Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Provocările tehnologiei pentru instituţiile de învăţământ superior. Cum

universităţile trebuie să se adapteze la modul în care a evoluat societatea

9 IANUARIE 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Provocările tehnologiei pentru instituţiile de învăţământ superior. Cum universităţile

trebuie să se adapteze la modul în care a evoluat societatea

Automatizarea şi inteligența artificială transformă producția de bunuri, activitatea din marile companii și

activitatea de vânzare cu amănuntul, oferind noi oportunități de explorare, dar şi generând amenințări pentru

cei care nu se adaptează. Universităţile se confruntă cu provocări asemănătoarea, dar aceste instituţii au

arătat dificultăţi în a le înţelege.

În prezent, universitățile sunt îngrijorate de concurența din partea școlilor sau a sistemelor de

formare care folosesc tehnologia de învățare online. Dar acesta este doar un aspect al schimbărilor

tehnologice deja în curs. De exemplu, unele companii se îndreaptă spre a cere ca lucrătorii să aibă anumite

tipuri de pregătire și certificări, nu diplome universitare.

Ca profesor care studiază inteligența artificială și oferă cursuri de învățământ la distanță, pot spune că

educația online este o provocare pentru care

universităţile sunt slab pregătite. Lipsa de

studenţi închide 800 din cele aproximativ

10.000 de universităţi cu profil "inginerie"

din India. Învăţământul online ameninţă să

ducă la închiderea a jumătate din

universitățile din SUA în următoarele două

decenii, întrucât studenții obțin pe Internet un

nivel de educaţie comparabil cu cel din

universităţile clasice, fără să locuiască în

campus sau să participe la cursuri într-o

clasă. Dacă universitățile nu se mișcă rapid

pentru a se transforma în instituții de

învățământ asistat de tehnologie, acestea

riscă să devină caduce.

Alternative la învăţământul superior traditional Cantități enorme de informații sunt acum disponibile online gratuit, gata pentru vizionare, ascultare sau

citire în orice moment, de oricine este conectat. Pentru mai bine de un deceniu companiile private,

organizațiile non-profit și universitățile au experimentat cursuri online, adesea oferite gratuit sau cu costuri

reduse unui număr mare de elevi din întreaga lume. Studiile arată că este la fel de eficient pentru elevi să

folosească o combinație de cursuri online și tradiționale ca urmarea unui învăţământ clasic, în clasă.

Furnizorii de cursuri online distribuite în masă ("MOOC" de la eng. "massive open online courses")

îşi rafinează abordarea privind certificarea, pentru a permite persoanelor care le frecventează cursurile să

prezinte rezultatele învăţării în moduri pe care angajatorii le pot înțelege cu ușurință. De exemplu, elevii din

anumite grupe de la principalul furnizor MOOC, edX, pot obține o recunoaştere oficială (foaie matricolă) a

Universității de Stat din Arizona privind cursurile urmate și notele. Un angajator nu ar putea şti altfel că o

persoană a urmat un curs online.

Există și o altă amenințare la adresa modelului de afaceri al universităților: studenții pot să participe la

cursuri și să obțină note în mod gratuit, trebuind să plătească doar dacă sunt mulțumiți de notele lor și vor să

primească un certificat de absolvire.

Trăim o perioadă de schimbări rapide cu care universitățile nu s-au întâlnit în secole.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Evoluția universității

Universitățile europene moderne au pregătit viitorii membri ai clerului în drept canonic, discuții

teologice și administrație religioasă. Aceste instituții au acumulat cantităţi uriașe de cunoștințe, stocându-le și

indexându-le în biblioteci, care au devenit punctul focal al campusului.

Pe măsură ce țările europene au explorat lumea și au stabilit colonii începând cu secolele al XV-lea şi al

XVI-lea, universitățile au evoluat pentru a instrui funcţionari pentru a gestiona aceste teritorii, pentru a studia

navigația pe ocean și pentru a avea grijă de sănătatea coloniştilor. După revoluția industrială, universităţile

s-au schimbat din nou, învăţând muncitorii cum să folosească noile metode și instrumente științifice și

tehnologice.

În secolul XXI locul de muncă se transformă din nou; ceea ce companiile, guvernele și societatea au

nevoie de la educație se schimbă, iar tehnologia a făcut ca parte din informaţiile existente în bibliotecă să

fie depășite.

În trecut era util ca utilizatorii unei tehnologii să știe cum funcționează. Când utilizarea autovehiculelor

pentru uz personal era la început, de exemplu, era important ca șoferul să poată repara pe marginea drumului

o mașină care se strica. Dar în actuala economie post-industrială, acest lucru s-a schimbat: Chiar și un

mecanic auto folosește un computer pentru a se conecta la sistemele auto pentru a identifica ce nu

funcționează corect. Foarte puțini oameni trebuie să știe cum funcționează aceste sisteme informatice

interne; mecanicii trebuie doar să poată interpreta informaţiile furnizate de senzori și mesajele de eroare.

O piață de muncă în schimbare

Numărul de locuri de muncă care implică activităţi de rutină - atât fizice, cât și cognitive - scade.

Creșterea automatizării înlocuiește rapid lucrătorii din fabrici, chiar și în țările cu salarii mici, cum ar fi

China. Tehnologiile de inteligență artificială, cum ar fi învățarea automatizată (eng. machine learning)

și vederea robotizată (eng. robot vision), elimină și locurile de muncă cu înaltă calificare din birouri. Multe

economii - inclusiv în SUA - trec de la producţia de bunuri la servicii, în care majoritatea locurilor de

muncă noi nu necesită educaţie avansată.

Locurile de muncă vor implica mai puține sarcini de rutină. Cei care le exercită vor avea în continuare

nevoie de o educație superioară celei de liceu. Dar este posibil ca ei să nu aibă prea mare nevoie să participe

la cursuri universitare ori să locuiască într-un campus universitar. Universităţile care se află în afara cercului

instituțiilor de învățământ de top și care au luat împrumuturi pentru a construi sedii vor suferi din cauza

scăderii cererii pentru serviciile lor.

Concurența dintre universităţi

Un alt factor care ameninţă existența universităților este creșterea rapidă a costului educației

tradiționale. Până în prezent în SUA cererea de diplome de la universităţile clasice a rămas ridicată,

deoarece împrumuturile garantate de guvern sunt ușor de obținut. Însă datoria generată de împrumuturile

studențești din SUA a atins 1,45 trilioane de dolari SUA, iar 20% dintre cei care au făcut împrumuturile ar

putea să nu ajungă să câștige suficient pentru a le plăti înapoi.

Universitățile ar putea evidenția valorile intangibile ale învățării personale, cum ar fi contactul personal

și comunicarea non-verbală, dar costurile devin un factor mai important. Părinții și studenții din SUA se

întreabă din ce în ce mai serios dacă merită să cheltuiască în jur de 30.000 $ - sau uneori chiar mai mult de

60.000 $ - pentru mai puțin de 240 de zile de școală într-un universitate privată de elită; peste 250 de dolari

pe noapte.

Principala competiţie pentru universităţile private vine de la universitățile publice. Prețurile practicate de

ultimele reprezintă o treime din cele ale celor private, dar multe dintre cursuri pot fi la fel de bine urmate

online.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

În curând studenții vor dori să frecventeze cursuri de la diferite universități, alegând fiecare disciplină și

școală pentru meritele și beneficiile sale specifice. Acest lucru va creşte concurența între instituții, ducând la

reducerea costurilor studenților și a veniturilor universităților.

Cursurile vor deveni experiențe comune pentru comunitățile de învățare online. Unele universităţi ar

putea încerca să perceapă taxe studenților pentru predarea-în-persoană, dar acestea vor fi excepţii pentru cei

care îşi pot permite, nu norma, cum este în învățământul superior astăzi.

Găsirea unor noi metode de predare

Unele universități - cele din vârf, cu cei mai mulţi bani şi cea mai bună expertiză - se pregătesc pentru

schimbările pe care le impune viitorul în învățământul superior. Unele creează parteneriate cu universități

internaționale și companii de predare online sau construiesc programe de învățare la distanță pe cont propriu.

Unele dintre ele, cum ar fi Harvard Extension School, sunt adaptări avansate ale cursurilor prin

corespondență.

Harvard Extension School are circa 2.000 de studenţi care urmăresc să obţină o diplomă și peste 13.000

de studenți care nu vor o diplomă care frecventează cursuri online, în campus sau în ambele forme. Elevii pot

câștiga o diplomă de licență în arte liberale prin acest tip de studii. La un cost estimat de 49.500 de dolari,

patru ani de şcoală sunt mai ieftini decât un an în campusul de la Harvard.

Dar marea majoritate a celor care urmează cursurile nu obțin niciodată o diplomă. Ei sunt interesaţi de un

singur curs sau poate mai multe, personalizând astfel propria educația.

Angajatorii vor profita în curând de astfel de opțiuni. Universitățile vor fi solicitate să creeze programe

dedicate pentru anumite companii. De asemenea, universitățile vor descoperi că trebuie să exploreze alte

modalități prin care tehnologiile asociate inteligenței artificiale pot contribui la reducerea costurilor

educației.

SURSA: SCIENTIA - http://www.scientia.ro/blogurile-scientia/7151-provocarile-tehnologiei-

pentru-institutiile-de-invatamant-superior-cum-universitatile-trebuie-sa-se-adapteze-la-modul-in-care-a-

evoluat-societatea.html

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).