UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARAFACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILORSPECIALIZAREA: MANAGEMENT

Lucrare de licenţă

Coordonator ştiinţificProf. Univ. Dr. VALENTIN MUNTEANU

Student VL VLAICONI MIHAELA NICOLETA

2011

1

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARAFACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILORSPECIALIZAREA: MANAGEMENT

Lucrare de licenţă

Managementul de proiect-program operaţional regional şi sectorial

Coordonator ştiinţificProf. Univ. Dr. .....................

Student

2011

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND

MANAGEMENTUL DE PROIECT

1.1. Definirea noţiunii de proiect, managementului de proiect1.2. Etapele ciclului de viaţă ale proiectului.Ciclul de viaţă1.3. Particularităţi ale proiectului

CAPITOLUL 2 FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE 2007-2013

2.1. Principalele fonduri structurale şi de coeziune2.2. Necesitatea finanţării prin fondurile Uniunii Europene-politica de dezvoltare2.3. Programele operaţionale sectoriale

CAPITOLUL 3 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

3.1. Definirea şi scopul programului operaţional regional3.2. Axele prioritare 3.3. Axa prioritară 3

3

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND

MANAGEMENTUL DE PROIECT

1.1. Definirea noţiunii de proiect, managementului de proiect

Autorul american, Tom Peters, a precizat că de regulă în cadrul marilor firme, aproximativ 50% din activitate se desfăşoară sub forma activităţii de proiecte. Managementul proiectelor a devenit o disciplină importantă şi un domeniu de studiu al managementului.

Istoria proiectelor este milenară (piramida lui Keops, Marele Zid Chinezesc, Templele Maiaşe, sunt câteva exemple din istoria proiectelor).

Cum definim un proiect? DEX- proiectul este un plan, o intenţie de a întreprinde ceva, de a organiza sau de

a face un lucru. James Lewis – proiectul este un set de activităţi caracterizat prin:

termene de începere şi finalizare clar specificate o gamă de activităţi ce urmează a fi derulate un buget un nivel de performanţă aşteptat

un proiect este un ansamblu de acţiuni intercorelate care se derulează într-o perioadă de timp clar definită şi delimitată, acţiuni orientate spre îndeplinirea unor obiective cu caracter unic şi totodată precis.

În concluzie, putem considera proiectul un instrument de management pentru a atinge anumite obiective dorite sau pentru a produce bunuri sau presta servicii.

De exemplu, putem utiliza proiectul pentru a implementa un nou sistem de management, pentru a modifica sistemul de gestiune al clienţilor, pentru a restructura organizaţia. Numeroase proiecte pot fi utilizate în viaţa personală.

Un proiect se referă la realizarea mai multor activităţi intercorelate. Desfăşurarea unei singure activităţi independente nu poate fi considerată proiect. Întâlnim persoane care spun că derulează mai multe proiecte deodată, însă ele derulează mai multe activităţi.

Pentru a evidenţia diferenţele între activităţi şi proiecte exemplificăm :Exemple de proiecte:

dezvoltarea unui nou produs sau serviciu construirea unui drum, pod, şosele elaborarea unui software implementarea unui nou proces de fabricaţie dezvoltarea unor programe de marketing

Exemple de acţiuni: desfăşurarea normală a procesului de fabricaţie transportul şi distribuţia mărfurilor

4

înregistrarea şi evidenţierea facturilorManagementul proiectelor implică trei funcţii importante spre atingerea

obiectivelor de proiect:- planificarea - organizarea şi executarea- controlul

Orice proiect trebuie să:P - conducă la atingerea performanţei doriteC- proiectul trebuie să se desfăşoare cu respectarea costurilor, adică a limitelor bugetului prevăzut T- să se încadreze în termenul prevăzutS- să se desfăşoare în limita sferei de activităţi prevăzuteÎn general costul (C) unui proiect creşte liniar cu P, T şi S.

1.2. Etapele ciclului de viaţă ale proiectului.Ciclul de viaţă

Ciclul de viaţă al proiectului cuprinde 6 etape: 1. Conceptualizarea proiectului cuprinde: - cercetare de marketing- studiu de fezabilitate- analiză concurenţială2. Definirea proiectului:- stabilirea obiectivelor - stabilirea criteriilor P, T, C, S- stabilirea procedurilor de asigurare a calităţii- stabilirea sistemului de control - stabilirea structurii organizatorice - elaborarea agendei de lucru3. Elaborarea proiectului: - stabilirea detaliilor tehnice şi de design- revizuirea schemelor tehnice- rapoartele de evaluare- revizuirea criteriilor de cost-performanţă4. Dezvoltarea proiectului: - elaborarea prototipului- demararea campaniei de marketing- aplicarea procedurilor de control a calităţii5. Implementarea proiectului : - instalarea şi testarea - reducerea personalului- demararea activităţii de publicitate- înlăturarea defectelor şi reproiectarea6. Post-implementarea proiectului: - eliberarea personalului angajat în derularea

proiectului- stabilirea concluziilor finale- elaborarea raporturilor finale- încheierea proiectului

5

1.3. Particularităţi ale proiectului

Managementul proiectelor este o disciplină ce conceptualizează procesul realizării unui proiect, indiferent care este conţinutul, mărimea sau complexitatea sa. James Lewis a elaborat un model al managementului prin proiecte denumit “Modelul Lewis” care cuprinde mai mulţi paşi.

Diferenţa dintre metoda managementului prin proiecte şi metodologia managementului prin proiecte:- metoda managementului prin proiecte procesul de conducere a unui proiect- metodologia managementului prin proiecte reprezintă concret procedurile

detaliate ce trebuie urmate în desfăşurarea activităţilor de definire, planificare, execuţie, coordonare şi control aferente unui proiect specific.

Aceasta indică formularele ce trebuie folosite, persoanele care trebuie să avizeze proiectul, tipurile de şedinţe ce trebuie organizate şi altele.

Concluzie: metodologia diferă de la un caz la altul, de la o firmă la alta, în timp ce procesul de conducere (metoda) este acelaşi. Numeroase proiecte cuprind la rândul lor alte proiecte. Este necesar să denumim proiect subordonat unui proiect subproiect.

Modelul managementului prin proiecte cuprinde mai mulţi paşi, obligatoriu să fie parcurşi în derularea unui proiect:

1. Conceptualizarea – orice proces are la bază un concept ce reflectă o anumită cerinţă sau necesitate. Aceasta trebuie definită în întreaga sa complexitate.

2. Definirea – vizează definirea clară a problemei ce se doreşte a fi soluţionată. Acest pas este considerat pasul cel mai dificil în cadrul întregului proces al managementului proiectelor. Dorinţa de a prezenta într-o formă scrisă definirea problemei este întâmpinată cu scepticism de către conducerea firmei.”Cunoaştem cu toţii care este problema. Să trecem rapid la soluţionarea ei. Să nu mai pierdem vremea.” Această optică determină dificultăţi majore în derularea conducerii proiectului, întrucât fără o definire clară nu se pot derula acţiunile urmărite. Modul în care este definită problema determină soluţiile şi deciziile posibile. Este nevoie să se acorde maximă atenţie definirii problemei.

3. Stabilirea strategiei proiectului – în general pot exista mai multe căi de realizare a obiectivelor unui proiect. De ex.: o construcţie poate fi clădită din cărămidă sau elemente prefabricate. Ea poate fi construită în întregime de o singură firmă de construcţii sau de mai multe firme specializate.

Pentru realizarea unui proiect tehnic se poate utiliza fie o metodă tehnologică deja utilizată (care reduce riscul unui eşec) fie se poate utiliza o tehnologie inovativă ce poate aduce avantaje competitive investitorului, dar prezintă risc ridicat. Cea mai indicată metodă de alegere a modalităţii de realizare a proiectului este

6

brainstormingul. Permite, prin dezbatere colectivă alegerea celei mai bune strategii în condiţiile date.

4.Selectarea şi evaluarea strategiei – după întocmirea listei de strategii posibile se trece la selectarea celei mai potrivite dintre ele. O strategie este considerată potrivită dacă va îndeplini criteriile P, C, T, S. Deşi aceste criterii nu îmbracă mereu o formă cantitativă, analizarea acestora este importantă pentru a evita problemele potenţiale înainte de a începe elaborarea planului de acţiune. Se caută răspuns la următoarele întrebări: 4a. Sunt îndeplinite criteriile P, C, T, S ?4b. Riscul este acceptabil?

Se caută să se identifice probabilitatea ca direcţiile de acţiune aprobate să conducă la eşecul proiectului. Unii manageri se opun relizării acestei analize de risc deoarece consideră că acestă analiză determină oamenii să gândească negativ şi se tem de consecinţele psihologice ale acesteia. Acest lucru se întâmplă numai dacă metoda este aplicată incorect. De exemplu, dacă ne întrebăm ce poate să nu funcţioneze, fără a încerca să găsim măsuri la eventualele deficienţe, este posibil să considerăm problemele insurmontabile. De aceea analiza de risc nu trebuie să se desfăşoare într-o asemenea manieră. Trebuie să se pună întrebarea: ce se poate face dacă se produce riscul. Trebuie identificate împrejurările în care se produce riscul, iar pentru aceste împrejurări să se stabilească posibilităţile de intervenţie.

4c. Consecinţele demarării proiectului sunt acceptabile? Indiferent care este soluţia tehnică aleasă pentru soluţionarea problemei apar efectele secundare. Dintre acestea este important să cunoaştem consecinţele neplăcute ale deciziilor adoptate. De ex.: unele proiecte pot avea un impact grav asupra mediului înconjurător. Astfel de consecinţe crează noi probleme. Întrebarea care se pune este dacă se pot accepta aceste consecinţe, dacă nu, trebuie să se identifice o altă cale de acţiune. De ex.: unul din efectele pe care le poate avea reducerea preţurilor în cazul unei acţiuni de lichidare a stocurilor, este acela că în viitor mărfurile respective vor avea o valoare mai redusă pentru consumatori.

5.Strategia propusă a trecut testele menţionate anterior?Dacă strategia a trecut toate cele patru teste, considerăm că aceasta a fost acceptată. Depăşirea acestor teste nu garantează faptul că nu vor apărea alte probleme, probleme care să ducă la renunţarea implementării acestei strategii. Acest lucru este puţin probabil.În aplicarea acestor teste există un pericol: încercarea de a realiza o analiză poate conduce la blocajul acesteia. Trebuie subliniat faptul că scopul acestor teste nu este acela de a defini toate riscurile sau consecinţele posibile, ci doar pe cele care au o probabilitate mare de apariţie.

6.Elaborarea planului de implementare a proiectului

7

După stabilirea strategiei, se poate trece la stabilirea paşilor de parcurs până la finalizarea proiectului. Concomitent trebuie să se determine cu precizie ce trebuie realizat, de către cine, în ce termen şi care sunt costurile implicate. În această etapă se vor realiza următoarele acţiuni:- programarea activităţilor - alocarea resurselor necesare- se stabilesc responsabilităţile pentru fiecare participant la proiect- se stabileşte sistemul de control

7.Planul de implementare este acceptat de către toţi stakeholderii?Dacă răspunsul la această întrebare este nu, atunci trebuie să reanalizăm strategia adoptată. Dacă strategia nu este adoptată de către stakeholderi revederea strategiei presupune testarea unei noi strategii, fapt ce determină ca planurile de acţiune să fie modificate în mod corespunzător. Dacă însă numai planul de implementare este respins de către stakeholderi, atunci este necesară întoarcerea la pasul 6 ceea ce implică refacerea planului de acţiune pentru ca acesta să satisfacă cerinţele tuturor stakeholderilor.

8. Avizarea planului de implementare

Obţinerea acordului stakeholderilor este consemnată prin semnarea de către aceştia a planului de implementare. Din momentul semnării planului se poate demara execuţia proiectului.

9.Aplicarea planuluiDin acest moment începe activitatea de execuţie. Planul de implementat precizează detaliat paşii ce trebuie urmaţi în faza de execuţie. Cu toate acestea deseori se constată că planul de implementat nu este urmărit cu precizie. Acest lucru se întâmplă în special în cazul când apar probleme neprevăzute în executarea planului. Tendinţa generală este de a “uita” de urmărirea planului şi de concentrare asupra soluţionării problemelor apărute.

10.Progresele realizate sunt în conformitate cu planul de implementare?Progresele obţinute în activitatea de execuţie sunt permanent monitorizate. Unul din instrumentele utilizate în urmărirea progreselor este metoda analizei valorii adăugate (metodă folosită cu succes numai dacă celelalte criterii de performanţă sunt îndeplinite). Putem considera că proiectul se desfăşoară corect numai dacă acesta conduce la satisfacerea cerinţelor clienţilor. Chiar dacă activităţile desfăşurate respectă specificaţiile tehnice, acest lucru nu înseamnă că proiectul este desfăşurat corect (un produs poate fi executat corect din punct de vedere tehnologic, şi cu toate acestea poate să nu întregistreze succes pe piaţă).

11.Strategia selectată este corectă?

Această întrebare se justifică prin faptul că dificultăţile de implementare pot fi cauzate de o strategie greşită. Dacă stregia este greşită se reia parcurgerea modificării de la pasul 4, trecându-se la selectarea unei alte strategii.

12.Planul este corect? 8

Dacă răspunsul la întrebare este nu, atunci trebuie să aducem modificări planului de implementare. Dacă răspunsul este da şi cu toate acestea prevederile planului nu sunt respectate, trebuie identificată cauza. Una din cauzele frecvente ale nerespectării planului este insuficienţa resurselor alocate. Într-un astfel de caz trebuie să se aloce resurse suplimentare, fie să se aducă modificări planului proiectului.

13.Toate sarcinile au fost finalizate?Acest pas are ca scop urmărirea progreselor înregistrate în activitatea de execuţie şi în adoptarea măsurilor necesare de execuţie. Dacă răspunsul este da se poate trece la pasul următor.

14.Analiza post implementareÎnainte de închiderea proiectului trebuie să se realizeze o analiză. Scopul este de a determina ce activităţi s-au desfăşurat bine, dar şi ce activităţi se puteau perfecţiona pentru ca pe baza concluziilor obţinute să se aducă îmbunătăţiri proiectelor viitoare.

15.Finalizarea proiectului Se întocmeşte un raport final, se centralizează şi arhivează documentele legate de proiect, după care proiectul este considerat terminat.

9

CAPITOLUL 2 FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE 2007-2013

2.1. Principalele fonduri structurale şi de coeziune

Fondurile structurale şi de coeziune sunt generic, a doua investiţie ca pondere, după Politica Agricolă Comună, din bugetul UE.

Pentru anul 2007, bugetul Comisiei Europene alocă o pondere mai mare obiectivelor coeziune economică şi socială, precum şi creşterea competitivităţii economice (43 la sută) decât sectorului agricultură (34 la sută) care a fost – ca pondere - cea mai mare investiţie din bugetul UE pentru o lungă perioadă de timp. În 2006, bugetul Uniunii a alocat 39 la sută pentru competitivitatea economică şi coeziune, faţă de 36 la sută pentru agricultură.

Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumentele financiare prin care UE acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Fondurile structurale şi de coeziune cuprind:- Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informaţională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie etc.;- Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

Prin Fondul de Coeziune (FC) se finanţează proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţirea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

Fondul Social European (FSE) este implementat în conformitate cu Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi se concentrează pe patru domenii principale: creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, îmbunătăţirea accesului la ocupare şi participare pe piaţa muncii, îmbunătăţirea nivelului de incluziune socială prin combaterea discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate, precum şi promovarea parteneriatului pentru reformă în domeniile ocupării şi ale incluziunii. Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul Social European (FSE) şi abrogă Regulamentul nr. 1784/1999.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), deşi funcţionează într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din aceasta categorie. Aceste fonduri sunt gestionate de

10

Ministerul Agriculturii. Separat, pentru sectorul agricol, UE acordă sprijin şi prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare diferite de FEADR şi FEP.

La începutul anului 2008, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru Pescuit al României pentru perioada 2007-2013. Cheltuiala publică totală eligibilă a programului este de 307,6 milioane de euro, din care asistenţa UE prin Fondul European pentru Pescuit (FEP) este de 230,7 milioane de euro. Programul se aplică pe întreg teritoriul României, care este desemnat în totalitate regiune de convergenţă. Investiţia UE vizează creşterea competitivităţii sectorului pescăresc, precum şi încurajarea creării de noi locuri de muncă şi dezvoltarea sectorului de acvacultură.

Axe prioritare ale Programul Operaţional pentru Pescuit al României sunt:Axa prioritară 1: Adaptarea flotei de pescuit comunitare. Această axă prioritară urmăreşte promovarea unor activităţi pescăreşti profitabile şi durabile în zonele maritime. În acest context, programul promovează competitivitatea flotei de pescuit româneşti prin modernizarea şi adaptarea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în vederea îmbunătăţirii siguranţei pe mare, a selectivităţii uneltelor de pescuit şi a condiţiilor de muncă. Axa prioritară 2: Acvacultură, pescuit în ape interioare, prelucrarea şi comercializarea produselor din pescuit şi acvacultură. Obiectivul acestei axe este de a promova competitivitatea şi profitabilitatea în sectoarele de acvacultură, de prelucrare a peştelui, precum şi de comercializare şi de pescuit în ape interioare. Măsurile se referă, în principal, la îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi a calităţii produselor pescăreşti, la dezvoltarea şi introducerea de metode noi, inovatoare şi prietenoase faţă de mediul înconjurător. Diversificarea către noi specii de peşte şi producţia de peşte de calitate superioară şi cu valoare ridicată sunt, de asemenea, promovate. Axa prioritară 3: Măsuri de interes colectiv. Această axă sprijină măsuri de interes colectiv, cu un domeniu de aplicare mai larg decât măsurile luate în mod obişnuit de către întreprinderile private şi care ajută la atingerea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Această axă urmăreşte modernizarea porturilor existente, utilizate pentru debarcarea capturilor, restructurarea organizaţiilor de producători şi îmbunătăţirea aptitudinilor profesionale. Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti. Principalul obiectiv al acestei axe este de a ajuta comunităţile de pescari să îşi diversifice activităţile economice şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii în zonele pescăreşti. Delta Dunării este considerată o potenţială zonă de intervenţie a FEP, precum şi alte zone, situate de-a lungul coastei Mării Negre. Axa prioritară 5: Asistenţa tehnică. Sprijinul acordat prin această axă are în vedere dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor româneşti şi garantarea unei funcţionări eficiente a sistemului de gestiune, control şi monitorizare, precum şi garantarea unei implementări corespunzatoare a programului.

Regulamentul privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) defineşte rolul FEDR şi domeniile de intervenţie, precum promovarea investiţiilor

11

publice şi private, care contribuie la reducerea disparităţilor regionale în cadrul Uniunii. FEDR susţine programe care vizează dezvoltarea regională, progresul economic, creşterea competitivităţii şi cooperarea teritorială. Priorităţile de finanţare includ cercetarea, inovarea, protecţia mediului şi prevenirea riscurilor, dar şi investiţiile în infrastructură (în regiunile cel mai puţin dezvoltate). Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 5 iulie 2006, conţine prevederile referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi abrogă Regulamentul 1783/1999.

Fondul de Coeziune (FC) susţine măsurile din domeniul protecţiei mediului şi al reţelelor pan-europene de transport. Fondul este deschis accesului statelor membre al căror venit naţional brut este mai mic de 90 la sută din media comunitară, respectiv noile state membre, Grecia şi Portugalia. Spania este eligibilă pentru finanţări din Fondul de Coeziune în regim de tranziţie. În perioada 2007-2013, FC susţine alături de FEDR mai degrabă programe multi-anuale de investiţii gestionate în mod descentralizat, decât proiecte individuale care necesita aprobarea Comisiei Europene. Regulamentul Consiliului nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006 defineşte condiţiile de înfiinţare şi funcţionare ale Fondului de Coeziune şi abrogă Regulamentul nr. 1164/94.

Cel de al cincilea Regulament introduce Gruparea Europeană pentru Cooperare Teritorială (EGTC), al cărui scop este acela de a facilita cooperarea trans-frontalieră, trans-naţională şi/sau inter-regională, între regiuni şi autorităţi locale. Regulamentul nr. 1082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 5 iulie 2006,  constituie baza legală a înfiinţării unei Grupări Europene pentru Cooperare Teritorială (EGTC).

Toate cele 5 instrumente sus-menţionate - FC, FSE, FEADR, FEP şi ECGT - finanţează proiecte de dezvoltare, similare celor din perioada de pre-aderare, cum au fost PHARE, ISPA şi SAPARD, dar având, evident, o anvergură financiară mult mai mare. Fondurile structurale sunt diferite faţă de cele pre-aderare. În primul rând, responsabilitatea pentru managementul lor revine 100 la sută autorităţilor române, în timp ce la PHARE, ISPA şi SAPARD, Comisia Europeană avea un rol preponderent. Printre principalele diferenţe faţă de fondurile de pre-aderare se numără:

Alocare pe programe multianuale (7 ani) : spre deosebire de fondurile de pre-aderare, Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) nu finanţează proiecte individuale, ci, programe de dezvoltare multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană. Alocarea lor se face pe baza principiului programării, ce implică diagnosticarea situaţiei existente, formularea unei strategii multianuale integrate şi coerente şi definirea de obiective concrete care să fie atinse. Perioada curentă de programare este 2007-2013. Management descentralizat (naţional) al fondurilor : FSC sunt principalele instrumente ale Uniunii Europene, destinate promovării coeziunii economice şi sociale, precum şi a solidarităţii. Statele Membre poartă principala responsabilitate pentru dezvoltarea zonelor lor aflate în dificultate, Uniunea  ajutându-le să atingă rezultate mai bune decât dacă ar acţiona pe cont propriu.

12

Responsabilitatea managementului FSC aparţine statelor membre, Comisia asigurând doar controlul ex-post. Mai mult, în timp ce priorităţile principale ale unui program de dezvoltare sunt definite în cooperare cu Comisia, selecţia şi managementul proiectelor sunt în responsabilitatea autorităţilor naţionale şi regionale. Responsabilitatea elaborării şi gestionării Programelor Operaţionale aparţine instituţiilor desemnate ca Autorităţi de Management, chiar dacă o parte din atribuţiile lor pot fi delegate Organismelor Intermediare.

2.2. Necesitatea finanţării prin fondurile Uniunii Europene-politica de dezvoltare

Politica de dezvoltare regională este o politică cheie a Uniunii Europene care se bazează pe principiul solidarităţii financiare, oferind sprijin statelor şi regiunilor mai puţin dezvoltate, sau care se confruntă cu dificultăţi structurale, în scopul creării de locuri de muncă şi creşterii competitivităţii.

În 1957, când se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunităţii Economice Europene, disparităţile regionale între statele semnatare nu erau semnificative. Totuşi, atât în preambul, cât şi în art. 2 se stipula necesitatea asigurării unei dezvoltări armonioase şi echilibrate la nivelul întregii Comunităţi, prin reducerea diferenţelor de dezvoltare dintre regiuni. Cu toate acestea nu exista nici o dispoziţie specifică referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare regională la nivel comunitar.

Abia în 1975 apar primele semne ale unei abordări a problemelor regionale la nivelul Comunităţii Europene prin înfiinţarea Fondului European pentru Dezvoltare Regională.În preambulul regulamentului de constituire al acestui fond (724/1975) este menţionată dorinţa de a găsi soluţii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, în special a celor rezultate din preponderenţa activităţilor agricole, a restructurărilor industriale şi a şomajului structural. Începând cu anul 1980, aceasta politică a devenit una dintre politicile cheie ale UE.

Politica de dezvoltare regională şi conceptul de Coeziune economică şi socială aveau să se impună abia prin semnarea Actului Unic European în 1988 când sunt recunoscute disparităţile privind nivelurile de dezvoltare ale Statelor Membre şi se conştientizează necesitatea unei politici care să sprijine dezvoltarea echilibrată a acestora. In acelaşi an sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale, care de fapt reunesc sub o singură titulatură fondurile europene deja existente, care să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor comunităţii europene.

Acest deziderat a fost introdus şi în Tratatul Uniunii Europene (1992), prin Titlul XVII care defineşte obiectivul politicii de coeziune economică şi socială : «reducereadisparităţilor existente între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor mai puţin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a regiunilor rurale».

Creşterea importanţei politicii regionale a UE a fost determinată în mod special de creşterea bugetului alocat Fondurilor Structurale (circa 213 miliarde euro în anul 1999).

13

Politica regională a UE s-a construit în jurul conceptului de coeziune economică şi socială. Acest concept vizează reducerea disparităţilor în nivelul de dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor rămase în urmă şi diminuarea discrepanţelor care le separă de regiunile dezvoltate ale UE. Această politică este înainte de orice o politică a solidarităţii. Ea se bazează pe solidaritatea financiară a Statelor Membre şi, ca urmare, o parte substanţială a contribuţiei acestora la bugetul Comunităţii – peste o treime – este îndreptată către regiunile mai puţin prospere şi grupurile sociale dezavantajate.

Începând cu anul 2000, politica regională europeană a contribuit activ la dezvoltarea economică a ţărilor care şi-au manifestat intenţia de a adera la UE. In ţările Central şi Est – Europene au fost implementate măsuri în domeniul dezvoltării activităţilor productive, prin încurajarea creării de noi IMM, în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, îndeosebi al infrastructurii de afaceri. Intre aceste măsuri, un loc important a revenit celor din domeniul dezvoltării resurselor umane.

Pentru perioada 2000-2006, politica regională a UE a suferit anumite modificări:ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat, parteneriatul întreactorii implicaţi în dezvoltarea regională s-a lărgit. Pentru implementarea măsurilor de politică regională, Statele Membre, autorităţile locale şi Comisia Europeană lucrează împreună. Autorităţile naţionale definesc strategiile de dezvoltare şi le implementează, iar Comisia Europeană asigură armonizarea strategiilor regionale cu Strategia generală a Comunităţii, monitorizează şi controlează cheltuielile făcute din fondurile Comunităţii.

In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea :”Europa trebuie să îşi crească competitivitatea, să-şi mărească potenţialul de producţie şi productivitatea şi să întărească coeziunea economică şi socială, punând accent pe cunoaştere, inovare şi optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea acestor obiective Uniunea Europeană trebuie să-şi mobilizeze toate resursele – naţionale şi comunitare - inclusiv cele ale politicii de coeziune.”In urma acestor concluzii ale şefilor de stat a celor 25 de State Membre, s-a stabilit capolitica de coeziune să stea în slujba atingerii obiectivelor strategiei de la Lisabona.

Astfel în perioada de programare 2007-2013, politica regională a UE contribuie la realizarea obiectivelor strategiei de la Lisabona, priorităţile concentrându-se pe sectoare care contribuie la creşterea competitivităţii UE. S-a redus şi numărul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune, precum şi numărul iniţiativelor comunitare, care în mare parte au fost încorporate în cadrul noilor obiective.

Uniunea Europeană urmăreşte, de fapt, ca dimensiunea strategică a politicii de coeziune să fie întărită astfel încât politicile comunitare să fie mai bine integrate în programele naţionale şi/sau regionale de dezvoltare şi, de asemenea, să crească sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership).

Principalele modificări pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numărului instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proporţionalităţii va reduce birocraţia, numărul documentele de programare a scăzut de la trei la două, se vor

14

aplica reguli naţionale privind eligibilitatea cheltuielilor, iar statele membre şi regiunile vor avea responsabilităţi sporite în gestionarea fondurilor.

In contextul aderării la Uniunea Europeană, politica de dezvoltare regională reprezintă un capitol esenţial din aquis-ul comunitar, respectiv Capitolului 21 “Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale”.In perioada 1998 – 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea Europeană şi aProgramului Naţional de Aderare la UE, în România s-a creat cadrul legal şi structurile instituţionale, la nivel central şi regional, necesare implementării unei politici integrate de dezvoltare regională, ca mijloc de sprijinire a potenţialului economic şi social indigen, prin cooperarea autorităţilor naţionale, regionale şi locale şi beneficiind de suportul financiar al Guvernului şi Comisiei Europene.

Acest nou tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara noastră care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale .

Promovarea propriilor politici de dezvoltare regională, de către autorităţile administraţiei publice locale, dar şi de structurile regionale porneşte de la premisa că nimeni nu poate cunoaşte mai bine necesităţile reale ale acestor colectivităţi, decât ele însele şi cei aleşi să-i reprezinte.

Conceptul care stă la baza acestei politici în România, a fost creat în urma unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, finalizate în cadrul unui document intitulat „Carta Verde a dezvoltării regionale în România”.Politica regională în România are la bază măsuri planificate şi promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi sau publici) de la nivel regional şi local, în scopul asigurării unei dezvoltări economice şi sociale susţinute şi dinamice, prin utilizarea eficientă a resurselor locale şi regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale.Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regională întăreşte rolul şi responsabilităţile administraţiei publice locale şi a organismelor regionale în dezvoltarea economică şi socială a fiecărei localităţi în parte, precum şi a regiunilor de dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicării instituţiilor guvernamentale în astfel de activităţi. Astfel, politica de dezvoltare regională devine o componentă esenţială a autonomiei locale.

România va primi, în perioada 2007-2013, de la UE, fonduri structurale şi de coeziune în valoare de 19,7 miliarde de euro. Banii vor fi alocaţi proiectelor din domeniul infrastructurii de bază (60 la sută din suma totală), competitivităţii economice (15 la sută), capitalului uman (20 la sută) şi capacităţii administrative (5 la sută). România va trebui să folosească aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standarde europene", în domenii cheie precum transportul, formarea profesională, mediul, domeniul energetic, cercetarea, societatea informaţională sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al dezvoltării economice. După datele furnizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, suma totală care a fost plătită de România la bugetul eurpean în 2007 a fost de 3,97 miliarde de

15

lei (1,2 miliarde de euro). Potrivit proiectului de buget pe 2008, contribuţia ţării noastre la bugetul comunitar este de 4,23 miliarde lei.

2.3. Programele operaţionale sectoriale

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL –CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE PREZENTARE GENERALĂ

(POS CCE)

Programul Operaţional Sectorial "Creşterea competitivităţii economice" reprezintă unul dintre principalele instrumente pentru realizarea primei priorităţi tematice a Planului Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere

Obiectivul general al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE. Ţinta este o creştere medie anuală a productivităţii de cca. 5,5 % până în 2015. Aceasta va permite României să atingă un nivel al PIB per capita de aproximativ 55% din media UE-27.

Obiective specifice:Consolidarea şi dezvoltarea în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile a

sectorului productiv. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizării şi inovării întreprinderilor existente şi crearea unora noi, în special IMM-uri, în sectoarele productive şi al serviciilor pentru afaceri.Valorificarea şi calitatea echipamentelor de producţie, lărgirea bazei de producţie, inovarea proceselor de producţie şi a echipamentelor şi sprijinirea adoptării standardelor internaţionale conduc la creşterea gamei de produse. Creşterea ofertei de consultanţă specializată şi sprijinul internaţionalizării contribuie la procesul de creştere a cotei de piaţă. Constituirea unui mediu favorabil dezvoltării intreprinderilor. Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil dezvoltării antreprenoriatului, prin reducerea constrângerilor în domeniile de eşec al pieţei (market failure) - acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile şi serviciile de afaceri - pentru crearea de noi întreprinderi şi pentru dezvoltarea celor existente.Realizarea acestor două obiective poate fi cuantificată prin "creşterea contribuţiei IMM la PIB" cu 20% în 2015. Creşterea capacităţii C&D şi stimularea cooperării între instituţii de CDI şi sectorul productiv.

Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau în finanţarea proiectelor de CD, care va genera rezultate aplicabile direct în economie, modernizarea şi dezvoltarea capacităţii şi infrastructurii CDI, creşterea calităţii şi diversificarea ofertei de servicii inovative, stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.Realizarea acestui obiectiv va contribui la creşterea valorii cheltuielilor totale de CD(GERD) până la 3% din PIB în 2015.

Valorificarea potenţialului TIC (tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor) şi aplicarea acestora în sectorul public şi cel privat.

16

Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate şi de know how şi îmbunătăţirea infrastructurii, în special în domeniile de eşec al pieţei. Scopul este acela de promovare a introducerii inovării în sectorul productiv, în procesele administrative, în viaţa cotidiană şi de dezvoltarea a pieţei pentru o nouă generaţie de produse şi servicii.Ţinta este de creştere a gradului de penetrare a serviciilor de Internet de la 52% în 2003 la 70% în 2015.

Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic prin: reducerea intensităţii energetice, pe baza implementării în sectorul energetic a unor tehnologii noi cu randament ridicat; creşterea eficienţei energetice pe tot ciclul producţie distribuţie- consum; mărirea ponderii energiei din surse regenerabile.

Planul Financiar al Programului Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE))

Contribuţia FEDR la POS CCE este de 2,554 milioane euro, reprezentând aproximativ 65.19% din bugetul total. Contribuţia estimată a UE la POS CCE 2007-2013

Contribuţia estimată a UE la POS CCE 2007-2013 (milioane euro)Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013

FEDR 170,4 194,8 364,9 485,6 507,2 435,8 395,2 2.554,2

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL Mediu - PREZENTARE GENERALĂ ( POS Mediu)

Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi Romania cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului "poluatorul plăteşte".Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbarilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

17

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Planul Financiar al - Programului Operaţional Sectorial de Mediu (POS-Mediu)Planul financiar al POS Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu planul financiar al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă al României pentru perioada 2007 - 2013. În conformitate cu articolul 34, paragraful 3 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006, pentru finanţarea POS Mediu se va utiliza atât Fondul de Coeziune, cât şi Fondul European de Dezvoltare Regională.Luând în considerare axele prioritare ale Programului Operaţional Sectorial de Mediu, alocarea financiară combină două abordări:• Abordarea de sus în jos rezultată din evaluarea obiectivelor naţionale de mediu conform Tratatului de Aderare la UE, evaluare realizată de către MMDD cu sprijin extern;• Abordarea de jos în sus rezultată din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea de Management pentru POS Mediu de la nivel regional şi local, cât şi a proiectelor care au fost pregătite din fonduri ISPA.POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operaţionale dezvoltate în cadrulCNSR.Contribuţia UE la POS mediu reprezintă cca 23,5% din totalul fondurilor structurale alocate României în cadrul Obiectivului "Convergenţa" şi fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingând cca 4,512miliarde Euro. împreună cu POS Transport, POS Mediu beneficiază de o alocare din FEDR si FC.După cum este prezentat în tabelul de mai jos, FEDR va contribui la atingerea obiectivelor de mediu cu 1,236 miliarde Euro (27,4% din totalul contribuţiei comunitare la POS Mediu), iar FC cu aproximativ 3,275 miliarde Euro (72,6%). Se adaugă o contribuţie naţională de cca 1,098 miliarde Euro.

Contribuţia estimată a UE la POS-Mediu 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 FEDR 50,5 117,9 149,0 168,6 206,3 252,4 291,6 1.236,6 FC 221,7 319,3 429,4 514,6 554,8 596,3 639,3 3.275,8

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE - PREZENTARE GENERALĂ (POS-DRU)

Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite pentru participarea viitoare a 1.650.000 depersoane pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

18

Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională iniţiala şi continuă, inclusiv a învăţământului superior şi a cercetării;

Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;

Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii; Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile, inclusive; Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în

zonele rurale; Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare; Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile. Intervenţia FSE în România va sprijini atingerea obiectivului general privind

creşterea economică şi crearea locurilor de muncă mai multe şi mai bune şi a obiectivelor specifice din domeniul dezvoltării resurselor umane, contribuind în mod real la implementarea Strategiei Europene de Ocupare.

Planul Financiar al - Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU)

Alocarea FSE pentru POS DRU este 3.476 milioane euro, reprezentând 85% din valoarea totală a Programului. Contribuţia naţională este estimată la 613 milioane euro.Axele prioritare stabilite pentru dezvoltarea resurselor umane în România sunt susţinute de alocările financiare propuse, ceea ce indică importanţa acordată fiecăruia dintre cele trei mari domenii de intervenţie ale FSE in POS DRU al României:1. Promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a adaptabilităţii forţei de muncă şi aîntreprinderilor (AP 2 si 3), cu o pondere în alocarea financiară de 38,37%;2. Promovarea măsurilor active de ocupare pentru populaţia inactivă, în special pentru persoanele care trăiesc din agricultura de subzistenţă, tinerii şomeri şi şomerii de lungă durată, precum şi integrarea pe piaţa muncii şi incluziunea socială a grupurilor vulnerabile (AP 4, 5 si 6): 34,21%;3. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere, având ca obiectiv modernizarea sistemului educaţional şi de formare profesională iniţială şi continuă, inclusiv sprijinirea educaţiei universitare şi cercetării (AP 1): 23,55%.Alocarea anuală a fondurilor UE (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 FSE 221,9 330,1 452,5 538,4 595,5 666,5 679,8 3.476,1

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREACAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE - PREZENTARE GENERALĂ

(POS-DCA)

19

Obiectivul general este acela de creştere a eficienţei administraţiei publice, în beneficiul socio-economic al societăţii româneşti.Obiective specifice :

Îmbunătăţirea managementului ciclului de politici publice; Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor.

Planul Financiar al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (POS-DCA)

POS DCA a fost elaborat în baza unei alocări de aproximativ 208 mil. euro din finanţarea totală a FSE.Se estimează că majoritatea beneficiarilor asistenţei financiare vor fi instituţiile publice (ministerele şi autorităţile publice locale) astfel încât co-finanţarea naţională va proveni din surse publice.Alocarea propusă, prin FSE, este de repartizată pe axele prioritare, după cum urmează • Axa Prioritară 1: 56%• Axa Prioritară 2: 40% • Axa Prioritară 3: 4%

Contribuţia estimată a UE la POST 2007-2013 (milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 FSE 20,1 28,1 40,8 41,6 29,8 24,6 22,7 208,0

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL - TRANSPORT -PREZENTARE GENERALĂ (POSTRANSP)

Obiectivul global al programului este de a promova un sistem sustenabil de transport în România, care va facilita transportul în siguranţă, rapid şi eficient al persoanelor şi bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât la nivel naţional cât şi European şi internaţional.Obiective specifice:

Promovarea circulaţiei internaţionale şi de tranzit a persoanelor şi bunurilor în România prin asigurarea de conexiuni eficiente pentru portul Constanţa, precum şi pentru tranzitul de persoane dinspre EU către Sud, prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor TEN-T relevante, aplicând principiile de protecţie a mediului necesare.

Promovarea circulaţiei eficiente a persoanelor şi bunurilor între regiunile României şi

transferul acestora din interiorul ţării către axele prioritare prin modernizarea şi dezvoltarea reţelelor naţionale şi TEN-T, potrivit cu principiile dezvoltării sustenabile.

Promovarea dezvoltării unui sistem de transport modal echilibrat, bazat pe respectarea avantajului competitive al fiecărui tip de transport, prin încurajarea dezvoltării transportului feroviar al celui naval şi al celui inter-modal.

20

Promovarea dezvoltării durabile, cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei acestuia.

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂPREZENTARE GENERALĂ (PNDR)

Obiectiv general: creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală.Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic, precum şi să promovezeinovaţia, prin:a) Modernizarea exploataţiilor agricole;b) Ameliorarea valorii economice a pădurilor;c) Creşterea valorii adaugate a produselor agricole şi forestiere;d) Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee şi tehnologii în sectorul agricol, alimentar şi forestier;e) Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurilor necesare evoluţiei şi adaptării sectoarelor agricol şi forestier;f) Reconstituirea potenţialului de producţie agricolă afectat de catastrofe naturale şi instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare.Măsuri menite să amelioreze calitatea producţiei şi a produselor:a) Ajutând agricultorii să se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislaţia comunitară;b) Încurajând agricultorii să participe la sistemele de calitate alimentară;c) Sprijinind grupurile de producători în activităţile lor de informare şi promovare pentru produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentară.

21

CAPITOLUL 3 PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

3.1. Definirea şi scopul programului operaţional regional

Programul operaţional regional - POR este unul dintre Programele Operationale româneşti convenite cu Uniunea Europeană, şi reprezintă un instrument important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.Obiectivul general al POR constă în “sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică”. POR urmăreşte reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.Programul Operaţional Regional acoperă şase arii principale, denumite “Axe prioritare”.Fiecare dintre aceste şase axe prioritare tematice este divizată în secţiuni mult mai specifice, denumite Domenii cheie de intervenţie.Apelurile pentru propuneri de proiecte vor fi lansate în mod regulat, pentru fiecare dintre domeniile cheie de intervenţie. Se finanţează doar proiectele eligibile ale respectivului domeniu cheie de intervenţie.

Planul Financiar al Programului Operaţional Regional (POR)Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, România va beneficia potenţial de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. Din această sumă, 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Operaţional Regional (POR).Sursele de finanţare a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice naţionale (657,56 milioane euro) şi fonduri private estimate (184,76 milioane de euro).

Contribuţia FEDR la POR, repartizată pe ani(milioane euro)

Fond 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 - 2013 FEDR 330,1 404,1 441,1 523,7 556,7 663,8 806,2 3.726,0

Contribuţia maximă a FEDR la finanţarea Programului Operational Regional poate fi de maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile.Conform estimărilor, resursele FEDR vor acoperi 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale POR, cofinanţarea publică naţională fiind de 15%.

22

3.2. Axele prioritare

Axele prioritare ale programului operaţional regional(POR)Fiecare axă prioritară are alocat un buget prestabilit. Axele prioritare ale ProgramuluiOperaţional Regional sunt prezentate mai jos:Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere (30% din bugetul alocat POR) – Sprijin pentru dezvoltarea oraselor în vederea cresterii calităţii vieţii locuitorilor şi crearea de noi locuri de muncă.Domenii de intervenţie:1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană;1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale;Axa Prioritara 2: îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport (20,35% din bugetul alocat POR) - Sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judetene, străzi urbane, inclusiv a şoselelor de centură.Domenii de intervenţie:2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judetene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea soselelor de centură.Axa Prioritara 3: îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) –Sprijin pentru îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate şi siguranţa publică în situaţii de urgenţă; modernizarea infrastructurii educaţionale.Domenii de intervenţie:3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie în situaţii de urgenţă;3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă;Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR) - Finanţare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea microîntreprinderilor.Domenii de intervenţie:4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor;4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante şi neutilizate şi pregatirea pentru noi activităţi;4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) - Sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, modernizarea infrastructurii turistice; îmbunătăţirea calităţii infrastructurii din zonele naturale care ar putea atrage turişti.

23

Domenii de intervenţie:5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe;5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic;5.3 Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor Romaniei ca destinaţii turistice.Axa Prioritara 6: Asistenţa tehnică (2,65% din bugetul alocat POR)-Sprijin pentru implementarea transparentă şi eficientă a Programului Operaţional Regional.Domenii de intervenţie:6.1 Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional;6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate şi informare privind Programul Operaţional Regional;

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL –CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE axe prioritare (POS CCE)

Axa 1: Un sistem inovativ de producţieObiective:Consolidarea şi dezvoltarea sustenabilă a sectorului productiv;Crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor.Domenii de intervenţie:Investiţii în domeniul productiv în acord cu principiile dezvoltării durabile a mediului şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM;Acces la finanţare pentru IMM-uri;Dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului.Axa 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitateObiectiv: Creşterea capacităţii de C-D, stimularea cooperării dintre instituţiile de CDI şi sectorul productiv şi creşterea accesului întreprinderilor la CDIDomenii majore de intervenţie:CD în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi (industrie) în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie;Investiţii în infrastructură de CDI şi în capacitatea administrativă corelată;Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI.Axa 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public (Programul Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE))Obiectiv: Sprijinirea competitivităţii economice şi promovarea interacţiunilor dintre sectorul public şi întreprinderi/cetăţeni prin valorificarea potenţialului TIC şi a aplicaţiilor saleDomenii majore de intervenţie:Sustinerea utilizării tehnologiei informaţiei;Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne;Dezvoltarea economiei.

24

Axa 4: Creşterea eficienţei energetice şi nivelul de securitate al alimentării cu energie, în contextul combaterii schimbării climaterice (Programul Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE))Reducerea intensităţii energetice primare pentru atingerea ţintei naţionale (reducere cu 40% faţă de 2015) şi reducerea gradului de poluare a sectorului energetic.Domenii majore de intervenţie:Energie eficientă şi sustenabilă (îmbunătăţirea eficientei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic).Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie verde.Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii alimentării cuenergie electrică.Axa 5: Asistenţa Tehnică (Programul Operaţional Sectorial - Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE))Obiectiv: De a asigura sprijinul pentru procesul de coordonare şi implementare şi pentru optimizarea finanţării comunitare şi a cofinanţării, prin:

Asigurarea calităţii şi coerenţei operaţiunilor pentru implementarea programului;

Realizarea compatibilităţii dintre proiectele realizate şi acquis-ul şi politicile UE;

Organizarea unui sistem de informare şi promovare a obiectivelor şi acţiunilor programului.

Domenii majore de intervenţie:Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POSCompetitivitate.Sprijin pentru comunicare, evaluare şi dezvoltare IT.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL Mediu - Axe prioritare ( POS Mediu)

Axa 1: Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzatăDomenii de intervenţie:Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată.Operatiuni:

Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile; Extinderea/reabilitarea retelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de

canalizare; Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor,

etc. Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie),

management şi publicitate ( inclusiv constientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale

Axa 2: Dezvoltarea sistemelor de managementul integrat al deşeurilor şi reabilitareasiturilor contaminate istoric

25

Domenii de intervenţie:Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor.Reabilitarea zonelor poluate istoricAxa 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbării climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbanăDomenii de intervenţie:Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)Operaţiuni:Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, Nox şi pulberi;

Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor; Introducerea unui sistem îmbunătăţit de contorizare; Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme ; Reabilitarea retelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv

reproiectarea reţelelor dacă acest lucru este justificat din motive de cost - eficienţă);

Asistenţa tehnică pentru pregatirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni, managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului.

Axa 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia NaturiiObiective:Conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faunăsălbatică;Asigurarea utilizării durabile a ariilor protejate, inclusiv Natura 2000.Această prioritate va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Domenii de intervenţie:Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversitatii şi Natura 2000Operatiuni:

Asistenţa pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiintifice, inventariere, cartografiere;

Instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate;

Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a

siturilor Natura 2000 (construirea de centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului - prevenirea şi controlul incendiilor, etc);

Sprijinirea biodiversităţii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi autostrăzi);

Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună;

Pregatirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştientizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000;

26

Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului .

Axa 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc (Capitolul 9 - Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS-Mediu))Obiective:Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc;Protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre.Aceasta axa prioritară va fi finanţată din Fondul de Coeziune.Domenii de intervenţie:Protecţia impotriva inundaţiilorReducerea eroziunii costiereAxa 6: Asistenţa TehnicăObiective:

Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POS Mediu;

Asigurarea de informaţii corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale POS Mediu;

Asigurarea transparenţei asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu.

Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.Domenii de intervenţie:-Sprijin pentru managementul şi evaluarea POS-Sprijin pentru informare şi publicitate.

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL – DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE – axe prioritare (POS-DRU)

Axa 1: Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştereDomenii de intervenţie:

Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate; Învăţământ superior de calitate; Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare; Calitate în FPC; Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării

Axa 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciiDomenii de intervenţie:

Tranziţia de la scoală la viaţa activă; Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a scolii; Acces şi participare la formare profesională continuă.

Axa 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilorDomenii de intervenţie:

Promovarea culturii antreprenoriale;

27

Formare profesională şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii;

Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru partenerii sociali şi societatea civilă.

Axa 4: Modernizarea serviciului public de ocupare (SPO)Domenii de intervenţie:

Întărirea capacităţii SPO de furnizare a serviciilor de ocupare; Formarea personalului propriu SPO;

Axa 5: Promovarea măsurilor active de ocupareDomenii de intervenţie:

Dezvoltarea şi implementarea masurilor active de ocupare; Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte

dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă.Axa 6: Promovarea incluziunii socialeDomenii de intervenţie:Dezvoltarea economiei sociale;

Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii; Promovarea oportunităţilor egale pe piaţa muncii; Iniţiative transnaţionale pe piata inclusivă a muncii.

Axa 7: Asistenţa tehnicăDomenii de intervenţie:Sprijin pentru implementarea, managementul general şi evaluarea POSDRU;Sprijin pentru comunicare şi promovarea POSDRU

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL - DEZVOLTAREACAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE – axe prioritare (POS-DCA)

Axa prioritara 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice.Domenii majore de intervenţie:- Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin:- Îmbunătăţirea sistemelor de raportare a performanţei;- Dezvoltarea unei culturi a evaluării la nivel central şi local.- Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionaleAxa prioritara 2: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare.Domenii majore de intervenţie:Îmbunătăţirea calitatii şi eficienţei furnizării serviciilorAxa prioritara 3: Asistenţa tehnicăDomenii majore de intervenţie:Sprijinirea strategiei de comunicare şi promovare a POS DCA.

28

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL - TRANSPORT -Axe prioritare (POSTRANSP)

Axa 1: Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului de transport, integrat în cadrul retelelor europene de transportOperaţiuni:Operaţiunea 1.1: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 7;Operaţiunea 1.2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de cale ferată de-a lungulAxei prioritare TEN-T nr. 22;Operaţiunea 1.3 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale de-a lungul Axei prioritare TEN-T nr. 18.Axa 2: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afară Axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării sustenabile a sistemului naţional de transportOperaţiuni:Operaţiunea 2.1 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale rutiere;Operaţiunea 2.2 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale feroviare şi a serviciilor oferite pasagerilor;Operaţiunea 2.3 Modernizarea şi dezvoltarea porturilor maritime şi fluviale;Operaţiunea 2.4 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aerian.Axa 3: Dezvoltarea durabilă a sectorului de Transport, la un nivel mai înalt de protecţie a mediului, a sănătăţii oamenilor şi a siguranţei pasagerilorOperaţiunea 3.1 Promovarea transportului inter-modal;Operaţiunea 3.2 îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport;Operaţiunea 3.3 Minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului.Axa 4: Asistenţa TehnicăOperaţiunea 4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementării, monitorizării şicontrolului POST;Operaţiunea 4.2 Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate privind POST.

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂAxe prioritare (PNDR)

Axa 1: Ameliorarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestierMăsuriAjutorul în favoarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier se referă la:Măsuri menite să amelioreze cunoştintele şi să consolideze potenţialul uman, prin:a) Formare profesională şi acţiuni de informare, inclusiv în ceea ce priveşte difuzareacunoştinţelor ştiinţifice şi a practicilor inovatoare pentru persoanele active în sectorulagricol, alimentar şi forestier;b) Instalarea tinerilor agricultori;c) Pensionarea anticipată a agricultorilor şi a lucrătorilor agricoli;d) Utilizarea serviciilor de consiliere de către agricultori şi silvicultori;

29

e) Instituirea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricolă, pentru înlocuirea în exploataţie şi de consiliere agricolă, precum şi a unor servicii de consiliere în sectorul forestier;Axa 2: Ameliorarea mediului şi a spaţiului ruralMăsuriAjutorul prevăzut în prezenta secţiune se referă la:Măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor agricole, graţie:a) Plăţilor destinate agricultorilor din zonele montane care urmăresc să compensezehandicapurile naturale;b) Plăţilor destinate agricultorilor din zonele care prezintă handicapuri, altele decât zonele montane;c) Plăţilor Natura 2000 şi plăţilor aferente Directivei 2000/60/CE;d) Plăţilor pentru agromediu;e) Plăţilor în favoarea bunăstării animalelor;f) Unui ajutor pentru investiţiile neproductive;Măsurile axate pe utilizarea durabilă a terenurilor forestiere, graţie:a) Unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor agricole;b) Unui ajutor pentru prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole;c) Unui ajutor pentru prima împădurire a terenurilor neagricole;d) Plăţilor Natura 2000;e) Plăţilor pentru silvo-mediu;f) Unui ajutor pentru reconstituirea potenţialului forestier şi adoptarea unor măsuri deprevenire;g) Unui ajutor pentru investiţiile neproductive.Axa 3: Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei ruraleMăsuri menite să diversifice economia rurală, în special:a) Diversificarea spre activităţi neagricole;b) Ajutorul pentru înfiinţarea şi dezvoltarea microintreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării tesutului economic;c) Promovarea activităţilor turistice;Măsuri menite să amelioreze calitatea vieţii în mediul rural, în special:a) Servicii de bază pentru economie şi pentru populaţia rurală;b) Renovarea şi dezvoltarea satelor;c) Conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului rural;O măsură menită să asigure formarea şi informarea agenţilor economici din domeniile care intră sub incidenta axei 3.Axa 4: LeaderAbordarea Leader cuprinde cel puţin următoarele elemente:Strategii locale de dezvoltare pe zone, concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional;Parteneriate public-privat la nivel local, denumite în continuare "grupuri de acţiune locală";O abordare ascendentă cu o putere decizională pentru grupurile de acţiune locală în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare;O concepţie şi o punere în aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interacţiunea dintre agenţii şi proiectele din diverse sectoare ale economiei locale;

30

Punerea în aplicare a unor abordări inovatoare;Punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare;Interconectarea parteneriatelor locale.Ajutorul acordat în cadrul axei Leader are ca obiect:Punerea în aplicare a strategiilor locale de dezvoltare, în scopul realizării obiectivelor a cel putin uneia dintre celelalte trei axe definite la secţiunile 1, 2 si 3;Punerea în aplicare a proiectelor de cooperare pentru realizarea obiectivelor menţionate la punctul 1;Funcţionarea grupului de acţiune locală, dobândirea de competenţe, precum şi acţiuni de animare pe teritoriu.

3.3. Axa prioritară 3

Axa prioritara 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) –Sprijin pentru îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor sociale, de sănătate şi siguranţa publică în situaţii de urgenţă; modernizarea infrastructurii educaţionale.

Domenii de intervenţie:3.1 Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate;Operaţiuni orientative:- Reabilitarea, modernizarea şi echiparea spitalelor judetene.- Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriilor din spitale şi de specialitate Valoarea proiectului: 200.000 – 25.000.000 EuroBeneficiari: Autorităţi ale administratiei publice locale.Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibileContribuţia naţională - buget de stat: 13%- buget local: 2%Activităţi eligibile

reabilitare, modernizare clădiri; reabilitarea , modernizarea utilităţilor generale şi specifice; facilitati de acces pentru persoane cu dizabilităţi fizice; achiziţionare echipamente.

Lista cheltuielilor eligibile cheltuieli cu achiziţionarea terenului max. 10% din valoarea eligibilă a

proiectului şi amenajarea terenului cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică cheltuieli pentru investiţia de bază alte cheltuieli organizare de şantier; lucrări de construcţii şi instalaţii aferente

organizării de santier; cheltuieli conexe organizării de santier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse şi neprevăzute

cheltuieli aferente implementării programului

31

3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale;Operatiuni orientative:

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centrele sociale;

Reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre rezidenţiale.

Valoarea proiectului: 200.000 – 1.000.000 EuroBeneficiari:- Autorităţi ale administraţiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de servicii sociale: furnizori publici/ONG-uri, acreditaţi în conditiile legii, care activează în comunitatea respectivă;- Furnizorii de servicii sociale: furnizori publici/ONG-uri, acreditaţi în condiţiile legii, care activează în comunitatea respectivă.Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibileContribuţia naţională - buget de stat: 13%- buget local: 2%Activităţi eligibile

reabilitarea/ modernizarea clădirilor centrelor; modernizarea utilitatilor generale şi specifice ale centrelor sociale şi

rezidenţiale; facilitati de acces pentru persoane cu dizabilităţi; dotare cu echipamente adaptate situaţiei beneficiarilor de servicii oferite de

centre, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi.Lista cheltuielilor eligibile

cheltuieli pentru achiziţionarea max. 10% din valoarea eligibilă a terenului şi amenajarea terenului

cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică cheltuieli pentru investiţia de bază alte cheltuieli organizare de şantier; lucrări de construcţii şi instalaţii aferente

organizării de şantier; cheltuieli conexe organizării de şantier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse şi neprevăzute

cheltuieli aferente implementării programului

3.3 Îmbunătăţirea dotarii cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;Operaţiuni orientative:

Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă

Valoarea proiectului: 3.000.000 – 15.000.000 EuroBeneficiari:

Consiliile judeţene desemnate - prin „Actul de asociere/parteneriat” între toate consiliile judeţene ale unei regiuni - sa depună proiectele regionale integrate - din regiunile de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Nord-Vest, Centru;

32

Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru regiunea Bucureşti-Ilfov.

Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibileContribuţia naţională - buget de stat: 13%- buget local: 2%Activităţi eligibile- achiziţionare vehicule şi alte echipamente specifice pentru bazele operaţionale regionale şi judeţene, pentru intervenţii în situaţii de urgenţăLista cheltuielilor eligibile

cheltuieli pentru investiţia de bază cheltuieli aferente implementării programului

3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaţionale, infrastructurii educaţionale preuniversitare şi a celei pentru formare profesională continuă;Operaţiuni orientative:- Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea infrastructurii şcolare din învăţământul obligatoriu - Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic CIPT - Reabilitarea/ modernizarea/ dotarea campusurilor universitare- Reabilitarea / modernizarea / echiparea Instituţiilor de Formare Profesională ContinuăValoarea proiectului: 150.000 – 20.000.000 EuroBeneficiari:- Autorităţi ale administraţiei publice locale: Judeţene – pentru învăţământul special;Municipale/ orăşeneşti/ comunale – pentru învăţământul obligatoriu şi pentru CIPT;- Universităţi – pentru campusurile universitare;- Agentia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă ;- Agentiile Judetene pentru Ocuparea Forţei de Muncă;- Centre Regionale de Formare Profesională a Adulţilor – ANOFM;- Centrele de formare profesională - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;Dimensiune grant: maxim 85% din costurile eligibileContribuţia naţională - buget de stat: 13%- buget local: 2%Activităţi eligibile- reconstrucţia, extinderea, consolidarea de clădiri toate tipurile de infrastructură pentru învăţământul obligatoriu, exceptând CIPT ;- construcţia, consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor localizate în cadrul CIPT;- dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT şi dotări specifice spaţiilor de rezidenţă;

33

- reabilitarea, consolidarea, modernizarea şi dotarea clădirilor şi terenurilor din campusurile universitare;- reabilitarea, consolidarea clădirilor instituţiilor de formare profesională continuă;- modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale pentru persoanele cu dizabilităţi, pentru toate tipurile de infrastructură;Lista cheltuielilor eligibile- cheltuieli pentru achiziţionarea terenului max. 10% din valoarea eligibilă a proiectului şi amenajarea terenului- cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului- cheltuieli pentru proiectare şi asistenţa tehnică- cheltuieli pentru investiţia de bază- alte cheltuieli organizare de şantier; lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier; cheltuieli conexe organizării de şantier; comisioane, taxe, cote legale; cheltuieli diverse şi neprevăzute -cheltuieli aferente implementării programului

34