74630088 defecte in cablurile de energie

DEFECTE IN CABLURICUPRINS

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE ....................................................................... 3 1.1. ENERGIA ELECTRICĂ ŞI MEDIUL.................................................... 3 1.2. IMPORTANŢA ENERGIEI ELECTRICE………………………………………… 52. DESCRIEREA LINIILOR ELECTRICE

SUBTERANE…............................................................................................... 6VERIFICAREA SI INTRETINEREA LINIILOR ELECTRICE

SUBTERANE................................................................................................... 8

3. CAUZELE APARIŢIEI DEFECTELOR ŞI METODE DE LOCALIZARE A ACESTORA

4.1. CAUZELE APARIŢIEI DEFECTELOR......................................9 4.2. LOCALIZAREA DEFECTELOR .............................................. 12 4.3. METODE DE LOCALIZARE A DEFECTELOR..................................... 13 4.3.1. METODA PRIN IMPULSURI..........................................13 4.3.2. METODA INDUCŢIEI………………………………......15 4.3.3. EXEMPLE DE DEFECTE. PE LEC ŞI METODE DE LOCALIZARE .…………………..…………………….17

4.4. EXEMPLU DE CALCUL A DISTANŢEI PÂNĂ LA LOCUL DEFECT...............................................................................................21

4. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MENTENANŢĂ A CABLURILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ……………………………………………………23

5. CONCLUZII....................................................................................................246. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………..25

CONCURSUL NAŢIONAL ,,CEL UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

SPECIALIZAREA : ENERGETICĂ INDUSTRIALĂ

PROIECT CONCURS NAŢIONAL ,,CEL MAI BUN STUDENT

PRACTICANT”

TEMA:DEFECTOSCOPIE(DEFECTE ÎN CABLURI)

Conducători stiinţifici: Dr.ing. Sălişteanu Ioan Corneliu Dr.ing. Florescu Victor

student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT”

pg. 2 TÂRGOVIŞTE 2011

TÂRGOVIŞTE 2011

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1 ENERGIA ELECTRICĂ ŞI MEDIUL

O problemă majoră dezbătută la nivel mondial, mai ales în ultimii ani datorită intensificării fenomenelor naturale şi a poluării, o reprezintă protecţia mediului. Acest lucru a dat naştere numeroaselor dispute între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, ceea ce a impus înfiinţarea unor organizaţii internaţionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi creşterea nivelului calităţii mediului în ansamblu. Unele dintre principalele surse care influenţează mediul sunt reprezentate de: producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice. Însă dezvoltarea societăţii precum şi dezvoltarea industrială impun o utilizare din ce în ce mai intensă a energiei electrice şi deci o extindere largă a instalaţiilor de transpot, distribuţie şi utilizare a energiei electrice. Deosebitele avantaje determinate de folosirea energiei electrice sunt însoţite însă şi de unele efecte negative asupra organismelor vii şi asupra mediului ambiant. Cunoaşterea acestor efecte şi adoptarea de măsuri pentru limitarea influenţelor negative reprezintă una dintre preocupările importante ale specialiştilor în domeniu, dar şi a societăţii în general.

Impactul reţelelor electrice asupra mediul ambiant poate fi privit din cel puţin două puncte de vedere, şi anume:

- influenţa reţelelor electrice asupra mediului ambiant;

- influenţa mediului ambiant asupra reţelelor electrice.

pg. 3




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” Principalele tipuri de poluări pe care reţelele electrice le generează asupra

mediului înconjurător sunt:

Vizuală: - deteriorarea peisajului;Sonoră:


TÂRGOVIŞTE 2011

- zgomote produse de funcţionarea sau vibraţii ale elementelor (conductoarelor) reţelelor electrice şi în special, a transformatoarelor; - zgomote produse de descărcarea corona pe liniile de înalta şi foarte înalta tensiune;

Electromagnetică:

- efecte sonore şi luminoase ale descărcării corona, perturbaţii radio şi ale emisiunilor de televiziune, influenţe ale câmpului electric şi magnetic asupra organismelor vii;

Psihică şi pericole (riscuri) de accidente:

- teama provocată de apropierea de reţelele electrice şi de efectele vizuale şi sonore ale acestora;- pericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt în principal electrocuările şi arsurile;- valorile limită admise ale câmpului electric încă nu sunt complet definite; studiile efectuate au pus în eviden ă fenomene de: oboseală, scăderea atenţiei, slăbiciune înț membrele superioare, senzaţii de ameţeală, schimbarea ritmului de somn cu insomnii şi treziri frecvente, în cazul persoanelor care lucrează în zone cu câmpuri electrice intense;- copiii mai expuşi - Primul studiu care a raportat o asociere între liniile de curent electric şi cancer a fost realizat în 1979, în Denver, de către doctorii Nancy Wertheimer si Ed Leeper. Ei au descoperit că mai mult de jumatate dintre copiii care au murit de cancer au locuit în preajma liniilor de înaltă tensiune. Urmatoarele studii (Denver - 1988 şi Los Angeles - 1991) au stabilit, de asemenea, conexiuni între cancerul la copii şi faptul că aceştia locuiesc în apropierea liniilor de înaltă tensiune.

Ecologică:

- ocuparea terenurilor;- defrişarea pădurilor;- protecţia naturii şi a peisajului;- influenţa asupra instalaţiilor şi construcţiilor, etc.

pg. 5




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” 1.2IMPORTANŢA ENERGIEI ELECTRICE

Societatea modernă industrializată utilizează cantităţi mari de energie. În zilele noastre există o preocupare privind resursele viitorului şi a măsurilor necesare pentru conservarea lor.


TÂRGOVIŞTE 2011

Energia este o marime fizică care se transformă dintr-o formă de manifestare în alta. Una din aceste forme este energia electrică pe care omul încearcă sa o obţină datorită avantajelor mari cum ar fi :- costul redus al transportului la distanţe mari.- posibilitatea de a fi utilizată de mai mulţi consumatori simultan.- reversibilitatea ei (posibilitatea de a se transforma în alte forme de energie: calorică, mecanică, luminoasă).Prima alimentare publică cu energie electrică a apărut la sfarşitul anilor 1800, având diferite tensiuni atât în cc cât şi ca. Majoritatea organizaţiilor producătoare de energie electrică au ales şi adoptat un standard electric şi au instalat reţele de cabluri electrice pentru ca energia electrică produsă într-o zonă sa fie folosită în alt loc facând mai fiabila distribuirea acesteia.

2.DESCRIEREA LINIILOR ELECTRICE SUBTERANE (LES)

Rolul liniilor electrice subterane (LES) este de a asigura transportul şi distribuţia energiei electrice în diferite puncte ale reţelei.

Montarea acestora putându-se face fie în pamânt, fie în canale sau tuneluri sau uneori aerian ( cazuri independente sau în fluxuri de mai multe linii în cablu).

Liniile electrice subterane au în componenţă următoarele elemente: cablurile de energie, manşoanele de legătura sau derivaţie, manşoane de stopare( pentru cablurile cu izolaţie în hârtie impregnata în ulei), capete terminale (de interior sau exterior) şi alte accesorii folosite în diferite faze de existenţă ale liniei.Nivelul de izolaţie a cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor (Uo şi U) şi de valorile rigidităţii dielectrice. Alegerea traseului acestora făcându-se prin proiecţia în plan orizontal a liniei, adâncimea de pozare fiind aleasă în funcţie de natura locului pe unde trece

pg. 7




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” linia ,iar acolo unde necesităţiile o impun se recurge la supratraversarea sau

subtraversarea obstacolelor întâlnite.Cablulrile de energie sau de forţă sunt cablurile cu tensiunea nominală

cuprinsă între 1 kV si 220kV, folosite în circuitele primare ale instalaţiilor de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice în curent alternativ sau curent continuu. Adâncimea de pozare în condiţii normale nu este, de regulă, mai mică de:- (0,7 - 0,8) m în cazul cablurilor cu tensiune nominală până la 20 Kv, inclusiv;


TÂRGOVIŞTE 2011

- (1 - 1,2) m în cazul cablurilor cu tensiune nominală peste 20 kV.Adâncimea de pozare se poate reduce până la 0,5 m în incinta staţiilor de conexiuni şi de transformare, pe porţiuni scurte (sub 5 m lungime) la intrarea cablurilor în clădiri, la pozarea sub planşee de beton şi la pozarea în tuburi de protecţie.Adâncimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau în zona de intersecţie cu linii electrice aeriene de 110 - 750 kV se poate mări (până la 1,5 m), dacă rezultă necesar pentru reducerea influenţelor.

După tipul constructiv al cablului , se deosebesc:- cablu monopolar, construit dintr-un conductor izolat şi învelisul de

protecţie exterior,- cablu multipolar, alcătuit din mai multe conductoare , izolate distinct

electric şi solidare mecanic şi învelişul de protecţie exterior .

După valoarea tensiunii , se deosebesc :- LES de înaltă tensiune cu valori între 60kV şi 220kV;- LES de medie tensiune , cu valoare de 20kV.- LES de joasă tensiune , cu valori sub 1 kV cele mai frecvente fiind de

400 V, respectiv 230V.

După tipul izolaţiei şi al conductoarelor întâlnim următoarele cabluri:- cu izolaţie în hârtie impregnată în ulei şi conductorul din Cu sau Al;- cu izolaţie din PVC şi conductor din Cu sau Al;- cu izolaţie din PE, XLPE şi conductor din Cu sau Al.Protecţia împotriva apariţiei accidentale a tensiunii în exteriorul cablului prin

străpungerea izolaţiei , este asigurată de ecranul sau învelişul metalic din jurul cablului, acest înveliş fiind legat la pamânt în capetele cablului. Ecranul mai are şi rolul de a proteja cablul împotriva acţiunilor câmpurilor electrice exterioare.

Protecţia mecanică se realizează prin armături din benzi de oţel , de aluminiu sau din plumb, situate în jurul cablului.

Cea mai mare problemă a liniilor electrice subterane o reprezintă depistarea defectelor apărute asupra acestora.

pg. 9




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel



TÂRGOVIŞTE 2011

3. MĂSURI ŞI VERIFICĂRI ÎN ÎNTREŢINEREA LINIILOR ELECTRICE

SUBTERANE

Serviciul de exploatare presupune ,pentru asigurarea funcţionării în bune condiţii a LES de înaltă şi medie tensiune, executarea de controale şi verificări cum ar fi:

- controlul zilnic al traseului de cablu în baza hărţilor la zi , verificând condiţiile de lucru ale şantierelor din apropierea cablului, prezenţa bornelor de marcaj ale cablului;

- controlul presiunii de ulei pe cablu;- controlul regimului de încarcare, în staţii.Întreţinerile curente periodice efectuate de personalul de exploatare sunt

urmatoarele:- ungerea cu vasilină siliconică a capetelor terminale în zonele de poluare;- măsurările şi verificările conform normativului PE 116 şi indicaţiile

furnizorului de cablu;- refacerea şi completarea de marcaje şi inscripţii.

La cablurile de energie, ecranele metalice sau învelişurile metalice care au rol de ecran se vor verifica la efectele termice datorate curenţilor de scurtcircuit monofazat, pe baza valorilor admisibile (şi eventual, a metodologiei de calcul) indicate de firma furnizoare a cablului.Pentru reducerea tensiunilor induse în cablurile de circuite secundare amplasate în incinte, în apropierea instalaţiilor de energie (de exemplu, în staţii de înaltă tensiune de 110 + 400 kV) se iau următoarele măsuri:

- utilizarea cablurilor ecranate sau armate;- asigurarea echipolenţializării traseului de cabluri;- dispunerea în acelaşi cablu şi pe cât posibil simetric, din punctul de vedere al geometriei cablului, a conductoarelor de polarităţi diferite (sensuri de parcurgere a curentului) aparţinând aceloraşi circuite;- evitarea traseelor paralele, pe lungimi mari, cu instalaţiile de energie.

pg. 11




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel


4.CAUZELE APARIŢIEI DEFECTELOR ŞI METODE DE

LOCALIZARE A ACESTORA


TÂRGOVIŞTE 2011

4.1.CAUZELE APARIŢIEI DEFECTELOR

În practică cauzele care conduc la apariţia defectelor în cabluri sunt numeroase şi de naturi diferite.Dintre acestea voi presenta în continuare pe cele mai frecvente:

- străpungerile şi deformările cablurilor provocate de executarea diverselor lucrări în zonele de pozare ale cablurilor;

- deteriorarea învelişului de protecţie şi strivirea izolaţiei cablurilor prin manevrare greşită sau lovituri externe (fig. 1).

Fig.1 – a) manevrare greşită; b) coroziune; c) lovitură externă.

- vicii de fabricaţie ( fisuri ale învelişului izolant, fisuri ale mantalelor, incluziuni de aer sau gaze în dielectricul cablurilor);

- vicii de montaj ( ruperea izolatiei la separarea conductoarelor, umplerea necorespunzatoare cu masa izolanta a mansoanelor);

- erori de pozare ( îndoirea la unghiuri mici la coturi , ruperi, deformări); - coroziunea chimică şi electrochimică a mantalelor, datorată curenţilor vagabonzi sau reacţiilor chimice provocate de compoziţia solului; - încălzirea excesiva a cablului provocată de suprasarcini de durată; - deteriorarea pieselor de contact ale manşoanelor de legătură (fig.2) care determină încălzirea şi ruperea contactului, apariţia arcului electric şi explozia manşonului;

pg. 13




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel


Fig.2


TÂRGOVIŞTE 2011

- deteriorarea izolaţiei manşoanelor sau cutiilor terminale sub acţiunea forţelor tangenţiale care apar la modificarea câmpului electrostatic (fig. 3);

Fig. 3

- arderea conductoarelor în timpul scurtcircuitelor.

De asemenea pot apărea combinaţii simultane a diferitelor defecte enumerate.Cele mai întâlnite defecte de pe cabluri se produc de regulă într-un singur punct, dar există situaţii în care acestea se produc pe distanţe mai mari, cum este în cazul penetrării umezelii între mantaua de protecţiior din PVC şi ecran, pentru cablurile de putere cu izolaţie din mase plastice.Manifestările acestor defecte apar sub forma unor perturbaţii ,desperecheri în transmisia semnalelor sau a energiei.

pg. 15




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel



TÂRGOVIŞTE 2011

4.2. LOCALIZAREA DEFECTELOR

O problemă specială datorită specificului acestor linii o constitue localizarea defectelor. În componenţă cablul electric fiind un ansamblu de conductoare izolate “acoperite” la rândul lor cu un înveliş cu proprietăţi electroizolante sau de consolidare mecanică, nu oferă posibilitatea detectării cu ochiul liber a unui eventual defect aşa cum se poate face la liniile electrice aeriene, chiar daca ar fi pozat în aer liber. Pe de altă parte când este pozat în pământ nu este suficientă cunoaşterea distanţei electrice până la defect, deoarece aceasta, de regula, nu coincide cu cea fizică. O alta problemă ce o ridică localizarea unui defect într-un cablu este detectarea traseului cablului, a locului exact unde este defectul (pentru a săpa pe o porţiune cât mai restrânsă), a adâncimii de pozare, a locului unei ramificaţii.

Localizarea defectelor presupune în prealabil determinarea caracterului defectului. Înainte de a determina caracterul defectului se verifică cu ajutorul aparatelor lipsa tensiunii pe cablu defect, iar dacă aceasta este prezentă se descarcă fazele conductoare cu ajutorul unui scurcircuitor legat la pământ. După realizarea

pg. 17




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” celor de mai sus se îndepărtează scurtcircuitorul şi se fac măsurătorile propriuzise

pentru depistarea defectului în cablu.Pentru linii de cabluri de joasă tensiune şi pe circuitele secundare, caracterul

se determină cu ajutorul megohmetrului.Măsurarea constă în determinarea rezistenţei de izolaţie între:- fiecare conductor (fază) a liniei de cablu şi pământ;- fiecare pereche de conductoare (faze) .


TÂRGOVIŞTE 2011

Pentru linii de cabluri de înaltă tensiune caracterul defectului se determină prin încercări succesive a fiecărui conductor , cu şi fără legarea la pământ a celorlalte conductoare (faze) . Încercarea se efectuează prin aplicarea unei tensiuni redresate, care se măreşte progresiv până la valorile de încercare.

Deviaţiile acestor măsurători de la valorile nominale ne vor da indicaţii despre poziţia defectului.

4.3. METODE DE LOCALIZARE A DEFECTELOR

Metodele de localizare a defectelor în reţelele de cabluri se împart în două grupe: - metode relative (metode prin impulsuri sau ecometrice, metode prin descărcare oscilatorie, metoda în buclă, metoda capacitivă) – care permit depistarea aproximativă a distanţei de la locul de măsurare la locul defect; - metode absolute (metoda inductivă, metoda acustică) – prin care, cu ajutorul aparatelor de măsurat , se caută în zona determinată prin metoda relativă, şi se indentifică locul exact al defectului.

4.3.1. METODA PRIN IMPULSURI

Metoda prin impulsuri are la bază proprietatea de reflexie a undelor, în cazul nostru interesându-ne, în special cele electromagnetice. Astfel ,în punctele unde impedanţa caracteristică îşi modifică valoarea (treceri din LEA, în LEC, intrări în trafo, etc.) au loc fenomene de reflexie şi refracţie, caracterizate prin coeficienţi corespunzători.

În cazul unui punct de scurtcircuit se modifică impedanţa caracteristică şi ca urmare, are loc reflexia undei de tensiune cu amplitudine egală cu a undei incidente, dar de semn schimbat.

pg. 19




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” Dacă pe un cablu cu un scurtcircuit se va trimite un impuls de tensiune,

înseamnă că aceasta se va propaga de la locul de aplicare spre locul cu defect, cu o viteza “V”, la locul cu defect se va reflecta şi se va înapoia cu aceeasi viteză, dar cu semn schimbat. Cunoscând intervalul de timp scurs din momentul trimiterii şi până în momentul recepţiei semnalului reflectat rezultă că distanţa până la defect va fi :


TÂRGOVIŞTE 2011

Pentru aplicarea acetei metode şi pentru o precizie cât mai bună este necesar ca valoarea rezistenţei de izolaţie între faze sau între acestea şi manta sa aibă cel mult 5Ω.

Dacă această condiţie nu este îndeplinită, deci defectul nu este destul de ferm, se procedează la arderea acestuia, adică la distrugerea voită a izolaţiei prin stabilirea într-un circuit, care să conţină înseriat şi locul de defect, a unui curent de valoare mare care pe seama efectului termic să distrugă izolaţia parţial afectată.

Aparatul cu ajutorul căruia se aplică aceasta metodă de detectare a defectelor în cablu, se numeste locator de defecte LDC. Un asemenea aparat trebuie sa aibă o sursă de impulsuri a căror amplitudine nu are importanţă şi o “abscisa” pe care să se măsoare intervalul de timp între momentul plecării impulsului incident şi momentul recepţionării impulsului reflectat.

La LDC aceasta se vizualizează pe ecranul unui tub cinescopic. Pe panoul din faţă al LDC sunt accesibile o serie de butoane care asigură punerea în funcţie şi condiţiile de calitate ale imaginii şi ale măsuratorii.

pg. 21




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel


Vitezele de propagare ale impulsului injectat i impedan a caracteristică ale unorș ț linii aeriene i în cabluri de energieș

Tipul liniei Viteza de propagare a impulsului

Impedan a caracteristicățΩ

LEA de 35-110-220-400 295 350-500


TÂRGOVIŞTE 2011

KvLEC de 1-6-20-110-220

Kv160 30-40

4.3.2. METODA INDUCŢIEI

Această metodă constă în alimentarea cablului pe la unul din capete cu un curent de audio-frecvenţă de la un generator de putere (f =800…3000 Hz) corespunzător.Acest curent va produce un câmp magnetic în jurul cablului de la punctul de aplicare şi până la locul cu defect. Pentru o instalaţie de recepţie adecvată acest câmp magnetic constituie o antenă de emisie, valoarea semnalului recepţionat oferind informaţii utile pentru : determinarea traseului cablului (antena de emisie), a adâncimii de pozare, a eventualelor derivaţii şi defecte ale cablului. Instalaţia de recepţie care trebuie să fie portativă (cu aceasta se merge pe traseul cablului), este constituită dintr-o bobină în care câmpul magnetic din jurul cablului va induce o tensiune electromotoare în domeniul audio, un amplificator şi o pereche de căşti telefonice. Pentru localizarea locului cu defect este necesară o modificare însemnată a impedanţei caracteristice a cablului în locul cu defect. Determinarea locului defect pe liniile de cablu, în cazul unui scurtcircuit între conductoare se face folosind în acest caz montajul din fig.4, în care se injectează cu ajutorul generatorului de frecvenţă acustică GFA, un current de cca. 5-20 A, în două conductoare defecte ale cablului. În acelaşi timp, traseul cablului trebuie parcurs cu sonda C şi casca telefonică T, ascultând sunetul caracteristic provocat de tensiunea electromotoare indusă în sondă şi amplificată. Sunetul va fi auzit pe toată porţiunea cablului în care circulă curentul produs de generatorul GFA, până la locul defectului. Deasupra locului defectului, unde curentul trece de la un conductor la altul, se produce o creştere a câmpului magnetic, iar intensitatea

pg. 23




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” sunetului în casca telefonică T, creşte simţitor, atenu âdu-se în întregime, la o

distan ă de circa 0,5m, după locul defectului a a cum se remarcă din curba deț ș audibilitate prezentată în fig. 4 de mai jos.


TÂRGOVIŞTE 2011

Fig.4 Schemă de determinare a locului defectului prin metoda inducţiei, în cazul unui scurtcircuit între faze:GFA – generator de frecvenţă acustică;C – cadru;A - amplificator;T – telefon.

4.3.3.EXEMPLE DE DEFECTE PE LEC ŞI METODE DE LOCALIZARE

pg. 25




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel



Defectul apărut Operaţiile care se efectuează

Aparate utilizate Rezistenţa defectului

Tensiunea de

străpungere la locul

defectuluiKv

Metoda de localizare a defectului

Punerea la pământ a unei faze(celelalte faze au izolaţia normală)

1. Măsurarea rezistenţei defectului

Punte pentru măsurarea rezistenţei ohmice

0 – 100 Ω

40 – 200 Ω 0

1. Prin impulsuri;2. În buclă;3. Acustică.

2.Dacă rezistenţa defectului este mai mare de 5Ω, se execută arderea defectului.

- Sursă de current alternativ, de înaltă tensiune;- Sursă de current alternativ, de joasă tensiune.

3.Măsurarea distanţei relative până la locul defectului, din ambele capete.

Locator de defecte prin impulsuri sau punte.

4. Indentificarea exactă a traseului cablului,defect, folosind fazele cu izolaţie bună, scurtcircuitate la un capăt.

Metoda inducţiei (f=800…10000Hz)

5. Se încearcă izolarea defectului prin injectarea bruscă a unui curent mare.În caz de reuşită, se va determina locul defect prin metoda acustică.

- Instalaţie de ardere în current alternative;- Instalaţie pentru producerea şocurilor de tensiune (baterie de condensatoare).

6. Descoperirea cablului pe porţiunea defectă rezultată din măsurători.

7. Scoaterea în evidenţă a defectului, dacă nu este vizibil.

Instalaţie reglabilă de tensiune conectată între faza defect şi manta (Pb,Al) sau între faza defect şi inelul de gardă pentru cabluri în manta de material plastic.

TÂRGOVIŞTE 2011

Scurtcircuit între două faze, fără punere la pământ(a treia fază are izolaţia normal).







4. Indentificarea traseului cablului,defect.


5. Determinarea exactă a locului defect.

Metoda inducţiei aplicată din ambele capete.

6. Descoperirea cablului pe porţiunea defectă rezultată din măsurători. 7. Scoaterea în evidenţă a defectului, dacă nu este vizibil

Instalaţie reglabilă de joasă tensiune

Scurtcircuit între două faze, cu punere la pământ(a treia fază are izolaţia normal).










Instalaţie reglabilă de joasă tensiune conectată între două faze.

pg. 27




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel


Scurtcircuit între cele trei faze fără punere la pământ.






TÂRGOVIŞTE 2011






Instalaţie reglabilă de joasă tensiune conectată între două faze.

Atreia fază nepusă la pământ.

1. Determinarea naturii defectului, prin măsurarea rezistenţei de izolaţie şi controlul continuităţii fazelor cablului.

- Megohmetru;- Punte pentru măsurarea rezistenţei.

2. Identificarea traseului cablului defect, prin scurtcircuitarea la un capăt a celorlalte două faze sănătoase.


3. Dacă rezistenţa de izolaţie a fazei defecte, faţă de manta şi faţă de celelalte două faze, este de peste 1 MΩ, se determină distanţa aproximativă până la locul defect, prin măsurarea la ambele capete, sau comparative pe o fază cu izolaţie normală.

- Punte universal(metoda capacitivă);- Orice metodă de măsurare a capacităţilor când izolaţia faţă de manta şi faţă de celelalte faze este de peste 1 MΩ;- Locator de defecte prin impulsuri.

4. Se încearcă transformarea defectului în defect bifazat


5. Se încearcă transformarea defectului în defect monofazat la manta, cu rezistenţă sufficient de mare, pentru a aplica metoda acustică.

O fază întreruptă şi pusă la manta şi pământ, pe ambele porţiuni ale fazei întrerupte.

1. Determinarea naturii defectului, prin măsurarea rezistenţei de izolaţie şi controlul continuităţii fazelor cablului.

- Megohmetru;- Punte pentru măsurarea rezistenţei.

2. Determinarea distanţei până la locul defect, prin măsurători effectuate de la ambele capete.

Locator de defecte prin impulsuri.

3. Se încearcă arderea izolaţiei între faza întreruptă şi una dintre fazele cu izolaţie normal pentru a transforma defectul în defect bifazat.

- Sursă de current alternativ, de înaltă tensiune;

- Sursă de current alternativ, de joasă

pg. 29




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” tensiune.

4. Dacă operaţia de mai sus nu reuşeşte, se încearcă reizolarea unei porţiuni a fazei întrerupte faţă de manta, apoi se ia o valoare a rezistenţei de izolaţie suficientă pentru a permite utilizarea metodei acustice.

Metoda acustică.

Alte tipuri de defecte şi metode de localizare a lor

Defectul apărut Rezistenţa defectului în Ω Tensiunea de străpungere la locul defectului

Metoda de localizare a defectului


TÂRGOVIŞTE 2011

Kv

10 - 200 0 1. Prin impulsuri;2. Acustică.

Sute de megohmi. Mai mare decât tensiunea de încercare.

1. Prin impulsuri;2. Capacitivă.

Sute de megohmi. Mai mare decât tensiunea de încercare.

1. Prin impulsuri;2. Capacitivă.

5000 Până la tensiunea de încercare.

1. Prin impulsuri;2. Capacitivă;3. Acustică.

Sute de megohmi. Până la tensiunea de încercare.

1. Prin descărcări oscilatorii;2. Acustică.

4.4. EXEMPLU DE CALCUL A DISTANŢEI PÂNĂ LA LOCUL DEFECT

Calculul distanţei până la locul defectului, prin metoda diferenţială cu impulsuri, într-un cablu de energie de înaltă tensiune. În acest caz se consideră un cablu de 20 Kv cu lungimea de 2500 m , izolat cu hârtie impregnată. Se determină mai întâi tensiunea de amorsare care se găseşte la cca. 4 Kv. Apoi se măsoară cu ecometrul de joasă tensiune situat la una din extremităţile cablului , la cca. 30 µs, ceea ce conduce la o viteză de propagare a undelor de 160

.

pg. 31




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel



TÂRGOVIŞTE 2011

Fig. 5 Ecograma localizării defectului prin unda de oc:ș

Oa-unda emisă (incidentă); ab - prima reflexie; bc – a doua reflexie.

Porţiunile aa’,bb’şi cc’reprezintă timpii în care apare modificarea

tensiunii de amorsare a undei de şoc. Aceşti timpi se datorează întârzierii amorsajului şi deci trebuie scăzuţi din timpul pentru calculul distanţei.

Fig.7 Calibrare 30µs

pg. 33




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” Se măsoară cablul cu unde de impuls de înaltă tensiune de 20 Kv, ceea ce permite

relevarea ecogramei din fig. 7, în care ; primul ecou (1) introduce erori datorită

întârzierii amorsajului şi situează defectul la sau la distanţa

m; al doilea ecou (2) definit prin timpul , conduce

la distanţa de 720 m; iar al treilea ecou stabileşte defectul la şi la

distanţa de 776 m. Dacă luăm timpul pe care îl definim prin sau


TÂRGOVIŞTE 2011

prin , obţinem sau distanţa până la locul defect de 680

m.5. MĂSURI DE SECURITATEA MUNCII LA EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DEMENTENANŢĂ A CABLURILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ

- Lucrările la cablurile de medie şi joasă tensiune , aflate în exploatare , inclusiv acelea asupra manşoanelor şi capetelor terminale , trebuie să se execute în baza unei autorizaţii de lucru.

- La executarea lucrărilor de remediere a defectelor pe cablurile îngropate sau pozate pe rastel , trebuie să se realizeze următoarele etape succesive:

a) localizarea defectului sau stabilirea zonei de defect în baza ITI_PM cu ajutorul aparaturii sau a instalaţiilor speciale , utilizate de personalul autorizat pentru aceste categorii de lucrări, numit “identificator”;

b) marcarea de către identificator a locului unde urmează a se executa după caz săpătura în vederea identificări cablului şi locului de defect pe acesta;

c) îngrădirea locului de muncă şi montarea panourilor de semnalizare corespunzătoare;

d) decopertarea completă a cablului sau fluxului de cabluri , utilizând numai lopeţi cu cozi de lemn. Mişcarea cablurilor existente în flux a caror bandă de oţel este aparentă trebuie executată folosind mănuşi electroizolante protejate cu palmare , costum din ţesătură termorezistentă , încalţăminte electroizolantă şi casca de protecţie cu vizieră de protecţie a feţei.

e) identificarea cablului defect din flux , de către identificator , pe baza unei A.L. , prin confruntarea planurilor cu situaţia din teren, observarea cablurilor privind dispunerea în profil , starea lor fizică şi marcajul acestora.

f) etichetarea distinctă a cablului defect, pregătirea şi secţionarea ( tăierea) mecanică cu ajutorul unui dispozitiv special destinat acestui scop, acţionat de la distanţă , operaţii ce se execută de catre identificator.

g) dupa tăiere identificatorul trebuie să verifice dupa caz cu detectorul , lipsa tensiunii astfel: - în ambele parţi ale fiecarei faze tăiate

- pe fazele ambelor părţi ale ale cablului tăiat.

pg. 35




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” - verificarea continuităţii şi identificarea cablului cu ajutorul megohmetrului.

Aceste verificări se fac în prezenţa şefului de lucrare .- Şeful de lucrare al formaţiei de reparaţii cabluri poate cumula şi funcţia de

identificator , în cazul existenţei în profilul respectiv a unui singur cablu , a unui singur circuit format din trei cabluri monofazate sau a unui singur cablu de curent continu format din două cabluri monofazate.


TÂRGOVIŞTE 2011

- în cazul în care se folosesc autolaboratoare , formaţia de lucru trebuie alcătuită din minimum două persoane , având cel puţin grupele 4, respectiv 2 de autorizare, lucrarile executându-se pe baza autorizaţiei de lucru sau ITI-PM.

6 .CONCLUZII

Se poate aprecia că tendinţa generală pentru zonele urbane şi rezidenţiale înclină balanţa spre reţele electrice subterane şi spre staţii şi posturi de transformare de interior.

Aşa cum rezultă şi din proiect , alegerea liniilor electrice subterane ca metodă de alimentare a consumatorilor , reprezintă soluţia cea mai simplă din punctul de vedere al protecţiei mediului şi sănătăţii omului , eliminând poluarea sonoră, vizuală, psihică, electromagnetică şi ecologică produsă în general de liniile electrice aeriene. Folosirea liniilor electrice subterane este foarte mult dezvoltată în zonele urbane, acolo unde densitatea instalaţiilor electrice este foarte mare . Principala problemă a acestor linii o reprezintă depistarea defectelor apărute în timpul exploatării , şi repararea acestora.Proiectul ajută la implementarea în practica a metodelor de prelocalizare şi depistare a defectelor din cablurile de energie electrică ,cât şi folosirea de aparatură corespunzatoare anumitor tipuri de defecte .Necesită personal calificat şi specializat în acest scop .

7. BIBLIOGRAFIE:

pg. 37




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” Cristescu D. s.a. Relatia instalatie electroenergetica - mediu si

fundamentarea elementelor de impact. Aspecte de compatibilitate electromagnetica, Simpozion Stadiul Actual si Tendinte în Compatibilitatea Electromagnetica si Tehnica Tensiunilor Înalte, Bucuresti, nov.1997.

SR CEI 479 - 2: 1995 Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului, anul1995


TÂRGOVIŞTE 2011

Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000 V, Regia Autonoma de Electricitate - RENEL anul 1996

Masini electrice si actionari, Mircea Popa, Edy Dumbrava, Constantin Popescu, editura E.D.P. 1977.

http://www.referate-ok.com/referate-protectia-mediului-i4406.html

http://blofiza-vta.blogspot.com/2011/01/efectele-ucigase-ale-curentului.html

Seba Dynatronic „Basics of fault location in energy cables”;

Procedee de localizare a defectelor în reţelele de cabluri de energie Editura tehnică – Bucureşti – 1976;

http://www.sebakmt.com

PE 128-90 Regulament de exploatare tehnica a liniilor electrice in cablu

FT 4-93 Metode de verificare a liniilor electrice de energie in cablu de 1-35 kV

Ete 13 Localizarea defectelor in cabluri

IPSSM -001 Instructiuni proprii de securitatea muncii SC Electrica Serv SA

http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:Vom10rspocJ:www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/images/nr_28/090_097.pdf+Localizarea+defectelor+din+liniile+electrice+%C3%AEn+cablu&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESicOAbbnWb8HpMWObQ9BCdbSC1RIzPNM5dDtA_Dv8HGVcvH6lZcxnx5C8DVPRW_H2gmjCpCr3sw3HEK9hEIe9gYkL8Vs1jKasVAqrJFEy6OTqEo1MNTajY84xkRECy5pRHXM&sig=AHIEtbTh3Cjur7Wf84i2aWXP7_ioIR5QJA

http://www.google.ro/search?q=L+u+c+r+a+r+e+a+nr.+5&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:ro:official&client=firefox-a#q=L+u+c+r+a+r+e+a+nr.+5&hl=ro&client=firefox-a&hs=HC9&rls=org.mozilla:ro:official&prmd=ivns&ei=ZCl

pg. 39

http://www.sebakmt.com/




PRACTICANT”



student:

Dumitra Gabriel

MAI BUN STUDENT PRACTICANT” dTsiZNcuSswaa8_ioDw&start=10&sa=N&bav=on.2,or.r_g

c.r_pw.&fp=a0367b271050693a&biw=1366&bih=417


TÂRGOVIŞTE 2011

74630088 defecte in cablurile de energie

Documents