PROIECT DIDACTIC

1.DATE GENERALE

Unitatea de învătământ – Grup Scolar Industrial “Ion Banescu” Mangalia”

Profesor – Iconaru Roxana Mirela

Clasa - a X-a A,B,C,D,F,G

Disciplina – Logica, argumentare si comunicare

Capitolul – Analiza logica a argumentelor

Tema – Propozitii compuse.

Tipul lecţiei- lecţie de predare-învăţare ( transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe)

Timp alocat - 50min.

Data: Saptamana

Competenţe generale:

C1 – utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală

C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare

Competenţe specifice:

C3- utilizarea corectă a conceptelor şi instrumentelor logiceC4- identificare structurii unor propozitii compuse, determinarea tipologiilor de propozitii compuse si recunoasterea lor in anumite contexte.Competenţe derivate:

- Cunoasterea termenului de propozitie compusa;- Cunoasterea operatorilor propozitionali;- Cunoasterea functiilor de adevar.

Resurse procedurale: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia didactică, expunerea, problematizarea

Resurse materiale: fişe de lucru, manualul cls aIX-a ed. Corvin, tabla, creta

2. DESFASURAREA LECTIEI

MOMENTELE

LECTIEI

COM

PET

ACTIVITATE PROFESOR ACTIVITATE ELEV STRATEGII

METODE FORME MIJL

1 2 3 4 5 6 7

MOMENT ORGANIZATORIC

(3 min)

se stabileşte prezenţa.

se asigura existenta bazei materiale

Elevii răspund la auzul numelui lor, pregătesc pentru lecţie.

Potrivit lectiei de saptamana trecuta cand am inceput demersul de cunoastere a propozitiilor categorice, stabileam ca

Elevii raspund la intrebari:

- Care este structura unei

Conversatie Frontal

CAPTAREAATENTIEI şi

ANUNTAREA NOII TEME(10min)

C3

C3

acestea sunt formele logice in care se exprima un singur raport logic intre doi termeni, fara a conditiona acest report de legatura cu altceva.

Calitatea si cantitatea unei propozitii categorice pot fi utilizate drept criterii de clasificare.

I. Dupa calitate propozitiile pot fi:

- Afirmative- cand sunt redate in propozitie raporturi de concordant intre S si P.

- Negative- cand propozitia arata un raport de opozitie intre S si P.

II. Dupa cantitate propozitiile pot fi:

- Universale- cand P se refera la intreaga extensiune a lui S.

- Particulare- cand P se refera doar la o parte din extensiunea lui S.

- Singulare- cand P se refera la un singur element din extensiunea lui S.

Aceste criteria se pot imbina si rezulta 4 tipuri de propozitii:

- Universale afirmative (SaP)

- Universale negative (SeP)

- Particulare afirmative (SiP)

- Particulare negative (SoP)

propozitii?

- In ce consta calitatea si cantitatea unei propozitii?

- Care sunt tipurile de propozitii categorice?

- Se lucreaza exercitiile din manual.

Conversatie Frontal Manual

Lectia de azi se concentreaza asupra cazurilor de propozitii care nu pot fi formalizate dupa schema propozitiei categorice. Acestea sunt propozitiile compuse.

Elevii noteaza in caiete titlul lectiei noi

Elevii citesc din manual date generale pentru a se familiarize cu termenii.

Elevii pun intrebari acolo unde nu inteleg.

DIRIJAREA INVATARII

(25 min)

C1

C2

In cazul in care propozitia nu poate fi abordata ca o propozitie categorica, s-a creat o alta logica, “logica propozitionala”, “logica propozitiilor compuse”.

Propozitia compusa- este propozitia alcatuita dintr-o propozitie simpla cu caracter variabil (p,q,r) si operatori propozitionali (conectori propozitionali sau conectori logici) cu caracter constant (~,→,≡, V,&).

Functia de adevar- este valoarea de adevar a unei propozitii compuse care depinde de valoarea de adevar a unei propozitii simple.

Analiza propozitiei simple se face conform logicii bivalente, se lucreaza cu valoarea de adevarat si fals.

Functii de adevar:

Negatia (“~” sau “¬”) – non-p

Prin negarea unei propozitii p se obtine o noua propozitie “non-p”, complementara in raport cu prima , care este adevarata cand p este falsa si falsa cand p este adevarata.

p si ¬p sunt in raport de contradictie.

¬¬p=p dubla negare a unei propozitii duce

Elevii raspund la intrebari:

- Ce se intampla atunci cand propozitiile nu se supun criteriilor de analiza din logica termenilor?

- Care sunt functiile de adevar?

Elevii dau exemple pentru fiecare functie de adevar pentru a scoate in evidenta caracteristicile fiecareia.

Conversatia euristica

explicaţia didactică

expunerea

problematizarea

Frontal manual

C3

C4

la obtinerea primei propozitii.

Conjunctia (“&”, “.” sau “ ”)p si q- a doua˄ propozitii este adevarata numai daca ambele propozitii (“conjuncte”) sunt adevarate.

Semnalata de expresiile: si, iar, desi, dar, cu toate ca, in pofida, virgula, or, totusi, pe cand.

Disjunctia

1. Disjunctia neexclusiva (“V”) –p sau q

Este falsa daca si numai daca ambele propozitii sunt false. In caz contrar ea este adevarata. (Semnalata: sau, ori, fie,etc).

2. Disjunctia exclusiva (“W”) sau p sau q

Este adevarata daca si numai daca propozitiile nu au aceeasi valoare de adevar. In caz contrar ea este falsa.

Implicatia (“→”)-daca p atunci q

O implicatie este falsa daca si numai daca antecedentul sau este adevarat, iar consecventul este fals. In celalalte cazuri cazuri este adevarata. (Daca…atunci, daca)

Strucura: Daca antecedent atunci consecvent.

Echivalenta (“≡”)- daca si numai daca p atunci q

O echivalenta este adevarata daca si numai daca propozitiile au aceeasi valoare de

adevar. In caz contrar ea este falsa. (“daca si numai daca…atunci…”; “daca si numai daca…”; “numai daca…”)

REALIZAREA FEED-BACK-ului

(10 min)C4

Vom solicita elevii sa rezolve exerciţiile

de pe fişele de lucru.

Elevii rezolvă fisa de lucru. exercitiul Fisa de lucru

manual