7.raport18mediu

7/23/2019 7.RAPORT18MEDIU

http://slidepdf.com/reader/full/7raport18mediu 1/114

Raport privind impactul asupra mediului ,,Infiintare fermă gă ini ouă toare,, SC DANCOLD SRL– Mun. Galati, Jud. Galati

1

RAPORT

PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru “INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE” ,

municipiul Galati

Titular: S.C. DANCOLD SRL

ELABORATOR:

SC MEDIU CONSULTING SRL

2011




2

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE................................................................................5

1.1. Descrierea proiectului si descrierea principalelor etape ale acestuia......................... 8

1.1.1. Faza de constuctie........................................................................................... 91.1.2. Faza de functionare.........................................................................................17

1.1.3. Poluanti fizici si biologici.................................................................................19

1.1.4. Organizare ....................................................................................................20

1.1.5. Managementul de mediu .................................................................................20

1.2. Localizarea geografica si administrativa a amplasamnetului ..................................24

2. PROCESE TEHNOLOGICE ............................................................................ 25

2.1. Procese tehnologice de producTie .......................................................................25

2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice.................................................................. ...25

2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei .... .......47

2.2. Descrierea proceselor .......................................................................................48

2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor ..... ....48

2.2.2 Nutritie ......................................................................................................... 55

2.2.3 Asigurarea apei de baut ............................................................................... ..57

2.2.4 Asistenta sanitar-veterinara ........................................................................ ...61

2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor..................................... ....61

2.2.6 Ape de spalare si menajere ........................................................................... .63

2.2.7. Energie ....................................................................................................... 63

2.2.8 Alte activitati .............................................................................................. .64

2.3. Activită Ti de dezafectare ............................................................................... ..65

3. DESEURI ........................................................................................................ 67

3.1. Tipuri si cantită Ti de deseuri rezultate......................................................... ......67

3.1.1. Tipuri si cantit ăTi de deseuri rezultate în perioada de execuTie .................... ...673.1.2. Tipuri si cantit ăTi de deseuri rezultate în perioada de exploatare................. .....68

3.2. Modul de gospodă rire a deseurilor ....................................................................69

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA...........................................................69

4.1. Impactul in timpul perioadei de constructie.........................................................69




3

4.2. Apa................................................................................................................69

4.2.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ...............................................70

4.2.2. Hidrologia amplasamentului ........................................................................ 71

4.2.3. Alimentarea cu apa........................................................................................71

4.2.4. Managementul apelor uzate........................................................................... 72

4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare...................................................... 73

4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii ............................ ......74

4.3. Aerul .............................................................................................................75

4.3.1. Date generale................................................................................................76

4.3.2. Surse si poluanti generati ..............................................................................78

4.3.3. Prognozarea poluarii aerului ........................................................................79

4.3.4. M ăsuri de protecTie a aerului în perioada de exploatare...................................81

4.3.5. Emisii de mirosuri ........................................................................................83

4.3.6. Impactul generat de mirosuri.........................................................................83

4.4. Zgomotul si vibratiile.......................................................................................83

4.4.1. Surse de zgomot si vibraTii în perioada de exploatare ................................... .83

4.4.2. M ăsuri pentru protecTia împotriva zgomotului si vibraTiilor.............................84

4. 5. Solul .............................................................................................................84

4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul de folosinta ........84

4.5.2. Surse de poluare a solului si subsolului ..........................................................87

4.5.3.Prognozarea impactului.................................................................................87

4.5.4. M ăsuri de diminuare a impactului ................................................................ 90

4.6. Geologia subsolului..........................................................................................90

4.6.1 Caracterizare hidrogeologica.........................................................................90

4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului ................................. 91

4.7. Biodiversitatea ...............................................................................................924.7.1 Situatia existenta......................................................................................... .92

4.7.2. Surse de poluare a florei si faunei................................................................. 92

4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare................................................ ...92

4.8. Peisajul........................................................................................................ 93

4.9. Mediul social si economic ............................................................................. 93




4

4.10. CondiTii culturale si etnice, patrimoniu cultural............................................. 94

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR.................................................................... 94

5.1. Alternativa „ZERO” sau „NICI O ACTIUNE” ............................................... 94

5.2. Alternative privind definitivarea proiectului ................................................... 955.2.1. Alternative privind data inceperii activitatilor............................................... 95

5.2.2 Alternative privind alte facilitati legate de activitatile propuse ........................96

6. MONITORIZAREA...................................................................................... .97

6.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer......................................................98

6.2. Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane ... .............99

6.3. Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare.............................99

6.4. Monitorizarea si raportarea calitatii solului....................................................... 99

6.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor..............................................................99

6.6. Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic..................................... 100

7. SITUAłII DE RISC........................................................................................ 100

7.1. Accidente industriale .................................................................................... 100

8. DESCRIEREA DIFICULTĂ łILOR................................................................ .103

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC...................................................... 103

10. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI ............................................................. .110




5

Prezenta lucrare reprezintă Raportul privind impactul asupra mediuluipentru obtinerea Acordului

de mediu pentru proiectul “INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE” in extravilanul mun.

Galati, judetul Galati.

Necesitatea intocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUGnr. 195/2005 privind

protectia mediului cu modifică rile si completă rile ulterioare, aHG nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice si privateasupra mediului si a Ordinului nr.

135/76/84/1284/2010 privind aprobareaMetodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice siprivate.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborate in conformitatecu recomandarile

Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologiceaplicabile etapelor procedurii

– cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

1. INFORMATII GENERALE

Titularul proiectului: S.C. DANCOLD SRL

Sediu social: Mun. Galati, Str. G-ral Eremia Grigorescu nr. 8, Galati, Cod Postal: 800287

Adresa: str. Eremia Grigorescu nr.8, bl.L1 ap.21, Galati

Tel.: .0236316865

Fax.: .0236316865

Mobil: .0728320970;0724148440.

E-mail: [email protected]

Numă r din registrul comerţului J 17/ 216 / 2008

Forma de proprietate: 35-societăţi comerciale cu ră spundere limitată

Cod unic de înregistrare: CUI RO 23187553

Administrator CANA MARICEL

Certificat de Urbanism nr. 525 din 27.05.2010

AUTOR RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI:SC MEDIU CONSULTING SRL,Telefon: 0236 306 227

DENUMIRE PROIECT:

“INFIINTARE FERMA GAINI OUATOARE”, MUN. GALATI




6

AMPLASARE

Ferma de gă ini ouă toare este amplasata pe Lotul 2 situat in extravilanul municipiului Galati,

identificat in Tarla 196, Parcela 707/2/1/2/1. Terenul compus din suprafata de teren arabil

5.000,00mp, cu numar cadastral 105260, Carte funciara 105260 este proprietatea SCDANCOLD SRL conform actului de lotizare cu vanzare-cumparare nr. 632 din 25.05.2010,

autentificat de BNP Floarea Urs.

Amplasamentul studiat are urmatoarele vecinatati:- la nord – proprietar Gutu Dumitru- la sud – Lotul 1- la est – Drum- la vest – Lotul 1

Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea S.C. DANCOLD SRL, reprezentata

prin asociatul unic Damian Mihai Ovidiu.

Suprafata terenului 5.000, 00 mp

Situatia existenta: suprafata construita 0,00 mp; suprafata desfasurata 0,00 mp; POT existent

0,00%, CUT existent 0,00

Situatia propusa: suprafata construita 1816.00 mp; suprafata desfasurata 1918.50 mp; POT

propus 36.38%; CUT propus 0.38

-Profilul de activitate al folosinţei:

cod CAEN 0147 - creşterea pă să rilor: creşterea şi exploatarea gă inilor pentru obţinereaproducţiei de ouă de consum prin tehnologia de „creştere cu baterii – cuşti ecologice”;

-Capacităţi de producţie:

1. 1 hală pentru – Ferma GOC – 40.000 locuri, şi corespunde unei capacităţi de producţie de

30.000 ouă /zi, respectiv 11.000.000 ouă /an.

2. personal – 10 angaja ţ i.

-Regimul de funcţionare al folosinţei: - 365 zile / an cu 24 ore / zi.

- pentru creşterea pă să rilor adulte (gă ini ouă toare):

durata unei serii: 75 să ptă mâni (pă să ri de la 19 să ptă mâni la 77 să ptă mâni);

perioada de igienizare a halelor: 3 să ptă mâni.




7

SCDANCOLD

SRL




8

Proiectul are urmatoarele obiective:

- Hala productie cu dimensiunile: L = 110.90 m; l = 15 m, h = 4.2 m;

- sector pentru colectarea oualor

- Filtru sanitar;- Platforma bicompartimentata pentru depozitarea dejectiilor solide, cu o suprafata utila de 286

m2pozitionata in partea de vest a amplasamentului. Platforma cu o capacitate totala de 400 m3 va

fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru colectarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o

basa de colectare cu V = 1 m3.

- Bazin vidanjabil, V =10 m3(D = 2m, L = 3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla

si intaritura metalica;

- Gospodarie de apa (foraj, bazin de inmagazinare a apei, pompe);

- Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

- magazie combustibil solid;

- Cai de acces, imprejmuiri si porti.

1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREAPRINCIPALELOR ETAPE ALE

ACESTUIA

Justificarea necesităţii proiectului

Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodă riile ţă ră neştide subzistenţă , cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizând actualulsistem de producere a ouă lor comerciale, de consum, trebuie să relevă m că producerea ouă lor în gospodă riile ţă ră neşti se menţine de sute de ani într-un proces deproducţie anacronic:

− Se cresc rase locale de pă să ri, cu potenţial genetic şi productiv foarte scă zut;

− Creşterea se realizează în condiţii necorespunză toare;

− Hră nirea pă să rilor este deficitară , constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul

nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat

− În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult

timp în ţă rile cu avicultură dezvoltată , el mai existând abia în ţă rile subdezvoltate.

Proiectul de investitii are ca obiectiv principal cresterea competitivită tii fimei printr-o mai bună

utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie. În acest sens se urm ă reste dezvoltarea




9

unei ferme de gaini ouatoare in sistem superintensiv care va asigura o productie eficienta, inalt

productiva si profitabila.

Obiectivele specifice ale proiectului se referă la:

1. Infiintarea unei ferme de gaini ouatoare cu o capacitate de maxim 40.000 de gaini insistemul superintensiv.

2. Realizarea unei investitii la standarde ridicate de productivitate, automatizare, care sa

asigure o eficienta utilizare a resursei umane, precum si a capitalului investit.

3. Procesarea oualelor produse printr-o sortare efienta, etichetare si ambalare care sa sigure

o valoare ridicata de piata a produselor.

4. Asigurarea unor standarde ridicate privind productia, igiena si calitatea produselor

obtinute.

1.1.1. Faza de constuctie

Investitia consta in :

· lucrari de constructie a: unui corp administrativ, unei hale de crestere a gainilor ouatoare,

statieipentrusortarea si colectarea oualor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea

dejectiilorsolide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,electricitate;

· achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei decrestere a pasarilor

(adapare, hranire, iluminare, climatizare).

· amenajare cai de acces.

A. Lucrari de constructii

Hala de crestere a gainilor ouatoare vor fi construite in concordanta cucerintele sanitar –

veterinare si de mediu, nationale si ale U.E, cu respectareaCelor Mai Bune Tehnici Disponibile

(BAT).

Indicatori urbanistici

Sistematizarea verticală a amplasamentului a generat urmă toarele suprafeţe şi indicatori:

• Suprafaţa teren: 5000.00 mp• Suprafaţa construită propusǎ (Ac): 1816,00 m

• Suprafata desf ăşurată propusǎ (Ad): 1918,50 mp

• Hmax = 8.05m (la coama pentru corpul administrativ)

• Ariile nivelurilor :




10

Parter: 1816,00 mp

Etaj corp administrativ: 102.50 mp

Indicatori globali

- Regimul de înă lţime: Parter+Etaj partial- Aria desf ăşurată propusǎ (Ad): 1918.50 mp

- Aria construită (Ac la nivelul solului): 1816. 00 mp;

- Categoria de importanţă globală : C(normală )conform HG 766 / 1994 ;

- Clasa de importanţă : III conform P100-1/2006

- Risc de incendiu: mic

- Zona seismicǎ : Terenul pe care este amplasată construcţia are urmă toarele caracteristici

Gradul de rezisteţă la foc: III conform P118-99

- conf. P100-1/2006: valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag=0.24g şi

perioada de control (colţ) Tc=1.0s.

- Zona climatică : Conf. “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii ză pezii asupra construcţiilor”,

indicativ CR-1-3-2005. Valoarea caracteristică a încă rcă rii din ză padă pe sol este de

250daN/mp.

- Zona eoliană : Conf. “Cod de proiectare. Bazele proiectă rii şi acţiuni asupra construcţiilor.

Acţiunea vântului”, indicativ NP 082-04/2005. Valoarea caracteristică a presiunii de

referinţă a vântului pe interval mediu de recurenţă de 50 de ani qref = 0,5 kPa, iar valoarea

de referinţă a vitezei vântului IMR=50ani este de 35m/s.

Solutia constructiva.

Corpul administrativ va avea un regim de inaltime P+1E, inaltimea parterului va fi 3.50m iar a

etajului 2.75m.

Se vor realiza doua deschideri de 5.00m si trei travei de 5.00m. Ca dimensiuni in plan acest corp

va avea 10.30x15.00m. Rezulta astfel ca suprafata construita a parterului este Scp=152.50m,

suprafata construita etaj Sce=102.50 si suprafata desfasurata Sd=255.00m.Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime iar

compartimentarile cu panouri sandwich de 6cm grosime.

Sarpanta va fi metalica, in doua ape cu pante de 10%, iar invelitoarea din panouri tip sandwich

de 8cm grosime.

Acest corp va avea urmatoarea schema functională:




11

Parter

• Spatiu ambalare S=51.09 mp

• Camera frigorifica S=17.39 mp

• Laborator S= 5.90 mp• Magazie cofraje S=13.05 mp

• Sala mese S=5.70 mp

• Hol S= 8.64mp

• Filtru vestiar barbati S=11.98 mp

• Filtru vestiar femei S=11.82 mp

• Hol + casa scarii S=8.30 mp

Etaj

• Birou livrari S=6.61 mp

• Contabilitate S= 16.94 mp

• Arhiva S= 6.00 mp

• Spatiu soferi S= 6.90 mp

• Grup sanitar S= 3.60 mp

• Grup sanitar S= 4.44 mp

• Birou director S= 19.07 mp• Hol + casa scarii + secretariat S= 26.61 mp

Se vor realiza fundatii izolate legate intre ele cu grinzi de fundare. Fundarea se va realiza pe

teren consolidat cu perna de piatra sparta cu grosimea si evazarea egale cu 70cm.

Structura de rezistenta se va realizata din europrofile imbinate cu suruburi. Pentru stalpi se vor

folosi profile de forma „H” din familia HEA cu dimensiuni intre HEA260, iar pentru grinzi se

vor folosi profile de forma „I” din familia IPE cu dimensiuni intre IPE200 si IPE400.

Dimensiunile finale ale profilelor se vor stabili in faza de proiectare „documentatie tehnica” in

urma unui calcul amanuntit.

Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime iar

compartimentarile cu panouri sandwich de 6cm grosime.

Sarpanta va fi metalica, in doua ape cu pante de 10%, iar invelitoarea din panouri tip sandwich

de 8cm grosime.




12

Se va construi o hala de productie cu o suprafata construita de 1663.50 m2, cu o deschidere de

15.00m si 20 de travei de cate 5.50 m, avand dimensiunile in plan de 110,90 x15.00 m. Rezulta o

capacitate de maxim 40.000 locuri.

Inchiderile perimetrale se vor realiza din panouri tip sandwich de 6cm grosime.Sarpanta va fi metalica, in doua ape cu pante de 10%, iar invelitoarea din panouri tip sandwich

de 8cm grosime.

Suprafaţa utila a corpului de producţie va fi: 1604.54mp.

Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 nivele si 5 randuri, 6 culoare cu latimea de 1000 mm.

Custile etajate vertical cu benzi pentru gă inat cu procedeu imbună tă tit de uscare fortată cu aer a

dejectiilor.

Dimensiunile pe hala si baterii vor fi :

Suprafata custii : 4800 cm2 (762mm x 630mm);

Numar de sectiuni ale bateriei : 6400

Numar de gaini pe compartiment : 6

Numar total de gaini: 38400

Suprafata locuibila/ gaina : 800 cm2

Latimea de acces la hrana : 12,7 cm

Conform codului de proiectare seismicǎ P100-1/2006, la cladirile mai lungi de 40.00m este

obligatorie realizarea unui rost seismic. Astfel corpul de productie a fost impartit in 3 tronsoane

cu lungimea mai mica de 40.00m, realizandu-se astfel rosturi seismice.

Fundatiile vor fi izolate sub stalpii metalici si vor fi legate intre ele pe directia longitudinala cu

grinzi de fundare din beton armat cu dimensiunile de 30x50cm. Fundatiile se vor aseza pe doua

siruri de perna de piatra sparta de 0.70m grosime realizate pe directia longitudinala.

Structura de rezistenta se va realizata din europrofile imbinate cu suruburi. Pentru stalpi se vor

folosi profile de forma „H” din familia HEA cu dimensiuni HEA320, iar pentru grinzi se vor

folosi profile de forma „I” din familia IPE cu dimensiuni intre IPE200 si IPE400. Dimensiunilefinale ale profilelor se vor stabili in faza de proiectare „documentatie tehnica” in urma unui

calcul amanuntit.




13

Platforma de depozitare a dejectiilor

Pentru depozitarea temporara a dejectiilor va fi amenajata o platforma bicompartimentata cu

suprafata utila de 286 m2 pozitionata in partea de vest a amplasamentului. Platforma cu o

capacitate totala de 400 m3

va fi betonata si acoperita, tip sopron. Pentru colectarea levigatului,platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V = 1 m3. Periodic, după mineralizare,

dejectiile de pasă re vor fi preluate de terti si va fi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole din

zonă , cu respectarea prevederilor Ordinelor comune nr. 344/708/2004, 242/197/2005 si

1182/1270/2006 ale M.M.G.A. si M.A.P.D.R. si STAS nr. 9450-88, privind managementul

reziduurilor organice provenite din zootehnie si Codului bunelor practici agricole.

Cantitatea de dejectii: 20 kg/loc/an Cantitatea de dejectii anuala = 20 kg/loc

Capacitate ferma : maxim 40 000 capete/serie

Cantitatea totala de dejectii = 20 kg/loc x 40 000 capete/serie x 1 serie/an = 800 t/an (la o

umiditate de aproximativ 60% substanta uscata): 800 t/an : 0,5 t/ m3 = 400 m3 /an.

Dejectiile vor fi predate catre SC ZEA MAYS SRL in baza Contractului incheiat in 20.07.2011.

Pentru evacuarea apelor uzate se va utiliza un bazin vidanjabil de capacitate 10 mc (D = 2m, L

= 3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica.

Apele uzate vor fi vidanjate periodic (maxim o data pe luna ape menajere; si zilnic in perioada de

curatare a halei) cu societate autorizata.

Imprejmuirea:

Se va realiza pe toate cele 4 laturi ale lotului cu panouri de plasa bordurata pentru gard

cuinaltimea de 2.00m montata pe stalpi din teava zincata care la randul lor vor fi incastrati in

fundatii din beton ciclopian legate la partea superioara cu o centura din beton armat.

Accesul auto pe lot se va face prin intermediul unei porti industiale de 5.00m iar accesul pietonal

printr-o poarta de 1.00m latime.

Filtrul sanitar va fi prevazut cu vestiare si grupuri sanitare pentru 10angajati. Alimentarea cu

energie termică corpului administrativ se va realiza printr-o reţea termică racordata la centralatermica pe combustibil solid.

Rezerva (magazia) de combustibil solid va fi pozitionata langa CT avand o suprafata de de 2 mp.

Apele uzate vor fi evacuate in bazinul vidanjabil.




14

Gospodaria de apa

Alimentarea cu apa rece a obiectivului- un foraj de medie adancime dotat cu un rezevor de

inmagazinare care va asigura debitul de consum si cel pentru incendiu si o instalatie de ridicare a

presiunii care va avea un filtru pentru purificarea apei.- grup pompare, cu urmă torii parametrii propusi: H = 55 mcA, Q=1,18 mc/h;

- rezervor subteran, din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla de 10 m 3.

Canalizarea menajera – evacuarea apelor uzate se va face la bazinul vidanjabil. Racordul va fi

din teava PVC-KG si va fi pozat in canal de protectie pana la caminele exterioare.

Canalizarea pluviala – evacuarea se va face prin jgheaburi si burlane la trotuar si de aici prin

sistematizarea pe verticala la rigola strazii.

B. Achizitionarea si montarea unor echipamente moderne, specifice tehnologiei de crestere

a pasarilor

Halele de crestere a pasarilor vor fi echipate cu :

- instalatii de climatizare (racire) ;

- instalatii de iluminat artificial ;

- instalatii de ventilare ;

- instalatii automate de hranire ;

- instalatii de adapare.

Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condusa de un calculator care controleaza toate operatiile

din hala:

- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);

- umiditatea, incalzirea si racirea aerului;

- sistemul de hranire;

- perioada de iluminare (3 cicluri/zi);

- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.

Instalaţii aferente construcţiilor Corpul de productie

Microclimatul va fi asigurat prin ventilatoare cu rol de a exhausta aerul viciat din hala pe timp

de vara si de a reimprospata aerul din corpul de productie pe timp de vara.

Sistemul de ventilatie va fi format din 10 ventilatoare, cu sasiu galvanizat, prevazute cu jaluzele

exterioare si plasa antivrabii.




15

Pe peretele frontal si peretii laterali in exteriorul halei se vor monta 50 metri liniari de sistem de

racire cu panouri de racire tip fagure. sistemul de racire va fi format din panouri, structura

metalica galvanizata, pompe apa, bazine de apa de 500l fiecare, motoare electrice, senzori de

plin/gol.Componenta panourilor electrice:

- panouri electrice pentru unitatile motoare ale ferestrelor si sistemul de racire

- panouri electrice pentru ventilatoare

- sistem computerizat de management

- termostat

Echipament apa

- computer pentru sistemul de alarmare a furnizarii apa

- detectori pentru randuri si nivele

- kit-ul de dozare

Iluminat

- 6 randuri de becuri, cu becuri de 11Watt, rosii si albe

- total de numar becuri:210

- sistem reglaj intensitate luminoasa

- sistem de protectie la apa

Corpul administrativ

Instalatii electrice

Tinand seama de destinatia cladirii, s-a prevazut un tablou de distributie care va fi amplasat in

spatiul proiectat la parter si din care se vor prelua toate circuitele.

Instalatiile electrice interioare se vor executa cu conducte din cupru FY protejate in tuburi din

material ignifug pozate ingropat, prin pereti. Golurile si santurile prin elementele de rezistenta se

vor lasa inainte de inchiderea peretilor si numai cu avizul proiectantului de instalatii. Pozitia

corpurilor de iluminat este stabilita de beneficiar. Toate aparatele si corpurile de iluminat folositevor fi omologate. Intreruptoarele si comutatoarele se vor amplasa la inaltimea de 1,5 m (daca

beneficiarul nu doreste altfel), prizele cu contact de protectie la 1,4 m, iar cele normale la 0,40 m

de la nivelul pardoselii finite.

Pentru protectia impotriva tensiunilor de atingere, conform articolului 4.1.51 din normativul I

7/2000 se va folosi priza naturala a cladirii. In acest scop se va ingloba in fundatie pe contur, un




16

conductor din otel rotund de 95 mm2 (12 mm grosime) odata cu turnarea acesteia. La conducte

se vor suda partile metalice ale constructiei, creandu-se continuitatea electrica. In dreptul firidei,

se vor scoate mustati, pentru legarea acesteia la priza de pamant. Rezistenta de dispersie va fi de

4 ohm completandu-se eventual cu o priza artificiala formata din electrozi si platbanda OL si Zn.Conform articolului 4.1.33 din acelasi normativ, se va realiza o egalizare a potentialelor cu

conductori de cupru de 10 mm2 prin legarea la conducta principala PE a conductelor de apa,

incalzire, elemente metalice ale constructiei. Inainte de astuparea prizei de pamant se vor face

masuratori ale rezistentei de dispersie numai de persoane autorizate. La priza de pamant se vor

lega partile metalice ale firidei, tabloului, nulului de protectie .

Alimentarea cu energie electrica, masurarea energiei electrice se vor rezolva de catre SC

Electrica SA la cererea beneficiarului, care va obtine si avizul de racordare.

Instalatiile electrice se vor executa numai cu instalatori autorizati de S.C. Electrica S.A.

Instalatii sanitare

- Instalatii interioare de alimentare cu apa rece aferente

- Instalatia de evacuare a apelor uzate

- Sifoane de pardoseala

- Retea de canalizare a apelor uzate menajere.

In conformitate cu art.14.52 din Normativul I-9 nu a fost necesara proiectarea instalatiei de

hidranti interiori.

Instalalatia de canalizare va deversa in reteaua de scurgere si catre bazinul vidanjabil de 10 mc

amplasat in zona de est a suprafetei terenului.

Se vor folosi urmatoarele materiale :

Distributia de apa rece prin tevi din polipropilena (Φ 16 mm).

Canalizare interioara prin conducte din polipropilena ignifuga imbinate cu garnituri din cauciuc

(Φ32 mm).

Canalizare exterioara prin conducte din policlorura de vinil neplastifiata (Φ110mm).Instalatii termice

Încă lzirea corpului administrativ se va realiza prin radiatoare de oţel.

Instalaţiile se vor realiza din ţevi din plastic tip PP-R, cu inserţie (STABI).

Toate radiatoarele vor fi prevă zute cu robineţi colţar reglaj tur-retur şi dezaerator manual.




17

Alimentarea cu energie termică corpului administrativ se va realiza printr-o reţea termică

racordata la centrala termica pe combustibil solid.

Rezerva (magazia) de combustibil solid va fi pozitionata langa CT avand o suprafata de de 2 mp.

C. zona pentru colectarea oualor

Zona este organizata in cadrul halei de productie. Hala va fiechipata cu echipamente pentru:

- transportul oualor;

- ambalarea oualor;

- conditionarea aerului.

D. Amenajare platforma pentru depozitarea temporara a dejectiilor

Va fi amenajata o platforma bicompartimentata pentru depozitareatemporara a dejectiilor cu

suprafata utila de 286 m2. Platforma cu o capacitate totala de 400 m 3 va fi betonata si acoperita,

tip sopron. Pentru colectarea levigatului, platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V =

1 m3.

E. Amenajare sistem de alimentare cu apa si canalizare

Lucrarile constau in realizarea unui foraj si a unui bazin de stocare (V = 10 mc) din rasina

poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica ce va fi dotat cu un rezervor de


presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei. Distributia apei la consumatori

(hala si corp administrativ) se face prin intermediul unei retele de conducte de PVC.

Apele uzate menajere si tehnologice (rezultate de la igienizarea si dezinfectia halei) vor fi

colectate separat, in bazinul etans, vidanjabil (V = 10 m3).

1.1.2. Faza de functionare

In faza de functionare, ferma va exploata 1 hala de adapostire gaini ouatoare, cu o capacitate

totala de maxim 40 000 capete/serie, 1 serie de 75 saptamani.

Materiile prime folosite sunt:- Nutreturi combinate

- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar

- Apa pentru adapare gaini si consum menajer.

Resurse folosite:




18

- Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea pasarilor si pentru curatarea halelor la sfarsitul

fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj de alimentare propriu dotat cu un rezervor de


presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei.- Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, prin racordarea la un punct de

transformare existent la cca, 350 m printr-un cablu montat ingropat.

Consumul estimat de furaje

41 kg/cap/an x 40 000 gaini/an = 1 640 t/an.

Alimentarea cu apa

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si

igienizarea spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.

Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prin intermediul unui foraj, amplasat

pe latura de sud la intrare pe amplasament (vezi plan situatie anexat).

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=10 mc) din rasina poliesterica armata cu

fibra de sticla si intaritura metalica, , subteran.

Distributia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o retea de conducte din PE

cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.

Consumul estimat de apa pentru adapare

Raportul apa/furaj = 1,8-2,0 litri/kg furaj

ceea ce reprezintă urmă toarele:

- 10 l/pasă re /ciclu în perioada de pre-ouat

- 83 – 120 l/pasă re/an în cazul perioadei de ouat; consumul mediu zilnic de apă potabilă

variază între 0,222 - 0,262 l/pasă re/zi.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate provenite de la filtrul sanitar si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la

sfarsitul fiecarui ciclu de productie sunt evacuate prin retele de canalizare care colecteaza inbazinul vidanjabil cu volumul de 10 m3.

Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar, vor fi colectate prin intermediul unor

conducte din PVC, cu Dn = 110 mm.




19

La sfarsitul unui ciclu de productie, gainile se livreaza abatoarelor, iar halele sunt supuse

procesului de igienizare, in vederea reluarii ciclului de productie. Dupa evacuarea dejectiilor in

stare uscata, halele se matura mai intai,se spala cu apa, se varuiesc, apoi se realizeaza dezinfectia.

Colectarea si evacuarea apelor tehnologice uzate (ape cu caracter menajer rezultate de laigienizarea anuală a halei), se va face gravitational, prin intermediul unor rigole acoperite (in

hală ) si a unei conducte din PVC, cu Dn = 110 mm, racordată la bazinul vidanjabil.

Periodic, apele uzate vor fi vidanjate, transportate si evacuate intr-o statie de epurare autorizata.

Asigurarea agentului termic

Halele pentru gainile ouatoare nu se incalzesc.

Inclazirea corpului administrativ se va realiza cu o centrala termica alimentata cu pelete. La

incalzirea apei menajere sunt folosite panouri solare (pe perioada sezonului cald).

Dejectiile solide care sunt evacuate din hala saptamanal sunt depozitate temporar pe o platforma

betonata si acoperita, amenajata special. Dupa mineralizare, aceste dejectii sunt preluate de

agricultorii din zona, pentru a fi utilizate ca ingrasamant natural.

Alimentarea cu energie electrica este asigurata de SC ELECTRICA SA, prin postul trafo

instalat la nivelul fermei. Fiecare spatiu de productie este alimentat prin tabloul general, prevazut

cu circuite separate pentru iluminat si pentru alimentare echipamente.

Deseurile menajere se vor colecta si depozita in pubele ecologice care vor fi preluate de

unitatea de salubritate publica.

Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice si eliminate prin firme specializate.

1.1.3. Poluanti fizici si biologici

Zgomot

Sursele de zgomot sunt:

- Descarcarea hranei din camioane in buncare

- Incarcarea si descarcarea pasarilor- Trafic auto

- Instalatia de ventilatie

Zgomotul la limita amplasamentului va fi in limitele legale pentru zone cufolosinta industriala.

Distanta mare face ca zgomotul sa nu fie sesizabil in zonalocuita.




20

Poluare biologica potentiala

In general, activitatile de crestere a animalelor pot facilita dezvoltarea insectelor sirozatoarelor,

care constituie vectori de propagare a poluarii biologice.

De asemenea, dejectiile care se aplica pe camp ca material fertilizant ar puteaconstitui o sursa depoluare bacteriologica.

Eliminarea poluarii biologice

Masurile de protectie sanitar-veterinara, care se aplica obligatoriu in ferma precum si cele

privind managementul dejectiilor in vederea aplicarii acestora pe camp, conduc la eliminarea

surselor de poluare biologica de acest fel.

Pentru realizarea securitatii biologice, accesul in cadrul fermei se realizeaza numai prin filtrul

sanitar echipat cu dusuri si vestiare, cu schimbarea completa a hainelor de strada cu echipamente

de protectie de unica folosinta.

Mortalitatile vor fi pastrate in containere frigorifice speciale pe perioade scurte de timp, pana se

atinge capacitatea unui transport, fiind apoi transportate la firme autorizate in vederea

neutralizarii.

Radiatii electromagnetice si ionizante

Activitatea in ferma nu produce radiatii electromagnetice sau ionizante.

1.1.4. Organizare

Nu s-au stabilit inca in detaliu posturile necesare; se estimeaza un numar de 10 locuri de munca.

Se vor utiliza si prestatori de servicii pe baza de contract de exemplu pentru paza si pentru

preluarea cadavrelor, deseurilor si apelor uzate , etc.

1.1.5. Managementul de mediu

In ferma vor fi respectate cerintele generale BAT pentru tehnici de management,conform celor

prezentate in tabelul nr. 1

Tabelul nr. 1: Conformarea cu cerintele generale BAT pentru tehnici de management

Nr. crt. Cerinta caracteristica a BAT Documentul de referintasau

termenul de conformare

Responsabil

0 1 2 3

1 Politica de mediu

2 Exista programe preventive/ deintretinerepentru instalatiile siechipamentelerelevante?

Se vor intocmi:Planul de prevenire siinterventiein caz de incendii

ResponsabilulPM lanivel defirma




21

Exista o metoda de inregistrare anecesitatilor de intretinere si revizie

Planul de prevenire sicombatere apoluariloraccidentale (anexalaautorizatia de gospodarire aapelor)Regulamentul deintretinere siexploatare ainstalatiilor de captarea apei(anexa la autorizatiadegospodarire a apelor).Programul de intretinere acelorlalte instalatii

Seful fermei

3 Monitorizarea si masurarea

performantei in domeniul protectiei

mediului- Sistem de identificare a principalilorindicatori de performanta in domeniulmediului- Sistem de stablire si mentinere a unuiprogram de masurare si monitorizare aindicatorilor care sa permita revizuireasi imbunatatirea performantei.

Pe baza conditiilor dinAutorizatia de Mediu.

ResponsabilulPM la nivel defirma Sefulfermei

4 Principalii indicatori de performanta demediu

Se vor stabili pe bazaconditiilor din Autorizatia deMediu.

Idem

5 Sistemele de instruire trebuie sa seaplice ininerval de 2 luni de la emitereaAM pentruintreg personalul relevant,inclusivcontractantii si cei careachizitioneazaechipament si materiale;acestea trebuie sa cuprinda urmatoareleelemente:1. Aducerea la cunostinta a conditiilordin AM si a implicatiilor acestorapentruintrega activitate a Companiei sipentrusarcinile de lucru;2. Constientizarea tuturor efectelorpotentiale asupra mediului rezultate dinfunctionarea in conditii normale siexceptionale;3. Constientizarea necesitatii de araportaorice abatere de la conditiile deautorizare;4. Prevenirea emisiilor accidentale siactionarea cu masuri adecvate in situatiideemisii accidentale;

Va exista un sistem deinstruire lanivelul firmei.Copii alemanualului deinstruire suntdisponibile lasediulfirmei.Manualul de instruire va fiactualizat permanent pentru aacoperi toate necesitatileimpusede conditiile dinautorizatie.

ResponsabilulPM lanivel defirmaSeful fermei




22

5. Constientizarea necesitatii deimplementare si mentinere a evidentelordeinstruire

6 Trebuie sa existe o declaratie clara aabilitatilor si competentelor necesarepentru posturile cheie.

Se va intocmi Fisa postuluipentrufiecare angajat, intermen de 2 lunide laobtinerea AM, pentruaraspunde conditiilordinautorizatie

ResponsabilulPM lanivel defirmaSeful fermei

7 Standardele de instruire pentru acestsectorindustrial

Normele din sectorulzootehnic sicele din codulbunelor practiciagricole

idem

8 Procedura scrisa pentru actionare,investigare, comunicare si raportare incazde neconformare efectiva saupotentiala,inclusiv luarea de masuripentru reducereaoricarui impact produssi pentru initierea siaplicarea de masuripreventive si corective.

Se va intocmi pana ladepunereadocumentatiei desolicitare aobtinerii AM.

idem

9 Procedura scrisa pentru evidenta,investigarea, comunicarea si raportareasesizarilor privind protectia mediuluiincluzand luarea de masuri corective sideprevenire a repetarii.

Se va intocmi pana ladepunereadocumentatiei desolicitare aobtinerii AM.

idem

10 Audituri (preferabil) independentepentru averifica daca toate activitatilesunt realizatein conformitate cucerintele de mai sus.(Denumiti organismul de auditare).

Se va face in conformitate cuprocedurile din Sistemul deManagement al Calitatii

ResponsabilulPM lanivel de firma

11 Revizuirea si raportarea

performantelor demediuManagementul de varf al companieitrebuiesa demonstreze printr-undocument caanalizeaza performanta demediu si asiguraluarea masurilorcorespunzatoare necesarastfel incat sase garanteze indeplinireaangajamenteleasumate prin politica demediu sirelevanta acesteia.Denumiti postul cel mai important carearein sarcina analiza performantei demediu

Nu exista o inca o Politica demediu documentata

DirectorultehnicResponsabilulPM lanivel de firma

12 Managementul de varf al companieitrebuiesa demonstreze printr-undocument caanalizeaza progresul

Nu exista un document darConducerea analizeaza anualrealizarea programului de

ResponsabilulPM lanivel de firma




23

programelor deimbunatatire a calitatiimediului cel putin odata pe an.

conformare

13 Trebuie sa existe o evidentademonstrabila(de ex. proceduri scrise)ca in urmatoareledomenii se tine seamade aspectele demediu (conformcerintelor IPPC):· controlul schimbarii procesului ininstalatie;

Sarcinile care decurg dinconditiiledin AM vor fiincluse in fisapostuluifiecaruia dintre totifactoriiresponsabili in termen de 2luni de la emitereaautorizatiei.

ResponsabilulPM lanivel de firmaSeful fermei

· proiectarea si inspectarea noilorinstalatii, echipamente sau altorproiecte importante;

idem Directorultehnic

· aprobarea de capital; Directoruleconomic

alocarea de resurse; ResponsabilulPM lanivel de firmaSeful fermei

· planificarea si programarea; idem

· includerea aspectelor de mediu inprocedurile normale de functionare; ResponsabilulPM lanivel defirmaSeful fermei

· politica de achizitii; Directoruleconomic

· evidente contabile pentru costurile demediu comparativ cu proceseleimplicatesi nu cu cheltuielile (deregie).

Directoruleconomic

14 Compania va intocmi rapoarte privind

performantele de mediu, bazate perezultatele analizelor de management(anuale sau legate de ciclul de audit)pentru:1. informatii solicitate de Autoritatea deReglementare;

Raportul de mediu se includeinraportul anual alCompaniei.Dupa obtinerea AM, se va

ResponsabilulPM lanivel defirma




24

respecta forma ceruta2. eficienta sistemului de managementfata de obiectivele siscopurilecompaniei si imbunatatirileviitoareplanificate.

Se va implementa SMM pebaza elementelor enumeratemai sus

Rapoartari externe, preferabilprindeclaratii publice privind mediul.

Raportul de mediu este inclusinraportul anual alCompaniei.

1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMNETULUI

Amplasamentul Fermei de gă ini ouă toare este situat in extravilanul localitatii Galati, Tarla 196,

Parcela 707/2/1/2/1, la o distanta de cca. 5000 m fata de localitatea Galati.

Terenul pe care se va amplasa investitia este proprietatea SC DANCOLD SRL.

Amplasamentul fermei este inconjurat de terenuri cu destinatie agricola.

Accesul la amplasament. Circulatia in incinta

Accesul in incinta se face din drumul de exploatare ce se formeaza dindrumul judetean DN 2B.

In incinta va exista o retea de drumuri si platforme care asigura accesul mijloacelor de transport

pentru aprovizionarea cu furaje si pentru livrarea gainilor la abatoare dupa terminarea perioadei

de crestere.

Mijloacele de transport la intrarea si iesirea din incinta vor trece printr-undezinfector rutier care

asigura securitatea biologica a fermei.

Accesul personalului se va face prin filtrul sanitar din cadrul corpului social-administrativ.

Ferma va fi imprejmuita pe toate cele 4 laturi ale lotului cu panouri de plasa bordurata pentru

gard cu inaltimea de 2.00m montata pe stalpi din teava zincata care la randul lor vor fi incastrati

in fundatii din beton ciclopian legate la partea superioara cu o centura din beton armat.

Accesul auto pe lot se va face prin intermediul unei porti industiale de 5.00m iar accesul pietonal

printr-o poarta de 1.00m latime.

Accesul in incinta unitatii se va realiza doar cu aprobarea conducerii societatii. In timpul noptii,siguranta se realizeaza cu paznici. Unitatea este iluminata pe timpul noptii.

Folosinta si suprafata de teren ocupata

Sistematizarea verticală a amplasamentului a generat urmă toarele suprafeţe şi indicatori:

• Suprafaţa teren: 5000.00 mp




25

• Suprafaţa construită propusǎ (Ac): 1816,50 m, din care: Suprafaţa construita a corpului

de producţie va fi deSc=1663.50m si suprafata desfasurata Sd=1663.50m. Suprafata

desf ăşurată propusǎ (Ad): 1918,50 mp

• Hmax = 8.05m (la coama pentru corpul administrativ)• Ariile nivelurilor :

Parter: 1816,00 mp

Etaj corp administrativ: 102.50 mp

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

Profilul şi capacităţile de producţieProiectul cu denumirea „Ferma gaini ouatoare apartinand S.C.DANCOLD S.R.L. GALATI”

cuprinde:

construirea unei ferme noi, avand o capacitate de maxim 40.000 (efectiv 38400 )

de gaini ouatoare, in sistem de crestere superintensiv, avand cele mai moderne

dotari privind exploatarea;

are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

eficienta, o productivitate ridicata a muncii si o utilizare eficienta a resurselor

existente.

are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

ambalare in vederea cresterii valorii comerciale a produselor;

investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

igiena productiei etc.

achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

distributie a productiei realizate, precum si achizitionarea de dulapuri frigorifice

pentru desfacerea produselor in regim de comercializare cu amanuntul. achiziţionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajeră

pentru angajaţi, utilizând sursa solară de energie regenerabilă .

2.1.1 Diagrama proceselor tehnologice

Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:




26

· procese biologice de crestere a gainilor

· activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:

- adapostire si curatarea adaposturilor

- colectarea, transferul si procesarea dejectiilor si a apelor uzate- administrarea hranei

- administrarea apei de baut

- asistenta medicala de specialitate

· activitati de stocare, tratare si eliminare a deseurilor.

Figura 1. Schema generala a activitatilor

Procesele operationale din cadrul fermei de gaini ouatoare pot fi impartite in secvente dupa cum

sunt prezentate in cele ce urmeaza:

- populare cu puicute de 17 saptamani aduse din alte ferme si instalarea acestora in hale;

- incarcare gaini adulte pentru a fi transportate cu auto la fermele de abatorizare;

- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice ale animalelor;

- adapostire, constand in hala cu sistem de crestere a gainilor ouatoare la baterii pe 5 nivele,sisteme de ventilatie si iluminare artificiala;

- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcare in silozul aplasat in

exteriorul halei si administrare prin reteuade distributie, la fiecare cusca;

- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare prin picuratori;

Descarcare sau

Incarcareanimale

Adaposturi

de animale

Depozitare

temporaracadavre

Procesare

externa

Distributiehrana

Depozitarehrana inbuncare

Transporthrana

Colectaredejectii

Depozitaredejectii

Raspandire pecamp




27

- colectarea dejectiilor cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare si depozitarea lor pe

platforma special amenajata;

- curatarea halelor, prin spalarea periodica cu apa sub presiune, respectiv cu masini de curatat la

sfarsitul fiecarui ciclu de productie; aceasta secventa include colectarea si evacuarea apei despalare din hala catre bazimul vidanjabil;

- asistenta veterinara de specialitate.

Figura 2. Shema fluxului tehnologic

ETAPE ALE

FLUXULUITEHNOLOGIC ACTIUNI

Functionarea fermei se face pe principiul "totul plin - totul gol".

Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologiide exploatare, care

reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau fazece se desfasoara intr-o anumita

Pregatirea halelor pentrupopulare

Popularea halelor

Cresterea gainilor75

saptamani

Depopulare hale

Efectuarea

lucrarilor decuratire a halelor

VaruireDezinfectie

Pregatirea asternutului

Aducerea puicutelorin ferma

Furajare, adapare, asigurarea

microclimatului, eliminareadejectiilor

Transportul gainilorla abator

Colectarea si

evacuarea apeloruzate




28

ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje

mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat. Tehnologia de exploatare urmareste

valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor, a utilajelor

dindotare, a adaposturilor si a fortei de munca, in scopul realizarii unei productii ritmice,constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs.

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI

- Procese tehnologice

Amenajarea functionalului aferent activităţii desf ăşurate este conform reglementarilor din BAT

privind cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii ecologice, dotat cu echipamente de

hranire, adapare si microclimat corespunzatoare.

Profilul şi capacităţile de producţie

Proiectul cu denumirea „Ferma gaini ouatoare apartinand S.C.DANCOLD S.R.L. GALATI”

cuprinde:

construirea unei ferme noi, avand o capacitate de maxim 40.000 de gaini

ouatoare, in sistem de crestere superintensiv, avand cele mai moderne dotari

privind exploatarea;

are la baza o tehnologie moderna, superintensiva, care asigura o productie

eficienta, o productivitate ridicata a muncii si o utilizare eficienta a resurselor

existente.

are in vedere asigurarea procesarii primare a oualelor prin sortare, etichetare,

ambalare in vederea cresterii valorii comerciale a produselor;

investitia este adaptata la standardele comunitare privind cresterea animalelor,

igiena productiei etc.

achizitionarea unei mijloc de transport frigorific pentru asigurarea capacitatii de

distributie a productiei realizate, precum si achizitionarea de dulapuri frigorifice

pentru desfacerea produselor in regim de comercializare cu amanuntul. achiziţionarea de panouri solare in vederea producerii de apa calda menajeră

pentru angajaţi, utilizând sursa solară de energie regenerabilă .

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea




29

Amenajarea functionalului aferent activităţii desf ăşurate este conform reglementarilor din BAT

privind cresterea si exploatarea gainilor ouatoare in baterii ecologice, dotat cu echipamente de

hranire, adapare si microclimat corespunzatoare.

Tehnologia cresterii găinilor ouatoare.

În cresterea pă să rilor pot fi practicate tehnologii foarte variate mai ales prin gradul în care

realizează satisfacerea cerintelor pă să rilor fată de conditiile de întretinere si prin mă sura în care

corespund cerintelor de ordin economic.

Tehnologiile aplicate se pot grupa în trei sisteme:

- sistemul extensiv;

- sistemul semiintesiv;

- sistemul intensiv industrial,

In general se consideră ca sistemul este cu atât mai intensiv cu cât permite realizarea pe unitatea

de suprafată de adapost o productie mai mare si un volum mai redus de fortă de muncă , ceea ce

determină un cost de mai mic pentru produsul finit.

Sistemul de crestere propus prin proiect este unul intensiv industrial care a asigură o capacitate

mare de productie, costuri cu forta de muncă reduse.

Productia de ouă

Factorii care influentează productia de ouă.

Specia. Volumul productiei este diferit la fiecare specie de pă să ri. Pentru productia din prezentul

proiect se vor achizitiona pasari – hibrizi industriali cu o productie ridicată de pă nă la 275 de ouă

pe an.

Rasa . Determină variatii ale productiei de ouă în cadrul aceleasi specii, de aceea se vor

achizitiona rase de gă ini destinate productieiei de ouă .

Furajarea. Este factorul cel mai importanta si chiar determinant în obtinerea unor productii

ridicate, corespunză toare potentialului productiv al speciei. Se vor utiliza furaje adaptate laspecie si rasa, de la producă tori consacrati.

Conditiile de adapostire. Având în vedere că se foloseste sistemul de crestere intensiv industrial,

adă posturile vor avea conditii de microclimat corespunză tor (temperatură , umiditate,

împrospă tare aer, program lumină ).




30

Având în vedere numeroasele tehnologii de crestere a pă să rilor s-a avut in vedere dezvoltarea

prin proiect a unei ferme de crestere a pă să rilor în sistem intensiv industrial, care prezintă

urmă toarele caracteristici:

- halele adă post de capacitate mare, cu echipamente de mecanizare si automatizare deultimă generatie;

- alimentarea cu furaje combinate în sistem mecanizat ceea ce determină o reducere a

pierderilor de furaje;

- cresterea pă să rilor în custi suprapuse în conditii de microclimat asigurate printr-o

instalatie automată de conditionare.

Ferma de creştere GOC-uri în baterii

Popularea halei din cadrul fermei de creştere GOC-uri în baterii se realizeaza cu puicute tineret

inlocuire de 17 saptamini, de la diversi furnizori, capacitatea halei fiind de maxim 40.000

capete/an.

Planul de productie pe o perioadă de cinci ani este prezentat în continuare.

Plan productie Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Productie oua, buc 11.000.000 11.000.000 11.000.000 11.000.000 11.000.000

Productie gaini

reforma, kg 0 82.720 82.720 82.720 82.720

Activitatea consta in urmă toarele etape:

- pregatirea halei in vederea popularii

- popularea halei cu puicute tineret inlocuire,

- cresterea si exploatarea GOC-uri in baterii ecologice;

- colectarea automata a ouă lor, sortarea

- comercializarea ouă lor şi gainilor ouatoare dupa ciclul de 75 să ptamani.

a) Pregatirea halei in vederea popularii

In cazul cresterii gainilor ouatoare in baterii la finalul ciclului de exploatare se efectueaza

urmă toarele operaţii:

- evacuarea pă să rilor şi a eventualelor pierderi naturale

- evacuarea resturilor de furaj

- curatirea mecanica in sistem uscat a halei de creştere; dejectiile rezultate din procesul de




31

crestere si exploatare sunt evacuate in sistem uscat.

- desprafuirea instalatiilor si a incintei halei cu instalatie de aer comprimat;

- efectuarea reviziei tehnice a utilajelor şi remedierea eventualelor defecţiuni

- efectuarea vidului sanitar în hala de creştere, ce constă din: vă ruirea şi vopsirea pereţilor, uşilor şi utilajelor

spă larea cu jet de apă sub presiune a tuturor spaţiilor- pereţi, tavane, pardoseli,

baterii, cuibare, utilaje

limpezirea şi zvântarea halei timp de 24h prin functionarea sistemului de

ventilatie

dezinfecţia cu soluţii preparate conform fişei tehnice de securitate a produsului,

în concentraţii admise prin pompare pe toate suprafeţele

efectuarea de dezinfecţii de fixaţie a suprafeţelor

dezinfecţia coloanelor de apă şi a rezervoarelor de apă

dezinfecţia suplimentară pentru halele de creştere

vid sanitar de minim 3 zile

aerisirea halei.

Toate aceste operaţii trebuie să dureze maxim 21 zile, din care intervalul de vid sanitar este de 3-

7 zile.

În cadrul fermei de creştere GOC consumul total de apă folosit include nu numai consumul

pentru adă parea efectivului ci şi apa folosită pentru curăţenia adă posturilor, echipamentelor şi a

incintei fermei.

Volumul de apă utilizat pentru curăţenie conform celor mai bune tehnici disponibile depinde de

tehnica aplicată şi de presiunea apei, respectiv în cazul GOC-urilor în baterii este de 0,01 mc/mp,

respectiv 20 mc/an.

Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in ceea ce priveste

toxicitatea si impactul asupra mediului.In cazul acestor operaţii se vor respecta mă surile prevă zute conform reglementă rilor sanitar-

veterinare în fermele de creştere intensivă a pă să rilor.

Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa, precum şi tehnologia de creştere aplicată va

trebui să corespundă normelor sanitar-veterinare cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile

în acest domeniu de activitate.




32

b) Popularea halei

Halele igienizate vor fi populate cu puicute tineret inlocuire cu varsta de 17 saptamani cand

puicutele se considera gaini adulte.

Puicutele tineret inlocuire ce vor popula ferma la varsta de 17 saptamani vor fi pregatite cutratamente si vaccinurile necesare aplicandu-se un program de lumina generat pe calculator de 12

h ce simuleaza inceperea zilei prin aprinderea luminei treptat in intensitate pe fiecare nivel dupa

care la inchiderea zilei prin reducerea intensitatii luminoase.

Programul de lumina creste in functie de greutatea gainilor si procentul de ouat de la 12 ore la 16

ore/zi. La populare la varsta de 17 saptamani, greutatea unei puicute este de aproximativ 1,6 kg,

dupa o perioada de 45 zile incepe ouatul, ajungandu-se la maturitate la o greutate de 2kg si un

procent de ouat de 95%.

Perioada de 45 de zile poarta numele de pre-ouat si consta din perioada in care gainile fac oua

mici, destinate numai consumului industrial.

c) Sectorul de creştere şi exploatare a gainilor ouatoare - GOC

Procesul de crestere şi exploatare a gă inilor ouă toare - GOC se desfasoara in hala de producţie

H1,cu dimensiunile Lxlxh=110,90 x 15,0 x 4,20 m cu o suprafaţă totală de 1.663,50 mp şi

camera tehnică pe capă t; este un proces ce se desfasoara in flux continuu timp de 75 să ptă mâni,

24 h/zi ca urmare a specificului de activitate, din care circa 525 zile ciclul de crestere si

exploatare, urmând o perioadă de 21 de zile vidul sanitar.

În cadrul halei de creştere GOC în baterii se va asigura o activitate industrială continuă prin

folosirea raţională a capacităţilor existente şi prin aplicarea de principii tehnologice, de tipul :

- populare şi depopulare totală (totul plin totul gol);

- cicluri de exploatare pentru tineret înlocuire de la 19 să ptă mâni la la 77 să ptamâni, cu 3

să ptă mâni de pauză , timp în care se realizează vidul sanitar - curăţenia, dezinfecţia şi odihna

halei.

Pentru desfasurarea activitatii de cresterea şi exploatare în baterii a gă inilor ouă toare s-au propusurmă toarele dotă ri:

Hala va fi prevă zută cu 5 rânduri de baterii cu 5 nivele, între ele existând culoare de circulaţie cu

lăţime de 1,00 m, cu un efectiv de 38400 pă să ri/hală /ciclu.

Suprafaţa totală a unei cuşti este de 0,48 mp, cu dimensiunile de Lxl=0,762x0,630m, cu înalţime

variabilă de la 0,52 0m în faţă până la 0,455 m în spate.




33

Conform datelor tehnice pe suprafaţa utila de 1604,54 mp a halei, corespunză tor celor 25 nivele,

rezultă un efectiv de 38400 păsări/hală /ciclu.

Dotarea cu echipamente moderne de exploatare a GOC cu functionare automata conduce la

rationalizarea consumurilor energetice şi a costurilor de productie.În cazul halei de creştere GOC în baterii ecologice, aceasta este dotată cu baterii tip MEC 50.

Cuştile sunt confecţionate din metal galvanizat, cu pereţi despă rţitori din polipropilena, conform

reglementarilor în vigoare. Pereţii de plastic fac mai confortabil habitatul pă să rii, produc mai

puţin stres şi reduc rata mortalităţii. Gă urile de 25 mm permit o bună ventilaţie interioară în cazul

cuştilor. Podelele sunt dublu galvanizate, înainte şi după sudare şi apoi plastifiate si au

dimensiunile de 30 cm / 45 cm, fiind confecţionate din sârmă de 2 mm diametru. Uşile sunt

fabricate din otel, acoperite cu plastic de culoare albă , pentru a se evita ruginirea.

Deschiderile necesare accesului la hrana, sunt prevă zute cu bare de protecţie amplasate în dreptul

pieptului gă inii. Suporţii şi ghidajele pentru benzile de evacuare a dejecţiilor, ghidajele pentru

buncă rele de alimentare precum şi componentele metalice sunt confecţionate din oţel galvanizat.

Benzile pentru transportul ouă lor, au o lăţime de 9,5 cm şi sunt confecţionate dintr-un amestec de

Nailon şi Polipropilenă . Benzile de ouă sunt acţionate de computer la o perioadă de timp pentru a

se evita aglomerarea de ouă în zona cuibarelor. Pe fiecare nivel de baterie este prevă zut cu o

bandă pentru evacuarea dejecţiilor.

Conducta de apă se întinde de la unităţile de acţionare a colectă rii ouă lor până la unităţile de

evacuare a dejecţiilor – aceasta exclude sursa principală şi conexiunile pentru fiecare rezervor.

Fiecare nivel de baterie este prevă zut cu linie de apă , cu adă pă tori şi cupită . Pe fiecare cuşcă mai

puţin zona de cuibar şi zona de spă lare, există cele trei adă pă tori. Sistemul de adă pare este

prevă zut cu filtre, regulator de presiune, contor apă .

Bateriile sunt utilate conform normelor europene cu: cuibare, stinghii şi spaţii pentru imbaiere,

benzi abrazive, pentru tă ierea, ascuţirea ghearelor, model Shappire, teava metalica de mijloc.

Hranirea si adaparea gainilor ouatoare.Sistemul de hră nire – se realizează prin intermediul unui buncar de stocare furaje cu V = 15.000

kg. Buncă rul este amplasat în exteriorul halei, furajele fiind preluate şi dirijate printr-o linie

spiromat şi alimentând fiecare că rucior de furajare în numă r de 5 buc.

Transportul furajelor asigură necesarul de hrană pe fiecare linie şi nivel al bateriilor.




34

Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza furajarea şi verifică nivelele de

furajare, adaparea pe fiecare nivel, contorizarea apei, dozarea medicamentelor ce se realizează

odată cu adă parea.

In cazul gainilor ouatoare in baterii ecologice din cadrul halei, aceasta este prevazută cu 5 rinduride baterii cu 5 nivele, rezultând 25 nivele, hala este dotată cu instalatii de furajare ce alimenteaza

cele 5 rinduri de baterii, prevazute cu sistem de alimentare cu spiromat ce face legatura cu

buncarul exterior si sistem de adapare cu adapatori legat la rezervorul tampon din incinta

fiecarei hale.

Hră nirea este importantă deoarece calitatea hranei determină calitatea producţiei de ouă ,

creşterea gă inilor ouă toare depinde de calitatea hranei. Reţetele de furajare diferă în conţinutul de

proteină brută funcţie de perioada de creştere sau perioada de ouat.

Sistemul de alimentare cu apa asigura necesarul de apa fiind prevazut cu dozator de

medicamente si vitamine ce sunt asigurate preventiv efectivului, apa potabilă pentru pă să ri fiind

la discreţie.

In principiu o gaina consuma pe zi 120 gr de furaj şi 230 ml apă potabilă .

Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de furajare consumate în cazul gă inilor

ouă toare sunt:

o 5,5 - 6,6kg/pasă re/ciclu în perioada de pre-ouat;

o 34 - 47kg/pasă re/an în cazul perioadei de ouat.

Consumul mediu zilnic de furaj variază între 146 gr/zi în perioada de pre-ouat şi 120 gr în

perioada de ouat.

Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de adă pare consumate în cazul gă inilor

ouă toare este în raport 1,8 - 2,0, cantitate de apă exprimată în litri/kg furaj, ceea ce reprezintă

urmă toarele:


- 83 – 120 l/pasă re/an în cazul perioadei de ouat; consumul mediu zilnic de apă potabilă variază între 0,222 - 0,262 l/pasă re/zi.

Microclimat

Temperatura şi umiditatea sunt menţinute în halele de creştere prin intermediul sistemelor de

admisie aer proaspă t şi a sistemului de ventilaţie, valori monitorizate şi reglate pe calculator.




35

Ventilaţia este importantă pentru să nă tatea pă să rilor şi poate influenţa producţia de ouă . Atunci

când este necesară ră corirea aerului, prin aplicarea sistemelor de ră cire se menţine compoziţia

acestuia în hale la nivelele impuse prin tehnologiile de creştere.

In cazul GOC-urilor nivelul de ventilaţie trebuie să fie situat în jurul valorii de 5-12mc/pasă re/h în cursul verii şi 0,5-0,6mc/pasă re/h în perioada rece.

Activitatea în cadrul halelor de creştere GOC-uri este influenţată de folosirea luminii artificiale

ceea ce conduce la aplicarea diferitelor scheme de iluminare cu alternă ri ale perioadelor de

lumină şi întuneric.

Sistemul de reglare si mentinere a parametrilor de clima este un sistem computerizat de

optimizare cu senzori a umiditatii si temperaturii aerului realizat prin intermediul unui

microprocesor amplasat in camera tehnica.

Evacuarea dejec ţ iilor - se realizează prin intermediul a 5 unităţi de evacuare confecţionate din

oţel galvanizat situate pe fiecare, prevă zute cu raclet de curăţare din INOX, cu dispunere pe

fiecare rând şi fiecare etaj de baterie.

Acest sistem de evacuare asigură prin intermediul rolelor de aluminiu ce tensionează automat

banda transportoare un randament corespunză tor privind evacuarea dejecţiilor.

În dotarea sistemului, în afara celor 5 unităţi de evacuare dejecţii, mai sunt prevă zute 2

conveioare cu bandă cu lăţimea de 600 mm cu o capacitate de încarcare cu 100kg/m, cu o viteză

de 54m/min şi o pantă de 45% faţă de orizontală ce preia dejecţiile de pe cele 6 unităţi de

evacuare.

Pentru asigurarea condiţiilor impuse privind creşterea şi exploatarea efectivului de pă să ri în

dotarea halelor există tablouri de comandă şi control privind sistemul de alimentare cu furaje,

inclusiv a silozurilor exterioare, sistem de comandă şi control privind evacuarea dejecţiilor şi

sistem de comandă şi control pentru colectarea ouă lor, respectiv funcţionarea conveioarelor de

transport.

Dejectiile evacuate pe benzile transportoare din zona bateriilor ecologice au iniţial incomponenta materie uscata in proportie de 45-50%, diferenta reprezentand apa.

Dejecţiile colectate şi evacuate din hală sunt preluate în extremitatea halei şi transportate la

platforma aflată pe latura nordică a fermei.

In principiu o gaina consuma 120 gr de furaj si elimina aproximativ 80 gr pe zi dejectii.

Corespunză tor efectivului de pă să ri de 40.000 GOC-uri, cantitatea de dejecţii uscate evacuată




36

zilnic este de 1,28 t, respectiv 1,60 mc, respectiv 467,20 t/an – 584 mc/an dejecţii uscate de

GOC-uri.

Pasarile ce pot constitui pierderi naturale in proportie de cca 2%, respectiv 800 pă să ri, vor fi

colectate in saci din polietilena, depozitati in spatii special amenajate, conform normelor sanitar-veterinare pana la ridicarea acestora de catre unitati specializate in vederea distrugerii, in baza

contractului incheiat cu societati abilitate in acest sens.

Ca urmare a dotă rilor cu care este prevă zută hala de creştere, acestea conduc la respectarea

prevederilor conform celor mai bune tehnici disponibile şi reducerea personalului necesar

funcţionă rii obiectivului.

d) Colectare şi sortare ouă

Colectarea ouă lor se realizeaza prin intermediul benzilor amplasate pe fiecare rand si nivel, de

unde prin intermediul unui elevator se asigura transportul pe verticala pana la banda colectoare

generala de pe hala, sistemul fiind conectat la un calculator.

Capacitatea de producţie proiectată conform activitatii desfasurate în cadrul fermei de creştere şi

exploatare GOC-uri este de 40.000 capete/ciclu şi corespunde unei capacitati de producţie de

30.100 oua/zi, respectiv 11.000.000oua/an.

Preluarea ouă lor din hală se realizează prin intermediul unei benzi transportoare automate ce face

legă tura cu staţia de sortare ouă , situată în vecină tatea halei de creştere.

După sortare şi marcare, ouă le sunt depozitate în cofraje şi comercializate.

Capacitatea liniei de sortare este de 9.000 ouă /h.

Se estimeaza ca un procent de cca 2-3% din numarul total de oua produs nu poate fi destinat

consumului datorita faptului ca ouale sunt fie cu coaja murdara, fisurate, ciobite, sau de mici

dimensiuni si forme neregulate.

Sistemul de colectare ouă

Benzile pentru preluarea şi transportul ouă lor din baterii, au o lăţime de 9,5 cm, fiind

confecţionate din material plastic, prevă zute cu sisteme ce ajută la evitarea aglomeră rii ouă lor,acestea fiind dirijate că tre staţia de sortare. Ouă le colectate de cele 5 elevatoare de pe fiecare

rând ajung pe banda transportoare pentru a le dirija la statia de sortare.

e) Depopularea halelor

Gainile ouatoare, dupa ciclul de 75 saptamini, sunt livrate spre abatorizare prin unitati

specializate, hala urmând a fi igienizată in vederea repopularii.




37

D) Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

Materiile prime folosite sunt:

- Nutreturi combinate

- Vitamine, minerale, aditivi furajeri, medicamente de uz veterinar

- Apa pentru adapare gaini si consum menajer.

Pentru cresterea efectivului de pasari de maxim 40.000 GOC/an, sunt necesare urmă toarele materii prime :

Nr.crt

.

Denumirea materii prime U.M. Cantitatea

anuala

1 Puicute tineret inlocuire buc 40.8002 Furaje combinate t 4,83 Apa potabila pentru adapare mc 4.2484 Vitamine si vaccinuri, medicamente l 210

Materialele auxiliare ce vor fi utilizate in cursul unui an in cadrul fermei avicole sunt prezentate

in tabelul de mai jos :

Nr.crt Denumirea materialuluiU.M.

Cantitateaanuala

1

Apa potabila

-igienizari incinte tehnologice-filtru sanitar si consum menajer mc 412312 Dezinfectanti l 5003 Detergenti biodegradabili l 50

Produse şi subproduse obţ inute

- ouă de consum – 11.000.000 buc/an;

- subprodus: ouă sparte ≈ 2 – 3%.

Cantitatile de materii prime si materiale auxiliare au caracter informativ functie de volumul de

activitate pe care urmeaza a-l desfasura.Produsele folosite pentru igienizare si dezinfectii sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati

pentru care se va ţine evidenta. Fisele tehnice de securitate a produselor dezinfectante folosite in

ferma sunt obtinute de la producatorii autorizaţi. Totodată se va ţine evidenta substantelor biocide




38

utilizate. Substantele dezinfectante sunt in cantitati mici pe amplasament iar solutiile folosite au

dilutii între 0,1–2 %.

Descrierea echipamentelor

Bateriile

Numă r de secţiuni ale bateriilor: 6.400 buc.

Hala va fi prevazuta cu 5 randuri de baterii cu 5 nivele, intre ele existand culoare de circulatie cu

latime de 1m. Suprafata totala a unei custi este de 0.48mp, cu dimensiunile de Lxl =

0.762x0.630m cu latimea variabila de la 0.52m in fata pana la 0.455m in spate

Cuştile sunt confecţionate din metal galvanizat despă rţitori din polipropilena de culoare verde,

conform reglementarilor Uniunii Europene. Pereţii de plastic fac mai confortabil habitatul

pă să rii, produc mai puţin stres şi reduc rata mortalităţii. Gă urile de 25 mm permit o bună

ventilaţie interioară .

Podelele sunt DUBLU GALVANIZATE SI PLASTIFIATE, pentru o intrebuintare foarte

indelungata, pentru a se evita ruginirea si pentru o curatare foarte buna, şi au dimensiunile

ochiurilor de 30 cm/45 cm . Podelele sunt confecţionate din sârmă de 2 mm diametru. Tijele de

susţinere a podelelor sunt ARCURI DE OTEL GALVANIZAT, astfel ca in timp indelungat

podeaua rezista excelent.

Uşile sunt fabricate din otel şi sunt acoperite cu plastic de culoare albă , pentru a se evita

ruginirea.

Deschiderile (oţel galvanizat – Galvamir Z-275), necesare accesului la hrana, sunt prevă zute cu

bare de protecţie amplasate în dreptul pieptului gă inii. Suporţii şi ghidajele pentru benzile de

evacuare a dejecţiilor, ghidajele pentru buncă rele de alimentare precum şi toate componentele

metalice sunt confecţionate din oţel galvanizat – Galvamir Z-275.

Acest ansamblu este prevă zut cu picioare galvanizate, de susţinere, amplasate la o distanţă de 76

cm, unul faţă de celă lalt.Benzile pentru transportul ouă lelor, au o lăţime de 9,5 cm şi sunt confecţionate dintr-un amestec

de Nylon şi Polipropilenă . Benzile de oua sunt actionate de computer la o perioada de timp

pentru a se evita aglomerarea de oua in zona cuibarelor. Pe fiecare rand si nivel exista o astfel de

banda de colectare.




39

Fiecare nivel de baterie este prevă zut cu o bandă pentru evacuarea dejecţiilor – model PPX–L-

262.

Conducta de apă (Superflow 360°) se întinde de la unităţile de acţionare a colectă rii ouă lelor

până la unităţile de evacuare a dejecţiilor (aceasta exclude sursa principală şi conexiunile pentrufiecare rezervor). Fiecare nivel de baterie este prevazut cu linie de apa, cu adapatori si cupita. Pe

fiecare cusca mai putin zona de cuibar si zona de spalare, exista cate 3 adapatori. Sistemul de

adapare este prevazut cu filtre, regulator de presiune, contor apa.

Bateriile sunt prevazute cu 1 carucior cu platforma pentru verificarea bateriilor, pentru accesul

operatorilor la nivelele de baterie superioare.

Bateriile sunt utilate conform norme europene cu: cuibar, stinghii, zona spalare, covoras cuibar,

covoras spalare, zone abrazive pentru tocirea sau ascutirea ghearelor.

Fiecare rand de baterie este dotat cu pastor electric, in total 4 pastori electrici.

Sistemul de colectare a ouălor

Numă r de elevatoare: 5

Numă r de unităţi motoare pentru elevatoare: 5

Numar de unitati motoare pentru actionarea benzilor de oua: 5

O unitate prevă zută cu motor cu viteza variabilă pentru acţionarea benzilor colectoare a ouă lelor.

O unitate de 0,5 cai putere, pentru acţionarea elevatoarelor. Sistemul de elevatoare preia ouale de

pe benzile de transport, situate pe fiecare rand si nivel de baterie si le transfera pe conveiorul

final.

Conveiorul final de transport al ouă lelor, cu o latime de 60 cm, are o capacitate de transport de

până la 60.000 ouă / oră si este confecţionat din bare de inox şi bare acoperite cu plastic. Acesta

transporta ouale de la hala la statia de sortare. Conveiorul in exterioriorul halei este acoperit cu

metal galvanizat. Lungime totala banda transportoare colectare oua in exteriorul halei: 10 m.

In hala, sub banda transportoare, exista o banda din polipropilena, model PPX-L-262, prin care

prin intermediul acesteia se recupereaza praful, ouale neformate care trec de elevatoare, etc.,astfel incit pardoseaua halei sa ramana intotdeauna curata.

Elevatoarele sunt prevazute cu un ventilator, care periodic, actionat de operatorul de hala, curata

automat eleavatoarele de depuneri sau praf. Elevatoarele cu ajutorul acestui sistem raman in

permanenta curate, iar timpul lor de viata va creste semnificativ.




40

Elevatoarele sunt prevazute pentru fiecare rand si nivel de baterie cu tavite din plastic, astfel incit

ouale neformate sau praful, pene, etc. Sa nu ajunga pe elevatoare si sa cada in aceste tavite.

Saptamanal operatorul va curata aceste tavite.

Pentru eliminarea acumularii oualelor in zonele de cuibare, sistemul este prevazut cu egg-savercomandat electronic.

Sistemul furajare

Numă r de carucioare: 5

Aceste carucioare de alimentare prevă zute cu 2 sau 4 guri sunt necesare pentru amestecul şi

distribuţia optimă a hranei. Ele sunt pozitionate la nivelul ultim de baterie, deasupra bateriei.

Pentru fiecare rand de baterie exista cate un carucior de furajare. La intervale de timp definite de

utilizatorul fermei, aceste carucioare se deplaseaza pe toata lungimea halei pentru a alimenta cu

furaj jgheabul de furajare, sau pentru a reimprospata furajul din jgheab.

În componenta acestui sistem mai intră şi o unitate de acţionare electrică de 0,75 cai putere / 1

buncă r, care poate fi folosită până la 10 etaje f ă ră pasarelă .

Fiecare carucior de furajare are 2 ventilatoare pe fiecare parte de câte 0,25 cai putere fiecare,

pentru curăţarea ouă lelor prin suflare.

STOCARE FURAJ

Numar silozuri: 1 – capacitate totala 15.000 kg

Silozul este din metal galvanizat prevazut teava incarcare pneumatica, usa vizitare.

TRANSFER FURAJ

Lungime spira: 18 m, diametru 90 mm.

Transferul furajului de la silozuri la coloanele de furajare se realizeaza prin intermediul a

18 metri de spira, cu un diametru de 90 mm, ce este actionata de un motor electric de 0,75 kW.

Motorul electric este prevazut cu senzor de plin.

Sistemul de evacuare a dejecţiilor

Numă r de unităţi de evacuare: 5Numar motoare de actionare: 5

Aceste unităţi de evacuare sunt confecţionate din oţel galvanizat, cu dispunere pe fiecare rând de

cuşti. Unitatile de evacuare sunt prevazute cu raclet de curatare din INOX, cu dispunere pe

fiecare rand si fiecare etaj de baterie.




41

În componenţa acestui sistem, regă sim role de aluminiu, ce sunt folosite la tensionarea automată

a benzii transportoare de dejecţii.

În afara acestor 4 unităţi de evacuare, avem şi 2 conveioare cu bandă cu lăţimea de 600mm,

având o rezistenţă de 250kg/cm2, o capacitate de încă rcare de 100kg/m, o viteza de 54m/min şi opantă maximă de 45% faţă de orizontală . Lungime banda transportoare ce preia dejectia de pe

baterii este de 14m, iar banda transportoare ce transporta dejectia la platforma/remorca este de

10m, cu o inaltime la capatul acesteia de 4m.

Unitatea de acţionare are 5 cai putere pentru fiecare banda Conveioarele in exteriorul halei sunt

acoperite cu metal galvanizat.

Panouri electrice de control

1 buc. pentru sistemul de alimentare (inclusiv control pentru silozuri)1 buc. pentru sistemul de evacuare a dejecţiilor

1 buc. pentru sistemul de colectare a ouă lelor şi conveioarelor de transport

Sistemul de uscare a dejecţiilor

Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime totală de 2.490 metri, tuburi ce sunt

dispuse de-a lungul cuştilor, pentru uscarea dejecţiilor. Eficienţa uscă rii dejecţiilor, depinde de

durata de folosire a echipamentelor şi de condiţiile climaterice (30 % - 40 % materie uscată ).

Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3 / oră , pentru fiecare gă ină , iar gă urile din tuburi au un

diametru de 5,7 mm şi sunt dispuse la fiecare 200 mm.

În componenţa acestui sistem, mai există şi un sistem de amestec al aerului cu dublă atenuare

fonică , cu apă ră toare împotriva că derilor de apă , cu conexiune flexibilă , ventilatoare centrifugale

cu acţionare prin curea, suporţi pentru izolarea vibraţiilor, control-box, uşa de acces, controler şi

senzor de temperatură . Capacitatea este de 22.000m3 /oră . Difuzoarele principale de distribuire a

aerului, sunt de formă rotundă şi sunt aşezate în faţă respectiv în spatele fiecă rui rând de baterii.

Acestea au conexiuni flexibile şi lame de la difuzor până la tuburile din PVC, suporţi din oţel,

pentru a evita condensarea, coturi şi conducte de coborâre.Microclimat

Tip ventilatie folosita: tunel




42

Ventilatoarele au rolul de a exhausta aerul viciat din hala pe timp de vara, si de a reimprospata

aerul din hala pe timp de iarna. Admisia de aer se face prin clapetii de admisie dispusi pe peretii

laterali ai cladirii.

Sistemul de ventilaţie este format din 10 ventilatoare, model EX50, cu şasiu galvanizat, motor de1 cai putere, ce furnizează un debit de 46.000 m3 / oră fiecare.

Ventilatoarele sunt prevazute cu jaluzele exterioare si plasa antivrabii.

Pe peretii laterali se monteaza 66 clapeti de admisie (1000x400) din material termoizolant.

Clapetii de admisie sunt prevazuti cu plasa antivrabii si trapa antilumina exterioara. Clapetii de

admisie sunt actionati de 1 motor de actionare, prevazut cu generator de impulsuri, pentru

deschiderea / inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de

admisie contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.

Pe peretele frontal si peretii laterali in exteriorul halei se monteaza 50 metri liniari de sistem de

racire cu panouri de racire tip fagure. Sistemul de racire este format din panouri, structura

metalica galvanizata, pompe apa, bazine apa de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin/

gol.

Componenta panourilor electrice şi componentele acestora:

o Panouri electrice pentru unităţile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire

o Panouri electrice pentru ventilatoare.

o Sistemul computerizat de management, ORION.

o Senzor temeperatura si umiditate

o Termostat

Echipament apa

Computer pentru sistemul de alarmare a furniză rii de apă .

Detectori pentru rânduri şi nivele.

Kit-ul de dozare (DOSATRON), model MEDIFLOW F16A. (contine filtru apa, contor apa,

regulator presiune, unitate dozare medicamente, vas barbotor medicamente)Iluminat

6 randuri de becuri, cu becuri de 11 Watt, rosii si albe

Total numar becuri: 210

Sistem reglaj intensitate luminoasa

Sistem de protectie la apa




43

Sortator oua RIVA EGG GRADER S90

Caracteristici tehnice:

• Constructie din Inox

• Capacitate de productie : 9000 oua/ora• In-line conveyor cu 3 randuri

• Poate separa ouale pe 4 sau 7 categorii de greutate

• Sistem de ovoscopare integrat

• Alimentare standard : 380 V / 50 Hz

• Instalatie imprimare date pe ou maxim trei randuri.

Autoutilitarea transport frigorific

Cresterea capacitatii de distributie a productiei realizate va fi asugurata in urma achizitionariiunei autoutilitate, avand o capacitate sarcina utila maxima de 1630 kg. In prezent, productia

realizata este distribuita utilizand transport specializat contractac de la terti.

Motor & cutie de viteze

- capacitate cilindrica 2402 cmc, injectie electronica directa cu rampa comuna 4

supape/cilindru, catalizator cu system de recirculare a noxelor;

- putere maxima 100CP/3500rpm;

- cuplu maxim 285Nm/1500rpm;

- norma antipoluare EURO4;

- Cutie de viteze manuala, 5+1 trepte, sincronizate;

Mase

- greutate totala 3500Kg;

- sarcina utila maxima: cca 1630 kg;

- sarcina maxima pe puntea fata: 1750 kg;

- sarcina maxima pe puntea spate: 2250 kg;

Dimensiuni

- lungimea totala: 5680mm;

- latime totala (cu/fara oglinzi): 2360/1974 mm;

- consola fata: 933 mm;

- consola spate: 997 mm;




44

- ampatament: 3750 mm;

- dimensiuni usa latelara (l x H): 1250 x 1465 mm;

- dimensiuni usi spate (l x H): 1540 x 1796 mm;

- latime intre contraaripi (spatiu util): 1390 mm;- inaltime spatiu util: 1885 mm;

- lungime maxima spatiu util: 3399 mm;

- dimensiuni spatiu util marfa ( L x l x H): 3399 x 1762 x 1885 mm;

- volum util: 11,29 mc;

Echipamente standard

- acoperis suprainaltat;

- airbag-sofer;

- usi spate nevritate;

- perete despartitor integral din tabla;

- usa culisanta lateral dreapta;

- faruri cu halogen reglate electric;

- al treilea stop spate;

- buzunare usa sofer si pasager;

- spatii depozitare bord cu capac, partea superioara;

- priza accesorii 12 V in bord;

- sistem “ Follow me home”

- support pet stanga/dreapta;

- carling tractare fata;

- oglinzi retrovizoare actionate manual cu brate scurte;

- aparatoare noroi-fata;

- aparatoare noroi-spate;

- echipament pornire la rece pana la -20C;- inele ancorare in spatiu de marfa;

- turometru;

- pachet fumatori (scrumiera si bricheta);

- parasolare sofer si pasager;

- roata de rezerva de dimensiuni normale;




45

- sistem de incalzire cu recirculare;

- inchidere centralizata dubla cu telecomanda;

- ABS + EBD;

- Discuri frana spate;- Aer conditionat;

- Baterie dubla;

- Geamuri laterale tenta verzuie;

- Lumini de zi cu pornire automata;

- Geamuri fata actionate electric;

- Radiocd cu 2 difuzoare si comenzi pe volan, cu mufa auxiliara MP3;

- Pachet 22 – scaune fata: scaun sofer ajustabil pe 6 directii, 3 locuri fata, cotiera scaun

ssofer, tapiterie stofa, tetiere reglabile;

Duba frigorifica

Duba frigorifica capacitate 12 mc

Sistem frigorific marca Thermoking tip V 200

Kit compresor pentru motorizare

Vitrine frigorifice, 10 buc.

Destinate pastrarii si prezentarii oualelor;

- usa este confectionata din sticla termoizolanta cu rama de aluminiu;

- vitrina are o etanseitate perfecta pastrand umiditatea aferenta produselor dvs. in asa fel incat

produsele isi pastreaza caracteristicile initiale;

- sunt dotate cu iluminare interioara pentru a asigura o buna vizibilitate a produselor;

- doatat cu sistem de inchidere securizat.

Detalii tehnice

Clasa 4

Temperatura °C +1/+10

tensiune/frecventa V/Hz 230

Consum kWh/24h 3.60

volum net Lt 260

volume brut Lt 290

Instalatie panouri solare




46

Panouri solare

Colectoarele solare cu tuburi vidate din sticla borosilicate si rezervor nepresurizat sunt

recunoscute, la nivel mondial, ca fiind cele mai fiabile si mai eficiente sisteme de incalzire a

apei. Functioneaza in perioada primavara-toamna, pe principiul termosifonarii, apa incalzita intuburi se ridica in rezervor si este inlocuita de un volum echivalent de apa mai rece.

Avantaje:

- Durata de viata mai mare decat sistemele clasice;

- Randament de 95%;

- Se conecteaza direct la sistemul de alimentare cu apa;

- Nu necesita lucrari de intretinere;

- Design compact si placut;

- Se pot monta pe toate tipurile de profile;

- Timp scurt de recuperare a investitiei.

Racordarea la retelele utilitare existente în zonă

Alimentare cu apa

Alimentarea cu apa se va face dintr-un put forat in incinta microfermei. Acesta va fi dotat cu un

rezervor de inmagazinare care va asigura debitul de consum si cel pentru incendiu si o instalatie

de ridicare a presiunii care va avea inclusa un filtru pentru purificarea apei.

Alimentare cu energie electrica

Se va face de la reteaua existenta in zona, prin racordarea la un punct de transformare existent la

aproximativ 350m printr-un cablu montat ingropat.

Evacuarea apei menajere

Pentru evacuarea apelor uzate se va utiliza un bazin vidanjabil de capacitate 10 mc (D = 2m, L =

3,2m) din rasina poliesterica armata cu fibra de sticla si intaritura metalica.

Apele uzate vor fi vidanjate periodic (maxim o data pe luna ape menajere; si zilnic in perioada de

curatare a halei) cu societate autorizata pe baza de contract.Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare,

refacere si folosire ulterioara;




47

Anul I

INDICATOR Luna 0 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 L

Taxe pentruobţ avize,acorduri,autorizaţiiProiectare siengineering

ConsultantaAsistentatehnicaOrganizare desantier

Retelesanitare +canalizareAlim. Energieelectr.-

bransam.Construcţii siinstalaţii: halapasariUtilaje,echipam.tehn.si funcţ. cumontajMontaj utilajtehnologic

Utilaje faramontaj siechipamentede transportDotari

Constructia halei are structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice contravantuite si este

realizata din ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt

Europrofile HEA, IPE.

Avantaje:

- structurile metalice sunt structuri cu o larga raspândire in România in ultimii ani pentru

majoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror estetica

modernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc.- pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar un

personal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota ±

0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier ci in

ateliere specializate.




48

- totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice

dimensiuni in peretii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete

vitrate mari pe fatadele cladirii, golurile de fereastra putând fi dimensionate in functie de

necesarul privind iluminatul natural, fara a fi limitate de conditii structurale.Cadavrele vor fi colectate in spatii frigorifice si eliminate prin firme specializate.

2.1.2 Parametrii cheie privind impactul potential generat de activitatea fermei

In tabelul nr. 2 de mai jos sunt prezentati parametrii cheie care se au invedere in legatura cu

impactul asupra mediului care ar putea fi generat deactivitatile fermei prin consum de resurse si

emisii poluante inclusiv miros sizgomot.

Tabelul nr. 2: Parametrii cheie legati de mediu pentru activităti principale din fermă

Activitatile principale din

ferma

Parametrii cheie legati de mediu

Consum Emisie potentiala

Adă postire animale:• sistemul de evacuare sidepozitare temporara (interna)adejectiilor produse

energie emisii in aer (NH3), miros,dejectii

Adă postire animale:• echipamentul de control simentinere a climatului interior• echipamentul de hră nire sialimentare cu apa de baut apasarilor

energie, hrană , apă zgomot, apă reziduală , praf,CO2,

Descă rcare si incă rcare pasari - Zgomot Descarcarea/depozitareanutretului combinat in buncare

energie Praf

Depozitarea temporara adejectiilor in vedereafermentarii

- emisii in aer, miros, accidentalinfiltratii in sol si in apafreatică

Aplicare pe camp a gunoiuluifermentat (fertilizare)

energie emisii in aer, miros, emisii deN, P si K, etc., in sol, apafreatică si apa de suprafată zgomot

Depozitarea celorlalte tipuride deseuri

mirosuri, poluare sol si apafreatica

Izolare mortalitati (depozitaretemporara carcase)

energie Miros




49

Descrierea conditiilor in care se va desfasura si evaluarea conformariiacestora cu cerintele BREF

ILF se prezinta in tabelele urmatoare din aceastasectiune.

2.2. DESCRIEREA PROCESELOR

Materialul biologic (puicute de 17 saptamani) va fi adus in hala specialpregatita. Pregatirea halei

consta in varuirea, curatarea, igienizarea si dezinfectiaacesteia si a instalatiilor interioare.

2.2.1. Adapostire si curatarea adaposturilor, colectarea si evacuarea dejectiilor

Sistemul de adapostire

Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 randuri si 5 nivele, sistemul de adapostire fiind

similar celui descris in BREF ILF, paragraful 4.5.1.5.3 - Custile etajate vertical cu benzi pentru

colectarea gă inatului si cu procedeu imbună tă tit de uscare fortată cu aer a dejectiilor.

Caracteristicile custilor:

- Lungimea unui sector- 762mm;

- Adancimea totala-630mm;

- Inaltimea in fata- 520mm;

- Inaltimea in spate- 520mm;

- Suprafata totala a custii- 4801cmp

Detaliile pentru bateria cu 5 nivele:

- Inaltimea totala a bateriei- 3922mm;

- Latimea totala a bateriei- 1600mm;

- Inaltimea totala a bateriei – 3552mm

Incarcarea pe hala:

- Numar de gaini pe compartiment- 6,25;

- Numar total de gaini- 40.000;

- Latimea de acces la hrana/gaina – 12,19 cm;

- Suprafata locuibila/gaina; 768 cmp

Numarul de sectiuni ale bateriilor: 6400 buc, model baterie: ZMEC 50 – MODEL 2010

Figura 3. Sistem de custi amplasate vertical cu banda pentru colectarea si uscarea fortata

cu aer a dejectiilor




50

Sistemul de evacuare a dejecţiilor

Numă r de unităţi de evacuare: 5

Numar motoare de actionare: 5

Aceste unităţi de evacuare sunt confecţionate din oţel galvanizat, cu dispunere pe fiecare rând de

cuşti. Unitatile de evacuare sunt prevazute cu raclet de curatare din INOX, cu dispunere pe

fiecare rand si fiecare etaj de baterie.

În componenţa acestui sistem, regă sim role de aluminiu, ce sunt folosite la tensionarea automată

a benzii transportoare de dejecţii.


având o rezistenţă de 250kg/cm2, o capacitate de încă rcare de 100kg/m, o viteza de 54m/min şi o

pantă maximă de 45% faţă de orizontală . Lungime banda transportoare ce preia dejectia de pe


10m, cu o inaltime la capatul acesteia de 4m.




51

Unitatea de acţionare are 5 cai putere pentru fiecare banda Conveioarele in exteriorul halei sunt


Sistemul de uscare a dejecţiilor

Acest sistem este format din tuburi de PVC cu o lungime totală de 2.490 metri, tuburi ce suntdispuse de-a lungul cuştilor, pentru uscarea dejecţiilor. Eficienţa uscă rii dejecţiilor, depinde de

durata de folosire a echipamentelor şi de condiţiile climaterice (30 % - 40 % materie uscată ).

Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3 / oră , pentru fiecare gă ină , iar gă urile din tuburi au un








pentru a evita condensarea, coturi şi conducte de coborâre.

Dejectiile solide vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata,acoperita, tip sopron,

prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.

Periodic, după mineralizare, dejecTiile de pasă re vor fi preluate de terTi si vafi utilizat la

fertilizarea terenurilor agricole din zonă , cu respectarea prevederilorOrdinelor comune nr.

344/708/2004, 242/197/2005 si 1182/1270/2006 aleM.M.G.A. si M.A.P.D.R. si STAS nr. 9450-

88, privind managementul reziduurilororganice provenite din zootehnie si Codului bunelor

practici agricole.




52

Figura 4. Schema unei instalatii cu de uscare fortată (pneumatică) a dejectiilor

Hala de productie va fi echipata cu :



- instalatii de ventilare ;- instalatii automate de hranire ;


Tehnologia de crestere a pasarilor va fi condus de un calculator carecontroleaza totate operatiile

din hala:

- ventilatia (turatia ventilatoarelor si deschiderea jaluzelelor);

- umiditatea si racirea aerului;

- sistemul de hranire;

- perioada de iluminare (3 cicluri/zi);

- alarme pentru temperatura, ventilatie, lipsa apa, lipsa furaja, etc.

Instalatia de furajare consta pentru fiecare hala dintr-un buncar de 15 tonepentru depozitarea

furajelor amplasate in exteriorul halelor si sitemul dedistributie al furajelor in interiorul halei.




53

Sistemul furajare

Numă r de carucioare: 5

Aceste carucioare de alimentare prevă zute cu 2 sau 4 guri sunt necesare pentru amestecul şi

distribuţia optimă a hranei. Ele sunt pozitionate la nivelul ultim de baterie, deasupra bateriei.Pentru fiecare rand de baterie exista cate un carucior de furajare. La intervale de timp definite de

utilizatorul fermei, aceste carucioare se deplaseaza pe toata lungimea halei pentru a alimenta cu

furaj jgheabul de furajare, sau pentru a reimprospata furajul din jgheab.

În componenta acestui sistem mai intră şi o unitate de acţionare electrică de 0,75 cai putere / 1

buncă r, care poate fi folosită până la 10 etaje f ă ră pasarelă .

Fiecare carucior de furajare are 2 ventilatoare pe fiecare parte de câte 0,25 cai putere fiecare,

pentru curăţarea ouă lelor prin suflare.

STOCARE FURAJ

Numar silozuri: 1 – capacitate totala 15.000 kg

Silozul este din metal galvanizat prevazut teava incarcare pneumatica, usa vizitare.

TRANSFER FURAJ

Lungime spira: 18 m, diametru 90 mm.

Transferul furajului de la silozuri la coloanele de furajare se realizeaza prin intermediul a 18

metri de spira, cu un diametru de 90 mm, ce este actionata de un motor electric de 0,75 kW.

Motorul electric este prevazut cu senzor de plin.

Instalatia de adapare asigura necesarul de apa fiind prevazut cu dozator de medicamente si

vitamine ce sunt asigurate preventiv efectivului, apa potabilă pentru pă să ri fiind la discreţie,

astfel: conducta de apa (Superflow 360°) se întinde de la unităţile de acţionare a colectă rii

ouă lelor până la unităţile de evacuare a dejecţiilor (aceasta exclude sursa principală şi

conexiunile pentru fiecare rezervor). Fiecare nivel de baterie este prevazut cu linie de apa, cu

adapatori si cupita. Pe fiecare cusca mai putin zona de cuibar si zona de spalare, exista cate 3

adapatori. Sistemul de adapare este prevazut cu filtre, regulator de presiune, contor apa.In principiu o gaina consuma pe zi 120 gr de furaj şi 230 ml apă potabilă .

Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de furajare consumate în cazul gă inilor

ouă toare sunt:

o 5,5 - 6,6kg/pasă re/ciclu în perioada de pre-ouat;

o 34 - 47kg/pasă re/an în cazul perioadei de ouat.




54

Consumul mediu zilnic de furaj variază între 146 gr/zi în perioada de pre-ouat şi 120 gr în

perioada de ouat.

Conform celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de adă pare consumate în cazul gă inilor

ouă toare este în raport 1,8 - 2,0, cantitate de apă exprimată în litri/kg furaj, ceea ce reprezintă urmă toarele:


- 83 – 120 l/pasă re/an în cazul perioadei de ouat; consumul mediu zilnic de apă potabilă

variază între 0,222 - 0,262 l/pasă re/zi.

Ventilatia halelor.

Tip ventilatie folosita: tunel




Sistemul de ventilaţie este format din 10 ventilatoare, model EX50, cu şasiu galvanizat, motor de

1 cai putere, ce furnizează un debit de 46.000 m3 / oră fiecare.



Clapetii de admisie sunt prevazuti cu plasa antivratii si trapa antilumina exterioara. Clapetii deadmisie sunt actionati de 1 motor de actionare, prevazut cu generator de impulsuri, pentru

deschiderea/inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de admisie

contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.



metalica galvanizata, pompe apa, bazine apa de 500 l fiecare, motoare electrice, senzori de plin /

gol.

Halele pentru gainile ouatoare nu se incalzesc.

Pe timpul verii, racirea halelor se va face cu ajutorul unui sistem pozitionat pe peretele frontal si

peretii laterali in exteriorul halei ce consta in montarea a 50 metri liniari de sistem de racire cu

panouri de racire tip fagure. Sistemul de racire va fi format din panouri, structura metalica

galvanizata, pompe apa, bazine de apa de 500l fiecare, motoare electrice, senzori de plin/gol.




55

Iluminatul halei se va realiza cu 210becuri de 11 Watt, rosii si albe asezate pe 6 randuri de

Sistemul este prevazut cu reglaj al intensitatii luminoase si cu protectie la apa

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 3, arata ca sistemulpentru adapostirea

animalelor este BAT.

Cerinte BAT

Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.1, pentru sistemul de crestere a pasarilor la baterii, BAT

este:

· Custile amplasate vertical cu banda pentru colectarea dejectiilor cu uscare imbunatatitafortata

cu aer, dejectiile fiind indepartate de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit

acoperit (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.1.5.3.) ;

· Reducerea consumului de energie (sectiunea 5.3.4 din BERF ILF) prin izolarea termica

ahalelor, optimizarea sistemului de ventilatie si folosirea becurilor economice pentruiluminare

Uscarea fortata a dejectiilor conduce la o reducere cu 70 - 88 % a emisiilor de amoniac (BREF

ILF, tabel 4.17).

2.2.2 Nutritie

Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale furnizate de fabrici dinexteriorul fermei. Se aplica

furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere.

Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje amplasat inexterior. Din buncarul mare,

furajul este preluat automat de un sistemtransportor cu spirala si distribuite in fata custilor cu

ajutorul unui carucior.

Hranirea se face non stop (ad libitum).

Se estimeaza un consum anual de aproximativ 1640 t nutreturi combinate.

Tabelul nr. 4: Determinarea cantitatii anuale de hrana

Categoria de

animale

Numar

de

animale/

serie

Numar

serii/an

Cantitate

medie de

nutreturi

[kg /cap/serie]

Cantitate

anual de

nutreturi[kg / an]

Gaini ouatoare Max 40 000 1 41 1 640 000




56

Se va aplica o hranire eficienta a pasarilor prin furnizarea cantitatii optimede energie neta,

aminoacizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentrucrestere.

Pentru reducerea excretiei de nutrienti (N si P) in dejectii, se va aplica unmanagement nutrional

care consta in aplicarea de retete de furaje diferite pe fazede crestere. In acest fel, se reducecantitatea de azot nedigerat sau catabolizat.

Masurile de furajare includ de asemenea, formule de diete bazate pe nutrientidigestibili

/disponibili, cu un continut redus de proteine si fosfor. Pentrureducerea cantitatii de nutrienti in

dejectii se vor utiliza enzime care cresc eficientaalimentara si imbunatatesc retinerea nutrientilor.

Compararea tehnicilor utilizate in ferma cu tehnicile BAT indicate in BREFILF se face pentru

doua categorii de indicatori:

- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitianutretului combinat pentru

fiecare categorie de animal)

- consumul de nutret

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 5, arata ca tehnicilede nutritie sunt

BAT.

Tabelul nr. 5: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie

Gainile sunt hranite dupa retete diferentiate pefaze ale ciclului de productie. Se utilizeazanutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de cresterea animalului

Faza 1 (17 – 40 saptamani):Proteina – 16,2 %Fosfor total – 0,52 %Faza 2 (peste 40 saptamani)Proteina – 15,2 %Fosfor total – 0,48 %

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 siSectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6Faza 1 (18 – 40 saptamani)Proteina – 15,5 – 16,5 %Fosfor total – 0,45 – 0,55 %Faza 2 (peste 40 saptamani)Proteina – 14,5 – 15,5 %Fosfor total – 0,41 – 0,51 %

b) Consum de nutret

Consum mediu de nutret de 41 kgfuraj/loc/an.

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul3.2,cantitatea de furaj/loc/an este de:· 34 – 47 kg pentru gaini ouatoare in perioadade




57

productie;· 22 – 29 kg pentru puii de gratar.

2.2.3 Asigurarea apei de baut

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentruadapatul pasarilor si igienizarea

spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.

Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prinintermediul unui foraj, amplasat

langa filtrul sanitar.

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=10 mc) din rasina poliesterica armata cu

fibra de sticla si intaritura metalica, subteran.

DistribuTia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o reteade conducte din PE

cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.Instalatia de adapare din interiorul fiecarei hale consta in montarea a 3 adapatori pe fiecare cusca.

Nu se utilizeaza apa recirculata sau refolosita.

Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:

- varsta si greutatea animalului;

- starea de sanatate;

- temperatura apei;

- temperatura ambientala;

- reteta furajului;

- tipul si starea sistemului de adapare.

Necesarul de apa

Elemente de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:

· capacitatea fermei: 40 000 capete/serie;

· nr. serii/an: 1;

· numarul de angajati: max 10;

· suprafata (totala, construita, spatii verzi, etc.).

Structura necesarului de apa:

· apa pentru adapatul gainilor;

· apa pentru igienizarea halelor

· apa in scop potabil si igienico – sanitar;




58

· apa pentru spalarea platformelor;

· apa pentru stropit spatii verzi.

Presiunea necesara:

Consum menajer- H nec = Hg +Hp+Hu (mcA)H nec = 7+2+3 = 12 mcA

Proces tehnologic

H nec = 45 mcA

Ho = 55 mcA

Caracteristici grup pompare: Q = 1,18 mc/h;

H1 = 55 mcA

Dimensionarea instalatiilor sanitare interioare s-a facut pe baza debitului de calcul stabilit pe

baza de echivalenti conform STAS 1478/90 cu formula qc = a x b x c √E, unde:

a = 0,15 pentru apa rece, 0,23 pentru apa calda

b = 1,0 pentru apa rece, 0,7 pentru apa calda

c = 1,6

E = suma echivalentilor

WC 5x0,5 = 2,5 apa calda -

Lavoar 5x0,35 = 1,75 apa calda 1,75

C dus 3x1 = 3,00 apa calda 3,00

Ear= 7,25 Eac= 4,75

Debit apa rece:

qc = 0,15 x 1 x 1,6√7,25 = 0,64 l/s

Acest debit poate fi asigurat de o conducta 0,40 x 2,3 mm, v = 0,7 m/s

i = 45 mmCA/m

Debit apa calda :

qc = 0,23 x 0,7 x 1,6√7,25 = 0,56 l/sAcest debit poate fi asigurat de o conducta 0,32 x 3 mm, v = 1,05 m/s

i = 45 mmCA/m

Presiunea necesara

Hc= Hg +Hp+Hu (mcA)

H nec = 7+2+5 = 14 mcA




59

Necesarul de apa calda; G x N /10 = 30 x 10 x 3,1 = 93 l/h

Dimensionare statie hidrofor:

Pentru o productie a 40.000 gaini ouatoare, conform STAS 1343

V = 250 x qp x [ (Hp +10)] / (Ho-Hp)N (l)V = 250 x 0,18 x[(45+10)]/(55-45) 10 = 24,75 l

Dimensiuni vas tampon V = 150(10+qp)

V = 150(10+0,05) = 1505 l

Folosinte si norme de consum:

· Metabolism : 78 l/loc/an;

· Spalari hale : 5 l /m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12);

· Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;

· Spalari platforme (de 5 ori pe an): 1,5 l/m2;

· Stropit spatii verzi ( de 10 ori pe an) : 8 litri/m2.

Timpul de funcţionare – 365 zile/an, 24 ore/zi .

Capacităţi nominale :

Număr personal angajat – 10 cu un consum specific de 50 l/om/zi, fiind inclus şi

consumul pentru filtrul sanitar;

Proces tehnologic de creştere a păsărilor adulte (găini ouătoare), proces ce durează

59 să pt ămâni :

• 365 zile /an pentru creşterea păsărilor adulte – găini ouătoare;

• 21 zile pentru spălări şi igienizări hale;

• Capacitatea proiectat ă - 40.000 locuri;

• Consum specific de apă – 230 ml apă /cap/zi;

• Suprafa ţ a hală utilizat ă pentru creştere – S = 1604,54 mp;

• Consum specific de apă pentru spălări şi igienizări hale – 20 l/mp..

Debitele specifice evacuate s-au calculat în conformitate cu prevederile SR 1846/2006,

după formula Quz = Qs.

NECESARUL DE APĂ

UMConsummenajer

Consum tehnologicTOTALconsumul

pasarilorigieniză ri şispalari hale

Necesar apă mc/an 183 3.358 32 3.573




60

l/s 0,006 0,106 0,027 0,139

Qnzi med mc/zi 0,500 9,200 1,528 11,228l/s 0,006 0,106 0,027 0,139

Qnzi max mc/zi 0,650 11,960 1,987 14,597

l/s 0,008 0,138 0,034 0,180Qnorar max

mc/h 0,054 0,997 0,248 1,299l/s 0,015 0,277 0,069 0,361

CERINŢA DE APĂ

UMConsummenajer

Consum tehnologicTOTALconsumul

pasarilorigieniză ri şispalari hale

Cerinţă apă mc/an 231 4.248 41 4.519

l/s 0,007 0,135 0,034 0,176

Qszi med mc/zi 0,633 11,638 1,933 14,204

l/s 0,007 0,135 0,034 0,176Qszi max

mc/zi 0,822 15,129 2,513 18,465l/s 0,010 0,175 0,044 0,228

Qsorar max mc/h 0,069 1,261 0,314 1,643l/s 0,019 0,350 0,087 0,457

DEBITE DE APĂ UZATĂ

UMConsummenajer

Consum tehnologic

TOTALconsumulpasarilor

igieniză ri şispalari hale

Debit apa

uzată

mc/an 231 0 41 271

l/s 0,007 0,000 0,034 0,041

Quzzi med mc/zi 0,633 0,000 1,933 2,566l/s 0,007 0,000 0,034 0,041

Quzzi max mc/zi 0,822 0,000 2,513 3,335l/s 0,010 0,000 0,044 0,053

Quzorar maxim mc/h 0,069 0,000 0,314 0,383l/s 0,019 0,000 0,087 0,106

Quzorar minim mc/h 0,003 0,000 0,016 0,019l/s 0,001 0,000 0,004 0,005

Conform BAT cantitatea de apă consumata este specificata in tabelul de mai jos.

Sursa valorii limita Valoarea limita Performanta companiei propusă

BAT - Ferma pasari 83 ÷120 l/pasare/an 112 l/pasare/an

Reglementarile BAT recomanda un nivel de ventilatie de minim 5-12 mc/pasare/h vara si 0,5-0,6mc/pasare/h iarna.




61

Cerinta de apa

Cerinta de apă este cantitatea de apă care trebuie prelevată dintr-o sursă pentru satisfacerea

necesarului (nevoilor) rational de apă ale unuibeneficiar/utilizator.

Cerinta de apa se determina tinand seama de necesarul de apa, depierderile de apa din aductiunesi reteaua de distributie si de nevoile tehnologiceale sistemului de alimentare cu apa.

Gradul de recirculare a apei = 0%

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 6, arata ca tehnicilede adapare sunt

BAT.

Tabelul nr. 6: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea la ferma Cerinte BAT

a) Apa de baut

Hala are 1 linie de adapare pe fiecare nivel,fiecare linie Instalatia va fi dotata cu debitmetruelectronic si sistem de dozare a medicamentelor.

Reducerea consumului de apa de baut nu esteconsiderata o masura practica. Este obligatoriusase asigure accesul permanent la apa pentrugaini.

Consumul specific este de 78 l/loc/an. Consum mediu pt. apa de baut:· 10 l/cap/ciclu pentru puicute pana la intrarea inproductie· 83 – 120 l/loc/an pentru gaini ouatoare.(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11).

b) Curatarea si igienizarea boxelor

Hala se spala cu masina sub presiune folosind

apa la temperatura naturala si dezinfectanti.

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de

productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)Se urmareste realizarea celei mai mici cantitatide apa care sa asigure curatenia.

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa simentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea5.2.3).

Consumul specific de apa de spalare este de0,005 m3 / m2.

Consumul mediu de apa pentru curatenie:0,01 m3 / m2(BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.3.12).

c) Monitorizarea consumului de apa

Halele sunt dotate apometre pentru controlulfurnizarii apei de baut fiind posibilamonitorizarea consumului de apa

Evidente privind consumul de apa. (BREF ILFSectiunea 5.2.3).

Scurgerile se detecteaza prin control vizual sieventualele defectiuni se remediaza cat mairepede posibil

Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILFSectiunea 5.2.3).




62

2.2.4 Asistenta sanitar-veterinara

Asistenta veterinara este asigurata de catre medicul veterinar din ferma simedicul veterinar

epizootolog.

2.2.5 Sistemul de stocare, tratare si eliminare a dejectiilor

Conform celor prezentate anterior, dejectiile solide sunt colectate cu ajutorul a 5 unităţi de

evacuare actionate de 5 motoare.


având o rezistenţă de 250kg/cm2, o capacitate de încă rcare de 100kg/m, o viteza de 54m/min şi o

pantă maximă de 45% faţă de orizontală . Lungime banda transportoare ce preia dejectia de pe


10m, cu o inaltime la capatul acesteia de 4m.Unitatea de acţionare are 5 cai putere pentru fiecare banda Conveioarele in exteriorul halei sunt


Sistemul de uscare a dejecţiilor este format din tuburi de PVC cu o lungime totală de 2.490

metri, tuburi ce sunt dispuse de-a lungul cuştilor, pentru uscarea dejecţiilor. Eficienţa uscă rii

dejecţiilor, depinde de durata de folosire a echipamentelor şi de condiţiile climaterice (30 % - 40

% materie uscată ).

Sursa de aer, are un debit de 0,5 m3/oră , pentru fiecare gă ină , iar gă urile din tuburi au un








pentru a evita condensarea, coturi şi conducte de coborâre.Pentru depozitarea temporara a dejectiilor va fi amenajata o platformabicompartimentata cu

suprafata utila de 286 m2. Platforma cu o capacitate totalade 875 m3 va fi betonata si acoperita,

tip sopron. Pentru colectarea levigatului,platforma va fi prevazuta cu o basa de colectare cu V =1

m3.




63

Periodic, după mineralizare, dejecTiile de pasă re vor fi preluate de terTi si vafi utilizat la



88, privind managementul reziduurilororganice provenite din zootehnie si Codului bunelorpractici agricole.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 7, arata ca tehnicilede adapare sunt

BAT.

Tabelul nr. 7: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor

Activitatea la ferma Cerinte BAT

Dejectiile sunt colectate pe o bandă rulanta si

depozitate temporar pe o platformabicompartimentata, betonata si acoperita, tipsopron.

Depozitele pentru dejectii trebuie sa aiba o

capacitate suficienta pana cand pot fi aplicatepe teren.Dejectiile uscate trebuie stocate in soproane cupodea impermeabila si ventilare suficienta.(BREF ILF Sectiunea 5.3.5)

Continutul de substanta uscata: 60%Cantitatea de dejectii : 20 kg/loc/an

Continutul de substanta uscata: 60 – 70%pentru sistemul de uscare fortata a dejectiilorpe benzi rulante;Cantitatea de dejectii: 20 kg/loc/an(BREF ILF Sectiunea 3.3.1.1, tabel 3.26).

2.2.6 Ape de spalare si menajere

Apele rezultate de la spalarea halelor si apele menajere de la filtrul sanitar,sunt colectate separat

in bazinul vidanjabil cu V = 10m3.

Periodic, apele uzate sunt vidanjate si tratate intr-o statie de epurareautorizata.

Tabelul nr. 8: Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate


Colectare separata in bazin vidanjabil. Apele uzate, care inseamna amestecul de ape despalare, ape menajere si ape pluviale care au fost

contaminate cu dejectii, pot fi amestecate cudejectiile lichide sau semisolide si gospodarite inacelasi fel. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)

Tratare in statie de epurare a unui operatorautorizat (pe baza de contract).

Apa uzata menajera poate fi evacuata fie prinsistemul local de canalizare sau colectata sitransportata pe alte cai sau tratata altfel (de ex. Prininstalatiile de tratare conectate la canalizareaamplasamentului) urmate de evacuarea directa in




64

apele de suprafata. (BREF ILF sectiunea 4.12.1)2.2.7. Energie

Utilizarea de energie la fermele de pasari este legată de distribuireafurajelor, alimentarea cu apa,

iluminare, incă lzire, ventilatie si colectare oua.

Lumina zilei trebuie utilizata la maxim, dar trebuie utilizat si iluminatul artificial.

Exemple privind consumul de energie sunt date in BREF ILF sectiunea3.2.3.1.

Tabelul nr. 9: Consumul estimat de energie

Activitate Consum energie[Wh/cap/zi]

Consum energie pe

ferma

[MWh/an]

Iluminat 0,28

Furajare 0,65 Ventilare 0,29

Conservare oua 0,32

TOTAL 1,34

Cele mai mari oportunită ti pentru economia de energie pot fiierarhizate in ordinea priorită tii

astfel:

1. incă lzire

2. ventilatie

3. iluminat

4. preparare hrană .

Mă surile operationale generale de reducere a consumului de energie infermele de pasari sunt:

- Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature ambientale;

- Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapostpentru a oferi un bun control al

temperaturii si pentru a realiza rateminime de ventilare iarna;

- Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa sicuratarea conductelor si

ventilelor;

- Aplicarea iluminarii cu energie redusa.Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scă zut consum posibil de energiepentru o rată de volum

de aer si pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cuturtie scă zută utilizează mai putină

energie decat acele care operează la turatieridicată .




65

Semnificative reduceri in consumul de energie pot fie realizate cu un sistemcombinat pentru

controlul sistemelor de incă lzire si ventilatie, optim adaptat lacerintele animalelor.

2.2.8 Alte activitati

Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor si aaltor utilaje de transportnu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, fermanu detine depozit propriu de carburanti si

nici atelier mecanic.

2.3. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permitautilizarea sa in viitor, se

vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative intimpul actiunii de inchidere si sa se

minimizeze impactul potential remanent dupaincetarea activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedereredarea amplasamentului

intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si sebazeaza pe urmatoarele elemente:

- spă larea si dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane: vidanjabil,

basa, canale colectoare si bazine colectoare;

- spă larea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea apelor uzate rezultate din spă larea structurilor subterane sisupraterane;

- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;

- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere siindustriale.

Tabelul nr. 10: Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea dinfunctiune in conditii de

siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara.Camine de vizitare.Bazin de colectare a apelor uzate

Dejectii, apeuzate

Golirea preliminara, spalarea siigienizarea retelei de canalizare

Tabelul nr. 11: Structuri supraterane

Cladire sau alta structura Materialepericuloase

Alte pericole potentiale

Hale de productie, platformadejectii, alte cladiri.

Nu Nu exista alte pericolepotentiale pentru mediu




66

Pe amplasament nu exista zone de depozitare a deseurilor periculoase.

Tabelul nr. 12. Zone in care se preleveaza probe

Zone/ localizariin care se

preleveaza probe

Motivatie

Eventual, din jurul structurilorsubterane

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiectdoar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului,deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot sifosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cuvulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conforminventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 alMMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Nu este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum sepoate realiza incetarea

activitatii cu minimum de risc pentru mediu.

Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inaintaARPM Galati solicitarea de

obtinere a autorizatiei pentru incetarea activită tii.

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

· Cură tarea si dezinfectarea halelor

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectareahalelor de productie

respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulariobisnuite, mai putin actiunile de

pregatire a halelor pentru repopulare.

· Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: bazin

vidanjabil, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut deresturi de dejectii

rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

· Spă larea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare. Dupa golirea bazinelor se va

face spalarea acestora iar apa rezultata va fi deasemenea vidanjata

· Demolarea halelor si a celorlalte structuri supraterane.In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreascademolarea

tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;

- se va obtine autorizatia de demolare;




67

- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si inconformitate cu toate normele de

securitate specifice;

- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitatecu regulile aplicabile

pentru gestionarea deseurilor, in bazaprevederilor din proiectul de demolare.· Gestionarea materialelor de constructie periculoase.

In componenta cladirilor de pe amplasament nu sunt materiale periculoase.

· Colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere siindustriale.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurileramase in incinta vor

fi colectate si eliminate corespunzator.

3. DESEURI

In fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor, principalele tipuri dedeseuri (care in cazul

altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza teoretic printr-ofolosire judicioasa a materiilor

prime) sunt dejectiile si cadavrele de animale. Incazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare

a cantitatilor anuale produse,acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de

hrana si deapa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/

adapare/ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitelenormale se

realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative sidepind de activitatile

conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoareledeseuri:

- deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta

-cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01;

- dejectii solide – 02 01 06;

- deseuri de ambalaje de medicamente sau vaccinuri rezultate dinactivitatea de asistenta

veterinara – 02 01 09;

- cadavre de animale - 02 01 02.3.1. TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE

3.1.1. Tipuri si cantit ăti de deseuri rezultate în perioada de executie

Deseuri inerte si nepericuloase

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru EvidenTa gestiunii deseurilor si pentruaprobarea listei

cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabilesteobligativitatea pentru agentii




68

economici si pentru orice alti generatori de deseuri,persoane fizice sau juridice, de a tine evidenta

gestiunii deseurilor.

Conform listei mentionate, deseurile din constructii se clasifică după cumurmează :

_ 01.04.08 deseuri de piatră si spă rturi de piatră ;_ 17.01.07 beton, că ră mizi, materiale ceramice;

_ 17.02.01 lemn;

_ 17.02.02 sticlă ;

_ 17.02.03 materiale plastice;

_ 17.04.07 amestecuri metalice;

_ 17.09.00 deseuri amestecate de materiale de construtie.

Examinind lista de mai sus, se constată că nu apar deseuri periculoaseintrucat această categorie

de deseuri nu se generează prin lucrările de constructieproiectate.

Deseurile de lemn, sticlă , materiale plastice se incadrează in categoriadeseurilor menajere; sunt

generate de personalul de executie a lucră rilor deconstructii.

Deseurile de piatră si spă rturi de piatră , beton, că ră mizi, materiale ceramicesunt deseuri

provenite din activitatea de renovare a cladirilor.

Deseurile amestecate de materiale de constructie sunt deseuri provenite dela surplusul de

materiale de constructii: constructiile vor fi realizate după normelede calitate in constructii astfel

incat cantită tile de deseuri rezultate să fie limitate laminim.

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatiispecial amenajate in

incintă , selectate si evacuate periodic la gropile existente saudupă caz reciclate.

3.1.2. Tipuri si cantit ăti de deseuri rezultate în perioada de exploatare

Tipurile si cantitatile de deseuri generate din activitatea de crestere apasarilor sunt prezentate in

tabelul urmator:

Tabelul nr. 13: Tipurile si cantitatile de deseuri generate

Nrcrt

Coddeseu

Denumiredeseu

Sursa/provenienta

Cantitatea Stareafizica

1 20 03 01 Deseurimenajere

Intreaga unitate Cca 500kg/an

solida

2 02 01 02 Cadavre deanimale(mortalitati)

Procesul decresteregainiouatoare

Cca 1tone/an

solida

3 02 01 06 Dejectiianimaliere Procesul decresteregainiouatoare

400 m /an solida




69

4 02 01 09 Deseurimedicale Activitatea deasistentamedicala

Cca 50kg/an

solida

Fundamentarea volumului de dejectii

Cantitatea de dejectii anuala = 20 kg/loc

Capacitate ferma : 40 000 capete/serie

Cantitatea totala de dejectii = 20 kg/loc x 40 000 capete/serie x 1 serie/an

= 800 t/an (la o umiditate de aproximativ 60% substanta uscata)

800 t/an : 0,5 t/m3 =400 m3/an

3.2. MODUL DE GOSPODARIRE A DESEURILOR

Modul de gospodă rire a deseurilor se prezintă sintetic in cele ce urmează .

Tabelul nr. 14: Modul de gospodărire a deseurilor

Tip deseu Cod deseu

Mod de colectare / evacuare

Menajer 20 03 01 In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevă zutecu containere de tip pubelă . Periodic acestea vor fi golite demasinile de salubritate. Se vor incheia contracte cu unită Tilespecializate pentru colectarea deseurilor menajere.

Dejectiianimaliere

02 01 06 Dejectiile se evacueaza periodic din hale. Se depoziteaza temporarpe o platforma special amenajata. Se valorifica in agricultura cafertilizant

Deseurimedicale

02 01 09 Ambalajele de medicamente sau vaccinuri rezultate din activitateade asistenta veterinara se colecteaza separat de medicul veterinar si

se elimina prin firme specializate Cadavre deanimale

02 01 02 Se depoziteaza temporar intr-o lada frigorifica si se elimina prinfirme specializate

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI

DEREDUCERE A ACESTORA

4.1. IMPACTUL IN TIMPUL PERIOADEI DE CONSTRUCTIE

Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarelelucrari:

· lucrari de constructie a cladirii ad-tive, a halei de crestere a gainilor ouatoare, filtrului sanitar,

sectoruluide colectare a oualor, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide,gospodariei de

apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

· montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor(adapare, hranire,

iluminare, climatizare).





70

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vorgenerea doar niveluri

reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice dindemolari si constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotuluiastfel incat efectul

acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.

In perioada de executie, impactul este nesemnificativ.

4.2. APA

4.2.1. Conditiile hidrogeologiceale amplasamentului

In judetul Galati, varietatea litologica, tectonica si structurala, specificaunitatii de relief,

influenteaza in mod direct distributia si caracterulapelor subterane.

Municipiul Galaţi este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului

Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică şi 28° 02' longitudine estică . Situat pe malul stâng al

Dună rii, ocupă o suprafaţă de 246,4 km2, la confluenţa râurilor Siret (la vest) şi Prut (la est),

lângă Lacul Brateş, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră . Cel mai apropiat oraş este Bră ila,

la doar 15 kilometri spre sud. Oraşul se întinde pe trei terase: Valea oraşului, cu altitudine între 5

- 7 m şi altele două , trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m

(nucleul oraşului medieval, actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40

m (oraşul modern). Viaţa comunităţilor umane a fost influenţată în mod direct de că tre Dună re,

cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de

6.199 mc/s, după ce primeşte în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai

mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul î şi continua drumul spre Marea Neagră după ce

primeşte, în avalul porturilor din Galati, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele

Dună rii au o variaţie importantă , în funcţie de anotimp şi an, cu valori maximale în luna mai

(18.000 - 19.000 mc/s) şi minimale in cursul verii (2.000 - 2.450 mc/s). Datorită senalului adânc

până în zona oraşului Bră ila, Dună rea este declarată maritimă .

Suprafata totala ocupata de ape si balti la nivelul judetului Galati este de 13019 ha.Zona studiata este amplasatala la cca. 4 km nord de fluviul Dunarea, cca.4 km est de lacul Brates

si cca. 2,5 km vest de raul Prut.

Principalele cursuri de apa care strabat judetul Galati si care sunt in apropierea zonei analizate

sunt: Dunarea si Prutul

Cursuri de apa care strabat jud. Galati




71

Curs de apa Lungime totala pe teritoriulRomaniei (km)

Lungime in jud. Galati (km)

Dunare 1075 20Prut 742 121

Principalele lacuri si balti.

La cca. 4 km nord-vest de amplasament se afla Lacul Brates cu o suprafata de 2400 ha.

Alte lacuri si balti sunt aferente luncii joase a Prutului Inferior si sunt mai indepartate de zona

analizata.

Din punct de vedere geomorfologic terenul face parte din unitateageomorfologica majora -

Campia Romana - cu un relief in general plan, cu zonelargi ridicate sau coborate specifice

zonelor de cimpie, datorate depuneriloreoliene.

Litologic terenul este constituit din depozite eoliene (loess), cu grosimi maimici de 5,00 m. care

stau peste depozite aluvionare constituite din nisipuri finprafoase si nisipuri medii cu indesare

medie sau afanate.

Hidrologic, primul nivel freatic este cantonat in orizontul nisipos laadancimi de 3,50 - 5,00 m., in

functie de cota terenului, si are caracter ascensionalin perioadele ploioase aceasta urcand cu cca.

1,00 m.

In zona propusa pentru implementarea proiectului, calitatea apei esteposibil sa fie afectata de

doua categorii majore de factori de stres fizici si chimici:• tipul de mineralizatie al zonei;

• folosirea fertilizantilor in agricultura.

Nu a fost investigata calitatea apei freatice de pe amplasament.

4.2.2. Hidrologia amplasamentului

Principala artera hidrografica ce strabate judetul Galatisi care dirijeazaaproape intregul regim

hidrologic este Fluviul Dunarea. Extremitatea estica a judetului esteocupata de bazinul Prutului

care, prin suprafata lui redusa, nu prezinta mareimportanta sub aspect hidrologic.

Caracteristicile hidrografice şi hidrogeologice sunt în strânsă legă tură cu condiţiile geologice şi

geomorfologice specifice zonei studiate, precum şi cu condiţiile de climă excesiv continentale;

Apa subterană are nivelul hidrostatic situat la adâncimi de cca. 14,0 m faţă de cota terenului (din

fântânile din zonă ), fiind cantonată în lunca Siretului şi are în general nivel ascensional, cu debite

oscilând între 0,2 şi 13,3 l/s;




72

- Apa subterană prezintă , în timp, variaţii mici pe verticală , în funcţie de cantitatea de precipitaţii

că zute.

Pe amplasamentului fermei de gaini ouatoare nu exista ape de suprafata.

4.2.3. Alimentarea cu apa

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentruadapatul pasarilor si igienizarea

spatiilor de productie la sfarsitul fiecarui ciclu.

Sursa de apa o constituie subteranul de adancime exploatat prinintermediul unui foraj, amplasat

langa filtrul sanitar.

Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un rezervor (V=1505 litri) din beton,suprateran.

DistribuTia apei la utilizatorii interni ai obiectivului, se va face printr-o reteade conducte din

polipropilena reticulara (PP-R) cu Dn = 25 - 40 mm in lungime de circa 150 m.

Pentru canalizarea menajera se vor folosi tevi din polipropilena ignifugata, iar pentru racordul la

canalizare tevi PVC – KG.

Obiectele sanitare vor fi echipate cu organe de inchidere, robineti de trecere cu sfera si baterii

monocomanda. Conductele vor fi izolate cu tub Armaflex (legaturile) si cochilii din vata

minerala casetate cu folie din aluminiu (coloane si distributia).

4.2.4. Managementul apelor uzate

Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului suntreprezentate de :

- utilajele de transport ;

- activitatea umana.

Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri decarburanti sau uleiuri minerale.

Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti cu impactasupra apelor prin :

- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoarepot fi antrenate de vant

si ploi sau pot genera levigat care sa afectezeapele de suprafata sau subterane ;

- evacuarile fecaloid – menajere ale organizarii de santier pot si ele afectacalitatea apelor desuprafata sau subterane daca grupurile sanitare suntimprovizate.

Surse de poluanti pentru ape in perioada de exploatare

In perioada de exploatare sursele de poluare a apelor sunt reprezentatede :

- utilajele de transport ;

- apele uzate menajere si rezultate de la igienizarea halei.




73

Utilajele de transport pot cauza poluarea apelor prin scurgeri decarburanti sau uleiuri minerale.

Ape uzate rezulta de la filtrul sanitar si din igienizarea halelor la sfarsitulfiecarui ciclu de

productie.

Apa menajera rezultata de la grupurile sanitare si dusurile amplasate infiltrul sanitar este si ea unpotential poluator daca sistemul de canalizare nufunctioneaza corespunzator sau daca este

evacuata in mediu, in loc sa fie dirijatacatre reteaua de canalizare.

Pentru calculul volumului de ape uzate s-au utilizat urmatorii coeficienti derestitutie:

- 0,9 pentru apele uzate rezultate de la spalarea halelor ;

- 0,8 pentru apele uzate rezultate de la grupurile sanitare din cadrulamplasamentului.

Tabel 15. Ape uzate rezultate in perioada de exploatare

Folosinta Debit anual Preepurare Restitutie Calitate

Igienico-sanitarapersonal

231m /an Depozitarein bazinvidanjabil

Statie deepurare

Conform limitelorimpuse princontractul de epurare a eploruzate

Apa pentruspalareahalelor

41 m3 /anDepozitarein bazinvidanjabil

Statie deepurare

Conform limitelorimpuse princontractul deepurare a eploruzate

272 m /an

Total apa azata 272 m3 /an

Sistemul de colectare a apelor uzate

Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar vor fi colectate printr-oretea de canalizare

realizata din conducte de polipropilenacu Dn = 110 mm in bazinul vidanjabil.

Reteaua de canalizare pentru colectarea apelor uzate rezultate de laspalarea halei consta dintr-o

conducta din PVC-KG (Dn = 110mm) carecolecteaza apele uzate din hala si le evacueaza in

bazinul vidanjabil.

Locul de descarcare al apelor uzate

Periodic, apele uzate (menajere si rezultate de la spalarea halelor) vor fividanjate, transportate si

tratate intr-o statie de epurare autorizata.

4.2.5. Prognoza impactului in faza de exploatare




74

In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu si /sau a sanatatii oamenilor

este nesemnificativ, in conditiile in care se respecta:

· prevederile proiectului;

· tehnologia de executie;· tehnologia de exploatare.

Apele uzate generate pe amplasament pot polua solul si apele freatice si desuprafata prin:

· fisurarea sistemul de etansare al platformei de dejectii;

· fisurarea conductele de canalizare.

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe inapele de suprafata

sau subterane.

In ce priveste eventualele pierderi, se au in vedere urmatoarele:

a) apele uzate tehnologice sunt ape de spalare a halei care nu contincantitati mari de poluanti,

b) sistemul de colectare a acestora va fi nou si va fi bine intretinut, facandimprobabila aparitia de

exfiltratii,

c) se va mentine curatenia riguroasa pe platformele din jurul cladirilornepermitandu-se venirea in

contact a apelor meteorice cu eventuale resturi dedejectii. In acest fel, se inlatura riscul de

patrundere a apelor uzate in apa freatica.

De altfel, aceste ape nu sunt considerate a constitui un risc pentru calitatea apelorfreatice iar

folosirea lor directa la udarea terenurilor agricole este o practicarecunoscuta ca BAT.

In concluzie, activitatea din ferma nu va avea impact asupra apelor.

4.2.6. Masuri de diminuare a impactului in timpul exploatarii

Masurile luate prin proiect pentru protectia factorului de mediu apa sunt:

· Apele uzate sunt evacuate printr-o retea de canalizare care colecteaza separat apele uzate de la

corpul administrativ si apele rezultate de la spalarea si dezinfectia halei la sfarsitul fiecarui ciclu

de productie, intr-un bazin, etans, cu volumul total de 10 mc.

Etansarea se va face cu geomembrana;· Apele uzate se vidanjeaza de firme autorizate ori de cate ori este nevoie;

· Platforma de depozitare a dejectiilor este betonata, acoperita (tip sopron) si prevazuta cu zid

perimetral, rigole si basa de colectare a levigatului. Etansarea bazei depozitului va fi realizata cu

geomembrana.

Este necesar ca utilajele de exploatare si mijloacele de transport:




75

_ sa fie verificate tehnic si să nu prezinte defectiuni prin care să aibă locscurgeri de motorină ,

uleiuri etc.

_ alimentarea cu motorină si schimbul de ulei se va face in locuri specialamenajate (garaje,

ateliere)._ reparatiile se vor executa in ateliere speciale;

_ spalarea autovehiculelor se va face in spă lă torii special amenajate, cuconditii speciale de

protectie si colectare a apelor;

_ orice utilaj sau autovehicul care nu prezintă sigurantă in exploataredin punct de vedere al

protectiei mediului va fi oprit sa lucreze;

_ mecanicii de utilaje si soferii vor fi instruiti in acest sens.

Activitatea umana

In fapt, ea este cea care influenteaza in mod direct toata strategia deexploatare, monitoring si

eficienta a masurilor de prevedere luate prin solutiile deproiectare.

Se vor lua masuri speciale pentru ca:

· Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului sa fie depozitate incontainere speciale

amplasate in locuri protejate;

· Toti salariatii vor fi instruiti cu privire la masurile speciale de protectie amediului pe care

trebuie sa le respecte si vor fi informati cu privire lamasurile coercitive ce vor fi luate in caz de

accidente ecologice datorateneglijentei.

4.3. AERUL

Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatileantropice actuale si de

fenomenele naturale precum eroziunea solului.

Principala cale de acces in zona este drumul judetean DN2B.

Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele carese deplaseaza in zona.Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specificeperimetrelor localitatilor, si

anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseurilemnoase, deseuri agricole) in sisteme

casnice de incalzire si de preparare a hranei,cresterea animalelor in gospodariile individuale si

culturile de vegetale.




76

Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi deazot (NO, NO2, N2O),

oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3),particule, compusi organici volatili si

condensabili (inclusiv hidrocarburiaromatice policiclice – substante cu potential cancerigen),

metale grele.Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definescnivelurile initiale (de

fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatiloraferente proiectului si care vor continua sa

afecteze calitatea aerului pe durataciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de

arderea lemnului sau a altorcombustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati

comerciale sauinstitutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.

Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului.

Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca.1000 m fata de cea mai

apropiata zona locuita si cca. 5000 m fata de localitatea Galati si ca in zona nu se desfasoara o

activitate industriala semnificativa, sepoate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului

nu este poluat decatde sursele naturale, temporare.

4.3.1. Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o poartă spre nord-est şi spre sud-vest, el se gă seşte

sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul

influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală ,

calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este

de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer

rece care produc scă deri de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura

medie lunară este mai scă zută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura

medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de

peste 10 grade C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă , cele mai mari cantităţi de

apă cad în anotimpul de vară , sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care

reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cuo frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele

prezentate, este temperat-continentală . Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi,

mediile multianuale în municipiul Galaţi sunt:

Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mă rii: 1017,4 mb

Temperatura medie anuală : 13,1 ºC Temperatura maximă anuala a fost in 2007: 40,5ºC




77

Temperatura minimă anuala 2007: – 13.1 ºC Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m2

Numă r de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile Durata de stră lucire a soarelui (medie): 184,3 ore

Regimul precipitatiilor

Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, darsi locali, precumpozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului,orientarea principalelor culmi

si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurireetc.

Precipitatiile anuale sunt de 500 mm si ză pada, iarna, poate ajunge pană la30 cm.

In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnatecantitativ, sunt

aprilie - iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi

activitatii ciclonale. In luna iunie se inregistreaza inmedie cele mai mari cantitati 60-140 mm

lunar , iar minime de cantitati lunare deprecipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm

lunar.

Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii

1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine

mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre,sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii

noastre (cicloni retrograzi) si afronturilor reci de origine atlantica.

Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime

de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si

octombrie.

Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultimabruma cade in luna

martie.

In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente inlunile de toamna si

iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datoritaprezentei aerului de origine tropicala din

Africa de Nord.

Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6

l/mp.Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati

Element meteo 1969-2008 2008

Temperatura aerului

(grade C)

Media 10.8 12.5

Minima absoluta -21.8/19.02.1985 -15.3 / 05.01.2008




78

(grade C/data)

Maxima absoluta

(grade C/data)

40.5/22.07.2007 37.9/16.08.2008

Precipitatiiatmosferice (l/mp)

Media 491.4 352.2Minima absoluta

(l/mp/data)

346.7/1994 1.3/02.2008

Maxima absoluta

(l/mp/data)

832.3/1967 81.2/09.2008

Regimul vanturilor

Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivă tul careprovoaca troienireazapezii. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor.

Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este

destul de uscat.

Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor

lente de aer temperat – oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea

mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si

avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie

anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s.

Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza

in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.

Conditii de transport si difuzie a poluantilor

Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea maipronuntata au

inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%.

Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE auviteze medii cele mai

mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezelecele mai mici, si anume de 2,3 m/s.

Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV.




79

4.3.2. Surse si poluanti generati

Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti în perioada de executie

Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realizaurmatoarele lucrari:

· lucrari de constructie a haleide productie, a cladirii ad-tive, filtrului sanitar, platformei pentrudepozitarea a dejectiilor,gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,

electricitate;

· montarea echipamentelor specifice tehnologiei de productie(adapare, hranire, iluminare,

climatizare).


Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar nivelurireduse de pulberi

specifice lucrarilor de constructii.

Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti în perioada de exploatare

In perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie in sursă majoră de poluare a

atmosferei.

Principalele forme de poluare ale factorului de mediu aer, sunt datorate:

• emisiilor de poluanti din procesele metabolice a gainilor ouatoare;

• emisiile de poluanti provenite din depozitele de dejectii;

• circulatia vehiculelor care asigură deservirea fermei.

Prin tehnologia de crestere a gainilor in hale trebuie asigurati parametrinormali pentru factorii

fizici (temperatura, umiditate, curenti de aer) si factoriichimici (concentratie poluanti).

Pentru mentinerea unei atmosfere de normalitate in hala, poluantii din aesunt evacuati in exterior

printr-un sistem de ventilatie.

Emisii de poluanti din procesele metabolice

Emisiile de poluanti in aer din hala reprezinta cele mai mari cantitati deemisii din tot procesul

tehnologic din ferma, cele mai importante fiind cele deamoniac (NH3), de metan (CH4),

protoxid de azot (N2O) si pulberi. Amoniacul simetanul rezulta din reactiile metabolice si dinfermentarea dejectiilor. Amoniaculeste principala cauza a mirosurilor neplacute. Protoxidul de

azot este un produsde reactie secundar in amonificarea acidului uric din urina.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori care pot aveaefecte in lant:

· Numarul de gaini.

· Proiectarea si constructia cladirilor (hale);




80

· Formula furajelor (nivelul de proteine si fosfor);

· Sistemul de adapare;

· Sistemul de gestionare a dejectiilor;

Se mentioneaza ca, in cazul instalatiilor de tipul „crestere intensiva apasarilor si porcilor”documentul de referinta BREF ILF nu contine valori limita deemisie VLE. Sunt prezentate insa

valori indicative ale factorilor de emisie din halepentru NH3, CH4, N2O si pulberi, care

reprezinta principalii poluanti emisi in aer.

4.3.3. Prognozarea poluarii aerului

Emisii din activitatea de crestere a pasarilor

Luand in considerare factorii de emisie prezentati in BREF ILF, cantitatileestimate de poluanti

atmosferici proveniti din hala de crestere a gainilor siplatforma de depozitare a dejectiilor (40

000 capete) sunt prezentate in tabeleleurmatoare. Comparatia a fost facuta cu valoarea prag de

emisie conform HG nr.140/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor

Regulamentului(CE) al Parlamentului European si al Consiliului nr. 166/2006 privind

înfiintareaRegistrului European al Poluantilor Emisi si Transferati si modificaea

directivelorConsiliului 91/689/CEE si 96/61/CE .

Tabel 21. Cantitatile estimate de poluanti atmosferici emisi din halele de crestere

apasarilor, conform BREF

Nr.

crt.

Poluant NH3 CH4 N2O

1 Factor de emisie (hale)[kg/loc/an] 0,01 – 0,067** 0,021 – 0,043* 0,014 – 0,021*2 Factor de emisie (fermastudiata)

[kg/loc/an]0,0385** 0,032*** 0,0175***

3 Debit de emisie pentruferma studiata[kg/an]

1540 1280 700

4 Valoare prag de emisie[kg/an] 10 000 100 000 10 000

* Valori conform BREF ILF (tabel 3.34)

** Valoare conform BREF ILF (paragraf 4.5.1.5.3 si tabel 4.17)

***Valoare medie a valorilor din linia 1

Tabel 22. Cantitatile estimate de amoniac emis din depozitarea dejectiilor, conformBREF

(tabel 3.36)

Factor de emisie

[kg/cap/an]

Capacitatea fermei

[locuri]

Cantitatea

de NH3 emis




81

0,08 40 000 3200

Utilajele de transport si exploatare

Pentru buna desfasurare a activitatii in ferma, vor fi folosite urmatoareleutilaje: tractoare si

mijloace auto pentru transportul personalului, furajelor sipasarilor.

Estimarea emisiilor de poluanti de catre utilajele de transport si exploatareau la baza urmatoarele

date:

· Consumul total de carburanti: 26 kg/h;

· Timp de functionare zilnica: 10 h/zi;

· Debit masic CO2 estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti;

· Debit masic SO2 estimat conf AP-42: 7,8 g/kg carburanti;

· Debit masic NOx estimat conf AP-42: 4,2 g/kg carburanti;

· Debit masic aldehide estimat conf AP-42: 0,8 g/kg carburanti;

· Debit masic hidrocarburi nearse estimat conf AP-42: 20,8 g/kg carburanti.

Cantitatea de poluanti rezultati de la mijloacele de transport si utilaje suntprezentate in tabelul

23.

Tabel 23. Emisii in atmosfera de poluanti generati de utilaje si mijloace de transport

pentrurealizarea noilor obiective

Denumireasursei

Debite masice [g/h]

CO2 SO2 NOx Aldehide HidrocarburinearseMijloace detransport siutilaje 551 199 107 20 551

Evaluarea surselor nu poate fi facuta in raport cu prevederile OrdinuluiMAPPM nr. 462/1993

(sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privindimpactul asupra calitatii aerului.

Arderea combustibililor. Agentul termic folosit pentru incalzirea spatiilor administrative se

obtine prin utilizarea de combustibil solid = pelete. Pentru incalzirea apei menajere sunt utilizate

panourile solare. Modelarea dispersiei poluantilor atmosferici proveniti din activitateafermei

Impactul asupra aerului este cel mai important impact care poate apare incazul fermelor de

cresterea pasarilor si se datoreaza in special emisiei de amoniacsi mirosurilor neplacute.




82

Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3), deoarecelegislatia nationala nu

prevede limite de concentratie in imisie pentru ceilaltipoluanti din aer care se emit in cantitati

semnificative in fermele de crestereaporcilor si pasarilor, respectiv metan si protoxid de azot.

Luand in considerare curbele pentru distantele minime descrise de TA Luft5.4.7.1, pentrucapacitatea fermei (40 000 capete gaini; GV/cap = 0,0014), rezulta56 GV (unitati de greutate

animala). Pentru aceasta valoare, distanta minima fatade zona locuita recomandata de TA Luft

este de 370 m.

Impactul asupra aerului este nesemnificativ

4.3.4. M ă suri de protecTie a aerului în perioada de exploatare

Aspectul cheie al cresterii intensive de pasari este cel legat de proceselenaturale, deoarece

pasarile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientiiprin dejectii. Calitatea si compozitia

dejectiilor de pui precum si modul de stocaresi de manipulare sunt factori determinanti pentru

nivelul de emisii.

La construirea halelor se va tine cont de recomandarile BREF ILF, astfelincat va fi aplicata

varianta constructiva descrisa in paragraful 4.5.1.5.3.

Astfel,ventilatoarele au rolul de a exhausta aerul viciat din hala pe timp de vara, si de a

reimprospata aerul din hala pe timp de iarna. Admisia de aer se face prin clapetii de admisie

dispusi pe peretii laterali ai cladirii. Sistemul de ventilaţie este format din 10 ventilatoare,

model EX50, cu şasiu galvanizat, motor de 1 cai putere, ce furnizează un debit de 46.000 m3 /

oră fiecare. Ventilatoarele sunt prevazute cu jaluzele exterioare si plasa antivrabii.




deschiderea/inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii de admisie

contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.

Pe peretele frontal si peretii laterali in exteriorul halei se monteaza 50 metri liniari de sistem deracire cu panouri de racire tip fagure. Sistemul de racire este format din panouri, structura


gol.


Panouri electrice pentru unităţile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire




83

Panouri electrice pentru ventilatoare.

Sistemul computerizat de management, ORION.

Senzor temeperatura si umiditate

TermostatProtectia aerului se realizeaza prin amplasarea fermei intr-o zona carerespecta zona de protectie

sanitara fata de asezarile umane, unde factorul demediu aer nu va fi afectat.

Ferma va fi amplasata in extravilanul localitatii, la o distanta de 1000 m fata de cea mai apropiata

zona locuita (distanta minima recomandata de Ordinul536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igiena si a recomandarilor privindmediul de viata al populatiei este de 1000 m) si de cca. 5000 m

distanta de mun. Galati

Mă surile de minimizare a emisiilor de poluanTi in atmosferă vor consta in:

_ Aplicarea tehnicilor BAT;

_ proiectarea sistemului de adapostire conduce la reducereaemisiilor de amoniac cu 70 - 88%

fata de sistemul de referinta(BREF ILF, tabelul 4.17) ;

_ hranirea in faze diferentiate pe faze de crestere in functie degreutatea corporala a animalului

(BREF ILF sectiunea 5.3.1);

_ Buna gospodarire a dejectiilor;

_ Infiintarea unei perdele vegetale perimetrale;

_ Controlul traficului auto in interiorul amplasamentului;

_ IntreTinerea drumurilor de acces.

4.3.5. Emisii de mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT,sunt nesemnificative

fiind sub limita de detectie chiar si in interiorulhalei.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicareacelor mai bune tehnicipentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modulde administrare a acesteia, colectarea/

transferul/ tratarea/ stocarea si eliminareadejectiilor.

4.3.6. Impactul generat de mirosuri




84

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele decresterea animalelor este

mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar sialtor compusi ca de ex. hidrogenul

sulfurat.

Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta deminim 1,0 km intrelocalitati si fermele pasari, determinante fiind insa rezultatelestudiilor de evaluare a impactului.

Ferma se afla la distanta mare fata de zonele locuite astfel incat este putinprobabil sa se

inregistreze plangeri de la vecini in ceea ce priveste mirosurile.

Deoarece calculul dispersiei amoniacului in aer a evidentiat concentratiimici pentru mediile pe

intervale scurte, se concluzioneaza ca receptorii umani nuvor fi afectati de mirosurile generate de

ferma.

4.4. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

4.4.1. Surse de zgomot si vibraTii în perioada de exploatare

Principalele surse de zgomot si vibratii in cadrul amplasamentului suntreprezentate de:

• vehiculele care vor trasporta materiile prime si produsele finite;

• motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.

4.4.2. M ă suri pentru protectia împotriva zgomotului si vibratiilor

Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cuventilatoare actionate de

motoare electrice care introduc aer proaspat si evacueazaaerul incarcat cu emisii, rezultat din

activitatea de crestere a pasarilor.

Nivelul de zgomot al utilajelor este sub 80 dB (A), nivel situat sub limita maximă admisă pentru

zgomotul de la locurile de muncă cu solicitare normală a atentieicare este de 87 dB (A), nivel

acustic pentru expunerea zilnică , conform Ordinuluiministrului muncii si protectiei sociale nr.

508/2002 si Ordinul ministrului sănăt ătii sifamiliei nr. 933/2002 privind aprobarea Normelor

generale de protectie amuncii.

Nivelul de zgomot nu depaseste valoarea de 30 dB(A).

Nu sunt necesare amenajari speciale impotriva zgomotelor si vibratiilor.

In perioada de exploatare, singurele mă suri de reducere a zgomotelor sivibratiilor sunt cele

legate:

_ de buna functionare a utilajelor folosite pe amplasament;

_ optimizarea tuturor activită tilor desf ă surate in incinta fermei.




85

Zgomotul si vibratiile se vor incadra in limitele impuse de legislatia demediu romaneasca si

europeana.

Impactul surselor de zgomot si vibratii este minim, avand efecte locale.

4. 5. SOLUL

4.5.1. Tipurile de sol ale zonei cu caracteristicile acestora si modul defolosinta

Calitatea solului în judeţul Galaţi

Din punct de vedere geologic orasul Galati este situat in partea de sud a platformei Moldovenesti

in zona in care se intersecteaza cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura sedimentara care

acopera solul rigid al platformei cu grosimi de peste 3000 de metri este constituita din formatiuni

paleozoice si neozoice.

In zona de sud a campiei Covurluiului, zona in care se incadreaza amplasamentul studiat se

intalneste cernoziomul carbonatic, format in partea cea mai uscata a stepei pe pajisti xerofile cu

graminee.

In podisul Covurlui ca si in Campia Covurluiului apare pe depozitele loessoide cernoziomul

levigat.

În judeţul Galaţi sunt urmă toarele tipuri de sol: cernoziom calcaric, cernoziom cam erodosol,

aluviosol, gleiosol, faeoziom, psamosol, pegosol.

Din punct de vedere tectonic, mun. Galati este situat la linia de fractura tectonica Focsani-

Namoloasa_Galati, zona in care se fac resimtite seismele produse in zona Vrancea si a caror

frecventa este de cca. 30 de ani cu o intensitate seismica de 8 grade pe scara Mercalli.

Factorii naturali limitativi ai calităţii solului sunt: eroziunea, alunecă rile de teren, să ră cirea

solului şi lipsa apei din sol.

♦ Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoarece prin îndepă rtarea

stratului de la suprafaţă , acesta î şi poate pierde principala sa proprietate, care-l deosebeşte de

rocă , adică fertilitatea. Eroziunea rocilor şi a solurilor este cauzată de acţiunea vântului,

ploilor şi de activităţile umane de tipul: lucră ri agricole necorespunză toare, care distrugtextura solului, tratamente cu pesticide şi fertilizanţi chimici, ploi acide, defrişă ri, etc.

♦ Alunecă rile de teren se produc prin mijlocirea apei, şi pot fi considerate ca însumarea

proceselor de deplasare naturală a maselor de teren datorită înmuierii bazei prin apă şi puse

în mişcare prin acţiunea gravitaţiei. Urmă rile alunecă rilor de teren sunt dezastruoase:la

suprafaţă ajung roci nefertile, sunt distruse obiective, se schimbă cursurile de apă , etc.




86

♦ Alt factor limitativ este să ră cirea solului în principalele elemente fertilizante (fertiliză rile

organice şi minerale – atunci când se fac – nu au la bază studii agropedologice, se fac în

mod empiric şi numai pentru culturile de bază ) şi lipsa apei din sol.

Terenurile afectate de eroziunea la suprafaţã în judeţul Galaţi

- Tipuri de eroziune Suprafaţa

(ha)

Procentual

(%)

Slabã 84849,52 24,91

Moderatã 25655 7,53

Puternicã 18018,91 5,29

Foarte puternicã 18557,68 5,44

Excesiv 94,22 0,03Sursa: Oficiul Jude ţ ean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Gala ţ i

Terenurile afectate de eroziunea în adâncime în judeţul Galaţi

- Tipuri de eroziuneSuprafaţa

(ha)

Procentual

(%)

Siroiri, rigole 84849,52 24,91

Moderatã 25655,59 7,53

Puternicã 18018,91 5,29

Foarte puternicã 18557,68 5,44

Excesiv 94,22 0,03

Sursa: Oficiul Jude ţ ean pentru Studii pedologice şi Agrochimice Gala ţ i

Terenuri inundabilesunt rãspândite pe raza judeţului Galaţi după cum urmeazã: Braniştea,

Cosmeşti, Fundeni, Iveşti, Lieşti, Nă moloasa, Piscu, Schela, Slobozia Conachi, Tudor

Vladimirescu .

IndicatorUnitate de

masura

Valori

determinate

Valori conform OM 756/1997Soluri

normale

Prag de alerta /Tipul

defolosinta

Prag de interventie

/Tipul de folosinta

Sensibila Mai putinSensibila

Sensibila Mai putinSensibila

Produsepetroliere

(mg/kg.su) 138 <100 200 1.000 500 2.000

Suluri (mg/kg.su) < 0,01 - 200 400 1 000 2 000




87

Suprafaţa aproximativã a terenurilor inundabile la nivel de judeţ, este de 3106,36 ha, în timp ce

solurileafectate de salinizare sunt în suprafaţă de 35428,30 ha.

Conform analizelor reţelei de supraveghere a calităţii solurilor din judeţul Galaţi, a rezultat:

Carbonul organic, care dă indicaţii indirecte asupra conţinutului total de humus,

încadrează solurile analizate în categoria celor cu textură grosieră „bună ” şi „foartebună ”,

Metale grele - în punctele de monitorizare, concentraţia metalelor s-a încadrat în limitele

admisibile prevă zute de legislaţia de mediu în vigoare. S-auînregistraturme de metale

grele în straturile superficiale din punctele monitorizate amplasate pe DN 2B şi DN 25,

care au scă zut în intensitate în straturile de profunzime (20-40 cm),

Nu s-au semnalat surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere,

stradale şi industriale).

Solurile analizate s-au încadrat în valorile normale admisibile conform Ordinului nr. 756/1997.

Tabelul 25. Clasa de aprovizionare a solurilor agricole cu azot si fosfor

Clase de

aprovizionare

azot total (ppm - mg/kg s.u.) fosfor total (ppm - mg/kg s.u.)

culturi de camp culturi intense culturi de camp Culturi intense

foarte scazuta <20 < 30 < 4 < 20Scazuta 21 - 30 31 - 60 5 - 20 21 – 35

Mijlocie 31 - 50 61 - 80 21 - 35 36 – 70

bun (normal) - - 36 - 50 71 – 110

Ridicata 51 - 60 81 - 120 51 - 70 111 – 145

foarte ridicata > 61 > 121 > 71 > 146 Modul de folosinta al amplasamentului la data executarii prezentuluistudiu era teren agricol.

4.5.2. Surse de poluare a solului si subsolului

Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermeisunt reprezentate de:

_ poluă ri accidentale prin deversarea unor produse (vopsele, produsepetroliere) direct pe sol;

_ depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activită tiledesf ă surate in amplasament;

Sulfati (mg/kg.su) 394,4 - 2.000 5.000 10.000 50.000

Zinc (Zn) (mg/kg.su) 95 100 300 700 600 1.500

Cupru(Cu) (mg/kg.su) 26,9 20 100 250 200 500

Crom total (mg/kg.su) 20,7 30 100 300 300 600 Nickel(Ni)

(mg/kg.su) 19,2 20 75 200 150 500

Carbonorganic

% 3,05




88

_ scă pă rile accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;

_ depunerea pe sol a gazelor emise din functionarea utilajelor de transport;

_ spă larea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substante decă tre apele de precipitatii

poate constitui o altă sursă de poluare asolului.Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea dinferma nu reprezinta surse

de poluare pentru solul de pe amplasament.

Conform calculelor efectuate pe baza factorilor din BREF ILF, cantitateatotala de fosfor emisa

este de 122 kg/ an, iar cantitatea de azot continuta indejectiile care se folosesc in agricultura ca

fertilizanti este de 154,4 tone/ an.

4.5.3. Prognozarea impactului

Amenajarea unei platforme ecologice de stocare a dejectiile animaliere eliminaposibilitatea

poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute deacestea (azot amoniacal, fosfor,

potasiu, substante organice, microelemente –cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a

subsolului nu se poateproduce decat accidental.

Dupa fermentarea dejectiilor si transpormarea lor in ingrasamant natural,acestea pot fi folosite

pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice aledejectiilor sunt in

funtie de specia si marimea animalelor, cima, caracteristicilefurajelor si sitemul de crestere a

animalelor. Deoarece aceste proprietati variazamult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul

unor analize de laborator inainte dea fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice,modul de folosinta a

terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelulpanzei de apa freatica si masurile de

protectie si ameliorare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, decerintele culturilor,

rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare,levigare, denitrificare si pierderea prin

scurgerea de suprafata.Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functiede continutul

acestora in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza afi fertilizate cu dejectii

animaliere.




89

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folositeca ingrasamant si nu

se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza afi fertilizat pot apare efecte

daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesivaa continutului desaruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau potleviga in apele freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolicela animalele care

consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu uncontinut ridicat de nitrati pot fi

daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stareproaspata a unor legume cu o

capacitate mare de acumulare a nitritilor (morocv,ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a

unor legume preparate (cartofi,spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea

nitrozaminelor(substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii

intreaminele secundare si acidul azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces adejectiilor, contribuie la

marirea continutului de saruri solubile, la degradareastructurii solului si reducerea productiei

vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.

In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poateproduce si o poluare

biologica a solului. Aceasa este caracterizata prindiseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri

a germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de speciamicrobiana cat si de

calitatile solului si conditiile meteo – climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie degermeni a caror prezenta si

mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai ales numarul germenilorimpurificatori, constituie un

indicator global a carui valoare in cazul solului estemult mai redusa decat in cazul apei.In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitoriiagricultori, cat si

pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cuaceste reziduuri.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata esteinterzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna,timp in care sunt

distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele deinsecte.




90

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrulactiunii de fertilizare sunt

componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze inconformitate cu cerintele de

protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cunitrati proveniti din surse agricole. Acestia vorfi obligati sa intreprindademersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv

aprobareaplanului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsoluluieste pozitiv in

conditiile:

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedeapentru ce tipuri

deculturi si terenuri se preteaza;

- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicateingrasaminte naturale.

4.5.4. M ă suri de diminuare a impactului

Solul este factorul de mediu care preia si transmite majoritatea poluantiloremanati in mediul

inconjurator.

Activitatea ce se desfasoara in hale nu are impact direct asupra solului. Eainfluenteaza solul in

mod indirect prin intermediul altor factori de mediu si inspecial prin intermediul particulelor in

suspensie care, fiind mai grele decat aerul, sedepun pe sol.

Forma sub care poate fi afectat direct solul in etapele de construire,functionare si dezafectare este

depozitarea pe suprafata solului a deseurilor.

Pentru eliminarea acestui pericol, in perioada de exploatare, dejectiile suntevacuate periodic din

haleprin intermediul unui sistem de benzi transportoareintr-un depozit acoperit din afara halei.

După mineralizare, dejectiile de pasă re vor fi preluate de terti si va fiutilizat la fertilizarea

terenurilor agricole din zonă . Cantitatea de nutrienti aplicatava fi stabilita pe baza unui studiu

pedologic. Integritatea canalizarii si gospodariei dedejectii va fi verificata periodic.Deseurile menajere vor fi depozitate temporar in containere speciale sipreluate de firme

specializate.

Cadavrele se depoziteaza temporar in spatii frigorifice si eliminate prinintermediul firmelor

specializate.

4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI




91

4.6.1 Caracterizare hidrogeologica

Geologic – structural depozitele care alcatuiesc regiunea in care este situatamplasamentul studiat,

reprezinta sectorul sudic al Campiei Covurluilui.

Formatiunile geologice care alcatuiesc regiunea cu grosimi de 3000m este constituita dinformatiuni paleozoice si neozoice.

Apa subterană are nivelul hidrostatic situat la adâncimi de 10 - 30m faţă de cota terenului. Apa

subterană prezintă , în timp, variaţii mici pe verticală , în funcţie de cantitatea de precipitaţii

că zute.

Apele subterane au debite variabile în cursul anului, aflându-se sub influenţa directă a regimului

pluviometric.

Apa de adâncime se află în stratele acvifere întâlnite la adâncimi variabile. Nivelul apei este

ascensional, variind în limite foarte largi, respectiv între 10 şi 30 m.

La nivelul judeţului, calitatea apelor freatice se înră utăţeşte de la nord-vest la sud-est. Caracterul

de nepotabilitate a zonei adiacente cursului inferior al râului Prut este dat atât după indicatorii de

amoniu, azotaţi şi azotiţi, substanţe organice, cât şi de concentraţiile mari de cloruri de sodiu şi

gradul ridicat de mineralizare.

Referitor la apele subterane la nivelul judeţului Galaţi, se înregistrează în special depăşiri ale

conţinutului de substanţe organice, fier, azotiţi, duritate totală , datorate influenţei pe care o au

apele curgă toare de suprafaţă şi a evacuă rilor de ape uzate insuficient epurate sau neepurate.

Se înregistrează de asemenea un grad ridicat de mineralizare, valorile indicatorilor reziduu fix,

cloruri, sulfaţi, fiind depăşite la majoritatea forajelor monitorizate.

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor

pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt urmatoarele:

♦ poluarea apelor de suprafaţă ;

♦ dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşă mintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, a condus laacumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

♦ efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind mă surile

pentru conservarea factorilor de mediu;




92

♦ particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care

au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate

din aceste procese.

Având în vedere faptul că apele subterane reprezintă o importantă rezervă de apă potabilă , estenecesar să se menţină în continuare interesul acordat protecţiei calităţii acestora, cu atât mai mult

cu cât creşterea gradului de urbanizare este unul din factorii care pot conduce la deteriorarea

caracteristicilor naturale ale acestora.

4.6.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului

Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decatapa extrasa din forajul

de medie adancime pentru alimentarea fermei.

Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice sinici, prin mediul

geologic, asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteauahidrologica, zone umede,

biotopuri, etc.

4.7. BIODIVERSITATEA

4.7.1 Situatia existenta

Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specievegetala sau animala

protejata prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea,pe amplasament nu exista arii

protejate din ratiuniistorice sau culturale.Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fostmodificata de om si

inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia islazurilor, vailor, sunt

cultivate cu cereale, floarea soarelui,leguminoase si, mai putin, cu pomi fructiferi si vita de vie.

Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisiaaustriaca), palamida,

pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata),scaietele, spinul, brusturul.

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul,neghina, cicoarea,

musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avandvirtuti terapeutice. Foarte raspandite

sunt loboda si traista ciobanului.

In stepa vegetatia lemnoasa este rara, reprezentata mai ales de salcam, dud,ulm, plop, tei si

arbusti ca macesul.

Fauna




93

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie demoluste ( Helicella, Helix

pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna depamant, salamandra,

brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpineveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera),pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua,soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul,

ciocanitoarea pestrita),mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de

camp,dihorul, iepurele).

4.7.2. Surse de poluare a florei si faunei

In capitolul anterior au fost analizate sursele de poluare ale aerului. S-aapreciat că poluantii

chimici din aer, poluanti rezultati din procesele metabolice alepasarilor, arderea combustibililor,

in perioada executiei lucră rilor de constructie si inperioada de exploatare, sunt in concentratii

foarte mici. Concentratiile potentiale nusunt periculoase pentru vegetatie si animale.

4.7.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare

Deoarece activitatea de crestere a pasarilor in ferma se desfasoara in spatiiinchise, precum si

datorita masurilor de biosecuritate specifice, nu va apare unimpact advers asupra biodiversitatii

avifaunistice.

In ce priveste impactul asupra vegetatiei, se apreciaza ca activitatea fermeinu va avea impact din

motivele enumerate in continuare:

- Poluantii cu efecte negative pentru vegetatia forestiera sunt SO2, NO2 siNO3 (conform

ghidurilor de calitate a aerului recomandate de OrganizatiaUniunii Internationale de Cercetare a

Padurilor – IUFRO); pe de o parteacesti poluanti nu sunt generati pe amplasamentul fermei iar

pe de altaparte, in imprejurimile fermei nu exista vegetatie forestiera.

4.8. PEISAJUL

Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanentingrijite. Spatiile care nu

sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatiiverzi pe care se vor planta arbusti si plante

ornamentale. Perimetral se vor plantaperdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rolestetic, cat si de protectieimpotriva zgomotului si emisiilor.

Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentiedeosebita pentru

alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si aleplatformelor de acces.

In vecinatatea obiectivului analizat nu exista zone naturale folosite in scoprecreativ sau zone

protejate. Amplasamentul nu este vizibil din DN2B.




94

Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asuprapeisajului din zona.

4.9. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Zona studiata este situată la o distanta de aproximativ 5 kmde mun. Galati. Accesul in zona se

face pe drumul judetean DN2B. Activitatile specificezonei,importante sunt:

- Agricultura;

- Cultivarea cerealelor;

- Cresterea animalelor.

Impact potential

Activitatea in ferma va crea un numar de circa 50 locuri de munca inperioada de constructie si 10

locuri de munca in perioada de exploatare ceea ce vaavea efecte benefice asupra mediului

economic.

Conform normelor de igiena si recomandarilor privind mediul de viata alpopulatiei, distantele

minime de protectie sanitara sunt respectate de catre prezentulproiect. Activitatea fermei avicole

se realizeaza in spatii inchise, departe de zonelelocuite (aproximativ 1000 m).

Avand in vedere specificul, amaplasamentul si vecină tă tile noului obiectivse apreciază că

impactul realiză rii si exploată rii acestuia asupra aseză rilor umaneeste nesemnificativ. Nu sunt

necesare mă suri suplimentare pentru protectiaacestor obiective.

4.10. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUCULTURAL

Realizarea proiectului in zona de amplasament studiată , nu va duce lamodificarea conditiilor

etnice si culturale locale.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fatade care se compara

celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului„Infiintare ferma gaini ouatoare”.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca (estimate la 20 ÷50 angajari directe in

etapa de preconstructie si in etapa de constructie, 10 in etapade operare, la care se adauga

angajari suplimentare indirecte);




95

• pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultatpierderea interesului

investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilorinternationale de finantare cu privire la

proiectele de dezvoltare industrialaviitoare in regiune si in Romania;

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne,conforme reglementarilor.Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca;

• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se vadezvolta si de

celelaltedezvoltari economice majore sa fie minim;

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remediereaaparitiei unor poluarii.

Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio – economic negativgenerat de

neimplementarea planului) este necesara o resursa economica viabila,capabila sa genereze

oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ sisuficiente venituri pentru a permite

rezolvarea problemelor de mediu.

5.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEFINITIVAREA PROIECTULUI

In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatiordin punct de vedere al

impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevantpentru proiectul analizat au fost

evaluate alternativele a doua variante:

Alternativa 1.

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat.

Structura de rezistenta alcatuita din cadre de beton armat monolit este solutia clasica de

construire si asigura un grad ridicat de flexibilitate functionala prin posibilitatea de realizare a

compartimentarilor fara rol structural. In acest mod, utilizarea compartimentarilor cu pereti din

ghips carton montati pe structura metalica ofera asigurarea unor functiuni ale spatiului interior,

independente de structura de rezistenta.

Din punct de vedere al formei si alcatuirii de ansamblu a cladirii se recomanda o forma in plan

regulata, compacta si simetrica, cu distibutie uniforma a maselor si rigiditatilor in plan si pe

inaltimea constructiei. Cladirea va avea in plan o forma dreptunghiulara. Distributia stâlpilor in

planul constructiei va fi cat mai uniforma. Rigiditatile structurii pe directiile principale vor fi cat

mai apropiate valoric.




96

La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile

functionale si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu

structura principala de rezistenta precum si limitarea degradarii lor in cazul actiunilor seismice

de intensitate corespunzatoare nivelului de protectie antiseismica precizat de normele specifice.Planseul va fi realizat din beton armat cu bare independente.

Alternativa 2

Constructie cu structura de rezistenta alcatuita din cadre metalice.

Structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice contravantuite si este realizata din

ansambluri de stalpi si grinzi imbinate in santier prin buloane. Toate profilele sunt Europrofile

HEA, IPE.

Avantaje:

- structurile metalice sunt structuri cu o larga raspândire in România in ultimii ani pentru

majoritatea cladirilor de anvergura si industriale dar si pentru cladirile a caror estetica

modernista necesita o flexibilitate mai mare a suprafetelor vitrate etc.

- pentru realizarea in conditii satisfacatoare a acestui tip de structuri este necesar un

personal de executie de inalta calificare, dar viteza de executie dupa aducerea cladirii la cota ±

0.00 este foarte mare, mai ales ca majoritatea grinzilor si stalpilor nu se executa in santier ci in

ateliere specializate.

- totodata aceasta solutie permite realizarea unui numar mare de goluri de orice

dimensiuni in peretii de inchidere si cei de compartimentare. Se pot astfel asigura suprafete

vitrate mari pe fatadele cladirii, golurile de fereastra putând fi dimensionate in functie de

necesarul privind iluminatul natural, fara a fi limitate de conditii structurale.

Analizand toti acesti parametri din punctul de vedere al tuturor factorilor implicati in realizarea

investitiei, respectiv : beneficiar – proiectant – constructor, avand in vedere avantajele si

dezavantajele fiecarui scenariu propus in parte, se constata faptul ca varianta optima de realizare

a investitiei a fost Alternativa 2. Alimentarea cu apa proaspata

Au fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui putde medie adancime.

In zona nu exista retea de alimentare cu apa.

Gospodarirea apelor

Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt:




97

• asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice,cu minimizarea cererii de

apa bruta;

• mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate;

Alimentarea cu energie electrica

A fost identificata si evaluate doua alternative:

• obtinerea de energie electrica prin oferta de piata;

• obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA.

Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este obtinerea de energie

electrica de la ELECTRICA, cu prevederea postului de transformare – post TRAFO existent la

marginea amplasamentului.

Pentru definitivarea proiectului au fost analizate de asemenea, alternative referitoare la

amplasament, dar si la tehnologia care va fi folosita pentru cresterea pasarilor.

Amplasamentul actual are avantajul amplasarii fata de cea mai apropiata zona locuita la o

distanta de 1000 m si la cca. 5000m fata de orasul Galati.

Referitor la tehnolgie au fost alese optiuni BAT in ceea ce privesteconstructia halei, alegerea

sistemelor de hranire, adapare, ventilare, iluminat siincalzire. De asemenea au fost adoptate

tehnici BAT si pentru managementuldejectiilor.

6. MONITORIZAREA

In conformitate cu OUG 152/2005 art. 17, f), care precizeaza ca in cazulfermelor de crestere

intensiva a porcilor si pasarilor, masurile prevazute pentrumonitorizare “iau in considerare

costurile si beneficiile” si cu BREF-ul care arata caaceasta prevedere trebuie interpretata in

sensul evitarii unei monitorizari excesive,actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de

poluanti (amoniac, protoxidde azot si metan) are in vedere nu masurarea acestora ci estimarea

prin calcul.

Se vor raporta anual cantitatile de emisii care depasesc valorile pragprevazute in HG nr. 140 din

6 februarie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentruaplicarea prevederilor Regulamentului(CE) al Parlamentului European si al Consiliuluinr. 166/2006 privind înfiintarea Registrului

European al Poluantilor Emisi si Transferati si modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE

si 96/61/CE.

Proiectul este in acord cu standardele nationale, iar investitia va fi in acordcu standardele sanitar

– veterinare, de igiena si bunastare a animalelor si demediu ale UE.




98

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatii seva realiza prin controale

periodice efectuate de reprezentantii autoritatilor demediu si de sanatate publica.

Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componenteprincipale :

• monitorizarea tehnologica;• monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta.

Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a stariide functionare a :

• utilajelor si autovehiculelor ;

• sistemului de colectare a apelor uzate ;

• drumurilor din incinta.

Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectateale tuturor

echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilorde accidente care pot aveaefecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor

Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:

- Numarul de animale;

- Cresterea in greutate;

- Consumul de hrana;

- Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda sifosfor;

- Consumul de apa;

- Consumul de energie electrica;

- Cantitatea de deseuri produsa.

Automonitorizarea factorilor de mediu consta in prelevarea si analizareacalitatii apei de

alimentare, apelor uzate si a dejectiilor.

Analizele si determinarile vor fi realizate de laboratoare acreditate, iarrezultatele vor fi

inregistrate pe toata perioada de activitate a fermei.

Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectiamediului rezultatul actvitatii

de automonitorizare.

6.1. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN AER

Pe baza factorilor de emisie corespunzatori sistemului de adapostire sicontinutului de proteina

cruda si fosfor in furaje, se vor estima emisiile semnificativede poluanti in aer (amoniac,

protoxid de azot si metan).




99

Tinand seama de cele prezentate anterior, activitatea din ferma ar puteacontribui la poluarea

mediului ambiant prin emisiile de poluanti in aer. Contributiaeste redusa: concentratiile

poluantilor in aer sunt sub valorile limita prevazute delegislatia in vigoare, iar distanta fata de

zone locuite este suficient de mare. In acesteconditii, se considera ca nu este necesara instituireaunui program de monitorizare acalitatii aerului la limita incintei fermei.

Tabelul 28. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea emisiilor in aer

Activitatea laferma Cerinte BAT

In sectiunea 4.3.2sunt expuseemisiile depoluantiin aer determinateprin calcul

In mod curent emisiile in aer nu se masoara.Exceptii fac situatiile cand apar plangeri dinpartea vecinilor. (BREF ILF Sectiunea 2.14)

Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt surse punctiforme,n.a.) si necesita dezvoltarea

unor protocoale clare care sa permitacompararea rezultatelor din aceste masuratori cu rezultate

dinmasuratori efectuate pentru activitati si situatii similare.(BREF ILF Sectiunea 3.3.8)

6.2. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR IN APE DESUPRAFATA SI

SUBTERANE

Se va monitoriza concentratia indicatorilor fizico – chimici si bacteriologiciprecum si debitul

apei de alimentare de put, atat la inceputul activitatii cat si peparcursul desfasurarii acesteia,

conform unui program prestabilit. Compararea culimitele prevazute in Legea nr. 458/2002.

Monitorizarea in timp va putea punein evidenta din timp si un eventual inceput al procesului de

poluare a freaticului(evolutia CCO-Cr, CBO5, urmelor de dezinfectanti care vor fi folositi).

6.3. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EMISIILOR INRETEAUA DE

CANALIZARE

Inainte de vidanjare se va monitoriza concentratia indicatorilor din apeleuzate. Compararea se

va face cu limite prevazute in contractul de vidanjaresi/sau NTPA – 002/2005.

6.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA CALITATII SOLULUICalitatea solurilor va fi monitorizata prin efectuarea studiilor pedologicepentru terenurile pe

care se vor aplica ingrasamintele naturale.

6.5. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA DESEURILOR

Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuriinclusiv cantitatilede dejectii.

O data pe an, se va face analiza chimica a dejectiilor fermentate inainte delivrarea la terti.




100

Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti,data livrarii, numele

beneficiarului, destinatia dejectiilor.

Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, subsemnatura, obligatiile

legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,inclusiv prelevarea de probe de sol de peterenul pe care se aplica dejectiile.

Tabelul 29. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea deseurilor


Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nueste in responsabilitatea fermei .Se vor stipula clauze contractuale prin careutilizatorul isi insuseste, sub semnatura,obligatiile legale ce ii revin la utilizareadejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea deprobe de sol de pe terenul pe care se aplicadejectiile.Termen: permanent

Pentru utilizatorul de material fertilizant,BREF ILF prevede necesitatea de Inregistrari/evidente/monitoring privind:a) cantitati de ingrasaminte anorganicesi fertirigatii aplicate pe sol(BREF ILFSectiunile 5.1 si 4.1.4)Cu titlu informativ:b) balanta cantitatilor de fosfat si azot(daca seconstata un impact mare asupra mediuluiinconjurator) si starea generala a solurilor pecare se aplica dejectiile pt. a stabili necesarulde nutrienti de aplicat BREF ILF Sectiunea2.14

6.6. MONITORIZAREA ALTOR ELEMENTE ALE PROCESULUITEHNOLOGIC

Tabelul 30. Evaluarea conformarii cu cerintele BAT pentru monitorizarea altor elemente

aleprocesului tehnologic

Activitatea in ferma Cerinte BAT Inregistrari si evidente curente:

a) numarul /efectivul de animale se inregistreazala fiecare data de intrare/iesireb) greutatea corporala se inregistreaza la fiecaredata de iesirec) cantitatile de nutret intrate se inregistreaza lafiecare data de intrare; consumul lunar sedetermina prin calcul;d) reteta nutretului combinat este pastrata la sediulfermei;e) gospodaria de apa va fi dotata cu debitmetrupentru inregistrarea consumului de apa;f) consumul lunar de energie;g) cantitati de deseuri si compozitia acestora(inclusiv dejectii);h) integritatea retelei de canalizare exterioare, a

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:a) numar de animaleb) cresterea in greutatec) consum de hrana,d) compozitie hrana cu evidentiere continut deproteina cruda si fosfor,e) consum de apa,f) consum de energie,g) cantitati de deseuri si compozitia acestora(inclusiv dejectii),(BREF ILF Sectiunea 4.1.4)h) evidenta verificarii integritatii bazinelor destocare a dejectiilor lichide care se efectueaza lafiecare golire completa, precum si a rezultatelorcontrolului si a masurilor de remediere, dupa




101

caminelor de vizitare si a batalelor. caz(BREF ILF Sectiunea 2.14)Sistemul de monitorizare este conform cu cerintele BAT.

7. SITUAłII DE RISC

Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistratincidente legate de

inundatii.

Cladirile sunt incadrate intr-un areal amplasat in zona seismica D,caracterizata de o intensitate

seismică de gradul VIII pe scara MSK. In conformitatecu normativul P100/92 parametrii

sunt:Coeficientul de seismicitate: KS = 0,16Perioada de colt: TC = 1,5.

7.1. ACCIDENTE INDUSTRIALE

Pe amplasamentul fermei nu vor fi depozitate substante caresa determine incadrarea activitatii in

categoriile de risc conform prevederilor HG804/2007 care transpune Directiva SEVESO.

Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile deprevenire instituite se

prezinta in tabelul 31.

Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor,schimbarilor de

procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor deintretinere (a se vedea

sectiunea 1.1.5).

Tabelul 31: Tipuri de accidente si Tehnici de prevenire

Tip de

accident

Cauze

potentiale

Impact

potential

Probabilitate

deproducere

Risc

estimat

Tehnici

preventive

Incendii Scurtcircuitelectric;neglijenta;intretinerenecorespunzatoareaechipamentelor

Poluareatmosferica;Impact vizual;Pagubemateriale

mica mic Se respectă instructiunile depreveniresiinterventie incaz deincendii.La acestea seadaugamasuriledeprevenireadoptate infazade proiectaresidescrise mai jos.




102

Situatiile de risc sunt generate de indisciplină si de nerespectarea de că trepersonalul angajat a

regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si deneutilizarea echipamentelor de protectie,

acestea fiind posibile in legă tură cuurmă toarele activită ti:

o lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;o circulatia pe drumurile de acces;

o incendii din felurite cauze;

o electrocută ri, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură ;

o inhalatii de praf sau de gaze;

o striviri de elemente in că dere.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjură tor, avandcaracter limitat in

timp si spatiu, dar pot produce pierderi de viti omenesti sau potconduce la invaliditate temporară

sau definitivă . De asemenea, ele pot avea si efecteeconomice negative prin pierderi materiale si

intarzierea finaliză rii lucră rilor.

Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de viată a obiectivului, peperioada lucră rilor

de executie cat si in perioada de exploatare.

Măsuri de reducere a riscului

o controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in ferma:instructajul periodic, portul

echipamentului de protectie, verifică riprivind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta

numai lalocul de muncă unde este alocat;

o verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor detransport, macaralelor,

echipamentelor, mecanismelor si sculelorpentru a constata integritatea si buna lor functionare;

o verificarea la perioadele normate, a instalagiilor electrice;

o verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone,a plă cugelor indicatoare cu

insemne de pericol;

o realizarea de imprejmuiri, semnaliză ri si alte avertiză ri pentru adelimita zonele de lucru;

o controlul si restrictionarea accesului persoanelor in ferma;o intocmirea unui plan de intervenii in caz de situatii neprevă zute saua unor fenomene

meteorologice extreme (precipitatii, furtuni);

Planul va prevedea in special mă surile de alertare, informare, punerela adă post a bunurilor

degradabile, solutii pentru minimizareaefectelor ; se vor asigura mijloacele materiale pentru

interventia inastfel de cazuri.




103

Plan de urgenta cu masuri de interventie

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat incaz de accidente.

Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, denatura sa creeze o

conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediusau bunuri.Planul de urgenta trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

o responsabilul pentru siguranta activitatii;

o personalul si atributiile lor specifice;

o sarcinile echipei de interventie pentru urgente;

o procedurile operative de tratare a diferitelor situatii;

o colaborarea cu echipele de interventie externe.

Sistemul de administrare al fermei va dispunde de un plan de urgentaadecvat si de echipamente

si/sau dotarile specifice pentru urgente. De aceea pelanga eliminarea riscului producerii unui

accident se elimina si riscul imposibilitatiide a interveni pentru prevenirea sau ameliorarea lui.

Cu toate ca echipamentele si mijloacele de urgenta se utilizeaza din fericirerar, atunci cand sunt

necesare, ele trebuie sa functioneze perfect, intrucat de acestlucru poate depinde siguranta uneia

sau mai multor persoane. Ele trebuie sa fie laindemana pentru a putea fi folosite imediat.

De aceea este necesar ca zonele din fata lor sa fie intotdeauna libere de oriceobstacol, astfel incat

accesul sa fie imediat.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂ łILOR

In procesul efectuă rii evaluă rii impactului asupra mediului nu s-au pusprobleme deosebite de

culegere de informatii, consultare documente sidocumentaTtii, vizite pe teren, etc.,

managementul SC DANCOLD SRLasigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.

Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspundereapentru aceste date

revenindu-le acestuia.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC1. INFORMATII GENERALE

Localizare

Ferma de crestere a gainilor ouatoare a SC DANCOLD SRL, amplasata in extravilanul

municipiului Galati, identificat in Tarla 196, Parcela 707/2/1/2/1,compus din suprafata de teren

arabil 5.000,00mp, cu numar cadastral 105260 este situata in partea de est a judetului Galati, in




104

zona cu cea mai joasaaltitudine a campiei inclinata in general de la nord-vest la sud-est care

predominarelieful judetului.

Amplasamentul Fermei de gaini ouatoare este situat la o distanta de cca, 1000 m de cea mai

apropiata locuinta si la cca.5000 m fata de localitatea Galati, fiind inconjurat de terenuricufolosinta agricola.

Categoria de activitate si operatorul

Profilul fermei apartinand SC DANCOLD SRL va fi de crestere againilor ouatoare.

Capacitatea fermei va fi de maxim 40 000 capete/serie, 1 serie/an.

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

Faza de constructie

Investitia consta in :

· lucrari de constructie a unei hale de crestere a gainilor ouatoare, filtruluisanitar, halei pentru

colectarea oualor, platformei pentru depozitareadejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de

alimentare cu apa,canalizare, electricitate;

· achizitionarea si montarea unor echipamente specifice tehnologiei decrestere a pasarilor

(adapare, hranire, iluminare, climatizare).


Hala de crestere a gainilor ouatoare va fi echipata cu :



- instalatii de ventilare ;

- instalatii automate de hranire ;


Faza de functionare

In faza de functionare, ferma va exploata 1 halade cresterea gainilorouatoare, cu o capacitatetotala de 40 000 capete/serie, 1 serie/an.

Principalele materii prime sunt:

- puicute: 40 000 capete/ an;

- nutreturi combinate: cca. 1640 tone furaj/ an;

Alte materiale:




105

- dezinfectante: materiale cu destinatie pentru uz veterinar care potcontine chimicale potential

toxice si periculoase, in sensul OUG200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea

substantelor sipreparatelor chimice periculoase, cu modificarile si completarileulterioare;

cantitatea utilizata va fi de cca. 30 l/ an; acestea vor fiutilizate in conformitate cu instructiunileinscrise in fisele de securitatecorespunzatoare

- medicamente si vaccinuri: conform practicii sanitar-veterinare si pe bazaprescriptiei medicului

epizootolog

Resurse folosite:

- Apa – in scop igienico-sanitar, pentru adaparea gainilor ouatoare si pentrucuratarea halelor la

sfarsitul fiecarui ciclu de productie. Sursa: foraj dealimantare propriu.

- Energie electrica – Sursa: din reteaua existenta in zona, printr-un post detransformare de 120

KVA.

Asistenta veterinara va fi asigurata de catre medicul epizootolog.

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele maibune tehnici disponibile)

si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentruprotectia mediului.

3. CONFORMAREA CU CERINTELE BAT

Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele BAT (cele mai bunetehnici disponibile)

si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru protectiamediului.

Tehnici de management

Organizare: se estimeaza un numar de 10 locuri de munca.

Activitatea de Protectie a Mediului este in competenta compartimentului tehnic sia celui de

protectia muncii la nivelul firmei. Cerintele legislatiei de mediu suntbine cunoscute, conducerea

companiei fiind preocupata sa asigure dotarea sifunctionarea tuturor instalatiilor IPPC pe care le

are in exploatare in conditiileprotejarii mediului ca intreg, astfel incat sa se respecte toate

cerintele legislatieinationale. Se intentioneaza implementarea Sistemului de Management de

Mediuconform ISO 14001.Folosirea apei

Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in cepriveste consumul

biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si igienizareahalelor. Sistemul de adapare a

animalelor este mecanizat evitandu-se risipa deapa. Spalarea halelor se face doar la sfarsitul




106

fiecarui ciclu de productie, dupacolectarea dejectiilor si evacuarea acestora in exteriorul halei,

folosind masina despalat cu apa sub presiune si cu consum redus de apa.

Adapostirea animalelor

Gainile vor fi crescute in custi asezate pe 5 nivele, sistemul de adapostire fiindsimilar celuidescris in BREF ILF, paragraful 4.5.1.5.3 - Custile etajate vertical cubenzi pentru gă inat cu

procedeu imbună tă tit de uscare fortată cu aer a dejectiilor.

Custile vor fi asezate pe 5 nivele pe 5 randuri.

Pentru accesul la custi vor fi 4 culoare longitudinale cu o latime de 1,0 m.

Instalatia de furajare consta pentru fiecare hala dintr-un buncar de 15tonepentru depozitarea

furajelor amplasate in exteriorul halelor si sistemul dedistributie al furajelor in interiorul halei.

Furajele sunt preluate din buncarulexterior de un sistem transportor cu spirala si distribuite in

fata custilor cuajutorul unui carucior. Hranirea se face non stop (ad libitum).

Instalatia de adapare din interiorul fiecarei hale contine linii de adapare pefiecare nivel, fiecare

linie avand 100 nipluri (2 niplu la fiecare cusca). Instalatia vafi dotata cu debitmetru electronic si

sistem de dozare a medicamentelor.

Ventilatia Tip ventilatie folosita: tunel




Sistemul de ventilaţie este format din 10 ventilatoare, model EX50, cu şasiu galvanizat, motor de

1 cai putere, ce furnizează un debit de 46.000 m3 / oră fiecare.





deschiderea / inchiderea proportionala a clapetilor. Panoul de comanda pentru clapetii deadmisie contine 1 baterie de 24 V, pentru actionarea clapetilor in cazul penelor de curent.




gol.




107


Panouri electrice pentru unităţile motoare ale ferestrelor si sistemului de racire

Panouri electrice pentru ventilatoare.

Sistemul computerizat de management, ORION.Senzor temeperatura si umiditate

Termostat

Iluminatul fiecarei hale se va realiza cu 210 becuri de 11 watt rosii si albe.

Dupa fiecare ciclu de productie se face o pauza pentru curatarea generala sidezinfectarea halelor;

se parcurg urmatoarele faze:

- se evacueaza dejectiile ;

- hala (tavan, pereti, stalpi, pardoseala) se degreseaza cu solutie detergenta,se inmoaie, se spala

cu masina automata cu jet de apa sub presiune sidezinfectant;

- se usuca hala;

- se dezinfecteaza;

Tehnici de nutritie

Furajarea pasarilor se face cu furaje combinate. Se aplica furajarea dupa retetediferentiate pe faze

de crestere.

Atat continutul de proteina cruda si fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica dehrana administrata

sunt conforme cu cerintele BAT.

Managementul dejectiilor

Dejectiile sunt colectate pe o bandă rulanta din polipropilena amplasata sub custi,cate o bandă

pentru fiecare etaj de custi. Deasupra benzii este plasat un tubperforat care suflă aer (care poate fi

preincă lzit) pentru uscarea dejectiilor.

Aerul necesar uscarii dejectiilor va fi asigurat de 10 turbine de 4,47 kW. In functiede temperatura

exterioara, aerul pentru uscarea dejectiilor poate fi amestecat cuaer din interiorul halei.

Gă inaTul este indepă rtat din adă post o dată pe să ptă mană cu ajutorul unui sistemde benzitransportoare intr-un depozit acoperit din afara halei, unde gă inaTulpoate fi depozitat timp mai

lung.

Dejectiile solide vor fi depozitate temporar pe o platformabetonata, acoperita, tipsopron,

prejazuta cu rigola si basa de colectare a levigatului.




108

Periodic, după mineralizare, dejectiile de pasă re vor fi preluate de terti si vor fi utilizate la



88, privind managementul reziduurilororganice provenite din zootehnie si Codului bunelorpractici agricole.

Se folosesc tehnici BAT atat pentru procesarea cat si pentru modul de tratare aldejectiilor.

Controlul emisiilor

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac si gaz metan inatmosfera, care

rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii inatmosfera sunt halele de

productie si sistemul de management al dejectiilor.

Emisiile de azot se pot minimiza doar prin respectarea cerintelor BAT pentruadapostirea

pasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare aacesteia, colectarea/ transferul/

stocarea si eliminarea dejectiilor.

Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru adapostirea sifurajarea

pasarilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand astfel ca atatproductia de azot si fosfor cat si

emisiile de amoniac din hale sunt cele mai miciposibile. Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de

sulf, bioxid de azot, hidrogensulfurat, pulberi) sunt in cantitati nesemnificative.

Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.

Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol(potentialele exfiltratii din

sistemul de canalizare) sunt foarte mici si nu prezintarisc de poluare.

Mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi minime inconditiile in care

si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile secundare dehidrogen sulfurat genereaza de

asemenea mirosuri dar, in conditiile respectariicerintelor BAT de adapostire a animalelor, cum

este cazul fermei, aceste emisiisunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in

interiorul halelor.Distanta fata de cele mai apropiate zone locuite este mult mai mare decat cearecomandata de

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997.

Deseuri




109

Pe langa dejectiile solide, principalele deseuri periculoase sunt cele sanitarveterinare: ambalaje

de la vaccinuri si cadavre de pasari. Acestea se elimina inafara fermei conform normelor sanitar-

veterinare.

Energie

Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu cerintele BAT.

Accidente

Masurile luate pentru intretinerea si exploatarea tuturor instalatiilor, inclusiv acelor de colectare,

transport si eliminare a dejectiilor, asigura prevenireaaccidentelor de tip industrial.

Zgomot

Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea recomandarilorBAT (privind

transportul si descarcarea hranei, incarcarea animalelor trimise lasacrificare, manipularea

dejectiilor, instalarea si functionarea ventilatoarelor,functionarea celorlalte utilaje) pentru

reducerea zgomotului specific precum simentinerea acestuia in limitele acceptate.

Monitorizare; Raportare

Monitorizarea va fi de asemenea in conformare cu cerintele BREF. Se vor mentineurmatoarele

inregistrari si evidente curente:

a) numarul/ efectivul de animale la fiecare data de intrare/iesire

b) greutatea corporala la fiecare data de iesire

c) cantitatile de furaj intrate; consumul lunar se determina prin calcul;

d) cantitatea de cadavre de pasari.

Reteta nutretului combinat va fi pastrata la sediul companiei.

Halele vor fi dotate cu apometre fiind posibila organizarea sistemului de evidente.

In scopul conformarii cu alte cerinte ale legislatiei nationale (referitoare laprevenirea poluarii

apelor cu nitrati din surse agricole), se vor mai intreprinde oserie de actiuni dintre care se

mentioneaza:

- pastrarea unei evidente stricte a cantitatilor de dejectii livrate la terti pentru a fifolosite camaterial fertilizant, si a datelor de livrare;

- stipularea unor clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, subsemnatura, obligatiile

legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant,inclusiv prelevarea de probe de sol de pe

terenul pe care se aplica dejectiile.




110

Actiunea de monitorizare a emisiilor semnificative de poluanti (amoniac, protoxidde azot si

metan) are in vedere nu masurarea ci estimarea acestora prin calcul.

Scoaterea din functiune

Activitatea desfasurata nu este de natura sa conduca la poluarea chimica aamplasamentului. Deasemenea, pe amplasament nu vor exista zone de depozitarea deseurilor periculoase.

Pentru incetarea activitatii se are in vedere redarea amplasamentului intr-o starecare sa permita

utilizarea sa in viitor. In acest scop s-au identificat elementeleconstituente ale Planului de

inchidere a instalatiei.

Reglementarile privind protectia habitatelor

Pe amplasament si in imprejurimile acestuia nu exista specii de plante sau animaleprotejate.

4. ALTERNATIVE STUDIATE

Tehnicile utilizate au fost alese dintre alternativele BAT care asigura cel mai marebeneficiu

pentru mediu, fara antrenarea unor costuri excesive.

5. EVALUAREA IMPACTULUI

Singurul impact potential semnificativ este cel asupra calitatii aerului si sedatoreaza in special

emisiei de amoniac din halele de productie si din stocareadejectiilor. Pe langa efecte asupra

sanatatii receptorilor umani, amoniacul conducesi la producerea mirosurilor neplacute. Datorita

amplasarii fermei, departe dezonele locuite, impactul asupra calitatii aerului in zonele locuite

estenesemnificativ. Ca urmare a crearii de noi locuri de munca si crearea unoroportunitati de

dezvoltare ulterioara a unor alte proiecte, impactul construiriifermei este unul pozitiv.

10. CONCLUZII SI RECOMANDĂRI

Raportul privind impactul asupra mediului a relevat urmă toarele aspecte:

1. Ferma SC DANCOLD SRL are ca profil de activitate cresterea gainilor ouatoare;

2. In unitate se vor respecta procesele tehnologice de crestere a gainilor ouatoare ce vor asigura

realizarea in conditii economice si de protectia mediului corespunzatoare a produselor, in

conformitate cu BREF,normele si standardele in vigoare;3. Produsele sunt valorificate integral. Gainile la sfarsitul ciclului deproductie sunt livrate

abatoarelor. Deseurile menajere sunt preluateperiodic pe baza de contract de unitatea de

salubritate oraseneasca.

Dejectiile, dupa tratare, se folosesc in agricultura ca ingrasamant natural;




111

4. Nu vor fi afectate apele de suprafată si subterane, atat in perioada deconstructie cat si după

punerea in exploatare, nu vor exista surse dirijate de poluanti pentru apele subterane si de

suprafată ;

5. Toate apele uzate vor fi colectate prin reteaua de canalizare, astfel că solul sau subsolul nu vafi afectat;

6. Utilitatile vor fi asigurate prin contracte incheiate cu furnizorii deenergie electrica, Apele

Romane, prestare servicii colectare si tratare deseuri, epurare ape uzate, etc.

7. Emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate in lucră rile derealizare a obiectivelor

nuvor implica depă sirea concentratiilor maximeadmisibile pentru zonele protejate;

8. Concentratiile de poluanti se incadreaza sub valorile limita admisibile prevazute in

normativele in vigoare, respectiv STAS 12574/1997 siOrdin nr. 592/2002.

9. Impactul unitatii analizate asupra poluarii fonice este nesemnificativ. Se apreciaza ca nivelul

sonor in jurul perimetrului se inscrie in prevederile STAS 10.009/1988.

10. Instalatia fiind amplasată , la o distanta de 1000 m de cele mai apropiate locuite, nu va fi

afectată calitatea vietii sau starea de să nă tate a populatiei;

11. Nu va fi afectată vegetatia sau fauna din zona amplasamentului, atat inperioada de

constructie cat si după darea in folosintă ;

12. Impactul acestei investitii in ceea ce priveste mediul social si economicva fi pozitiv, se vor

crea noi locuri de munca;

GRILA DE APRECIERE a impactului asupra factorilor de mediu se bazează pe cuantificarea a

doi parametrii care caracterizează impactul asupra mediului.

Astfel, pentru fiecare factor de mediu analizat se poate stabili:

1. probabilitatea poluă rii;

2. intensitatea poluă rii.

Probabilitatea poluă rii se va cuantifica tinand cont de fluxul tehnologic specific obiectivului si de

posibilitatea afectă rii factorilor de mediu.Cuantificarea probabilită tii se va face prin stabilirea unui coeficient subunitar după urmă toarele

criterii:

Coeficient Probabilitatea

0 Nulă 0,1 - 0,4 Minimă




112

0,5 - 0,9 Medie

1 Certă

Intensitatea poluă rii se va cuantifica separat pentru fiecare factor de mediu, tinand cont de

valoarea si volumul emisiilor si imisiilor:

1. Ape de suprafat ă si subterane

Cuantificarea se va face in functie de valoarea emisiilor cat si a imisiilor,astfel:

Nota Intensitatea

1 Încadrare în limitele prevă zute de Ord. 462/1993, STAS 12574/87 si/sauOrdinul 592/2002

2 Depă siri ale concentraTiei maxime admisibile <100%

3 Depă siri ale concentraTiei maxime admisibile intre 100% - 200%

4 Depă siri ale concentraTiei max. admisibile > 200%

2. Aerul

Cuantificarea se va face in functie de valoarea emisiilor cat si a imisiilor,astfel:

Nota Intensitatea

1 Încadrare în limitele prevă zute de Ord. 462/1993, STAS 12574/87 si/sau Ordinul592/2002

2 Depă siri ale concentratiei maxime admisibile <100%

3 Depă siri ale concentratiei maxime admisibile intre 100% -200%

4 Depă siri ale concentratiei max. admisibile > 200%

3. Solul

Cuantificarea se va face in functie de gradul de afectare astfel:

Nota Intensitatea

1 Modificarea configuratei terenului f ă ră scoaterea lui din circuitul agricol 2 Degradarea minora a fertilită tii solului 3 Degradarea medie a fertilită tii solului 4 Degradarea majora a fertilită tii solului

4. Fauna si vegetatia

Cuantificarea se va face in functie de gradul de afectare al speciilor care isi au habitatul in zona

de amplasare si in zonele invecinate:

Nota Intensitatea

1 Nul 2 Minim

3 Mediu




113

4 Inacceptabil

5. Constructii învecinate

Cuantificarea se va face in functie de gradul de risc pe care il reprezintă desf ă surarea activită tii

fată de constructii invecinate si fată de aseză rile omenestidin zona:

Nota Risc

1 Inexistent 2 Minim

3 Mediu

4 Major

6. Populatia

Cuantificarea se va face in functie de gradul de risc pe care il reprezintă activitatea fată depopulatia din zona:

Nota Intensitatea

1 Inexistent 2 Minim

3 Mediu

4 Major

Modul de calcul

Notele acordate privind intensitatea poluă rii factorilor de mediu vor ficorectare cu coeficientul deprobabilitate. In funcTie de punctajul rezultat, se poatedetermina gradul de afectare al factorilor

de mediu astfel:

1. grad de afectare minim 0 - 6

2. grad de afectare mediu > 6 - 12

3. grad de afectare acceptabil > 12 - 18

4. grad de afectare inacceptabil > 18 – 24

Valoarea probabilită tii de afectare si a intensită tii poluă rii pentru fiecarefactor de mediu este

prezentată in tabelul urmă tor:

Factor de mediu

afectat

Probabilitate

de afectare

Intensitatea

poluării

Nota

finală

Ape de suprafată sisubterane

1 0,1 0,1

Aerul 1 0,2 0,2




Solul 1 1 1

Fauna si vegetatia 1 0,1 0,1

Constructii invecinate 1 0,1 0,1

Populattie 1 0,1 0,1

Total 1,6

Punctajul total obtinut in urma insumă rii notelor finale privind afectareafactorilor de minim in

timpul realiză rii si punerii in functiune a instalatiei este de1,6.

In concluzie, se apreciaza ca investitia „Infiintare ferma gaini ouatoare” in extravilanul mun.

Galati, Tarlaua 196, parcela 707/2/1/3/1 este in concordanta cu legislatia invigoare, iar impactul

asupra mediului este redus pe plan local si fara consecinte in context transfrontiera, iar

impactul social-economic fiind pozitiv in ceea cepriveste modul de viată , aspectele psihologice,

comunicatiile etc..

Avand in vedere calitatea proiectului propus, conditiile de amplasament,procesul tehnologic,

calitatea echipamentelor, instalatiilor si materialelor ce vor fiutilizate, impreună cu mă surile

prevă zute pentru evitarea afectă rii factorilor demediu, apreciem că investitia propusă poate primi

Acordul de mediu pentru a putea fi promovată .

7.raport18mediu

Documents