serviciul marketing i comunicare, asecomunicare.ase.ro/media/default/revista presei/revista presei...

5
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi Comunicare Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod 010615, România Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129 www.ase.ro; e-mail: [email protected] CUPRINS: Posibilitatea reunificării portofoliului Educaţiei cu cel de la Cercetare, între coerenţă şi haos legislativ Mitroi (ASE): Nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera între 8% si 9% 10 IANUARIE 2018

Upload: others

Post on 26-Jan-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Serviciul Marketing i Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista presei 10 ianuarie.pdf · coerenţă şi haos legislativ ... Cercetare. În plus, când

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

CUPRINS:

Posibilitatea reunificării portofoliului Educaţiei cu cel de la Cercetare, între

coerenţă şi haos legislativ

Mitroi (ASE): Nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va

opera între 8% si 9%

10 IANUARIE 2018

Page 2: Serviciul Marketing i Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista presei 10 ianuarie.pdf · coerenţă şi haos legislativ ... Cercetare. În plus, când

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Posibilitatea reunificării portofoliului Educaţiei cu cel de la Cercetare, între coerenţă şi

haos legislativ

În cadrul discuţiilor cu privire la restructurarea Executivului s-a vehiculat şi unirea Educaţiei şi a

Cercetării într-un singur minister. Specialiştii spun că această măsură ar putea fi benefică în condiţiile în care

cele două domenii sunt oricum interconectate. Educaţia şi Cercetarea au fost separate la finele lui 2016, când

PSD a preluat guvernarea. Fostul ministru al Educaţiei Mircea Dumitru spune că o astfel de structurare ar avea efecte benefice

asupra mediului universitar. „ Nu poţi să ai învăţământ superior de calitate fără o coordonare cu partea de

Cercetare. În plus, când vorbim în general de calitatea personalului din mediul universitar, aceasta nu se

poate realiza la un nivel superior fără investiţii corespunzătoare în Cercetare. Ideea că am putea separa

procesul pedagogic de cercetare nu se poate justifica, mai ales în cazul universităţilor care au performanţe

înalte. Din punct de vedere administrativ şi implicit

al implementării politicilor educaţionale ar fi

coerentă unificarea acestor două domenii.“, crede

rectorul Universităţii Bucureşti.

La rândul său, Dragos Ciuparu, fostul

preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare

Ştiinţifică, crede că învăţământul superior şi

Cercetarea merg mână în mână. „ În sistemele

educaţionale performante cercetarea şi educaţia sunt

împreunate. Descoperirile ştiinţifice trebuie să intre,

în primul rând, în învăţământ, iar un profesor care

nu predă lucrurile pe care el însuşi le descoperă nu

poate fi numit profesor în adevăratul sens al cuvântului. O discuţie relevantă în sensul de divizare a

sistemului de învăţământ ar fi dacă am avea un singur minister pentru mediul preuniversitar, respectiv unul

pentru învăţământul superior şi cercetare. Acesta este modelul aplicat în Germania“, explică Ciuparu.

De altfel, şi o parte dintre cercetători şi-au arătat îngrijorarea în octombrie anul trecut, când ministrul

Cercetării şi Inovării Lucian Georgescu declara că tipul de cercetare pe care-l fac profesorii este diferit de cel

pe care-l fac cercetătorii. ,,Legătura organică dintre cercetare şi educaţie pare a fi tăiată din start. Din acest

punct de vedere, este îngrijorător faptul că pare a se sugera revenirea la două sisteme separate, unul

responsabil cu predarea – universităţile, şi unul responsabil cu cercetarea – institutele de cercetare. Statutul

cercetătorului trebuie adus la zi, fiind o lege vetustă, bazată pe legea dinainte de 1989. Statutul personalul

didactic din învăţământul superior este reglementat de Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale. Statutul

personalului de cercetare-dezvoltare din institute de cercetare este reglementat de Legea 319/2003 privind

Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. O abordare unificatoare a celor două categorii ar fi binevenită.

Ori, în momentul de faţă se discută despre o nouă Lege a Cercetării şi o nouă Lege a Educaţiei. Este greu

de crezut că cele două legi vor fi uşor de menţinut în paralel, având în vedere că ambele vor avea prevederi

care reglementează activitatea şi conduita aceluiaşi tip de personal (cercetători), dar din două ministere

diferite", au explicat într-o poziţie comună pentru pressone, Octavian Micu, Mihai Miclăuş şi Lucian Ancu,

membri ai Asociaţiei Ad Astra.

Şi directorul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi

Inovării (UEFSCDI) Adrian Curaj crede că este destul de greu să ţinem în continuare separate Învăţământul

Superior şi Cercetarea însă e important să menţinem şi predictibiltatea funcţionării instituţiilor. „Schimbarea

sau eliminarea prea bruscă a unei entităţi nou stabilite aşa cum este Ministerul Cercetării şi Inovării afectează

Page 3: Serviciul Marketing i Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista presei 10 ianuarie.pdf · coerenţă şi haos legislativ ... Cercetare. În plus, când

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

inevitabil activitatea în domeniul cu pricina. Transformările şi modificările instituţionale crează perioade

lungi de tranziţie care nu sunt de folos din punct de vedere al rezultatelor aşteptate.“, afirmă Adrian Curaj.

De cealaltă parte, reprezentanţii Patronatului Român din Cercetare şi Proiectare (P.R.C.P.) îşi exprimă

vehement dezacordul faţă de intenţiile de reunificare a sectorului românesc de cercetare cu cel de educaţie,

despre care s-a discutat recent în spaţiul public. Patronatul consideră că o astfel de măsură ar avea consecinţe

„deosebit de nocive” pentru activitatea sectorului pe care îl reprezintă, ale cărei rezultate au o „importanţă

deosebită (…) pentru dezvoltarea şi modernizarea întregii economii şi societăţi”.

„În perioada relativ redusă, scursă de la înfiinţarea Ministerului Cercetării şi Inovării şi definirea

Sectorului distinct de activitate, au fost întreprinse o serie de acţiuni, atât în ceea ce priveşte cadrul normativ

specific, înfiinţarea şi operaţionalizarea structurilor ştiinţifice şi sociale consultative, cât şi lansarea de

competiţii în cadrul Programelor de Cercetare, astfel încât să fie accentuată orientarea întregii activităţi de

Cercetare ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, către obţinerea şi aplicarea de rezultate cu efecte directe în

creşterea competitivităţii economice şi dezvoltării sociale, în România, inclusiv prin promovarea Mărcii

«Conceput în România»”, susţine patronatul într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, toate aceste acţiuni au fost examinate, definite şi aplicate, în urma unui proces

intens de consultare cu partenerii sociali şi cu specialiştii din unităţile de cercetare şi mediul economic, astfel

încât rezultatele să fie cele scontate, rezultate care „având în vedere caracterul specific activităţii de

Cercetare ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, necesită o anumită perioadă de timp pentru a-şi produce

efectele”.

În ce ţări Educaţia şi Cercetarea sunt în acelaşi minister:

• Danemarca – Ministry of Higher Education and Science

• Franţa – Ministry of Higher Education and Research

• Germania – Federal Ministry of Education and Research

• Italia – Ministry of Education, University, and Research

• Japonia – Ministry of Education, Culture, Sports, Science, and Technology

• Marea Britanie – Minister of State for Universities and Science

• Norvegia – Ministry of Education and Research

• Olanda – Ministry of Education, Culture and Science

• Suedia – Ministry of Education and Research

• SUA – în SUA organizarea este mai descentralizată, dar între departamentele federale (echivalente

ministerelor) există doar un departament de educaţie (Department of Education), care include şi inovarea, nu

şi unul de cercetare, cercetarea fiind coordonată de mai multe instituţii, neorganizate însă la nivel de

department federal.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/educatie/universitar/posibilitatea-reunificarii-

portofoliului-educatiei-cercetare-coerenta-haos-legislativ-1_5a550629df52022f75579829/index.html

Page 4: Serviciul Marketing i Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista presei 10 ianuarie.pdf · coerenţă şi haos legislativ ... Cercetare. În plus, când

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Mitroi (ASE): Nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera

între 8% si 9%

Economia româneasca ar putea creste cu 8-9% în acest an, dublu fata de cea mondiala si triplu raportat la

cea europeana, sustine Adrian Mitroi, profesor de finante comportamentale la Academia de Studii

Economice (ASE).

'Ciclul de acomodare monetara s-a încheiat, dobânzile nu vor mai fi mici, dar vor fi rezonabile în raport

cu asteptarile de crestere economica, care sunt foarte mari. Daca te astepti ca economia mondiala sa urce cu

4%, nu am nici cea mai mica temere ca economia româneasca nu va opera între 8 si 9%. Nu am nici cea mai

mica îndoiala. În general, noi crestem, în ultima perioada, cam de doua ori mai mult decât economia

mondiala sau de trei ori mai mult decât cea europeana. Faptul ca masurile fiscale, cu lag-ul lor uzual, 6-9

luni, vor fi suport pentru cresterea economica, dobânzile mai mari vor fi suport pentru investitii. Va fi o

crestere sustinuta si de creditare', a declarat Adrian Mitroi, pentru AGERPRES.

El este de parere ca economia mondiala se afla într-un format foarte bun, iar tarile care ne cumpara

exporturile performeaza economic.

Potrivit acestuia, daca vine o criza, aceasta va fi mai punctuala, mai sectoriala.

'Criza o vad mai punctuala, mai sectoriala, adresata în general industriilor care trebuie reformate, dar nu

o vad la nivelul de macro-criza. Faptul ca bancile centrale încep sa-si ia mâna de pe economie denota un

sentiment pozitiv. Mesajul de crestere a dobânzilor de politica monetara este pozitiv pentru economie.

Asteptarile sunt, pe de o parte, inflationiste si o pozitionare contra inflatiei, contraciclica la inflatie, dar sunt

si asteptari de sustenabilitate a cresterii economice', a afirmat Mitroi.

În opinia profesorului, "unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult".

'Unii se îngrozesc de inflatie putin prea repede si mult, cum e si banca centrala, si atunci aceasta temere

ce ar putea sa ne aduca inflatia este mai degraba o asteptare inflationista, te face sa înaspresti politica

monetara, mai ales ca te uiti la partenerii tai, la alte banci centrale. Una foarte profitabila este Banca Elvetiei,

care, în încercarea de a ne proteja la un franc prea scump, tipareste franci, dar în timpul asta a devenit un

fond de investitii. Bancile centrale, mai ales din lumea dezvoltata, sunt fonduri de investitii care cumpara

risc, respectiv actiuni, ETF-uri, obligatiuni, chiar si corporatiste. Bancile centrale sunt jucatori importanti si

pe piata riscului si pe piata dobânzilor. Mie îmi da un pic de temere asta. Nu ar trebui sa faca asa ceva, ci ar

trebui sa fie foarte conservatoare", a explicat acesta.

Adrian Mitroi crede ca bancile centrale gresesc pentru ca înaspresc politicile prea repede si le

acomodeaza prea târziu.

'Banca noastra este un exemplu bun pe acest subiect. Bancile centrale, în general, gresesc. Ele înaspresc

politicile prea repede si le acomodeaza prea târziu. Asta înseamna ca ele se vor întrece acum în reducerea

stimulilor monetari, în mesajul transmis de peste ocean, în principal: 'S-a cam terminat cu favorabilitatea

sustinerii monetare a economiei, aveti si stimuli fiscali, acum e timpul sa va descurcati si de unii singuri'.

Acest mesaj de banca centrala pune presiune pe dobânzi, pe dolari în crestere, pe euro în crestere, pe petrol

în crestere, pe aur în crestere. Bine ca am luat o pauza de la activele digitale, care pareau o solutie pentru cei

cu foarte multa dorinta la risc. Realitatea noua în care trebuie sa ne acomodam este cea a volatilitatii, în

special pe dobânzi, probabil mai putin pe valute. Asta ne pune pe noi în postura sa întelegem mesajul dat de

banca centrala', a adaugat Mitroi.

SURSA: BIZLAWYER - http://www.bizlawyer.ro/stiri/studii-analize/mitroi-ase-nu-am-nici-cea-

mai-mica-temere-ca-economia-romaneasca-nu-va-opera-intre-8-si-9

Page 5: Serviciul Marketing i Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista presei 10 ianuarie.pdf · coerenţă şi haos legislativ ... Cercetare. În plus, când

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: [email protected]

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).