V. STUDIU DE CAZ. ANALIZA INDICATORILOR REGIONALI

Dezvoltarea economică a unei ţări sau a unei regiuni este caracterizată sintetic cu ajutorul

produsului intern brut. Comparaţiile între ţări şi regiuni se basează pe acest indicator.

Produsul intern brut reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie a unităţilor productive

rezidente.Pentru a facilita comparaţiile dintre regiuni acest indicator poate fi calculat “pe locuitor”.

Produsul intern brut şi produsul intern brut pe locuitor sunt indicatori ai activităţii de producţie la

nivel de ţară sau regiune fiind instrumente utile pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de

dezvoltare.

Acest capitol îşi propune să prezinte o analiză a structurii valorii adăugate brute şi a produsului

intern brut pe locuitor la nivel de regiune (NUTS 2) şi de judeţ (NUTS 2).

5.1 VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

Valoarea adăugtă brută măsoară excedentul valorii bunurilor şi serviciilor produse peste valoarea

nou creată în procesul de producţie.

Analizând contribuţia fiecărui judeţ la realizarea valorii adăugate brute a regiunii din care face

parte se poate spune că în cadrul regiunii Nord+Est ponderea cea mai mare a avut-o judeţul Iaşi, în

uşoară creştere cu 0,6 puncte procentuale în anul 2005 (24,8%) faţă de 2004 (24,2%).

Cea mai redusă contribuţie a fost înregistrată de judeţul Vaslui (9,6% în anul 2005) în creştere cu

1 punct procentual faţă de anul anterior.La realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Est aportul cel

mai mare l-a avut judeţul Constanţa, de 34,1% în anul 2005, în uşoară descreştere faţă de 2004, cu 0,3

puncte procentuale.Cea mai mică contribuţie la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Est a

deţinut-o judeţul Tulcea.

În cea mai mare la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Sud-Vest-Oltenia a avut-o judeţul

Dolj (28,2% în 2005) în creştere cu 1,4 puncte procentuale faţă de anul 2004. Judeţul Mehedinţi a

înregistrat cea mai mică pondere în cadrul acestei regiuni, de 12,5% în anul 2005.

În cadrul regiunii deVest, judeţul Timiş a înregistrat în anul 2005 cea mai mare pondere în valoarea

adăugată brută a acestei regiuni, (41,8%) în creştere faţă de anul 2004 cu 1,1 puncte procentuale. Judeţul

Caraş-Severin a avut cel mai mic aport (14,4% în anul 2005).

Judeţul Cluj, în anii 2004 şi 2005, a avut cea mai mare contribuţie la realizarea valorii adăugate

brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 31,4%.Ponderea cea mai mică a avut-o judeţul Săjaj, care a

contribuit cu numai 7,8% în 2004 şi 7,2% în 2005.

În ceea ce priveşte regiunea Centru, în anul 2005, judeţul Braşov a înregistrat ponderea cea

mai mare în total valoarea adăugată brută a regiunii (27,7%), în scădere cu aproximativ un procent faţă

de 2004 (28,4%), iar judeţul Covasna a obţinut cea mai mică contribuţie (7,8%).

Din regiunea Bucureşti-Ilfov fac parte judeţul Ilfov şi Municipiul Bucureşti.Analizând această

regiune se observă că Municipiul Bucureşti a contribuit cu un procent semnificativ la realizarea valorii

adăugate brute a regiunii în 2005 (92,0%), în creştere faţă de anul 2004 (90,5%).În anul 2005 aportul

judeţului Ilfov a fost de 8,0%, mai mic cu 1,5% faţă de anul anterior (9,5%).

Graficul de mai jos prezintă, într-o formă sintetică, structura valorii adăugate brute pe sectoare ale

economiei naţionale şi contribuţia fiecărei regiuni la crearea ei.

Repartiţia sectorială a valorii adăugate brute totale şi contribuţia regiunilor la formarea valorii

adăugate brute a fiecărui sector , în anul 2005

Sectorul primar

Sectorul secundar

Sectorul terţiar

În sectorul primar au fost incluse ramuri: industria prelucrătoare, energia electrică, termică,

gaze, apă şi construcţii.

Ramurile incluse în sectorul terţiar sunt:comerţul, hoteluri şi restaurante,transporturi,

depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii

prestate în principal întreprinderilor, administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale.

Analizând repartiţia sectorială valorii adăugate brute se constată că, peste jumătate 52,2%

din aceasta a fost realizată în sectorul terţiar, 33,2% în cel secundar şi numai 14,6% în sectorul

primar.

5.2 PRODUSUL INTERN BRUT

Analiza indicilor de disparitate a produsului intern brut regional pe locuitor pentru perioada

2004-2005 arată că doar câteva judeţe din totalul celor 41+Municipiul Bucureşti (NUTS 3), înregistrează

indici superiori mediei naţionale (indice naţional=100).

Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de

judeţ şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional.

Judeţele care au înregistrat indici superiori mediei naţionale în anul 2005, în ordine

descrescătoare, sunt: municipiul Bucureşti, Timiş, Braşov, Ilfov, Cluj, Gorj, Constanţa, Bihor, Sibiu,

Mureş, Arad, Argeş.

Restul judeţelor (30) au înregistrat indici de disparitate sub 97%, din care 12 judeţe se situează

între 50-75%, iar 18 judeţe între 76-97%.

Regiunile care înregistrează indici superiori indicelui mediu naţional în perioada 2002-2003,

sunt în ordine descrescătoare:regiunea Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru;restul regiunilor înregistrează

indici cuprinşi între 70%-97%.

În continuare se vor analiza principalele agregate calculate la nivel regional: produsul intern

brut, venitul primar net şi venitul disponibil net al gospodăriilor populaţiei pentru anul 2005.

Regiunea Bucureşti-ilfov se situează pe primul loc, înregistrând cele mai mari valori pentru

agregatele analizate: produsul intern brut regional (176,4 miliarde lei pe locuitor), venitul primar net

(96,7 milioane lei pe locuitor) şi venitul disponibil net (80,8 milioane lei pelocuitor).

La polul opus se situează regiunea Nord-Est cu valorile cele mai mici ale produsului intern brut

regional (65,8 milioane lei pe locuitor), venitul primar net (38,9 milioane lei pe locuitor) şi venitul

disponibil net (39,7 milioane lei pe locuitor).

PIB pe locuitor, venitul primar net pe locuitor, venitul disponibil net pe locuitor, pe regiuni, în anul 2005

PIB pe locuitor, venitul primar net pe locuitor, venitul

disponibil net pe locuitor, pe regiuni, în anul 2003 -lei/locuitor-

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

140000000

160000000

180000000

200000000

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia

Sud Vest- Oltenia

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti-Ilfov

PIB/loc.

Venitul primar net/loc.

Venitul disponibil net/loc.

Indicii de disparitate regională pentru fiecare dintre cele trei agregate (produsul intern brut

regional pe locuitor, venitul primar net pe locuitor şi venitul disponibil net pe locuitor) sunt

reprezentaţi în graficul care urmează.

Indicii de disparitate ai produsului intern brut regional pe locuitor, venitul primar net pe locuitor şi

venitul disponibil net pe locuitor, pe regiuni, în anul 2005

Indicii de disparitate ai PIB regional pe locuitor, venitul primar net pe locuitor şi venitul disponibil net pe locuitor,

pe regiuni, în anul 2003

0

50

100

150

200

250

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia

Sud Vest-Oltenia

Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-Ilfov

PIBR/loc.Venitul primar net/locVenitul disponibil net/loc

Regiunile cu indici de disparitate pentru cele trei agregate situaţi peste media nationala sunt

regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru.

De asemenea se observa ca indicele venitului disponibil net este superior indicilor veniturilor

nete şi ai proudsului intern pentru majoritatea regiunilor, excepţie fac regiunile Centru şi Bucureşti-

Ilfov .

Pentru regiunea Centru indicele PIB (107,2%)este superior indicelui venitului disponibil net

(104,8) si a indicelului venitului primar net (103,8%).

In regiunea Bucuresti Ilvof indicele PIB (194,0%) este superior celorlalti indici – venit prima net

(179,5) si venit disponibil net (155,8%).

5.3 VENITURILE PRIMARE A GOSPODARIRILOR POPULATIEI

Veniturile primare ale gospodariilor populatiei rezulta prin imsumarea urmatatoarelor trei

componente: excedentul brut de exploatare, remunerarea gospodariilor populatiei rezidente pe

teritoriul regional.

Atat la nivelul economiei nationale, cat si la nivelul fiecarei regiuni, venitul primar reprezinta

cea mai mare parte din venitul disponibil brut.

Veniturile primare ale gospodăriilor populaţiei pe regiuni, în anul 2005

Indicatori

Regiuni Venit primar net Total populaţie

Venit primar

pe locuitorIndici de

disparitate

 miliarde lei % persoane % mii lei  

TOTAL 1170628 100 21722556 100 53862,7 100

             

Nord-Est 145593 12,4 3743819 17,1 38888,9 72,2

Sud-Est 139200,2 11,9 2858687 13,2 48693,8 90,4

Sud-Muntenia 150153,9 12,8 3358392 15,5 44710,1 83

Sud Vest-Oltenia 109789,7 9,5 2329342 10,7 47133,4 87,5

Vest 125723,8 10,7 1946647 9 64584,8 119,9

Nord-Vest 144442,4 12,3 2744919 12,6 52621,7 97,7

Centru 142353,7 12,2 2545271 11,7 55928,7 103,8

Bucuresti-Ilfov 213371,3 18,2 2206479 10,2 96702,2 179,5

Regiunea Bucuresti – Ilfov concentreaza 10,2% din populatia tarii si contituie cu 18,2% la

crearea venitului primar total.

Referitor la indicii de disparitate ai venitului primar net pe locuitor se poate observa ca doar

trei regiuni (Bucuresti-Ilfov, Vest si centru) au indicii situati deasupra mediei nationale.Aceste regiuni,

in anul 2005, au inregistrat un venit primar net pe locuitor cu aproximativ 80,20 si respectiv 4 puncte

procentuale deasupra mediei nationale.

De remarcat este faptul ca, pentru regiunile Nord-Vest si Sud-Est indicii dedisparitate ai

venitului primar net pe locuitor se situeaza cu putin sub media nationala, in timp ce regiunea Nord-Est

are un indice cu mult sub cel inregistrat la la nivel national (cu 28 puncte procentuale).

Indicii de disparitate ai venitului net pe locuitor, la nivel regional

Indicii de disparitate ai venitului disponibil net pe locuitor, la nivel regional

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia

Sud Vest-Oltenia

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti-Ilfov

2002

2003

Graficul de mai sus prezinta o evolutie a indicilor de disparitate pentru anii 2004-2005.Din

analiza sa se poate constata ca numai regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest si Centru au indici situati peste

nivelul national cu oscilatii mici de la un an la altul.Pentru celelalte cinci regiuni (Nord-Est, Sud-Est, Sud-

Muntenia, Sud-Vest-Oltenia, Nord-Vest) se constata o tendinta de stabilitate a indicilor de disparitate

pentru anii 2004-2005.

5.4 VENITUL DISPONIBIL AL GOSPODARIILOR POPULATIEI

Venitul disponibil este soldul contului de distribuire secundara a venitului gospodariilor

populatiei si masoara partea din valoarea creata, sw care dispun gospodariile populatiei, pentru

consum final si economie.

Contul de distribuire secundara a venitului cuprinde, in resurse, veniturile primare, prestatiile

sociale, altele decat trasferurile sociale in natura, alte transferuri curente (indemnizatii de asigurari-

daune, transferuri de diverse) iar in utilizari, impozitele curente pe venit, pe patrimoniu, etc, cotizatiile

sociale si alte transferuri curente (prime nete de asigurari – daune, alte transferuri).

Venitul disponibil se calculeaza intre resursele si utilizarile contului de distribuire secundara a

venitului.

Venitul disponibil net al gospodariilor populatiei, pe regiuni, in anul 2005

Indicatori

Regiuni

Venit disponibil net Total populaţie

Venit disponibil

net pe

locuitor

Indici de disparitate

 miliarde

lei% persoane % mii lei

TOTAL 1127922 100 2173355 100 51897,7 100

6

             

Nord-Est 148637,1 13,2 3743819 17,1 39702 76,5

Sud-Est 136908,8 12,1 2858687 13,2 47892,2 92,3

Sud-Muntenia 152787,3 13,5 3358392 15,5 45494,2 87,7

Sud Vest-Oltenia 109318 9,8 2329342 10,7 46930,8 90,4

Vest 121124,8 10,7 1946647 9 62222,3 119,9

Nord-Vest 142363,3 12,6 2744919 12,6 51864,3 99,9

Centru 138399,6 12,3 2545271 11,7 54375,2 104,8

Bucuresti-Ilfov 178383,3 15,8 2206479 10,2 80845,2 155,8

In anul 2003, doar trei regiuni: Bucuresti-Ilfov, Vest si Centru, au inregistrat indici de disparitate

peste media nationala, cu 56, 20 respectiv 5 puncte procentuale.

Celelalte regiuni au indici de disparitate cuprinsi intre 76-99%. Regiunea Nord-Est are un indice

cu 24 puncte procentuale sub cel inregistrat la nivel national in anul 2005.

Indicii de disparitate ai venitului disponibil net pe locuitor la nivel regional

Indicii de disparitate ai venitului disponibil net pe locuitor, la nivel regional

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia

Sud Vest-Oltenia

Vest Nord-Vest

Centru Bucureşti-Ilfov

2002

2003

Evolutia indicilor de disparitate ai venitului dispopnibil net pe locuitor este asemenatoare cu

evolutia indicilor referitori la venitul primar net pentru aceeasi perioada. Comparand indicii venitului

primar cu cei ai venitului disponibil, regiunea Sud-Muntenia isi mentine aproximativ aceeasi valoare

atat in anul 2004 cat si in 2005 ( 87,6%, respectiv 87,7%).Regiunea Nord-Vest prezinta o usoara

tendinta de scadere a indicilor de disparitate de la 101,2% in anul 2004 la 99,9% in anul 2005. Aceeasi

tendinta se manifesta si pentru regiunile Nord-Est si Sud-Est.

Majorari de la un an la altul sunt inregistrate de catre regiunea Vest, de la 115,3% in anul 2004

la 119,9 in 2005, precum si de regiunile Bucuresti-Ilfov si Centru ( cu 1,6 respectiv 1,0 puncte

procentuale).

De remarcat este faptul ca regiunile Nord-Vest (99,9%), Sud-Est(92,3%) sud-Vest-Oltenia

(90,4%) prezinta indici usor sub media nationala in anul 2005.