul nostru solar se supun mecanicii newtoniene, fiind previzibile, în schimb nu putem prevedea orbitele meterori ilor sau cometelor care str bat spa iulinterplanetar. De i mic, pericolul c derii unui asemenea corp ceresc pe planeta noastr , nu este neglijabil. Dac ploile de stele care apar uneori pe cerul nop ilor de var (fiind produse de arderea meteori ilor care p trund în atmosfera terestr ), sunt fascinante, nu la fel de fascinant ar fi impactul cu un corp ceresc de m rime mare, care nu ar arde complet în atmosfer i ar lovi în final suprafa a planetei.

tim c i în trecut s-au petrecut asemenea evenimente cosmice, care au afectat negativ via a pe Terra. Craterul de impact, având un diametru de 180 km, produs de un meteorit cu diametrul de 10 km, ce a lovit Terra acum 65 de

milioane de ani, a fost descoperit în anul 1990 de c tre savantul Alan Hildebrand în Peninsula Yucatan din Mexic. Acest impact a dus la dispari ia uria ilor dinozauri care dominau planeta la acel timp, deschizând o bre pentru evolu ia mamiferelor, mai adaptate pentru a supravie ui condi iilor de dup impact. Puternice unde de oc au str b tut mari distan e, urmate fiind de valuri uria e ce au m turat

rmurile, în timp ce miliarde de tone de pulberi au fost ridicate în atmosfera planetei i purtate de vânturi în atmosfer , ceea ce a dus la sc derea puternic a intensit ii luminii solare care ajungea pe sol. Implicit, aceasta a dus la sc derea temperaturii i a fotosinezei produse de plante, deci la înfometarea uria ilor dinozauri. Activitatea vulcanic s-a intensificat brusc, contribuind la norul gros de pulberi

Page 165: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

164

i cenu ce exista deja în atmosfer , fiind înso it i de puternice cutremure de p mânt. Evolu ia implic parcurgerea unor faze tranzitorii oscilând între haos i ordine. În momentul în care vechea ordine este acaparat de haos, o nou ordine tinde s se instaureze, procesul fiind ciclic. Dispari ia masivelor reptile a creat o oportunitate pe scena evolu iei,locul acestora fiind luat de mamifere, al c ror str mo s-a folosit de ni a ecologic creat .

Aproape 2.000 de meteori i, având un diametru de aproximativ 1 km, ar putea intersecta orbita terestr , iar impactul cu un asemenea bolid cosmic ar duce la dispari ia unui sfert din popula ia globului. Supravegherea spa iului cosmic din apropierea planetei ar putea sne avertizeze din timp de eminen a unui asemenea impact, de i

Page 166: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

165

mijloacele de contracarare ar fi destul de iluzorii. Civiliza ia uman mai este amenin at i de fenomene care, cel pu in pân acum, sunt pu in în elese de c tre tiin . Este vorba de transform rile care se produc în interiorul planetei noastre, transform ri care duc la sc derea accentuat a câmpului magnetic al Terrei. Acest câmp magnetic este cel care ne ap r de ucig toareleradia ii produse de soare, care în absen a sa ar distruge via a de pe întreaga planet . Fenomenul sc derii accentuate a câmpului magnetic, al invers rii i migra iei polilor pe suprafa a planetei se pare c s-a mai produs de-a lungul istoriei geologice, a a cum o arati cercet rile efectuate pân în prezent.

În urm toarele sute de ani Terra va trece prin acest proces de inversare a polilor. Cerce-t torul Larry Newitt de la Institutul Canandian de Supra-veghere Geologic a m suratmigra ia polului nord produsîn ultimul secol. În acela itimp, observa iile f cute au dus la concluzia c intensitatea câmpului magnetic terestru a sc zut cu 10% în decursul ultimului secol, ceea ce i-a determinat pe mul i dintre participan ii la Adunarea Geofizicienilor Americani s

se întrebe dac nu cumva câmpul magnetic terestru este pe cale scolapseze. Geologul Joe Stoner de la Universitatea din Oregon, studiind paleomagnetismul terestru, a descoperit c ultima inversare a polilor

Page 167: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

166

s-a produs acum 780.000 de ani, iar în ultimul secol polul nord s-a deplasat cu 1.100 km dinspre zona arctic a Canadei spre Siberia.

Gary Glatzmaier, profesor la Univer-sitatea din California i colegul s u Paul Roberts au f cut simul ri ale structurii interne a Terrei folosind un supercomputer. Astfel au descoperit c se pot produce fluctua ii ale câmpului magnetic, migra iiale polilor i ocazional chiar inversarea polilor magnetici ai planetei. „Aceste

schimb ri, m surate la suprafa a planetei, sunt efectele haosului din interiorul acesteia”, afirma Glatzmaier.

Cei doi cercet tori au descoperit i ce se întâmpl atunci când polii se inverseaz . Procesul, ce dureaz câteva mii de ani, nu implic dispari ia total a câmpului magnetic, ci mai degrab o deplasare aleatoare a polilor i, eventual, o multiplicare a acestora, la un moment dat putând exista mai multe perechi de poli ce se deplaseaz pe suprafa a planetei. Implica iile asupra vie ii în general i a vie ii umane în special sunt extrem de importante. Migra ia

p s rilor va fi profund afectat . Vor exista zone pe suprafa a planetei

Page 168: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

167

unde radia iile provenite de la soare vor fi mai intense, ceea ce va cre te riscul apari iei cancerului i a muta iilor genetice.

În final, trebuie s mai spunem c Edgar Cayce prevedea c o catastrofal inversare a polilor se va petrece în anul 1998; dup cum bine tim, aceasta nu s-a produs, în schimb, începând cu anul 1998 sateli ii au început sindice o cre tere a gravita iei terestre în zona ecuatorial i o sc dere a acesteia în zona polilor. De, i profe ii se mai în eal uneori !

Fizicianul Paul la Violette avertizeaz asupra posibilit ii ca pe planeta noastr s ajung ucig toare radia ii de înalt energie, provenite de la de la nucleul galactic i diverse alte surse din galaxia noastr , radia ii care ar putea afecta grava via a de pe planet .

La Violette a fost primul care a descoperit concentra ii ridicate de praf cosmic în ghea aprovenit din timpul glacia iunii,ceea ce indic producerea unei catastrofe globale în timpuri str vechi. O teorie dezvoltat de el leag fenomenul invers rii polilor magnetici ai Terrei, petrecute în trecut, de producerea

unor imense furtuni solare înso ite de explozii i expulzarea unor puternice jeturi de plasm din heliosfer . Viitorul este o carte înc nescris , în care, într-un fel sau altul, fiecare va scrie ceva, existând îns i evenimente care nu stau în puterea omului. Iar previziunile i prognozele sunt relative.

– Sfâr it –

Page 169: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

168

Bibliografie1. Kenneth Falconer, Fractal Geometry – Mathematical Foundations and

Applications, University of St. Andrews, John Wiley & sons, Ltd., 2003, UK; 2. John Hogan, Alan Champneys, Bernd Krauskopf, Mario di Bernardo, Eddie

Wilson, Hinke Osinga, Martin Homer, Nonlinear Dynamics and Chaos: Where do we go from here ?, Institute of Physics Publishing Ltd., 2003, UK, USA;

3. ***, Elementary Particle Physics: Revealing the Secrets of Energy and Matter,National Academy Press, 1998, Washington D.C., USA;

4. Albert Einstein, The world as I see it (colec ie de eseuri); 5. Albert Einstein, Relativity: The Special and General Theory, Methuen & Co.

Ltd., 1924; 6. John Dobson, Einstein’s Physics of Illusion, 1980, Berkeley, USA; 7. S. W. Hawking, The Nature of Space and Time, 1994; 8. Richard P. Fenyman, The Strange Theory of Light and Matter, 1983, Princeton

University Press, New Jersey, USA; 9. Asher Peres, Quantum Theory: Concepts and Methods, Kluwer Academic

Publishers, 2002, USA; 10. Stephen Hawking, The Theory of Everything, cuvântare la Universitatea din

Cambridge, 1998; 11. Randell L. Mills, The Grand Unified Theory of Classical Quantum Mechanics,

BlackLight Power inc., 2000, UK; 12. Peter T. Landsberg, Seeking Ultimates – An Intuitive Guide to Physics,

Institute of Physics Publishing Ltd., 2000, USA; 13. Stephen Wolinsky, Quantum Consciousness – Guide to Experiencing Quantum

Psychology, Bramble Books, 1993, Conneticut, USA; 14. Rick Strassman, DMT – The Spirit Molecule, Park Street Press, 2001,

Vermont, USA; 15. Michael S. Hoffman, The Entheogen Theory of Religion and Ego Death, 2006; 16. Robert Anton Wilson, Quantum Psychology – How Brain Software Programs

You and Your World, New Falcons Publications, 1990, Arizona, USA; 17. Philip Lieberman, Human Language and Our Reptilian Brain, Harvard

University Press, 2000, England; 18. Gopi Krishna, Kundalini The Evolutionary Energy in Man, revised edition,

Vincent Stuart and John M. Watkins Ltd., 1970, England; 19. Nicholas Maxwell, Is Science Neurotic, Imperial College Press, 2004, UK; 20. Stefan Förste, Strings, Branes and Extra Dimensions, Physikalisches Institut,

2002, Bonn, Germany; 21. Stephen Wolfram, A New Kind Of Science, Wolfram Media Inc., 2002, USA; 22. Steven Rado, Aethero-kinematics;23. Roger Penrose, The Road to Reality – A complete Guide to The Law of The

Universe, Jonathan Cape, 2004, London, UK; 24. John R. Searle, Is the Brain’s Mind a Computer Program, Scientific American,

Inc., Jan. 1990, USA; 25. Brian Greene, The Elegant Universe, Superstrings, Hidden Dimensions and

The Quest for The Ultimate Theory, Vintage Books, New York; 26. Bill Bryson, A Short History of Nearly Everything, Random House, 2003, USA

& Canada; 27. Plato, Timaeus;

Page 170: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

169

28. Brian R. Greene, Space, Time and The Texture of Reality, Random House, 2004, USA & Canada;

29. Thomas E. Willson, Ancient and Modern Physics, Blackmask Online, 2004; 30. Lee Sanella, Kundalini – Phychosis or Transcendence ?, California; 31. ***, Nature, vol, 447, Issue 7146, 14 June 2007; 32. ***, Scientific American, Jan.-Dec. 2006, June 2007, Extreme Physics,

exclusiv online issue 12, 2004; 33. Miroslav M. Novak, Thinking in patterns – Fractals and Related Phenomena

in Nature, World Scientific Publishing Co. Pte. Ltd., London; 34. Colm A. Kelleher, Retrotransposons as Engines of Human Bodily

Transformation, National Institute for Discovery Science, Las Vegas, USA; 35. Peter P. Gariaev, Boris I. Birshtein, Alexander M. Iarochenko, Peter J. Marcer,

The DNA-Wave Biocomputer, 2000, Moscow, Canada, UK, Germany; 36. Boehm, Charlene A. (Columbus, NC, US), United States Patent 20070128590,

Methods for determining therapeutic resonant frequencies, 02/09/2001; 37. George G. Tertishny, Katherine A. Leonova, Uwe Kaempf 38. David Wilcock, The Divine Cosmos – a Breathtaking New View of Reality,

2004;39. Jan Wicherink, Soul of Distortion Awakening, 2006; 40. Ingo Swann, Penetration – The Question of Extraterrestrial and And Human

Telepathy, Ingo Swann Books, 1998, South Dakota, USA; 41. Ingo Swann Database - Superpowers of The Human Biomind, 2004; 42. Russel Targ, Limitless mind – a Guide to Remote Viewing and Transformation

of Consciousness, New World Library, 2004, California, USA; 43. Robert Lawlor, Sacred Geometry – Philosophy and Practice, Thames &

Hudson Ltd., 2002, London, UK; 44. Harold Aspden, Physics without Einstein, Sabberton Publication, 1969,

England;45. Thomas E. Bearden, Energy from the Vacuum – Concepts and Principle, 2002,

USA; 46. Fritjof Capra, The Tao of Physics, Random House, 1975, USA; 47. James D. Watson, DNA – The Secret of Life, Alfred A. Knope, 2003, New

York, USA; 48. Bernard Haisch, Alfonso Rueda, H. E. Puthoff, Inertia as a Zero-Point-Field

Lorentz Force, Physical Review A, volume 49, number 2, feb. 1994; 49. Hans Jenny, Cymatics – A Study of Wave Phenomena and Vibration, vol. 1

(1967), vol. II (1974); 50. Moray B. King, Quest for Zero-Point Energy, Adventure Unlimited Press,

2001, Illinois, USA; 51. William Lyne, Occult Ether Physics, 1995, USA; 52. Thomas Valone, Feasibility Study Of Zero-Point Energy Extraction From The

Quantum Vacuum For The Performance Of Useful Work, Integrity Research Institute, 2004, Washington DC 20005

53. Manly P. Hall, The Secret Teachings of All Ages, 1928; 54. Scientific American, 2004, 06 June - Volume 290 - Number 6, Nanotech and

DNA;55. Robert Monroe, Journeys Out of the Body, Doubleday, 1977, New York, USA; 56. D. L. Cravens, Electric Propulsion Study, Science Applications International

Corp, 1989, USA;

Page 171: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

170

57. James Churchward, Copiii continentului MU, Editura Saeculum I.O., 1998;

Adrese web (selectiv): 58. Robert Distinti, New Electromagnetism, on-line

http://www.distinti.com/distinti/ne/ne.htm, ne.pdf, 2007; 59. BBC NEWS | Science/Nature | Teleportation breakthrough made,

http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/3811785.stm 60. First Teleportation Between Light and Matter: Scientific American,

http://www.sciam.com/article.cfm?articleID=000E9691-0261-1524-826183414B7F0000

61. Scientists demonstrate quantum teleportation with atoms, http://www.lanl.gov/news/releases/archive/04-056.shtml

62. Quantum teleportation with atoms, http://www.nature.com/nature/links/040617/040617-1.html

63. Karl Rahner - Wikipedia, the free encyclopedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Karl_Rahner

64. Karl Rahner quotes, http://en.thinkexist.com/quotation/the-christian-of-the-future-will-be-a-mystic-or/383301.html

65. Scientists demonstrate quantum teleportation with atoms, http://www.lanl.gov/news/releases/archive/04-056.shtml

66. Open letter from dr. Peter Gariaev, the father of wave-genetics (fractal genetics), http://www.fractal.org/Life-Science-Technology/Peter-Gariaev.htm

67. Embryonic stem cells may repair mouse eyes - Stem Cell Research - MSNBC.com,

http://www.msnbc.msn.com/id/18536863/ 68. Blood could generate body repair kit - 26 November 2003 - New Scientist,

http://www.newscientist.com/article.ns?id=dn4418 69. TriStem Corporation - Welcome to the TriStem Website,

http://www.tristemcorp.com/ 70. World without us, http://www.eatliver.com/i.php?n=1451 71. Video: The Earth Without Humans: Scientific American,

http://www.sciam.com/article.cfm?articleID=49B0CB1C-E7F2-99DF-31B25137E601E0C5

72. Imperial College Physics (metamateriale), http://www.imperial.ac.uk/physics/about/overview/achievements/pendry.htm

73. Home page for Professor David R. Smith, http://www.ee.duke.edu/~drsmith/

74. ARTICLE: Invisibility? Metamaterials explained (Associated Press (ASAP), http://content.hamptonroads.com/story.cfm?story=105487&ran=132986

75. P. Gariaev, The Wave, Probabilistic and Linguistic Representations of Cancer and HIV

http://www.emergentmind.org/gariaevI2.htm 76. ScienceDaily: Super-effective 'Jumping Gene' Created,

http://www.sciencedaily.com/releases/2004/05/040520065506.htm 77. Richard Alan Miller, Iona Miller, and Burt Webb, QUANTUM

BIOHOLOGRAPHY – A Review of the Field from 1973 – 2002, Organization for the Advancement of Knowledge, Grants Pass, 2002, Oregon, USA

78. ScienceDaily: Jumping Gene Could Provide Non-viral Alternative For Gene Therapy,

Page 172: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

171

http://www.sciencedaily.com/releases/2006/09/060926072236.htm 79. Jumping gene could provide non-viral alternative for gene therapy «

Biosingularity,http://biosingularity.wordpress.com/2006/09/26/jumping-gene-could-provide-non-viral-alternative-for-gene-therapy/#more-285

80. Introduction to Quasicrystals, http://www.jcrystal.com/steffenweber/qc.html 81. Electronic Structure of Quasicrystals,

http://www.als.lbl.gov/als/science/sci_archive/quasicrystals.html82. Calphysics Institute, http://www.calphysics.org/ 83. The Monroe Institute, http://hemisyncforyou.com/monroeinstitute/#rob 84. Xavier Borg, Blaze Labs Research, http://blazelabs.com/ 85. Buckminster Fuller, Synergetics;86. National Human Genome Research Institute, http://www.genome.gov/ 87. Wikipedia, http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page 88. Aspden Physics Web Site, http://www.aspden.org/ 89. Meditation Alters Brain Structure,

http://www.urbandharma.org/udharma8/monkstudy.html 90. Rupert Sheldrake Online - Homepage,

http://www.sheldrake.org/homepage.html 91. Jana Dixon, The Biology of Kundalini – the fire of life,

http://biologyofkundalini.com/ 92. Comparison between Karl Pribram's "Holographic Brain Theory" and ore

conventional models of neuronal computation, http://www.acsa2000.net/bcngroup/jponkp/

93. Centre for Responsible Nanotechnology, What is nanotechnology ?http://www.crnano.org/whatis.htm

94. Revista tiin i Tehnic ,http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=549

95. The Universe Adventure, http://universeadventure.org/ 96. Erol O. Torun, The Complexified Aether, Meru Foundation, 1993,

http://www.meru.org/Advisors/Torun/cmplethr.html 97. Museum of Harmony and Golden Section,

http://www.goldenmuseum.com/index_engl.html 98. Chaos Hypertextbook, http://hypertextbook.com/chaos/ 99. Science Daily, Junk DNA like powerful regulator,

http://www.sciencedaily.com/releases/2007/04/070423185538.htm 100. Famous geneticist,

http://www.ornl.gov/sci/techresources/Human_Genome/resource/people.shtml 101. Cartan’s Corner, http://www22.pair.com/csdc/car/carhomep.htm 102. CBSE: David Haussler, http://www.cbse.ucsc.edu/staff/haussler.shtml 103. Primary perception: Biocomunications, http://www.primaryperception.com/ 104. Why Sanskrit for mantras ? Why not English ?

http://www.russillpaul.com/articles/article/1162814/14980.htm

....................................

Page 173: Florin-Catalin Tofan - Conexiuni

172

Cuprins

Capitolul I – Întemeieri: de la mecanic la cuantic ..............................5Capitolul II – Cât de vid este spa iul ?..............................................21Capitolul III – Secretele eterului ......................................................29Capitolul IV – Computerul din genele noastre .................................43Capitolul V – Exploratorii con tiin ei ..............................................63Capitolul VI – Con tiin a cuantic ...................................................73Capitolul VII – Geometria naturii ....................................................93Capitolul VIII – Lumea particulelor „elementare”.........................109Capitolul IX – Reconsider ri istorice .............................................129Capitolul X – Evolu ii i revolu ii ..................................................141Capitolul XI – Gustul viitorului......................................................159Bibliografie.....................................................................................168Cuprins ...........................................................................................172

Lectori: Vasile Marcu, Maria Velea Tehnoredactare: Florin-C t lin Tofan

Bun de tipar: 30 iunie 2007