1. Ce sunt actiunile?

Actiunile se prezinta sub forma de valori mobiliare emise de catre societati comerciale care reprezinta o cota parte din capitalul social si incorporeaza drepturi patrimoniale si sociale.

2. Clasificarea actiunilor

Clasificarea actiunilor se realizeaza dupa mai multe criterii astfel:

1) Dupa drepturile pe care le genereaza:- actiuni ordinare- actiuni preferentiale:

• actiuni preferentiale cumulative• actiuni preferentiale necumulative• actiuni preferentiale participative

2) Dupa forma de prezentare:- actiuni nominale- actiuni la purtator

3) Dupa rolul atins in stadiul de autofinantare:- actiuni autorizate- actiuni neemise- actiuni emise- actiuni puse in vanzare- actiuni aflate pe piata- actiuni de trezorerie

4) Dupa forma de materializare:- actiuni materializate- actiuni dematerializate

3. Principalele deosebiri intre actiunile ordinare si actiunile preferentiale ca obiect al plasamentelor de capital

ACTIUNI ORDINARE ACTIUNI PREFERENTIALE- valoarea dividendelor variaza in functie de profitului obtinut anterior

- detinatorul are drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor

- detinatorul poate primi dividend - in cazul lichidarii societatii - numai dupa despagubirea actionarilor detinatori de actiuni preferentiale

- valoarea dividendelor este fixa indiferent de nivelul profitului anterior sau daca societatea a inregistrat pierdere

- detinatorul nu are drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor

- detinatorul are prioritate - in cazul lichidarii societatii - in fata actionarilor detinatori de actiuni ordinare

4. Indicatorii de evaluare a actiunilor ca obiect al plasamentelor de capital

Un investitor in actiuni pe piata de capital trebuie sa realizeze o evaluare a acestor titluri inainte de a lua decizia de plasament.

Evaluarea se bazeaza pe o serie de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt urmatorii:

1) Valoarea nominala a actiunii - sintetizeaza corelatia dintre capitalul social si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul: QNA = Ks/NQNA - volumul nominal al actiuniiKs - capitalul socialN - numarul de actiuni

2) Valoarea contabila - sintetizeaza corelatia dintre activul net si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:QCA = An/NAn = AT - DT

QCA - valoarea contabila a actiuniiAn - activul netN - numarul de actiuniAT - activul totalDT - datoriile totale

3) Valoarea de rentabilitate - se bazeaza pe urmatorii 2 indicatori:

- Valoarea financiara - sintetizeaza corelatia dintre dividend si rata medie a dobanzii existenta pe piata.

Relatia de calcul:QFA = D/Rd

QFA - valoarea financiara a actiuniiD - dividendulRd - rata medie a dobanzii pe piata

- Valoarea de randament - sintetizeaza corelatia dintre profitul

net pe actiune si rata medie a dobanzii pe piata.

Relatia de calcul:QRA = Pnet/A/Rd

QRA - valoarea de randament a actiuniiPnet/A - profitul net pe actiuneRd - rata medie a dobanzii pe piata

4) Valoarea de emisiune - reprezinta insumarea valorii nominale a actiunii cu prima de emisiune.

Relatia de calcul:QEA = QNA + Pe

QEA - valoarea de emisiune a actiuniiQNA - valoarea nominala a actiunii

Pe - prima de emisiune

5) Valoarea de piata - pretul la care se efectueaza schimbul de actiuni.

6) Profitul pe actiune - sintetizeaza corelatia dintre profitul net si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:PR/A = PRN/NPR/A - profitul pe actiunePRN - profitul netN - numarul de actiuni

7) Rata de distributie a dividendului - sintetizeaza corelatia

dintre dividendul net si profitul net.

Relatia de calcul:d=Dn/ PRN ∙ 100d - rata de distributie a dividenduluiDn - dividendul netPRN - profitul net

8) Dividendul pe actiune - sintetizeaza corelatia dintre profitul

net repartizat si numarul de actiuni emise.

Relatia de calcul:D/A = PRNR/N ∙ 100D/A - dividendul pe actiunePRNR - profitul net repartizatN - numarul de actiuni

9) Randamentul actiunii - se exprima prin doua cai: prin

dividendele produse de actiune si prin diferenta de curs favorabila intre momentul vanzarii actiunii si momentul achizitionarii actiunii.

Relatia de calcul:RA = (D + Cv - Cc)/Cc ∙ 100RA - randamentul actiuniiD - dividendul

Cv - cursul actiunilor la vanzareCc - cursul actiunilor la cumparare

10) Price earning ratio (P.E.R.)

Relatia de calcul:PER = C(mediu)/Pnet/A

PER - price earning ratioC(mediu) - cursul mediu bancarPnet/A - profitul net pe actiune

11) Volumul dividendelor actualizate - arata efectul produs de

actiunea achizitionata la momentul prezent.

Relatia de calcul:D’=E(suma de la h=1 la n din) Dh/(1+a)h

D’ - volumul dividendelor actualizateDh - dividendul din anul hh = 1, 2, …, na – rentabilitatea solicitata

5. Consecintele emisiunii de actiuni pentru vechii actionari cu ocazia majorarii capitalului social al emitentului (dilutia de capital, dilutia profitului, dilutia dreptului de vot)

Cu ocazia emisiunii de noi actiuni (ca parte a procesului de majorare a capitalului social al emitentului), apare ca si consecinta negativa -pentru vechii actionari - fenomenul de dilutie.

Fenomenul de dilutie se manifesta pe 3 planuri astfel:

1) dilutia capitalului - scaderea valorii actiunii si a intregului portofoliu de actiuni detinut de vechii actionari.

2) dilutia profitului - scaderea profitului pe actiune si a profitului aferent intregului portofoliu de actiuni detinut de vechii actionari.

3) dilutia dreptului de vot - scaderea ponderii actiunilor detinute de vechii actionari in numarul total de actiuni emise de companie.

6. Ce este dreptul de subscriere?

Dreptul de subscriere este un drept patrimonial de care se bucura vechii actionari si care poate contracara fenomenul de dilutie. Acest drept confera actionarului posibilitatea de a cumpara actiuni ordinare dintr-o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de subscriere, inainte de oferta publica.

7. Mecanismul de contracarare a efectului de dilutie prin intermediul dreptului de subscriere

Dreptul de subscriere este un drept patrimonial de care se bucura vechii actionari si care poate contracara fenomenul de dilutie. Acest drept confera actionarului posibilitatea de a cumpara actiuni ordinare dintr-o emisiune noua, proportional cu numarul de actiuni pe care le detine, la pretul de subscriere, inainte de oferta publica.

La baza calculului dreptului de subscriere sta raportul de subscriptie. Raportul de subscriptie se bazeaza pe 2 elemente: numarul de actiuni emise la infiintare si numarul de actiuni emise la majorare.

Relatia de calcul:RS= N0/ N1

RS – raportul de subscriptieN0 - numarul de actiuni emise initialN1 - numarul de actiuni emise la majorare

Rezultatul acestui raport indica numarul minim de actiuni pe care trebuie sa le detina un actionar vechi pentru a putea cumpara o actiune noua.

Dreptul de subscriere - din punct de vedere valoric - reprezinta diferenta de valoare dintre cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorarii si cursul bursier teoretic al actiunilor.

Relatia de calcul:Ds= QBA - QBT

QBA - cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorariiQBT - cursul bursier teoretic al actiunilorQBT=(N0QBA+N1QEA)/(N0+N1)

N0 - numarul de actiuni emise initialN1 - numarul de actiuni emise la majorareQBA - cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorariiQEA - valoarea de emisiune a actiunilor emise la majorare

Prin prelucrare relatia de mai sus se transforma in relatia urmatoare:

Ds=N1(QBA – QEA)/(N0+N1)Ds - valoarea dreptului de subscriereN0 - numarul de actiuni emise initialN1 - numarul de actiuni emise la majorareQBA - cursul bursier al actiunilor in ziua anterioara majorariiQEA - valoarea de emisiune a actiunilor emise la majorareN0+N1 - numarul total de actiuni emise

Un actionar vechi poate alege sa se foloseasca de drepturile de subscriere, in acest caz el alegand sa cumpere un numar de actiuni noi - proportional cu numarul sau initial de actiuni - la cursul bursier teoretic pentru aceste actiuni.

Actionarii vechi care nu doresc sa sa se foloseasca de drepturile de subscriere vor putea sa le vanda ulterior pe piata. Valoarea de vanzare pentru drepturile de subscriere va fi valoarea de piata a acestora, care poate fi mai mare sau mai mica decat valoarea nominala a lor.

8. Valorizarea actiunilor prin politica de dividende

Fiecare actionar - in calitate de proprietar al societatii - are dreptul de a primi dividend.

Detinatorii de actiuni preferentiale primesc dividend fix si este platit inaintea dividendului aferent actiunilor ordinare. Detinatorii de actiuni ordinare primesc dividend variabil.

In contextul platii de dividende apare o contradictie intre interesele societatii - care doreste o parte cat mai mare din profit pentru autofinantare - si actionari - care doresc dividende cat mai mari

pentru a-si valorifica mai bine capitalul plasat in actiunile la societatea respectiva.

Marimea dividendului aferent actiunilor ordinare depinde de mai multi factori, dintre care urmatorii 2 sunt cei mai importanti:

1) marimea profitului anual realizat2) politica de repartizare a dividendului

Fiecare societate hotaraste anual - in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor - modul de distributie a profitului. Hotararea depinde de urmatoarele 2 elemente:

1) marimea profitului anual realizat2) rata de crestere a dividendelor

Relatia de calcul:rdd=D/ PRN rdd - rata de distributie a dividenduluiD - dividendulPRN - profitul net

Sunt cunoscute mai multe politici de dividend astfel:

1) Politica reziduala - emitentul trateaza dividendul ca pe o parte rezultanta ceea ce inseamna ca atunci cand profitul annual este mare, resursele de trezorerie vor fi mari, iar dividendele acordate vor fi si ele mai mari.

2) Politica ratelor - dividendele se dimensioneaza anual in functie de cel putin 2 factori printre care: profitul realizat in anul respectiv si politica de dividend promovata de societate.

3) Politica stabilizata - prin care se urmareste ca variatiile profitului (in special cele negative) sa fie ajustate astfel incat acestea sa nu se rasfranga asupra volumului dividendelor acordat.

9. Ce este dividendul?

Dividendul apare ca un rezultat al investitiei realizate printr-un anumit plasament de capital. Acesta ia forma unei distribuiri in bani sau natura, efectuata de societate participantului la capitalul acesteia, ca si consecinta a detinerii de titluri de participare la aceasta.

10. Principalele forme de distribuire a dividendului

Principalele forme sub care se pot distribui dividendele sunt urmatoarele:

1) Dividend anual - distribuit actionarilor detinatori de actiuni ordinare. Dividendul se dimensioneaza pe baza profitului anual realizat si a politicii de repartitie a profitului.

2) Dividend fix - se acorda actionarilor detinatori de actiuni preferentiale.

3) Dividend provizoriu - se distribuie in timpul anului, urmand ca acesta sa fie reglat la incheierea exercitiului financiar curent.

4) Dividend sub forma de actiuni – se distribuie in urma unei hotarari a emitentului de a distribui dividendul sub forma de noi actiuni.

11. Ce sunt obligatiunile?

Obligatiunile sunt titluri reprezentative ale unei creante a detinatorului lor asupra emitentului acestora (care poate fi statul, un organism public sau o societate comerciala). Ele dau detinatorului dreptul la incasarea unei dobanzi si vor fi rascumparate la scadenta de catre emitent, investitorul recuperandu-si astfel capitalul avansat in schimbul obligatiunilor.

12. Indicatori de evaluare ai obligatiunilor

- Valoarea nominala- Valoarea de subscriere- Cuponul de dobanda

- Rata dobanzii- Cursul- Costul rambursarii- Rata nominala a dobanzii- Rata curenta a dobanzii- Rentabilitatea la scadenta

13. Principalele deosebiri intre actiuni si obligatiuni ca obiect al plasamentelor de capital

ACTIUNE(ordinara) OBLIGATIUNEDefinitie Parte din capitalul

social al emitentului.Fractiune dintr-un imprumut realizat de catre emitent

Rol in gestiunea emitentului

Drept de vot in Adunarea Generala a Actionarilor.

Fara rol in gestiunea emitentului.

Veniturile titularului titlului

Dividende (in functie de nivelul profitului si politica de distributie a dividendelor).

Dobanzi a caror suma este obligatoriu varsata de catre emitent detinatorului titlului.

Riscurile asumate de proprietarul titlului

Riscuri mai mari:- in cazul unui nivel redus al profitului titularul primeste dividende diminuate sau deloc- in cazul lichidarii societatii titularul risca sa piarda fondurile investite

Riscuri mai mici:- risc de nerambursare (nu si in cazul garantiilor de stat)- la lichidare detinatorii de titluri de obligatiuni au prioritate fata de cei ce detin titluri de actiuni

Durata de viata Nelimitata Limitata, la scadenta

16. Ce sunt optiunile?

Optiunile sunt contracte intre un vanzator si un cumparator, care dau acestuia din urma dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde sau a cumpara un anumit activ (marfa, titlu financiar sau instrument

monetar) pana/la o anumita data viitoare, drept obtinut in schimbul platii catre vanzator a unei prime.

17. Clasificarea optiunilor

Dupa natura dreptului pe care il confera, optiunile pot fi:

- optiuni de cumparare - CALL - (cumparatorul dobandeste dreptul de a vinde activul):

∙ cumparare de CALL∙ vanzare de CALL

- optiuni de vanzare - PUT - (cumparatorul dobandeste dreptul de a cumpara activul):

∙ cumparare de PUT∙ vanzare de PUT

21. Eficienta comparata a unor plasamente de capital direct in actiuni

Situatia se prezinta astfel:

Un investitor achizitioneaza la un moment dat un numar de actiuni de pe piata de capital la pretul de achizitie din momentul respectiv.

Urmarind evolutia cursului actiunilor mentionate, la un moment dat acesta va atinge un nivel superior celul la care au fost cumparate, moment in care investitorul va lua decizia sa le revanda.

Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.

Relatia de calcul:Rc=PRP/KIP ∙ 100PRP=(Pv-PC) ∙ NA

KIP= PC ∙ NA

Rc - rata castiguluiPRP - profitul/portofoliu obtinut din diferenta de cursKIP - capitalul imobilizat/portofoliuPV - pretul de vanzarePC - pretul de cumparare

NA - numarul de actiuni detinute

22. Eficienta comparata a unor plasamente de capital indirect in contracte de actiuni

Situatia se prezinta astfel:

Un investitor pe piata de capital va incheia un contract de optiuni pentru un anumit numar de actiuni, in conditiile unui pret si a unei prime stabilite anterior.

Astfel investitorul cumpara o optiune de cumparare (CALL). Pentru a iesi in castig, cursul actiunilor achizitionate prin contract trebuie sa creasca, moment in care investitorul executa contractul de optiuni, pretul de cumparare fiind cel stabilit.

Ulterior investitorul va dori sa revanda actiunile la noul curs aflat la un nivel mai ridicat.

Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.

Relatia de calcul:Rc=PRP/KIP ∙ 100PRP=(Pv-Pex) ∙ NA

KIP=NA ∙ PRO

Rc - rata castiguluiPRP - profitul/portofoliu obtinut din diferenta de cursKIP - capitalul imobilizat/portofoliuPv - pretul de vanzarePex - pretul de executieNA - numarul de actiuni detinutePRO - prima de optiune

23. Eficienta comparata a unor plasamente de capital indirect prin contracte de optiuni cu castiguri rezultate din diferenta de prima

Perceptia investitorilor pe piata de capital este diferita, motiv pentru care in legatura cu actiunile se orienteaza spre castiguri din

revanzarea contractelor de optiuni in conditii de prime de optiune mai mari si nu din achizitia si revanzarea actiunilor.

Situatia se prezinta astfel:

Un investitor pe piata de capital achizitioneaza un anumit numar de actiuni prin intermediul unui contract de optiuni, la un pret de achizitie si o prima de optiune stabilite.

Ulterior investitorul va revinde contractul de optiune, dar cu o prima de optiune mai mare.

Pentru a calcula eficienta in vanzarii actiunilor, investitorul va folosi indicatorul rata castigului.

Relatia de calcul:Rc=PRP/KIP ∙ 100PRP=(PROVz-PROC) ∙ NA

KIP= PROC ∙ NA

Rc - rata castiguluiPRP - profitul/portofoliu obtinut din diferenta de cursKIP - capitalul imobilizat/portofoliuPROVz - valoarea primei de optiune la vanzarePROC - valoarea primei de optiune la cumparareNA - numarul de actiuni detinute

38. Clasificarea ordinelor de bursa

Din punctul de vedere al pretului/cursului pentru produsul bursier, ordinele de bursa pot fi:

1) Ordin “la tinta” - este un ordin de vanzare/cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. Acest tip de ordin impune obtinerea celui mai scazut pret existent pe bursa la momentul primirii instructiunii de executare a ordinului.

2) Ordin limita - este ordinul in care clientul precizeaza pretul maxim pe care intelege sa il plateasca in calitate de cumparator, respectiv pretul minim pe care il accepta in calitate de vanzator. Unui astfel de ordin i se asociaza clauza pretului cel mai bun. Astfel titlurile

pot fi cumparate/vandute la un pret mai mic/mare, atunci brokerul este obiligat sa realizeze acest lucru.

3) Ordin de stop (limitare a pierderii) – este un ordin care actioneaza oarecum in sens contrar ordinului cu limita de pret. Acesta devine ordin de vanzare la piata atunci cand pretul titlului evolueaza contrar asteptarii clientului (creste/scade la nivelul specificat).