1.Argument

Motivaţia care adus la alegerea temei ,, ÎNTREŢINEREA, DEFECTE ÎN

EXPLOARE ŞI REPARAREA MECANISMULUI DE DISTRIBUŢIE,, este una

simplă, şi anume având în vedre că mecanismul de direcţie este o parte complexă şi foarte

importantă din construcţia automobilului care asigură umplerea cilindrilor cu amestec

carburant sau cu aer proaspăt şi evacuarea gazelor arse acesta este supus unei exploatări

ridicate care în timp poate conduce la apariţia unor defecte în exploatare.

Organele sistemului de distribuţie lucrează în condiţii foarte grele (presiuni de

contact mari în condiţii de ungere insuficientă, temperaturi mari, distribuţie neuniformă,

viteze relativ mari, şocuri,etc.) care determină apariţia uzurilor, a deteriorărilor şi a

ruperilor prin oboseală a materialului.

În situţia unei exploatări în condiţii anormale sau neexecutării lucrărilor de

întreţinere sau executăriilor în neconcordanţă cu recomandările uzinei producătoare,

procesul scoaterii din uza organelor respective poate fi grăbit.

Starea tehnică a mecanismului de direcţie influenţează într-o măsură covăşitoare

stabilitatea automobilului în mers, securitatea circulaţiei, confortul conducerii precum şi

uzura pneurilor.după unele statistici 17-22% din incidentele de circulaţiesunt provocate de

starea necorespunzătoare a cestei părţi a automobilului.

În lucrarea de faţă se încearcă punerea în evidenţă a celor mai importante şi

frecvente defecţiuni ce pot apărea la mecanismul de direcţie şi posibilităţi de remediere şi

reparare a acestora în cadrul atelierelor auto.

Stabilirea stării tehnice a mecanismului de direcţie se face cu ajutorul parametriilor

de diagnosticare (jocuri, fazele distribuţiei, zgomote emise,etc.)se poate face, în unele

cazuri, chiar şi de persoane mai puţin calificate care însă posedă o dotare minimă

necesară. O importanţă mare o prezintă localizarea defecţiunii, natura şi apoi se poate trece

la remedierea propriu-zisă.

-1-

2.Mecanismul de direcţie. Destinaţie. Clasificare. Părţi componente

2.1. Destinaţie

Mecanismul de direcţie (foto 1) este un ansamblu de piese care asigură umplerea

cilidrilor, într-o anumită ordine, cu amestec carburant sau cu aer

proaspăt şi asigurarea gazelor arse.

2.2 Clasificare

După tipul motorului, distribuţia poate fi pentru motoare în patru

şi în doi timpi. Motoarele în patru timpi utilizează mecanismul de

distribuţie cu supape iar cele în doi timpi,nu au în general supape, ci

ferestre în cilindri, care sunt deschise sau închise prin deplasarea pistonului(distribuţie prin

lumini).

După poziţia supapelor, mecanismele de distribuţie sunt:

- cu supape laterale plasate în blocul motor;

- cu supape în cap unde supapele sunt montate în chiulasă deasupra pistonului;

foto 1

- mixt (Rover), supapele sunt montate în bloc şi în chiulasă.

Din punct de vedere al locului de montare a arborelui cu came, distribuţia poate fi:

- cu arbore cu came în carter ( motoare D 797-05, ARO, Dacia,etc.)

- cu arbore cu came montat pe chiulasă, cu comandă prin culbutor (Fiat, Mercedes-

Benz,etc.)

- cu arbore cu came montat pe chiulasă, ce comandă direct supapele.

2.3 Construcţia mecanismului de distribuţie

Mecanismul de distribuţie (fig.1)se compune din: comanda distribuţiei 1,2,3,

arborele cu came 4, tachetul 6, tija împingătoare7, culbutorul 8, supapele 16 şi 17 (cu

ghidajele lor), arcurile supapelor18.

Comanda distribuţiei. Prin comanda se transmite mişcarea de la arborele cotit la

-2-

arborele cu came (fig.2), aceasta poate fi cu:roţi dinţate, lanţ, curea dinţată.

Comanda cu roţi dinţate este formată din două roţi dinţate:pinionul conducător pe

arborele cotit 1şi roata dinţată de pe arborele cu came 2, care are un număr dublu de dinţi

la mototarele ăn patru timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2. Unele motoare

mai au un piston intermediar 3, pentru reducerea dimensiunilor.

Comanda cu lanţ este formată din două roţi dinţate de lanţ, mişcarea de la arborele

cotit la arborele cu came transmiţându-se printr-un lanţ cu role, care poate fi dublu sau

triplu pentru micşorarea uzurii.

Comanda cu curea dinţată în locul

lanţului, este mai simplă, silenţioasă, nu

necesită carter etanş, amortizează

vibraţiletorsionale ale arborelui cu

came.Mişcarea se trasmite, prin

intermediul curelei dinţate 3, de la

pinionul arborelui cotit 5, la roţile

dinţate:a arborelui cu came 1, a pompei

injecţie 4, a pompei de ulei şi a

alternatorului .

Arborele cu came 4 ( fig.1) asigură

în timpul rotirii, prin forma şi poziţia

camelor, funcţionarea organelor de

distribuţie la momentele oportune şi pe durata necesară.

Este confecţionat din oţeluri alaiate prin matriţare sau prin turnare din fonte aliate.

Este de formă cilindrică, prevăzut cu fusuri de sprijin, came de admisie şi evacuare,

un pinioin de antrenare apompei de ulei şi aruptorului-distribuitor, un excentric de

comandă a pompei de combustibil(MAS).Camele au unghi de decalaj şi un profil,

condiţionate de numărlui cilindrilor, de ordinea de funcţionare alor, de viteza de ridicare a

-4-

1

2

3

4

5

1-roată arbore cu came; 2-galet auoîntinzător; 3-curea dinţată; 4-roată pompă apă; 5-pinion arbore cotit

Fig.2

supapelor şi de timpul lor de deschidere fără şocuri.Aceasta imprimă unghiurile de avans şi

întârziere a deschiderii supapelor în cadrul ciclului motor. Camele sunt deobicei, în număr

de două pentru fiecare cilindru( una pentru suppapa de admisie şi alta pentru evacuare).

Arborele cu came se montează în carter sau pe chiulasă, în lagărele de sprijin, sub

forma unor bucşe 5, din oţel cu material antifricţiune ăn interior.Numărul fusurilor

(deobicei patru) şi deci al lagărelor depinde de lungimea arborelui.

Tacheţii 6 (fig .1) comandă deschiderea supapelor, datorită mişcărilor axiale

imprimate de profilul camelor de pe arborele cu came; ei transmit mişcarea prin

intermediul tijelor împingătoare şi culbutorilor de supape. La motoarele cu arborele cu

came pe chiulasă , tacheţii lipsec, comansa supapelor fiind directă.

Tacheţii au o formă cilindrică- uneori cu taler în paretea inferioară (ARO), cu locaş

semisferic în partea superioară pentru tijei împingătoare.Tacheţii culisează în ghidajele lor

din blocul motor, care pot fi alezate diirect sau amovibile;au poziţie decalată axial faţă de

camă pentru ale imprima în timpul funcţionării o mişcare de rotaţie, pe lângă cea de

translaţieîn vederea uzurii uniforme şi deci prelungirii lor de fucţionare.

Tacheţii se execută din oţel sau fontă specială şi se tratează termic. Locaşurile

tacheţilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etanşare.

Tija împingătoare 7(fig. 1) sunt întâlnite numai la distribuţia cu supape în cap, au

rol de transmite

mişcarea liniară de la tacheţi la culbutori. Are forma unei tije pline sau tubulare, care în

partea inferioară, au un cap semisfericde sprijin pe tacheţi, iar în partea superioară un cap

în formă de cupă, pentru contactulcu şuruburile de reglaj ale culbutorilor.

Culbutorii 8(fig.1), prin mişcarealor oscilatorie, comandă deschiderea supapelor;

sub formă specială, cu braţe inegale, partea spre tija împingătoare mai scurtă, pentru a

imprima deplasări mari ale supapelor; ăn partea centralăau un alezaj prevăzut cu o bucşă

pentru asamblarea pe axul culbutorilor.

Culbutorii sunt turnaţi sau matriţaţi din oţel carbon sau din fontă. La capătul de

contact cu tija împingătoare se găseşte şurubul de reglaj, pentru reglajul termic impus

- 5 -

dintre culbutor şi supapă.

Supapele(fig. ) au rol diferit; după destinaţia lor sunt de admisie 16, pentru

deschiderea şi închiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, şi de

evacuare 17, pentru expulzarea gazelor arse.

Părţiile componente ale supapelor sunt: talerul1, tija 2, faţeta

3,de aşezarea talerului pe scaun cu un unghi de 45o, şi un locaş

pentru fixare 4.

Talerul supapelor poate fi plat, concav sau convex, căruia i

se aplică un strat de stelit pe contrascaun care diminuează

supraîncălzirea supapelor.supapele se confecţionează din oţel aliat,

cele de evacuare având un conţinut ridicat de siliciu, pentru

micşorarea dilatării termice.

Ordinea de montare este corespunzător cilindrilor, se face

începând cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi se

grupează căte Fig. 3

două de acelaşi fel, alternând admisia şi evacuarea.

Arcurile supapelor 18 menţin supapele pe scaunele lorcând sunt închise şi un

contact între supape şi came, prin intermediul celorlalate organeale distribuţiei, în timpul

deschiderii şi închiderii lor.

Arcurile se confecţionează din oţel de arc, de formă elicoidală.

- 6 -

3

1

2

4

3.Întreţinerea mecanismului de distribuţie

Operaţiile principalele de întreţinere sunt:

-verificarea vizuală a etanşeităţii capacului distribuţiei cu blocul motor;

- verificarea stării arcurilor şi poziţiei culbutorilor;

- verificarea etanşeităţii capacului de chiulasă;

-reglarea jocului termic dintre culbutor şi supape;

-verificarea punerii la punct a distribuţiei.

Reglarea jocului termic dintre culbutori şi supape se face la rece sau la cald, pentru

a permite dilatarea liberă a supapei şi a evita rămânerea ei deschisă când motorul este cald.

Jocul se măreşte în timpul exploatării, provocând zgomote anormale, reducând timpul şi

cursa deschiderii supapelor, înrăutăţind umplereacilindrilor cu amestec carburant sau aer şi

evacuarea gazelor arse.

Acest joc se reglează periodic, după tipul motorului şi indicaţiile fabricii

constructoare, cu valorile din tabelul 1.

Tabel 1

Motorul

Jocul(mm)

La rece La cald

Admisie Evacuare Admisie Evacuare

Iveco 846041 0,25 0,50 - -

Iveco 846042 0,55 0,55 0,30 0,40

D 797-05 0,20 0,35 - -

D 2156 HMN 8 0,20 0,25 - -

Dacia 1300 0,15 0,20 0,18 0,25

Citoen ZX-D 0,15 0,30 - -

Fiat Croma 0,40 0,40 - -

Renault 19 0,20 0,40 - -

Oltcit Club 0,20-0,25 0,20-0,25 - -

Dacia Nova 0,15 0,20 0,18 0,25

Solenza 1,9D 0,20 0,40 - -

Logan 0,10 0,25 - -

Motoare cu tacheţi hidraulici 0 0 0 0

La motoarele cu supape laterale, jocul se reglează între tachet şisupapă, iar la cele cu

supapă în cap, între culbutori şi supape, astfel:

-se scoate capul chiulasei, se roteşte arborele cotit ( cu manivela sau prin cureaua

ventilatorului), până ce pistonul cilindrului 1 este adus la PMI, la sfărşitul

compresiei;acestase observă şi prin coincidenţa marcajelorde pe roata de curea a arborelui

cotit, cu cel de pe capacul distribuţiei sau de pe volant şi carterulambreiajului sau blocului

motor; se verifică strângerea chiulasei şi suporturile axului culbutor;

-se slăbeşte apoi piuliţa de blocare a şurubului de reglaj e la culbutorişi, în timp ce

aceasta se menţine fixă cu cheia,se reglează şurubul cu şurubelniţa; se controlează jocul j

cu un calibru cu interstiţii, care va trebui să alunece cu frecare între capătul culbutoruluişi

cel al supapei, după care se fixeză poziţia şurubului cu piuliţa. Aceleşi operaţii se execută

la toate supapelecare nu sunt atacate de culbutorişi la alţi

cilindrii. Se roteşte apoi, arborele cotit cu 1800 şi se repetă procedeul de mai sus până se

reglează toate supapele, după care se face o verificare.reglarea supapeler se poate face şi în

ordinea de funcţionare a motorului.

Punerea la punct a distribuţiei se execută astfel: se demontează una din roţile de la

angrenajul distribuţiei sau lanţul de distribuţie, se aduce pistonul cilindrului 1 în poziţia în

care supapa de admisie va fi la începutul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit şi

araborelui cu came; acest moment se determină cu ajutorul unui ceas comparator montata

pe chiulasă, palapatorul lui fiind în contact cu supapa. Se imobilizează arborele cu came în

această poziţie, apoi se cuplează pinionul de distribuţie sau lanţul, astfel încât reperele de

pe ele să corespundă pozişiei indicate( cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu

came sau cu cel intermediar şi restul roţilor dinţate de la angrenajul distribuţiei). Se

regleazădin nou jocul supapelor.

Punerea la punct adistribuţiei se Face de constructorul motorului pentru totdeauna,

marcându-se pinioanele cu semn, astfel ăncât la reparare să se respecte reglajele.Aceata

constă în poziţionarea arborelui cu came faţă de arborele cotit şi reglarea jocului dintre

culbutori şi supape sau dintre tacheţi şi supape / la distribuţia laterală).

- 8 -

Dacă roţile dinţate nu mai au repere, punerea la punct se poate face montând pe

volant un disc gradat la 3600 şi prin antrenarea arborelui cotit şi aarborelui cu came, se

aduce pistonul de la cilindrul 1 în poziţia în care supapa de admisie va fi la început de

deschidere . Se va face verificarea unghiurilor de deschidere şi închidere a supapelor şi la

ceilalţi cilindri, corespunzător digramei de distribuţie, după care se montează angrenajul

distribuţiei.

La motoarele care folosesc curele dinţate de distribuţie se av ţine cont de reperele de

pe pinionul arborelui cu came şi cel de pe fulia arborelui cotit. În felul acesta se asigură

avansul la apridere(MAS) sau avansul la injecţia motorinei (MAC).

- 9 -

4. Defectele în exploatare ale mecanismului de distribuţie

Cele mai frecvente defecţiuni care pot provoca zgomote anormale, funţionarea

neregulată a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt:

- zgomote la comanda distribuţiei;

- bătăi alr culbutorilor sau tacheţilor;

- funţionarea neregulată cu zgomot datorită uzurii camelor de la arborele cu came;

- funţionarea neregulată cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare;

- griparea sau blocarea supapei;

- arderea sau deformarea talerului supapei;

- ruperea supapei;

- deformarea sau ruperea arcului supapei.

Zgomotele la comanda distribuţiei sunt datorate uzurii danturii roţilor dinţate sau a

lanţului de distribuţie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului în zona anterioară a

motorului.

Pinioanele uzate se înlocuiesc, iar în cazul când au dinţi rupţi (roata de textolit de pe

arborele cu came) se înlocuieşte întreg angrenajul distribuţiei; la înlocuirea numai

apinionului defect , zgomotul se menţine.

Uzarea lanţului de distribuţie duce la alungirea lui şi poate sări peste unul sau doi

dinţi de pe pinioane ( se modifică astfel fazele de distribuţie, provocând mersul neregulat al

motorului, sau poate sări de pe roţile dinşate şi motorul se opreşte). Remedierea constă în

înlocuirea lanţului şi a pinioanelor distribuţiei.

Curelele dinţate se înlocuiesc la 40000-50000 km. În caz contrar se pot rupe

producând avarii ale motorului( spargerea pistoanelor, chiulasei,şi chiar a ruperea bielelor

şi arborelui cotit).

Bătăile culbutorilor sau tacheţilor au o intensitate redusă, ritmică, dar de frecvenţă

înaltă şi sunt provocate de jocurile termice prea mari; motorul funcţionează neregulat,când

jocurile sunt reglate inegal,sau la uzarea suprafeţelor frontale ale culbutorilor şi supapelor.

Depistarea se face cu stetoscopul în partea superioară a motorului sau prin simpla ascultare

- 10 -

cu urechea.

Remedierea constă în reglarea jocului dintre culbutori şi supape.Atunci când sunt

uzate unele suprafeţe d contact, acestea se rectificăcu piatra abrazivă sau maşini d

rectificat, menţinând profilul iniţial.

Tacheţii uzaţi şi alezajele lor mărite provoacă jocuri anormale şi bătăi. Cauzele pot

fi: ungere necorespunzătoare, imobilizarea tacheţilor care nu se mai rotesc.

Depistarea zgomotelor se poate face în zona din mijloc a motorului prin ascultare cu

stetoscopul.

Se remediază prin înlocuirea tacheţilor defecţi, alezându-se locaşurile, iar cele

amovibile se schimbă.

Tacheţii hidraulici gripaţi provoacă funcţionarea neregulată a motorului. Se

demontează şi se deblochează cu solvenţi.

Funţionarea neregulată, uneori cu zgomot a motorului este, îndeosebi, urmare a

uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar dacă reglajele sunt corecte, motorul

funcţionează neregulat datorită uturii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin

demontarea culbutorilor şi aşezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tijă

împingătoare, măsurând cursa la fiecare în parte în timp ce se roteşte arborele cotit cu

manivela. Când diferenţele dintre citirile maxime ce corepund vârfurilor camelor de acelaşi

fel sunt mai mari de 0,8- 1 mm, uzura lor este accentuată şi se impune înlocuirea arborelui

cu came sau rectificarea lui.

Funţionarea neregulată, uneori cu rateuri în carburator sau colectorul de evacuare

are loc când jocul termic dintre supape afost reglat la o valoare prea mică; supapele nu se

închid şi apar scăpări de gaze şi flăcări cu rateuri în carburator( pentru supapele de

admisie) sau la eşapament(pentru cele de evacuare). Deci, talerele supapelor se ard, iar

scaunele supapelor se pot fisura.

Dacă la ralanti, motorul funcţionează neregulat, supapele nu etaşează chiar dacă

jocul termic afost reglat.

Remedierea constă,în primul caz, în reglarea jocului dintre culbutor şi supapă, iar

- 11 -

dacă urmările sunt grave(supape arse sau fisurate) se înlocuiesc, rodându-le pentru etaşare.

Dacă neetanşarea supaperlor este cauza funţionării neregulate a motorului, atunci se

demontează ansamblul chiulasei şi se face rodarea lor cu pastă, până se reface etanşeitatea.

Griparea sau blocarea supapei provoacă funcţionarea neregulată amotorului şi chiar

oprirea luinla turaţii reduse, scăderea puterii, rateuri în colevtorul de admisie sau

evacuare.Depistare animaliei se face prin demontarea bujiilor sau injectoarelor (MAC) şi

se roteşte arborele cotit cu demarorul; după şuieratul ce se aude în colectorul de admisie

sau evacuare se determină feleul supapei blocate. Defecţiunea poate fi determinată şi cu

ajutorul compresometrului sau asemnalizatorului acustic.

Cauzele gripării pot fi: joc părea mic între supapă şi ghidajul ei, joc termic

necorespunzător, deouneri de calamină pe tija supapei şi pe ghidaj ( ulei necorespunzător,

pierderi de compresie).

Remedierea constă în refacerea jocurilor normale la supape pe parcursul drumului

sau în atelier.

Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzată de jocul termic prea mic al

supapei, jocuzl prea mare în ghidajul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun să nu mai

fie corespunzător şi talerul supapei să se defomeze şi chiar să se ardă. Remedierea constă

în refacerea jocurilor normale, iar ghidajele supapelor uzate se înlocuiesc.

Ruperea supapei este un defect deosebit de grav pentru că poate provoca avarii prin

spargerea chiulasei blocului motor şi chia încovoierea bielei şi arborelui cotit. Este o

defecţiune mai rar întâlnită şi poate fi provocată de arderea supapei,când motorul

funcţionează timp îndelungat cu jocul termicprea mic, sau de oboseala materielului, de

coroziunea sau prelucrarea necorespunzătoare.

Remedierea se face încă din faza când se impun verificarea şi reglarea jocului

termic, care dacă nu este refăcut la timp duce la arderea supapei.

Defecţiunea se depisteză prin zgomote şi rateuri puternice şi se execută ăn

atelier.Dacă se ajuge la ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat pentru că se pot provoca

alte avarii şi atunci remedierea devine costisitoare şi mai complicată.

- 12 -

Deformarea şi ruperea arcului supapei se produce, în general, din cauza marerialului

sau tratamentului termicnecorespunzător, dar şi datorită funţionăriiprea îndelungate , ceea

ce îi micşoreză

elsticitatea iar motorul manifestă întreruperi ; arcul se mai poate rupe şi din cauza lovirii la

montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate duce la căderea supapei în cilindru şi

spargerea pistonului. De aceea motorul trebuie oprit imediat pentru a nu produce avarii mai

grave.

Înlăturarea defecţiunii se face prin introducerea unei şaibe între cele două bucăţi de

arc rupt. Apoi se înlocuieşte arcul în atelier, fără demontarea chiulasei, menţinând supapa

pe loc cu dispozitivul special cu cioc, introdus în locul bujiei.

- 13 -

5. Repararea mecanismului de distribuţie

Comanda distribuţiei nu se face în mod corespunzător datorită:

- uzării roţilor dinţate, când grosimea dinţilor scade sub 1/3 din cea iniţială; se

impune înlocuirea acestora;

- lanţului de distribuţie, care are joc în role de peste 0,5 mm; se înlocuieşte.

Arborele cu came (fig. 4) poate avea următoarele defecte:

- încovoierea arborelui cu came în zona 1; se verefică cu ceasul comparator, în

partea centrală şi dacă depăşeşte 0,02 mm , se îndreaptă cu o presă hidraulică;

- uzarea fuselor de reazem în zona 2; fusurile uzate se recondiţionează prin

rectificare la cota de reparaţie;

- uzarea camelor 3, datorită frecării cu tacheţii; camele uzate se rectifică pe maşini

speciale de copiat, la cota de reparaţie; când depăşeşte limita, arborele cu came se

înlocuieşte. Măsurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din

diferenţa dintre înălţimea a şi diametrul părţii cilindrice b;

- ciupituri şi exfolieri ale camelor şi fusurilor 4; se îndepărteză cu piatră adezivă sau

pe maşini de rectificat; dacă depăşeşte adâncimea de 1 mm, se rebuteză arborele;

- 14 -

54 1

3 2

a

b

3

Fig.4 Zone posibile de apariţie a defectelor şi uzurilor la arborele cu came

1-încovoierea arborelui cu came; 2- uzuri ale fusurilor de reazăm;3- uzura camelor; 4-ciupituri şi exfolieri ale camelor şi fusurilor;5- uzura sau deteriorarea orificilor filetate pentru fixarea pinionului de distribuţie.

- uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distribuţie se

alezează şi se refiletează la cotă majorată;

Uzarea canalului de pană pentru roata dinţată de distribuţie se constată cu un şablon;

pentru recondiţionare se măreşte lăţimea canalului, montând o pană majorată sau se excută

un alt canal decalat cu 90º.

Tacheţii pot prezenta defectele:

- uzuri, porozităţi sau rizuri pe tije şi taloer care se îndepărtează prin rectificare la

cota de reparaţie sau se înlocuiesc; uzarea locaşului sferic pentru tija împingătoare; locaşul

sferic uzat se rectifică la diametrul prescris, folosind o piatră abrazică adecvată. Ghidurile

tacheţilor se recondiţionează să corespundă jocului prescris.

Tijele împingătoare pot prezenta defectele:

- încovoierea tijelor: se remediază prin îndepărtare;

- uzarea locaşurilor sferice de contact cu tacheţii sau cu şuruburile de reglaj ale

culbutorilor; locaşurile sferice uzate se rectifică după şablon.

Culbutorii prezintă defectele:

- uzarea capului de comendă a tijei supapei; capul uzat se rectifică cu piatră abrzivă

după şablon, respectându-se raza şi unghiul prescris;

- uzarea bucşei de asamblare pe ax impune înlocuirea ei;

- uzarea filetului pentru şurubul de reglaj; filetul uzat se refiletează la cotă majorată,

folosindu-se şurub corespunzător.

Supapele se curăţă de calamină, apoi se controlează starea tijelor şi talerelor; pot

prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bătaia radială a talerului faţă de tijă şi

rectiliniaritatea tijei se controlează cu ajutorul unui dispozitiv prevăzut cu două ceasuri

comparatoare.

Defectele posibile ale supapei sunt:

- uzarea tijei: se înlătură prin rectificare la treapta I de reparaţie; dacă depăşeşte

limita admisă, tija se rectifică cu 0,05 mm, apoi se cromează şi se rectifică la treapta a II-a

de reparaţie: jocul între tijă şi ghidul supapei este de 0,03-0,08 mm;

- 15 -

- uzare capului tijei; capul uzat se recondiţionează prin rectificare până la dispariţia

urmelor de deteriorare;

- uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se înlătură prin rectificare la 45ºC ± 5'

cu ajutorul maşinii de rectificat supape, astfel încât grosimea părţii cilindrice a talerului să

rămână de minim 2 mm. După rectificare, se rodează fiecare supapă pe scaunul ei cu pastă

şi se trece la încercarea etanşeităţii.

Rodarea contrascaunelor de la supape pe scaunele respective se poate face şi pe

maşini speciale. Se aşează chiulasa cu supapele pe maşină, după ce s-a introdus pastă de

rodat între scaune şi contrascaune şi după cuplare, se execută operaţia simultană la toate

supapele; durata se micşorează la circa cinci minute faţă de 2-3 ore la executatea manuală.

Proba de etanşare se face individual sau simultan la toate supapele.

Arcurile de supapă se pot deforma, astfel încât elasticitatea să nu mai corespundă.

Cu un dispozitivvspecial se verificălungimea arcurilor în stare liberă şi comprimată la

sarcini bine determinate. Dacă nu corespund se înlocuiesc.

Ghidurile de supapă pot prezenta uzuri ale alezajelor lor. Acestea se rectifică la cota

de reparaţie şi se asamblează prin împerechere cu supapepele ale căror tije se încadrează în

jocurile prescrise.

Se rebutează toate organele mecanismului de distribuţie care prezintă fisuri,

crăpături, sufluri, rizuri pronunţate, inclusiv arsuriale talerelor supapelor sau arcuri rupte.

-16 –

6.Măsuri de tehnica şi securitate a muncii în cadrul atelierelor auto

Angajaţii care desfăşoară activităţi în cadrul atelierelor de întreţinere şi reparaţii auto

îşi vor desfăşura astfel activitatea încât să nu se expună pericolului de accidentare sau

îmbolnăvire profesională proprie sau a altor angajaţi. Pentru acest lucru ei sunt obligaţi:

- să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţia muncii şi

măsurile de aplicare acestora;

- să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celălalte

mijloace de producţie;

- să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a

dispozitivelor de securitate şi a echipamentelor tehnice, precum şi să utilizeze

corect aceste dipozitive;

- să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător

scopului pentru care ia fost acordat;

- să aducă la cunoştiinţa conducătorului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă

situaţie care constituie pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

- să aducă la cunoştiinţa conducătorului de muncă în cel mai scurt timp posibilele

accidente de muncă suferite de propria persoană sau alţi angajaţi;

- să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi

să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;

- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul

securităţii muncii ;

- să dea relaţii din proprei iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de

cercetare în domeniul securităţii muncii.

În ateliere este interzisă amplasarea materielelor combustibile sau asubstanţelor

inflamabile în apropierea maşinilor şi utilajelor care produc scântei prin prelucrare sau

polizare.

- 17 -

Toate utilajele acţionate electric vor fi prevăzute cu legare la pământ.se va evita

suprasolicitarea reţelei electrice şi la prelucrare , încălzirea excesivă a maşinilor-unelte.

Utilajul electric se scoate de sub tensiune la terminarea programului, rămânând sub

tensiune doar instalaţia de pază.

La sudarea sau tăierea cu arc electric, înainte de începerea lucrului, se verifică

instalaţiile şi legarea acestora la pământ.

Măsurile de protecţia muncii recomandă ca nici un reglaj sau verificare să nu se facă

în timpul funcţionării subansamblelor sau agregatelor.

- 18 -

7. Bibliografie:

1. Automobile.Cunoaştere, Înterţinere şi Reparare-Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, ST.

Samoilă, Bucureşti 2005

2. Automobile- şofer mecanic auto- Gh. Frăţilă, M.V. Popa, Bucureşti 1992

3. Tehnologia reparării automobilelor-N. Bejan Ed. Matrixrom 2004

4. Stare tehnică a automobilelor în circulaţie- M. Statulat, Ed. Militară 1984

5. Exploatarea raţională a automobilelor-M: Stratulat, Ed.Militară 1986

6. Agenda automobilistului-D. Văleanu, M. Stoleru, ş.a., Ed. Tehnică 1985

- 19 -