EVALUARE

a nivelului de securitate în muncă la

~Atelierul Central de Reparaţii Utilaje~

din cadrul

S.C. “TAR02 SPECIAL “ S.A.

2007

P R E A M B U L

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor economice sunt singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în centrul activităţii de prevenire a riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au obligaţia legală de a asigura starea de securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.

Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea în muncă. Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:

art. 7 al. 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alineatele 1 şi 2, pe baza următoarelor principii de prevenire:

a) evitarea riscurilor;b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la sursă;.......................................................................................................................................................

al. 4. Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/ sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;

.......................................................................................................................................................

art. 12. al. 1. Angajatorul are următoarele obligaţii:a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;..........................................................................................................................................................

Legislaţia actuală obligă conducătorii de societăţi să introducă conceptul de securitate în însăşi organizarea muncii. Aceştia pot să intervină pentru:

lucrul în echipe succesive; limitarea numărului de lucrători expuşi la produse şi procedee periculoase; luarea de măsuri organizatorice atunci când o societate terţă intervine pe teritoriul

alteia; limitarea timpului de expunere la minimum necesar; alegerea celor mai adecvate mijloace de protecţie individuală;

2

impunerea supravegherii medicale permanente şi periodice a celor mai expuşi muncitori;

impunerea de restricţii privind munca tinerilor şi a femeilor.Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii

sunt necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor şi a bolilor profesionale.

Eliminarea totală a pericolelor respectiv a accidentelor şi a bolilor profesionale din sistemul de muncă este în mod practic imposibilă.

În realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere în evidenţă necesită eforturi serioase de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.

În principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii într-un sistem:

evaluare postaccident / boală profesională evaluare preaccident / boală profesională

Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza organizaţia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de frecvenţă şi de gravitate. În anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calităţii unor locuri de muncă din punct de vedere a securităţii în vederea implementării îmbunătăţirilor necesare.

Evaluarea preaccident ia în considerare posibilitatea de producere a accidentelor într-un sistem. Oferă soluţii înainte de a se întâmpla accidentul.

Noţiunea fundamentală utilizată este riscul de accidentare/îmbolnăvire profesională. Având în vedere importanţa evaluării preaccident, în Europa au fost dezvoltate mai multe metode apriorice;

controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc. metode directe (comparative) metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor

sau fiabilităţii sistemelorOricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete şi operaţionale

dacă se bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale: rigurozitate ştiinţifică – să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă; criteriul finalităţii – scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite obiective

parţiale, care conferă particularitate metodelor de analiză; criteriul complexităţii – metoda să fie adaptată pentru sistemul dat; criteriul economic – în funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor posibile.

Componentă intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, menită să asigure desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de accidentare sau îmbolnăvire profesională. Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinţă de interfaţă îmbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi cunoştinţe din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. În acest context, se poate afirma că sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de eficienţă şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero.

De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii, care suscită interes în principal:a) pe plan uman: - reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor

profesionaleb) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi

îmbolnăvirile profesionale.

3

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. în care scop trebuie întreprins un demers global care să cuprindă:

evaluarea riscurilor profesionale; punerea în conformitate a echipamentelor tehnice; stabilirea procedurilor de lucru; ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă; selecţia, formarea şi informarea personalului; stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate comercială în ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea pericolelor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare şi gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de muncă şi nivel de risc global agregat pentru întregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprin în standardele europene (CEI812’85, respectiv, proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.

Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/ protecţie adecvate referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale formarea muncitorilor informarea muncitorilor implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a

măsurilor necesare de prevenire/protecţie.Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne întodeauna prevenirea riscurilor

profesionale. Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată (structurată) încât să permită angajatorilor, persoanelor din compartimentul de S. S. M. şi lucrătorilor să:

identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor; evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor

utilizate şi organizării locurilor de muncă verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost

luaţi în considerare contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.

Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări în sistemul de muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicită de cei implicaţi.

Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale sistemului de muncă şi eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.

DEFINITII.

În sensul legii 319/2006 art. 5, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles: accident de muncă – vătămare violentă a organismului, precum şi intoxicaţia

acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea

4

îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

accident major – Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care determină creşterea bruscă şi masivă a morbităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate în proximă vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului înconjurător.

accident uşor – eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;

alţi participanţi la procesul de muncă – persoane aflate în întreprindere şi/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice altfel mijloc de probă;

angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are posibilitatea întreprinderii şi/ sau unităţii;

aptitudine – Însuşire sau sistem de însuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita în activitate; posibilitate de a acţionaşi obţine performanţe; factor al persoanei ce facilitează cunoaşterea, practica, elaborările tehnice şi artistice. comunicarea;

boală legată de profesiune – boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională.

boala profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

deprindere – componentă automatizată a activităţii concretizată prin desfăşurarea în afara sau prin reducerea controlului conştient, realizare spontană şi facilă. Rezultă pri exersare repetitivă şi se fundează pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ională în care sunt reunite veriga afectivă şi afectorie a reflexelor;

dispozitiv de protecţie – Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare;

echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;

echipament individual de lucru – Echipament utilizat în procesul muncii sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare;

echipament individual de protecţie – orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

evaluare – Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei.

evaluare a riscului de accidentare/îmbolnăvire profesională – Activitate prin care se identifică factorii de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc

evaluare a securităţii muncii - activitate prin care se estimează, valoric sau procentual dimensiunea securităţii muncii într-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate. Este parte componentă a auditului de conformitate.

5

eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămările organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

factor de risc – Însuşiri, stări, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

Formare - acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei. Grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat după criterii de sex,

vârstă, stare fizică şi/sau fiziologică şi care îndeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.).

incident periculos –evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi posibil să aibă asemenea urmări şi/ sau a cauzat ori ar fi posibil să producă pagube materiale;

Informare - acţiune intreprinsă de către conducătorul firmei în scopul aducerii la cunoştinţa salariaţilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare în situaţii de funcţionare anormală sau în cazul unor dereglări previzibile, precum şi a acţiunilor ce trebuiesc întreprinse pentru evitarea consecinţelor riscurilor profesionale.

locul de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/ sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/ sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

Lucrător expus - orice angajat care se găseşte în întregime sau parţial în zona periculoasă.

Management al securităţii şi sănătăţii în muncă - Componentă a managementului general, care include structura oragnizatorică, activităţile de planificare. responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă;

Măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale - modalităţi tehnice şi organizatorice a realizării securităţii muncii.

Mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri,instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale.

Nivel de risc - indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă. Se determină în cadrul activităţii de evaluare, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim previzibile ale acţiunii factorilor de risc existenţi în sistemul respectiv asupra personalului.

Nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinţelor redusă şi probabilitate mică sau medie,

6

Nivel de securitate - indicator convenţional ce exprimă global starea sau nivelul de securitate a muncii într-un sistem de muncă. Se determină direct prin autoevaluarea securităţii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporţional cu acesta. Se exprimă prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.

Normă de securitate în muncă - ansamblu de reglementări şi prevederi cu caracter juridic prin care se apreciază cerinţele desfăşurării unei activităţi în condiţii de securitate a muncii.

Noxă (factor nociv) – Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională;

Parametrul - o mărime fizică măsurabilă, o acţiune sau operaţie ce trebuie realizată (temperatura, presiunea, debitul, concentraţia, densitatea, vâscozitatea şi timpul).

Pericol - proprietate intrisecă a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor şi tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, îmbolnăviri şi pagube materiale).

Pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională - sursă a unei posibile leziuni sau afectare a sănătăţii executantului unui proces de muncă.

Pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinţe grave, ireversibile. pericol grav şi iminent de accidentare – situaţia concretă, reală şi actuală

căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

Pericol iminent - pericol care poate produce în orice moment un eveniment nedorit.

Post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă în ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilotăţilor care în mod regulat revin spre exercitare unui component al unităţii (unui executant) sau locul pe care îl ocupă operatorul unui echipament tehnic (maşină, instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe posturi de lucru.

prevenire – ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

Prevenire intrinsecă - prevenire realizată prin introducerea criteriilor de securitate în concepţia şi proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construcţiilor etc., acţionând asupra formei, aşezării, modului de montaj, principiului de construcţie şi funcţionare, fără a adăuga elemente special concepute pentru realizarea securităţii muncii. Prevenirea intrinsecă presupune eliminarea riscurilor din faza de concepţie şi proiectare.

Prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale - ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numărului de accidente şi reducerea costurilor.

Procedură de lucru - descriere detaliată a unei operaţii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos).

Protecţie colectivă - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie destinate să asigure protecţia simultană a doi sau mai mulţi excutanţi.

Protecţie condiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care îndeplinirea funcţiei de securitate este dependentă de executant.

Protecţie individuală - protecţie care constă în utilizarea de mijloace individuale de protecţie destinate să asigure protecţia unui singur executant.

7

Protecţie necondiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care îndeplinirea funcţiei de securitate este independentă de executant.

reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor – persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii lucrătorilor în muncă;

Risc - combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. Risc înseamnă pericol potenţial. Pericol nu înseamnă risc.

Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională - posibilitate de producere a unui accident sau a unei îmbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor, într-o situaţie periculoasă.

Sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de muncă.

securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

servicii externe – persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/ unităţii, abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform legii;

Sistem de muncă - ansamblu constituit în vederea realizării unui proces de muncă dintr-unul sau mai mulţi executanţi, sarcina lor de muncă, ale cărui elemente interacţionează pe baza unui circuit informaţional. Prin definiţie accidentele de muncă şi bolile profesionale se produc exclusiv în sistemul de muncă, fiind rezultatul factorilor de risc generaţi de sistem.

Situaţie periculoasă - orice situaţie în care operatorul sau orice persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

stagiu de practică – instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a întreprinde acţiuni, care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale înseamnă a investi în îmbunătăţirea activităţii societăţii.

Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă, poate să-l influenţeze sub următoarele aspecte:

Continuitatea procesului de producţie. Se ştie că producerea unui accident generează întreruperea lucrului pentru o perioadă de timp relativ limitată, dar în acelaşi timp generează o stare de tensiune nervoasă în rândul personalului datorată evenimentului şi incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de muncă să se desfăşoare cu scăderi ale ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei.

Reducerea costurilor. Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc viteza de derulare a fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la o creştere a producţiei şi implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. în acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile făcute cu realizarea măsurilor de protecţie a muncii, ce se pot dispune în urma cercetării eventualelor accidente ce se pot produce în sistemul dat.

8

Creşterea eficienţei muncii. Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la reducerea sau eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenţă socială, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea perturbărilor procesului de producţie prin reorganizări ale personalului precum şi la eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de pregătirea personalului ce suplineşte pe cei accidentaţi.

Creşterea productivităţii. Alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin periculoase, stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologică) a personalului, respectarea graficelor de întreţinere şi reparaţie sunt tot atâtea elemente care contribuie la creşterea productivităţii, atât prin creşterea randamentului utilajelor cât şi prin creşterea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la creşterea productivităţii îl are realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că un mediu ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de rebuturi prin creşterea confortului în muncă.

Creşterea calităţii produselor. Acest fapt se realizează aproape automat derivând din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat în condiţiile optime prevăzute de procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.

Îmbunătăţirea climatului socio-profesional. Implicarea întregului personal în activitatea de prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor de lucru, transmiterea sarcinilor de muncă etc.). Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de acţiune este un personal performant. Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite în cadrul formaţiei creează un climat de siguranţă şi încredere, care favorizează creşterea eficienţei muncii.

Creşterea prestigiului societăţii. Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită în muncă, prin neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente în respectarea contractelor şi angajamentelor şi ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât în rândul angajaţilor proprii cât şi în rândul beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.

Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau penale suferite de eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente precum şi despăgubirile către victime sau urmaşii acestora.

În concluzie, o activitate desfăşurată în condiţii de securitate conduce la creşterea în final a profitului societăţii şi la bunăstarea lucrătorilor.

2. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE

Evaluarea riscurilor constă în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de muncă susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/ protecţie a acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicată evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape obligatorii:

identificarea pericolelor existente şi riscurilor; identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole; estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor; examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor; adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor

Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile în mod raţional, luând în calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai în cazul când există posibilitatea agravării lor.

9

Evaluarea riscurilor trebuie să vizeze toate locurile de muncă: fixe (birouri, ateliere, maşini unelte, etc.); evolutive (şantiere, docuri, etc); mobile (temporare).

Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe, unde procesul de muncă se derulează după o schemă permanentă se va face ţinând cont de condiţiile existente uzuale, nu va fi reiterată pentru locurile de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele se modifică. Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând în considerare toate etapele succesive ale locurilor de muncă, ţinându-se seama de toate schimbările elementelor sistemului de muncă.

Evaluarea riscurilor profesionale nu se va demara exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestora, ci în acest demers vor fi antrenaţi muncitorii sau reprezentanţii lor, care trebuie consultaţi pe tot parcursul evaluării şi informaţi cu privire la măsurile de prevenire/ protecţie adoptate şi la concluziile obţinute.

La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele şi recomandările publicate (norme tehnice, coduri de bună practică, nivelele de expunere, norme ale asociaţilor profesionale etc.)

Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a altor categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unităţii, persoane din alte societăţi, vizitatori, studenţi, clienţi, elevi, public etc.) nefiind conştienţi de riscuri, ignoră măsurile de protecţie şi se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate în prealabil de măsurile de protecţie ce se impun.

Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare urmărindu-se:

identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate);

nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale; durata de expunere la acţiunea factorilor de risc; numărul persoanelor expuse; nivelul morbidităţii prin accidente şi îmbolnăviri profesionale;

Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care generează explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali şi speciali ai mediului de muncă.

La locurile de muncă ce presupun activităţi în condiţii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi.

Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor sunt: evitarea riscurilor; înlocuirea elementelor periculoase; combaterea riscurilor la sursă; prioritatea măsurilor de protecţie colectivă; considerarea evoluţiei tehnico – ştiinţifice; ameliorarea continuă a nivelului securitatii si sanatatii in munca.

3. APLICAREA CONCRETA A METODEI LA SISTEMUL DE MUNCA

Plecând de la deficienţele şi neajunsurile metodelor de evaluare a riscurilor bazate pe controale şi verificări pe fiabilitatea şi ergonomia sistemelor, INCDPM Bucureşti (dr. ing. ŞT. Pece) aduce importante contribuţii la evaluarea riscurilor în sistemul om- maşină, elaborând în anii 90 un model teoretic al genezei accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale,

10

implicând toate componentele sistemului de muncă şi un model teoretic global al dinamicii accidentului în sistemul de muncă sub acţiunea a două cauze obiectivă şi subiectivă.

Aceste contribuţii au permis în final elaborarea unei metode analitice,,a priori,, cantitative de evaluare a nivelului de risc/securitate, care are un mare grad de generalizare şi aplicare fiind axată în principal şi exclusiv pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sub aspectul securităţii muncii.

Scopul metodei este determinarea cantitativă a nivelului de riscuri profesionale pentru un loc de muncă, atelier, secţie, unitate, iar finalitatea este obţinerea unui document centralizator denumit ,,Fişă de evaluare a locului de muncă” care conţine nivelul de risc parţial pe fiecare factor de risc global pe locul de muncă şi global agregat pe societate şi care stă la baza întocmirii planului de măsuri. Metoda de evaluare este riguroasă, practică şi acceptată de factorii decizionali din România, unităţile economice transnaţionale, MMSSF, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.

Metoda analitică de evaluare a nivelului riscurilor profesionale consideră că accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale sunt evenimente aleatorii, apariţia lor poate fi apreciată doar probabilistic şi că ele se află într-un raport de cauzalitate cu elementele sistemului de muncă (executant, sarcina de muncă,mijloace de producţie, mediul de muncă). Spaţiul de producere a accidentului de muncă şi îmbolnăvire profesională este procesul muncii, care conţine sistemul de muncă cu disfuncţii şi dereglări posibile, care se constituie în cauze potenţiale de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv factori de risc.

Modelul teoretic al dinamicii producerii accidentului consideră că producerea unui accident de muncă este determinată de două cauze, una obiectivă (de natură materială) şi una subiectivă (de natură umană).

Dinamica producerii accidentelor de muncă poate fi descrisă ca o înlănţuire de cauze- efect care se derulează în cursul procesului de muncă. Cauzele sunt iniţiale (în amonte) şi finale (în aval), deasemenea pot fi principale şi secundare(favorizante).

Pentru evaluarea riscurilor de accidentare etapele sunt urmatoarele :

1. Constituirea echipei de evaluare; 2. Definirea locurilor de muncă (sistemului de analizat);3. Identificarea factorilor de risc din sistem;4. Evaluarea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc şi nivelurile globale

ale riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe fiecare loc de muncă;5. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;6. Propunerea măsurilor de prevenire;7. Raport general al evaluării, 8. Concluzii

M ETODA DE E VALUARE in cazul de fata - presupune parcurgerea următoarelor etape : 1. Constituirea echipei de evaluare care trebuie să fie alcătuită din specialişti în protecţia muncii (evaluatori autorizaţi), tehnologi şi specialişti ai proceselor de muncă analizate ; 2. Descrierea sistemului de muncă analizator al operaţiunilor de muncă, a tehnologiei referitoare la mijloacelor de muncă, precizarea sarcinilor de muncă, a condiţiilor de muncă, a cerinţelor de securitate în funcţie de legislaţia în domeniu, alte dispoziţii şi instrucţiuni interne privitoare la protecţia muncii ;

11

3. Identificarea factorilor de risc de accident se realizează prin compararea situaţiei factorilor de risc găsiţi pe teren cu lista de factori de risc din Anexa 1 din ghidul pentru aplicarea metodei ; Factorii de risc găsiţi vor fi încadraţi în lista de consecinţe posibile asupra organismului uman (Anexa 2) din ghid, care este un instrument ajutător pentru evaluarea gravităţii şi probabilităţii consecinţelor riscului . 4. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvirea profesională prin încadrarea în scala de cotare a probabilităţii acestor consecinţe asupra organismului uman (Anexa 3) ; Clasarea se face în şase clase de probabilitate . 5. Evaluarea riscurilor prin încadrarea în grilele de evaluare a riscurilor prin combinarea între gravitatea riscurilor de accident (7clase) şi probabilitatea de producere a accidentelor (6 clase) . Astfel se obţine un coificient cuprins între: 1,1 (minim) şi 7,6 (maxim) . Aceste evaluări se fac prin utilizarea Anexelor 4 şi 5 din ghidul metodei . 6. Se întocmeşte FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ (Anexa 6) 7. Se stabileşte nivelul de risc global cu ajutorul formulei specifice şi astfel a nivelului de securitate în muncă . 8. Se întocmeşte FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE (Anexa 7) cu concluziile aferente .

PREZENTAREA SOCIETĂŢIIScurt Istoric

12

S.C. „A.D.P. Constanta - GRUP COLAS” S.A. este o societate comercială cu capital integral privat, mixt (francez-românesc) fiind înregistrată la Registrul Comerţului Constanta cu Nr. J.13/2054/1997. Originea Societăţii se poate considera anul 1953 când Ministerul Transporturilor a înfiinţat Şantierul Constanta al D.D.P. Bucureşti (Trustul de Construcţii Drumuri şi Poduri) cu scopul de a relansa construcţia de drumuri în estul ţării întreruptă de război, dar adevăratele sale origini sale se pierd în negurile evului mediu, când s-a început construcţia principalelor drumuri ale Dobrogei.

Totuşi într-o formă modernă se poate accepta că firma noastră a avut la bază Regionala de Drumuri Constanta din care, prin succesive reorganizări şi extinderea specificului la întreaga gamă de căi de comunicaţii rutiere dar şi construcţii hidrotehnice, civile şi industriale, etc. Societatea a construit majoritatea drumurilor de importanţă naţională din Dobrogea (dar nu numai), lucrări in Braila , Ialomita , Calarasi etc.

Prezentarea Atelierului de

confecţii metaliceAtelierul de Reparaţii din cadrul societatii se intinde pe o

suprafata de 300 m2.

13

Descrierea activităţii de confecţii metaliceSistemul de muncă supus evaluării este activitatea de execuţie

obiecte confecţionate din metal (feros), necesare în activitatea Societăţii, precum parapeţii direcţionali pentru drumuri şi parapeţi de poduri, cofraje metalice pentru turnări de prefabricate din beton sau elemente de construcţii monolite, etc.

Definiţie:CONFECŢIA METALICĂ este un produs finit realizat din profile

laminate de oţel prin prelucrări mecanice şi îmbinări specifice care poate fi utilizat independent sau care poate intra în componenţa unor alte obiecte complexe.

CONFECŢIILE METALICE (specifice Atelierului) cuprind un lanţ tehnologic ce presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) lucrări pregătitoare - descărcarea-încărcarea materialelor în şi din auto şi

depozitare;- trasarea materialelor metalice laminate în vederea

prelucrării ulterioare ale acestora conform desenelor de execuţie . b)lucrări de prelucrări mecanice - debitare laminate prin sudură autogenă, tăiere cu discuri

abrazive ori aşchietoare sau cu fierăstraie pentru metale (manuale şi mecanice) ;

- fasonarea laminatelor prin operaţiuni de aşchiere (polizare, găurire, rabotare, frezare, rectificare) .

c) lucrări de asamblare (a profilelor laminate prelucrate), prin :- sudură (electrică sau autogară) ;- elemente de ansamblare cu şuruburi şi piuliţe .d) lucrări de finisare în vederea protecţiei anticorozive prin

acoperiri metalice sau vopsire .

- polizare cu unelte mecanice ; - curăţarea cu perii mecanice .

e) lucrări de protecţie prin acoperire - prin pulverizare cu ajutorul instalaţiei de vopsire sau manual ; - prin firme terţe pentru acoperiri metalice (zincare) .

f) lucrări de montaj si reparatii la faţa locului (ocazional pe şantier) .

a. reparea si intretinerea vehiculelor 14

PREZENTAREA SISTEMULUI DE MUNCĂ ANALIZATa) E XECUTANŢII (personalul Atelierului)

Toate aceste operaţiuni prezentate anterior se realizează cu ajutorul unei formaţii alcătuită din 18 angajaţi din care 3 (trei) TESA şi 15 (cincisprezece) muncitori în următoarea structură pe profesii :

1) TESA (1 persoane) - şef atelier

2) MUNCITORI (5 persoane) - muncitori prelucrare prin aşchiere (1 persoane) ;- sudori (electric + autogen - 1 persoane) ;- lăcătuşi + mecanci auto (confecţii metalice - 3 persoane) .

b) S ARCINA DE MUNCĂ 1. lucrările de manipulări (încărcări-descărcări în şi din

auto, respectiv de depozitări - se realizează de întreg personalul Atelierului) ;

2. lucrările de vopsitorie (se realizează de către unul dintre lăcă-tuşi care această are dublă calitate) .

3. lucrări de trasare, debitare laminate (de curăţire, polizare, găurire şi asamblare - se realizează de către lăcătuşi cu concursul eventual al celorlalţi colegi) ;

4. lucrări de sudură şi tăiere autogenă (se realizează doar de către sudori) ;

5. supravegherea activităţilor muncitorilor (se realizează de către maistrul de atelier) - care în lipsa acestuia poate fi suplinit de inginerul cu documentaţia sau de şeful de Atelier ;

6. managementul activităţilor se asigură de către şeful de Atelier

C) M IJLOACELE DE PRODUCŢIE Pentru realizarea sarcinilor de muncă formaţia Atelierului

utilizează echipamente tehnice (maşini şi unelte-scule) după cum urmează :

1. maşini găurit (fixe) = 2 buc. 2. maşini găurit (portabile) = 2 buc. 3. polizoare (fixe) = 2 buc. 4. polizoare (portabile) = 2 buc. 5. strunguri (S.N.) = 2 buc. 6. raboteză = 1 buc. 7. freză (fixă) = 1 buc.

15

8. fierăstrău mecanic pentru tăiat metale = 1 buc. 9. masină debitat (laminate) = 1 buc.10. dispozitiv roluit tablă = 1 buc.11. convertizor sudură = 3 buc.12. transformator sudură (cu redresor) = 1 buc.13. maşină fasonat oţel-beton = 1 buc. 14. foarfecă tăiat oţel-beton = 1 buc.

15. presă deformări metalice = 1 buc. La aceste echipamente din categoria maşini se pot adăuga unelte şi scule portabile precum ac de trasat, daltă, ciocan, dorn, punctator, chei fixe şi reglabile, fierăstrău manual de tăiat metale, filiere, tarozi etc.

d) M EDIUL DE MUNCĂ îl reprezintă lucrul în atelierul-hală pentru strunjire, frezare, rabotare, găurire, tăiere la maşinile fixe iar cele de trasare-debitare-fasonare, sudură, vopsire atât în atelier cât şi în spaţii exterioare deschise când condiţiile meteo o permit pe o platformă betonată specială mai cu seamă pentru obiecte de mari dimensiuni . 1. Activitatea în exterior este protejată cu îngrădiri (garduri) care nu permit accesul unor auto sau utilaje din vecinătate pentru a garanta siguranţa în activitate din acest punct de vedere . Activitatea Atelierului se desfăşoară în proporţie de 96 - 98% în spaţiile proprii din (Constanta, B-dul. I.C. Bratianu Nr. 140) şi numai rareori unele montaje a unor confecţii metalice se realizează la locul de utilizare (pe şantier), de către unii angajaţi ai Atelierului .

2. TemperaturaActivitatea se desfăşoară aproape exclusiv în sezonul cu

temperaturi pozitive (perioada martie - noiembrie), care permit şi activităţi sub cerul liber pentru trasare, debitare, asamblare, vopsire, când condiţiile meteo o permit sau în atelier pentru orice fel de situaţie

3. Umiditatea este cea din atmosfera ambiantă, activitatea fiind oprită în exterior pe timp de ploaie, iminenţa acesteia sau după ploaie, atunci activitatea desfăşurându-se exclusiv în spaţiile din clădirea atelierului .

4. Curenţii de aer sunt cei din atmosfera ambiantă pentru exterior sau cei ai ventilatoarelor din spaţiile închise .

5. Zgomotul este cel produs de maşinile unelte sau unelte manuale şi se situează mult sub maximul admisibil .

6. Iluminatul este cel natural şi cel mixt (natural + artificial) în spaţiile închise .

MANAGEMENTUL ŞI POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN SOCIETATE

16

Securitatea muncii se află în permanenţă preocuparea echipei manageriale a Societăţii.

Societatea are un Comitet de Securitate şi Sănătate în Muncă iar la nivelul Sucursalelor există subcomitete ale acestora şi care au drept preşedinţi, membrii ai Comitetului la nivel de Societate. Responsabilităţile Comitetului, respectiv a subcomitetelor sunt cele prevăzute în legislaţie (Norme Generale pentru aplicarea Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006) .

Se menţionează că Atelierul deşi se află în subordinea Sectorului Constanta, deserveşte cu confecţii metalice întreaga Societate (totalitatea celor patru sucursale) care-şi desfăşoară activitatea pe raza a 4 - 5 judeţe (variabil), şi un grad de dispersare foarte mare în cadru acestor judeţe .

Managementul securităţii muncii prin politica de specialitate aplicată cuprinde organizarea activităţii de protecţia muncii printr-un compartiment de S.S.M. la nivel de Societate, care cuprinde ca membrii câte un responsabil cu protecţia muncii la nivelul Sucursalelor (pentru Atelier este responsabilul S.S.M. al Sectorului Constanta) .

Şantierele mai mari din cadrul Sucursalelor au numite şi ele câte un responsabil cu protecţia muncii la nivelul acestora conform organigramei alăturate :

În acest sens la fiecare punct de lucru (implicit al Atelierului) se stabilesc locurile de muncă cu condiţii deosebite, grele, vătămătoare şi periculoase şi funcţie de aceste concluzii se stabilesc măsurile necesare de prevenire a accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale, ca : instruire, propagandă, protecţia muncii, asigurarea echipamentului de muncă, dispozitive de protecţie, alte dotări şi măsuri organizatorice .

Activitatea de S.S.M. este manageriată de directorul general al Societăţii şi de către sefii Sectoarelor, atât direct cât şi prin Compartimentul de Protecţia Muncii şi prin Comitetele de S.S.M. .

ŞEF COMP. S.S.M. LA NIVEL DE SOCIETATE

RESP. S.S.M. SECTORCONSTANTA

RESP. S.S.M.SECTORTULCEA

RESP. S.S.M.SECTORBRAILA.

RESP. S.S.M.SECTOR

SLOBOZIA

17

MANAGEMENTUL S.S.M. LA NIVELUL ATELIERULUI DE C O N F E C Ţ I I M E T A L I C E

Responsabilitatea managementului S.S.M. la nivelul Atelierului de Confecţii Metalice cade în sarcina şefului de Atelier iar controlul îndepli-nirii acestei responsabilităţi cade în sarcina sefului Sectorului Constanta, şi a Compartimentului de Protecţia Muncii (prin responsabilul cu SSM al Sectorului şi a şefului de compartment protecţia muncii) .

Instruirea personalului muncitor al Atelierului se asigură de către maistrul de atelier care are şi obligaţia şi de a asigura supravegherea activităţii acestora .

Instruirea maistrului şi a inginerului (cu documentaţia) se asigură de către şeful de atelier iar instruirea şefului de atelier se face de către responsabilul cu protecţia muncii a Sectorului Constasnta, pe baza tematicilor de instruire specifice.

APLICAREA METODEI DE EVALUARE(a riscurilor de accidente şi îmbolnăvirilor profesionale la locul

de muncă)PENTRU ATELIERUL DE CONFECŢII METALICE

-LACATUS MECANIC

IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC (conform tabelului din Anexa 1 la Ghidul de evaluare)

A. EXECUTANT – Lacatus Mecanic Descrierea procesului de muncă. Acesta constă în asigurarea necesarului de documentaţie tehnică şi pe baza acestuia asigurarea necesarului de materiale (inclusiv manipularea şi depozitarea acestuia), apoi trasarea, debitarea alte prelucrări mecanice ale acestora urmate de asamblarea şi protecţia anticorozivă (vopsire) a produsului finit.

1. Factori de risc prin acţiuni greşite 1.1 Efectuarea defectuasă a unor operaţii precum : comenzi, mane-vre, poziţionări, fixări, asamblări sau utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie.

1.2 Nesincronizări de operaţii prin întârzieri sau devansări. 1.3 Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă precum : pornirea sau întreruperea echipamentelor tehnice, deplasări ori staţionări în zone periculoase sau cu risc de cădere prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare, păşire în gol .

18

1.4 Comunicări accidentogene - Nu este cazul . 2. Factori de risc prin omisiuni precum :

2.1 Omiterea unor operaţii ;2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie .

B. SARCINA DE MUNCĂ

Descrierea sarcinilor de muncă. a) Încărcarea, descărcarea, manipularea, depozitarea materialelor laminate, etc.

b) Trasare, debitare, deformare (prin presare) produse laminate din oţelc; Asamblări prin sudură ori şuruburi ;

d) Protecţie anticorozivă (vopsire); 1. Factori de risc prin combinări necorespunzătoare a sarcinilor de muncă (în raport cu cerinţele S.S.M.):

1.1. Operaţiuni, reguli, procedee greşite;1.2. Absenţa unor operaţii;1.3. Succesiunea greşită a operaţiilor.2. Factori de risc prin sarcini de muncă supradimensionate, precum:

2.1. Solicitare fizică prin poziţii de muncă forţate ori vicioase sau efort dinamic ; 2.2. Solicitare psihică prin ritm de muncă mare.

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE Descrierea echipamentelor tehnice se rezumă la maşini unelte

aşchietoare (fixe sau portabile) precum polizoare, de găurit, de debitat, , instalaţii de vopsit (prin pulverizare) .

1. Factori de risc mecanic 1.1 Mişcări periculoase a organelor de maşini în funcţie sau a mijloa-celor de transport.

1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:- organe de maşini în mişcare ;- curgeri de fluide – Nu este cazul ;- deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.Autodeclanşări sau autoblăcări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor – Nu este cazul .

1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei prin : - alunecare ; - rostogolire ;19

- rulare pe roţi ; - răsturnare ; - cădere liberă ; - scurgere liberă – Nu este cazul ; - deversare – Nu este cazul ; - surpare, prăbuşire – Nu este cazul ; - scufundare – Nu este cazul . 1.1.4.Deplasări sub efectul propulsiei prin : - proiectare de corpuri ori particule ; - deviere de la traiectoria normală ; - balans ; - recul – Nu este cazul ; - şocuri succesive – Nu este cazul ; - jet, erupţie – Nu este cazul . 1.2. Suprafeţe sau conturi periculoase precum : - înţepătoare ; - tăioase ; - alunecoase – Nu este cazul ; - abrazive – Nu este cazul ; - adezive – Nu este cazul . 1.3. Recipiente sub presiune - recipientul de aer (al compresorului instalaţiei de vopsire prin pulverizare) . 1.4. Vibraţii excesive – Nu este cazul .

2. Factori de risc termic 2.1.Temperatură ridicată a obiectelor sau suprafeţelor- ca urmare a atigerii cu părţi neprotejate ale corpului a unor

obiecte în asupra cărora s-au aplicat operaţiuni de sudură electrică sau autogenă ,

2.2.Temperatură coborâtă a obiectelor- Nu este cazul.2.3.Flăcări, flame .

- ca urmare a atigerii cu părţi neprotejate ale corpului a flamei de la sudura electrică respectiv a flăcării de la sudura autogenă . 3. Factori de risc electric prin :

3.1. Atingere directă 3.2. Atingere indirectă

3.3. Tensiune de pas - Nu este cazul .4.Factori de risc chimic4.1. Substanţe toxice (diluaţi pentru vopsele) ;4.2. Substanţe caustice - Nu este cazul ;4.3. Substanţe inflamabile (diluanţi pentru vopsele) ;4.4. Substanţe explozive (diluanţi pentru vopsele) ;

20

4.5. Substanţe cancerigene - Nu este cazul ;4.6. Substanţe radioactive - Nu este cazul ;.4.7. Substanţe mutagene - Nu este cazul .

5. Factori de risc biologic 5.1. Culturi cu microorganisme - Nu este cazul ; 5.2. Plante periculoase - Nu este cazul ; 5.3. Animale periculoase - Nu este cazul .

D. MEDIU DE MUNCA Descrierea rezumativă. Activitatea se desfăşoară în spaţii închise şi ventilate (natural) şi sub cerul liber în situaţia unor condiţii de mediu favorabil (fără ploaie, vânt puternic, grindină, furtuni, fenomene electrice etc.), cu iluminat natural, respectiv artificial, fără vibraţii ori zgomote puternice fără degajare în conţinut mari de pulberi, vapori sau gaze periculoase .

1. Factori de risc fizic 1.1. Temperatura aerului :- ridicată – uneori ;- scăzută - Nu este cazul. 1.2. Umiditatea aerului : - ridicată – Nu este cazul ;- scăzută - Nu este cazul . 1.3. Curenţi aer - Nu este cazul ; 1.4. Presiunea aerului : - ridicată - Nu este cazul ;- scăzută - Nu este cazul . 1.5. Aeroionizarea aerului - Nu este cazul .1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor - Nu este cazul .1.7. Zgomot - redus1.8. Ultrasunete - Nu este cazul .1.9. Vibraţii - Nu este cazul .1.10.Iluminat - nivel de iluminare scăzut - Nu este cazul ;- strălucire - Nu este cazul ;- pălpăi - Nu este cazul .1.11.Radiaţii - Nu este cazul1.11.1. Electromagnetice : - infraroşii - Nu este cazul ;- ultraviolete - Nu este cazul ;- microunde - Nu este cazul ;- de frecvenţă înaltă - Nu este cazul ;- de frecvenţă medie- Nu este cazul ;- de frecvenţă joasă - Nu este cazul ;

21

- laser - Nu este cazul .1.11.2. Ionizante - alfa - Nu este cazul ;

- beta - Nu este cazul ; - gamma - Nu este cazul .

1.12.Potenţial electrostatic - Nu este cazul .1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină,

viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)

- Nu este cazul .1.14.Pulberi pneumoconiogene - Nu este cazul .2. Factori de risc chimic 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici (vopsire) ;

2.2. Pulberi în suspensie în aer inflamabili sau explozivi (vopsire) .

3. Factori de risc biologic 3.1. Microorganisme în suspensie în aer - bacterii, virusuri, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare etc. (Nu este cazul)4. Factori de risc din caracterul special al mediului - subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian, cosmic etc. (Nu este cazul)

22

S.C. A.D.P. Constanta – GRUP COLAS S. A.

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

Număr de persoane expuse = 8 pers.Durata de expunere = 8 ore/zi

LOCUL DE MUNCĂATELIER CONFECŢII METALICE

Lacatus Mecanic ( Secctor Constanta )

ECHIPA DE EVALUARE

ing. Cristinel Olaru, s.ing. Eugen Tismaneanu , ms. Gheorghe Banescu, dr. Mihaela Grigore

Componenţa sistemului de

muncăFactorii de risc

Forma concretă de manifestare a factorilor de risc de accidente de muncă

Consecinţa maximă

previzibilă

Clasa de gravitate

Clasa de probabilitate

Nivel de risc

A. EXECUTANT 1. ACTIUNI GRESITE

1.1. Efectuarea greşită a unor operaţiuni- comenzi sau manevre greşite cu ocazia legărilor la cârligul macaralelor a dirijării macaragiilor, a poziţionă-rilor, fixărilor unor subansambluri cu ocazia montajelor, a încărcărilor/descărcărilor în şi din mijloacele de transport sau a utilizărilor echipamentelor tehnice (aşchietoare)

DECES 7 2 4

1.2. Nesincronizări de operaţii- prin întârzieri sau devansări la montajul unor suban-sanbluri sau a utilizării mijloacelor de producţie.

DECES 7 1 3

1.3. Efectuarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă prin porniri/opriri a echipamentelor tehnice, prin staţionări, deplasări în locuri cu pericol de cădere, de păşire în gol, dezechilibrare, împiedicare, dezechilibrare, etc.

DECES 7 3 5

2. OMISIUNI2.1. Omiterea unor operaţiuni indispensabile protecţiei muncii (semnalizare, verificarea stabilităţii, a stării tehnice a unor echipeamente cu potenţial de accident de muncă etc).

DECES 7 3 5

2.2. Neutilizarea echipamentelor de protecţie

DECES 7 3 5

Componenţa sistemului de Factorii de risc

Forma concretă de manifestare a factorilor de risc de accidente de muncă

Consecinţa maximă

Clasa de gravitate

Clasa de probabilitate

Nivel de risc

muncă previzibilăB. SARCINA DE

MUNCĂ1. FACTORI DE

RISC prin combinari

1.1. Operaţiuni, reguli, procedee greşite DECES 7 1 3

necorespunzătoare 1.2. Absenţa unor operaţii DECES 7 2 4a sarcinilor de

muncă1.3. Succesiunea greşită a operaţiilor DECES 7 3 5

2. FACTORI DE RISC PRIN sarcini

de muncă supradimensionate

2.1 Solicitare fizică prin poziţii de muncă forţate ori vicioase sau efort dinamic

ITM 3-45ZILE

2 3 2

C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.1. Mişcări periculoase ale echipamen-telor tehnice (organe de maşini în mişcare, curgeri de fluide sau a diferitelor mijloace de transportat sau ridicat)

ITM45 - 180

ZILE7 5 4

1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei prin: alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare, cădere liberă

DECES 7 4 2

1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei prin proiectare de corpuri sau particule, deviere de la traiectoria normală, balans, jet etc.

ITM3 - 45 ZILE

2 4 2

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase, precum: înţepătoare, tăioase sau alunecoase .

ITM 1 – 3ZILE 1 4 1

1.3. Recipiente sub presiune (de la compre-sorul cu aer al instalaţiei de vopsire)

DECES 7 1 3

Componenţa sistemului de

Factorii de risc Forma concretă de manifestare a factorilor de risc de accidente de muncă

Consecinţa maximă

Clasa de gravitate

Clasa de probabilitate

Nivel de risc

24

muncă previzibilă

C. MIJLOACE DE

PRODUCŢIE

2. FACTORI DE RISC

TERMIC

2.1. Temperatură ridicată a suprafeţelor sau a obiectelor în urma a atingerii cu părţi neprotej. ale corpului a ob. asupra cărora sau aplicat operaţiuni de aşchiere sau sudură, forjare sau a instalaţiilor termice.

ITM(1-3 ZILE)

1 2 1

2.3. Flăcări, flame în urma a atingerii cu părţi neprotejate ale corpului/ochilor a obiectelor asupra cărora sau aplicat operaţiuni de sudură .

ITM (3-45 ZILE)

2 5 3

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1. Electrocutare prin atingere directă prin pătrunderea în zone, spaţii, interzise pentru personalul de alte specialităţi.

DECES 7 1 3

3.2. Electrocutare prin atingere indirectă a unor părţi de instalaţii electrice care accidental pot ajunge sub tensiune

DECES 7 1 3

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Ingerarea sau inhalarea de substanţe toxice (diluanţi pentru vopsele, carburanţi)

DECES 7 1 3

4.3;4.4.Incendii sau explozii cauzate de trans-portul, depozitarea substanţelor din categoria diluanţilor pentru vopsele

DECES 7 13

5. FACTORI de risc biologic

5.3. Accidente prin muşcătura unor câini agre-sivi din zone învecinate .

ITM (3-45 ZILE)

2 2 2

D. MEDIUL DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1. Temperatura ridicată a mediului (rareori)

ITM 1 - 15 ZILE

1 2 1

1.7.Zgomotul produs de unele echipamente teh-nice (polizor portabil, utilaje în rodaj etc.)

invaliditate gradul III

4 3 4

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1.Aerosoli toxici ca urmare a unor operaţiuni de vopsire prin pulverizare .

invaliditate

gradul III

4 1 2

2.2. Pulberi în aer ca urmare a unor operaţiuni de vopsire cu potenţial inflamabil sau exploziv (cu ocazia preparării amestecurilor de vopsea sau a vopsirilor)

DECES 7 1 3

25

S.C. A.D.P. Constanta – GRUP COLAS S. A. ATELIER CENTRAL DE REPARAŢII UTILAJE

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE – Lacatus Mecanic

Nr.crt.

Factori de risc

Nivel derisc

Nominalizarea măsurilor propuse

Competenţe şi măsuri

Termene

0 1 2 3 4 5

1

Efectuarea greşită a unor operaţiuni precum legare la cârligul macaralei, dirij. macaragiu, manipulare şi transport manual obiecte, punere în funcţie neregulamentar a unor echipamente tehnice, nerespec- tarea regulilor de demontare/montare utilaje sau subansambluri, depozitare de-fectuasă, rodaj, vopsire etc.

4

a) Stabilirea persoanelor care să facă funcţia de legător de sarcini, instruirea şi autorizarea acestora în conf. cu PT – ISCIR. b) Stabilirea procedurilor teh-nologice şi a instrucţiunilor tehni-ce de reparare a utilajelor şi de utilizare a maşinilor unelte şi energetice.

a) maistru atelier(cu reparaţiile)

b) şef atelier maistru atelier

31 oct. 2007

1 martie 2007

2Nesincronizări de operaţii (con-form celor precizate la pct. 1) . 3

a) Instruirea personalului cu privire la sarcinile de serviciu şi a procedurilor tehnologice

3

Efectuarea unor operaţiuni nepre-văzute precum pornire echip. tehnice fără a fi necesar, manipulare obiecte fără comandă, deplasări persoane stră-ine sau care nu concură la procesul teh-nologic care pot conduce la accidente (prin traumatisme, arsuri sau intoxicare) .

5

generale de efectuare a repara-ţiilor de utilaje şi a mijloacelor de producţie cu succesiunea tehno-logică a operaţiunilor teh-nice şi echipamentul individual de protecţie necesar .b) Supravegherea permanentă

maistru de atelier

permanent

4

Omiterea unor operaţiuni indispen-sabile prot. muncii precum: autoriz. ISCIR inst. de ridicat, supraveghere, semnalizare, verificarea stării tehnice, excluderea unei operaţiuni din succesiunea tehnologică .

5

a personalului care efectuiază activităţi cu grad ridicat de risc de accident de muncă .

0 1 2 3 4 5

5. Operaţiuni, reguli, procedee greşite

3 maistrul de atelier permanent

6 . Absenţa unor operaţii 47 Succesiunea greşită a operaţiilor 58

Neasigurarea (neutilizarea) mijloa-celor şi a echipamentului individual de protecţie (de către salariaţi) .

5

Verificarea de către maistrul de atelier ca muncitorii să fie dotaţi şi să utilizeze echipa-mentul de protecţie adecvat activităţii de la un moment dat.

maistrul de atelier permanent

9Mişcări periculoase ale organelor de maşini unelte (ori a utilajelor în reparaţie sau a unor autovehicule)

4

a) Se va verifica existenţa şi corecta montare a apărăto-rilor de protecţie la organe de maşini în mişcare .b) Asigurarea ochelarilor de protecţie, operaţiuni de aş-chiere în special la polizare, debitare cu FAI-ul, alte opera-ţiuni de aşchiere .

şef atelier

maistru de atelierpermanent

10Deplasări sub efectul gravitaţiei prin alunecare, răsturnare, cădere liberă (de la înălţime) .

2

a) Asigurarea liberei deplasări a personalului care activează în cadrul Atelierului, a curăţeniei căilor de acces, a cablurilor pentru legări de sarcini, asigu-rarea de scări, balustrade, na-cele etc.

şef atelier

maistru de atelierpermanent

0 1 2 3 4 5

11

Deplasări sub efectul propulsiei prin proiectare de corpuri sau particule, deviere de la traiectoria normală, balans, jet etc.

2

a) Asigurarea de apărători la polizoare, FAI-uri, strunguri, freze, raboreze, morteze, ma-şini de honuit, ochelari de pro-

şef atelier

maistru de atelierpermanent

27

tecţie etc.b) b) Rectificarea florilor

de la uneltele portabile .

12Explozie recipient aer (al compreso-rului de aer pentru vopsire prin pulverizare) .

3

a) Se va asigura verificarea stării tehnice a instalaţiilor sub presiune, conform preve-derilor PT-ISCIR (în special ma-nometre, supapă de siguranţă, fixări furtune, etc.) .b) Se vor interzice orice re-paraţii la recipienţii sub pre-siune, de către personalul pro-priu pentru aceasta se va apela la personal autorizat ISCIRc) Se va organiza urmărirea reviziilor periodice (la scadenţă) la recipientul sub presiune, conf. preved. PT-ISCIR.

şef atelier

maistru de atelierpermanent

13Flăcări-flame (ca urmare a opera-ţiunilor de sudare) cu riscul arsu-rilor la nivelul epidermei ori a ochilor .

3c) Răcirea prealabilă cu apă a obiectelor fierbinţi ca urmare a operaţiunilor de sudare autogenă sau electrică .

maistrul de atelier Permanent

14

Ingerarea sau inhalarea de substanţe toxice sau a vaporilor acestora din categoria diluanţilor pentru vopsele ori incendiu sau explozii datorită nerespectării re-gulilor specifice utilizării substan-ţelor valabile şi inflamabile toxice de tipul vopselelor sau a diluanţilor

3 Echipament de lucru din fibra naturală, mască protecţie, oche-lari de protecţie, ventilarea zonei unde se vopseşte .

şef atelier

maistru de atelierpermanent

0 1 2 3 4 5

15Incendii sau explozii cauzate de transportul, depozitarea, şi utiliza-rea substanţelor diluante pentru vopsele .

3

a) Depozitarea în spaţii adecvate (ferite de riscul de incendiu sau explozie) şi inac-cesibile personalului neautorizat a substanţelor din

şef atelier

maistru de atelierpermanent

28

categoria vop-selelor sau a diluanţilor şi aeri-site corespunzător .b) Interzicerea accesului cu foc deschis în zonele unde se vopşeşte

16

Zgomotul produs de unele echipa-mente tehnice (polizorul unghiular, compresor, etc.) 4

- Se vor asigura antifoane personalului care activează în mediul cu zgomote, pe timpul cât acestea acţionează .

şef ateliermaistru de atelier

1 martie 2007

29

APLICAREA METODEI DE EVALUARE(a riscurilor de accidente şi îmbolnăvirilor profesionale la

locul de muncă)PENTRU ATELIERUL DE CONFECŢII METALICE

-Sudor Electric si Autogen

IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC (conform tabelului din Anexa 1 la Ghidul de evaluare)

A. EXECUTANT – Sudor electric

3.3.1 PROCESUL DE MUNCĂExecuta lucrari de sudura electrica si autogena pentru confectii metalice de otel.Lucreaza in formatiile de lucru impreuna cu lacatusul.

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCŢIEa) pentru sudura electrica

-aparat de sudura electric - trusa de scule pentru sudura electrica - prelungitor pentru alimentare- portelectrod si electrozi pentru sudura electrica- scule electrice pentru polizare si debitare ( flex)- ace de trasaj, rulete, echere, rigle metalice- dalti, ciocane, perii de sarma, razuri, cutite, dornuri- materiale : tevi otel, tabla, corniere- alcool izopropilic- materiale ; tevi ( conducte 0 polietilena, mufe speciale

pentru electro fuziune, alte elemente de ansamblare din polietilenab) pentru sudarea oxiacetilenica

- recipienti butelie oxigensi acetilena - furtunuri acetilena- trusa de becuri pentru debitarea si sudura oxiacetilenica

d) pentru lucrari conexe- compresor aer- demolator electric- rotopercutanta- polizor unghiular- scari metalice

30

- schele mini- grund, vopsea- piese rezultate demontate- materiale

SARCINA DE MUNCĂ- executarea, întocmai si la timp, a dispozitiilor date de seful de formatie;- informarea, în permanenta a sefului de formatie despre fiecare actiune, astfel încât acesta sa stie în permanenta unde se afla;- informarea sefului de formatie dupa efectuarea fiecarei lucrari;- interventia prompta pentru evitarea sau limitarea efectelor în caz de avarie; dupa eliminarea pericolului, informeaza seful de formatie si participa în continuare la remedierea defectiunilor;- nu are voie sa paraseasca postul fara aprobarea sefului ierarhic;- intervine pentru executarea imediata si în termen a sarcinilor primite de la seful de formatie;- efectuarea de interventii, controale si manevre, caracteristice calificarii sale, pentru alte zone decât cele precizate în atributiuni;- informarea sefului de formatie asupra oricarei nereguli constatate;- prezentarea la serviciu în stare "apt de lucru";- se prezinta în cel mai scurt timp la serviciu în perioada timpului liber sau concediu atunci când este solicitat pentru rezolvarea unor probleme urgente ale societatii;- participa la instruirile pe linie de PSI si protectia muncii;- participa la atentionale la intrare/iesire din schimb;- preluarea / predarea, în prezenta sefului de schimb , a lucrarilor si a echipamentelor tehnice din sfera de competenta;- purtarea obligatorie a EIP;- nu paraseste locul de munca pâna la înlocuirea sa;- mentinerea curateniei în sectorul de activitate;- pastrarea cu grija a bunurilor din dotare;- respectarea graficului de circulatie a documentelor justificative în cadrul lucrarilor pe care le efectueaza;- cunoasterea politicii de calitate, mediu securitate si sanatate în munca;- respectarea cerintelor legale care tin de activitatea sa;

31

- raspunde de mentinerea integrala si în stare de functionare a echipamentelor si utilajelor din zona repartizata conform prezentelor atributiuni dar si a dispozitiilor primite;- raspunde de respectarea normelor de protectia muncii si PSI în executarea manevrelor si interventiilor;- raspunde de corectitudinea informatiilor pe care le transmite;- raspunde pe utilizarea si pastrarea EIP din dotare;- manevre la pupitrul de comanda;- ia masuri pentru folosirea integrala a timpului de lucru;- raspunde de respectarea întocmai a conditiilor tehnice de exploatare a utilajului de laminare;- colaboreaza cu personalul de întretinere si reparatii din schimb, respectiv, precizând defectiunile ce apar în timpul functionarii utilajului deservit;

MEDIUL DE MUNCĂSudorul isi desfasoara activitatea in in program de 8 ore, atat

la sediul societatii, cat si in deplasare la sediul beneficiarului sau in zonele de interventie. Pe durata programului acesta poate fi expus la :

- variatii de temperatura vara/ iarna si interior/ exterior, umiditate ridicata

- explozie la lucrul cu gaze sub presiune- expunere la radiatii ultraviolete, infrarosu, gaze toxice de la

sudura cu arc electric- cadere de la inaltime cand efectueaza lucrari la pest 2 m

fata de nivelul solului- cadere de la acelasi nivel

3.4. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

A. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC1. Proiectare de corpuri sau particule de material incandescent2. Deplasari de mijloace de transport pe traseele exterioare3. Cadere, rostogolire,cadere libera, butelii de oxigen sau acetilena in timpul manipularii4. Suprafete alunecoase la lucru in timpul iernii

32

6. Surpare, prabusire,scufundare a platformelor si cailor de acces7. Surpare, prabusire a malului santului in timpul interventiilor8. Lucru cu suprafete/ contururi intepatoare/ taioase/alunecoase ( tevi,conducte, scule de mana, flex, compresor)9. Modificari/ defectiuni mecanice ca urmare a cresterii/ scaderii contraindicate a presiunii din recipienti;10. Proiectarea sau caderea de la inaltime a unor subansamble sau alte corpuri, urmare a ruperilor structurale;

2. FACTORI DE RISC TERMIC

11. Arsura termica provocata de contactul cu zgura, la dislocarea acestuia de pe cordonul de sudura,;12. Flacari, flame - aparute ca urmare a aprinderii unsorilor, uleiurilor la utilizarea aparatului oxiacetilenic13. Lucru in mediu cu potential exploziv/ de incendiu;

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

14. Electrocutare prin atingere directa/ indirecta si aparitia tensiunii de pas - cai de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate, legaturi electrice improvizate etc.15. Strapungera accidentala a retelelor de curent electric la perforatii efectuate in pereti si plafoane4. FACTORI DE RISC CHIMIC

16. Contact direct sau lucru in mediu cu substante toxice, gaze tehnice/ solventi

D. MEDIUL DE MUNCA

1. FACTORI DE RISC FIZIC

16. Potential electrostatic prin incarcarea cu sarcina electrica si nelegarea la pamant;17. Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarna;18. Umiditatea aerului ridicata/ scazuta iarna;19. Curenti de aer la operatiuni executate in camp deschis;

33

20. Zgomot generat de ciocanul pneumatic, bormasina, flex si generatorul de sudura de la locurile de munca, invecinate;21. Calamitati naturale, trasnete, inundatii, seisme, etc;22. Pulberi pneumoconiogene23. luminat insuficient in anumite puncte de interventie;24. Radiatii IR UV la lucru cu arc electric

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

25. Gaze/ vapori/ aerosoli toxici/ caustici ( gaze tehnice,gaze rezultate de la locurile din vecinatate- sudor)26. Substante inflamabile sau explozive, gaze tehnice la scapare accidentala a acestora pe la neetanseitati;

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 28. Microorganisme in suspensie in aer; bacterii, virusi, richettii, etc;

E. SARCINA DE MUNCA

1. CONTINUT NECORESPUNZATOR

29. Operatii/ reguli/ procedee gresite folosite pentru realizarea sarcinii de munca;30. Absenta unor operatii din procedura de executare stabilita pentru sarcina de munca;31. Succesiunea gresita a operatiunilor sau utilizarea metodelor de munca necorespunzatoare pentru realizarea sarcinii ( improvizatii)

2. SUPRASOLICITARE FIZICA

32. Solicitare fizica prin : efort static, efort dinamic sau pozitii de lucru fortate sau vicioase;33. Operatii repetitive in ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii

3. SUPRASOLICITARE PSIHICA

34. Solicitare psihica, ritm de munca mare, decizii dificile in scurt timp;35. Stres psihic asociat pericolului de accidentare;

34

F. EXECUTANT

1. ACTIUNI GRESITE

36. Efectuarea defectuoasa de pozitionari ale sculelor/ dispozitivelor/ subansamblelor;37. Utilizarea gresita a mijloacelor de productie (flex, compresor, etc)38. Nesincronizarea la lucru in echipa ( alimentarea electrica a echipamentelor, fara anuntarea colegilor de echipa)39. In situatutia efectuarii sudurii autogene si electrice reglarea necorespunzatoare a parametrilor de lucru ( debit de acetilena , intensitate curent, etc;40. Deplasari/ stationari in zone periculoase/ interzise in timpul functionarii instalatiilor;41. Deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, impiedicare sau alunecare.42. Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, alunecare, dezechilibrare

2. OMISIUNI

43. Nesemnalizarea corespunzatoare a zonei in care executa lucrari;44. Omiterea unei operatiuni mentionate in procedura de lucru cu care a fost instruit;45. Omiterea utilizarii EIP si a celorlalte mijloace de protectie din dotare ( masca de protectie, centura de siguranta, franghii)46. Omiterea verificarii prezentei gazelor tehnice remanente in conducte47. Nerespectarea restrictiilor la patrunderea in medii explozive/ cu caracter special ;48. Parasirea neanuntata a locului de munca pentru nevoi fiziologice;

35

S.C. A.D.P. Constanta – GRUP COLAS S. A. 3. 4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE

MUNCĂ

Număr de persoane expuse = 4 pers.

Durata de expunere = 8 ore/zi

LOCUL DE MUNCĂATELIER CONFECŢII METALICE

Sudor ( Secctor Constanta )

ECHIPA DE EVALUARE:ing. Cristinel Olaru, s.ing. Eugen Tismaneanu , ms. Gheorghe Banescu, dr. Mihaela Grigore

COMPONENTA SISTEMULUI DE

MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)

CONSE-CINŢA

MAXIMĂ PREVI-ZIBILĂ

CLASA DE

GRAVI-TATE

CLASA DE

PROBA-BILITATE

NIVEL PAR-ŢIAL DE

RISC0 1 2 3 4 5 6A.

MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1

1.FACTORI DE RISC MECANIC

1. Proiectare de corpuri sau particule de material incandescent

INV Gr. III 4 2 3

2. Deplasari cu mijloace de transport pr traseele exterioare

ITM 45-180 zile

3 1 2

3. Cadere, rostogolire, cadere libera, butelii de oxigen sau acetilena in timpul manipularii

ITM 3-45 zile

2 2 2

4. Suprafete alunecoase la lucru in timpul ierniiITM 3-45

zile2 2 2

5. Surpare, prabusire, scufundare a platformelor si cailor de acces

INV Gr.III 4 2 3

6. Surpare, prabusire a malului santului in timpul interventiilor

DECES 7 1 3

7. .Lucru cu suprafete/ contururi intepatoare/ taioase / alunecoase ( tevi,conducte, flex, compresor)

ITM 3-45 zile

2 2 2

8. .Modificari/ defectiuni mecanice ca urmare a cresterii/ scaderii contraindicate a presiunii din recipienti;

INV Gr. III 4 2 3

9. Proiectarea sau caderea de la inaltime a unor subansamble sau alte corpuri, urmare a ruperilor structurale;

DECES 7 2 4

36

2.FACTORI DE RISC TERMIC

10.Arsura termica provocata de contactul cu zgura, la dislocarea acestuia de pe cordonul de sudura,;

0ITM 45-180 zile

3 3 3

11 Flacari, flame - aparute ca urmare a aprinderii unsorilor, uleiurilor la utilizarea aparatului oxiacetilenic

ITM 3-45 zile

2 2 2

12. Lucru in mediu cu potential exploziv/ de incendiu DECES 7 2 43.

FACTORI DE RISC ELECTRIC

13. Electrocutare prin atingere directa/ indirecta si aparitia tensiunii de pas - cai de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate, legaturi electrice improvizate etc.

DECES 7 2 4

14. Strapungera accidentala a retelelor de curent electric la perforatii efectuate in pereti si plafoane

DECES 7 2 4

4.FACTORI DE RISC CHIMIC

15. Contact direct sau lucru in mediu cu substante toxice, gaze naturale/ solventi

DECES 7 1 3

B.MEDIUL

DE MUNCĂ 23

1.FACTORI DE RISC FIZIC

16.Potential electrostatic prin incarcarea cu sarcina electrica si nelegarea la pamant;

ITM 45-180 zile

3 1 2

17.Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarnaITM 3-45

zile2 2 2

18.Umiditatea aerului ridicata/ scazuta iarnaITM 3- 45

zile2 1 1

19.Curenti de aer la operatiuni executate in camp deschis;

ITM 3-45 zile

2 2 2

20.Zgomot generat de ciocanul pneumatic, bormasina, flex si generatorul de sudura de la locurile de munca,invecinate;

ITM 3-45 zile

2 3 2

21.Calamitati naturale ; trasnete, inundatii, seisme, etc DECES 7 1 2

22.Pulberi pneumoconiogeneITM 3-45

zile2 2 2

23.Luminat insuficient in anumite puncte de interventie;ITM 3-45

zile3 2 2

24.Radiatii IR UV la lucru cu arc electricITM 3-45

zile2 6 3

37

2.FACTORI DE RISC CHIMIC

25.Gaze/ vapori/ aerosoli toxici/ caustici ( gaze naturale,gaze rezultate de la locurile din vecinatate- sudor)

ITM 45-180 zile

3 3 3

26.Lucru cu solventi pentru prepararea vopselurilor - pericol de incendiu

ITM 3-45 zile

2 2 2

27.Substante inflamabile sau explozive, gaze naturale la scapare accidentala a acestora pe la neetanseitati;

DECES 7 2 4

3.FACTORI DE RISC BIOLOGIC

28.Microorganisme in suspensie in aerITM 3-45

zile1 1 1

C.SARCINA

DE MUNCĂ 34

1.CONŢINUT NECORESPUN- ZĂTOR

29.Operatii/ reguli/ procedee gresite folosite pentru realizarea sarcinii de munca;

ITM 45-180 zile

3 3 3

30.Absenta unor operatt de procedura de executare stabilita pentru sarcina de munca;

ITM 45-180 zile

3 2 2

31.Succesiunea gresita a operatiunilor sau utilizarea metodelor de munca necorespunzatoare pentru realizarea sarcinii ( improvizatii)

ITM 45-180 zile

3 3 3

2.SUPRASOLICITARE FIZICǍ

32.Solicitare fizica prin : efort static, efort dinamic sau pozitii de lucru fortate sau vicioase;

INV Gr.III 4 2 3

33.Operatii repetitive in ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii

ITM 3-45 zile

2 2 2

3.SUPRASOLICITARE PSIHICĂ

34.Solicitare psihica,ritm de munca mare, decizii dificile in scurt timp

ITM 45-180 zile

3 3 3

35. Stres psihic asociat pericolului de accidentareITM 45-180 zile

3 3 3

D.EXECUTANT 44

1.ACŢIUNI GREŞITE

36.Efectuarea defectuoasa de pozitionari ale sculelor/ dispozitivelor/ subansamblelor;

ITM 45-180 zile

3 3 3

37.Utilizarea gresita a mijloacelor de productie ( tevi, flex, compresor, etc)

INV gr. III 4 2 3

38.Nesincronizarea la lucru in echipa ( alimentarea retelei cu gaz/ apa, fara anuntarea colegilor de echipa)

INV Gr. II 5 1 3

38

39.In situatutia efectuarii sudurii autogene si electrice reglarea necorespunzatoare a parametrilor de lucru ( debit de acetilena , intensitate curent, etc;

DECES 7 2 4

40..Deplasari/ stationari in zone periculoase/ interzise in timpul functionarii instalatiilor;

ITM 45-180 zile

3 1 2

41.Deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, impiedicare sau alunecare.

ITM 3-45 zile

2 2 2

42.Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, alunecare, dezechilibrare

DECES 7 2 4

2.OMISIUNI

43.Nesemnalizarea corespunzatoare a zonei in care executa lucrari la conducte de gaze naturale;

ITM 45-180 zile

3 2 2

44.Omiterea autorizarii la ANERE ( ANRGN ) pentru instalatorii gaze naturale;

INV Gr.III 4 1 2

45.Omiterea unei operatiuni mentionate in procedura de lucru cu care a fost instruit;

ITM 45-180 zile

3 2 2

46.Omiterea utilizarii EIP si a celorlalte mijloace de protectie din dotare ( masca de protectie, centura de siguranta, franghii)

DECES 7 2 4

47.Omiterea verificarii prezentei gazelor naturale remanente in conducte

INV Gr II 5 1 3

48.Nerespectarea restrictiilor la patrunderea in medii explozive/ cu caracter special ;

DECES 7 2 4

49.Parasirea neanuntata a locului de munca pentru nevoi fiziologice/ fumat in timpul interventiilor la tevi de gaze naturale;

ITM 3-45 zile

2 2 2

39

3.5.1 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ

Nr. Crt

FACTOR DE RISCNivel de

riscMĂSURI PROPUSENominalizarea măsurii

0 1 2 3

1.Deplasari cu pericol de cadere de la inaltime prin dezechilibrare, prabusire in gol prin alunecare

4

Măsuri tehnice- Amenajarea corespunzatoare a locului de munca pentru lucru la inaltime;- Acoperirea si marcarea tuturor golurilor tehnoogice aflate pe traseele de acces. In cazul in care acestea nu pot fi opturate se vor monta ingradiri care sa impiedice accesul angajatilorMăsuri organizatorice- Instruirea lucratorilor pentru lucru la inaltime , verificarea starii fizico- psihilogice a lucratorului inainte de inceperea lucrului- Dotarea cu echipament corespunzator lucrului la inaltime- Efectuarea vizitei medicale periodice pentru obtinerea acordului medical ca poate lucra la inaltime- Verificarea periodica , inainte de inceperea interventiei a starii centurii de siguranta si a celorlalte mijloace de protectie impotriva caderii de la inaltime si neutilizarea celor care prezinta defecte;- utilizarea tuturor dispozitivelor prevazute de norme pentru lucru la inaltime

2.

Proiectarea sau caderea de la inaltime a unor subansamble sau altor corpuri, urmare a ruperilor structurale

4

Măsuri tehnice- asigurarea echipamentelor,subansamblelor impotriva caderilor.- verificarea structurilor de rezistenta in zonele de lucru Măsuri organizatorice- Instruirea personalului- Veriificarea zonei de lucru si luarea tuturor masurilor pentru desfasurarea in conditii de siguranta a lucrarilor de sudura

3. Lucru in mediu cu potential exploziv/ de incendiu 4

Măsuri tehnice-Marcarea tuturor zonelor periculoase prin indicatoare(,,Prescriptii minime pentru semnalizare de securitatesi/ sau sanatate in munca ,,) Măsuri organizatorice- Efectuarea periodica a instruirii la locul de muunca- Efectuarea periodica a a instruirii profesinale;- Eliberarea permisului cu lucru cu foc deschis- Inceperea lucrarilor in aceste puncte dupa ce s-au facut verificari,ventilari pentru eliminarea atmosferei explozive

4.

Electrocutare prin atingere directa/ indirecta si aparitia tensiunii de pas - cai de curent neprotejate, neizolate, tablouri electrice neasigurate, legaturi electrice improvizate etc

4

Măsuri tehnice- utilizarea unor surse de alimentare cu impamantare- verificarea periodica a echipamentelor- achiziţionarea E.I.P. corespunzător activităţii ce urmează a fi desfăşurată potrivit reglementărilor în vigoare.Măsuri organizatorice- Instruirea lucratorilor cu privire la riscurile de electrocutare- controlul permanent la locul de munca pentru folosirea prizelor de impantare precum si a starii echipamentului;- verificarea echipamentelor de lucru dpdv al electrosecuritatii inainte de inceperea operatiei de sudare- interzicerea schimbarii electrodului din clestele portelectrod cu mana neprotejata de manusa de protectie

5.Strapungera accidentala a retelelor de curent electric la perforatii efectuate in pereti si plafoane

4

Măsuri tehnice- Verificarea planurilor instalatiilor electrice a cldirilor in care se executa lucrariMăsuri organizatorice- instruire personalului cu privire la riscurile de electrocutare

6.Substante inflamabile sau explozive, gaze naturale la scapare accidentala a acestora pe la neetanseitati;

4

Măsuri tehnice:- oprirea alimentarii cu gaze naturale a instalatiei si remedierea defectiunii- Aerisirea sectorului de lucru pana la eliminarea concentratiilor periculoase

Măsuri organizatorice-dotarea si utilizarea mastilor cu aductiune cand situatia o impune- respectarea cerintelor de conformitate a echipamentului individual de protectie si verificarea purtarii acestuia

7. In situatutia efectuarii sudurii autogene si electrice reglarea necorespunzatoare a parametrilor de lucru ( debit de acetilena , intensitate curent, etc

4

Măsuri tehnice-verificarea periodica a functionarii echipamentelor- certificarea si recertificarea la timp conform cerintelor ISCIRMăsuri organizatorice-instruirea angajatilor conform normelor pentru sudarea si taierea materialelor

8. Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, alunecare, dezechilibrare dinamic – manipulare manuală mase

4 Măsuri tehnice- Amenajarea corespunzatoare a locului de munca pentru lucru la

41

mari.

inaltime;- Acoperirea si marcarea tuturor golurilor tehnoogice aflate pe traseele de acces. In cazul in care acestea nu pot fi opturate se vor monta ingradiri care sa impiedice accesul angajatilorMăsuri organizatorice- Instruirea lucratorilor pentru lucru la inaltime , verificarea starii fizico- psihilogice a lucratorului inainte de inceperea lucrului- Dotarea cu echipament corespunzator lucrului la inaltime- Efectuarea vizitei medicale periodice pentru obtinerea acordului medical ca poate lucra la inaltime- Verificarea periodica , inainte de inceperea interventiei a starii centurii de siguranta si a celorlalte mijloace de protectie impotriva caderii de la inaltime si neutilizarea celor care prezinta defecte;

- utilizarea tuturor dispozitivelor prevazute de norme pentru lucru la inaltime

9.

Omiterea utilizarii EIP si a celorlalte mijloace de protectie din dotare ( masca de protectie, centura de siguranta, franghii Omiterea utilizarii EIP si a celorlalte mijloace de protectie din dotare ( masca de protectie, centura de siguranta, franghii

4

Măsuri tehnice-Izolarea si marcarea sectorului de lucru- verificarea existentei gazelor naturale in incinta de lucruMăsuri organizatorice- Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării restricţiilor

de securitate – neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie, efectuarea de operaţii care nu sunt trecute în fişa postului etc.

- verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori

10.Nerespectarea restrictiilor la patrunderea in medii explozive/ cu caracter special

4

Măsuri tehnice- Asigurarea instalatiilor ( oprirea acestora ) pentru evitarea aparitiei atmosferei exploziveMăsuri organizatorice- instruire periodică referitor la pericolele care apar în cazul

deplasării sau staţionării în zonele periculoase- folosirea tuturor mijloacele de avertizare din dotare (optice,

acustice)- semnalizarea corespunzătoare a riscurilor la locurile de muncă

42

S.C. A.D.P. Constanta – GRUP COLAS S. A.

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ NUMĂR DE PERSOANE EXPUSE: 3DURATA EXPUNERII: 8h/zi

LOCUL DE MUNCĂATELIER CONFECŢII METALICE

Personal TESA ( Secctor Constanta )

ECHIPA DE EVALUARE: ing. Cristinel Olaru, s.ing. Eugen Tismaneanu , ms. Gheorghe Banescu, dr.

Mihaela Grigore

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSECINŢA MAXIMĂ

PREVIZIBILĂ

CLASA DE GRAVITATE

CLASA DE PROBABILITATE

NIVELPARŢIAL

DE RISC, Ri

0 1 2 3 4 5 6

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

FACTORI DE RISC MECANIC

F1.Lovire de către mijloacele de transport la locul de muncă şi la deplasarea la şi de la locul de muncă

Deces 7 1 3

F2.Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din dotare ITM 3 - 45 zile 2 1 1

F3.Tăiere, înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau contururi periculoase

Neglijabil 1 4 1

FACTORI DE RISC TERMIC

F4.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe supraîncălzite ale aparatelor de uz casnic;

ITM 3 - 45 zile 2 3 2

FACTORI DE RISC ELECTRIC

F5.Electrocutare prin atingere directă sau indirectă;Deces 7 1 3

MEDIUL DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

F6.Radiaţii electromagnetice de la calculator - afectarea vederii

Neglijabil 1 5 1

F7.Accidente în trafic Deces 7 2 4F8.Arsuri sau intoxicaţii datorită începuturilor de incendii

ITM 3 – 45 zile 2 1 1

F9.Temperatură ridicată a aerului în timpul verii ITM 3 -45 zile 2 4 2

F10.Zgomot peste 87 dB în secţia de producţie INV. Gr. III 4 2 3F11.Calamităţi naturale – seism, inundaţii, trăsnet Deces 7 1 3

F12.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată ITM 3 - 45 zile 2 3 2

F13.Nivel scăzut de iluminare în unele zone slab luminate ITM 3 - 45 zile 2 4 2

FACTORI DE RISCBIOLOGIC

F14.Prezenţa unor agenţi alergeni de la calculator (trifenilfosfat)

Neglijabil 1 6 1

F15.Microrganisme în suspensie în aer, în vecinătatea arhivei, bani ITM 3 – 45 zile 2 3 2

FACTORI DE RISC CHIMIC

F16.Gaze, vapori, aerosoli toxici praf, pulberi în secţia de producţie;

ITM 45 – 180zile

3 3 4

SARCINA DE MUNCĂ

CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR

F17.Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari; Neglijabil 1 3 1

SUPRASOLICITARE PSIHICĂ

F18.Stress cauzat de ritm intens de muncă, decizii rapide în timp scurt şi negocieri;

ITM 3 - 45 zile 2 4 2

F19.Operaţii repetitive de ciclu scurt şi complexe ITM 3 - 45 zile 2 3 2

EXECUTANTACŢIUNI GREŞITE

F20.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare

ITM 3 - 45 zile 2 3 2

F21.Comunicări accidentogene Deces 7 1 3F22.Operaţii înfara sarcinii de muncă, deplasări şi staţionări în zone periculoase Deces 7 1 3

OMISIUNIF23.Uitarea aparatelor de încălzire, termoplonjoare, reşouri în priză.

Deces 7 1 3

44

S.C. A.D.P. Constanta – GRUP COLAS S. A.

FIŞA DE MĂSURI PROPUSEPERSONAL TESA

NR.CRT.

FACTORIDE RISC

NIVELDE RISC

NOMINALIZAREA MĂSURII

0 1 2 3

1. F7. Accidente în traffic 4Măsuri organizatorice: - Instruirea personalului cuprivire la consecinţele accidentelor în trafic.

2. F10. Zgomot peste 87 dB în secţiile de producţie; 3

Măsuri tehnice: - Dotarea lucrătorilor cu antifoane şi utilizarea lor obligatorie la locurile de muncă cu zgomot de nivel inacceptabil;Măsuri organizatorice: - Instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la efectul zgomotului asupra sănătăţii; - Controlul medical periodic obligatoriu

3.F5. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă;

3

Măsuri tehnice: - Verificarea uzuală a integrităţii prizelor şi izolaţiei cordoanelor de alimentare cu curent electric a aparaturii de birou;

- Verificarea legării la pământ a prizelor din birouri; inscripţionarea acestora; - Eliminarea firelor de alimentare cu energie electrică a aparaturii de pe pardoseală.Măsuri organizatorice: - Instruirea periodică asupra riscurilor existente la locul de muncă.

4.F2. Lovire la circulaţia pe scări sau de mobilierul din dotare;

3

Măsuri tehnice: - Dotarea lucrătorilor cu echipamente tehnice de birou performante, de mare eficienţă şi randament;

- Asigurarea unui microclimat aerisit şi confortabil îmbunătăţit la locul de muncă prin instalarea de aer condiţionat sau ventilatoare în unele birouri.

5.F16. Gaze, vapori, aerosoli toxici praf, pulberi în secţiile de producţie;

3

Măsuri tehnice: - Utilizarea obligatorie în zonele cu noxe a măştii de praf, iar dacă este cazul şi a măştii de gaze.Măsuri organizatorice: - Măsurarea concentraţiei gazelor, toxice , prafului şi pulberilor şi luarea de măsuri de protecţie; - Controlul medical periodic al lucrătorilor; - Instruirea şi verificarea cunoştinţelor lucrătorilor cu privire la acest pericol;

6.F22. Operaţii înfara sarcinii de muncă, deplasări şi staţionări în zone periculoase;

3Măsuri organizatorice: - Semnalizarea corespunzătoare a zonelor periculoase; - Instruirea personalului cu privire la acest pericol.

7.F18. Stress cauzat de ritm intens de muncă, decizii rapide în timp scurt;

2

Măsuri organizatorice: - Asigurarea unui climat de respect şi colaborare în plan vertical şi pe orizontală în şi între colectivele de lucru; - Stimularea morală şi materială a lucrătorilor în funcţie de munca şi rezultatele muncii depuse. Motivarea personalului. - Control periodic medical şi pshihologic al personalului.

În baza datelor înscrise în Fişele de Evaluare a Locului de Muncă (Atelier de Confecţii Metalice), putem stabili cu ajutorul formulei de mai jos, nivelul de risc global de accident şi implicit nivelul de securitate al locului de muncă, după cum urmează :

1. Locul de Munca-Lacatus Mecanic

Nivelul de Risc (global) Nrg.

Nivelul de Risc (global) 3,56

* Nivel de risc 3,56 este cuprins între nivelul mic (3) spre mediu (4) (conf. Anexei 5) .

* Nivelul de securitate conform Anexei 5, este deasemeni cuprins între nivelul mic (3) spre mediu (4), fiind invers proporţional

cu nivelul de risc adică : => 0,28 .

Nivelul de Securitate (global) 0,28

Dacă evaluarea nivelului de risc se dezvoltă în

continuare şi pe componentele sistemului de muncă, putem concluziona :

A. Cap. FACTOR UMAN (executant)

Nr. (f+ct. uman.) =

adică nivel de risc mediu .

Cap. SARCINĂ DE MUNCĂ

Nr. (s.m-că.) = adică nivelul de risc între mic (3) şi mediu (4) .

B. MIJLOACELE DE MUNCĂ

Nr.(m-jl.m-că.)= adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3) .

C. MEDIUL DE MUNCĂ

Nr. (md.m-că) = adică nivelul de risc între mic (3) spre mediu (4) .

48

2.Locul de Munca-Sudor

Nivelul de Risc (global) Nrg.

Nivelul de Risc (global) 2,93

* Nivel de risc 2,93 este cuprins între nivelul foarte mic (2) spre mic (3) (conf. Anexei 5) .

* Nivelul de securitate conform Anexei 5, este deasemeni cuprins între nivelul foarte mic (2) spre mic (3)), fiind invers

proporţional cu nivelul de risc adică : => 0,34 .

Nivelul de Securitate(global) 0,34

Dacă evaluarea nivelului de risc se dezvoltă în continuare şi pe componentele sistemului 49

de muncă, putem concluziona :

D. Cap. FACTOR UMAN (executant)

Nr. (f+ct. uman.) =

adică nivel de risc mic .

Cap. SARCINĂ DE MUNCĂ

Nr. (s.m-că.) = adică nivelul de risc între foarte mic (2) şi mic (3) .

E. MIJLOACELE DE MUNCĂ

Nr.(m-jl.m-că.)= adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3) .

F. MEDIUL DE MUNCĂ

Nr. (md.m-că) = adică nivelul de risc foarte mic (2) .

3. Locul de Munca-TESA

Nivelul de Risc (global) Nrg.

50

Nivelul de Risc (global) 2,2

* Nivel de risc 2,2 este cuprins între nivelul foarte mic (2) spre mic(3) (conf. Anexei 5) .

* Nivelul de securitate conform Anexei 5, este deasemeni cuprins între nivelul foarte mic (2) spre mic(3), fiind invers proporţional

cu nivelul de risc adică : => 0,45 .

Nivelul de Securitate(global) 0,45

Dacă evaluarea nivelului de risc se dezvoltă în continuare şi pe componentele sistemului de muncă, putem concluziona :

G. Cap. FACTOR UMAN (executant)

51

Nr. (f+ct. uman.) =

adică nivel de risc mic .

Cap. SARCINĂ DE MUNCĂ

Nr. (s.m-că.) = adică nivelul de risc între minim (1) şi foarte mic (2) .

H. MIJLOACELE DE MUNCĂ

Nr.(m-jl.m-că.)= adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3) .

I. MEDIUL DE MUNCĂ

Nr. (md.m-că) = adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3).

În baza datelor înscrise în Fişele de Evaluare a Locului de Muncă (Atelier de Confecţii Metalice), putem stabili cu ajutorul formulei de mai jos, nivelul de risc global de accident şi implicit nivelul de securitate

al Atelierului de Confecţii Metalice, după cum urmează :

Nivelul de Risc (global) Nrg .

52

Nivelul de Risc (global) 3,22

* Nivel de risc 3,22 este cuprins între nivelul mic (3) spre mediu (4) (conf. Anexei 5) .

* Nivelul de securitate conform Anexei 5, este deasemeni cuprins între nivelul mic (3) spre mediu (4), fiind invers proporţional

cu nivelul de risc adică : => 0,31 .

Nivelul de Securitate (global) 0,31

C O N C L U Z I IAplicarea metodei la acest punct de lucru ne conduce la

următoarele concluzii rezumate mai jos :

Atelierul de Confecţii Metalice din cadrul sectorului Constanta aparţinând S.C. A.D.P. Constanta - GRUP COLAS S.A. este un loc de lucru cu grad de risc global de accident egal cu 3,22, adică cuprins între risc mic (3) şi risc mediu (4) .

Activităţile prestate în cadrul Atelierului se pot clasifica drept activităţi cu caracter de rutină, ceea ce prezintă pe de o parte un avantaj, deoarece lucrătorii au activităţi distincte pentru care au calificarea şi experienţa necesară, dar rutina este în acelaşi timp un dezavantaj, deoarece duce la monotonie, la activităţi prestate mecanic (datorită repetării acestora) ceea ce duce la supraestimarea propriilor calităţi, fapt ce sporeşte riscul de accident de muncă datorită supraâncrederii în propria persoană, ceea ce face ca lucrătorii să-şi reducă atenţia în muncă şi să neglijeze unele măsuri de prevenire a accidentelor .

53

Pe de altă parte, paralel cu activităţile de rutină (80 - 90% din total), se efectuează şi activităţi de montaj pe şantier (10 - 20% din total) care prezintă riscuri datorită ineditului şantierelor, specific la fiecare dintre acestea în parte a lucrului exclusiv sub cerul liber, uneori în condiţii de curenţi de aer, de intemperii, variaţii de temperatură, circulaţie rutieră sau a utilajelor de construcţii, activităţi ale constructorilor în vecinătate, cu riscuri specifice (cădere, alunecare, strivire, traumatisme prin lovire de obiecte din vecinătate), etc.

Fişa de evaluare a locului de muncă cuprinde riscurile de accident grupate pe componente ale sistemului de muncă cu nivel de risc aferent, de unde rezultă nivelul de risc global = 3,22 .

Acesta este un nivel de risc de la redus spre mediu, ceea ce reduce la concluzia că Atelierului trebuie să i se acorde o atenţie deosebită cu privire la securitatea muncii .

Pentru reducerea riscului de accidente se impune realizarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă şi supraveghere permanentă a respectării de către personal a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă (utilizarea echipamentelor de protecţie, verificarea stării fizico-psihice a personalului subaltern de mai multe ori pe zi, verificarea funcţionării mijloacelor de protecţie a muncii din componenţa utilajelor, etc.) .

Aceste măsuri şi îmbunătăţirea instructajului de protecţia muncii cu accent pe cel legat de tehnologie conform procedurilor tehnice pot conduce la ridicarea nivelului de securitate a muncii şi reducerea pericolului de accidente prin reducerea nivelului de risc .

Dacă evaluarea nivelului de risc se dezvoltă în continuare şi pe componentele sistemului de muncă, putem concluziona :54

J. Cap. FACTOR UMAN (executant)

Nr. (f+ct. uman.) =

adică nivel de risc intre foarte mic (2) spre mic (3) .

Concluzia este că accentul trebuie pus pe elementul executant (instruire, supraveghere, dispoziţii corecte etc.) .

K. Cap. SARCINĂ DE MUNCĂ

Nr. (s.m-că.) = adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3).

Sarcina de muncă greşit dimensionată individual, conduce la oboseală fizică dar şi la oboseală psihică şi ne arată că este necesar ca salariaţii să se odihnească corespunzător în timpul liber să revină odihniţi la locul de muncă, pentru a fi apte de muncă atât la sosirea la serviciu cât şi până la sfârşitul programului din Atelier. Instructajul pe linie de protecţia muncii va prevedea cum trebuie să procedeze un salariat când se simte obosit la locul de muncă pentru evitarea unui eventual accident.

L. MIJLOACELE DE MUNCĂ

Nr.(m-jl.m-că.)= \adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3) .

Pentru a menţine în continuare un nivel redus de risc datorat mijloacelor de muncă, trebuie ca acestea să fie exploatate conform instrucţiunilor tehnice, a procedurilor tehnice şi să se urmărească existenţa şi buna funcţionare a dispozitivelor lor de protecţie împotriva traumatismelor datorită organelor în mişcare, a protecţiei împotriva electrocutării, a dispozitivelor de semnalizare şi întrerupere automată a acestora .

M. MEDIUL DE MUNCĂ 55

Nr. (md.m-că) = adică nivelul de risc între foarte mic (2) spre mic (3).Concluzia este că mediul de muncă prezintă unele riscuri legate de

temperatura exterioară a mediului, de zgomote, de inhalarea unor aerosoli în timpul vopsirii prin pulverizare sau de muşcăturile unui eventual câine comunitar pătruns întâmplător în incinta Atelierului .

În final, sinteza concluziilor ne arată că principalele componente ale sistemului de muncă, trebuie să stea în permanenta atenţie a conducerii atelierului şi a sectorului Constanta , căci activitatea atelierului prezintă un nivel de riscuri de accident (la majoritatea componentelor) apropiat de mediu, astfel să se asigure proceduri tehnologice de lucru concepute şi adaptate la situaţiile concrete din Atelier, instruirea, îndrumarea şi supravegherea corespunzătoare a personalului, asigurarea echipamentul individual de protecţie adecvat, existenţa şi buna funcţionare mijloace tehnice de protecţie din componenţa mijloacelor de muncă, inclusiv revizia şi întreţinerea corespunzătoare a acestora şi condiţii de mediu de muncă care să prevină accidentele de muncă .

E VA L UA T O R ,Eugen Tismaneanu

Colaboratori (echipa de evaluare)

- ing. Cristinel Olaru ________

- maistru Gheorghe Banescu _________

- dr. Mihaela Grigore _________3

56

ANEXA A5

SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE RISC CUPLU GRAVITATE -

PROBABILITATE

NIVEL DE

SECURITATE

1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MARE

3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1)

(7,1)

5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2)

(7,2)

4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE

MARE

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM