75736306 1 lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR PHARE TVET RO 0108 . 01

ŞIPHARE TVET RO 0108 . 03

CURRICULUM ŞCOLAR

pentru

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

NIVELUL 2 - CLASA a XI-a

Domeniul: MECANICĂ

Calificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic

Aria curriculară TEHNOLOGII –

Cultură de specialitate şi instruire practică

2005

Autori:

Călinescu Carmen -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa, Bucureşti

Hancea Gheorghe -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar ,,Gheorghe Asachi” – Botoşani

Marin Ştefan -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”, BrăilaSimionescu Petruţa -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel

Saligny”, BrăilaŞtefan Adrian -profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Industrial “Anghel

Saligny”, BrăilaDobre Marinela -profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic Miron Nicolescu, Bucureşti

Asistenţă U I P Phare TVET RO 0108.03

Dr. ing. Roşu Dorin

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTAnul de completare

clasa a XI-aAria curriculară Tehnologii

Domeniul: MecanicăCalificarea: Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologicCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 oreModulul I: Total ore/an 58

Interpretarea documentaţiei tehnice din care: laborator tehnologic 29 instruire practică -

Modulul II: Total ore/an 58Dispozitive si instalaţii de ridicat si transportat din care : laborator tehnologic -

instruire practică 29

Modulul III: Total ore/an 58Protecţia anticoroziva a suprafeţelor din care: laborator tehnologic -


Modulul IV: Total ore/an 145Construcţia utilajului tehnologic din industria chimica

din care: laborator tehnologic - instruire practică 87

Modulul V:Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii

Total ore/andin care: laborator tehnologic instruire practică

58-

29

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 oreStagii de pregătire practică 240 ore

Modulul VI: Total ore/an 120Executarea construcţiilor metalice din care: laborator tehnologic 30


Modulul VII: Total ore/an 120Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specificeexecutării construcţiilor metalice si utilajului tehnologic

din care: laborator tehnologic 30 instruire practică 90

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 oreModulul VIII: Total ore/an 58Materiale utilizate in construcţia utilajului tehnologic

din care: laborator tehnologic 29

instruire practică -Modulul IX: Total ore/an 58Revizia si intretinerea construcţiilor metalice din care: laborator tehnologic 29

instruire practică -Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore TOTAL 733 ore/an

3

NOTĂ DE PREZENTARE

Noul sistem al calificărilor profesionale (SNCP) este elaborat de MECT în parteneriat cu angajatorii şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de sectoarele economice şi de servicii. Ocupaţia « Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic» a fost concepută şi realizată în concordanţă cu strategia SNCP, fiind un ansamblu de elemente de instruire şi educaţie relevate prin competenţe, criterii de performanţă şi condiţii de aplicabilitate, având ca scop conştientizarea în practica calificării.

Realizarea conţinuturilor şi corelarea modulelor încearcă valorificarea experienţei didactice cu implicaţii în realizarea predării şi învăţării. Curriculumul realizat oferă profesorilor un instrument suplu, uşor adaptabil şi cu o largă deschidere interdisciplinară.

Modulele de pregătire sunt prezentate cu competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate în conformitate cu cele stabilite în Standardele de Pregătire Profesională. Pe baza criteriilor de performanţă corelate s-a dezvoltat un conţinut tematic în care au fost incluse şi condiţiile de aplicabilitate. Conţinutul tematic prezentat asigură posibilitatea ca fiecare absolvent de nivel II, în funcţie de cerere şi ofertă să poată aplica practica activităţii precum: executarea operaţiilor de pregătire a materialelor în scopul obţinerii construcţiilor metalice, executarea reparaţiilor curente ale construcţiilor metalice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei de fabricare a părţilor componente ale utilajelor tehnologice, executarea unor operaţii in cadrul tehnologiei asamblare a construcţiilor metalice.

Agregarea unităţilor de competenţă în module

LACATUS CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC

Nivelul 2 – clasa a XI-a

Unitatea de competenţă

Competenţa M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9

1. Comunicare şi numeraţie

3. Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.

4. Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată.

4. Asigurarea calităţii

1. Aplică normele de calitate în domeniul de activitate.

2. Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.

6. Igiena şi securitatea muncii

1. Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

2. Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.

7. Lucrul in echipa

1. Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

2. Îşi asumă rolurile care ii revin in echipa3. Colaborează cu membrii echipei pentru

îndeplinirea sarcinilor

8.Interpretarea documentaţiei tehnice

1. Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu

2. Interpretează desene speciale3. Aplică informaţiile din documentaţia

tehnică în activitatea practică

5



9. Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

1. Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

2. Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat

3. Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat

10 Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

1. Indică tipurile de coroziune2. Precizează metodele de protecţie anticorozivă3. Efectuează operaţii de limitare a coroziunii

11. Executarea construcţiilor metalice

1. Descrie constructiile metalice2. Prezinta diferite tipuri de grinzi3. Descrie stalpii, turnurile si pilonii4.Descrie tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice

12. Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic

1. Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic 2. Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic3. Descrie dispozitivele utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic

13. Revizia si intretinerea constructiilor metalice

1. Precizeaza atributiile echipei de intretinere2. Descrie obiectivele urmărite in timpul reviziilor3. Descrie metodele de executare a reparatiilor curente

6



14. Materiale utilizate în construcţia utilajului tehnologic

1. Descrie materialele pentru asigurarea rezistentei mecanice a utilajului2. Descrie materialele pentru protectie anticoroziva3. Descrie materialele de etansare4. Descrie materialele pentru izolare termica

15. Constructia utilajului tehnologic din industria chimică

1. Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces2. Analizeaza constructia recipientelor sub presiune3. Descrie utilajele pentru transfer termic4. Analizeaza constructia aparatelor de tip coloana5. Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene

16. Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de constructii

1. Descrie agregatele cu tambur rotativ2. Descrie masinile si utilajele folosite la maruntirea si separarea materialelor solide3. Descrie utilajele folosite la transportul materialelor solide

7

MODULUL IINTERPRETAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE

Parcurgerea modulului «Interpretarea documentaţiei tehnice» de către elevii din clasa a XI-a – anul de completare a Şcolii de arte şi meserii va asigura dobândirea de către aceştia a unor competenţe de citire şi interpretare a desenelor de ansamblu, a desenelor speciale şi a unor documente tehnologice şi folosirea acestora în scopul definitivării calificării profesionale, a dezvoltării capacităţilor de comunicare şi execuţie, folosind un limbaj grafic specializat, specific calificărilor din domeniul Mecanică.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate competenţele individuale agregate în modul):

Interpretarea documentaţiei tehnice

Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de competenţă

Competenţe Conţinuturi tematice


Interpretează informaţii înscrise în desenele de ansamblu

Recunoaşte reprezentări specifice ale unor repere şi produse din domeniul calificării :- organe de maşini- organe de asamblare- piese şi semifabricate asamblate- organe pentru conducerea şi circulaţiafluidelor- flanşe- armături Interpretează informaţiile înscrise în desenele de ansamblu- citirea cotelor de gabarit şi funcţionale- interpretarea datelor privitoare la precizia de prelucrare- citirea şi interpretarea datelor înscrise în

tabelul de componenţă şi în indicator2.Interpretează desene speciale

Citirea şi interpretarea desenelor de construcţii metalice- reprezentarea şi simbolizarea profilelor

laminate- reprezentarea şi simbolizarea asamblărilor de

tip construcţii metalice Citirea şi interpretarea schemelor funcţionale- reprezentarea schemelor cinematice- reprezentarea schemelor electrice şi de

automatizare- reprezentarea instalaţiilor pentru transportul

fluidelor

9




Aplică informaţiile din documentaţia tehnică în activitatea practică

Citirea, interpretarea şi corelarea informaţiilor din desenele de ansamblu cu documentaţia tehnologică - fişe tehnologice- fişe de asamblare- planuri de operaţii Citirea şi interpretarea cotelor funcţionale şi a prescripţiilor privitoare la precizia prelucrării - cote tolerate- ajustaje- abateri de formă- abateri de la poziţia reciprocă a suprafeţelor- materialului reperelor Citirea şi interpretarea parametrilor de

calitate: dimensiuni, formă, poziţie, aspect, parametrii funcţionali precizaţi în documentaţie

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul «Interpretarea documentaţiei tehnice» are, în cadrul curriculum-ului clasei a XI-a –SAM - anul de completare, pentru acele calificări de nivel II din domeniul Mecanică la care se studiază, o poziţie distinctă, se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Parcurgerea conţinuturilor modulului “Interpretarea documentaţiei tehnice” şi adecvarea strategiilor didactice utilizate în acest scop are drept scop formarea competenţelor cheie, tehnice generale şi tehnice specifice aferente nivelului II de calificare şi asigură absolvenţilor Şcolii de arte şi meserii, abilităţile necesare practicării în bune condiţii a meseriei, a dezvoltării în continuare a capacităţilor prin activităţi de formare continuă sau urmarea cursurilor liceului în vederea dobândirii calificării de tehnician.

Abordarea modulară a conţinuturilor şi aplicarea unor strategii de predare – învăţare corespunzătoare va oferi avantaje şi va asigura dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi abilităţilor vizate.

Procesul de predare - învăţare trebuie organizat şi desfăşurat în cabinete tehnice dotate corespunzător. Strategiile didactice vor fi alese cu grijă şi pricepere , fiind preferate cele de tip activ, participativ, formativ. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu; utilizarea autoevaluării

10

stimularea elevilor în a-şi impune singuri termene şi obiective. Adaptarea informaţiilor şi conţinuturilor la posibilităţile de învăţare şi nivelul de pregătire al elevilor:

selectarea cu grijă a informaţiilor ; oferirea informaţiilor în mod gradat şi în funcţie de stilurile de învăţare ale elevilor.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP–uri. Tehnicile de evaluare pot fi frontale, individuale sau de grup, iar ca metode de evaluare recomandăm:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.

Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica ritmul şi programul propriu de învăţare.

Metoda exerciţiilor practice. Lucrul cu modele.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionare, teste Fişe de autoevaluare Experimente frontale, demonstrative, realizate de profesor sau de către elevi, în grup

sau individual Miniproiecte - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Sugestii metodologice

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore/an, astfel:

-teorie =29 ore

-laborator tehnologic= 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:

cerinţele specifice ale calificării dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului

instruit.

11

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice. Profesorii vor pune accent atât pe cunoaştere şi înţelegere, dar şi pe analiză şi sinteză, pe aplicare şi evaluare.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:

efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu recunoaşterea simbolurilor utilizate la reprezentarea schemelor funcţionale citirea şi interpretarea desenelor speciale, a reprezentărilor schematice recunoaşterea unor repere care compun desene de ansamblu şi realizarea

desenelor de execuţie ale acestora realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării.Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă,

observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.

Recomandăm în continuare conţinuturile detaliate ce urmează a fi parcurse, cu precizarea că, numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii temelor rămân la latitudinea profesorului, în funcţie de cerinţele specifice diferitelor calificări, a conţinutului activităţilor practice şi, nu în ultimul rând, a cerinţelor angajatorilor.

1. Înscrierea pe desenele tehnice a datelor referitoare la precizia prelucrării: elementele preciziei dimensionale

- dimensiuni nominale şi efective, abateri, toleranţe, ajustaje; terminologie, simboluri, exemple de utilizare

- simbolizarea câmpurilor de toleranţă- clasificarea, simbolizarea şi notarea pe desene a ajustajelor

elementele preciziei de formă - abateri de formă- simboluri specifice- exemple de înscriere pe desene

elementele preciziei poziţiei reciproce a suprafeţelor- abateri de poziţie- simboluri specifice- exemple de înscriere pe desene

2. Desenul de ansamblu Reguli de întocmire a desenelor de ansamblu

- stabilirea numărului de proiecţii şi a poziţiei de reprezentare- realizarea secţiunilor, reguli privind haşurarea- cotarea desenelor de ansamblu- poziţionarea reperelor componente

12

- completarea tabelului de componenţă Întocmirea desenului de ansamblu după model ( releveu )

- identificarea ansamblului model şi a subansamblurilor- stabilirea poziţiei de reprezentare şi a numărului de proiecţii

( vederi şi secţiuni ) - reprezentarea ansamblului- înscrierea unor cote funcţionale şi de gabarit- notarea reperelor componente- completarea indicatorului şi a tabelului de componenţă

Întocmirea desenelor de execuţie pentru diferite repere din componenţa desenelor de ansamblu şi de montaj

- extragerea reperelor din desenele de ansamblu- realizarea desenelor de execuţie (vederi, secţiuni, cote, rugozitate,

abateri)- completarea datelor indicatorului

Citirea şi interpretarea desenelor de ansamblu şi de montaj- identificarea elementelor definitorii din indicatorul desenului- identificarea reperelor din tabelul de componenţă- stabilirea legăturilor funcţionale între subansambluri şi repere şi stabilirea

modului de funcţionare a ansamblului- identificarea prescripţiilor privitoare la operaţiile de asamblare şi montaj- stabilirea succesiunii operaţiilor de montaj- interpretarea vederilor şi secţiunilor- citirea şi interpretarea cotelor şi prescripţiilor privind precizia prelucrării- identificarea prescripţiilor referitoare la operaţiile finale de probă, reglare,

rodaj etc. 3. Desene speciale

Desene de construcţii metalice- reprezentarea şi simbolizarea profilelor laminate- executarea desenelor de construcţii metalice specifice calificării - realizarea desenelor de fundaţii pentru maşini

Reprezentarea, citirea şi interpretarea schemelor funcţionale- reprezentarea schemelor cinematice

semne convenţionale folosite la reprezentarea schemelor cinematice

reprezentarea unor scheme cinematice specifice calificării citirea şi interpretarea schemelor cinematice

- reprezentarea desenelor de instalaţii industriale simboluri folosite la reprezentarea schemelor electrice şi de

automatizare reprezentarea unor scheme specifice calificării citirea şi interpretarea unor scheme electrice şi de automatizare

specifice calificării Reprezentarea instalaţiilor pentru transportul fluidelor

- reprezentarea ţevilor, a tuburilor şi a elementelor de legătură- reprezentarea obişnuită şi schematică a traseelor de conducte

Desene de operaţii - desene de semifabricat- planuri de operaţii- fişe tehnologice- fişe de asamblare

13

Recomandări pentru aplicaţii practice în cadrul laboratorului tehnologic:

1. Aplicaţii de citire şi interpretare a unor prescripţii referitoare la precizia de prelucrare.2. Exerciţii practice de întocmire a unor desene de ansamblu din specificul calificării. 3. Exerciţii practice de citire şi interpretare a reprezentărilor unor ansambluri din domeniul calificării. 4. Exerciţii practice de extragere şi reprezentare a unor repere din desenele de ansamblu şi de montaj.5. Exerciţii de întocmire, citire şi interpretare a unor desene speciale ( de construcţii metalice, fundaţii ) şi a unor scheme funcţionale.6. Citirea şi interpretarea unor documente tehnologice specifice calificării ( desene de operaţii, fişe tehnologice, fişe de montaj ).7. Întocmirea unui miniproiect.

14

MODULUL II

DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate

competenţele individuale agregate în modul)

Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:



Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

Identifică caracteristicile funcţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat

Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat: parametri funcţionali (sarcina utilă, cursa, traseul sarcinii, suspendarea şi prinderea sarcinilor, sistemul de acţionare, asigurarea sarcinii);

tipuri constructive (vinciuri/cricuri, scripeti, palane, trolii, macarale poduri rulante, elevatoare),

parti componente, principiul de functionare, domeniul de utilizare.

Utilizează dispozitive şi instalaţii de ridicat

Utilizarea dispozitivelor si instalatiilor de ridicat specifice calificării (vinciuri/cricuri, scripeţi, palane, electropalane, trolii, macarale, poduri rulante, elevatoare).

Utilizează dispozitive şi instalaţii de transportat

Utilizarea dispozitivelor si instalaţiilor de transportat specifice calificării (stivuitoare, conveiere, transportoare cu bandă, funiculare).


Caracterul activ, interactiv şi centrat pe elev al metodelor de învătare-predare care vor fi folositeModulul “Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat” poate fi

parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.

Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,

urmând sa le pună mai bine in valoare; fiind o structură elastică, modulul poate încorpora în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi

informale; modulul oferă maximul de deschidere pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte

în plan vertical, faţă de alte module parcurse (respectiv in prelungirea acestora pot fi

15

adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente).

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă in moduri diferite, cu viteză diferită şi din

experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acorda timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi

a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest

sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);

Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu;

Diferenţierea răspunsului, prin: utilizarea autoevaluarii şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar si pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul)

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele, să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

16


Din standardul de pregătire profesională a fost selectata unitatea de competenta tehnica generala ”Utilizarea dispozitivelor şi instalaţiilor de ridicat şi transportat”, a cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Dispozitive de ridicat şi transportat ».

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru :

Total ore/ an : 58 ore din care : teorie: 29 ore

instruire practica: 29 oreCadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Se recomandă parcurgerea conţinutului în următoarea ordine cronologică:1. Noţiuni introductiveA. Definirea şi rolul maşinilor de ridicat şi transportat în economie.B. Dezvoltarea mijloacelor de ridicat şi transportat2. Organe flexibileA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Cabluri de oţel 1. Clasificare 2. CaracteristiciC. Lanţuri 1. Lanţuri cu zale 2. Lanţuri cu ecliseD. Frânghii şi parâmeE. Benzi de cauciuc

3.Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor şi lanţurilorA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Organe de ghidareC. Organe de înfăşurare 1. Tambure pentru înfăşurarea cablurilor de oţel 2. Tambure pentru înfăşurarea lanţurilor4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi lanţurilorA. Noţiuni generaleB. Dispozitive pentru fixare şi legături uzuale la cabluriC. Legături uzuale la capetele lanţurilor5. Organe şi dispozitive pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor

A. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Organe şi dispozitive de prindere a sarcinilorC. Electromagneţi de sarciniD. Organe de suspendare 1. Cârlige 2. OchiuriE. Organe auxiliare pentru montarea cârligelor şi ochiurilor

6. Scripeţi, palane, vinciuri, trolii şi cabestaneA. Scripeţi

17

B. Palane 1. Palanul simplu 2. Palanul dublu 3. Palanul diferenţialC. Cricuri 1. Cricul cu şurub 2. Cricul cu cremalieră 3. Cricul hidraulicD. Vinciuri 1. Vinciuri acţionate manual 2. Vinciuri acţionate mecanic sau electricE. Trolii 1. Trolii cu acţionare manuală 2. Trolii cu acţionare electricăF. Cabestane7. Masini şi instalatii de ridicat şi transportatA. Noţiuni generale şi criterii de clasificareB. Caracteristici constructive şi funcţionaleC. Elemente componente şi modul de funcţionare8. Utilizarea dispozitivelor de ridicat specifice calificării - vinciuri (cricuri), scripeţi,

palane, electropalane, trolii9.Utilizarea instalaţiilor de ridicat specifice calificării - macarale, poduri rulante, elevatoare.

Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev: teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute de prezenta programa şcolara, la orele afectate acestui modul se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că

elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile).Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: fidelitate coerenţă

18

instrumente motivante instrumente realiste eficienţă

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de:

- dificultatea acesteia

- nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit

- dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor

economici parteneri

- ritmul de asimilare a cunoştinţelor

19

MODULUL III

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEŢELOR


Protecţia anticorozivă a suprafeţelor




Protecţia anticorozivă a suprafeţelor

Indică tipurile de coroziune

Precizează metodele de protecţie anticorozivă

Efectuează operaţii de limitare a coroziunii

Factori generatori: variaţia temperaturii, compoziţia chimică a mediului, turbulenţa mediului corozivForme de manifestare: uniform sau neuniform repartizate pe suprafaţăTipuri de coroziune: chimică, electrochimică

Tipuri de acoperiri: metalice, nemetaliceAcoperiri nemetalice: cu lacuri, vopsele, emailuri, răşiniProcedee de metalizare: depunere electrochimică, placare, difuziune, imersie la caldVopsire: utilizând mijloacele din dotarea atelierului

Factori de risc: mediul extern, mediul intern, starea suprafeţeiAlegerea metodei: în funcţie de natura materialului şi condiţiilor de funcţionareVopsire: conform documentaţiei tehnologice şi dotării atelierului


Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul 2, clasa a XI-a, s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

Prin calificările de la nivelul 2, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe specifice calificării, care să le permită să continue pregătirea la nivelul 3, sau să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare - învăţare trebuie să fie direcţionat pe formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarile Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, Lăcătuş construcţii navale, Tubulator naval, Lăcătuş construcţii structuri aeronave, Constructor montator de structuri metalice, Confecţioner tâmplarie din aluminiu şi mase plastice, Lăcătuş mecanic prestări servicii, Tinichigiu vopsitor auto şi se

20

va realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, ele alegându-se în funcţie de fiecare unitate de conţinut, în aşa fel încât să contribuie la formarea competenţelor specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, mozaicul etc. au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice generale şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificare a cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, duală, itemi de completare, de tip pereche, itemi tip întrebări structurate, itemi de rezolvare a problemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Abilităţile cheie sunt abilităţi de atitudine şi se dezvoltă mai bine prin joc de roluri şi metode active de învăţare decât prin metoda tradiţională.

Metodele de evaluare utilizează o serie de instrumente care trebuie elaborate în conformitate cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare prevăzute de Standardul de Pregătire Profesională .


Din Standardul de Pregătire Profesională a fost selectată unitatea de competenţă tehnică generală :Protecţia anticorozivă a suprafeţelor, ale cărei competenţe urmează a fi dobândite prin parcurgerea modulului « Protecţia anticorozivă a suprafeţelor ».

Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru

58 de ore/an

din care:

-teorie: 29 ore -instruire practică: 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.

Conţinutul tematic se va parcurge în ordine cronologică, astfel

1. Noţiuni generale despre coroziunea materialelor metalice

Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a organizarii protectiei anticorozive

Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metalice

2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei

21

Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze

-influenta caracteristicilor metalului-influenta caracteristicilor mediului gazos-influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii chimice

Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale la temperatura inalta-actiunea gazelor industriale asupra metalelor-protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze

Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase-rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase-coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere-inhibitori de coroziune in lichide neapoase

3. Coroziunea electrochimica

Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice

-natura metalului-structura si starea suprafetei metalului-compozitia solutiei-temperatura-presiunea-viteza de curgere a solutiei-timpul

Pasivitatea metalelor

4. Coroziunea metalelor in conditii specifice

Coroziunea atmosferica-coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa din atmosfera-coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie-protectia impotrtiva coroziunii atmosferice

Coroziunea in sol Coroziunea in apa de mare Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziunii electrochimice

Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare

-depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundare la cald, straturi aplicate prin pulverizare, placarea)

-pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea fontei si a otelului, cromatarea)

-pelicule de natura organica-emailuri

Prelucrarea mediului corosiv-indepartarea agentului oxidant

22

-utilizarea inhibatorilor de coroziune Alegerea metodei de protectie anticorosiva

Sugestii privind instrumentele de evaluare

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mic progres şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm :

Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modele

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionarul Fişe de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării citirea şi interpretarea desenelor simple, a unor schiţe şi desene la scară.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea

23

elevilor în diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.

MODULUL IV

CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC DIN INDUSTRIA CHIMICĂ


Constructia utilajului tehnologic din industria chimică


Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

Constructia utilajului tehnologic din industria chimică

Descrie utilajul tehnologic si instalatiile de proces

Instalatia de proces: ansamblu de constructii si utilaje destinat obtinerii unui produsForme geometrice: cilindrice, sferice, tronconice, elipsoidale, toroidaleClasificare: invelisuri si corpuri cu perete grosSolicitari: forte determinate de: parametrii de regim, greutatea proprie, sarcini climatice, cedari ale sistemului de rezemare, ale fundatiei sau ale terenului, incarcari accidentale

Comunicare şi numeraţie

Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.

Selectarea documentelor din surse specializate

Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale

Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică

Analizeaza constructia recipientelor sub presiuni

Recipient sub presiune: cilindric, executat din laminate de otel carbonParti componente: corp, fund si capac, racorduri, manta de incalzire, reazeme, gura de vizitare, dispozitive de amestecare, cutii de etansareDesfasurate: virole cilindrice drepteFabricare parti componente: corp cilindric, funduri si capace, flanseOperatii: indreptare, curatare, trasare, debitare, polizareProbe de verificare: incercari hidraulice si pneumatice

24

Comunicare şi numeraţie

Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată

Reprezentarea grafică corectă a rezultatelor prin diferite mijloace

Utilizarea mijloacelor grafice pentru interpretarea rezultatelor

Construcţia utilajului tehnologic din industria chimică

Descrie utilajele pentru transfer termic

Utilaje pentru transfer termic: schimbatoare de caldura, evaporatoare, condensatoareCriterii: directia de deplasare a agentilor termici, materialul de executieExecutie si asamblare: placi tubulare, fascicul tubularOperatii: trasare, debitare, introducere tevi

Analizează construcţia aparatelor de tip coloana

Criteriu de clasificare: amenajări interioareColoane: cu umplutura, cu talereParti componente: corpuri de umplere, suporturi pentru umplutura, dispozitive pentru redistribuirea lichidului, dispozitive de stropire, racorduriTalere: cu clopote, in forma de S, cu supape, sitaFabricare parti componente: corp, talere cu supape, talere in forma de S, talere sita, racorduri

Descrie utilajele folosite la separarea sistemelor eterogene

Sisteme eterogene: lichide, gazoaseUtilaje pentru decantarea suspensiilor: decantor simplu cu functionare intermitenta, decantor verticalUtilaje pentru desprăfuirea gazelor: separatoare de praf bazate pe inertie si prin centrifugare, separatorul cu spuma cu un singur raft si separatorul Venturi cu injector axial

Condiţii de aplicare didactica si de evaluare

Modulul “Constructia utilajului tehnologic pentru industria chimica“ poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.

Abordarea modulară a conţinuturilor oferă următoarele avantaje: Modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,

urmând să le pună mai bine în valoare; Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice; Modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;

25

Modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe de altă parte, în plan vertical, peste/lângă alte module parcurse (respectiv în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente)În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele

principii moderne ale educaţiei: Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor . Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi în procesul de învăţare. Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită şi din

experienţe deferite Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se oferă timp pentru a ordona informaţiile noi şi

a le asocia cu cunoştinţele vechiProcesul de predare –învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens

cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru ; Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: Abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc; Utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.Diferenţierea răspunsurilor, prin: Utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Elaborarea şi prezentarea unor referate interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în diverse exerciţii de documentare şi proiectare sunt alte exemple de activităţi de învăţare – predare care pot fi utilizate.

Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenta (relevante pentru modul)

Evaluarea formativa, continua si regulata este implicita demersului pedagogic curent în orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele, să facă remedieri care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a evaluării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toata această paleta de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

26


Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 145 de ore şi vor fi parcurse în 29 săptămâni astfel:

teorie = 58 ore instruire practică = 87 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate, iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.

Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:

1. Utilajul tehnologic si instalatiile chimice-rolul utilajului tehnologic;-forme geometrice utilizate pentru constructia utilajului tehnologic;-invelisuri si corpuri cu perete gros;-solicitarea utilajului tehnologic;-stabilirea grosimii peretelui;

2. Desfasurate si intersectii-consideratii teoretice privind calculul si constructia desfasuratelor;-proiectia si desfasurarea suprafetelor cilindrice;-proiectia si desfasurarea suprafetelor conice;-intersectii de corpuri geometrice (intersectia a doi cilindri, metode de trasare a curbelor de intersectie)

3. Recipiente sub presiune-recipiente cu perete subtire;-recipiente cu perete gros;-natura substantelor prelucrate in recipiente;-constructia recipientelor cu perete subtire (corpul cilindric, funduri si capace, flanse, racorduri, guri de vizitare, suporturi, bosaje, mantale si serpentine de racire, armaturi) -controlul recipientelor sub presiune-constructia recipientelor cu perete gros (executia corpurilor cu perete gros, etansari si inchideri de inalta presiune).

4. Aparate pentru transfer termic-schimbatoare de caldura (destinatie, tipuri constructive, descriere);-subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distributie, camere de distributie, fascicule tubulare);-piesele componente ale aparatelor de transfer (placi tubulare, elemente de distantare);-evaporatoare (rol functional, tipuri constructive, descriere, parti componente).

5. Recipiente cu dispozitiv de amestecare-generalitati;-subansamburile reactoarelor (agitatoare si amestecatoare, grupul de actionare, lagare de capat, cutii de etansare);-tehnologia de asamblare a reactoarelor.

27

6. Aparate de tip coloana-rolul aparatelor de tip coloana;-coloane cu umplutura (tipuri de corpuri de umplere, incarcarea si descarcarea umpluturii, suporturi pentru umplutura, dispozitive pentru redistribuirea lichidului, dispozitive de stropire, racorduri pentru intrarea, redistribuirea si iesirea vaporilor / gazelor si pentru iesirea lichidului);-constructia coloanelor cu umplutura;-coloane cu talere (circulatia lichidului si a vaporilor sau gazelor in coloana, talere cu clopote, talere cu elemente in forma de S, talere cu supape, talere sita, fixarea talerelor in coloana, precizia executiei si montarii talerelor);-corpul coloanei;-rezemarea coloanei;-amenajari exterioare.

7. Utilaje pentru decantare, filtrare si centrifugare-sisteme lichide eterogene;-sedimentarea, decantarea, filtrarea, centrifugarea;-utilaje pentru sedimentarea si decantarea suspensiilor -utilaje pentru filtrarea suspensiilor (materiale filtrante, tipuri constructive de filtre);-centrifuge (clasificare, centrifuge filtrante, centrifuge de sedimentare, supracentrifuge).

8. Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene-sisteme gazoase eterogene;-desprafuirea uscata a gazelor (camere de sedimentare, camere de sedimentare cu polite, separatoare de praf bazate pe inertie, separatoare de praf prin centrifugare;-purificarea umeda a gazelor (separatorul cu spuma, separatorul de praf Venturi);-filtrarea gazelor (filtre cu tesaturi, filtre cu strat varsat);

Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev:

teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / joc de rol / studiu de caz / expunere orală / demonstraţia

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesională

Pentru evaluarea achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi) elevilor, a competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile).

28

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: fidelitate coerenţă instrumente motivante instrumente realiste eficienţă

29

MODULUL V

CONSTRUCŢIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII


Construcţia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii



Constructia utilajului tehnologic pentru materiale de construcţii

Descrie agregatele cu tambur rotativ

Rol: uscator, racitor, cristalizatorSubansambluri: tambure rotative, grupuri de sprijin, grupuri de actionare, camene de capat

Descrie masinile si utilajele folosite la maruntirea si separarea materialelor solide

Criteriu de clasificare: gradul de maruntireConcasoare: cu falci, conice, cu cilindriMori: vibratoare cu bile, colerganguriMetode de clasare: volumetrica, gravitationala

Descrie utilajele folosite la transportul materialelor solide

Criterii de clasificare: organ flexibil de tractiune, directia deplasarii, modul de actionareTransportoare cu organ flexibil de tractiune: cu banda, elevatorTransportoare fara organ flexibil de tractiune: elicoidal, oscilant

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

În procesul de predare/învăţare se vor utiliza metodele moderne la care accentul s-a deplasat pe învăţarea activă, centrată pe elev. Metodele tradiţionale, preponderent expozitive vor fi adaptate şi combinate cu cele de investigare directă şi explorare indirectă . Astfel, pentru orele de laborator şi instruire practică, recomandăm împărţirea în grupe de trei – patru elevi, ceea ce permite o repartizare mai bună a responsabilităţilor şi a sarcinilor de lucru, precum şi o diversificare a scenariilor didactice. Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului şi la atingerea indicatorilor de performanţă.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming, jocul de rol, experimentul, lucrarea practică etc. au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică precum şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

După parcurgerea acestui modul, orice elev, indiferent de gradul de adaptabilitate pe care îl poate avea, trebuie să atingă indicatorii de performanţă impuşi de competenţele dobândite:

să dovedească în discuţii că şi-a însuşit terminologia de specialitate, adaptându-şi limbajul la un context dat; să poată completa corect documente şi fişe de lucru simple;

30

să-şi armonizeze ritmul de lucru şi să-şi coreleze rezolvarea sarcinii primite cu a celorlalţi membri ai echipei; să manifeste spirit de întrajutorare

să recunoască elementele maşinilor, rolul lor funcţional şi tipurile de solicitări simple.Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului investigarea proiectul portofoliul elevului

Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

Competenţele obţinute în cadrul orelor de pregătire teoretică vor fi evaluate prin teste, fişe de observaţie, dezbateri, proiecte integrate.

Competenţele dobândite la orele de instruire practică se vor evalua prin: probe practice simularea unor situaţii – problemă completarea documentelor de lucru specifice portofoliu fişe de lucru



29 ore – teorie 29 ore – instruire practică


Se recomandă ca orele de instruire teoretică să se desfăşoare în cabinete specializate, iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.

Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:

1. Agregate cu tambur rotativ-rol functional, tipuri constructive, descriere;-subansamblurile agregatelor cu tambur rotativ (tambure rotative, grupul de sprijin, grupul de actionare, camere de capat, amenajari interioare);-tehnologia de asamblare a agregatelor cu tambur rotativ.

2. Utilaje pentru transportul si dozarea materialelor solide-instalatii mecanice pentru transportul continuu al materialelor solide-transportorul cu banda (generalitati, aspecte constructive);

31

-transportorul elicoidal cu melc (generalitati, aspecte constructive);-transportorul oscilant (generalitati, aspecte constructive);-elevatorul (generalitati, aspecte constructive);-dozatoare (dozator cu banda, dozator cu lanturi, dozator cu disc, dozator oscilant cu carucior, dozator compartimentat).

3. Masini si utilaje pentru maruntire si separare-generalitati;-concasorul cu falci (generalitati, aspecte constructive);-concasoare conice (generalitati, aspecte constructive);-concasoare cu cilindri (generalitati, aspecte constructive);-mori cu tambur rotativ (mori cu bile cu functionare periodica, mori vibratoare);-mori cu corpuri rostogolitoare (colerganguri, mori pendulare);-separarea materialului maruntit (clasarea volumetrica, ciururi cu site si rame vibratoare, clasarea gravitationala).

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţareAlegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi

de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune

activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă, având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită:

o bună pregătire şi planificare instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar o bună administrare a clasei

În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: alegerea metodei de predare / învăţare pentru a promova un proces de instruire care să

facă plăcere elevilor activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire, învăţarea

problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol) realizarea de proiecte sau / şi portofolii

În funcţie de locul de desfăşurare a orelor (cabinet, laborator, atelier) metodele folosite pot fi:

metoda discuţiilor şi dezbaterilor, metoda problematizării, investigarea directă, explorarea indirectă, exerciţiul, studiul de caz, lucrare practică de laborator/atelier, proiectul, jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în

orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cat şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai

32

multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi de performanţă), a competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) tema de lucru (în clasă, acasă), concepută în vederea evaluării; proba practică; investigaţia; proiectul; portofoliul; autoevaluarea.

33

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

MODULUL VI

EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR METALICE


Executarea constructiilor metalice



Executarea construcţiilor metalice

Descrie constructiile metalice

Criterii de clasificare a constructiilor metalice: destinatie, modul de asamblare a partilor componente, natura elementului de constructie, modul de alcatuire a elementelor de constructie, durata constructieiElemente componente: table, platbande, profile, teviSolutii constructive: prinderi, innadiri

Prezinta diferite tipuri de grinzi

Grinzi: cu inima plina, cheson, expandate, cu zabreleElemente componente: noduri, incrucisari, colturi, ramificatii, articulatii

Descrie stalpii, turnurile si pilonii

Stalpi: cu piese de rezemare, pentru sustinerea conductelorTehnologii de executie: tronsoane asamblate in atelier sau pe santierMontarea stalpilor: de inaltime mica, foarte inalti

Descrie tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice

Etape: fazele de executie a constructiilor metalice Operatii: trasare, indreptare, debitareAsamblari: nituite, sudate, prin suruburiOperatii pregatitoare: curatare, grunduire

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Metodele de predare-învăţare active, centrate pe elev, sunt preferenţiale; elevii trebuiesc puşi în situaţia de învăţare autonomă, prin rezolvarea unor sarcini simple de lucru (pe baza unor fişe operaţionale), studiu de caz, simulare computerizată, experiment.

Se recomandă desfăşurarea orelor în laboratoare specializate şi ateliere, axate în principal

34

pe activităţi concrete, aplicative.Probele de evaluare trebuie să coincidă cu cele prevăzute în Standardele de pregătire

profesională corespunzătoare calificării, respectând condiţiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanţă, aşa cum au fost descrise, pentru a realiza corespondenţa între evaluarea şcolară şi evaluarea la angajare.

Probe scrise: de preferinţă teste cu itemi obiectivi.Probe orale: pe baza fişelor operaţionale cu itemi şi a materialelor didactice.Probe practice: preponderente, exclusiv pe baza materialelor didactice.Toate evaluările trebuiesc anunţate în prealabil; nu se recomandă practicarea itemilor

subiectivi sau semiobiectivi.


Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore, din care:30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică


Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate, iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.

Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:1. Noţiuni generale despre construcţiile metalice-caracteristicile constructiilor metalice-conditiile de utilizare a constructiilor metalice-clasificarea constructiilor metalice

2. Elemente componente ale constructiilor metalice-clasificarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiilor metalice-prinderi (prescriptii generale si solutii constructive)-innadiri (innadirea platbandelor, innadirea cornierelor)

3. Grinzi cu inima plina. Reazeme-tipuri de grinzi cu inima plina-grinzi cheson si grinzi expandate-innadirea grinzilor cu inima plina-tehnologia de fabricatie a grinzilor cu inima plina-scopul si clasificarea aparatelor de reazem-alcatuirea reazemelor (rezemarea directa, dispozitive de reazem)

4. Grinzi cu zabrele-tipuri de grinzi cu zabrele-elementele componente ale grinzilor cu zabrele (noduri, inccrucisari, colturi, ramificatii, articulatii-contravantuiri-tehnologia de executie a grinzilor cu zabrele

5. Stalpi, turnuri, piloni-elemente componente-tehnologia constructiei stalpilor, turnurilor si pilonilor-tipuri de stalpi-tolerante la montajul stalpilor

35

6. Constructii metalice din tabla-rezervoare metalice-gazometre umede si uscate-conducte metalice-buncare-imbinarea virolelor

7. Tehnologia de fabricatie si asamblare a constructiilor metalice-fazele de executie a constructiilor metalice-executia diferitelor tipuri de asamblari (nituite, sudate, prin suruburi de inalta rezistenta)-unelte si dispozitive folosite la montarea si demontarea pieselor-vopsirea si expedierea constructiilor metalice-NSSM la fabricatia si montajul constructiilor metalice

8.Controlul, incercarea si receptia constructiilor metalice-receptia materialelor-controlul constructiilor metalice nituite -controlul constructiilor metalice sudate-probe si receptia finala

9. Montarea constructiilor metalice-organizarea santierului de montare-montarea stalpilor-montarea halelor industriale-montarea rezervoarelor-montarea cosurilor de fum-montarea gazometrelor-NSSM la montajul constructiilor metalice

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare . Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor .

Este evident faptul că modalităţile ( metode, instrumente ) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate . În aceste condiţii se recomandă profesorilor să facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare, cum ar fi

Fişe de observare Fişă de lucru Portofoliu Proiect Proba practică Autoevaluare

36

MODULUL VII

MASINI SI DISPOZITIVE SPECIFICE EXECUTARII CONSTRUCTIILOR METALICE SI UTILAJULUI TEHNOLOGIC


Utilizarea maşinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic

Igiena şi securitatea muncii Lucrul in echipa


Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematiceIgiena şi securitatea muncii

Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor.

Drepturi : instructaj periodic, echipament de protecţieResponsabilităţi: însuşirea, respectarea, aplicarea normelor Mijloace de protecţie:

echipamente de protecţie specifice locului de muncă (ecrane de protecţie, cască, mască de gaz, şorţ, mănuşi)Situaţii: absenţa mijloacelor de protecţie, integritatea mijloacelor de protecţie

Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic

Stabileşte necesarul de maşini şi dispozitive specifice executării construcţiilor metalice şi utilajului tehnologic Descrie masinile utilizate la realizarea constructiilor metalice si utilajului tehnologic

Clasificarea dispozitivelor si amaşinilor

Masini: de rabotat marginea tablei, pentru debitare mecanica si termica, de indreptat si indoit table, profile si teviMasini de curbat: cu trei cilindri, cu patru cilindri

Lucrul in echipa Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.

Sarcini : profesionale, socialeResurse :informaţii, materiale, umane

Utilizarea masinilor si dispozitivelor specifice executarii constructiilor metalice si utilajului tehnologic

Descrie dispozitivele utilizate la realizarea construcţiilor metalice si utilajului tehnologic

Parti componente: elemente de asezare, elemente de strangere, corp, mecanisme de centrare si fixareDispozitive: pentru curbarea

37

tevilor la presa, pentru indoit tevi

Lucrul in echipa Îşi asumă rolurile care ii revin in echipa

Poziţia individuală: Inclus, exclus, subordonat, coordonator, iniţiator, raportorAtitudini: sprijin, implicare, interes, încurajare, motivare, solidarizareAcţiuni: finalizare de sarcini proprii, distribuire de sarcini în echipă, supravegherea finalizării unor operaţiuni, raportarea rezultatelor

Igiena şi securitatea muncii

Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă

Factori de risc : substanţe periculoase, viruşi, bacterii, curenţi de aer, temperatură, umiditate, ventilaţie, zgomote, vibraţii, radiaţiiRaportare: orală sau scrisă Înlăturare: remedierea defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie, respectarea normelor de protecţie

Lucrul in echipa Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Competenţa: pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini, grad de motivare, intereseCorelare de sarcini: explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea unui plan comun, asigurarea echilibrului de sarcini în echipă, negocierea sarcinilorMăsuri: verificări ale calităţii sarcinilor, corecţii şi adaptări ale planului comun, recunoaşterea meritelor


Teoriile moderne înţeleg procesul de învăţare ca pe un produs al experienţelor personale şi al interacţiunilor sociale. Elementul principal în asigurarea unei învăţări temeinice şi pe termen lung este învăţarea activă.

Învăţarea activă este o metodă de educaţie care presupune participarea directă şi creează un mediu pentru împărtăşirea experienţelor. Aceasta implică practicarea noilor competenţe de către elevi şi aplicarea noilor cunoştinţe şi atitudini în timpul activităţilor de învăţare.

Metodele de predare-învăţare se vor stabili având în vedere: Semnificaţia abilităţilor care sunt dobândite prin învăţare. Un proces de învăţare care să facă plăcere elevilor. Stilurile de învăţare diferite ale elevilor. Promovarea unor metode de învăţare centrată pe elev, unde este cazul:

Practică: atelier/ simulare /joc de roluri Discuţie: dezbatere/ masă rotundă/ video/ multi media

38

Studiu de caz “Furtuna de idei” – brainstorming Demonstraţie.

Probele de evaluare stabilesc dovezile care se cer elevului pentru a-şi demonstra competenţa în atingerea unui rezultat de învăţare. Acestea se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în standardul de pregătire profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea vizează doar probele de evaluare cuprinse în Standardul de Pregătire Profesională – nimic mai mult , nimic mai puţin.

Profesorul este liber să aleagă modalitatea şi momentul evaluării rezultatelor unei unităţi. Abilităţile, ca cele de studiu sau sociale, se însuşesc prin practică repetată pe parcursul unui curs şi ar trebui astfel să fie evaluate la sfârşitul cursului chiar dacă au fost predate destul de devreme.

Metodele de evaluare utilizate trebuie să permită cadrelor didactice să înregistreze dacă fiecare rezultat al învăţării a fost atins.Ca metode de evaluare , se recomandă:

Lucrări scrise Joc de roluri Prezentări Lucrări practice Studiu de caz ProiectO competenţă ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex.: realizarea unui

singur obiect) sau a mai multor activităţi (de ex.: lucrări în clasă, sesiuni de întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat). Timpul de măsurare a rezultatelor învăţării se va reduce prin evaluarea simultană a mai multor criterii de performanţă şi a mai multor competenţe, utilizând acelaşi instrument. Astfel, un instrument de evaluare adecvat poate contribui la măsurarea rezultatului învăţării pentru mai multe competenţe.

Practicile de evaluare trebuie să ţină cont de nevoile diferite ale elevilor, oferind fiecărui elev şansa de a reuşi. De exemplu, dacă elevul are abilităţi de scriere slabe este indicată evaluarea orală sau practică.


Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 120 de ore din care:30 ore – laborator tehnologic 90 ore – instruire practică


Se recomandă ca orele de laborator tehnologic să se desfăşoare în cabinete specializate, iar cele de instruire practică în atelierul şcoală sau la agentul economic.

Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:1. Masini utilizate la realizarea componentelor constructiilor metalice si utilajelor

tehnologice-masini de rabotat marginea tablei

39

-masini folosite la debitarea mecanica (ferastraie circulare, foarfece-ghilotina, foarfece circulare, foarfece disc) si la debitarea termica a semifabricatelor (masini de taiat stationare in coordonate, cu brate articulate, cu pantograf, masini de debitat prin frecare)-masini de indoit tabla (valturi) -masina cu role pentru precurbarea tablei-presa de indoit (abkant)-masini pentru curbat profile

- Norme de securitatea şi sănătatea muncii pentru maşini de debitat, îndreptat, îndoit şi rabotat marginea tablei.

2. Dispozitive de asamblare si control-clasificarea dispozitivelor-partile componente ale dispozitivelor-dispozitive pentru curbarea tevilor 3. Procedee de prelucrare prin deformare plastica-ambutisarea in matrite de cauciuc-ambutisarea hidraulica-ambutisarea prin explozie

- Norme de securitatea şi sănătatea muncii la prelucrarea prin deformare plastică a materialelor

Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare Se recomandă promovarea metodelor de învăţare centrată pe elev:

teme / proiecte integrate dezbatere / masă rotundă /video / multimedia lecţii vizită atelier de lucru / simulare / studiu de caz / expunere orală / demonstraţiaSugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluareEvaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie,

competenţele tehnice generale şi specializate din standardul de pregătire profesionalăPentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute de programele şcolare,

la orele de tehnologii se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente: observarea sistematica (pe baza unei fişe de observare) tema de lucru (în clasă, acasă ) concepută în vederea evaluării proba practică investigaţia proiectul portofoliul autoevaluarea (este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile).Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performantă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.

Condiţiile pe care trebuie să la îndeplinească instrumentele de evaluare: fidelitate coerenţă instrumente motivante instrumente realiste eficienţă

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ

40

MODULUL VII

MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA UTILAJULUI TEHNOLOGIC


Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic



Materiale utilizate in constructia utilajului tehnologic

Descrie materialele pentru asigurarea rezistentei mecanice a utilajului

Grupe de materiale: feroase, neferoase, nemetaliceMateriale metalice feroase: oteluri, fonteCaracteristici: proprietati tehnologice si mecanice, rezistenta fata de mediile corosiveMetale neferoase: cupru, aluminiu, nichel, titan, tantal

Descrie materialele pentru protectie anticorosiva

Grupe de materiale: metalice, nemetaliceMateriale: otel anticorosiv, nichel, titan, plumb, zinc, tantal, caramizi antiacide, cauciuc, materiale plastice

Descrie materialele de etansare

Factori: temperatura, presiune, natura fluidului etansatMateriale de etanşare: carton, azbest, cauciuc, teflon, fier tehnic pur, aluminiu, plumb, cupru

Descrie materialele pentru izolare termica

Izolare termica: acoperirea suprafetelor, prin care se pierde sau se primeste caldura din exterior, cu materiale izolanteMateriale izolante: pluta expandata, materiale plastice expandate, ciment poros, vata de sticla, vata minerala, folii de aluminiu

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareProcesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest

sens, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;o fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un

mod mai solicitant;o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de

abilităţi;

41

o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic); Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;o utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor

de studiu. Diferenţierea răspunsului, prin:

o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului.

Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.

Se vot utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele tehnice specializate, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.


Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore şi vor fi parcurse în 29 de săptămâni astfel:

29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic


Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:1. Generalitati-principalele categorii de materiale utilizate pentru constructia utilajului tehnologic

(materiale pentru asigurarea rezistentei mecanice, materiale pentru protectie anticoroziva, materiale de etansare, materiale pentru izolare termica)

-alegerea materialelor de constructie (consideratii tehnice, viteza de coroziune, consideratii economice)

2. Materiale metalice feroase-oteluri (oteluri carbon si aliate, oteluri turnate, oteluri pentru tevi, oteluri cu desstinatie

precizata)-fonte (fonte cenusii, fonte cu grafit nodular, fonte maleabile, fonte aliate)

42

3. Materiale metalice neferoase -cuprul si aliajele sale-aluminiul si aliajele sale,-nichelul si aliajele sale-plumbul si aliajele sale-staniul-zincul si aliajele sale4. Materiale nemetalice si materiale compozite-materiale anorganice (azbest, carbune si materiale pe baza de carbune, roci, materiale

de topire)-materiale organice (lemn, cauciul, materiale plastice)-materiale compozite

Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţareAlegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi

de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune

activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă, având permanent în vedere faptul că o învăţare activă reuşită necesită:

o bună pregătire şi planificare instrucţiuni oferite cu un limbaj simplu şi clar o bună administrare a clasei

În vederea învăţării centrate pe elev se recomandă: activităţile alese pentru demersul didactic să fie atractive pentru toate tipurile de elevi utilizarea unor metode active / interactive (învăţarea prin descoperire, învăţarea

problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol) realizarea de proiecte sau / şi portofolii

În funcţie de locul de desfăşurare a orelor, metodele folosite pot fi: metoda discuţiilor şi dezbaterilor, metoda problematizării, investigarea directă, explorarea indirectă, exerciţiul, studiul de caz, lucrare practică de laborator, proiectul, jocurile de simulare.

Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele de tehnologii, permiţând, atât profesorului cat şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor şi cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de predare/învăţare.

Pentru a se realiza o evaluare cât mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de învăţare şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor. În aceste condiţii, pentru a putea obţine cât mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să facă apel la metode şi instrumente cât mai diferite.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi de performanţă), a competenţelor prevăzute de programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi

43

instrumente: observarea sistematică (pe baza unei fişe de evaluare) tema de lucru (în clasă, acasă), concepută în vederea evaluării; proba practică; investigaţia; proiectul; portofoliul; autoevaluarea.

44

MODULUL IX

REVIZIA SI INTRETINEREA CONSTRUCTIILOR METALICE


Revizia si intretinerea construcţiilor metalice Asigurarea calităţii



Asigurarea calităţii Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

Norme şi cerinte de calitate: instrucţiuni de lucru, caiet de sarcini, norme interne, criterii şi indicatori naţionale, europene şi internaţionale

Revizia si intretinerea constructiilor metalice

Precizeaza atributiile echipei de intretinere

Intretinere curenta: supraveghere tehnica continuaLucrari: examinarea, supravegherea imbinarilor si a elementelor supuse la incercari dinamice, intarirea imbinarilor slabite, refacerea stratului de vopsea

Revizii: curente, periodice, specialeLucrari: specifice fiecarui tip de revizie

Descrie obiectivele urmarite in timpul reviziilor

Asigurarea calităţii Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii

Metode standardizate:definite în funcţie de modelul

de management al calităţii adoptat de organizaţie

Revizia si intretinerea constructiilor metalice Descrie metodele de

executare a reparaţiilor curente

Defecte: datorate conceptiei, executiei sau montajului si aparute in timpul exploatariiReparatii curente: indreptarea deformatiilor locale ale pieselor, inlocuirea pieselor mici degradate

Condiţii de aplicare didactică şi de evaluareProcesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest

sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

o gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;

45

o fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai solicitant;

o fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;

o prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic); Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

o abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);

o formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;o utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor

de studiu. Diferenţierea răspunsului, prin:

o utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor,

acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei asociate conţinutului.

Alegerea strategiei didactice va avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. Este necesar utilizarea metodelor care se adresează tuturor stilurilor de învăţare.

Se vor utiliza metode ca: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, lucru pe ateliere, dezbaterea etc. care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.

Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională. Se vor utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metodele care trebuie să capete o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, trebuie să beneficieze de o serie de instrumente elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.



29 ore – teorie 29 ore – laborator tehnologic


46

Conţinutul se recomandă a fi parcurs în următoarea ordine cronologică:1. Intretinerea constructiilor metalice

operatii curente de intretinere perioadele de intretinere a protectiilor anticorozive

2.Revizia construcţiilor metalice revizii curente revizii periodice revizii speciale constatarea defectelor (defecte produse in timpul exploatarii, defecte produse

din cauza exploatarii)3.Reparatii curente

inlocuirea buloanelor si a niturilor slabe si completarea celor lipsa inlocuirea pieselor deteriorate reparatiile curente ale barelor reparatiile pieselor solicitate puternic repararea prin sudare

4.Asigurarea calităţii construcţiilor metalice Norme şi criterii de calitate specifice construcţiilor metalice Metode standardizate de asigurare a calităţii

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

o Exerciţii de documentare.o Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri), folii şi diapozitive.o Vizite de documentare la agenţii economici o Explicaţii oferite elevului.o A învăţa pe/de la celălalt. o Fişe de lucru.o Investigare pe machetă.o Demonstraţia ilustrativă.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,

capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, comunicării.o Investigaţia.o Proiectul – prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport.

o Autoevaluarea – prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.

o Portofoliul – care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:o Fişe de observaţie.o Fişe test. o Fişe de lucru (cu diferite tipuri de itemi)o Fişe de autoevaluare.o Miniproiectul.

47

RECOMANDĂRI PENTRU ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA ELEVII CU NEVOI SPECIALE CUPRINŞI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE MASĂ

Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele condiţii:

Principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de masă

Pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul de masă

Cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi diferenţiate, aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute

Întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi speciale de către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la clasă

Întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate) Urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio-

profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale Evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ

cu nivelul elevilor fără deficienţe Interrelaţionarea pregătirii de cultură generală cu pregătirea de specialitate şi cu

instruirea practică, în vederea dobândirii competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională

Pentru elevii deficienţi vizuali, surdo-muţi şi motori se pot utiliza planurile de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii cu adaptările necesare

În perioada şcolarizării, elevii cu nevoi speciale trebuie să beneficieze de metodele specifice de predare-învăţare, pentru ca la finalizarea profesionalizării să se integreze social şi profesional

Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare următoarele acţiuni:

consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au experienţă în pregătirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea competenţelor descrise în standarde

înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive, echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive

întocmirea de programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării, atât in cadrul activităţilor la clasă şi ateliere, cât şi formarea şi dezvoltarea deprinderilor şi capacităţilor de înţelegere a relaţiei profesor-elev, angajator-angajat, etc.

evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic al elevilor

Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate potrivit principiului „resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale” prin:

programe individualizate (centrate pe elev) programe pe grupe de nivel programe interactive

48

programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la instruirea practică

Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă: se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho-

intelectuale ale elevilor se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu

deficienţe uşoare şi medii calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul

deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.

Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

49

75736306 1 lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic

Documents