64 septembrie 2008 anul x 8 08 interviu europa, peter … primm.pdf · 2009-07-17 · 4 anul x -...

ASIGURĂRI & PENSII INSURANCE & PENSIONS

64 Anul X - Numărul 8/2008 SEPTEMBRIE 2008

English Version

www.1asig.ro

www.xprimm.ro

Unde Mă Asigur?VRANCEA

IAŞI

InterviuPeter BRAUMÜLLER

FMA

Piaţa AsigurărilorUn semn de redresare

Profil de ţarăTURCIA

PensiiGata să iasă

din carapace?

Profil de ţarăCEHIA

InterviuVioleta CIUREL

ING

E U R O PA ,P E VA LU L C R E Ş T E R I LO R D I N E S T

ASIBAN C2

ICAR FORUM 3

N.B.M.reinsurance 11

IV International Conference 15

Kingspan 24

IV International Conference 29

V International Forum 42

Conferinta Nationala de Pensii Private 45

European Pension Funds Congress 50

CUTTY SARK 59

UNIGLOBAL RESEARCH 64

MEDICOVER 65

PERONI 76

DINASTY 83

360Revolution C3

BCR Asigurari de viata C4

Publicitate PRIMM 8 - 2008


64 Anul X - Numărul 8/2008 SEPTEMBRIE 2008

English Version

www.1asig.ro

www.xprimm.ro

Unde Mă Asigur?VRANCEA

IAŞI

InterviuPeter BRAUMÜLLER

FMA

Piaţa AsigurărilorUn semn de redresare

Profil de ţarăTURCIA

PensiiGata să iasă

din carapace?

Profil de ţarăCEHIA

InterviuVioleta CIUREL

ING

E U R O PA ,P E VA LU L C R E Ş T E R I LO R D I N E S T

SEPTEMBRIE 2008


1

Publicaţie editată de Media XPRIMMBirouri: Str. Horei nr. 15 - 17, Sector 2021377 Bucureşti, ROMÂNIATel.: 0740 XPRIMM; Tel./Fax: 004 021 252 46 72e-mail: [email protected]

Revista PRIMM este membru PIA din anul 2003

Presse Internationale des Assurances

GENERAL DIRECTOR EDITORIAL DIRECTORSergiu COSTACHE Daniela GHEŢU

EDITOR IN CHIEFAlex ROŞCA

SENIOR EDITORSMihai BOBOCEA, Mihaela CÎRCU

COLuMN COORDINATING EDITORVlad BOLDIJAR

EDITORSCosti BORODA, Mihai CRĂCEA, Oleg DORONCEANU, Andreea IONETE, Vlad PANCIU

CONSuLTANTSMihaela CIUNCAN, Mihaela CHIOREAN, Cristiana TRIFU, Constantin NĂSTASE, Andreea STATE

ART DIRECTORCristian GACHE

SENIOR GRAPHIC DESIGNERClaudiu BĂJAN

GRAPHIC DESIGNERSCristian LĂCEANU, Alex SPINEANUPHOTOCristian TĂNASEADVERTISINGCătălin ENACHE, Mobile: 0752 111 404

EDITION RESPONSIBLE: Vlad BOLDIJAR

EXECuTIVE DIRECTORAdriana PANCIU

BuSINESS DEVELOPMENT DIRECTORAlexandru D. CIUNCANACCOuNTS MANAGERGeorgiana OPREA DISTRIBuTIONCamelia ANGELESCU

PR EXECuTIVEOana NECULAEVENTSDaniela ALECU - CoordinatorAndra BĂDESCU, Simona CONSTANTIN, Loredana MANOLACHE, Alina NECULA, Dana ZAHARIA

TECHNICAL SuPPORTOctavian GRIGOR - IT Coordinator, Dorin PALADE, Florin TURICĂ

PREPRESS and PRINTINGMasterPrint Super Offset - Phone: 004 021 223 04 00

Media XPRIMM a depus toate eforturile pentru a asigura acurateţea informaţiilor cuprinse în revistă. Redacţia sau colaboratorii nu pot fi consideraţi răspunzători pentru urmările unor erori sau omisiuni, pentru opiniile sau punctele de vedere formulate în articole sau pentru consecinţele acţiunilor sau deciziilor luate de terţi pe baza conţinutului articolelor.

Reproducerea conţinutului acestei publicaţii este permisă numai cu acordul scris al Media XPRIMM.

COMITETuL CONSuLTATIV INTERNAţIONAL

AUSTRIA: Eva KOIS, Legal and International Affairs, Austrian Insurers’ Association n BELARUS: Irina MERZLyKOVA, Int’l Relations Manager, The Belarus Insurers’ Association, Editor in “Insurance in Belarus” n BULGARIA: Kalin DIMITROV, Manager, www.insurance.bg n CEHIA: Vladimir PULCHART, Managing Director, Maxima Insurance Co. n FRANŢA: Bogdan DUMITRESCU, Actuarial Analyst, CCR n GRECIA: Amalia ROUCHOTAS, Asfalistiki Agora Insurance Magazine n OLANDA: Violeta CIUREL, Ge neral Manager European & International Affairs, ING Group n TURCIA: Erhan TUNÇAy, General Secretary, The Association of Insurance and Reinsurance Companies of Turkey n UCRAINA: Aleksandr FILONIUK, President of League of Insurance Organizations of Ukraine

Revista PRIMM este membru al Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Publicaţie auditată pe perioada iulie - decembrie 2007.

Alex ROŞCARedactor Şef

Atitudine şi asigurări

Franţa: Un aparat de fotografiat al cărui preţ este 179 euro. Aparatul are asociată o ofertă specială: magazinul oferă o asigurare contra furtului sau distrugerii aparatului, timp de doi ani. Poliţa de asigurare costă 29 euro şi este achitată de maga-zin. Produsul are un succes teribil.

România: Un aparat de fotografiat la un preţ şi caracteristici similare. Şi aparatul din magazinul românesc este însoţit de o ofertă specială. Costă doar 35 de lei... pe lună, dacă este achiziţionat în rate cu un credit care se va derula pe o perioadă de doi ani. Aparatul e în topul vânzărilor.

Cele două situaţii explică multe. Explică atitudinea unor consumatori, o ati-tudine care nu e influenţată neapărat de puterea de cumpărare. Explică o abordare axată pe beneficii imediate şi absenţa viziunii. Explică comportamentul consuma-torului român care nu cumpără promisiuni.

Asigurările sunt promisiuni. În aceste condiţii şi cu această atitudine mai miră pe cineva că asigurările, altele decât cele auto, se vând greu?

P.S. În fiecare primăvară asigurătorii ne transmit spre publicare rezultatele finan-ciare auditate pentru anul recent încheiat. Ne face o deosebită plăcere să vă anunţăm că, din această toamnă, vă vom transmite Dumneavoastră, cititorilor, publicaţia noastră auditată BRAT – Biroul Român de Audit al Tirajelor.

Închiderea ediţiei: 8 septembrie 2008

Editorial

2


SEPTEMBRIE 2008 Anul X - Numărul 8/2008 64

Piaţa AsigurărilorEuROPA, PE VALuL CREŞTERILOR DIN EST 4

În 2007 industria europeană de asigu-rări s-a hotarat să nu întoarcă pagina pe care s-a scris, cu un an în urmă, momen-tul istoric al depăşirii pragului de 1.000 miliarde euro venituri din subscrieri. Bătrânul continent încetineşte drastic ritmul de creştere al subscrierilor din asigurări şi grăbeşte, împins de un pu-ternic caracter competitiv, maturizarea pieţelor mai tinere din Europa Centrală şi de Est.

Brokeri de AsigurareHEAD HuNTING – AVANTAj SAu EŞEC STRATEGIC? 12

Punct de vedereINuNDAţIILE ŞI ASIGuRăRILE 14

Piaţa AsigurărilorAGRICuLTuRA ASIGuRăRILOR 16

InterviuMAuRA KLASSEK 20

Schimbarea climatică: PROBLEME ŞI SCENARII DE RESPONSABILITATE 22

Piaţa AsigurăriloruN SEMN DE REDRESARE 25

InterviuVLADIMIR ŞTIRBuDirector, Departament AsigurăriComisia Naţională a Pieţei Financiare, Republica Moldova 34

Piaţa AsigurărilorREPuBLICA MOLDOVA: PE uRMELE ROMâNIEI 38

PensiiŞTIRI 43

VIITORuL... DE VâNzARE 46

O nouă controversă stârneşte pasiuni în

pieţele financiare vestice, de data

aceasta având ca obiect transferul de

risc dinspre schemele de pensii către

asigurări. Ca de obicei, întrebarea este:

Cine pierde şi cine câştigă din operaţiu-

nile buy-out?

AI CARTE, AI PARTE! 52

Absenţa literaturii de specialitate con-

stituie o reală problemă a domeniului

pensiilor private. Fără cărţi, nu putem

avea şcoală. Fără şcoală, nu putem cere

performanţă. De ce nu avem cărţi?

GATA Să IASă DIN CARAPACE? 54

Fondurile de pensii evită expunerea pe

acţiuni, pentru a se proteja de căderile

bursiere. Cât va mai dura această atitudi-

ne „timidă” a fondurilor de pensii? Când

pieţele financiare se vor mai calma, vor fi

ele gata să “iasă din carapace”?

Piaţa AsigurărilorŞTIRI: SINTEzA LuNII 87

ziua Asigurărilor:VRANCEA 74

IAŞI 77

Programul„unde Mă Asigur?”VRANCEA 65

IAŞI 77

INTERVIuVIOLETA CIuRELCEO Regional, ING Group 48

INTERVIuPETER BRAuMÜLLERDirectorInsurance and Pensions Supervision Austrian Financial Market Authority 8

Cariere 84 Evenimente 86

Forumuri Regionale de Pensii PrivateBACău 60IAŞI 62

Profil de ţară Asigurări: TuRCIA 30Pensii: CEHIA 56

Partener Strategic

Persoană de contact:Georgiana OPREA, Coordonator EvenimentTel. : 0040 752 111 411, e-mail : [email protected]

14 octombrie 2008, Palatul Parlamentului

AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ- Riscuri şi Soluţii -

AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ- Riscuri şi Soluţii -

Federaţia Naţionalăa Sindicatelor

din Agricultură - AGROSTAR

Academia de ŞtiinţeAgricole şi Silvice

“Gheorghe Ionescu - Şişeşti”

Asociaţia Fermierilordin România

piata-agricola.ro

Parteneri Oficiali

www.icarforum.ro

ParteneriCu sprijinul

Parteneri Media Regionali

Parteneri Media

Cu sprijinul şi participarea

International CAtastrophic Risks ForumEdiţia a V-a

4 Anul X - Numărul 8/2008 64

Piaţa asigurărilor

> În 2007 industria europeană de asigurări s-a hotărât să nu întoarcă pagina pe care s-a scris, cu un an în urmă, momentul istoric al depăşirii pragului de 1.000 miliarde euro venituri din subscrieri.Bătrânul continent încetineşte drastic ritmul de creştere al subscrierilor din asigurări şi grăbeşte, împins de un puternic caracter competitiv, maturizarea pieţelor mai tinere din Europa Centrală şi de Est. Într-un avânt de forţă, creşterile spectaculoase ale pieţelor de asigurări din aceste state au încercat sfidarea crizei pieţelor financiare şi au reuşit să aducă Europa pe linia de plutire.

Europa, pe valul creşterilor din Est

1000

total subscrierirata de creştere, ajustată cu inflaţia

1200

800

600

400

200

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

mili

arde

EuR

Subscrieri totale şi ratele anuale de creştere ale pieţei de asigurări din Europa - 1995-2007

Anul 2006 a însemnat pentru istoria industriei eu-ropene de asigurări trecerea pragului de 1.000 miliarde euro, venituri din subscrieri. În 2007 însă, avântul european a scăzut brusc în intensitate, la doar 0,1%, performanţele companiilor de profil reprezentate de cele 33 de asocia-ţii naţionale membre ale CEA-Comitée Européen des Assurances fiind dictate, în schimb, de un puternic caracter competitiv manifestat în domeniu. Totuşi, menţinerea rela-tiv constantă a veniturilor din asigurări la nivelul de 1.110 miliarde euro a fost susţinută de creşterile impresionante ale pieţelor încă nematurizate din Europa Centrală şi de Est, care au reuşit să contrabalanseze cu reducerile subscrieri-lor din pieţele vestice.

Cele mai semnificative creşteri în asigurări în anul 2007, conform CEA, au aparţinut unui număr de patru ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est: Estonia - 43%, România - 42,5%, Bulgaria - 25,3% şi Polonia - 13,9% -, în afară de acestea doar Malta mai regăsindu-se printre pieţe-le de asigurări care au consemnat în 2007 o creştere ajusta-tă cu inflaţia de peste 10%.

Astfel, cu o creştere de 42,5% în monedă europea-nă, până la 2.018 milioane euro, piaţa românească a asigu-rărilor s-a plasat pe poziţia a doua în ceea ce priveşte cea mai rapidă dinamică dintre cele 33 de state membre ale CEA, cu doar 0,5 puncte procentuale în urma Estoniei, po-trivit raportului federaţiei asigurătorilor europeni.

Totodată, România a avut în 2007 cele mai bune evoluţii din Europa pe segmentul non-life, precum şi pe clasele de asigurări auto şi de asigurări pentru proprietăţi.

Europa intră pe linia de plutireRitmul de creştere a pieţei de asigurări din Europa

a încetinit cu 6,4% în 2007 comparativ cu evoluţia consem-nată cu un an în urmă, volumul primelor brute subscrise de asigurătorii europeni menţinându-se relativ constant faţă de 2006, la pragul de 1.110 miliarde euro. Potrivit celor mai recente date publicate de CEA, activitatea de asigurări de pe bătrânul continent a crescut cu doar 0,1% în termeni re-ali, pe fondul competiţiei accentuate manifestate atât între companiile de profil, cât şi între sectoarele financiare.

Estul dă tonul la creştere pe life În spatele unei evoluţii prea modeste la nivel euro-

pean, de 0,1%, până la 688 miliarde euro, clasa asigurărilor de viaţă a crescut cu peste 20% în cele 12 noi state membre UE, diminuându-se, în acelaşi timp, cu 0,4% în restul pie-ţelor.

Deşi ponderea activităţii de asigurări de viaţă din țările ECE în totalul european este relativ mică, de doar 2,5%, dezvoltarea segmentului life a fost semnificativ influ-enţată de creşterea economică a acestor state, precum şi de dezvoltarea schemelor de pensii ocupaţionale.

Reducerile veniturilor din subscrieri înregistrate în Vestul Europei conturează ideea că piaţa a ajuns deja la un anumit grad de maturitate – densitatea asigurărilor de viaţă dublându-se aproape în intervalul 1998-2007, până la 1.200 euro pe cap de locuitor – dar mai poate reflecta şi o încetinire a economisirii în unele regiuni. Totuşi, în contex-tul îmbătrânirii populaţiei şi a incertitudinii legate de nive-lul viitor al pensiilor, piaţa asigurărilor de viaţă prezintă încă potenţial de creştere într-o serie de ţări, fapt demonstrat şi de disparităţile existente la nivelul gradului de penetrare în PIB şi la cel al densităţii asigurărilor.

Schimbări fugare în asigurări generalePrimele subscrise din asigurări non-viaţă în Europa

şi-au încetinit creşterea în 2007 cu 6% comparativ cu anul precedent (de la 6,2% în 2006 faţă de 2005, la 0,2%), con-semnând subscrieri de 422 miliarde euro. La nivel euro-pean, anul 2007 a reflectat o competiţie acerbă pe non-life, confirmând totodată tendinţa de declin observată pe piaţă încă din 2006. Pieţele din Estul Europei au înregistrat creşteri de 7%, în medie, la asigurări generale, în timp ce

Andreea IONETEEditor

5SEPTEMBRIE 2008


nouă pieţe din Vest au raportat o scădere a volumului de subscrieri.

În acelaşi timp, clasa asigurărilor auto, cea mai bine reprezentată pe segmentul non-life, şi-a menţinut şi în 2007 caracterul competitiv, cu peste 1.000 de companii aflate în competiţie în scopul vânzării de asigurări pentru cele 300 milioane de autovehicule înregistrate în Europa. Primele brute subscrise aferente acestui tip de asigurări au scăzut în cursul anului precedent cu 1,1% în termeni reali, până la 129 miliarde euro.

Astfel, 2007 devine al doilea an consecutiv în care se înregistrează un declin al subscrierilor din asigurări auto la nivel european, reflectând eforturile asigurătorilor de a menţine sau chiar de a creşte valoarea oferită clienţilor. În cursul anilor anteriori, reducerea sau creşterea nesem-nificativă a primelor brute subscrise pe această clasă a fost posibilă datorită diminuării cheltuielilor cu daunele, aceasta mărind presiunea asupra companiilor de profil de a aborda şi mai eficient problema costurilor pentru a pu-tea acorda clienţilor, în continuare, reduceri de preţuri la asigurările auto. Aceste reduceri au fost completate de o extindere a ofertei de produse de asigurare prin introdu-cerea schemelor de tipul Pay as You Drive, cote de primă speciale pentru şoferii care nu au înregistrat daune sau pentru cei care nu conduc decât foarte rar şi puţin.

Cu subscrieri în valoare de 126 miliarde euro, asigu-rările de sănătate şi accidente reprezintă cea de a doua linie de asigurări generale, în funcţie de volumul total de încasări în Europa, după asigurările auto. Primele brute subscrise au înregistrat un ritm mediu de creştere de 1,4% comparativ cu anul 2006, integrând variaţii de dinamică între statele nordice, care au consemnat reduceri de subscrieri pe aceas-tă clasă, şi o serie de state aparținând Estului Europei unde asigurările de sănătate şi accidente au cunoscut creşteri de peste 10%. Evoluţia acestei pieţe de asigurări este dictată de Olanda şi Germania, care împreună reprezintă în jur de 57% din totalul încasărilor, contribuţie datorată privatizării integrale a sistemului asigurărilor de sănătate în Olanda şi a privatizării parţiale din Germania. În restul pieţelor, asigu-rările de sănătate reprezintă încă un instrument de protec-ţie complementar sistemelor de asigurări sociale.

Asigurările de proprietăţi au scăzut în termeni re-ali cu 0,2% la 81 miliarde euro, evoluţia nominală fiind în schimb una pozitivă, de 2% comparativ cu nivelul subscri-erilor din 2006, de 79,8 miliarde euro. Anul 2007 a adus astfel prima reducere a încasărilor pe clasa property din ul-timii şapte ani, constituind dovada clară a unei competiţii accentuate atât pentru asigurările de locuinţe, cât şi pen-tru asigurările de proprietăţi destinate mediului de afaceri şi contrastând cu creşterile preţurilor pe piaţa imobiliară.

Tot mediul puternic concurenţial dintre asigurători a generat o reducere a subscrierilor pe clasa asigurărilor de răspundere generală, în termeni reali, de 1,4%, faţă de creşterea de 1,4% din anul 2006, dar şi pe restul liniilor de asigurări non-viaţă.

În ceea ce priveşte investiţiile asigurătorilor în 2007, acestea au crescut la 7.283 miliarde euro, reprezen-tând un plus de 2,2% faţă de anul anterior, când creşterea comparativ cu 2005 a fost de 6,7%. Această evoluţie a fost înregistrată de piaţa europeană de asigurări în pofida tur-bulenţelor care au zdruncinat pieţele financiare din întrea-ga lume ca urmare a crizei creditelor subprime, sfidând, totodată, creşterea lentă a subscrierilor şi majorarea in-demnizaţiilor plătite de asigurători pe segmentul life.

Pe fundalul crizei pieţelor financiare...Deşi a contribuit la încetinirea creşterii investiţiilor

companiilor de asigurări, criza financiară nu a afectat se-rios industria europeană de asigurări, iar potrivit studiilor

disponibile la momentul actual, pierderile înregistrate de asigurători sunt total controlabile. Un studiu realizat de Fondul Monetar Internaţional indică faptul că industriei mondiale a asigurărilor nu i-a revenit decât un procent de 12% din costurile crizei financiare, restul fiind suportate de instituţiile bancare, de fondurile de pensii, fondurile de hedging şi de alţi investitori. Cu toate acestea, efectele directe ale crizei creditelor subprime asupra industriei de asigurări s-au propagat în cele mai multe cazuri prin de-precierea activelor care, pentru un timp, ar putea reduce marjele de solvabilitate ale asigurătorilor. Cel mai evident impact însă a fost provocat companiilor specializate pe asi-gurările de credite sau de răspundere profesională de tip D&O (Directors & Officers) şi E&O (Errors & Ommisions).

România, al doilea val din Europa Centrală şi de Est

Piaţa asigurărilor din România a înregistrat în 2007 cea mai rapidă creştere din întreaga Europă, după Estonia, depăşind pe acest plan alte pieţe importante din regiune, precum Polonia, indică raportul CEA.

Cele mai semnificative creşteri în asigurări în anul 2007 au aparţinut, în ordine, Estoniei - 43%, României - 42,5%, Bulgariei - 25,3%, Maltei - 20%, Poloniei - 13,9%, sin-gurele cinci state care au consemnat pentru 2007 o creşte-re ajustată cu inflaţia de peste 10%.

-2%

Tota

l

Viaţ

ă

Viaţ

ă - Li

fe

Auto

Sănă

tate

şi

accid

ente

Prop

erty

Răsp

unde

re

gene

rală

MAT

(M

ariti

me,

Aviat

ice şi

Tra

nspo

rt)

Chelt

uieli

leg

ale

Alte

le

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%Creşterea anuală a subscrierilor pe clase de asigurări

Prime brute subscrise (miliarde EuR) Evoluţie (%)

2006 2007 Nominală Reală

TOTAL 1,086 1,110 2,2 0,1

VIAŢĂ 673.9 688.3 2,1 0,1

NON-VIAŢĂ 412.1 421.8 2,4 0,2

- Auto 127.7 129.1 1,1 -1.1

- Sănătate şi accidente 121.8 126 3,4 1.4

- Property 79.8 81.4 2,0 -0.2

- Răspundere generală 33.3 33.5 0,6 -1.4

- MAT (Maritime, Aviatice, Transport)

16.3 16.6 1,8 -0.6

- Cheltuieli legale 6.5 6.9 6,2 3,3

- Altele 26.6 28.4 6,8 4,3

Subscrieri din asigurări, în Europa, pe clase şi evoluţia 2007/2006

Sursă: CEA Statistics No. 34, European Insurance in Figures, Key Data 2007, Iulie 2008



80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

-10%RO BG EE HR PL GR SI TR CY NO DK ES CH MT SK BE Cz Lu AT CEA FR FI IT SE GB NL DE PT Hu IE

Evoluţia anuală (2007/2006) a asigurărilor auto, pe ţări

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

-10%EE RO MT BG PL Hu SK SE Cz NO HR IE CY SI DK GB GR BE PT CH CEA ES FI DE NL AT FR Lu TR IT

Evoluţia anuală (2007/2006) a asigurărilor de viaţă, pe ţări

Evoluţia anuală (2007/2006) a asigurărilor non-viaţă, pe ţări

RO BG EE PL CY TR HR ES GR SI MT BE Cz NL DK SK NO AT FR A Lu IT CH FI DE PT GB SE Hu IE-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Piaţa asigurărilor din Estonia a ajuns, astfel, la un volum de prime brute subscrise de 434 milioane euro, cea din România la puţin sub 2,02 miliarde euro, în Bulgaria s-au înregistrat subscrieri de 769 milioane euro, în Malta de 349 milioane euro, timp în care piaţa din Polonia s-a ridicat la 11,58 miliarde euro, adică la 1% din subscrierile totale înregistrate la nivel european.

Creşterea rapidă confirmă potenţialul pieţei româ-neşti de asigurări, care a atras în ultimul an investiţii de or-dinul sutelor de milioane de euro. Astfel, atât pe parcursul lui 2007, cât şi în prima parte a lui 2008, pe acelaşi front s-a desfăşurat lupta pentru achiziţii de peste 1 miliard euro, printre cei interesati regăsindu-se jucători mari din Europa, precum AXA, MUNICH Re, GROUPAMA sau AEGON.

Prima creştere pe non-life, auto şi property...Piaţa asigurărilor generale din România a cunos-

cut cea mai importantă creştere din Europa în anul 2007, de 38,2%, lăsând mult în urmă, cu aproximativ 13 puncte procentuale, următoarea clasată, Bulgaria, şi cu aproape 30

de puncte Polonia. Totodată, România stă în fruntea clasa-mentelor evoluţiei asigurărilor europene pe ţări, conform statisticii întocmite de CEA, şi în ceea ce priveşte creşterile pe segmentul auto, de 75,6%, şi pe cel al asigurărilor pen-tru proprietăţi, de 80,9%.

Primele brute subscrise pe non-life de asigurătorii români s-au ridicat la 1.570 milioane euro, indică CEA, şi au reprezentat 77,8% din subscrierile totale la nivelul pieţei, faţă de 80,2%, în 2006.

De asemenea, ponderea asigurărilor auto în total subscrieri pe non-life a urcat cu 17 puncte procentuale la 79,8%, volumul de prime brute atingând 1.252 milioane euro. Segmentul property, cu un volum de subscrieri de 256 milioane euro a reprezentat, în 2007, 16,3% din total subscrieri din asigurări generale, faţă de 12,5% în 2006.

La creşterile pe auto, următoarele clasate au fost Bulgaria, cu 37,2%, şi Estonia - 20,4%, iar pe clasa asigură-rilor la proprietăţi evoluţia României a fost urmată Estonia - 14,9% şi Cipru - 12,2%.

...şi a doua creştere pe lifeDeparte de dinamica nesemnificativă la nivel eu-

ropean, de 0,1%, clasa asigurărilor de viaţă a crescut în România cu 59,9%, indică statisticile CEA, a doua cea mai importantă evoluţie în rândul celor 33 de state membre CEA.

Creşterea peste media pieţei (33,2%) a asigurărilor de viaţă în 2007, până la 439 milioane euro (puţin peste 20% din subscrierile totale) constituie unul dintre motivele principale de satisfacţie pentru industria de profil, un factor important care a contribuit şi a susţinut această dezvoltare fiind naşterea pieţei pensiilor private.

În altă ordine de idei, în contextul recentelor fuzi-uni şi achiziţii produse pe piaţa europeană, precum şi al saturaţiei segmentului de profil în Vestul Europei, ratele înalte de creştere şi potenţialul încă nevalorificat au atras tot mai mulţi investitori în România. Astfel, numai prima parte a lui 2008 a adus patru noi intrări importante pe piaţa românească a asigurărilor de viaţă: ERGO, AEGON, SIGNAL IDUNA şi SOGECAP, divizia de asigurări de viaţă a grupului financiar francez SOCIÉTÉ GÉNÉRALE care va lansa până la sfârşitul anului BRD Asigurări de Viaţă. Competiţia pentru câştigarea sau păstrarea unui loc în Top 10 se va intensifica pe parcursul lui 2008, primele zece companii din piaţă fiind toţi jucători cu capital străin, responsabili pentru puţin sub 95% din subscrierile totale pe life. Totodată, posibilităţile semnificative de cross-selling pe portofoliul de clienţi nou achizitionaţi de o serie de companii active pe piaţa pen-siilor private vor influenţa semnificativ ierarhiile pe acest segment şi vor conduce, în acelaşi timp, la recuperarea de-calajului existent la ponderea subscrierilor în PIB.

Europa, dintr-o altă viziune...În contextul mondial reflectat de cel mai recent stu-

diu SIGMA al reasiguratorului SWISS Re, pieţele de asigurări din Europa au realizat încasări de 1.681 miliarde USD (1.076 miliarde euro), în creştere cu 3,4% comparativ cu 2006, când evoluţia faţă de anul precedent a fost de 6,5%. Contribuţia Europei la totalul afacerilor din asigurări la nivel global a fost de 41,4%, ponderea bătrânului continent în volumul subscrierilor pe principalele segmente de asigurări fiind de 43% pe life şi de 6,1% pe non-life.

Piaţa de asigurări de viaţă din Europa a avut o dinami-că pozitivă de 5,6%, ridicându-se la 1.036 miliarde USD (663 miliarde euro), în timp ce segmentul asigurărilor generale a urcat cu 0,7% la 644 miliarde USD (412,3 miliarde euro).

7SEPTEMBRIE 2008


< -5%

> 10%

5% - 10%

0% - 5%

-5% - 0%

Creşterea reală a pieţelor de asigurări în ţările europene în 2007

SPANIA

FRANţA

BELGIA

OLANDA

DANEMARCA

NORV

EGIA

SuED

IA

ANGLIAIRLANDA

GERMANIA

ELVEţIA

ITALIA

CROAţIASLOVENIA

AuSTRIAuNGARIA

SLOVACIACEHIA

POLONIA

FINLANDA

ESTONIA

ROMâNIA

BuLGARIA

TuRCIA

CIPRu

GRECIA

LuXEMBOuRGPO

RTuG

ALIA

Nr. Simbol ţaraPBS (milioane EuR) Evoluţie 07/06,

ajustată cu inflaţiaCota de piaţă în total CEA

2007 2006 2007 20061 AT Austria 15,878 15,582 -0.3 1.4 1.42 BE Belgia 31,440 29,633 3.8 2.8 2.73 BG Bulgaria 769 571 25.3 0.1 0.14 CH Elveţia 30,437 32,059 0.6 2.7 2.95 CZ Cipru 695 629 8.0 0.1 0.16 Cy Cehia 4,786 4,229 5.7 0.4 0.47 DE Germania 163,200 161,600 -1.4 14.7 14.98 DK Danemarca 20,110 18,658 5.6 1.8 1.79 EE Estonia 434 236 43.0 0.04 0.0310 ES Spania 56,257 52,584 3.5 5.1 4.911 FI Finlanda 15,050 14,953 -0.8 1.4 1.412 FR Franţa 194,310 198,160 -3.0 17.5 18.113 GB Marea Britanie 282,649 255,428 3.6 25.5 24.614 GR Grecia 4,686 4,334 5.0 0.4 0.415 HR Croaţia 1,235 1,118 7.6 0.1 0.116 HU Ungaria 3,701 3,142 3.8 0.3 0.317 IE Irlanda 17,672 14,904 6.4 1.6 1.518 IS Islanda 398 346 10.9 0.04 0.0319 IT Italia 99,116 106,561 -8.8 8.9 9.820 LI Lichtenstein* 4,311 4,311 0.4 0.421 LT Lituania* 419 419 0.04 0.0422 LU Luxemburg 12,243 12,350 -7.2 1.1 1.223 LV Letonia* 293 293 0.03 0.0324 MT Malta 349 289 20.0 0.03 0.0325 NL Olanda 74,549 64,691 0.6 6.7 6.726 NO Norvegia 12,965 11,945 7.4 1.2 1.127 PL Polonia 11,580 9,629 13.9 1 0.928 PT Portugalia 13,749 13,122 2.3 1.2 1.229 RO România 2,018 1,276 42.5 0.2 0.130 SE Suedia 25,083 23,148 6.5 2.3 2.131 SI Slovenia 1,893 1,727 5.7 0.2 0.232 SK Slovacia 1,714 1,443 7.9 0.2 0.133 TR Turcia 6,110 5,760 4.0 0.6 0.5

CEA 1,110,099 1,065,129 0.1 100 100

*Sunt folosite datele statistice din 2006Sursă: CEA Statistics No. 34, European Insurance in Figures, Key Data 2007, Iulie 2008

În România, creşterea asigurărilor de viaţă a depăşit cu mai mult de 30 de puncte procentuale evoluţia pieţei globale şi europene de profil, una dintre cele mai impor-tante dinamici în rândul celor 12 pieţe emergente apar-ţinând noilor state membre UE, fiecare cu o majorare de peste 20% a subscrierilor pe life, în 2007.

Piaţa mondială a asigurărilor a trecut în 2007 pra-gul de 4.061 miliarde USD în creştere reală cu 3,3% compa-rativ cu anul anterior, condusă, în principal, de asigurările de viaţă din ţările emergente şi cele industrializate şi, într-o mai mică măsură, de afacerile cu asigurări generale derula-te pe pieţele în dezvoltare.

În ceea ce priveşte tendinţele pe termen mediu previzionate de SWISS Re, pe măsura stabilizării mediului economic şi a pieţelor de capital, asigurările de viaţă îşi vor modera performanţele, atât în ceea ce priveşte subscrie-rile, cât şi profitabilitatea. Totodată, în ţările dezvoltate se estimează o diminuare a subscrierilor din asigurări gene-rale şi o încetinire a dinamicii acestui segment în econo-miile emergente, comparativ cu ultimii ani. Aşadar, princi-pala problemă a pieţelor de asigurări va rămâne inflaţia în creştere, care va rezulta în creşterea costurilor cu daunele pentru asigurările de răspundere şi alte afaceri cu implicaţii pe termen lung, precum şi într-o scădere a profitabilităţii industriei de asigurări.

Notă: Datele prezentate în acest articol sunt preluate din Raportul CEA pentru 2007 “European Insurance in Figures”. Statisticile CEA iau în considerare numai rezultatele înregistrate la nivelul Asociaţiilor Naţionale membre - în ca-zul României la nivelul UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România). UNSAR are, în prezent, 25 de membri, companii care deţin circa 94% din piaţa asigurărilor din România.


Interviu

PRIMM: Austria este, în prezent, cel mai important inves-titor de pe piaţa românească şi, fără nici un dubiu, cel mai semnificativ jucător în industria asigurărilor. Cum poate fi explicată această situaţie?Peter BRAUMÜLLER: Deşi este dificil pentru un reprezen-tant al autorităţii de supraveghere să răspundă la această întrebare, apreciez că investitorii austrieci urmăresc opor-tunităţile de dezvoltare, în special în ceea ce priveşte piaţa asigurărilor, care are potenţial. În urmă cu doar câţiva ani piaţa românească se găsea în afara frontierelor Uniunii Europene şi a depus, de atunci, eforturi serioase pentru a îndeplini cerinţele comunitare. Evident, România este o pia-ţă importantă, existând spaţiu pentru creşteri şi dezvoltări ulterioare. În calitate de supraveghetor, monitorizăm date-le financiare, cifrele economice şi indicatorii specifici pieţei asigurărilor şi analizăm dacă strategiile grupurilor sunt în conformitate cu cadrul legal şi cu mediul economic.

PRIMM: Companiile austriece de asigurări se numără prin-tre cei mai relevanţi investitori în acest domeniu în Europa Centrală şi de Est. Consideraţi că această tendinţă se va menţine sau vom asista la o stabilizare a pieţei? P.B.: Această tendinţă este evidentă şi presupun că princi-palul motiv pentru poziţia actuală a companiilor de asigu-rări austriece în Centrul, Estul şi Sud-Estul Europei derivă din faptul că aceste societăţi au fost oarecum pionieri în aceste pieţe şi şi-au consolidat şi întărit gradual poziţiile. Dacă ne referim la viteza cu care vor continua aceste inves-tiţii, putem spune că va depinde de oportunităţile existen-

te. În general, apreciez că această tendinţă va continua, dar în acelaşi timp vom observa o consolidare şi o stabilizare. VIG, UNIQA şi GRAWE sunt jucători importanţi pe piaţa din Austria, care au descoperit noi oportunităţi de afaceri şi, în mod cert, vor continua cu această strategie.

PRIMM: Apreciaţi că aplicarea Solvency II vă va oferi mijloa-cele prin care să supervizaţi activitatea acestor grupuri?P.B.: Supravegherea grupurilor a existat în Uniunea Euro-peană începând cu intrarea în vigoare a Directivei pentru Grupurile de Asigurare. Solvency II va continua să întăreas-că principiile de supraveghere a grupurilor şi să extindă acest regim în domenii noi, ca proceduri comune de adop-tare pentru modele interne.

În acest scop, autorităţile de supraveghere orga-nizează periodic întâlniri ale comitetelor de coordonare, iar CEIOPS oferă asistenţă în ceea ce priveşte funcţionarea acestora.

În acelaşi timp, au loc întâlniri bilaterale între su-praveghetorii de grupuri şi cei relevanţi ai unor companii individuale, în scopul schimbului de puncte de vedere şi de opinii, pentru a spori gradul de cunoaştere reciprocă a pieţelor de asigurări şi pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ şi practicile de supraveghere.

PRIMM: Recent, VIG şi ERSTE Bank au surprins piaţa, anun-ţând transferul operaţiunilor de asigurări ale băncii către VIG. Cum comentaţi tendinţa băncilor de a se retrage din afacerile cu asigurări? Este acest aspect legat de faptul că Solvency II şi Basel II au prevederi contradictorii?P.B.: Unul dintre aspectele pe care CEIOPS le urmăreşte este concordanţa dintre Basel II şi Solvency II, în scopul evitării arbitrajului. De altfel, una dintre principalele îngrijorări ale supraveghetorilor este aceea de a împiedica transferul de active cu un grad ridicat de risc de la o bancă spre un asi-gurător sau invers, în funcţie de nivelul capitalului cerut. În calitate de reprezentant al unei autorităţi de supraveghere,

> Companiile austriece reprezintă, fără nici o îndoială, principalul investitor pe piaţa românească a asigurărilor. În acest context, vă invităm să aflaţi cum priveşte autoritatea de supraveghere din Austria expansiunea spre Est a socie-tăţilor de profil din această ţară şi cum va influenţa implementarea Solvency II activitatea organismului, într-un

Interviu cu

Peter BRAuMÜLLERDirectorInsurance and Pensions SupervisionAustrian Financial Market Authority

> În Austria, peste 50% din produsele de asigurări de viaţă sunt distribuite prin intermediul băncilor. În acest context, ar putea fi mai rentabilă semnarea de acorduri de distribuţie cu băncile, decât operarea prin intermediul propriei forţe sau prin alte mijloace.

9

Interviu

> Ca autoritate de supraveghere, nu recomandăm niciodată ce produse ar trebui create sau promovate, doar ne exprimăm opinia de experţi în ceea ce priveşte riscurile care ar putea apărea şi posibilul impact al acestora asupra situaţiei financiare şi dezvoltării unei companii sau a întregii pieţe.

SEPTEMBRIE 2008


Interviu

nu doresc să fac aprecieri asupra strategiilor companiilor. Însă trebuie să realizăm că deţinerea de participaţiuni nu este singurul mod prin care industria bancară şi cea de asi-gurări pot fi conectate.

Astfel, în Austria, peste 50% din produsele de asi-gurări de viaţă sunt distribuite prin intermediul băncilor. În acest context, ar putea fi mai rentabilă semnarea de acor-duri de distribuţie cu băncile, decât operarea prin interme-diul propriei forţe sau prin alte mijloace. De asemenea, ne putem aştepta ca societăţile de asigurări să încerce să îşi extindă strategiile de succes spre Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

PRIMM: Puteţi enumera, pentru cititorii noştri, câteva par-ticularităţi ale pieţei austriece de asigurări?P.B.: Pe piaţa din Austria activează, în prezent, peste 100 de companii de asigurări, dintre care mai mult de jumăta-te sunt asociaţii mutuale de talie mică. În ultimul timp, di-namica preluărilor la care sunt supuse societăţile de profil austriece a scăzut uşor, în timp ce participaţiile asigurători-lor din Austria la companii internaţionale s-au majorat sem-nificativ, astfel încât numărul acestora din urmă a depăşit numărul celor autohtone. În acelaşi timp, sectorul life şi cel non-life au, aproximativ, aceeaşi pondere în total asigurări. Creşterea înregistrată pe clasa asigurărilor de viaţă a fost însă destul de redusă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, afacerile pe segmentele unit-linked şi index-linked, precum şi pensii facultative subvenţionate au înregistrat o evolu-ţie puternică, în timp ce asigurările de viaţă tradiţionale, în special contractele cu primă unică, nu au avut o dinamică spectaculoasă.

Asigurările generale au înregistrat, în ultimii ani, o creştere stabilă a primelor situată la 4-5%.

Putem aprecia că, raportat la contextul internaţio-nal, mai există potenţial de creştere pe segmentul asigură-rilor de viaţă. De asemenea, piaţa pensiilor ocupaţionale, care a fost constituită în Austria în urmă cu 18 ani, are de câţiva ani o nouă legislaţie, prin implementarea Directivei EU IORP. Reglementările investiţionale sunt bazate pe îmbi-narea principiului „prudent person” cu cerinţele de risc ma-nagement. În mod tradiţional, companiile de pensii inves-tesc o mai mare proporţie a activelor lor în acţiuni, ceea ce conduce la o volatilitate mai ridicată şi o dependenţă mări-tă a randamentelor de fluctuaţiile pieţei (n.red., de capital).

Având în vedere că majoritatea pensiilor ocupaţio-nale sunt scheme de tip DC (contribuţie definită), obţine-rea unor randamente investiţionale scăzute va conduce în mod direct la pensii mai mici. Pe de o parte, a apărut un nou tip de poliţă, sub denumirea de „asigurare ocupaţio-nală de grup”, prezentând similitudini cu contractele de pensii, având aceleaşi facilităţi fiscale, dar fiind oferite de companiile de asigurări. Pe de altă parte, beneficiarii pot opta pentru schimbarea fondului de pensii doar de două ori şi se permite numai transferul către un fond cu politici investiţionale mai puţin riscante.

PRIMM: Piaţa românească a asigurărilor de viaţă se află în-tr-o fază incipientă de dezvoltare, iar autoritatea de supra-veghere şi companiile de profil fac eforturi pentru găsirea de soluţii de stimulare. Una dintre metodele vehiculate este aceea a oferirii de facilităţi fiscale acestui domeniu. Cum este conceput acest sistem în Austria? P.B.: În Austria, cei mai mulţi oameni nu vor să se simtă obligaţi să îşi ţină banii permanent în anumite fonduri sau să fie penalizaţi în cazul în care îi retrag la un anumit mo-ment, din această cauză, sunt extrem de bine primite pro-dusele care îţi oferă acces gratuit la bani după 10-15 ani. De asemenea, beneficiile fiscale stimulează cererea pentru un anume produs. Dar, în calitate de autoritate de suprave-ghere, noi nu putem influenţa dezvoltarea pieţei, nu este acesta rolul nostru, iar noi nu suntem administratori mai buni decât alţii.

Noi doar oferim scenarii pentru manageri sau po-liticieni referitor la efectele pe care le poate avea o anume decizie sau strategie. Ca autoritate de supraveghere, nu recomandăm niciodată ce produse ar trebui create sau promovate, doar ne exprimăm opinia de experţi în ceea ce priveşte riscurile care ar putea apărea şi posibilul impact al acestora asupra situaţiei financiare şi dezvoltării unei com-panii sau a întregii pieţe.

PRIMM: Care este opinia autorităţii de supraveghere din Austria referitor la implementarea proiectului Solvency II? Ce ne puteţi spune despre modul în care piaţa priveşte această propunere?P.B.: Am avut o serie de discuţii cu reprezentanţii Asociaţiei Asigurătorilor din Austria legat de Solvency II şi, în general, aceştia sunt mulţumiţi, având în vedere că noul cadru va crea noi oportunităţi pentru întreaga industrie. Din punctul nostru de vedere, considerăm că aceasta este direcţia care trebuie urmată. Problema care ar putea apărea este aceea că o serie de companii vor avea dificultăţi în a înţelege şi implementa acest sistem complex. De asemenea, şi pentru un supraveghetor, această Directivă va oferi o serie de pro-vocări. Aşadar, în principal, suntem extrem de încrezători şi colaborăm cu întreaga piaţă, prin organizarea de semina-rii pe această temă. Au mai rămas o serie de probleme în dezbatere, dar suntem optimişti. Astfel, am început să ne adaptăm structura internă şi procesele la noul regim.

PRIMM: În încheiere, vă rugăm să transmiteţi un mesaj pie-ţei româneşti de asigurări. P.B.: Aş dori să încep prin a spune că nu pot transmite me-saje referitoare la modul în care oamenii ar trebui să îşi con-ducă afacerile, având în vedere că reprezint un supraveghe-tor şi nu sunt manager. Consider însă că o piaţă consolidată ar trebui să însemne şi o autoritate de supraveghere din ce în ce mai puternică. Având în vedere că implementarea Solvency II este crucială atât pentru industrie, cât şi pentru autorităţile de supraveghere, este extrem de importantă existenţa unui dialog între cele două părţi. Unul dintre as-pectele cheie ale Solvency II este acela că o supraveghere puternică este necesară, aceasta urmând să aducă o serie de avantaje întregii pieţe, deoarece nimeni nu ar trebui să fie în poziţia de a câştiga avantaje necompetitive prin încăl-carea unor reguli. O supraveghere eficientă este condiţia esenţială pentru o bună dezvoltare a pieţei.

Mihaela CÎRCUOleg DORONCEANU

> Solvency II va continua să întărească principiile de supraveghere a grupurilor şi să extindă acest regim în domenii noi, ca proceduri comune de adoptare pentru modele interne. În acest scop, autorităţile de supraveghere organizează periodic întâlniri ale comitetelor de coordonare, iar CEIOPS oferă asistenţă în ceea ce priveşte funcţionarea acestora.


Gabriel POPESCuManagerRisk Management & Risk ConsultingMARSH Romania

Brokeri de Asigurare

RUBRICĂ REALIZATĂ CU SPRIJINUL COMPANIEI

Head hunting – avantaj sau eşec strategic?

> Fluctuaţii de personal, dificultăţi din ce în ce mai mari de a uni nevoile angajatorilor cu pretenţiile candidaţilor la angajare. Calitatea în scădere a pregătirii profesionale a celor din urmă, dificultăţi în a găsi şi reţine talente, pretenţii salariale nejustificate, iată tot atâtea probleme cu care din ce în ce mai multe firme susţin că se confrun-tă. Totuşi, sunt acestea exclusiv efecte ale unor schimbări exterioare firmelor şi unor modificări incontrolabile de mentalitate la nivelul angajaţilor sau firmele pun şi ele umărul, inconştient sau nu, la această degradare de care se plâng?

Head hunting şi executive searchM-am delectat de curând cu nişte filmuleţe în care

se vorbea „afacereza” şi nu mă gândeam atunci că voi con-tribui şi eu la dezvoltarea ei cu un titlu de capitol în care patru cuvinte în engleză fac sandwich unul în română. Dar pentru că n-am imaginaţia francezilor care au reuşit să in-venteze echivalentul „logiciel” pentru „software” şi pentru a nu anexa acestui articol un glosar de termeni, am preferat să utilizez şi eu expresii care se folosesc destul de des la noi în formă originală.

De fapt, vânătoarea de capete este un fenomen oa-recum rar întâlnit în practicile de recrutare de resurse uma-ne de pe la noi. Aceasta presupune că o firmă ştie exact numele managerului pe care vrea să-l recruteze de la o altă firmă, de regulă concurentă, şi angajează un consultant specializat în head hunting. Acesta încearcă, uneori timp îndelungat, să convingă ţinta să-şi părăsească firma şi să vină la noul angajator. Puţine firme româneşti îşi recrutează astfel personalul, metoda fiind costisitoare. Mai frecventă este recrutarea de manageri prin executive search, metodă care presupune recrutarea managerului de la un panel de firme în care se află specialişti cu profil profesional cores-punzător. În fapt, termenul head hunting este destul de des folosit de persoane care nu-i înţeleg exact semnificaţia, pentru a descrie fenomenul general de recrutare de speci-alişti pe funcţii de conducere, middle şi top management, indiferent dacă aceasta se face prin head hunting verita-bil sau prin executive search. Pentru a nu complica inutil

economia acestui articol, în continuare nu voi mai face o distincţie între aceste tehnici.

Puşca fără gloanţePreocuparea esenţială a unui manager de resurse

umane ar trebui să fie permanent căutarea de răspunsuri la întrebarea: „Ce competenţe trebuie să aibă angajaţii pentru a putea realiza obiectivele companiei?”, dar şi formularea de programe de acţiune în acest sens. Din studiul, editat de către Corporate Dynamics International pentru IBR, rezultă însă o tristă realitate: în multe cazuri, directorii de resurse umane au mai mult atribuţii administrative decât strate-gice, responsabilitatea finală în aprobarea strategiilor de resurse umane revenind în principal directorilor generali, ce rareori au cunoştinţe de specialitate avansate în materie de politici de resurse umane. Studiul a relevat că directorii departamentelor de resurse umane iau decizii strategice în mai puţin de 20 % dintre companii, responsabilitatea fina-lă privind aprobarea strategiilor revenind în peste 72% din cazuri directorilor generali. Percepţia faţă de activitatea de resurse umane este în proporţie de 80% în favoarea unui rol mai mult administrativ şi doar puţin peste 10% în favoa-rea unui rol mai mult strategic.

Cerc viciosDin studiul Romanian HR Profile 2007 rezultă că, în

opinia a 40-50% dintre managerii de resurse umane parti-cipanţi la studiu, problemele recrutării erau anul trecut ur-mătoarele: candidaţii sunt prea puţini, au pregătire slabă, nu au experienţă şi mai au şi pretenţii salariale nejustificate. Iată o situaţie de coşmar pentru o firmă care vrea să se dezvolte.

13SEPTEMBRIE 2008

Brokeri de Asigurare

Într-un fel sau altul, firmele trebuie să aleagă totuşi din masa de candidaţi disponibili. Odată deveniţi angajaţi pe funcţii de execuţie de bază, aceştia intră sau ar trebui să intre într-un proces de pregătire sau perfecţionare pro-fesională după care urmează ani de practică şi promovări pe bază de rezultate. Aceasta este, după cum probabil aţi remarcat, teoria. În practică, situaţia poate fi de multe ori diferită.

Potrivit studiului citat, bugetul mediu anual de training per angajat în România era anul trecut de 87 euro pentru funcţii de execuţie şi 247 euro pentru top manage-ment. Doar 5,9% din firme cheltuiau mai mult de 200 euro pe an pentru trainingul angajaţilor cu funcţii de execuţie şi doar 7,8% dintre firme alocau peste 700 euro pentru per-fecţionarea top managerilor. Altfel spus, firmele nu prea in-vestesc în pregătirea angajaţilor pe care-i recrutează pen-tru poziţii de bază, deşi cred că ei sunt slab pregătiţi şi nu au nici experienţă.

Este larg răspândită practica de perfecţionare a an-gajaţilor „on the job”, adică prin includerea lor în echipe de lucru în care să înveţe de la alţii, sau cum am zice mai pe ro-mâneşte, să fure meseria. Acest proces de învăţare este însă inerent limitat atât de ştiinţa celor din echipele respective cât şi de competenţele lor pedagogice sau de voinţa lor de a-şi împărtăşi cunoştinţele.

Acest tip de problemă nu este unul tipic româ-nesc. O scurtă căutare pe internet a scos la iveală faptul că Republica Cehă se confruntă cu o situaţie similară, dar accentuată. Conform unui studiu realizat de Mercer (com-panie membră a grupului Marsh & McLennan Companies) fluctuaţia medie de personal este de 14,8%, în conditiile în care unele companii mari înregistrează niveluri de 24 sau 25% ale acestui indicator. Majoritatea studiilor de speciali-tate pe resurse umane indică faptul că best practice pentru mobilitatea personalului în cadrul unei companii este între 5 şi 10%.

SoluţiiDupă cum susţin unii specialişti în resurse umane,

oamenii îşi părăsesc job-urile în primul rând căutând un pachet salarial şi beneficii mai bune şi, în al doilea rând, pentru că nu se înteleg cu şeful direct sau alţi superiori.

Investiţiile făcute de marii angajatori din România, dar şi din regiunea în care ne aflăm, în beneficii extra-salariale

sunt în continuă creştere. Mobilitatea crescândă a forţei de muncă şi deficitul de angajaţi bine pregătiţi impune o astfel de creştere. Acum piaţa muncii este una globală, iar ţări precum România se vor confrunta cu probleme reale în a reţine un angajat productiv. Firmele de construcţii, de transport, de IT sau chiar de servicii financiare nu mai sunt în competiţie pentru angajaţi calificaţi doar pe piaţa locală, ci pe cea europeană sau chiar globală. Unul din principiile fundamentale ale Uniunii Europene este mobilitatea forţei de muncă, iată de ce companiile româneşti sunt nevoi te să se alinieze la practicile Vest europene de retenţie a perso-nalului. Ne întoarcem la exemplul ceh. Un studiu al Mercer, realizat în 2007, ne arată faptul că angajatorii cehi investesc din ce în ce mai mult în programe de employee benefits. De ce? Pentru că peste graniţă se află ispita cea mai puter-nică pentru angajaţii bine pregătiţi profesional.

De aceea, trebuie să-i oferim angajatului ceea ce îşi doreşte cu adevărat, nu putem impune un beneficiu sau al-tul, trebuie să-i lăsăm lui opţiunea. Pieţe ceva mai avansate au lansat deja conceptul de flexible benefits. Din păcate, avem puţine exemple de companii din România care să fi implementat un astfel de proiect în care angajaţii au un buget şi îşi aleg singuri beneficiile dorite. Iarăşi, din păcate, sunt puţine companiile de consultanţă care să ofere acest tip de servicii şi care să ajute la promovarea acestui con-cept. Totuşi, exemple sunt şi în România şi suntem mândri că sunt parte a portofoliului nostru.

Toate aceste elemente, politici de recrutare şi de retenţie a personalului, pot contribui la crearea unui brand de angajator ce poate transforma firma dintr-o sursă de talente într-un concentrator de talente. Desigur, şi nu în ultimul rând, calitatea condiţiilor de muncă este esenţială pentru dezvoltarea unui brand de angajator. Nu poţi spera să atragi resurse umane de înalt nivel doar plătind salarii mari. Mai este necesar să oferi şi condiţii de muncă de invi-diat. Iată un aspect la care multe companii, atât autohtone cât şi multinaţionale, mai au încă serios de lucrat.

Marsh România este reprezentantul exclusiv al Mercer (parte al aceluiaşi grup de companii - Marsh & McLennan Companies),

iar Mercer este lider mondial pe piaţa de consultanţă în domeniul resurselor umane, în special în ceea ce priveşte proiectele de Employee Benefits.


Punct de vedere

Inundaţiile şi asigurărileÎn urmă cu mulţi ani, când se

lua în consideraţie introducerea obli-gativităţii asigurării locuinţelor, prin-cipalul argument care justifica această iniţiativă era faptul că România este o ţară cu un grad mare de expunere faţă de riscul de calamitate naturală. De atunci, timpul ne-a dovedit de ne-numărate ori cât de multă dreptate au avut partizanii acestui proiect. Ultimele „dovezi” le-am avut în vara acestui an în judeţele din Nordul ţării şi s-au sol-dat, potrivit unui raport prezentat de

către Primul Ministru al României, în faţa Camerei Deputaţilor, cu ur-mătoarele consecinţe:> 5.859 locuinţe avariate, din care 4.086 trebuie reparate, 228 conso-lidate şi 1.545 reconstruite;> 8.763 anexe gospodăreşti avariate, din care 1.137 distruse.

Au mai fost avariate 71 şcoli, 3 dispensare, 8 biserici, 6 baraje, 99 km de maluri de râu, 84,8 km de şosea, 39 obiective sociale, hecta-re întregi de teren agricol, păşuni, fâneţe şi terenuri silvice.

Estimările cheltuielilor necesare pentru reconstrucţia tuturor obiectivelor afectate se ridică la peste 500 milioane euro.

La scurt timp după publicarea acestor informaţii, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a centralizat datele transmise de către companiile de asigurări referitoare la numărul şi valoarea estimată a daunelor înregistrate de către aceştia în zonele afectate de inundaţii, concluziile fiind următoarele: > s-au deschis un număr de 719 dosare de daună, din care 657 de dosare pentru asigurări de locuinţe şi/sau bunuri;

> rezervele de daună constituite sunt de 15,7 milioane lei.Avem, aşadar, pentru prima dată în faţa noastră date de com-

paraţie reale ale gradului ridicol de mic de cuprindere în asigurare. Dacă ar fi să privim această comparaţie din punct de vedere valoric, am putea spune că din totalul costului de reconstrucţie valoarea asi-gurată este sub 1%. Desigur că, din acesta, mai mult de 50% îl repre-zintă lucrările de infrastructură, dar chiar şi în aceste condiţii partea de risc transferată şi acoperită prin asigurări facultative rămâne una jenant de mică.

Am văzut din nou cum autorităţile s-au deplasat în zonele ca-lamitate şi i-au asigurat pe sinistraţi că statul îi va sprijini să îşi recon-struiască imobilele distruse de viituri… Am sesizat totuşi un progres. De această dată statul nu va construi casele distruse, ci le va furniza materialele de construcţie necesare, urmând ca lucrările de reparaţie sau construire să fie asigurate cu resurse şi mijloace proprii. Şi încă ceva: beneficiarii vor avea interdicţie de înstrăinare a imobilelor pe o perioadă de 5 ani şi, surpriză, vor trebui să le asigure împotriva cala-mităţilor naturale pe o perioadă de 5 ani!

Este pentru prima dată când apare şi cuvântul asigurare în abordarea unui oficial al statului în relaţia cu sinistraţii. Putem afirma pe bună dreptate că statul îşi protejează astfel investiţia, dar oricum este lăudabilă iniţiativa. Poate după încă vreo 5-6 astfel de catastro-fe cuvântul ASIGURARE va fi unul firesc în dialogul dintre autorităţi şi persoanele afectate de calamităţi, poate raportul dintre valoarea daunelor totale şi a celor asigurate va fi unul demn de analizat în ra-poartele statistice, poate şi autorităţile locale se vor gândi că bunurile aflate în administrarea acestora sunt asigurabile, poate… pentru că, în mod cert şi indubitabil, SE POATE.

Gheorghe GRADDirector General SRBA

ww

w.dr

eam

stim

e.com


Sistemele de asigurări agricole din uniunea Europeană

> „O wera walya elyi atama” (n.r., ed. limba tembo: „Nu mănâncă decât cel ce a muncit câmpul”) afirmă un pro-verb congolez. În timpurile moderne însă, în care pe traseul dintre holdă şi „farfurie” (a se citi beneficii) se inter-pune un mare număr de factori intermediari de natură financiară, înţelepciunea populară ar putea fi amendată menţionând că munca este necesară, dar nu şi suficientă, rezultatele ei putând fi dramatic afectate în lipsa unui management corespunzător al riscurilor.


Vremurile & Vremea = Risc Un studiu elaborat de Joint Research Centre of

the European Union la sfârşitul anului 2006, “Agricultural Insurance Schemes”, defineşte riscurile asociate agriculturii în Uniunea Europeană astfel:> de natură politică, rezultat al renegocierii acordurilor co-merciale interne ale UE, cu efecte preponderent asupra va-riaţiei preţurilor sau subvenţiilor plătite agricultorilor;> de natură comercială, ca rezultat al unui dezechilibru de forţe între comercianţi şi agricultori, cu efecte negative asupra veniturilor obţinute de fermieri ;> de natură sanitară, preponderent ca urmare a introduce-rii de noi standarde sanitare sau a unor măsuri impuse de apariţia unor boli la animale;> de natură climatică, ca urmare a fenomenului de încălzire globală, afectând preponderent culturile vegetale, dar cu potenţial de a produce efecte negative şi asupra creşterii animalelor, prin distrugerea păşunilor sau diminuarea re-zervelor de furaje.

În cele ce urmează ne vom referi cu precădere la cea din urmă categorie, ca fiind principala direcţie în care industria asigurărilor are de jucat un rol important în ges-tionarea riscului.

Dependenţa rezultatelor din agricultură de factorii meterologici nu mai necesită nici un fel de demonstraţie. Totuşi, dintre multitudinea de fenomene meteorologice care pot afecta producţia agricolă, seceta, îngheţul, ploaia în exces şi grindina sunt considerate, prin frecvenţă şi se-veritatea efectelor, cele mai importante. Datele statistice colectate sistematic, începând cu 1975, de la mai bine de 2000 de staţii meteorologice răspândite pe întregul con-tinent, au condus la alcătuirea unor hărţi de risc climatic pe baza cărora se poate aprecia,în funcţie de sezon, poziţie geografică şi tipul culturii vegetale, expunerea la diferite riscuri de natură meteorologică. Acestea pun în evidenţă faptul că nu există regiune europeană care să nu fie expusă sistematic la cel puţin unul dintre principalele riscuri men-ţionate anterior. Totodată, ţinând cont şi de informaţiile cu privire la culturile vegetale tradiţionale pentru fiecare zonă geografică, hărţile pun în evidenţă şi eterogenitatea care caracterizează continentul european cu privire la vulnera-bilitatea producţiei agricole. Din perspectiva asigurărilor,

este de remarcat că zonele cu expunere şi/sau vulnerabi-litate maximă la diferitele riscuri nu sunt, din fericire, con-centrate într-o singură regiune.

AsigurăriAsigurările reprezintă probabil unul dintre cele

mai „populare” instrumente de risk management orienta-te către distribuirea riscului, alături de participarea la fon-duri mutuale sau de intervenţia fondurilor de calamitate. Contractele de marketing sau hedging-ul pe pieţele fu-tures adaugă listei noi direcţii de urmat, mai sofisticate şi poate mai greu accesibile utilizatorului mediu, dar având capacitatea de a compensa în multe privinţe limitările in-strumentelor tradiţionale menţionate anterior.

În ceea ce priveşte asigurările, aria lor acţiune este definită prin necesitatea de a fi îndeplinite două condiţii esenţiale: controlul efectelor adverse produse de “asime-tria” informaţiilor disponibile cu privire la expunerea şi vulnerabilitatea la risc, precum şi depăşirea implicaţiilor riscurilor sistemice, care pot afecta simultan un mare nu-măr de subiecţi. În acest context, producerea unor dezas-tre naturale sau epizootii reprezintă situaţii dificile pentru asigurători, de unde şi necesitatea acoperirii acestor riscuri şi cu ajutorul altor instrumente, de tipul ajutoarelor ad-hoc, fondurilor de calamitate etc.

O încercare de categorisire a tipurilor de asigurări agricole practicate în Europa trebuie să facă, întâi de toa-te, disjuncţia între produsele adresate domeniului creşterii animalelor şi cele care vizează culturile vegetale, specifici-tatea fiecăruia dintre cele două ramuri determinând carac-teristici diferite şi pentru produsele de asigurare. Astfel, în cazul asigurării animalelor, se face o distincţie clară între daunele directe şi cele produse pe cale de consecinţă, gu-vernele şi instituţiile comunitare europene suportând, de regulă, cea mai mare parte a daunelor directe şi, în propor-ţii variabile, o parte daunelor indirecte. Intervenţia statu-lui se manifestă fie prin plăţi de la bugetul de stat, fie prin acţiunea unor scheme de finanţare construite prin parte-neriate public-private, cu contribuţie obligatorie. Pentru asigurarea culturilor vegetale, paleta de produse oferite de industria asigurărilor este mult mai nuanţată, mergând de la asigurări de risc unic, până la asigurări complexe ale fer-melor, pentru riscuri multiple, acoperind atât pierderile fi-

Daniela GHEţuEditorial Director

agriCultura asigurărilor

17SEPTEMBRIE 2008


Legenda

Asigurări de risc unic

Sistem privat nesubvenţionatSistem privat parţial subvenţionat

Sistem public

NA

Asigurări mixte

Sistem privat nesubvenţionatSistem privat parţial subvenţionat

Sistem public

Asigurarea producţiei agricole

Sistem privat parţial subvenţionat

nanciare provocate de diminuarea producţiei, cât şi pe cele determinate de variaţia nefavorabilă a preţurilor.

Asigurările de risc-unic, cu precădere cele pentru grindină, sunt cele mai dezvoltate, cu o îndelungată istorie, fiind disponibile în toate ţările UE, în timp ce formele mai complexe de asigurare a producţiei agricole, cunoscute şi sub denumirea de asigurări agricole multi-risc, se regăsesc preponderent în ţările unde există şi o formulă de sprijin financiar din partea sectorului public pentru dezvoltarea asigurărilor agricole. În principiu, poliţele multi-risc oferă acoperire pentru principalele riscuri climatice de natură să provoace diminuarea semnificativă a producţiei agrico-le. Numărul şi natura acestor riscuri sunt stabilite potrivit specificului fiecărei ţări, de regulă excluzându-se riscurile de îmbolnăvire a plantelor. În acest sens, soluţiile de asi-gurare europene diferă substanţial de opţiunea americană, asigurările “Multiple Peril Crop Insurance” (MPCI) practicate în SUA furnizând acoperire pentru toate riscurile naturale posibile care pot afecta producţia agricolă, inclusiv pentru cel de îmbolnăvire a plantelor. Diferenţele dintre cele două abordări nu se opresc aici, procedura de desdăunare fiind, de asemenea, diferită. În timp ce pentru MPCI daunele sunt calculate simplu, ca diferenţă între producţia garantată (asigurată) şi cea reală, sistemele europene ţin cont de mai mulţi factori şi impun identificarea riscului care a produs dauna, stabilirea caracterului zonal al producerii acestuia, precum şi corectarea dimensiunii volumului de producţie asigurat în funcţie de condiţiile şi capacitatea de producţie specifice fiecărei ferme. Dacă procedurii europene, în mod evident mai complicată, i s-ar putea reproşa costurile ad-ministrative mai ridicate, nu este de neglijat avantajul fap-tului că ea reuşeşte să elimine într-o foarte mare măsură hazardul moral, ocolind astfel una dintre cele mai sensibile probleme ale pieţei americane de asigurări agricole.

Spania este deţinătoarea celui mai dezvoltat sistem de asigurări agricole din Europa, cele mai multe dintre ris-curile care ar putea conduce la scăderea producţiei fiind acoperite prin asigurare. Guvernul, asociaţiile fermierilor şi asigurătorii au căzut de acord asupra faptului că un sistem de asigurări pentru fermieri, definit printr-o lege specifică, reprezintă cea mai bună soluţie pentru managementul da-unelor catastrofale în agricultură. Ca urmare, riscurile sunt preluate în co-asigurare de asigurătorii spanioli care consti-

tuie un pool de asigurare specializat. Franţa, Italia, Austria şi Luxemburg au, de asemenea, un sistem de asigurări agri-cole dezvoltat, pierderea producţiei fiind acoperită prin asigurare pentru majoritatea riscurilor. Soluţia general ac-ceptată este cea a unei asigurări de bază, pentru grindină, căreia i se adaugă un supliment de asigurare a producţiei, parţial subvenţionat de stat, pentru cele mai importante riscuri specifice fiecăreia dintre ţările menţionate.

În Portugalia şi Suedia, precum şi într-o bună parte a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ca Bulgaria, Cehia, Ungaria, România, Slovacia şi Slovenia, există o asigurare de bază căreia i se poate adauga suplimentar, în măsura în care este disponibilă, o asigurare pentru riscuri combinate. Concret, numai grindina şi un număr redus de alte riscuri naturale sunt acoperite prin asigurare, nefiind disponibile forme de asigurare exhaustive.

Există, de asemenea, numeroase ţări unde asigu-rarea pentru grindină, sau alte câteva tipuri de asigurare pentru risc unic sunt singurele disponibile. Pe aceste pieţe, cum ar fi Belgia, Germania, Olanda sau Marea Britanie, cere-rea pentru alte tipuri de asigurări agricole este neglijabilă. Totodată, nu există formule de subvenţionare publică pen-tru asigurările agricole. Ţările Nord-Europene sunt caracte-rizate, în general, de un nivel foarte scăzut al cererii pentru asigurări agricole, dar în unele dintre acestea există totuşi soluţii publice, cum ar fi “Crop Compensation Scheme” din Finlanda, care au ca menire compensarea pierderilor de producţie cauzate de producerea unor riscuri naturale de tip catastrofic. În sfârşit, un caz particular este reprezentat de sistemele din Grecia şi Cipru, unde există un sistem pu-blic de asigurare agricolă obligatorie.

Principii comune, aplicare diversăFRANŞIZA

Eliminarea hazardului moral este, de asemenea, unul dintre motivele principale ale aplicării franşizei sau su-melor deductibile în cvasi-totalitatea poliţelor de asigurări agricole. Definită ca prag procentual din suma asigurată pe care dauna trebuie să-l depăşească pentru a face obiectul unei despăgubiri, franşiza este asociată în multe cazuri şi cu o sumă fixă, deductibilă din valoarea daunei, pe care asigu-ratul trebuie s-o suporte pe spezele proprii („deductibilul” direct). Totalul acestor sume care cad în sarcina asiguratu-


precipitaţii în sezonul rece (inundaţii)

nivelul oceanului

vară caldă şi uscată

rata de fluctuaţie a recoltelor

nivelul oceanului / lacurilor

furtuni, inundaţii

veri fierbinţi şi uscate

durata sezonului de cultivare

potenţialul culturilor

dăunători

reducerea suprafeţelor îngheţate permanent


lui, cu scopul de a-l stimula să ia măsuri proprii de evitare sau limitare a daunelor, poate varia foarte mult, la nivelul continentului european înregistrându-se valori cuprinse, de regulă, între 0 şi 40% din suma asigurată, şi în unele cazuri chiar mai mari. Totuşi, dincolo de diversitatea de cazuri în-tâlnite, se pot desprinde câteva principii comune, cum ar fi:> risc înalt, suma deductibilă este mai ridicată – dimensi-unea riscului fiind apreciată fie prin frecvenţa sa ridicată, în timp sau pe o anumită arie geografică, fie prin natura culturii pe care ar putea s-o afecteze, culturile de legume şi fructe demonstrând o sensibilitate mai mare la condiţiile climatice adverse;> flexibilitate – asiguratul poate opta pentru raportul care i se pare cel mai convenabil între dimensiunea franşizei şi valoarea primei de asigurare;> experienţă redusă, franşiză ridicată – produsele de asigu-rare noi, pentru care experienţa trecută este redusă, sunt purtătoarele unor sume deductibile mai ridicate.

EVALUAREA DAUNELORProcedura de evaluare a daunelor este similară în

cea mai mare parte a ţărilor europene, aplicarea ei căzând în sarcina evaluatorilor din teren. Aceştia utilizează un sistem unificat de standarde specifice fiecărui tip de cul-tură agricolă, reînnoit anual pe baza negocierilor purtate de International Association of Hail Insurers, astfel încât se poate afirma că evaluarea daunelor pentru asigurările agricole de risc-unic produc rezultate comparabile la nivel internaţional.

PRIME DE ASIGURARECotarea riscurilor agricole diferă substanţial în

funcţie de tipologia produselor de asigurare existente, sis-temul de subvenţii, caracteristicile geografice şi climatice care determină frecvenţe şi intensităţi diferite ale riscurilor, tipologia culturilor vegetale, numărul asiguraţilor care pot fi afectaţi simultan etc. Astfel, se pot întâlni exemple de va-lori ale primelor de asigurare foarte reduse, cum ar fi cele practicate în Grecia pentru riscul de grindină (2,3%), pen-tru aquacultură (1,5%) sau asigurarea păsărilor din fermele avicole (1%). În acelaşi timp, pentru riscuri care determină pierderi mai importante sau mai frecvente, cotaţiile de pri-mă pot atinge sau chiar depăşi 7 - 8%. Asigurările multi-risc pentru producţia agricolă din Italia sau asigurarea vitelor în Grecia sunt exemple relevante în acest sens. Cazul Austriei este, de asemenea, semnificativ pentru a ilustra diversita-tea cotaţiilor de primă practicate. Astfel, pentru riscul de grindină se practică rate de 2,8% în cazul culturilor de ce-reale, 6,5% pentru plantaţiile de viţă-de-vie şi de circa 14%, în medie, pentru fructe.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene, volumul anual de prime subscrise în UE se cifrează la circa 1,54 mili-arde euro (exclusiv sistemul public de asigurare din Grecia), în timp ce daunele ating aprox. 1,06 miliarde euro anual. Rata daunei fluctuează, în medie, între 60 – 75%, diferenţe-le substanţiale de la an la an fiind cauza volatilităţii ridica-te induse de manifestarea fenomenelor meteorologice cu efecte catastrofale. Singura abatere notabilă faţă de medie se înregistrază în Slovenia, în care s-au consemnat valori foarte ridicate ale ratei daunei, de 148%.

precipitaţii de iarnă (inundaţii)

precipitaţii de vară

risc de secetă

risc de eroziune a solului

durata sezonului de cultivare

rata de fluctuaţie a recoltelor

temperatură

precipitaţii anuale, resurse de apă

risc de secetă, stress de căldură

producţie de cereale

suprafeţe cultivabile cu cereale

19SEPTEMBRIE 2008

ţara

Tip asigurare Penetrare Prime Prime/sumă asig.

Daune medii anuale

Subvenţii pt asig agricole Fonduri de subvenţionare sau pt. acordarea de ajutoare ad-hoc

risc unic mixtă a prod.

agricole

% din producţie asigurată

mil. EuR % mil. EuR mil. EuR % Tip Denumire

Austria PS PS PS 78 52.00 2.6 32.00 24.00 46 Public Austrian Catastrophe Fund

Belgia P - - NA 49.00 NA NA 0.00Public Caisse Nationale des Cala,ites

pp Fonds de mutualisation des animaux, FFonds de mutualisation des vegetaux

Bulgaria P P - 52 6.60 4.8 4.50 0.00 Public Fund for insect pest controlCipru GC GC - (100) 8.70 7.2 4.50 4.40 50Cehia PS PS - 35 32.00 1.8 24.00 7.00 30 Public Support and Guarantee Fund for Farmers and Forestry

Danemarca P - - NA NA NA NA 0.00Privat Fund for floods, not agri-specific

PP schema de compensare pentru uciderea animalelor in vederea stavilirii unor epizootii

Estonia P - - < 1 0.10 NA 0.00Finlanda P P - < 1 1.80 NA 1.10 0.00Franţa P P PS NA 211.00 1.7 NA 5.00 2.4 Mixt Fonds National de Garantie des Calamites AgricolesGermania P - - 43 129.20 1.2 104.50 0.00Grecia G GC+GS+G - (100) NA 2.5 218.00Ungaria P P - 52 43.50 NA 30.70 0.00

Irlanda P - - NA NA NA NA 0.00 Privat Potato Pool Mixt Fund for animal disease eradication

Italia PS PS PS 8 271.20 7.4 166.20 180.00 67 Public National Solidarity Fund; National Solidarity Fund for Fisheries and Acquaculture

Letonia PS - - < 1 0.10 NA NA 0.05 50Lituania PS - - 1 1.10 4.3 1.10 0.55 50 Public Calamity FundLuxemburg PS PS PS 45 1.30 2.3 1.00 0.65 50 Public Vineyard Solidarity Fund

Olanda P - - NA 75.00 NA 30.70 0.00 Mixt Compulsory Livestock FundPublic Non agri-specific fund

Polonia P(S#) - - 7 9.90 NA 6.30 0.00 Public Fund for epidemic diseasesPortugalia PS PS - 22 46.90 8.4 30.20 32.00 68 Mixt Fundo de CalamidadesRomânia PS PS - 12 14.00 NA 4.40 7.00 50Slovacia PS PS - NA NA NA 50 NASlovenia PS P - 17 9.50 7.6 13.80 4.30 45Spania PS PS PS 26 564.70 6.3 388.30 232.00 41

Suedia P P - 60 NA NA NA 0.00 Public The Swedish Board of Agriculture - Program for livestock infectious diseases

Marea Britanie P - - 7 11.10 0.8 NA 0.00TOTAL 1,538.00 1061.00 497.00 32

Sistemele de asigurări agricole din Europa - caracteristici

Legenda: # sistem pilot S-suventionat P - privat nesubvenţionat PS - privat partial subvenţionat G - public nesubvenţionat GS - public partial subvenţionat GC - public partial subvenţionat Sursa: Comisia Europeană


SUBVENŢIIO mare varietate de situaţii poate fi întâlnită şi în ceea ce pri-

veşte sprijinul financiar acordat de statele europene pentru finanţa-rea primelor de asigurare pentru agricultură. De la totala absenţă a subvenţiei (Bulgaria, Grecia, Irlanda), până la contribuţii substanţiale care pot atinge şi circa 68% din totalul primelor de asigurare, ca în cazul Portogaliei, soluţiile adoptate depind de interesele economice specifice fiecărui stat (încurajarea asigurării pentru anumite riscuri, considerate de importanţă critică, sprijinirea anumitor categorii de cultivatori sau a unor ramuri ale agriculturii etc.). Elementul comun care se impune cu puterea evidenţei este acela că existenţa unei po-litici coerente de subvenţionare a asigurărilor agricole este o condiţie esenţială a dezvoltării unui sistem solid de asigurări agricole şi, impli-cit, a asigurării stabilităţii financiare a producătorilor.

Potrivit statisticilor Directoratului Comisiei Euro pene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, subvenţiile anuale pentru asigurări agricole la nivelul EU25 se situează la circa 32% din volumul prime-lor de asigurare, atingând 497 milioane euro. Prin comparaţie, nivelul total al ajutoarelor ad-hoc se ridică la aprox. 904 milioane euro, fără a include în această cifră totalitatea ajutoarelor acordate pentru daune la efectivul de animale.

PerspectiveProbabil că dacă ar trebui ales un singur cuvânt pentru a ca-

racteriza sistemele de asigurări agricole din Europa, acesta ar trebui să fie „diversitate”. Ideea de a construi o schema unică europeană de asigurări pentru agricultură are de depăşit în primul rând acest obstacol, tradus în practică printr-o diversitate de interese politico-economice, de caracteristici socio-economice şi culturale. Ca urmare,

pentru ca unificarea sistemelor să devină dacă nu realizabilă, măcar mai puţin discutabilă, primii paşi se vor îndrepta către armonizarea sistemelor naţionale potrivit unor principii comune mai detaliate şi mai ferme decât în prezent. În acest sens, proiectul de modificare a reglementărilor UE cu privire la acordarea ajutoarelor de stat pentru daunele suferite de întreprinderile agricole mici şi mijlocii constituie un bun exemplu. Potrivit acestuia, începând cu 2010 aceste ajutoa-re vor putea fi acordate numai în cazul în care fermierii deţin o asi-gurare pentru cel puţin 50% din nivelul producţiei agricole anuale. Conformitatea cu principiile EU ar putea fi “premiată” printr-un acces mai facil la subvenţii comunitare pentru agricultură.

Acestor aspecte li se suprapune şi provocarea majoră pe care schimbările climatice în curs o implică. Fenomene extreme cu frecvenţă şi intensitate crescute, persistenţa secetei pe arii extinse, cu afectarea subsecventă a fertilităţii solului, potenţialul crescut de manifestare a unor epizootii sunt atâţia factori care vor influenţa ne-gativ nivelul şi stabilitatea producţiilor agricole, securitatea financiară a fermierilor. Dacă previziunile specialiştilor în domeniu se vor dovedi corecte, anul 2050 va găsi ţările europene cu un profil agricol mult schimbat faţă de prezent, ceea ceva conduce la o abordare diferită a managementului riscurilor în acest domeniu şi, implicit, la necesita-tea adaptării sistemelor de asigurare. Prin urmare, în nota în care am început acest articol, folosind cuvintele unei celebre atlete america-ne, Jackie Joyner-Kersee, It is better to look ahead and prepare than to look back and regret.


Interviu

PRIMM: Care au fost începuturile asigurărilor agricole în România?Maura KLASSEK: Forme de asigurare au existat şi înain-tea instaurării regimului comunist, concentrate mai mult în Transilvania. Acestea urmau modelul occidental, ori-entându-se, în mod special, pe asigurarea animalelor. De asemenea, existau mai multe societăţi care răspundeau intereselor unor comunităţi locale, funcţionând pe bază de mutualitate.

Însă după 1945, singura societate cu adevărat im-portantă a fost ADAS. Agricultura era structurată în două mari sectoare: agricultura cooperatistă, care deţinea cea mai mare pondere din suprafeţe, şi cea de stat, care avea în administrare până în 2 milioane de hectare. Astfel, existau două sisteme diferite de protecţie a producătorilor agricoli.

ADAS se ocupa de asigurarea CAP-urilor, percepând pri-me modice, dar cu condiţii de asigurare bine structurate, inspirate din Occident, în timp ce pentru întreprinderile agricole de stat nu existau asigurări. În acest caz, instituţia care gestiona despăgubirile era Departamentul de Stat al Agriculturii, din subordinea Ministerului Agriculturii.

Conform legislaţiei, în fiecare an se preleva o cotă din profiturile întreprinderilor agricole de stat din care se plăteau despăgubirile. Sistemul nu era echitabil şi a dus la nemulţumirea mai multor IAS-uri, deoarece nu toate obţineau profit, în timp ce fondurile se distribuiau tutu-ror. În acest context, au existat propuneri de modificare a legislaţiei.

PRIMM: Ce s-a întâmplat după 1989 cu sistemul asigurări-lor agricole? M. K.: După 1989, ADAS a fost divizată în trei: ASIROM, ASTRA şi CAROM, iar domeniul asigurărilor agricole a fost oarecum trecut cu vederea. Prima societate cu adevărat specializată în acest domeniu a fost AGRAS, pe care am în-fiinţat-o în septembrie 1992. În acea vreme, capitalul social minim era de 25 milioane lei, bani obţinuţi de la patru foste IAS-uri: Huşi, Valea Călugărească, Jidvei, Smârdan, şi de la o societate privată. Trei dintre ele proveneau din domeniul viticol.

Documentaţia a fost întocmită în urma unei de-legaţii la Viena, cu Ministerul Agriculturii, unde omologii austrieci ne-au ajutat să obţinem de la cea mai impor-tantă societate de asigurări documentaţia tehnică practi-cată în Austria. După aceasta, am obţinut de la Institutul Meteorologic o estimare pentru fiecare risc în parte pe o perioadă de 100 de ani, statistică pe care am completat-o ulterior cu statisticile Ministerului Agriculturii privind eveni-mentele meteorologice şi daunele suportate pe o perioadă de 25 de ani. O contribuţie deosebită a avut-o Victor PELIN, care s-a alăturat AGRAS încă de la înfiinţare. Compania a început cu 10 angajaţi şi a ajuns până la peste 300, reuşind să genereze profit timp de 11 ani.

PRIMM: Care erau principalii clienţi şi cum reuşeaţi să ajun-geţi la aceştia? M. K.: Primii clienţi au fost tot vechile IAS-uri, pentru că era foarte dificil de ajuns la producătorii individuali, cel puţin la început. Din păcate, şi la această oră, tot pe suprafeţele fostelor IAS-uri, de aproximativ 2 milioane de hectare, se

> Reputat specialist în asigurări, Maura KLASSEK este una dintre acele personalităţi care au contribuit în mod decisiv la formarea, dezvoltarea şi promovarea industriei româneşti a asigurărilor. Specializată în asigurări agricole, promotoare a acestui domeniu, fondatoare a companiei AGRAS, Maura KLASSEK ne prezintă, în exclusivitate, în interviul pe care ni l-a acordat, o trecere în revistă a evenimentelor care au marcat naşterea şi evoluţia pieţei asigurărilor din România.

Interviu cu

Maura KLASSEK

21SEPTEMBRIE 2008

Interviu

încheie cea mai mare parte din asigurările agricole. Am în-cercat, începând cu 2002, să concepem un sistem care să fie foarte uşor de implementat şi de înţeles pentru produ-cătorii individuali, care din 2004 a început să funcţioneze. Nu după mult timp, ideea a fost preluată şi de alte compa-nii. Am încercat să cooptăm în canalul de distribuţie agenţi locali de la centrele agricole. De asemenea, ne-am bazat pe persoanele mai cunoscute din comune şi sate, dat fiind faptul că sfaturile acestora aveau un ecou sporit în rândul fermierilor. Însă producătorii mai mici nu au încă o cultură a asigurărilor, ceea ce a îngreunat dezvoltarea pe acest seg-ment. În prezent, s-a ajuns la situaţia în care primele au scă-zut nefundamentat, iar rata daunei a ajuns la peste 100%.

PRIMM: Specialiştii apreciază că România s-a confruntat cu unele schimbări climatice. Cum consideraţi că au influen ţat acestea piaţa asigurărilor agricole? M. K.: Au existat schimbări climatice în ceea ce priveş-te manifestarea riscurilor catastrofale (seceta în special), stare care s-a acutizat în ultima perioadă. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte grindina, situaţia s-a încadrat în limite suportabile, existând şi în trecut cazuri când peste 30 de judeţe ale ţării au fost afectate de acest fenomen meteoro-logic, urmate de ani cu evenimente reduse. Aş spune că, în ceea ce priveşte riscurile obişnuite, situaţia nu s-a schimbat semnificativ, astfel încât să justifice această creştere a ratei daunalităţii.

PRIMM: Care consideraţi că este motivul acestei rate a da-unei foarte ridicată? M. K.: În opinia mea, la aproape 80% din daune, se fac foar-te multe greşeli când se realizează constatarea daunelor. Nu este normal, conform statisticilor privind evoluţia riscu-rilor locale, ca rata daunei să se dubleze atât de rapid.

PRIMM: Care sunt factorii care caracterizează o piaţă de asigurări agricole dezvoltată?M. K.: Un indiciu important îl oferă numărul de poliţe în-cheiate, care a rămas constant, foarte redus. De asemenea, volumul de prime de asigurare nu a crescut semnificativ în 2007 faţă de anii anteriori. Aceştia sunt factorii care arată că piaţa este în stagnare.

PRIMM: Ce soluţii consideraţi că există pentru revigorarea acestui domeniu? M. K.: În opinia mea, este vorba, în principal, de două cate-gorii de acţiuni: unele care ţin de societăţile de asigurări şi unele legate de autorităţile de reglementare în domeniu. Aici ne referim la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, trebuie revizuită şi îmbunătăţită legislaţia în domeniul asigurărilor, în general, şi alocat un capitol special acestui segment de asigurări care are un caracter unic. De asemenea, ar trebui întocmită o subdiviziune în nomenclator pentru a clarifica aspectele specifice. Gestionarea rezervelor trebuie să ţină cont de sezonalitatea acestor asigurări. Un pas important este înfiinţarea, la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu cei interesaţi, a unei soci-etăţi de asigurare mutuale. Ministerul are instrumentele necesare promovării acestui tip de societate atât către pro-ducători, cât şi către companiile interesate.

Societatea de asigurări mutuală este înfiinţată pe principiile Codului Civil, fiind o societate non-profit. Conform modelului de legislaţie francez o astfel de soci-etate poate avea ca rezultat un excedent, şi nu un profit. Cei care se asigură pot fi şi asigurătorii, aceştia controlând

activitatea societăţii şi redistribuindu-şi excedentul. Toate părţile implicate au drepturi egale în adunările generale. La societăţile pe acţiuni, acţionarii majoritari îşi impun propri-ile politici spre a obţine profit, acest fapt fiind, la un mo-ment dat, în detrimentul asiguraţilor. Din acest punct de vedere, societatea mutuală este ferită de astfel de pericole. Totuşi, aceste societăţi sunt obligate şi ele să aibă un fond de rezervă cu care să garanteze despăgubirile.

PRIMM: Care sunt bazele legale pentru asigurările agricole în România?M. K.: În prezent, cadrul legal îl reprezintă Legea nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de ca-lamităţi naturale în agricultură. Legea a fost propusă de mine în 1994 după modelul legislaţiei italiene, dar a fost adoptată de Parlament abia în 2002 într-o formă uşor mo-dificată faţă de cea iniţială. Acest lucru a fost în detrimentul societăţilor de asigurare, pentru că, în 2003, au existat mari întârzieri în plata despăgubirilor pentru riscuri catastrofale către producători şi s-au înregistrat probleme în decontări-le cu societăţile de profil în ceea ce priveşte primele. Astfel, procesele de producţie s-au reluat cu întârziere, fapt pen-tru care au fost învinuite societăţile de asigurare.

Existau două principii de funcţionare: pentru riscuri catastrofale despăgubeşte statul şi pentru cele obişnuite, adică acele evenimente care acţionează pe arii restrânse şi care au o distribuţie aleatorie şi imprevizibilă, societatea de asigurări. Pentru ca asiguraţii să fie despăgubiţi pentru riscuri catastrofale, aceştia trebuie să demonstreze că au în-cheiat o poliţă la un asigurător agreat de MADR, care să cu-prindă riscurile obişnuite asigurate. Constatarea se face de către reprezentantul legal al ministerului şi administraţiei publice locale, împreună cu inspectorul de daune al soci-etăţii la care era încheiată poliţa. Al doilea principiu al legii reglementează subvenţionarea primei de asigurare, deci ieftinirea asigurării plătite de producătorii agricoli (princi-piu care nu s-a respectat în toţi anii).

PRIMM: Ce amendamente consideraţi că ar trebui aduse Legii nr. 381/2002?M. K.: În primul rând, există unele exprimări confuze, care trebuie rectificate. De asemenea, ar trebui menţinut prin-cipiul subvenţionării, pentru că este o practică obişnuită în toate ţările cu un sistem de asigurări dezvoltat, întrucât mulţi producători nu au posibilitatea de a plăti primele. Pentru a se evita eventualele neînţelegeri şi disfuncţiona-lităţi în plata despăgubirilor, ar trebui păstrată în cadrul primăriilor o evidenţă a pagubelor plătite, având în vedere că au existat situaţii când unii proprietari nu au fost despă-gubiţi sau producătorii mai mari au fost favorizaţi.

Există şi o prevedere legată de colaborarea minis-terului cu Agenţia Naţională de Meteorologie şi Hidrologie care ar trebui să fie detaliată, astfel încât, pe baza monitori-zării riscurilor, companiile de asigurare să poată practica o politică de prime corectă şi echitabilă.

Mihai CRĂCEA

> Ar trebui menţinut principiul subvenţionării, pentru că este o practică obişnuită în toate ţările cu un sistem de asigurări dezvoltat, întrucât mulţi producători nu au posibilitatea de a plăti primele.


> Schimbarea climatică este prezentă astăzi în toată mass-media. Ea este tema secolului XXI. Nu este vorba nu-mai despre încălzirea globală cu consecinţele sale directe, precum creşterea nivelului mărilor, amplificarea unor fenomene naturale extreme, cum sunt secetele sau valurile de căldură, dispariţia speciilor de plante şi animale, ci şi de dimensiunile sociale, economice şi politice pe care le aduce.

Schimbarea climatică:o temă plină de responsabilităţi?Probleme şi scenarii de responsabilitate (II)


Sol permanent îngheţat: Dacă pământul se pune în mişcare

Pământul permanent îngheţat este o temă pentru regiunile unde solul este îngheţat temporar sau pentru tot-deauna. Este vorba în special de Alaska şi Siberia, dar şi de zonele montane din diverse regiuni ale pământului.

Construcţiile realizate pe soluri permanent îngheţa-te trebuie ancorate foarte adânc în sol, pentru a nu fi afecta-te de variaţiile de temperatură de la suprafaţă. Exemple de proiecte de amploare realizate pe solul permanent înghe-ţat sunt conductele de petrol care străbat Alaska sau noua cale ferată inaugurată în anul 2006, Qingzang, din Tibet. În cazul unor astfel de construcţii, una din cerinţele speciale pentru arhitecţi şi ingineri se referă la luarea în calcul a în-călzirii pământului, potenţialul distrugerilor fiind enorm.

Distrugerile nu sunt provocate întotdeauna de pro-iecte de mare amploare. Un exemplu concret îl reprezintă reclamaţia satului Kivalina din Alaska. Cei 400 de locuitori au înaintat plângere împotriva a 24 de firme producătoare de energie, între care EXXON şi BP. Satul acuză firmele că prin contribuţia lor la încălzirea globală pun în pericol exis-tenţa localităţii. Drept consecinţă a încălzirii pământului,

solul permanent îngheţat pe care sunt construite casele se topeşte, iar casele se prăbuşesc în mare. Strămutarea locui-torilor satului implică costuri la nivelul a 400 milioane USD. În regiune există alte 180 de sate care urmăresc cu atenţie tema în discuţie, şi care ar putea declanşa un enorm volum de reclamaţii. Exemplul acesta pune în evidenţă, deopotri-vă, faptul că urmările schimbării climatice nu pot fi luate în considerare izolate unele faţă de altele, pentru că adesea ele sunt cumulative.

Răspunderea pentru pagube produse de catas-trofele naturale

Evenimentele individuale nu depind întotdeauna de schimbarea climatică, chiar dacă în percepţia publică ele sunt tot mai frecvent puse în legătură cu aceasta. Numărul aşa-numitelor evenimente ale secolului din domeniul ca-tastrofelor naturale creşte permanent. În Asia şi Europa se semnalează tot mai multe inundaţii şi niveluri crescute ale apelor ca, de exemplu, în Germania anilor 1999, 2002, 2005 şi 2007. De asemenea, şi aşa-numitele furtuni de zăpadă cresc ca frecvenţă şi intensitate în Europa. În SUA, evoluţia uraganelor este urmărită cu o deosebită atenţie.

ww

w.dr

eam

stim

e.com

23SEPTEMBRIE 2008


Un exemplu interesant în ceea ce priveşte răspun-derea pentru pagube ca urmare a catastrofelor naturale îl constituie uraganul Katrina: astfel, trecerea lui peste coasta americană, în august 2005, care a produs pagube asigu-rate pentru caz de catastrofă la nivelul a peste 68 miliar-de USD, a produs şi efecte însemnate asupra răspunderii şi asigurării pentru răspundere. Inundaţiile cauzate de uragan au provocat eliberarea de substanţe periculoase pentru mediul ambiant, în primul rând din instalaţiile de transport şi depozitare aparţinând industriei petrochimice. Una dintre cele mai mari pagube produse mediului a fost reprezentată de eliberarea de ţiţei brut la rafinăria aparţi-nând firmei MURPHY OIL Corporation, nu departe de ora-şul New Orleans. Urmare inundaţiilor, s-a produs umflarea unui rezervor de depozitare, care a condus la avarierea lui. Aproximativ patru milioane de litri de ţiţei brut s-au scurs, contaminând 1.800 de case şi terenuri din vecinătate. Ca efect a unei înţelegeri juridice, MURPHY OIL s-a obligat să plătească o despăgubire de 330 milioane USD locuitorilor afectaţi.

Ceea ce ne demonstrează cum, alături de pagubele proprii, catastrofele naturale pot genera şi pagube de mare amploare pentru care există răspundere.

Apa şi răspundereaConform datelor furnizate de Naţiunile Unite, în

momentul de faţă 1,2 miliarde de oameni, adică douăzeci procente din populaţia pământului, locuiesc în zone cu de-ficit de apă. În următorii 15 ani, numărul acestora va creşte la 3 miliarde.

Alături de cauzele legate de climă, precum valurile de căldură şi secetă, pot fi făcute responsabile aici şi alte elemente: producerea alimentelor, în special producţia crescândă de carne, de exemplu în Asia, construcţiile care au cunoscut o creştere semnificativă, dar şi materiile prime în volum tot mai mare, necesare producerii de energie. Astfel, de exemplu, pentru producerea unui litru de biodie-sel sunt necesari cel puţin 1.000 litri de apă. În egală mă-sură, trebuie apoi, aşa cum s-a planificat deja în California, cheltuite miliarde pentru construcţia de noi baraje de acu-mulare în scopul colectării apei. Deficitul de apă înseamnă preţuri mai mari la alimente, boli mai numeroase şi o creş-tere economică mai slabă. Şi în legătură cu aceste aspecte pot apărea pretenţii privind răspunderea.

Devine fierbinte: Valuri de căldură şi secetăDacă nu se iau nici un fel de măsuri, în următorii 50

de ani vom asista la o creştere a temperaturii cu cel puţin 2-3 grade. Deja creşterea de temperatură de până acum, de jumătate de grad, are consecinţe vizibile, pe termen lung anticipându-se modificări ale tiparelor meteo cunoscute până în prezent.

Conform evaluărilor Consiliului Mondial pentru Climă sunt periclitate 20-30 de procente din speciile de plante şi animale, ca urmare a încălzirii pământului. Atât guvernele, cât şi autorităţile, precum şi activiştii pentru mediu nu pot privi nepăsători la toate acestea, aşadar tre-buie să identifice responsabilii în speţă. Reclamaţiile gru-purilor pentru mediu, precum WWF (World Wildlife Fund), FoE (Friends of the Earth) devin tot mai frecvente în lumea întreagă.

Aprobarea şi exploatarea instalaţiilor industriale vor fi supuse unor cerinţe, respectiv controale tot mai se-vere. Reducerea valorilor limită pentru emisii constituie un alt aspect care ne aşteptăm să fie abordat. Un puternic stimulent pentru astfel de măsuri este reprezentat de redu-cerea riscurilor de răspundere a autorităţilor şi instituţiilor competente.

Concluzie finalăExistă deja o serie întreagă de scenarii de respon-

sabilitate privind consecinţele schimbării climatice şi ur-mează ca altele să se adauge acestora. Chiar dacă, până în prezent, deseori cauzalitatea nu a putut fi dovedită, creati-vitatea avocaţilor şi conştientizarea responsabilităţii sociale a instanţelor nu trebuie subestimate. Tema schimbării cli-matice, dat fiind înainte de toate potenţialul la nivel mon-dial, este un subiect exploziv.

În partea ultimă a articolului ne vom focusa pe schimbările tehnologice declanşate de modificările clima-tice. Acestea oferă, pe de o parte, noi şanse pentru indus-tria asigurărilor, iar pe de altă parte, aduc cu ele riscuri amplifi cate.

Concluzionând, putem afirma că, de pe acum, schimbarea climatică este o temă privind responsabilitatea.

Rupert NEBAUER şi Victor DOBOS, SWISS Re

25SEPTEMBRIE 2008


Piaţa asigurărilor a crescut cu 11% în primele şase luni ale anului în curs. Asigurările auto, cele de tip proper-ty, precum şi asigurările de viaţă au contribuit la sporirea afacerilor asigurătorilor în perioada amintită, în timp ce asigurările de credite au scăzut cu peste 46 milioane euro. Dinamica consemnată în prima jumătate a anului creează premisele ca totalul pieţei să atingă 2,4 miliarde euro la fi-nele anului în curs.

Valoarea pieţei asigurărilor a depăşit, în prima jumă-tate a anului în curs, 1,2 miliarde euro, în creştere cu peste 11%, în moneda europeană, faţă de rezultatele consemna-te în primele şase luni ale anului trecut. Suma consemnată în primul semestru al anului în curs reprezintă aproape 56% din totalul primelor brute subscrise în anul 2007.

În valoare absolută, de fapt, asigurătorii au sub-scris cu 120 milioane euro mai mult decât valoarea pieţei înregistrată în prima jumătate a anului trecut. Cumulat, valoarea subscrierilor din clasele de asigurări care au cres-cut în perioada analizată a fost de peste 170 milioane euro. Categoriile de asigurări care au contribuit cel mai mult la creşterea menţionată sunt: asigurările CASCO (+95,95 mi-lioane euro), asigurările de incendiu şi calamităţi naturale (+28,46 milioane euro), asigurările de viaţă (+27,35 milioa-ne euro) şi asigurările RCA (+16,24 milioane euro).

Scăderea cumulată pe categoriile de asigurări care au consemnat dinamica negativă în perioada analizată s-a cifrat la aproape 58 milioane euro. Din această sumă, cea mai semnificativă scădere s-a consemnat pe segmentul asi-gurărilor de credite (-46,03 milioane euro.)

În structura subscrierilor pe clase de asigurare, cu excepţia a două clase de asigurare, nu au existat modificări semnificative în ponderea deţinută în piaţă. Practic, modi-ficările amintite se referă la asigurările CASCO auto care au câştigat 4,7 puncte procentuale ca pondere deţinută din totalul subscrierilor şi la asigurările de credite a căror pon-dere a scăzut cu 4,5 puncte procentuale. În prezent, asigu-rările CASCO deţin 37,7% din piaţă, în timp ce asigurările de credite au ajuns la 2,4%.

61% din subscrieri aduc 85% din dauneAsigurătorii au plătit daune a căror valoare a depăşit

542 milioane euro în perioada analizată. Dinamica indicato-rului menţionat este de +12% faţă de valoarea consemnată în perioada corespondentă a anului trecut. Asigurările auto au adus mai bine de 85% din valoarea daunelor la nivelul pieţei, în timp ce asigurările CASCO şi RCA deţin 60,7% din totalul subscrierilor. Cumulat, daunele plătite din asigurări auto au depăşit 461 milioane euro, în timp ce subscrierile din asigurări auto însumează 732 milioane euro.

Dintre clasele de asigurări care, din punctul de vedere al daunelor plătite, au avut o evoluţie peste me-dia pieţei, iar în valoare absolută daunele plătite în prima parte a anului în curs au depăşit cu mai mult de 5 milioa-ne euro sumele aferente daunelor plătite pentru aceleaşi clase în prima jumătate a anului precedent, amintim: asi-gurările de incendiu şi calamităţi naturale (+5,5 milioane euro), asigurări de mijloace de transport aeriene (+6 mi-lioane euro), RCA (+35 milioane euro), CASCO (+65 mili-oane euro).

Luptă tot mai aprigă la vârful clasamentuluiSubscrierile primelor zece companii de asigurare

din România la sfârşitul lui S1/2008 se apropie de un mi-liard euro. În acelaşi timp, gradul de concentrare al pieţei, calculat ca pondere a subscrierilor primilor zece asigurători în total piaţă, a pierdut 1,44 puncte procentuale, ajungând la puţin peste 79%.

ALLIANZ-ŢIRIAC îşi menţine poziţia de lider pe piaţa asigurărilor din România, după primele şase luni din 2008, urmată la mică distanţă de OMNIASIG, care câştigă peste 3,5 puncte procentuale la cota de piaţă.

„Bronzul” în S1/2008 este deţinut de ASIROM, care urcă o poziţie în clasament. ASIBAN, ING Asigurări şi UNITA înaintează fiecare câte un loc în Top 10, deşi pierd din cota de piaţă, comparativ cu perioada similară din 2007. ARDAF reintră în TOP 10, câştigând trei poziţii faţă de S1/2007, cota de piaţă a asigurătorului crescând cu mai mult de 100%.

BCR Asigurări de Viaţă urcă pe podium Pe segmentul asigurărilor de viaţă, societăţile din

Top 10 au obţinut o creştere sensibil inferioară mediei pie-ţei (11,44%, faţă de 12,1% - evoluţie nominală calculată în moneda europeană). Primele două poziţii ale clasamen-tului rămân neschimbate, însă diferenţa de cotă de piaţă dintre ING şi AIG Life se diminuează, având în vedere că ING Asigurări de Viaţă pierde aproape 2 puncte procentuale, iar AIG Life câştigă tot 2 puncte.

Cea mai spectaculoasă evoluţie este obţinută de BCR Asigurări de Viaţă, care urcă patru poziţii, situându-se astfel pe poziţia a treia în Top. Această societate realizează, de altfel, şi cea mai ridicată creştere în rândul primilor 10 jucători de life.

ASIBAN, ALLIANZ-ŢIRIAC, ASIROM şi AVIVA pi-erd fiecare câte un loc, cota de piaţă a acestora scăzând cu valori cuprinse între 0,24 şi 1,34 puncte procentuale. Clasamen-tul este completat de GRAWE, GENERALI şi OMNIASIG Life.

> O creştere mai mică decât cele cu care ne-am obişnuit în ultimii ani, o luptă tot mai aprigă la vârful clasa-mentului pe fondul diminuării pierderii pieţei cu 80% faţă de prima jumătate a anului trecut sunt principalele coordonate ale pieţei asigurărilor din România, în semestrul unu al anului în curs.

un semn de redresare



Prime brute subscrise pe clase de asigurări, S1/ 2008

Clasa De Asigurarew

PRIME BRuTE SuBSCRISE

S1 2008 S1 2007 Evoluţie nominală în

EuR

Evoluţie reală în

RON

Pondere în total piaţă S1

2008 (%)

Pondere în total piaţă S1

2007 (%)

Câştig/pierdere pondere în piaţă S1 2008 faţă de S1 2007 (puncte

procentuale)

Evoluţie în valoare absolută

(EuR mil.)

Pondere în creşterea/

scăderea pieţeiEuR m. RON m. EuR m. RON m.

Total asigurări generale, din care: 973,20 3,572,51 880,90 2.935,06 10,48 12,07 80,78 81,18 -0,40 92,301 Asigurări de accidente şi boală 9,98 36,65 12,18 40,59 -18,06 -16,88 0,83 1,12 -0,29 -2,20 4,252 Asigurări de sănătate 3,46 12,70 4,10 13,67 -15,73 -14,52 0,29 0,38 -0,09 -0,65 1,253 CASCO 453,41 1.664,42 357,46 1.191,02 26,84 28,67 37,64 32,94 4,69 95,95 55,96

4 Asigurări de mijloace de transport feroviar 0,33 1,21 0,28 0,94 15,88 17,55 0,03 0,03 0,00 0,05 0,03

5 Asigurări de mijloace de transport aeriene 3,03 11,11 3,09 10,29 -2,03 -0,61 0,25 0,28 -0,03 -0,06 0,12

6 Asigurări de mijloace de transport navale 3,57 13,09 5,41 18,04 -34,13 -33,19 0,30 0,50 -0,20 -1,85 3,57

7Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri

5,89 21,62 6,45 21,51 -8,74 -7,42 0,49 0,59 -0,11 -0,56 1,09

8 Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale 122,36 449,17 93,90 312,87 30,31 32,18 10,16 8,65 1,50 28,46 16,60

9 Asigurări de daune la proprietăţi 35,10 128,84 33,27 110,85 5,49 7,01 2,91 3,07 -0,15 1,83 1,07

10 Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor 278,19 1.021,20 261,95 872,79 6,20 7,73 23,09 24,14 -1,05 16,24 9,47

11 Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian 3,47 12,72 3,56 11,86 -2,65 -1,25 0,29 0,33 -0,04 -0,09 0,18

12 Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval 0,88 3,22 0,65 2,15 36,05 38,01 0,07 0,06 0,01 0,23 0,14

13 Asigurări de răspundere civilă generală 15,98 58,65 15,50 51,65 3,07 4,56 1,33 1,43 -0,10 0,48 0,28

14 Asigurări de credite 29,42 107,98 75,45 251,39 -61,01 -60,45 2,44 6,95 -4,51 -46,03 88,8615 Asigurări de garanţii 1,35 4,95 0,78 2,61 71,85 74,33 0,11 0,07 0,04 0,56 0,3316 Asigurări de pierderi financiare 1,81 6,65 1,50 4,99 20,99 22,74 0,15 0,14 0,01 0,31 0,1817 Asigurări de protecţie juridică 0,00 0,02 0,00 0,00 249,43 254,46 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

18 Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate 4,99 18,32 5,35 17,83 -6,71 -5,36 0,41 0,49 -0,08 -0,36 0,69

Total asigurări de viaţă din care: 231,53 849,92 204,18 680,30 13,40 15,03 19,22 18,82 0,40 27,35 15,95

1 Asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare 154,23 566,15 129,70 432,14 18,91 20,63 12,80 11,95 0,85 24,53

2 Asigurări de căsătorie, asigurări de naştere 0,19 0,71 0,27 0,90 -28,01 -26,97 0,02 0,02 -0,01 -0,08

3 Asigurări de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii 71,32 261,80 70,15 233,74 1,66 3,13 5,92 6,47 -0,55 1,17

4 Asigurări permanente de sănătate 2,36 8,65 2,29 7,64 2,69 4,17 0,20 0,21 -0,02 0,065 Asigurări de accidente şi boală 2,53 9,29 0,87 2,91 189,68 193,85 0,21 0,08 0,13 1,666 Asigurări de sănătate 0,90 3,32 0,89 2,97 1,39 2,85 0,07 0,08 -0,01 0,01Total piaţă 1.204,73 4.422,43 1.085,07 3.615,36 11.03 12.63 100,00 100,00 - 119,65

Notă: Datele prezentate în tabelul de mai sus provin de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. La calculul sumelor în euro s-a ţinut cont de cursul mediu RON/EUR aferent fiecăreia dintre perioadele analizate, potrivit BNR. La calculul evoluţiei reale în moneda naţională s-a ţinut cont de rata medie a inflaţiei în perioada Iunie 2007 - Iunie 2008 de 8,61%, calculată potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Opt companii şi-au schimbat poziţia în Top 10 non-life

În ceea ce priveşte asigurările generale, companiile din Top 10 au subscris prime de peste 866 milioane euro. Podiumul la categoria non-life este similar cu cel de la total piaţă. Astfel, primele trei poziţii sunt deţinute de ALLIANZ-ŢIRIAC, OMNIASIG şi ASIROM, care înaintează un loc faţă de S1/2007.

Un lucru de remarcat îl constituie apropierea tot mai pronunţată dintre primele două locuri din piaţa asigurărilor generale. Astfel, ocupantele primelor două poziţii în Top, ALLIANZ-ŢIRIAC şi OMNIASIG, sunt despărţite de numai un punct procentual în cota de piaţă, meciul dintre cele două companii jucându-se pe terenul asigurărilor generale.

Practic, ALLIANZ-ŢIRIAC a pierdut 2,5 puncte pro-centuale din cota de piaţă pe care o deţinea după primele şase luni ale anului trecut, în timp ce OMNIASIG a câştigat 4,5 puncte procentuale din cota de piaţă pe segmentul non-life. Astfel, diferenţa în puncte procentuale din cota de piaţă între cele două companii s-a redus cu aproape 7 puncte. În primele şase luni ale anului trecut, ALLIANZ-

ŢIRIAC avea o cotă de 20,54% din piaţa asigurărilor gene-rale, iar OMNIASIG deţinea o cotă de 12,71. Cotele de piaţă după prima jumătate a anului în curs sunt 18,07% pentru ALLIANZ-ŢIRIAC, respectiv, 12,71 pentru OMNIASIG.

Pe poziţia a patra în Topul asigurărilor generale se situează UNITA, recent preluată de către UNIQA, în urca-re cu două locuri, în pofida unei pierderi în cota de piaţă. Clasamentul este continuat de un pluton format din BCR Asigurări, ASTRA-UNIQA şi ASIBAN, diferenţiate de un vo-lum mic de subscrieri. ARDAF urcă două poziţii şi în acest Top, situându-se pe treapta a opta, în timp ce GENERALI şi BT Asigurări pierd câte un loc.

Semne de redresare pe partea profitabilităţiiPotrivit rezultatelor comunicate de către Comisia de

Supraveghere a Asigurărilor, pierderea netă la nivelul pieţei a fost de cinci ori mai mică decât valoarea acestui indicator consemnată pentru prima jumătate a anului trecut.

Astfel, bilanţul la nivelul pieţei asigurărilor în prima jumătate a anului în curs este reprezentat de o pierdere ci-frată la peste 4 milioane euro, adică -15,7 milioane lei. În

27SEPTEMBRIE 2008

Clasa de asigurare

DAuNE PLăTITE

S1 2008 S1 2007 Evoluţie nominală în EuR

Evoluţie reală în RON

Pondere în total daune S1 2008 (%)

Ponderea clasei de asigurări în totalul pieţei S1 2008 (%)

EuR m. RON m. EuR m. RON m.

Total asigurări generale, din care: 514,60 1.889,05 456,72 1.521,73 12,67 14,30 94,90 80,78

1 Asigurări de accidente şi boală 2,01 7,37 3,47 11,57 -42,15 -41,31 0,37 0,83

2 Asigurări de sănătate 0,96 3,53 1,22 4,08 -21,42 -20,28 0,18 0,29

3 CASCO 308,07 1.130,90 243,33 810,76 26,60 28,43 56,81 37,64

4 Asigurări de mijloace de transport feroviar 0,06 0,22 - - - - 0,01 0,03

5 Asigurări de mijloace de transport aeriene 6,85 25,15 0,88 2,93 679,09 690,32 1,26 0,25

6 Asigurări de mijloace de transport navale 1,85 6,79 1,22 4,06 51,85 54,03 0,34 0,30

7 Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri 0,76 2,78 0,61 2,02 25,04 26,85 0,14 0,49

8 Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale 14,73 54,08 9,25 30,81 59,32 61,62 2,72 10,16

9 Asigurări de daune la proprietăţi 2,78 10,20 2,89 9,61 -3,68 -2,29 0,51 2,91

10 Asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor 153,01 561,68 118,01 393,18 29,66 31,53 28,22 23,09

11 Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian 0,01 0,03 0,08 0,27 -91,61 -91,49 0,00 0,29

12 Asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval 0,21 0,77 0,35 1,18 -40,40 -39,55 0,04 0,07

13 Asigurări de răspundere civilă generală 1,41 5,19 0,83 2,77 70,13 72,58 0,26 1,33

14 Asigurări de credite 20,30 74,51 73,67 245,46 -72,45 -72,05 3,74 2,44

15 Asigurări de garanţii 0,00 0,00 0,04 0,13 -96,73 -96,68 0,00 0,11

16 Asigurări de pierderi financiare 0,13 0,47 0,07 0,23 83,84 86,48 0,02 0,15

17 Asigurări de protecţie juridică - - - - - - - 0,00

18 Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate 1,46 5,36 0,80 2,67 82,05 84,67 0,27 0,41

Total asigurări de viaţă, din care: 27,67 101,57 26,87 89,52 2,99 4,47 5,10 19,22

1 Asigurări de viaţă, anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare 23,68 86,94 22,84 76,09 3,71 5,20 4,37 12,80

2 Asigurări de căsătorie, asigurări de naştere 0,00 0,00 - - ` - 0,00 0,02

3 Asigurări de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii 2,83 10,40 3,29 10,96 -13,81 -12,57 0,52 5,92

4 Asigurări permanente de sănătate 0,69 2,54 0,48 1,61 43,34 45,40 0,13 0,20

5 Asigurări de accidente şi boală 0,34 1,25 0,03 0,09 1.159,41 1.177,55 0,06 0,21

6 Asigurări de sănătate 0,12 0,44 0,23 0,77 -48,72 -47,98 0,02 0,07

Total piaţă 542,27 1.990,62 483,58 1.611,25 12,14 13,75 100,00 100,00

Nota: Datele prezentate în tabelul de mai sus provin de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. La calculul sumelor în euro s-a ţinut cont de cursul mediu RON/EUR aferent fiecăreia dintre perioadele analizate, potrivit BNR. La calculul evoluţiei reale în moneda naţională s-a ţinut cont de rata medie a inflaţiei în perioada Iunie 2007 - Iunie 2008 de 8,61%, calculată potrivit Institutului Naţional de Statistică.

perioada corespondentă a anului precedent, piaţa a înre-gistrat o pierdere al cărei volum a depăşit 25 milioane euro. Cu toate că prima jumătate a anului indică semne clare de reducere puternică a pierderii la nivelul pieţei, trebuie ţinut cont de faptul că, în anul precedent, două treimi din pier-derea consemnată la nivelul pieţei a fost înregistrată în par-tea a doua a anului. Practic, 50 din cele 76 milioane euro, cât a reprezentat pierderea pieţei anul trecut, s-au realizat în a doua jumătate a anului trecut.

22 din 43 de companii de asigurare au raportat pro-fit net în primul semestru al anului în curs. Valoarea totală a profitului net consemnat de societăţile de asigurare la finele semestrului unu al anului 2008 s-a apropiat de 121 milioane lei (aproape 33 milioane euro), în creştere cu pes-te 50%, nominal în lei, comparativ cu rezultatele consem-nate în prima jumătate a anului trecut. În primul semestru al anului trecut, 15 dintre cele 41 de companii de asigurare raportaseră profit la finele perioadei amintite.

Pierderea totală cumulată a celor 21 de societăţi de asigurare care au încheiat primul semestru al anului în curs cu bilanţ negativ a depăşit 136 milioane lei, adică 37 mi-lioane euro, în scădere cu aproape 17% faţă de pierderea

consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum indică datele furnizate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Din datele agregate cu referire la rezultatele tehnice în perioada analizată, pe segmentul asigurărilor generale s-a consemnat o pierdere netă cifrată la aproape 78 milioa-ne lei (peste 21 milioane euro), ceea ce reprezintă aproape trei sferturi din pierderea netă consemnată pe acest seg-ment în aceeaşi perioadă a anului trecut.

La nivelul sectorului asigurărilor de viaţă s-a con-semnat un rezultat tehnic net pozitiv de peste 45 milioane lei (12 milioane euro), în creştere cu aproape 32% faţă de valoarea aceluiaşi indicator în perioada corespondentă a anului 2007.

Alex ROŞCA

Daune plătite pe clase de asigurare în S1/2008



Poziţia în clasamentEvoluţia în clasament (Nr. poziţii)

Compania

PRIME BRuTE SuBSCRISECota de piaţă S1 2008 (%)

Cota de piaţă S1 2007 (%)

Câştig/pierdere cota de piaţa S1 2008 faţă de S1 2007 (puncte

procentuale) S1 2008 S1 2007S1 2008 S1 2007 Evoluţie

nominală în EuR (%)

Evoluţie reală în RON (%)EuR m. RON m. EuR m. RON m.

1 1 0 ALLIANZ-ŢIRIAC 175,86 645,56 182,91 609,45 -3,86 -2,47 18,07 20,54 -2,472 2 0 OMNIASIG 167,44 614,66 113,14 376,97 48,00 50,13 17,21 12,71 4,503 4 1 ASIROM 96,24 353,28 87,13 290,31 10,45 12,04 9,89 9,79 0,104 6 2 UNITA 73,69 270,51 70,52 234,95 4,50 6,01 7,57 7,92 -0,355 3 -2 BCR Asigurări 69,52 255,21 103,54 345,00 -32,86 -31,89 7,14 11,63 -4,496 7 1 ASTRA-UNIQA 68,47 251,33 56,37 187,81 21,46 23,21 7,04 6,33 0,707 5 -2 ASIBAN 66,49 244,09 72,34 241,02 -8,08 -6,75 6,83 8,12 -1,298 10 2 ARDAF 59,21 217,34 23,72 79,02 149,65 153,24 6,08 2,66 3,429 8 -1 GENERALI 46,19 169,56 48,41 161,30 -4,59 -3,21 4,75 5,44 -0,69

10 9 -1 BT Asigurări 43,05 158,04 38,33 127,70 12,33 13,94 4,42 4,30 0,12TOTAL TOP 10 866,16 3,179,58 796,40 2,653,53 8,76 10,33 89,00 89,44TOTAL PIAţă 973,20 3,572,51 890,42 2,966,80 9,30 10,87 100,00 100,00

TOP 10 - Piaţa asigurărilor S1/2008. Total prime brute subscrise din asigurări generale

Notă: Datele aferente S1/2008 sunt rezultate provizorii şi provin de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Rezultatele aferente S1 2007 provin din Nr. 3/2007 al Revistei de Specialitate Insurance PROFILE. La calculul sumelor în euro s-a ţinut cont de cursul mediu RON/EUR aferent perioadelor analizate, potrivit BNR. La calculul evoluţiei reale în moneda naţională s-a ţinut cont de rata medie a inflaţiei în perioada Iunie 2007 - Iunie 2008 de 8,61%, calculată potrivit Institutului Naţional de Statistică.


Compania

PRIME BRuTE SuBSCRISECota de piaţă S1 2008 (%)

Cota de piaţă S1 2007 (%)

Câştig/pierdere cota de piaţă S1 2008 faţă de S1 2007

(puncte procentuale) S1 2008 S1 2007S1 2008 S1 2007 Evoluţie

nominală în EuREvoluţie

reală în RONmil. EuR mil. RON mil. EuR mil. RON

1 1 - ALLIANZ-ŢIRIAC 190,32 698,65 198,58 661,66 -4,16 -2,78 15,80 18,10 -2,312 2 - OMNIASIG 167,44 614,66 113,14 376,97 48,00 50,13 13,90 10,31 3,583 4 1 ASIROM 109,48 401,89 101,18 337,13 8,20 9,76 9,09 9,22 -0,144 5 1 ASIBAN 82,58 303,13 88,14 293,66 -6,31 -4,96 6,85 8,03 -1,185 6 1 ING Asig. de Viaţă 74,46 273,33 71,11 236,95 4,70 6,21 6,18 6,48 -0,306 7 1 UNITA 73,69 270,51 70,52 234,95 4,50 6,01 6,12 6,43 -0,317 3 -4 BCR Asigurări 69,52 255,21 103,54 345,00 -32,86 -31,89 5,77 9,44 -3,678 8 - ASTRA-UNIQA 69,08 253,59 56,98 189,84 21,25 22,99 5,73 5,19 0,549 12 3 ARDAF 59,39 218,01 24,29 80,94 144,48 148,00 4,93 2,21 2,72

10 9 -1 GENERALI 57,82 212,25 56,75 189,10 1,88 3,34 4,80 5,17 -0,37TOTAL TOP 10 953,78 3.501,23 884,24 2.946,18 7,86 9,42 79,17 80,61 -1,44TOTAL PIAţă 1.204,73 4.422,43 1.096,96 3.654,95 9,82 11,41 100,00 100,00

TOP 10 - Piaţa asigurărilor S1/2008. Total prime brute subscrise din asigurări de viaţă şi non-viaţă, cumulat

Notă: Datele aferente S1/2008 sunt rezultate provizorii şi provin de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Rezultatele aferente S1 2007 provin din Nr. 3/2007 al Revistei de Specialitate Insurance PROFILE. La calculul sumelor în euro s-a ţinut cont de cursul mediu RON/EUR aferent fiecăreia dintre perioadele analizate, potrivit BNR. La calculul evoluţiei reale în moneda naţională s-a ţinut cont de rata medie a inflaţiei în perioada Iunie 2007 - Iunie 2008 de 8,61%, calculată potrivit Institutului Naţional de Statistică.


Compania

PRIME BRuTE SuBSCRISECota de piaţă

S1 2008Cota de piaţă

S1 2007

Câştig/pierdere cota de piaţă S1 2008 faţă de S1 2007 (puncte

procentuale) S1 2008 S1 2007S1 2008 S1 2007 Evoluţie

nominală în EuR

Evoluţie reală în RONEuR m. RON m. EuR m. RON m.

1 1 0 ING Asig. de Viaţă 74,46 273,33 70,52 234,98 5,58 7,10 32,16 34,15 -1,992 2 0 AIG Life 38,14 139,99 30,01 100,00 27,07 28,90 16,47 14,53 1,943 7 4 BCR Asig. de Viaţă 17,23 63,25 10,95 36,50 57,29 59,55 7,44 5,30 2,144 3 -1 ASIBAN 16,08 59,03 15,80 52,64 1,79 3,25 6,95 7,65 -0,705 4 -1 ALLIANZ-ŢIRIAC 14,46 53,09 15,67 52,21 -7,72 -6,39 6,25 7,59 -1,346 5 -1 ASIROM 13,24 48,61 14,05 46,81 -5,74 -4,38 5,72 6,80 -1,087 6 -1 AVIVA 12,30 45,16 11,47 38,23 7,22 8,76 5,31 5,56 -0,248 8 0 GRAWE România 11,67 42,83 10,61 35,34 10,02 11,60 5,04 5,14 -0,109 9 0 GENERALI 11,63 42,69 8,34 27,80 39,40 41,41 5,02 4,04 0,98

10 10 0 OMNIASIG Asig. de Viaţă 7,66 28,14 7,18 23,93 6,69 8,23 3,31 3,48 -0,17

TOTAL TOP 10 216,88 796,13 194,62 648,44 11,44 13,04 93,67 94,23TOTAL PIAţă 231,53 849,92 206,53 688,15 12,10 13,72 100,00 100,00

TOP 10 - Piaţa asigurărilor S1/2008. Total prime brute subscrise din asigurări de viaţă

Notă: Datele aferente S1/2008 sunt rezultate provizorii şi provin de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Rezultatele aferente S1 2007 provin din Nr. 3/2007 al Revistei de Specialitate Insurance PROFILE. La calculul sumelor în euro s-a ţinut cont de cursul mediu RON/EUR aferent perioadelor analizate, potrivit BNR. La calculul evoluţiei reale în moneda naţională s-a ţinut cont de rata medie a inflaţiei în perioada Iunie 2007 - Iunie 2008 de 8,61%, calculată potrivit Institutului Naţional de Statistică.



Profil de ţară

> Suprafaţa: 780.580 km2

> Lungimea graniţelor: 2.648 km> Graniţe terestre: Armenia (268 km), Azerbaidjan (9 km), Bulgaria (240 km), Georgia (252 km), Grecia (206 km), Irak (352 km), Iran (499 km), Siria (822 km)> Capitala: Ankara> Structura administrativă: Turcia este împărţită în 81 de provincii> Sistem politic: republică parlamentară> Populaţia: 70.586.256 (2007)> Limba oficială: turca> Moneda naţională: lira turcească - TRY (1 TRY = 100 kurus)> Rată de schimb: 1 euro = 1,79 TRY> Rata inflaţiei: 9,6% (estimare 2008)> Produsul Intern Brut (PIB): 624,31 miliarde euro (estimare 2008)> PIB/ locuitor: 8.958 euro (estimare 2008)> Organismul de supraveghere şi reglementare a industriei de asigurări: Sigortacilik Genel Müdüelüğü (Directoratul General pentru Asigurări)> Prime brute subscrise: 6,15 miliarde euro (2007)

TuRCIA

O ţară, două continenteOriginile Turciei moderne încep odată cu sfârşitul

primului război mondial, când Imperiul Otoman, participant de partea Puterilor Centrale, pierde Palestina, Siria, Iordania, Libanul, Irakul şi Peninsula Arabia, totul culminând cu abdi-carea Sultanului, la 1 noiembrie 1922, eveniment care mar-chează sfârşitul a 631 ani de stăpânire otomană.

În fruntea mişcării de renaştere naţională şi de con-stituire a unui stat-naţiune s-a situat Mustafa KEMAL (supra-numit şi ATATÜRK - Părintele Turciei) care a devenit şi primul Preşedinte al ţării. El a adoptat o serie de reforme vizând modernizarea vieţii sociale, economice şi politice (separa-rea statului de religie, introducerea sistemului juridic Vest-european, adoptarea alfabetului latin, egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul, crearea unei identităţi naţionale), des-prinzând astfel Turcia de trecutul otoman.

Turcia este o ţară întinsă pe două continente, aflată aproape în totalitate în Peninsula Anatolia, circa 3% din teri-toriul său aflându-se în regiunea Munţilor Balcani din Europa de Sud-Est. Capitala Turciei este oraşul Ankara, dar capitala istorică Istanbul rămâne centrul financiar, economic şi cul-tural al ţării. Alte oraşe importante sunt Izmir, Bursa, Adana, Trabzon, Malatya, Gaziantep, Erzurum, Kayseri, Izmit, Konya, Mersin, Eskişehir, Diyarbakir, Antalya şi Samsun. De secole, economia ţării s-a bazat în principal pe agricultură, care şi astăzi rămâne un sector important al economiei turceşti,

asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 46% dintre angajaţi.

De la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Turcia a înregistrat o creştere considerabilă în industrie şi servicii - sfera financiară, transportul, industria confecţiilor, serviciile, turismul cunoscând cele mai remarcabile evoluţii. Această dezvoltare economică a fost însoţită de o urbani-zare rapidă, astăzi circa 75% din totalul populaţiei trăind în oraşe, comparativ cu doar 21% în anul 1950. Din punct de vedere geografic, aproximativ 90% din populaţie trăieşte în partea asiatică a Turciei şi doar 10% în partea europeană.

Asigurări cu iz de uEÎn Turcia, activitatea de reprezentare, gestionare

şi de apărare a intereselor profesionale ale companiilor de asigurare şi de reasigurare, cu capital străin sau naţi-onal, intră în sarcina Asociaţiei Companiilor de Asigurare şi de Reasigurare din Turcia (Türkiye Sigorta ve Reasürans Şirketleri Birligi - TSRŞB). Istoria asociaţiei începe în anul 1900, şi a suferit de-a lungul timpului, ca şi piaţa asigurărilor, mai multe transformări. Astfel, acum 108 ani, companiile de asigurare care operau în Turcia s-au unit sub „umbrela” unei organizaţii profesionale înfiinţând Sindicatul Asigurătorilor din Turcia, care, după proclamarea republicii, şi-a schimbat denumirea în Biroul Central al Asigurătorilor, pentru ca, în anul 1952, să ia naştere Asociaţia Companiilor de Asigurare

Vlad BOLDIjAREditor

31SEPTEMBRIE 2008

Profil de ţară

din Turcia, în vreme ce Biroul Central al Asigurătorilor şi-a schimbat denumirea în Biroul Asigurătorilor din Turcia. În anul 1959 cele două entităţi au fuzionat, numele pe care îl poartă astăzi asociaţia fiind adoptat în anul 1975. În zilele noastre, principala misiune a TSRŞB este aceea de mediati-zare, promovare şi monitorizare a pieţei locale a asigurărilor, precum şi a jucătorilor prezenţi, în vederea dezvoltării in-dustriei de profil. De asemenea, asociaţia întocmeşte studii şi rapoarte, conlucrează cu autorităţile publice, relaţionează cu instituţii internaţionale similare şi monitorizează compa-niile de asigurare în vederea eliminării competiţiei neloiale.

Odată cu demararea negocierilor în vederea aderă-rii la Uniunea Europeană, Turcia a început modernizarea tu-

turor sectoarelor de afaceri, inclusiv segmentul asigurărilor, pentru respectarea criteriilor impuse de normele europene. Astfel, pe lângă creşterea PIB-ului, scăderea inflaţiei, majo-rarea volumului investiţiilor străine, creşterea fuziunilor în-tre companiile locale şi cele cu capital străin, a achiziţiilor în toate sectoarele industriale şi asigurările au cunoscut în ultimii cinci ani o dinamică pozitivă. Această evoluţie se datorează, deopotrivă, intrării pe piaţă a multor grupuri de renume internaţional (AXA, ALLIANZ, ERGO, GROUPAMA, EUREKO, AVIVA, AIG, HDI, GENERALI, COFACE, FORTIS ş.a.), cât şi sporirii numărului de jucători (n.red.: la finele anului 2007, în Turcia existau 51 de companii de asigurare), in-troducerii unor noi tipuri de produse de asigurare, a unor noi clase (cum ar fi cea a asigurărilor de protecţie împotriva cutremurelor) şi, nu în ultimul rând, creşterii gradului de pe-netrare a asigurărilor (n.red.: în anul 2005, gradul de pene-trare al asigurărilor în Turcia a fost de1,6%, în vreme ce în România a fost de 1,4%). Astfel, cu un volum de prime brute subscrise, în anul 2006, de circa 5,4 miliarde euro, Turcia se regăsea înaintea Ungariei, Sloveniei, României, Slovaciei, Bulgariei, Ciprului, Lituaniei, Letoniei, Estoniei şi a Maltei, dar în urma Poloniei şi a Cehiei.

Şase dintr-o lovitură6,15 miliarde euro a fost valoarea primelor brute

subscrise de companiile de asigurare care au activat pe pia-ţa turcă în anul 2007, marcând astfel al treilea an consecu-tiv în care asigurările au consemnat o creştere remarcabilă, de circa un miliard euro anual (n.red.: în anul 2005, volumul total de prime brute subscrise a fost de 4,37 miliarde euro, comparativ cu 2006 - circa 5,4 miliarde euro). Dezvoltarea continuă a acestei industrii se poate observa şi prin prisma creşterii numărului de persoane angajate în domeniul de referinţă: astfel, dacă în 2006, erau circa 13.550 persoane angajate, în anul 2007 lucrau în asigurări aproximativ 14.950 persoane (6.808 bărbaţi şi 8.142 femei).

Dintre cele două mari clase de asigurări, performan-ţa a înregistrat-o clasa asigurărilor generale, creşterea con-semnată în anul 2007 faţă de anul de referinţă 2006 fiind de 15,89%; astfel, totalul primelor brute subscrise din această clasă de asigurare a fost de 5,36 miliarde euro. În clasamen-tul companiilor de profil, conform primelor brute subscrise,

Clasa de asigurări Prime brute subscrise (EuR) Pondere în portofoliu

Asigurări de viaţă 788.937.793 12,83%Incendii 828.403.116 13,47%Protecţie împotriva cutremurelor 130.942.578 2,13%Maritime 203.847.629 3,31%Echipamente şi utilaje industriale 292.377.923 4,75%Agricole 53.257.808 0,87%Sănătate 680.433.834 11,06%Protecţie juridică 21.908.393 0,36%Casualty 3.150.543.067 51,22%Total non-viaţă 5.361.714.349 87,17%Total piaţă 6.150.652.142 100,00%

Structura pieţei, pe clase de asigurări, în anul 2007

Asigurări de viaţă 12,83%

Incendii 13,47%

Protecţie împotriva cutremurelor 2,13%

Maritime 3,31%Echipamente şi utilaje

industriale 4,75%Agricole 0,87%

Sănătate 11,06%Protecţie juridică 0,36%

Casualty 51,22%


Profil de ţară

ordinea primelor trei companii a rămas nemodificată faţă de anul precedent (ANADOLU, AXA OYAK şi KOC ALLIANZ), în vreme ce poziţiile patru şi cinci au revenit companiilor AKSIGORTA şi GUNES. Totodată, primele zece companii de profil au generat circa 73,80% din totalul subscrierilor (3,96 miliarde euro), în vreme ce mai mult de 93% din piaţă este concentrată între primele 20 de entităţi.

Segmentul asigurărilor de viaţă a înregistrat şi el o evoluţie, de circa 1,9 puncte procentuale, an de an, ritmul acestei clase de asigurări fiind unul crescător, dar nu sub-stanţial. Astfel, cele 24 de companii de asigurare care au activat pe piaţa asigurărilor de viaţă în anul 2007 au înre-gistrat subscrieri de 789 milioane euro. Topul asigurătorilor de viaţă este condus, ca şi în cazul asigurărilor non-viaţă, de compania membră a grupului ANADOLU, ANADOLU HAYAT Emeklilik, care, cu subscrieri de circa 190 milioane euro, şi-a atribuit în anul 2007, 24% din piaţă. Pe următoarele pozi-ţii se regăsesc „francezii” de la BASAK GROUPAMA Emeklilik (subscrieri de 120 milioane euro) şi „britanicii” de la AVIVA SA (prime brute subscrise de circa 86,2 milioane euro). În ceea ce priveşte concentrarea pieţei, aceasta arată că 50% din totalul primelor brute subscrise pe segmentul asigurări-lor de viaţă este deţinut de primele trei companii, în vreme ce peste 91% din piaţă este deţinută de primele zece com-panii de profil.

Schimbări trimestriale de ierarhie În primul trimestru al anului 2008, companiile de

asigurare din Turcia au raportat prime brute subscrise în va-loare de 1,81 miliarde euro, cu 14,91% mai mult comparativ cu primele trei luni ale anului 2007, potrivit datelor publica-te de Türkiye Sigorta ve Reasürans Şirketleri Birligi.

Totodată, segmentul asigurărilor de viaţă a înre-gistrat, în primele trei luni ale anului 2007, un volum de subscrieri de peste 258 milioane euro, cu 21,39% mai mult decât în perioada ianuarie-martie a anului precedent, acest sector al asigurărilor ajungând să reprezinte circa 14,24% din total piaţă. Primele cinci companii de life cumulează o cotă de aproape 70% din piaţă (subscrieri de circa 179 mi-lioane euro). Faţă de clasamentul realizat în funcţie de vo-

T1/2008

Anul 2007

Anul 2006

Anul 2005

mii EuR0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000

PBS din asigurări non-viaţăPBS din asigurări de viaţă

Distribuţia primelor brute subscrise în perioada 2005 - T1/2008

Clasa de asigurări Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 T1/2008

PBS din asigurări de viaţă 694 774 789 258PBS din asigurări non-viaţă 3.676 4.627 5.362 1.554TOTAL PIAŢĂ 4.371 5.401 6.151 1.813

Structura primelor brute subscrise 2005 - T1/2008

Poziţia CompaniaAnul 2007 Anul 2006 Evoluţie

(%) Prime brute subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)

Prime brute subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)

1 ANADOLU 666.249.776 10,83 592.267.926 10,97 12,492 AXA OyAK 631.142.323 10,26 527.798.598 9,77 19,583 KOC ALLIANZ 480.897.530 7,82 435.296.488 8,06 10,484 AKSIGORTA 443.336.643 7,21 373.589.335 6,92 18,675 GUNES 356.500.705 5,80 286.755.899 5,31 24,326 ERGO ISVICRE 355.668.560 5,78 294.067.093 5,44 20,957 yAPI KREDI 350.917.677 5,71 327.071.939 6,06 7,298 BASAK GROUPAMA 261.445.191 4,25 253.153.954 4,69 3,289 EUREKO 232.103.814 3,77 203.116.638 3,76 14,27

10 ANADOLU HAyAT Emeklilik 189.494.047 3,08 190.383.731 3,53 -0,47

TOP 10 3.967.756.265 64,51 3.483.501.600 64,50 13,90TOTAL PIAŢĂ 6.150.652.142 100,00 5.400.860.790 100,00 13,88

Sursa: Türkiye Sigorta ve Reasürans Şirketleri Birligi (TSRŞB)

TOP 10 companii - Prime brute subscrise din asigurări de viaţă + non-viaţă 2007

TOP 10 companii - Prime brute subscrise din asigurări de viaţă 2007

Poziţia CompaniaAnul 2007 Anul 2006

Evoluţie (%)Prime brute subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)


Cota de piaţă (%)

1 ANADOLU HAyAT Emeklilik 189.325.401 24,00 190.243.843 24,57 -0,48

2 BASAK GROUPAMA Emeklilik 120.114.734 15,22 102.554.745 13,25 17,12

3 AVIVASA 86.269.103 0,93 107.324.989 13,86 -19,62

4 GARANTI EMEKLILIK 60.348.313 7,65 55.083.700 7,12 9,56

5 yAPI KREDI Emeklilik 55.087.561 6,98 62.483.167 8,07 -11,84

6 AMERICAN LIFE 45.848.872 5,81 32.839.849 4,24 39,61

7 KOC ALLIANZ HAyAT VE Emeklilik 45.756.848 5,80 48.805.660 6,30 -6,25

8 VAKIF Emeklilik 44.603.662 5,65 47.768.909 6,17 -6,639 AXA OyAK HAyAT 44.554.282 5,65 39.425.576 5,09 13,0110 BIRLIK HAyAT 26.066.634 3,30 18.709.489 2,42 39,32TOP 10 717.975.408 91,01 705.239.926 91,09 1,81TOTAL PIAŢĂ 788.937.793 100,00 774.190.705 100,00 1,90


TOP 10 companii - Prime brute subscrise din asigurări non-viaţă 2007


Poziţia CompaniaAnul 2007 Anul 2006 Evoluţie

(%) Prime brute subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)


Cota de piaţă (%)

1 ANADOLU 666.249.776 12,43 592.267.926 12,80 12,492 AXA OyAK 631.142.323 11,77 527.798.598 11,41 19,583 KOC ALLIANZ 480.897.530 8,97 435.296.488 9,41 10,484 AKSIGORTA 442.855.109 8,26 372.721.431 8,06 18,825 GUNES 356.158.552 6,64 286.267.642 6,19 24,416 ERGO ISVICRE 355.668.560 6,63 294.067.093 6,36 20,957 yAPI KREDI 350.917.677 6,54 327.071.939 7,07 7,298 BASAK GROUPAMA 261.445.191 4,88 253.153.954 5,47 3,289 EUREKO 232.103.814 4,33 203.116.638 4,39 14,2710 T.GENEL 179.754.838 3,35 149.395.059 3,23 20,32TOP 10 3.957.193.368 73,80 3.441.156.766 74,38 15,00TOTAL PIAŢĂ 5.361.714.349 100,00 4.626.670.086 100,00 15,89

33SEPTEMBRIE 2008

lumul de prime brute subscrise la nivelul primului trimestru al anului 2007, ierarhia primelor trei companii de asigurări a suferit schimbări. Pe primul loc se situează compania BASAK GROUPAMA Emeklilik (poziţia a doua în T1/2007), cu o cotă de piaţă de 27,5% şi subscrieri în valoare de 71 milioane euro. În continuare, pe locurile doi şi trei se plasează companiile ANADOLU HAYAT Emeklilik, liderul primului trimestru din 2007 (51,7 milioane euro) şi AVIVA SA (20,7 milioane euro). În T1/2008, cea mai spectaculoasă evoluţie a aparţinut com-paniei DENIZ Hayat (locul 11), care a înregistrat o evoluţie de 1.331,75%. Volumul subscrierilor realizat de asigurător a fost de circa 5,4 milioane euro, aferente unei cote de piaţă de 2%. De asemenea, compania GUVEN Hayat (locul 12), precum şi liderul BASAK GROUPAMA Emeklilik au înregistrat creşteri spectaculoase, de 73% şi, respectiv, 65,4%.

Pe segmentul asigurărilor non-viaţă, în primul tri-mestru al anului curent, companiile au raportat prime brute subscrise în valoare de 1,55 miliarde euro, ceea ce repre-zintă, faţă de perioada ianuarie-martie a anului anterior, o evoluţie de 13,90%, asigurările generale ajungând să deţină o pondere de 85,76% din totalul subscrierilor. Primele cinci companii non-life cumulează o cotă de aproape 47,5% din piaţă (738 milioane euro). Comparativ cu anul anterior, acest indicator a scăzut cu 1,5 puncte procentuale. Lider al acestui segment al asigurărilor a rămas ca şi în T1/2007, compania AXA OYAK, cu o cotă de piaţă de 11,36% şi subscrieri în va-loare de 176,6 milioane euro, în vreme ce pe poziţiile a doua şi a treia a clasamentului se regăsesc, în ordine inversă, faţă de primele trei luni ale anului 2007, KOC ALLIANZ (157,8 milioane euro subscrieri) şi ANADOLU (prime brute subscri-se în valoare de 154,5 milioane euro, aferente unei cote de piaţă de 9,94%).

O industrie de perspectivăDin punct de vedere geografic, Turcia benefici-

ază de o aşezare specială, la intersecţia Occidentului cu Orientul, acoperind Asia şi Europa, apropierea de noile pie-ţe emergente din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală creând oportunităţi de afaceri unice. Totodată, miile de investiţii cu capital străin, dintre care peste 100 din Top Fortune 500 al companiilor, confirmă faptul că Turcia reprezintă una dintre ţările care atrag investitorii, oferind o piaţă internă uriaşă şi dinamică pentru investitori. Creşterea înregistrată în ultimii ani de toate sectoarele industriale, precum şi mediul econo-mic deschis reformelor în vederea armonizării cu cerinţele impuse de Uniunea Europeană au făcut ca Turcia să devină o ţară din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini şi cei locali.

Cu o populaţie de peste 70 milioane de locuitori şi o putere de cumpărare în creştere, cu o forţă de muncă profesionistă şi competitivă, Turcia este, prin poziţionarea sa, şi „poarta de intrare” pentru resursele de energie, dar şi investitorul majoritar în ţările din Caucazia şi Asia Centrală – acestea ar fi doar câteva dintre argumentele care susţin dezvoltarea economiei naţionale.

Din punct de vedere al industriei asigurărilor, in-trarea pe piaţa de profil a marilor grupuri internaţionale a creat o competitivitate crescută, născând premisele unei pieţe sănătoase. Creşterea anuală a PIB-ului, scăderea ratei inflaţiei, evoluţia indicatorului de densitate a asigurărilor şi a volumului de prime brute subscrise, creşterea numărului de salariaţi în domeniul asigurărilor, a ponderii asigurărilor de viaţă în total subscrieri, a conştientizării nevoii de asigu-rare, toate acestea conturează o piaţă în curs de maturizare, o piaţă care devine tot mai competitivă, o industrie de per-spectivă.

Poziţia Compania

T1/2008 T1/2007Evoluţie

(%)Prime brute

subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)

Prime brute subscrise

(EuR)

Cota de piaţă (%)

1 BASAK GROUPAMA EmekliliK 70.992.191 27,50 42.920.919 20,18 65,40

2 ANADOLU HAyAT Emeklilik 51.719.313 20,04 45.540.233 21,42 13,57

3 AVIVA SA 20.656.494 8,00 23.325.258 10,97 -11,44

4 yAPI KREDI Emeklilik 18.111.307 7,02 15.370.123 7,23 17,83

5 GARANTI Emeklilik 17.244.422 6,68 17.085.890 8,03 0,93

6 AMERICAN LIFE 13.954.702 5,41 9.895.658 4,65 41,02

7 KOC ALLIANZ HAyAT VE Emeklilik 11.273.437 4,37 11.459.572 5,39 -1,62

8 AXA OyAK HAyAT 11.173.597 4,33 10.822.393 5,09 3,25

9 BIRLIK HAyAT 10.985.347 4,26 6.957.148 3,27 57,90

10 FINANS EMEKLILIK VE HAyAT 5.629.342 2,18 0 0,00 -

TOP 10 231.740.153 89,77 183.377.194 86,24 26,37

TOTAL PIAŢĂ 258.137.759 100,00 212.647.736 100,00 21,39

TOP 10 companii - Prime brute subscrise din asigurări de viaţă pentru T1/2008


Poziţia Compania

T1/2008 T1/2007Evoluţie

(%)Prime brute

subscrise (EuR)

Cota de piaţă (%)

Prime brute subscrise

(EuR)

Cota de piaţă (%)

1 AXA OyAK 176.596.552 11,36 157.378.636 11,53 12,21

2 KOC ALLIANZ 157.844.233 10,15 141.930.726 10,40 11,21

3 ANADOLU 154.542.861 9,94 155.535.223 11,40 -0,64

4 AKSIGORTA 140.130.151 9,01 123.493.826 9,05 13,47

5 GUNES 109.118.536 7,02 90.832.437 6,66 20,13

6 ERGO ISVICRE 95.788.030 6,16 83.488.810 6,12 14,73

7 yAPI KREDI 91.499.468 5,89 86.837.404 6,36 5,37

8 BASAK GROUPAMA 79.208.523 5,10 68.187.554 5,00 16,16

9 EUREKO 73.029.018 4,70 62.333.245 4,57 17,16

10 T.GENEL 55.048.805 3,54 45.546.950 3,34 20,86

TOP 10 1.132.806.175 72,87 1.015.564.812 74,41 11,54

TOTAL PIAŢĂ 1.554.479.032 100,00 1.364.813.475 100,00 13,90

TOP 10 companii - Prime brute subscrise din asigurări non-viaţă - T1/2008


Clasa de asigurări

Vânzări directe Agenţii Bankassurance Brokeri

2007 T1/2008 2007 T1/2008 2007 T1/2008 2007 T1/2008

Asigurări de viaţă 18,78% 14,93% 32,63% 24,60% 47,72% 58,21% 0,87% 2,27%

Asigurări non-viaţă 9,27% 11,82% 70,09% 67,17% 10,91% 10,40% 9,72% 10,61%

Total piaţă 10,49% 12,30% 65,29% 60,60% 15,63% 17,78% 8,59% 9,33%


Distribuţia canalelor de vânzare a principalelor clase de asigurări - 2007 şi T1/2008

Profil de ţară


Interviu

PRIMM: Care au fost premisele înfiinţării CNPF şi ce măsuri au fost adoptate pentru reglementarea pieţei? Vladimir ŞTIRBU: Necesitatea unei mai bune reglemen-tări a pieţei în vederea creşterii eficienţei şi atractivităţii acesteia, precum şi apropierea de standardele Uniunii Europene sunt unele dintre premisele de bază privind în-fiinţarea CNPF. Aceasta a luat naştere cu sprijinul FMI şi al Băncii Mondiale având ca obiective principale: asigurarea stabilităţii financiare pe piaţa internă, promovarea unei po-litici unice de reglementare, dezvoltarea complexă a pieţei, precum şi protejarea eficientă a investiţiilor şi operatorilor pieţei.

Măsurile adoptate de CNPF au fost îndreptate în două direcţii principale, şi anume, cea de reglementare şi autorizare, pe de o parte, şi monitorizare şi control, pe de altă parte.

Astfel, au fost modificate actele normative pentru o mai bună armonizare cu Legea referitoare la asigurări şi Legea cu privire la asigurarea RCA, măsuri de reglementare a pieţei de asigurări auto (noi tarife în baza Metodologiei aprobate de Guvern, sistem integrat automatizat etc.), pre-cum şi în ceea ce priveşte reglementarea activităţii de inter-mediere şi protejare a drepturilor consumatorilor.

De asemenea, a fost realizată o monitorizare a res-pectării normelor de solvabilitate şi stabilitate financiară, formare şi plasare a rezervelor, lichiditatea companiilor, acţi-une finalizată prin aplicarea sancţiunilor regulamentare sau, după caz, retragerea licenţelor. Ca rezultat, în anul 2008 au fost acordate trei amenzi, două avertizări, şi s-au înregistrat patru situaţii de retragere a licenţelor de activitate.

PRIMM: Ce noutăţi şi modificări aduce noua lege a asigu-rărilor? V. Ş.: Noua lege a asigurărilor, legea nr. 407/2006 cu pri-vire la asigurări, a fost elaborată conform prevederilor Directivelor UE şi principiilor standardelor internaţionale de supraveghere a asigurărilor. Legea modifică principiile de reglementare a activităţii de asigurare şi se bazează pe norme de prudenţă, solvabilitate şi stabilitate financiară a asigurătorului.

Spre deosebire de normativul vechi, Legea actuală nu are prevederi şi atribuţii privind autoritatea de suprave-ghere, în acest sens existând Legea CNPF.

Legea nr. 407/2006 are un capitol special pentru reglementarea activităţii intermediarilor în asigurări, sta-bileşte răspunderi şi sancţiuni şi se referă expres la acţiuni pentru protecţia consumatorului.

PRIMM: Se va reduce numărul societăţilor de asigurare ca rezultat al noilor cerinţe de majorare a capitalului social? V. Ş.: Consolidarea pieţei este un obiectiv primordial pen-tru CNPF. Noile reglementări prevăd o majorare a capita-lului social minim al asigurătorilor, până în anul 2012, de până la 920 mii euro pentru cei specializaţi pe segmentul de asigurări generale, 1,36 milioane euro pe partea de life şi 1,82 milioane euro pentru reasigurători. După primul an, patru societăţi nu s-au conformat, iar multe companii au majorat capitalul în prima fază din rezervele proprii, ulte-rior urmând să atragă investiţii din afară dacă profitul va fi insuficient. Cred că numărul jucătorilor se va reduce, piaţa fiind deja destul de concentrată, astfel că cinci societăţi de-ţin o cotă de 70%, şi manifestă tendinţe de consolidare.PRIMM: Cum stimulează noua lege intrarea investitorilor străini pe piaţă? V. Ş.: Legea actuală şi actele normative secundare stabilesc condiţii clare de activitate pentru companii, ceea ce repre-zintă un stimulent esenţial pentru atragerea investiţiilor. Astfel, limita maximă a răspunderii pe un risc asigurat nu poate depăşi 25% din valoarea capitalului propriu şi rezer-

> Creşterea anuală double digit înregistrată de piaţa de asigurări din Republica Moldova, mult superioare mediei europene, face ca aceasta să devină tot mai atractivă pentru investitorii străini. Piaţa se află într-un proces amplu de maturizare, marcată de o serie de reglementări şi introducerea standardelor europene în domeniu. Realităţile şi perspectivele de dezvoltare ale acestei pieţe au fost prezentate, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Revistei PRIMM Asigurări&Pensii, de către

Vladimir ŞTIRBuDirector, Departament AsigurăriComisia Naţională a Pieţei FinanciareRepublica Moldova

> Numărul companiilor se va reduce, piaţa fiind deja

destul de concentrată, astfel că cinci societăţi deţin o

cotă de 70%, şi manifestă tendinţe de consolidare.

35SEPTEMBRIE 2008

Interviu

vele tehnice, respectiv riscuri majore pot fi asumate doar de către societăţile puternice, inclusiv cu capital străin.

Politicile monetar-valutare în Republica Moldova oferă posibilitatea ca sistemul bancar să fie stabil, iar do-bânzile acordate sunt mai favorabile decât în afară, acest lucru fiind valabil în condiţiile stabilităţii macroeconomice şi a unei evaluări a riscurilor valutare.

Republica Moldova are o strategie guvernamentală de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor, fiind elaborate o serie de acte legislative orientate spre crearea unui climat investiţional favorabil şi stimularea activităţii de întreprinzător (de exemplu, impozitul pe profit din acti-vitatea de întreprinzător constituie zero procente).

PRIMM: Cum apreciaţi evoluţia pieţei de asigurări din Republica Moldova în anii 2006 - 2007? V. Ş.: Perioada menţionată a fost marcată de o nouă etapă în procesul de maturizare a segmentului de asigurări din Republica Moldova, constând în modificarea cadrului le-gislativ şi reformarea cadrului instituţional. Astfel, au intrat în vigoare două acte normative esenţiale pentru sectorul financiar, şi anume Legea cu privire la asigurări şi Legea referitoare la asigurarea obligatorie RCA; a fost reglemen-tată procedura de licenţiere a brokerilor de asigurare şi a fost înfiinţat Fondul Naţional de Garantare a Asigurărilor. De asemenea, a fost înfiinţată Asociaţia Actuarilor, pre-cum şi o nouă entitate responsabilă pentru supravegherea pieţei financiare non-bancare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF).

Consider că aceste măsuri au avut un impact pozi-tiv asupra pieţei de profil, precum şi asupra atragerii inves-tiţiilor străine, astfel că în prezent zece companii locale au o participaţie a capitalului străin din 11 state. Cota parti-cipaţiei ajunge la aproximativ 27%, fiind reprezentate ţări precum Austria, Marea Britanie, Olanda, Elveţia, România.

Totodată, gradul de penetrare a asigurărilor în PIB este în creştere de la an la an, atingând 1,36% în 2007 (1,27% în 2006). De asemenea, perioada 2006-2007 a fost una profitabilă pentru piaţa locală de profil, astfel că pro-fitul companiilor s-a ridicat la 5,4 milioane euro, sau 10% din volumul total al primelor brute subscrise, în creştere cu 41% faţă de 2006. Totodată, activele nete s-au majorat cu 23% (34,7 milioane euro), iar rezervele de asigurare cu 26% (32,5 milioane euro).

Numărul societăţilor de asigurare licenţiate s-a ridi-cat în 2007 la 29 de companii, în total activând 33. Acestea au subscris în anul 2007 prime brute în valoare de 43,5 mili-oane euro, în creştere cu 29% faţă de anul precedent.

Per total, apreciez evoluţia pieţei ca fiind pozitivă, având un cadru de reglementare în formare, şi indici canti-tativi şi calitativi în creştere, toate acestea pe fondul apariţi-ei unor jucători importanţi pe piaţă.

PRIMM: Care consideraţi că au fost stimulentele de creştere a pieţei? V. Ş.: Dezvoltarea pieţei de asigurări se încadrează şi ur-mează evoluţia social-economică din Republica Moldova.

Astfel, trendul ascendent al segmentului de asigurare este determinat de creşterea vânzărilor pentru câteva produse de asigurare de bază, în special produsele pe segmentul auto, care rămâne motorul de creştere al pieţei. În acelaşi timp, cumulează 60% din volumul total al subscrierilor şi 70% din total daune plătite. În acelaşi timp, impulsionarea serviciilor de leasing a dus la creşterea asigurărilor CASCO cu 54%, iar asigurările de tip Carte Verde au înregistrat o majorare cu 27%. Totodată, asigurările de tip RCA au cres-cut doar cu 11%, pe fondul unui grad mic de cuprindere de aproximativ 50%. Clasele de asigurări de bunuri pentru persoanele fizice se află într-un stadiu lent de dezvoltare, deşi au cunoscut o evoluţie de 37%, în timp ce asigurările de viaţă au crescut cu 55% faţă de 2006 (meritul singurului operator specializat pe această clasă de asigurări - GRAWE Asigurări de Viaţă).

Dezvoltarea pieţei de profil depinde în mare măsură şi de capacitatea jucătorilor de a promova noi produse per-sonalizate şi competitive, precum şi de intrarea noilor jucă-tori cu o experienţă vastă în domeniu.

PRIMM: Care sunt principalele tendinţe pe piaţa de profil? V. Ş.: Tendinţele de creştere şi consolidare a pieţei sunt mai mult decât evidente, despre aceasta vorbind ritmurile anu-ale de creştere double digit şi majorarea gradului de pe-netrare a produselor de asigurare în PIB. Totodată, asistăm la o relansare a asigurărilor de viaţă (în creştere cu 45% în

> Pentru anul 2008, estimăm un volum de prime brute subscrise de 66,9 milioane euro, în creştere cu 30% faţă de anul 2007, şi un grad de penetrare în PIB de 1,6%, acesta urmând să atingă valoarea 2,5% în 3-5 ani.


Interviu

primul semestru, faţă de anul 2007) şi o majorare a cotei asigurărilor de bunuri în portofoliul societăţilor de profil. În acelaşi timp, intermediarii în asigurări încep să câştige un rol tot mai important, fiind deja licenţiate 12 companii de brokeraj.

În ansamblu, se evidenţiază şi tendinţa de reorien-tare a companiilor de la indicatorii cantitativi la cei calita-tivi, precum şi mediatizarea tot mai intensă a acestui sector (companii media, presă de specialitate, pagini web etc.)

PRIMM: Cum apreciaţi profitabilitatea industriei de asigu-rări în Republica Moldova? V. Ş.: Aşa cum am menţionat anterior, profitul companiilor s-a ridicat la 5,4 milioane euro în 2007, în creştere cu 41% faţă de 2006. Totuşi, problema constă în faptul că profitabili-tatea se realizează în mare parte din tarif şi nu din activitatea investiţională. Metodologia de calcul a primei RCA aproba-tă de Guvern limitează marja de profitabilitate la asigurările RCA, însă clasa auto rămâne pilonul pieţei. Având în vedere faptul că acestea au o influenţă considerabilă asupra creşte-rii ratei de daună şi scăderea profitabilităţii, se impun soluţii cât mai urgente din partea asigurătorilor pentru reducerea ratei de daună şi diversificarea portofoliului.

PRIMM: Care sunt prognozele de evoluţie pentru 2008? Puteţi estima o valoare a primelor subscrise la sfârşitul anului 2008? V. S.: Pentru anul 2008, estimăm un volum de prime brute subscrise de 66,9 milioane euro, în creştere cu 30% faţă de anul 2007, şi un grad de penetrare în PIB de 1,6%, acesta urmând să atingă valoarea 2,5% în 3-5 ani.

PRIMM: Cum apreciaţi activitatea companiilor româneşti - IBP Delta Asigurări şi GRAWE - pe piaţa din Republica Moldova?

V. Ş.: Aceste companii s-au impus pe piaţă ca jucători di-namici şi profesionişti, înregistrând rezultate notabile de la an la an. Preluarea companiei CARAT de către GRAWE a dus la clasarea acesteia pe poziţia a treia în topul societăţi-lor locale de profil, cu o cotă de piaţă de 8,7%. Consider că succesul companiei se datorează, în principal, politicilor de promovare a produselor şi stabilirii condiţiilor de activitate a reţelei de vânzări, faţă de brokerii de asigurare.

De asemenea, IPB DELTA Asigurări înregistrează o dinamică ridicată, bazată pe un management modern, pro-duse competitive şi promovare intensă, precum şi pe extin-derea reţelei de vânzări.

PRIMM: Consideraţi că există anumite sinergii între pieţele de asigurări din România şi Republica Moldova?

V. Ş.: Piaţa românească a parcurs acelaşi traseu pe care îl ur-mează piaţa din Republica Moldova. Putem studia cu aten-ţie evoluţia pieţei româneşti pentru evitarea unor situaţii care, în urmă cu zece ani, au frânat procesele de dezvoltare, iar apartenenţa României la comunitatea europeană ne poate oferi oportunitatea de a apropia bunele practici de realităţile din ţara noastră.

Oleg DORONCEANU

BuLETINE INFORMATIVEDE ASIGuRăRI


În condiţiile realităţilor social-economice precare, existente pe piaţa valutară şi investiţională, industria asigu-rărilor a înregistrat totuşi o tendinţă de creştere în primul semestru al anului 2008. Sectorul asigurărilor a devenit unul competitiv, deşi nu a atins cote performante.

În primul semestru, volumul primelor brute subscrise de către cele 33 de companii de asigurări a fost de aproxima-tiv 25,7 milioane euro, înregistrându-se o creştere de 33% faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, gra-dul de penetrare în PIB a atins cea mai înaltă cotă din istoria asigurărilor din Republica Moldova, de 1,6%, a precizat Oleg VEREJAN, Preşedintele Asociaţiei Actuarilor din Moldova. Totodată, luând în considerare o rată semnificativă a infla-ţiei (de peste 15,6%), subscrierile au consemnat o creştere reală de „doar” 15,1 %. Este firesc să ne întrebăm, în acest context, dacă această creştere este una cantitativă sau re-flectă şi o evoluţie calitativă. Astfel, această creştere este in-suficientă necesităţilor economiei naţionale pentru serviciile de asigurare, fapt care şi se datorează mai multor factori, cum ar fi: deficitul financiar, fluxul investiţional redus atât în ceea ce priveşte resursele externe şi interne, cât şi a întreprinderilor şi persoanelor fizice, consideră Eugeniu SHLOPAK, Director General, ASITO. De aceeaşi părere este şi Boris GHERASIM, Director General, MOLDCARGO, care opinează că piaţa asi-gurărilor nu cunoaşte o creştere calitativă, pentru că nu este influenţată de creşterea nivelului de trai, ci de factori precum: integrarea europeană a României, repatrierea mijloacelor bă-neşti, creşterea popularităţii vânzărilor în leasing etc.

Reglementări şi impactul acestora Reformele legislative în domeniul asigurărilor

adoptate în anul 2007 nu au avut un impact semnificativ asupra dinamicii pieţei în primul semestru al anului 2008, cu excepţia impunerilor de majorare a capitalului statutar de până la aproximativ 245 mii euro. Totuşi, această regle-mentare a avut ca efect o creştere de 29% a capitalului per total piaţă. Recapitalizarea pieţei, urmată de creşterea re-zervelor (23%) şi a primelor brute subscrise au condus la atingerea unui nivel al activelor pieţei de peste 70 milioane euro. Cu toate acestea, dinamica pozitivă a activelor este cea mai mică comparativ cu creşterile din primele semes-tre ale anilor anteriori (SI/2006 faţă de SI/2005, circa 46%; SI/2007 faţă de S/I 2006, circa 36%). În acelaşi timp, deşi re-zervele de daune au crescut de aproape două ori, valoarea acestora este insuficientă comparativ cu riscurile asumate.

Creşterea rezervelor de daune neavizate şi neplata despăgubirilor la timp sunt probleme importante şi se im-

pun măsuri cât mai urgente în acest sens, consideră Vitalie BODEA, Director General, MOLDASIG. Totodată, lipsa unor analize corelative cu valoarea daunelor apărute face ca ope-raţiunea de calculare a rezervei de daune neavizate să fie realizată prin cele mai elementare metode (1% din primele subscrise), neavând nici o legătură cu analiza daunelor ante-rioare, remarcă Oleg VEREJAN. De fapt, asigurătorii moldo-veni sunt unicii din spaţiul Europei de Est care încă mai au ca bază de calculare a rezervelor de daune neavizate meto-de neargumentate din punct de vedere actuarial.

Auto în detrimentul asigurărilor de viaţă Deşi dinamica de creştere a asigurărilor de viaţă la

sfârşitul primului semestru (56%) prevalează comparativ cu sectorul de asigurări generale (32%), aceasta nu influenţea-ză semnificativ dinamica totală a pieţei, pentru că ponderea asigurărilor de viaţă este destul de redusă, reprezentând 7% din total piaţă (1,8 milioane euro). Amintim că pe partea de life îşi desfăşoară activitatea doar două societăţi: GRAWE Asigurări de viaţă - liderul sectorului, şi SIGUR-ASIGUR, care deţine o cotă de 7,6% din totalul subscrierilor pe acest seg-ment sau 8,6% din vânzările companiei GRAWE.

În acelaşi timp, segmentul de asigurări generale a cumulat 93% din subscrierile realizate la nivelul pieţei, marcând 24 milioane euro, în creştere cu 32% faţă de rezul-tatele înregistrate în perioada aferentă anului precedent. Cumulând 17,5 milioane euro, respectiv 73% din totalul volumului de prime brute subscrise, clasa asigurărilor auto, cu tendinţe de creştere, are cea mai semnificativă ponde-re în segmentul asigurărilor generale, devansând media europeană de două ori (media europeană - 32% în anul 2006) şi înregistrând o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent de 37%.

Principala problemă este mentalitatea populaţiei şi lipsa unor tradiţii occidentale în ceea ce priveşte afacerile. Din cauza lipsei de informare, mai ales în mediul rural, noţiunea de asigurare este asociată în primul rând cu asigurarea RCA, Carte Verde şi CASCO, clienţii principali ai companiilor, şi ne referim la persoanele fizice, fiind cei ce posedă mijloace auto şi/sau cei ce pleacă peste hotare, apreciază Alexei TOPOROV, Preşedinte, GARANŢIE.

Totodată, competiţia acerbă pentru cotă de piaţă, mai ales pe segmentul de asigurări auto, conduce inevitabil la dezvoltarea unei concurenţe neloiale, majoritatea asigu-rătorilor aplicând strategia de preţ în detrimentul calităţii produselor, consideră Octavian LUNGU, Director General, VICTORIA Asigurări.

> Dinamică ridicată, tendinţe de concentrare şi consolidare, o slabă densitate a asigurărilor şi a gradului de pe-netrare în PIB - sunt doar câteva dintre caracteristicile pieţei de asigurări din Republica Moldova. După ce am prezentat, anterior, realităţile şi perspectivele de ansamblu ale acestei pieţe, ne propunem să ana-lizăm care au fost tendinţele acesteia în primul semestru al anului 2008 şi cum apreciază liderii societăţilor de profil aceste rezultate.


Pe urmele României...

Oleg DORONCEANuEditor

39SEPTEMBRIE 2008

Astfel, majorarea numărului de autovehicule înma-triculate, creşterea concurenţei pe fundalul unor reduceri esenţiale de preţuri şi avantaje oferite asiguraţilor în scopul atragerii de clienţi a condus la ascensiunea ponderii prime-lor subscrise pe asigurările CASCO şi Carte Verde.

În ceea ce priveşte asigurările de bunuri, s-a înre-gistrat o reducere a cotei deţinute din totalul activităţii de asigurări generale (de la 41% în semestrul I/ 2000 până la 15% în aceeaşi perioadă a anului curent). Prin urmare, se constată că oamenii sunt orientaţi mai mult să cheltuiască pentru riscurile aferente mijloacelor auto şi se preocupă mai puţin de cele care pot afecta sănătatea proprie sau afacerile.

Cine şi cum plăteşte daunele? La sfârşitul primului semestru al anului 2008, din

totalul daunelor plătite de 7,5 milioane euro, aproximativ 94,6% aparţineau sectorului de asigurări generale. Ca şi în cazul primelor brute subscrise, ponderea cea mai mare (88%) este deţinută de asigurările auto, cu o creştere a acestui indicator de 7% faţă de perioada similară a anului precedent. În contextul creşterii portofoliilor companiilor, cota despăgubirilor pentru asigurările CASCO s-a majorat (45% din totalul despăgubirilor pentru asigurările genera-le), comparativ cu alte clase de asigurări. Totuşi, este consi-derabil mai mică decât în ţările europene, fie datorită fap-tului că societăţile se eschivează de la plata despăgubirilor, fie că primele sunt prea mari. De asemenea, rata de despă-gubire a companiilor-lider este cu mult inferioară faţă de cea a companiilor care deţin o cotă de piaţă mai mică.

Ţinând cont de faptul că clasa asigurărilor auto menţine ponderi substanţiale, se impune ca societăţile de asigurări, precum şi CNPF, să ia în considerare orice alte modi-ficări de ordin tehnic şi financiar la stabilirea preţurilor de pia-ţă. Scumpirea reparaţiilor, a pieselor de schimb, implementa-rea sistemului bonus-malus, precum şi tendinţa de creştere a compensaţiilor oferite victimelor accidentelor rutiere induc un impact sporit la nivelul costurilor cu daunele, fapt ce poa-te avea drept rezultat şi renunţarea la reduceri substanţiale, precizează Oleg VEREJAN. În acelaşi context, autoritatea de supraveghere ar trebui să aibă o prezenţă mai activă pe piaţă, pentru a se evita liberalismul şi evoluţia din inerţie a segmentului de profil, consideră Teodor UNGUREANU, Director General, DONARIS Group. De asemenea, se impu-ne o mai bună reglementare a pieţei din partea autorităţii de supraveghere pentru a nu se încuraja practica de dumping, menţionează Vladimir PEYCHEV, Deputy General Director, CARAT.

Surse de creştere a pieţei Majoritatea liderilor societăţilor de asigurări din

Moldova conştientizează realităţile acestei pieţe, căutând să identifice cele mai adecvate mijloace de dezvoltare şi

eficientizare a activităţii companiilor. Evident, în contextul strategiei fiecărei companii şi a obiectivelor pe care şi le-a propus. Astfel, printre sursele de creştere şi impulsionare a pieţei regăsim investiţiile interne şi externe şi creşterea res-ponsabilităţii de risk-management a companiilor, consideră Eugeniu SHLOPAK. De asemenea, creşterea popularităţii vânzărilor în leasing alături de riscurile frecvente de catastro-fă vor determina creşterea cererii pentru asigurarea bunurilor şi locuinţelor, este de părere Alexei TOPOROV. În altă ordine de idei, un segment insuficient exploatat este cel al asigură-rilor de viaţă. Cu siguranță că în viitorul apropiat şi populaţia

Indicatori Ianuarie-Iunie 2008 (mil. EuR)

Ianuarie-Iunie 2007 (mil. EuR)

Ritmul de modificare (%)

Prime brute subscrise (Total) 25,7 19,3 33n din asigurări de viaţă 1,8 1,2 56n din asigurări non-viaţă 23,9 18,1 32

Daune plătite (Total) 7,5 5,9 29n din asigurări de viaţă 0,4 0,4 -8n din asigurări non-viaţă 7,1 5,4 32

Active 70,7 56,8 24Capital statutar 15,8 12,3 29Rezerve de asigurare 28,2 22,9 23Rezerve de daune 4,3 2,3 91Rezultatul financiar 5 2,8 79Gradul de penetrare al asigurărilor (%) 1,7 1,4 0,3

Dinamica indicatorilor principali ai pieţei asigurărilor din Republica Moldova

4,60 %

95,40 %

5,40 %

94,60 %

6,00 %

94,00 %

7,00 %

93,00 %

Sem. I 2005

Sem. I 2006

Sem. I 2007

Sem. I 2008

Sursa: Asociaţia Actuarilor din MoldovaAsigurări de viaţă Asigurări non-viaţă

Structura primelor brute subscrise pe categorii de asigurări

Eugeniu SHLOPAK Director General, ASITO

Viorica PETROVDirector General, IPB DELTA Asigurări

Oleg VEREjANPreşedinte, Asociaţia Actuarilor


Vitalie BODEA Director General, MOLDASIG


va percepe necesitatea acestei asigurări, punctează Viorica PETROV, Director General, IPB DELTA Asigurări.

În acelaşi timp, companiile privesc cu încredere şi spre iminenta reformă a sistemului de pensii şi reglementa-rea pieţei fondurilor private de pensii.

Normele existente în domeniul pensiilor private nu corespund realităţilor, iar reformarea segmentului va da un impuls pentru dezvoltarea acestuia, ca şi a asigurărilor de via-ţă, consideră Vitalie BODEA. De aceeaşi părere este şi Boris GHERASIM: Fondurile de pensii private şi asigurările de viaţă sunt de perspectivă şi au un mare potenţial de creştere.

În acest context, liderii pieţei de profil consideră ca fiind benefică intrarea noilor jucători cu experienţă interna-ţională pe această piaţă. Sper că în viitorul apropiat cota de participare a investitorilor străini va creşte şi vor fi promovate produse competitive. Suntem o companie cu capital majori-tar străin şi pot spune că nu ne confruntăm cu probleme de ordin legislativ, menţionează Viorica PETROV. De asemenea, numai prezenţa capitalului străin va genera un flux investiţio-nal serios şi nivelul securităţii financiare va creşte pentru toate ramurile implicate în această afacere, afirmă Eugeniu SHLOPAK.

MOLDASIG SRL CARAT SA MOLDARGO SRL DONARIS-GROuP SA MOLDOVA- ASTROVAz SRL GRAWE AV SA AFES- MOLDOVA SRL

GARANţIE SA ARTAS SRL-60,00

-50,00

-40,00

-30,00

-20,00

-10,00

0,00

10,00

20,00

30,00

ASITO SA

8.000.000

7.000.000

6.000.000

5.000.000

4.000.000

3.000.000

2.000.000

1.000.000

0

4,99

-7,86

19,15

-0,11

-28,64

24,86

-8,63

-2,66

-16,16

-51,78

Evoluţie în EUR (%)

Sem. I/2007

Sem. I/2008

Sursa: CNPF

Top 10 companii - prime brute subscrise (EuR)

RCA 24%

CASCO 24%

Structura primelor brute subscrise pentru sectorul de asigurări generale, Sem I/2008

Carte Verde 25%

Bunuri 15%

Accidente 3%

Alte clase de asigurări 9%

Sursă: Asociaţia Actuarilor din Moldova


Boris GHERASIMDirector General, MOLDCARGO

Vladimir PEYCHEV, Deputy General Director, CARAT

Alexei TOPOROV Preşedinte, GARANŢIE

Teodor uNGuREANuDirector General, DONARIS Group

41SEPTEMBRIE 2008

Structura daunelor plătite pentru sectorul de asigurări generale, S I/2008

Carte Verde 14%

Bunuri 6%

Accidente 1%

Alte clase de asigurări 6% RCA 28%

CASCO 45%

Sursă: Asociaţia Actuarilor din Moldova

Concentrare şi consolidare Tendinţa de concentrare a pieţei s-a menţinut şi

în primul semestrul al anul curent. Primele cinci companii (adică 15% din total 33 de companii) concentrează aproape 72% din totalul primelor brute subscrise şi 62% din totalul activelor pieţei. Mai mult decât atât, numai două companii de asigurări (ASITO şi MOLDASIG) au înregistrat 51% din volumul total de prime şi respectiv 46% din active.

În topul companiilor de asigurări, MOLDASIG şi ASITO continuă să deţină poziţiile de lideri ai pieţei de asi-gurări generale. Cel de-al treilea loc pe piaţă, cu un volum al primelor brute subscrise de peste 2 milioane de euro este adjudecat companiei CARAT, urmată de MOLDCARGO (1,8 mil. EUR) şi DONARIS GROUP (1, 6 mil. EUR). De remarcat este faptul că asigurătorii din top 10 au înregistrat o majo-rare medie (în lei) de peste 40% a primelor brute subscrise în primul semestru al anului 2008 faţă perioada similară a anului 2007.

Industria asigurărilor din Republica Moldova a cu-noscut, în primul semestru 2008, o evoluţie pozitivă per total, cu tendinţe lente de maturizare, dar şi cu dificultăţi proprii, încă nedepăşite (de orientare puternică spre seg-mentul asigurărilor auto, putere financiară redusă, lipsa informării, precum şi existenţa problemelor de educaţie a populaţiei în privinţa popularizării anumitor tipuri de asi-gurări etc.). În particular, se remarcă o orientare de globali-zare şi internaţionalizare a pieţei prin pătrunderea pe piaţa naţională a grupurilor cu capital străin. Prezenţa acestora va determina, în viitorul apropiat, creşterea gradului de com-

petitivitate şi respectiv de maturitate al pieţei, contribuind, deopotrivă, la expansiunea pieţei de capital şi a economiei per ansamblu. Conform estimărilor, la sfârşitul anului 2008, se preconizează o creştere a primele brute subscrise cu aproape 30%, comparativ cu anul 2007.


The Romanian Insurance Market’s NewsletterThursdays, every two weeks

Free subscriptions atwww.fiar.ro

Mihaela CÎRCuEditor In Chief

N E W S

43SEPTEMBRIE 2008

Ştiri

Pilonul II mai „absoarbe” contribuţii de 123 milioa ne euro până la finele anului

Fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) vor mai încasa contribuţii în valoare de 123 milioane euro până la sfârşitul acestui an, faţă de cele 110 milioane euro deja co-lectate în primele patru luni de funcţionare.

Peste 138.000 de participanţi, în prima loterie lunară pentru pensia obligatorie

Peste 138.000 de salariaţi au ajuns participanţi la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) începând cu luna august, ca urmare a primei loterii organizate de CNPAS în cadrul procesului de aderare continuă la pensiile obligatorii. Numărul mare al acestora denotă interesul scă-zut şi gradul de informare destul de redus faţă de sistem.

Propunere de majorare a contribuţiilor la pensia obligatorie cu 1% pe an

CSSPP pregăteşte o propunere de accelerare a majorării contribuţiilor virate în sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) de la jumătate de punct procentual pe an la un punct procentual pe an, pentru ca nivelul con-tribuţiilor să ajungă la 6% în 2012, nu în 2016, cum prevede legislaţia actuală.

Primele transferuri între fondurile de pensii obligatorii

Doar 296 de cereri de transfer între fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost validate de CNPAS cu ocazia primului sezon de transferuri, ce a avut loc pe 1 august. Volumul de transferuri a fost practic infim, mult sub cel al aderărilor continue în sistem, arată datele furnizate de CNPAS. Care companii au câştigat cei mai mul-ţi clienţi noi, citiţi pe pensiileprivate.ro.

CSSPP vrea deductibilitate până la 2.000 euro pe an la pensia facultativă

CSSPP a înaintat Ministerului Economiei şi Finanţelor o adresă prin care cere majorarea deductibilităţii fiscale la pensiile facultative, atât pentru angajat, cât şi pentru anga-

jator, până la cel mult 3.500 lei pe an pentru fiecare dintre aceştia. În plus, CSSPP solicită ca deductibilitatea contribu-ţiilor la pensia facultativa să reprezinte procente variabile din venit (în funcţie de categoria de venit a participantului) şi să fie exprimată în lei. Ministerul Finanţelor declarase an-terior că oricum deductibilitatea la pensiile facultative va fi „cel puţin dublată” la 1 ianuarie 2009.

Schimbare de lider pe piaţa de pensii private facultative

ING Asigurări de Viaţă a devenit noul lider al pieţei de pensii private facultative (Pilonul III), atât după numărul de participanţi la fonduri, cât şi după activele nete adminis-trate. La finele lunii iulie, ING avea 40% din cei 117.000 de clienţi ai fondurilor de pensii facultative şi administra 34% din activele totale de 13,6 milioane euro ale pieţei.

OANCEA: Pensiile facultative ajung la 200.000 de clienţi la finele anului

Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) vor avea în administrare la finele acestui an active nete în valoare totală de 25 milioane euro şi un număr de cir-ca 200.000 de participanţi, a declarat Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP. El estimează că până la sfârşitul acestui an numărul fondurilor de pensii facultative va fi de 12, faţă de 9 în prezent.

Topul judeţelor după numărul de clienţi de pensii private facultative

Zece din cele 42 de judeţe ale ţării concentrează ju-mătate din numărul total de clienţi ai fondurilor de pensii private facultative (Pilonul III), potrivit unei analize a www.pensiileprivate.ro. Cei mai mulţi clienţi la pensiile faculta-tive se aflau la finele lunii mai în Bucureşti (peste 15.000, adică 18% din total), Cluj, Sibiu, Prahova şi Constanţa.

ING a plătit amenda de 380.000 euro pentru externalizarea investiţiilor

ING Asigurări de Viaţă şi ING Fond de Pensii au plătit amenda de 380.000 euro dată de CSSPP pentru că au exter-nalizat administrarea investiţiilor celor trei fonduri de pensii

Primul Buletin de Pensii Private din România - XPRIMM Pensii - apare miercuri după-amiază - abonaţi-vă pe www.pensiileprivate.ro


Ştiri

private (unul obligatoriu şi două facultative). ING nu a mai contestat amenda în justiţie, aşa cum a declarat iniţial.

Trei noi fonduri de pensii facultative se pregătesc să intre pe piaţă

Trei noi fonduri de pensii private facultative (Pilonul III) se pregătesc să intre pe piaţă şi se află în diferite faze de autorizare la CSSPP: AVIVA Pensia Max (administrat de AVIVA Asigurări de Viaţă), EUREKO Activ şi EUREKO Moderat (administrate de INTERAMERICAN Pensii).

OANCEA: În câţiva ani, legislaţia pensiilor facultative ar trebui liberalizată

Legislaţia pensiilor private facultative (Pilonul III) ar trebui liberalizată semnificativ în următorii câţiva ani, în-tr-un ritm mult mai rapid decât cea a pensiilor obligatorii (Pilonul II), pentru a diferenţia cele două soluţii de econo-misire pentru pensie şi pentru a stimula creşterea participă-rii şi a contribuţiilor la pilonul III, consideră Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP.

Sondaj: Ce vor românii de la pensia facultativă Posibilitatea de acumulare (prin economisire şi in-

vestiţii) şi siguranţa sunt văzute ca principalele avantaje ale sistemului de pensii private, potrivit unui sondaj reprezen-tativ la nivel naţional, realizat de CURS la comanda CSSPP. La pensia facultativă, 37% dintre români spun că principa-lul avantaj este acumularea, 25% proprietatea asupra bani-lor, 13% siguranţa şi 12% deductibilitatea fiscală. Sondajul arată că 73% dintre români au auzit de pensiile facultative.

Titlurile de stat, listate la Bursă începând din 4 august

Titlurile de stat s-au listat la Bursa de Valori pe data de 4 august, primele săptămâni de tranzacţionare cu aces-te instrumente aducând însă o lichiditate foarte redusă. Pentru început au fost listate 26 de serii de obligaţiuni de stat cu cupon fix, care încă nu au ajuns la maturitate, cu un volum total teoretic de 8 miliarde lei.

Companiile de pensii obligatorii cu cei mai „valoroşi” clienţi

Cei mai „valoroşi” clienţi de pe piaţa de pensii pri-vate obligatorii (Pilonul II) au fost atraşi de ING, AIG, BRD şi BCR, potrivit unei analize a www.pensiileprivate.ro. Analiza a evidenţiat valoarea activelor medii nete pentru fiecare participant atras de fondurile de pensii obligatorii la trei luni de la startul colectării contribuţiilor în sistem. Activul net total al fondurilor a fost raportat la numărul total de participanţi (calcul care ia astfel în considerare şi influenţa conturilor goale), companiile fiind apoi ordonate după va-loarea activului mediu net pe participantul la fond.

APAPR a propus CSSPP câteva îmbunătăţiri pentru sistemul de pensii private

Conducerea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a propus conducerii CSSPP câ-teva măsuri de îmbunătăţire a sistemului de pensii private, printre care măsuri noi de administrare specială, majorarea

deductibilităţii fiscale pentru pensiile facultative (Pilonul III), măsuri pentru evaluarea corectă a activelor fondurilor de pensii şi pentru diminuarea transferurilor frauduloa-se ale participanţilor între fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II), a anunţat Asociaţia.

Piaţa de pensii private îşi va recupera investiţia de la start în mai mult de 10 ani

Companiile de pensii private îşi vor recupera toate investiţiile ocazionate de lansarea sistemului, în medie, în-tr-o perioadă mai mare de zece ani, a declarat pentru www.pensiileprivate.ro Radu VASILESCU, fost CEO al ING Fond de Pensii, liderul pieţei de profil, în cadrul primului interviu acordat presei după demisia sa.

RAIFFEISEN Asset Management a început vânzarea de pensii facultative

RAIFFEISEN Asset Management, cel mai proaspăt intrat pe piaţa de pensii private facultative (Pilonul III), a în-ceput vânzarea acestor produse şi a colectat deja primele contribuţii de la participanţii la fondul pe care îl adminis-trează, RAIFFEISEN Acumulare, potrivit datelor publicate de companie.

CSSPP schimbă norma de calcul al activului net CSSPP va modifica în perioada imediat următoa-

re norma de calcul al activului net pentru fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II), pentru evaluarea corectă a activelor fondurilor de pensii, a declarat Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP. Anunţul vine după ce câteva fonduri de pe piaţă au raportat pe perioade foarte scurte de timp performanţe neobişnuit de mari ale investiţiilor, rezultate, spun surse din piaţă, din evaluarea în diverse moduri a in-strumentelor financiare cumpărate.

Numărul conturilor goale la pensia obligatorie a scăzut cu 300.000 în trei luni

Numărul conturilor rămase goale (fără contribuţii virate) după cele trei runde de virare a contribuţiilor la fon-durile de pensii private obligatorii (Pilonul II) este de numai 662.000, adică cu 300.000 mai puţine decât cele 961.000 de la startul colectării. Astfel, numărul conturilor goale a scăzut cu 300.000 în doar trei luni, iar ponderea lor în total s-a redus astfel de la 23,1% la start, până la 15,9% după doar trei luni.

ANAF: 20.000 de noi restanţieri la bugetul public de pensii, în trimestrul doi

Aproape 20.000 de companii au fost înregistrate ca noi restanţieri la bugetul public de pensii în trimestrul al doilea al acestui an, adică au intrat pentru prima dată în evidenţele Fiscului, fără să fi avut datorii restante anterior, potrivit datelor furnizate de Fisc. Perioada trimestrului doi al acestui an corespunde cu startul colectării la fondurile de pensii obligatorii, start tulburat de indisciplina fiscală a multor angajatori.

Mihai BOBOCEA

Conferinţa Naţionalăde Pensii PrivateConferinţa Naţionalăde Pensii Private

Parteneri Oficiali

Cu sprijinul

Parteneri Media

15 octombrie 2008Palatul Parlamentului

În exclusivitate ˝Beneficiile oferite angajaţilor în România˝ un studiu realizat de

www.pensiileprivate.ro

Persoana de contact:Daniela ALECU, Coordonator Eveniment,Tel.: 0752 111 410, e-mail: [email protected]

by

Cu sprijinul oficial şi participarea


Pentru angajatori, culoarea sănătoasă din obrajii angajaţilor lor pensionaţi reprezintă un motiv de îngrijorare. Oricât de cinică ar părea această frază desprinsă dintr-un articol recent publicat de „The Economist”, ea pune în evi-denţă o preocupare reală şi o îngrijorare justificată a anga-jatorilor vestici care au promis angajaţilor lor, prin planurile de pensii cu beneficii definite (DB), o pensie viageră egală cu un procent substanţial din ultimul salariu, sumă actuali-zată permanent cu inflaţia. Soluţia nu s-a lăsat mult aştep-tată, o seamă de entităţi financiare identificând în „dilema

pensionarilor” o nouă oportunitate de afaceri şi un teren fertil pentru relansarea competiţiei. Astfel, companii de asi-gurări înfiinţate special, sau nume reputate din lumea re/asigurărilor se întrec pentru a prelua, în condiţii din ce în ce mai avantajoase, riscul de longevitate de pe umerii fondu-rilor de pensii DB.

Potrivit celui mai recent ghid elaborat de autorita-tea de supraveghere a pensiilor din Marea Britanie, fondu-rile de pensii ar trebui ca, în aprecierea răspunderilor lor pe termen lung, să pornească de la premisa că longevitatea creşte continuu, cu o rată anuală estimată în prezent la 1,5%, ceea ce pentru un fond de dimensiuni medii ar putea conduce, conform calculelor realizate de WATSON WYATT, la o creştere cu 5% a volumului obligaţiilor. Alte calcule actuariale arată că obligaţiile fondurilor de pensii cresc cu circa 3% pentru fiecare an cu care vârsta pensionarilor săi depăşeşte 65 de ani. În anii ’50 sau ’60 era mult mai simplu, pensionarii trăiau câţiva ani după retragerea din activitate, după care ... procedau cuviincios, comentează, cu un tipic umor britanic, David BLAKE de la CASS Business School, pu-nând astfel în evidenţă unul dintre cei mai importanţi fac-tori de neadecvare care caracterizează astăzi schemele de pensii DB. Există în prezent mii de mici companii cu fonduri de pensii extrem de vulnerabile faţă de orice factor de progres care prelungeşte media de viaţă peste aşteptările curente, si-tuaţie căreia acestea nu sunt pregătite să-i facă faţă, explică BLAKE.

În afară de costurile implicate de longevitatea spo-rită a pensionarilor, angajatorii se mai confruntă şi cu un nou sistem contabil, după regulile căruia obligaţiile lega-te de pensii cântăresc mult mai greu în balanţa contabilă a companiilor, precum şi cu cerinţe mai stricte din partea autorităţii de supraveghere a pensiilor, care cere contribu-ţii mai ridicate la fondurile de garanţie şi rezerve mai so-lide în vederea acoperirii obligaţiilor viitoare. Per total, o sumă de costuri semnificativ mai ridicate decât în trecut. Volatilitatea actuală a pieţelor de capital, cu un impact di-rect asupra finanţării schemelor de pensii, adaugă o povară suplimentară greu de suportat pentru orice angajator.

În aceste condiţii, oportunitatea de a transfera, pen-tru un preţ rezonabil, acest cumul de riscuri unei entităţi dispuse să preia răspunderea pentru plata viitoare a pensi-ilor a fost îmbrăţişată „cu amândouă mâinile” de angajatori. Rezultatul... o nouă piaţă financiară, cea de buy-out.

> Nu sunt prea departe vremurile când practicarea pe scară largă a asigurărilor de credite şi garanţii, considerate de mulţi specialişti ca un transfer nefiresc al riscului specific domeniului bancar către piaţa asigurărilor, stârnea discuţii aprinse în mediul financiar din România. Se vorbea atunci despre „fuga după oportunitate”, politici de subscriere riscante etc. O controversă similară stârneşte astăzi aceeaşi pasiune în pieţele vestice, de data aceasta având ca obiect transferul de risc dinspre schemele de pensii către asigurări. Ca de obicei, întrebarea este: Cine pierde şi cine câştigă?

Viitorul… de vânzare

Pensii

ww

w.dr

eam

stim

e.com

47SEPTEMBRIE 2008

Pensions buy-out, un nou businessTermenul generic de „buy-out” acoperă, în fapt, mai

multe tipuri de tranzacţii care diferă, în principal, prin tipul „cumpărătorului” şi măsura în care sunt preluate obligaţiile fondului de pensii.

„Vedetele” absolute ale domeniului sunt companii-le de asigurări de viaţă, fiind considerate partenerii cei mai recomandabili pentru o astfel de operaţiune. Argumentele ţin, pe de o parte, de experienţa asigurătorilor de viaţă în managementul produselor de tip anuitate, pe de altă par-te de convingerea că pentru participanţii la fondurile de pensii este mult mai sigur să-şi plaseze interesele în mâinile unor entităţi foarte bine capitalizate şi eficient controlate, cum sunt asigurătorii, cu atât mai mult cu cât sistemul de compensaţii disponibil în cazul în care un asigurător nu re-uşeşte să-şi acopere obligaţiile este mai sigur şi mai gene-ros decât în cazul în care o companie oarecare falimentea-ză, lăsând în urma sa un fond de pensii nefinanţat.

În ceea ce priveşte măsura transferului, tranzacţia buy-out poate fi de tip „total” sau „parţial”. Un buy-out „to-tal” presupune transferul integral al obligaţiilor schemei de pensii către asigurător, operaţia fiind de regulă urmată de închiderea fondului, sau cel puţin de închiderea lui pentru noi participanţi. În cazul operaţiunii de tip „parţial”, sunt transferate numai unele obligaţii, de exemplu cele aferente anumitor categorii de angajaţi, de obicei în cadrul unei ac-ţiuni mai largi de reducere a riscurilor asumate de fond. Nu de puţine ori, buy-out-ul „total” se realizează printr-o sumă de tranzacţii de tip „parţial”, cu asigurători diferiţi.

Dacă, în principiu, toţi analiştii par a fi de acord sau chiar încurajează soluţia unui „buy-out asigurat”, adică cu transferul obligaţiilor schemelor de pensii către companii de asigurare, nu aceeaşi atitudine relaxată se manifestă că-tre tranzacţiile în care partenerul este o companie financiară care nu trebuie să se supună controlului şi reglementărilor unui supraveghetor. Deşi astfel de firme pot avansa oferte mai atrăgătoare, ele nefiind obligate să facă faţă unor cerin-ţe de capital atât de stricte ca în domeniul asigurărilor, din punct de vedere al garanţiilor şi securităţii pensiilor ele re-prezintă parteneri mai puţin dezirabili. Pentru a contracara posibilele „defecţiuni” ale unor scheme de pensii transfera-te astfel, autoritatea britanică pentru pensii (The Pensions Regulator) a căpătat puteri sporite, având posibilitatea de a-şi impune un anumit control asupra procesului.

Miliardele atrag miliardePiaţa de buy-out a debutat cu adevărat în iunie

2006, când compania PATERNOSTER a fost autorizată ca asigurător de viaţă, cu un capital de 500 milioane lire sterli-ne (GBP). Anterior acestui moment, piaţa se reducea la sfe-ra schemelor de pensii care erau închise, nu de puţine ori ca urmare a insolvabilităţii angajatorului finanţator. În ter-meni financiari, aceste situaţii generau un volum anual de tranzacţii buy-out de circa 1,5 – 2 milioane GBP, în cea mai mare parte subscrise de LEGAL/GENERAL şi PRUDENTIAL.

În scurt timp au fost consemnate alte intrări pe pia-ţă, ca PENSIONS INSURANCE Corporation sau SYNESIS Life. Asigurători vechi, ca NORWICH UNION, AEGON sau AIG Life s-au orientat, de asemenea, către acest domeniu. În 2007, alte nume noi au atras atenţia: LUCIDA, MetLife şi ROTHESAY Life, subsidiara de asigurări de viaţă a GOLDMAN SACHS. Astfel, numărul asigurătorilor implicaţi în acest business ajunsese la 11, la începutul anului 2008.

Dacă în anul 2007 au avut loc doar trei tranzacţii de peste 100 milioane GBP, iar în trimestrul I 2008 volumul tranzacţiilor buy-out s-a ridicat la circa 2,1 miliarde GBP, es-

timările specialiştilor arată că în prezent se află în curs de ofertare tranzacţii de peste 1.000 miliarde GBP. Potenţialul uriaş a atras noi jucători, SWISS Re anunţându-şi în vară in-tenţia de a pătrunde pe această piaţă din septembrie 2008. Richard FARR, Head of Global Pensions, Swiss Re, a declarat: Nimeni nu se îndoieşte că avem de-a face cu o piaţă de pes-te un trilion GBP numai în Marea Britanie. În Europa, ţări ca Germania, Olanda sau Elveţia mai totalizează un potenţial de încă un trilion de GBP, în timp ce SUA adaugă încă 2 trilioane. Este o piaţă mai mult decât permisivă pentru destul de mulţi jucători importanţi.

Totuşi, care este secretul acestei evoluţii explozive? Dincolo de nevoia din ce în ce mai accentuată a compa-niilor angajatoare de a găsi o soluţie pentru reducerea ex-punerii schemelor lor de pensii la riscuri financiare şi riscul longevităţii, un argument important este evoluţia extrem de încurajatoare a preţurilor practicate de asigurători pen-tru aceste tranzacţii. O scădere a preţurilor cu 10 - 20% în ultimele 18 luni, din care 8% numai în primul trimestru 2008, în condiţiile cererii foarte mari, este un argument care nu merită neglijat. De altfel, voci din piaţă au atras atenţia că este posibil ca, din raţiuni concurenţiale, asigurătorii să practice preţuri subevaluate faţă de răspunderile pe care şi le asumă, „jucându-se” cu pensiile unor generaţii.

Specialiştii companiei de consultanţă LANE CLARCK & PEACOCK identifică un număr de patru motive pentru care preţurile tranzacţiilor buy-out au devenit atât de atrac-tive prin comparaţie cu cheltuielile presupuse de finanţa-rea schemelor de pensii sau constituirea rezervelor:> competiţia intensă dintre asigurătorii interesaţi să ocupe un segment cât mai important pe această nouă piaţă;> tehnicile folosite de asigurători în investiţii, de regulă sensibil mai sofisticate decât cele ale fondurilor de pensii, le permit acestora o politică comercială mai agresivă, fără a pune sub semnul întrebării profitabilitatea;> criza creditelor ipotecare a acordat asigurătorilor accesul la randamentele mai ridicate oferite de obligaţiunile corpo-rative cu rating ridicat, permiţându-le să reducă preţurile, în timp ce fondurile de pensii, investitorii mai conservatori, preponderent în titluri de stat al căror preţ nu a suferit mo-dificări, au ratat parţial această oportunitate;> utilizarea, în ultima perioadă, a unor valori mai mari ale speranţei de viaţă în asumpţiile curente ale schemelor de pensii cu privire la finanţare a făcut ca ecartul dintre costul tranzacţiilor buy-out şi cheltuielile normale de funcţionare previzionate să se îngusteze.

Departe de a se încheia, disputa continuă în paralel cu afacerile care înfloresc. Pentru moment, un număr de angajatori se simt mult mai confortabil, cu o balanţă conta-bilă sensibil uşurată şi multe griji transferate în sarcina unei industrii calificate să le gestioneze. Există şi cel puţin o du-zină de asigurători care extrag beneficiile unei pieţe în creş-tere explozivă. Mai există, de asemenea, câteva milioane de pensionari sau viitori pensionari care nu ştiu încă dacă au vreun motiv de bucurie sau nu.

Daniela GHEŢU

Pensii


> În Europa Centrală şi de Est, doar puţine state au mai rămas fără un sistem de pensii private bine pus la punct, iar succesul repurtat anul trecut de România prin introducerea pensiilor obligatorii a dat de gândit şi altor ţări din regiune să ia măsuri în acest sens. Cât de pregătite sunt state ca Rusia, Ucraina şi Turcia să introducă sau să dezvolte un sistem de economisire prin pensii private? Cum „se simt” aceste pieţe din interior, din perspectiva re-formei pensiilor, dar şi a pieţelor de asigurări? Care sunt particularităţile acestor pieţe? O perspectivă interesantă ne-a fost oferită de către Violeta CIUREL, primul Director General român al ING Asigurări de Viaţă în România, acum mai bine de 11 ani, şi care în prezent conduce operaţiunile „greenfield” ale grupului olandez ING în patru ţări din zonă, populaţia totală a acestor state depăşind 271 milioane de locuitori.

Interviu cu

Violeta CIuREL CEO Regional, ING Group pentru operaţiunile greenfield din ECE

Interviu

> Atât Rusia şi Ucraina, cât şi Turcia şi Bulgaria sunt pieţe subdezvoltate, subasigurate, cu grade de penetrare a asigurărilor de viaţă foarte reduse, mult sub 1% din PIB. Oportunităţile de pe aceste pieţe sunt foarte importante, dar ele vor fi valorificate în timp, pe măsură ce va creşte gradul de informare al populaţiei privind produsele de asigurări şi pensii.

PRIMM: Din vara acestui an, aţi fost desemnată CEO Regional al grupului olandez ING pentru operaţiunile greenfield din Europa Centrală şi de Est (ECE), mai precis pentru Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria. Vorbiţi-ne puţin despre această regiune, care sunt particularităţile pieţelor de aici?Violeta CIUREL: Aceste pieţe, mai ales Rusia şi Ucraina, sunt profund diferite de cele vestice şi chiar şi de piaţa româ-nească. Toate cele patru sunt pieţe subdezvoltate, subasi-gurate, în care ING începe în această perioadă operaţiuni greenfield, dar sunt şi sofisticate în acelaşi timp. Practic, vorbim despre ţări în care noi abia începem, de la zero, ceea ce am realizat în România acum mai bine de 11 ani. Un caz aparte este Turcia, în care piaţa este încă puternic subasi-gurată, dar practicile de business se aseamănă mai mult cu cele din vestul Europei.

PRIMM: Descrieţi-ne cea mai mare dintre aceste pieţe, Rusia. Cine controlează această piaţă de asigurări?

V.C.: Rusia este o piaţă în creştere foarte rapidă – anul tre-cut, volumul de prime brute subscrise a crescut cu 52% faţă de 2006, ajungând la 729 milioane euro. În perioada 2007-2012, creşterea medie anuală estimată este de 28%. Gradul de penetrare este foarte redus, de numai 0,07% pentru asi-gurările de viaţă (în PIB), comparativ cu 5,2% în Europa de Vest şi cu 0,6% în ţările Europei Centrale şi de Est în 2006. Majoritatea companiilor care domină piaţa sunt locale. Companiile străine mari sunt prezente, dar au o pondere scăzută. Creşterea pieţei asigurărilor vine în principal din dezvoltarea produselor de creditare ale băncilor şi din po-liţe de asigurare cu economisire – totuşi, Rusia nu permite vânzarea de produse unit-linked. Cea mai puternică dez-voltare o prezintă asigurările de viaţă asociate creditelor bancare.

Rusia este o piaţă de consum, băncile au afaceri foarte mari, iar asigurătorii profită de asta pentru a ataşa produselor bancare poliţe de protecţie. Gradul de îndatora-re a populaţiei creşte foarte mult în această perioadă.

Ca urmare, canalul de distribuţie predominant este reprezentat de instituţiile de credit, care dezvoltă linii de bancassurance. Produsele de grup sunt foarte importante pe această piaţă, companiile fiind interesate de achiziţia unor asigurări corporate.

PRIMM: Cât de greu este pentru asigurătorii străini să facă business în Rusia? Care este cea mai dificilă barieră?V.C.: Este foarte greu să faci afaceri în Rusia. Multe nume mari la nivel mondial sunt prezente în piaţa rusească de asi-gurări (AIG, ALLIANZ, FORTIS, AVIVA şi altele), dar au încă o importanţă redusă la nivel local.

49SEPTEMBRIE 2008

Interviu

Companiile de asigurări, mai ales cele de asigurări de viaţă, au mari probleme de recrutare – aceasta este cea mai mare provocare pe care o întâmpinăm aici. Este foarte dificil să găseşti agenţi. Agenţii de vânzare a poliţelor de asigurare nu au o imagine foarte bună la nivelul popula-ţiei, ca şi categorie profesională. În oraşele mari, oferta de muncă este destul de bogată, iar oamenii nu prea mai sunt atraşi să devină agenţi de asigurare, iar cei care încearcă re-nunţă repede. Fluctuaţia efectivelor de vânzare este destul de importantă. Motivul este determinat şi de faptul că rata şomajului este foarte scăzută, aş putea spune chiar zero pentru profilul celor pe care companiile de asigurări doresc să îi recruteze. În aceste condiţii, cei mai mulţi preferă un loc de muncă în care activitatea se plăteşte cu un salariu fix, altfel destul de mare.

Moscova şi Sankt Petersburg sunt motoarele pieţei ruseşti, nu doar în asigurări, ci şi la nivelul întregii econo-mii. Simplu spus, avem aceste două mari oraşe şi apoi avem restul Rusiei – cele două zone sunt mult avansate faţă de restul ţării.

Ca strategie a ING, am deschis agenţii de asigurări în marile oraşe, pentru a profita de dezvoltarea celor două centre de creştere. Vânzarea de produse de asigurare am început-o anul trecut (2007). Vânzările merg destul de bine, dar vrem să creştem mult mai dinamic pe această piaţă cu un potenţial deosebit.

PRIMM: Cât de dezvoltată este piaţa de pensii private şi a altor produse de economisire în Rusia?V.C.: Pe piaţa rusească există numai pensii private destinate companiilor, care sunt facultative şi au caracter ocupaţio-nal. Din păcate însă, aceste produse de pensii private nu au un tratament fiscal preferenţial şi nici nu au legislaţie complementară, secundară, care să le stimuleze creşterea. Pensiile private se caută foarte puţin pe această piaţă. În general, mentalitatea populaţiei este foarte mult legată de faptul că la pensie vor primi bani de la stat. Economiile personale nu sunt încurajate prea mult... Clienţii au foarte puţine cunostinţe legate de pensiile private, ca de altfel şi de asigurările de viaţă.

Există câteva fonduri de pensii, care gestionează economiile angajaţilor celor mai mari companii de stat, în principal cele energetice. În schimb, pe piaţa de fonduri de pensii private, ING administrează în prezent cel mai mare fond de acest fel. ING şi-a început activitatea de pensii pri-vate în Rusia în anul 2003.

PRIMM: Să ne mutăm acum atenţia pe Ucraina. Cum se aseamănă şi cum se deosebeşte ea de piaţa asigurărilor din Rusia?V.C.: Ucraina este o piaţă cu foarte multe oportunităţi, care se află în plină creştere. De altfel, potenţialul şi oportuni-tăţile sunt foarte mari pe ambele pieţe, atât în Rusia, cât şi în Ucraina. Amândouă au populaţii foarte mari, e vorba de pieţe subasigurate, needucate din perspectiva clienţilor, astfel că revine operatorilor din piaţă sarcina de a realiza acest lucru. Piaţa ucraineană de asigurări de viaţă a ajuns

anul trecut la doar 151 milioane euro, adică un grad de pe-netrare de 0,09%. Densitatea asigurărilor era în 2006 de 1,4 euro pe locuitor. Şi aici, piaţa asigurărilor este dominată de companiile locale, însă tot mai multe companii străine pă-trund pe piaţă, atrase de potenţialul de creştere şi de des-chiderea ţării spre stimularea investiţiilor străine.

Din perspectiva ING, în Ucraina suntem în faza de pregătire a începerii operaţiunilor de asigurări, planificate pentru 1 ianuarie 2009. Toate companiile se confruntă în ambele pieţe cu dificultăţi legislative. De exemplu, şi aici există interdicţia de a vinde produse de tip unit-linked, pro-cesul de obţinere a licenţei şi aprobarea produselor sunt procese de durată şi nu suficient de clare.

Spre deosebire de Rusia însă, Ucraina pare mult mai deschisă spre Vest – este mult mai dornică să îmbunătăţeas-că legislaţia şi chiar să o alinieze la practica europeană.

Regulile de prudenţialitate, supraveghere şi alte de-talii fine sunt abia acum în faza de construcţie şi dezvoltare în Ucraina. De asemenea, şi aici avem foarte mari diferenţe de dezvoltare între Kiev şi alte oraşe mari şi restul ţării.

Pe scurt, ca o concluzie preliminară, Rusia şi Ucraina sunt cu 15 ani în urma României în asigurările de viaţă.

> Rusia şi Ucraina sunt cu 15 ani în urma României în asigurările de viaţă. Acum este nevoie să facem pe aceste două pieţe aceleaşi eforturi cu cele realizate acum 10-15 ani în România.


Pe scurt… Rusia ucraina Turcia Bulgaria

Populaţie (milioane de locuitori) 142.5 46.2 74.9 7.6

PIB (2007, miliarde USD) 1231 126 496 39

Rata inflaţiei (2007, %) 9 12.8 8.8 8.4

Piaţa de asigurări de viaţă (2007, prime brute subscrise, milioane USD)

873 151 1085 159

Gradul de penetrare (ponderea în PIB, %) 0,07 0,12 0,22 0,41

Prezenţa ING pe piaţă 2003 - pensii, 2007 - asigurări de viaţă

2008/2009 - asigurări de viaţă 2008 - pensii 2001 - pensii, 2006

- asigurări de viaţă

Poziţia ING pe piaţă

locul I în pensii nestatale,

greenfield în asigurări

greenfield în pensii şi în

asigurări

achiziţie în pensii, greenfield

în asigurări

locul IV în pensii,

greenfield în asigurări

Sursa: ING Group

Interviu

PRIMM: Recent, Ucraina a amânat din nou introducerea pensiilor private obligatorii (Pilonul II). Ce perspective sunt din acest punct de vedere, cât de necesară este această re-formă şi când ar putea fi aplicată?V.C.: Da, Ucraina a amânat introducerea pensiilor private obligatorii în repetate rânduri. Se pare că, deşi era recent programată aprobarea legislaţiei privind reforma pensii-lor pentru 2009, mai realist este termenul 2011. Ei aveau un proiect pentru Pilonul II foarte asemănător cu cel din Europa Centrală şi de Est, adică şi cu cel din România. Ucraina suferă, la fel ca mai toate statele din regiune, de presiuni pe bugetul de asigurări sociale de stat. Problemele demografice ale Vestului, dar şi ale Estului, se regăsesc şi aici. Tendinţa este de scădere a populaţiei pe ambele pie-ţe. Pensia medie de stat este foarte mică, total insuficientă pentru acoperirea costurilor vieţii.

PRIMM: Piaţa de asigurări şi pensii private din Turcia însă pare diferită de Rusia şi Ucraina. Şi pentru ING situaţia este alta, pentru că aţi cumpărat recent un fond de pensii facul-tative de pe piaţă, deci greenfield-ul va fi doar în asigurări.V.C.: Într-adevăr, pe 17 iunie am cumpărat singura com-panie de pensii facultative de pe piaţă, OYAK Emekilik, dar avem încă de primit aprobarea supraveghetorului pentru finalizarea tranzacţiei. Imediat după ce integrăm pensiile în operaţiunile grupului ING din Turcia vrem să extindem obiectul de activitate al companiei către asigurările de viaţă.

În Turcia, piaţa de asigurări este deja sofisticată, complexă şi chiar matură din perspectiva unor practici ale pieţei. Însă, la fel ca Rusia şi Ucraina, şi Turcia este tot

subdezvoltată şi subasigurată: gradul de penetrare a pieţei este de asemenea foarte mic (0,22%), ceea ce înseamnă că şi potenţialul de creştere este foarte important. Asigurările de viaţă au depăşit anul trecut pragul unui miliard USD – este o piaţă de două ori mai mare decât cea românească, din această perspectivă.

Canalul principal de vânzare din Turcia este bancas-surance, dar şi agenţii de vânzare independenţi – brokerii – sunt semnificativi ca pondere în vânzări. Probabil din raţi-uni culturale locale, conceptul de agenţi proprii de asigura-re nu funcţionează deloc în Turcia.

Calitatea supravegherii de pe piaţa de asigurări este bună, oficialii din autorităţile de supraveghere sunt buni profesionişti şi înţeleg business-ul. Per total, Turcia este o piaţă dispusă la deschidere către companiile străine şi am remarcat un profesionalism foarte înalt în companii şi la nivelul autorităţilor.

PRIMM: Aţi menţionat piaţa de pensii facultative din Turcia, care, deşi la început, se dezvoltă rapid. Dar pe segmentul de pensii private obligatorii care sunt evoluţiile?V.C.: Turcia se gândeşte la o reformă a pensiilor, a sistemu-lui public de pensii. O particularitate a ţării este că popula-ţia este tânără şi în creştere, deci presiunile demografice de reformare a sistemului de pensii de stat sunt mai mici decât în alte state din zonă. Până la urmă însă, probabil că refor-ma pensiilor se va produce – dar cât de curând vom vedea startul acestei reforme este foarte dificil de estimat.

PRIMM: Pe scurt, să încheiem cu Bulgaria, unde prezenţa ING este ceva mai veche decât în celelalte trei pieţe despre care am vorbit până acum. Care este situaţia pe această piaţă?V.C.: În Bulgaria, ING vinde atât pensii private, începând din anul 2001, cât şi asigurări de viaţă, din 2006. Prezenţa pe piaţa bulgărească de pensii private a fost stabilită într-ade-văr mai de mult, în timp ce asigurări vindem de anul trecut. Pe piaţa de asigurări acţionăm prin intermediul unei sucur-sale a ING Ungaria, mutare strategică pe care am realizat-o bazându-ne pe raţiuni de costuri şi posibilă datorită intrării Bulgariei în Uniunea Europeană.

Mihai BOBOCEADaniela GHEŢU

and GET InSTAnT ACCESSto the latest

ROMAnIAn InSURAnCE MARKET

FIGURES!

u u

u u

€

Find topics and corresponding networks to our events on our new web 2.0 portal: www.define-finance.com


Pensii

Constantin NăSTASE

Să le luăm pe rând. În domeniul asigurărilor, nu îţi trebuie mult să constaţi că lucrările de specialitate existen-te pe piaţă se pot număra pe degete. Un manual de asigu-rări al Violetei CIUREL, editat cu opt ani în urmă (Asigurări şi reasigurări - abordări teoretice şi practice internaţionale), un volum dedicat asigurărilor de sănătate al Prof. Dan CONSTANTINESCU (CSA), o carte de nişă. Cutremurul, risc asigurabil, scoasă de Bogdan TUDOR (OMNIASIG) şi alte câteva lucrări cu caracter aplicativ care vizează zonele con-tabilităţii în asigurări, tarifarea poliţelor de viaţă, marketing în asigurări etc. Deşi i-am lăsat la urmă, Prof. Florian BERCEA şi Prof. Iulian VĂCĂREL nu pot lipsi din această enumerare. Volumul Asigurări şi Reasigurări, scrisă de doi distinşi das-căli, reprezintă încă o lucrare de referinţă în domeniu, deşi au trecut 15 ani de la ultima ei editare. Enumerarea de mai sus nu se vrea exhaustivă, motiv pentru care ne cerem scu-ze autorilor care, din motive de spaţiu editorial, nu fac parte din această listă.

La capitolul traduceri din lucrări apărute în străină-tate stăm şi mai prost. Un Dicţionar de asigurări editat de „Financial Times” şi publicat de Editura Trei acum cinci ani pare să fi rămas singura încercare de a aduce mai aproape de noi experienţa ţărilor cu tradiţie în domeniu, cel puţin în privinţa terminologiei utilizate.

Să trecem şi la pensiile private, acolo unde consta-tăm cam acelaşi lucru - literatura de specialitate este aproa-pe inexistentă pe piaţă. Excepţiile întăresc, ca de obicei, re-gula. O carte a aceluiaşi distins Prof. Dan CONSTANTINESCU, încă una scrisă de Mihai ŞEITAN, în colaborare cu Smaranda DOBRESCU, în 2005 (Pensii private, Editura Juridică). Şi cam asta e tot. Cu toate acestea, de la introducerea sistemului privat în premieră în Chile şi până astăzi literatura în do-meniul pensiilor a cunoscut o dezvoltare impresionantă. Autori precum AUGUSTINOVICZ, Michael RUTKOWSKI, Robert HOLZMANN, AGNIESZKA, specialişti reputaţi ai

> Atât piaţa pensiilor, cât şi cea a asigurărilor se confruntă cu o problemă comună: absenţa literaturii de specia-litate în domeniu. Fără cărţi, nu putem avea şcoală, astfel că apare o a doua problemă - lipsa unor reglementări privind pregătirea profesională a personalului companiilor.

Ai carte, ai parte!

ww

w.dr

eam

stim

e.com

53SEPTEMBRIE 2008

Pensii

Băncii Mondiale în elaborarea modelului instituţiei privind pensiile private, sunt, pe nedrept, nume puţin cunoscute în România.

Ne vom opri aici pentru moment, pentru a lăsa loc întrebărilor care îşi caută răspunsul în urma acestei scur-te analize. Aşadar: Avem nevoie de cărţi de specialitate pe piaţă? Dacă există cerere, de ce lipseşte oferta? Şi, nu în ultimul rând, ce se poate face pentru rezolvarea situaţiei?

Răspunsul la prima întrebare îl puteţi găsi acce-sând, cu un simplu „search”, motorul de căutare Google. Noi am făcut-o cu sintagma „Insurance books”. Rezultatul? 7.740.000 de pagini.

Un rezultat asemănător am obţinut şi în ceea ce pri-veşte referirile la cărţi de pensii private. Ca să fim şi mai con-vingători, am accesat în Marea Britanie, ţara de unde răsare soarele în materie de asigurări, retailer-ul online „amazon.co.uk”. Acesta are în prezent scoase la vânzare pe internet nu mai puţin de 37.196 de cărţi de asigurări. Ele sunt grupa-te după mai multe criterii, printre care preţ, data publicării, rating în rândul clienţilor etc. Nevoia de carte este aşadar foarte mare pe pieţele mature. Cum ar putea aceasta să nu existe pe pieţele încă în formare, cum este cazul asigurărilor şi pensiilor în România? În definitiv, pe orice piaţă a muncii, experienţa, practica acumulată de un individ reprezintă un argument forte numai dacă este însoţită de un fundament teoretic serios.

Dacă nevoia de carte este evidentă, de ce nu avem cărţi pe piaţă? Nu funcţionează în acest caz principiul con-form căruia cererea atrage oferta? O explicaţie ţine de si-tuaţia pieţei cărţii la noi. În România, editurile, cu puţine excepţii, o duc în general prost. Cărţile sunt scumpe pentru că întreg procesul de editare a devenit scump. Traducătorii cer, în mod obişnuit, cel puţin 4-5 euro pentru o pagină de carte, luând în considerare că efortul de a traduce o lucrare de specialitate este unul major. Drepturile de autor, în ca-zul în care acestea aparţin unei edituri străine, se ridică în medie la 10% din tirajul tipărit. Se adaugă preţul hârtiei de tipar care creşte în fiecare an şi faptul că tirajele mici, cum sunt cele pentru cărţile de specialitate, atrag costuri mari de producţie. Cheltuielile cu salariile corectorilor, DTP-iştilor, graficienilor nu sunt nici ele neglijabile, iar distribu-ţia în librării şi recuperarea banilor pentru cărţile vândute este de multe ori o aventură. Nu în ultimul rând, sponsorii sunt zgârciţi cu acest sector pentru că beneficiile de imagi-ne aduse de o carte sunt mai greu cuantificabile. Obligaţiile determină editorul să urce preţul cărţii astfel încât acesta devine de multe ori prohibitiv pentru publicul ţintă.

Tot acest tablou pare sumbru dacă luăm în consi-derare doar dificultăţile cu care se confruntă editorii. Cu toate acestea, o carte bună îşi va găsi oricând un cumpă-rător, chiar dacă acesta va trebui să facă un efort financi-ar pentru a o achiziţiona. Este de altfel şi argumentul pe care se bazează editurile care vând cărţi de specialitate în România şi care obţin an de an profit. Explicaţia succesului lor este simplă. Ele reuşesc să scoată pe piaţă cărţile care răspund cel mai bine nevoilor unei industrii la un moment dat. Existând interes din partea publicului ţintă, se vor găsi şi bani pentru a cumpăra cartea. Nu e doar o chestiune de fler, ci şi de contact permanent cu specialiştii din domeniul respectiv, singurii capabili să definească cererea existentă în sectorul lor de activitate.

Soluţii există aşadar şi pentru piaţa pensiilor sau cea a asigurărilor. Ele pot fi materializate în diverse forme:

printr-un parteneriat cu o editură de profil economic de pe piaţă, prin înfiinţarea unei edituri proprii, cu sprijinul asoci-aţiilor profesionale (UNSAR, UNSICAR), a organismelor de supraveghere (CSA, CSSPP), prin implicarea Institutului de asigurări în cadrul acestui proiect etc.

Dincolo de cărţile pentru specialiştii domeniului, industria duce lipsa unei literaturi de bază în domeniu, cum este cea adresată agenţilor de vânzări din companii, brokerilor şi chiar publicului larg interesat de asigurări sau pensii private.

Cum spuneam la început, fără cărţi nu putem avea şcoală, iar reglementarea domeniului în privinţa pregătirii profesionale a personalului din asigurări şi pensii private devine un obiectiv greu de realizat. Din acest punct de ve-dere, deşi au trecut 17 ani de la startul sistemului privat în asigurări în România, ţara noastră rămâne printre puţinele din Europa fără un sistem bine pus la punct de selecţie a personalului în asigurări, dar şi de pregătire profesională continuă.

Asigurările s-au învăţat şi se învaţă în continuare după principiul „furăm meserie unii de la alţii”. Odată intraţi în sistem, angajaţii unui asigurător sau broker sunt „trans-feraţi” în departamente unde există persoane cu vechi state de serviciu în companie şi puşi să înveţe de la aceştia taine-le profesiei. Numai că domeniul este într-o permanentă di-namică, astfel încât de multe ori această metodă nu numai că nu ajută, dar uneori chiar dăunează carierei angajatului.

Efectele acestui mod de a privi lucrurile sunt vizibile în calitatea serviciilor oferite clienţilor, una scăzută, dacă ne raportăm la imaginea acestei industrii în ochii opiniei pu-blice. Asigurările sunt încă considerate un domeniu încăr-cat de birocraţie unde despăgubirile se acordă greu, servi-ciile la ghişeele companiilor sunt proaste, comunicarea cu clienţii suferă.

În ceea ce priveşte pensiile private putem vorbi de o circumstanţă atenuantă, faptul că acest domeniu este încă la începutul activităţii sale. Numai că, spre deosebire de asigurări, unde legătura între client şi companie este una în general pe termen scurt (exceptând asigurările de viaţă), la pensii vorbim de o relaţie pe termen lung. Ceea ce presupune în primul rând încredere în sistem, comuni-care permanentă cu clientul, transparenţă, lucruri care nu se învaţă „după ureche”, ci într-un sistem de pregătire pro-fesională continuă. E drept că o parte dintre aceste obiec-tive (atât în asigurări, cât şi în pensii) ar fi trebuit să intre în sarcina Institutului de asigurări care funcţionează deja de câţiva ani în industria de profil. Numai că Institutul e pu-ţin susţinut de piaţă şi, mai mult decât atât, nu beneficia-ză de reglementări în domeniul pregătirii profesionale pe baza cărora să-şi desfăşoare activitatea. Cu alte cuvinte, nu există încă o Normă a CSA, respectiv CSSPP care să „filtreze” accesul în sistem a personalului companiilor în funcţie de pregătirea dobândită în cadrul unor cursuri şi nici regle-mentări privind pregătirea continuă a angajaţilor.

Odată rezolvată această chestiune spinoasă şi piaţa literaturii de specialitate ar putea lua avânt atât prin apor-tul uniunilor profesionale, cât şi, în mod natural, prin meca-nismele economiei de piaţă.


> La mai bine de un trimestru distanţă de încasarea primilor bani din contribuţii, fondurile de pensii private obli-gatorii menţin încă un comportament investiţional foarte prudent, determinat pe de-o parte de condiţiile vitre-ge de pe pieţele financiare şi pe de altă parte de caracterul circumspect sau chiar conservator al oricărui început. Fondurile obligatorii au început să investească puternic în titluri de stat şi obligaţiuni corporative, menţinând în acelaşi timp şi destui bani în depozite şi limitându-şi pe cât posibil expunerea pe acţiuni, pentru a se proteja de căderile bursiere. De asemenea, fondurile facultative, mult mai sărace în activele administrate, au avut un comportament aproape identic. Cât va mai dura această atitudine „timidă” a fondurilor de pensii?

Gata să iasă din carapace?

Investiţiile totale ale pieţei

Titluri de stat şi oblig. municipale

Obligaţiuni corporative

Depozite bancare Acţiuni listate Fonduri

mutuale TOTAL

31.05.2008 42.1% 2.8% 45.2% 9.5% 0.3% 100%

30.06.2008 43.8% 6.7% 43.1% 6.1% 0.3% 100%

31.07.2008 58.9% 12.8% 22.4% 5.7% 0.3% 100%

Investiţiile fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II)

Pensii

Născute în mijlocul turbulenţelor de pe pieţele fi-nanciare internaţionale, fondurile de pensii private obliga-torii (Pilonul II) din România nu au avut de ales decât să afi-şeze cea mai prudentă politică de investiţii cu putinţă. Asta înseamnă titluri de stat, obligaţiuni şi depozite bancare pe săturate şi abia câteva acţiuni sau fonduri mutuale. În plus, pe lângă debutul investiţional foarte conservator, fondurile au devenit tot mai prudente lună de lună, majorând plasa-mentele în instrumente cu venit fix şi evitând pe cât posibil acţiunile sau fondurile mutuale.

Astfel, de la investiţii de 9,5% în acţiuni la finele lu-nii mai, fondurile de pensii obligatorii mai aveau la sfârşitul lunii iulie (cele mai recente date disponibile) doar 5,7% din active plasate pe Bursă. În acest timp, ponderea fonduri-lor mutuale în portofoliile fondurilor de Pilon II a rămas constantă, la 0,3%. Împreună, titlurile de stat şi depozitele bancare au oscilat în aceste trei luni între 81% şi 87% din portofoliile cumulate ale fondurilor de pensii.

Nici în cazul Pilonului III de pensii private facultative lucrurile nu au stat prea diferit. Acestea aveau în luna iulie mai puţin de 8% din active investite pe piaţa de capital – ar fi de menţionat şi că, în cele 14 luni de la lansare, fondurile de pensii facultative nu au depăşit niciodată o expunere de 10% pe acţiuni, la nivelul întregii pieţe. Şi în cazul Pilonului III, titlurile de stat, împreună cu depozitele, reprezintă circa 85% din plasamentele fondurilor de pensii.

Cu alte cuvinte, un start foarte prudent pentru in-vestiţiile fondurilor de pensii, indiferent după ce standarde se judecă. Spre comparaţie, legislaţia în vigoare permite investiţii de până la 50% în acţiuni, dar fondurile (şi cele obligatorii, şi cele facultative) au prevăzut în prospectele de emisiune ponderi medii de circa 20%-25% pentru pla-samentele bursiere.

Specialiştii în investiţii de pe piaţa de pensii private spun că atitudinea conservatoare a fondurilor de pensii a fost dată în principal de climatul nefavorabil de pe pieţele financiare mondiale. Criza subprime, izbucnită la mijlocul anului trecut în Statele Unite, produce efecte puternice chiar şi azi – efecte care se traduc în primul rând prin pră-buşiri bursiere. De exemplu, Bursa de la Bucureşti a pierdut 37% în primele şapte luni şi jumătate ale acestui an, fiind dintre pieţele de capital cele mai afectate de criză.

În aceste condiţii, fuga de acţiuni şi adăpostirea în titluri de stat, obligaţiuni corporative şi depozite bancare – rezerve pentru zilele când actuala criză se va îndepărta – au fost strategiile preferate de fondurile de pensii, afirmă Cornelia COMAN, administrator al ING Fond de Pensii, lide-rul pensiilor obligatorii, cu o cotă de piaţă de aproape 40%. Pe termen lung însă, acţiunile vor avea un rol foarte impor-tant pentru randamentele fondurilor, adaugă ea.

Strategia investiţională pe Pilonul II a fiecărui admi-nistrator trebuie să fie una flexibilă, adică să ţină cont şi de ce face concurenţa. Cu timpul, se va pune problema mai de-grabă a expunerii relative decât a celei absolute pe o anume categorie de active. La concret, limitarea expunerii pe acţiuni este într-adevăr o abordare potrivită pentru perioada pe care o traversăm, a comentat Dorin BOBOC, Directorul de inves-tiţii al ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private, al doilea fond ca mări-me de pe piaţa de pensii obligatorii, cu o cotă de 26%.

Anne-Marie MANCAŞ, care gestionează din poziţia de Director de investiţii al GENERALI Fond de Pensii (locul 3 pe piaţă, cu o cotă de 8%) singurul fond cu profil ridicat de risc, explică strategia defensivă a fondurilor de pensii.

Limitarea expunerii pe acţiuni este o strategie de por-tofoliu defensivă potrivită unei perioade de criză bursieră, aşa cum momentan ne confruntăm la Bursă. Ideal este să ştii să alegi momentul exact de reintrare pe Bursă, odată ce au fost depăşite momentele de criză bursieră. Pentru fondurile de pensii, ale căror orizonturi investiţionale sunt pe termen lung, actualul moment poate fi considerat potrivit pentru începutul unei cumulări treptate de acţiuni în portofoliu, afirmă ea.

Şi Valentin VRÎNCEANU, Directorul de investiţii al AIG Fond de Pensii (locul 4 pe piaţa de pensii obligatorii), spune că fondurile de pensii nu au încă motive să prefere acţiunile, din moment ce pierderea bursieră nu pare să se oprească.

55SEPTEMBRIE 2008

Momentul în care fondurile de pensii şi-au început activitatea nu a fost unul propice pentru piaţa de capital. Mai mult, piaţa pare să-şi continue trendul descendent, ast-fel încât fondurile de pensii nu par a găsi o raţiune pentru a accesa mai puternic astfel de instrumente. Administratorii de fonduri se feresc de impredictibilitatea, volatilitatea şi lipsa de lichiditate a pieţei şi mai degrabă aşteaptă timpuri mai bune pentru cumpărări. Intrările lunare de bani ajută administra-torii, în principal reducându-le în mod pasiv expunerile de pe piaţa de capital şi apoi oferindu-le periodic evaluarea de alte noi posibilităţi de investiţii, comentează VRÎNCEANU.

Deşi acţiunile reprezintă componenta dinamică şi promiţătoare a portofoliilor fondurilor de pensii, titluri-le de stat rămân principalul instrument în care acestea îşi investesc activele. Peste două treimi din banii fondurilor de pensii merg în titluri de stat, mai ales începând cu luna noiembrie, când expiră derogarea de 6 luni dată de CSSPP pentru a permite fondurilor obligatorii să investească mai mult de 20% în depozite bancare, în aşteptarea oportuni-tăţilor de pe piaţă.

Deşi titlurile de stat au fost listate în urmă cu o lună pe Bursa de la Bucureşti, aceasta devenind o alternativă de piaţă secundară la cea tradiţională, interbancară, lichidita-tea de la BVB a titlurilor de stat a fost în prima lună aproa-pe zero, motiv pentru care fondurile de pensii preferă să cumpere titlurile de pe piaţa primară, în cadrul emisiuni-lor noi. Cealaltă opţiune ar fi piaţa interbancară, mai puţin transparentă şi cu posibilităţi mai mici de randament, unde fondurile nu au încă destul potenţial de negociere (a se citi active în administrare) în faţa băncilor puternice.

Pe termen scurt, credem că piaţa primară va fi sursa principală de titluri de stat, urmată de cea interbancară. Pe termen lung, credem că piaţa OTC (over-the-counter, cea in-tebancară, n.red.) va deveni sursa principală de instrumente cu venit fix – atât titluri de stat, cât si obligatiuni corporative – înaintea pieţei primare, aşa cum este peste tot în lume, spune Cornelia COMAN, de la ING. Piaţa primară a titlurilor de stat este preferată în acest moment din motivul randamentelor, adaugă VRÎNCEANU de la AIG.

În măsura în care lichiditatea titlurilor de stat la BVB este redusă, singura alternativă rămâne în continuare piaţa interbancară. Maturităţile lungi (7-10 ani) sunt mai potrivi-te pentru profilul de investiţie al unui fond de pensii, spune Cosmin GLIGOR, Director de investiţii al OMNIASIG Pensii, al zecelea fond ca mărime de pe piaţă.

În lunile următoare, când pieţele financiare probabil se vor mai calma, fondurile de pensii ar putea totuşi deveni mai curajoase şi vor ieşi la un moment dat din „carapace”, au conchis specialiştii în investiţii.

Mihai BOBOCEA

LocFondul de pensii

obligatorii



Depozite bancare Acţiuni listate Fonduri

mutualeCota de

piaţă

1 ING 68.0% 17.4% 8.8% 5.7% 0% 39.4%

2 ALLIANZ-ŢIRIAC 50.4% 11.1% 32.7% 5.8% 0% 23.1%

3 GENERALI 39.6% 31.8% 24.2% 4.5% 0% 7.9%

4 AIG 68.4% 0% 28.8% 2.8% 0% 7.2%

5 AVIVA 54.0% 0% 30.3% 10.9% 4.8% 6.6%

6 INTERAMERICAN 61.9% 14.4% 21.1% 2.6% 0% 4.7%

7 BCR 30.1% 0% 58.7% 11.2% 0% 3.1%

8 BT AEGON 68.1% 0% 31.9% 0% 0% 2.8%

9 BRD 57.5% 0% 34.9% 7.5% 0% 2.7%

10 OMNIASIG 51.1% 13.1% 30.3% 5.6% 0% 1.1%

11 BANCPOST 69.2% 0% 26.8% 4.0% 0% 0.6%

12 OTP 71.8% 0% 23.8% 4.4% 0% 0.4%

13 PRIMA PENSIE 62.5% 0% 29.4% 6.9% 1.2% 0.3%

14 KD 64.6% 0% 35.4% 0% 0% 0.1%

TOTAL PIAţă 58.9% 12.8% 22.4% 5.7% 0.3% 100%

Investiţiile detaliate ale fondurilor de pensii obligatorii la 31.07.2008

Investiţiile totale

ale pieţei



Depozite bancare

Acţiuni listate Fonduri mutuale

TOTAL

30.06.2007 0.0% 0.0% 100.0% 0.0% 0.0% 100%

30.09.2007 0.0% 0.0% 99.3% 0.7% 0.0% 100%

31.12.2007 21.1% 0.7% 69.7% 1.2% 7.3% 100%

31.01.2008 37.6% 4.6% 54.3% 3.5% 0.0% 100%

29.02.2008 64.2% 4.7% 26.5% 4.4% 0.3% 100%

31.03.2008 71.5% 5.3% 14.9% 6.9% 1.4% 100%

31.05.2008 70.7% 3.9% 14.1% 10.0% 1.3% 100%

30.06.2008 69.0% 5.9% 15.5% 9.1% 0.5% 100%

31.07.2008 71.4% 6.5% 13.5% 7.9% 0.7% 100%

Investiţiile fondurilor de pensii private facultative (Pilonul III)

Sursa: www.pensiileprivate.ro, pe baza datelor CSSPP

LocFondul

de pensii facultative



Depozite bancare

Acţiuni listate

Fonduri mutuale Cota de piaţă

1 BCR Prudent 82.6% 0.0% 17.4% 0.0% 0.0% 31.1%

2 AZT Moderato 56.8% 15.2% 14.7% 10.6% 2.7% 17.3%

3 ING Clasic 80.0% 6.2% 3.3% 10.5% 0.0% 17.2%

4 ING Optim 66.8% 5.4% 19.1% 8.8% 0.0% 16.5%

5 AZT Vivace 56.3% 14.1% 7.5% 19.7% 2.4% 10.5%

6 AVIVA Pensia Mea 70.8% 6.5% 12.6% 10.1% 0.0% 7.2%

7 OTP Strateg 89.2% 0.0% 10.8% 0.0% 0.0% 0.2%

8 RAIFFEISEN Acumulare 68.9% 0.0% 31.1% 0.0% 0.0% 0.0%

TOTAL PIAţă 71.4% 6.5% 13.5% 7.9% 0.7% 100%

Investiţiile detaliate ale fondurilor de pensii facultative la 31.07.2008

Pensii


Pensii

Loc Fondul de pensii facultative

Active nete (mil. EuR)

Cota de piaţă după active (%) Număr de clienţi Cota de piaţă

după clienţi (%)1 CESKE POJISTOVNy 1712 23,2% 1117150 27,0%2 AXA 1401 19,0% 567768 13,7%3 CESKE SPORITELNy 1146 15,6% 696091 16,8%4 KOMERCNI BANKy 1017 13,8% 483257 11,7%5 ING 847 11,5% 446391 10,8%6 CSOB STABILITA 637 8,7% 397518 9,6%7 ALLIANZ 270 3,7% 118200 2,9%8 CSOB PROGRES 264 3,6% 247473 6,0%9 GENERALI 62 0,8% 32411 0,8%10 AEGON 11 0,2% 28910 0,7%TOTAL 7365 100% 4135169 100%

Piaţa de pensii private facultative din Cehia la 30 iunie 2008

Sursa: Asociaţia Fondurilor de Pensii din Cehia

> Cehia s-a numărat printre primele state din Europa Centrală şi de Est (ECE) care au introdus pensiile private facul-tative (Pilonul III) în 1994, alături de Ungaria şi Bulgaria. Între timp, Cehia a devenit cea mai mare piaţă de pensii facultative din această regiune, continuând şi azi să funcţioneze fără un Pilon II, de pensii private obligatorii. Datorită dezvoltării pensiilor facultative, Cehia a devenit o piaţă-reper pentru toate statele din zonă, evoluţiile acestui seg-ment fiind urmărite îndeaproape de alte sisteme de pensii facultative din Estul continentului.La fel ca toate statele din ECE, şi Cehia se confruntă cu aceleaşi probleme demografice, tendinţele de reducere şi îm-bătrânire a populaţiei fiind evidente. Potrivit celor mai recente estimări ale EUROSTAT, populaţia Cehiei se va reduce cu circa 8% până în 2060, ajungând la 9,5 milioane de locuitori, iar rata de dependenţă se va tripla, de la 20% la 60% în 2060 - motive suficiente pentru încuraja încă de pe acum economisirea privată pentru pensionare.

PROFIL DE ţARă

CehiaArhitectura sistemului

În 1994, trei state din Europa Centrală şi de Est introduceau un sistem de pensii private facultative: Cehia, Ungaria şi Bulgaria. Ajutată de dezvoltarea economiei şi de dimensi-unea populaţiei, Cehia a devenit cea mai mare piaţă de pensii facultative din regiune, cu peste 4,1 milioane de participanţi şi active nete de 7,4

miliarde euro. Însă, contrar practicii regionale, Cehia nu a continuat reforma şi prin introducerea Pilonului II, de pensii private obligatorii.

Pilonul III ceh are şi o altă particularitate faţă de sis-temele similare din regiune: deşi fiecare companie de pen-sii administrează un singur fond, acest fond gestionează împreună activele participanţilor cu activele companiei de pensii – acestea nefiind separate în nici un fel, nici din per-spectivă financiară, nici legală. Sistemul este de tip „contri-buţii definite”, la fel ca peste tot în zona ECE.

Sistemul permite angajatorilor să suplimenteze contribuţiile individuale ale participanţilor, iar statul are şi el un aport, „subvenţionând” sistemul cu contribuţii proprii, este drept, modice, pentru fiecare participant. În perioada

1999-2000, statul ceh a introdus stimulente fiscale pentru dezvoltarea pieţei de pensii facultative şi stimularea econo-misirii private în acest sistem, după ce în primii 5-6 ani de funcţionare piaţa a avut o dezvoltare foarte lentă.

În general, sistemul este destul de liberalizat: parti-ciparea este deschisă, nu există comisioane de transfer între fonduri (dar există condiţia unui preaviz de 2 luni din partea clientului), iar comisioanele de administrare nu sunt legife-rate. Există însă şi excepţii de la această libertate: fondurile trebuie să aibă randamente pozitive în fiecare an (altfel, compania de administrare trebuie să acopere pierderile din surse proprii), iar investiţiile fondurilor sunt reglementate pe anumite clase de active (restricţiile sunt totuşi mai „leje-re” decât în alte state din regiune). Investiţiile în străinătate sunt permise fără limita unui plafon procentual din active, cu condiţia ca instrumentele să fie tranzacţionate pe pieţe ale statelor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). De asemenea, fondurilor li se permite să externalizeze investirea activelor către socie-tăţi specializate de asset management.

Structura pieţeiPe piaţa cehă de pensii private facultative activează

în prezent 10 fonduri de pensii facultative, gestionate atât de nume mari de pe piaţa europeană de profil (AXA, ING, ALLIANZ), cât şi de câteva forţe financiare locale. La mijlo-cul acestui an, cele 10 fonduri aveau un număr total de par-ticipanţi de peste 4.135.000, activele nete aflate în admi-nistrare fiind de aproape 7,4 miliarde euro (176 de miliarde coroane ceheşti). Participarea la fondurile de pensii facul-tative a crescut constant, de la sub 1,3 milioane clienţi în 1995, iar activele s-au acumulat în acelaşi mod gradual, creşterea fiind exponenţială.

Cel mai mare fond de pensii private facultative de pe această piaţă este CESKE Pojistovny, administrat de o companie ce face parte din holdingul GENERALI-PPF. Fondul avea la mijlocul acestui an aproape 1,12 milioane de participanţi şi administra active de 1,71 miliarde euro. Gestionarea efectivă a acestor bani a fost externalizată că-tre PPF Asset Management. De menţionat ar fi că CESKE Pojistovna, compania care gestionează fondul, este lider

57SEPTEMBRIE 2008

Pensii

Investiţii 2004 2005 2006 2007 6 luni 2008Obligatiuni 71,2% 74,3% 75,6% 73,8% 76,8%Titluri de stat 11,5% 8,1% 3,8% 3,9% 1,8%Depozite bancare 9,5% 8,4% 6,4% 9,9% 11,5%Acţiuni listate 6,4% 7,7% 6,6% 6,1% 4,9%Fonduri mutuale 3,3% 4,7% 3,6%Imobiliare 0,3% 0,6% 0,9% 0,7% 0,9%Alte plasamente 1,2% 0,9% 3,4% 0,9% 0,6%

TOTAL100% 100% 100% 100% 100%

(3.1 mld. EuR) (3.9 mld. EuR) (5.3 mld. EuR) (6.3 mld. EuR) (7.4 mld. EuR)din care, în afara Cehiei: 4,1% 9,0% 10,9% 10,7% 9,4%

Investiţiile fondurilor de pensii private facultative în ultimii ani

Sursa: Asociaţia Fondurilor de Pensii din Cehia, Banca Naţională a Cehiei

Investiţiile fondurilor de pensii private facultative din Cehia la 30.06.2008 (%)Loc Fondul de pensii

facultative Obligaţiuni Titluri de stat

Depozite bancare

Actiuni listate

Fonduri mutuale Imobiliare Altele

1 CESKE POJISTOVNy 80,1% 0,0% 6,1% 7,8% 4,9% 0,0% 1,1%2 AXA 70,2% 0,9% 15,3% 4,2% 4,7% 3,9% 0,8%3 CESKE SPORITELNy 68,7% 1,8% 20,7% 3,3% 4,9% 0,0% 0,2%4 KOMERCNI BANKy 80,7% 3,2% 10,4% 0,9% 3,9% 0,7% 0,3%5 ING 79,0% 6,4% 5,6% 8,5% 0,4% 0,0% 0,2%6 CSOB STABILITA 79,1% 2,1% 12,1% 3,8% 2,3% 0,0% 0,5%7 ALLIANZ 96,9% 0,0% 3,1% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%8 CSOB PROGRES 76,3% 0,0% 14,7% 7,6% 0,9% 0,1% 0,4%9 GENERALI 80,4% 0,0% 11,9% 4,9% 0,0% 0,6% 2,2%10 AEGON 61,6% 0,0% 30,1% 8,3% 0,0% 0,0% 0,0%TOTAL 76,8% 1,8% 11,5% 4,9% 3,6% 0,9% 0,6%



1996199519940

10

20

30

40

50

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

24

44 44

38

30

24

19

14 13 12 11 11 11 10 10

Numărul de fonduri de pensii facultative din Cehia, evoluţie istorică

6 lu

ni6

luni

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20080

2

4

6

8

10

12

Randament mediu pe piaţăInflaţia medie anuală


%

Randamentul fondurilor de pensii şi inflaţia medie anuală

şi pe piaţa de asigurări (unde controlează peste o treime din totalul de prime brute subscrise) şi este o companie cu capital autohton, fiind parte a grupului ceh PPF înainte să intre sub „umbrela” holdingului GENERALI-PPF.

Al doilea fond după numărul de participanţi este CESKE Sporitelny, cu peste 696.000 de participanţi şi active nete de peste 1,14 miliarde euro. În schimb, judecând după active, al doilea fond ca mărime din Cehia este cel gestio-nat de AXA, cu o participare de aproape 568.000 de clienţi şi active de 1,4 miliarde euro.

Piaţa are un grad ridicat de concentrare, la fel ca toate pieţele de pensii private din regiune. Primele trei fon-duri deţin aproape 58% atât din numărul total de clienţi, cât şi din activele nete administrate, iar primele cinci fon-duri concentrează peste 83% din numărul total de partici-panţi şi peste 80% din activele pieţei.

Investiţiile fondurilorLegislaţia obligă fondurile cehe de pensii facultative

să obţină randamente pozitive în fiecare an calendaristic – în caz contrar, companiile care administrează fondurile tre-buie să acopere pierderile din surse financiare proprii. Din acest motiv, fondurile au o orientare investiţională foarte prudentă, concentrată masiv pe instrumente financiare cu venit fix (titluri de stat şi obligaţiuni) şi care limitează la maximum expunerea pe acţiuni listate.

Pe de altă parte, legislaţia este mai relaxată în ceea ce priveşte plafoanele de investiţii pe clase de active. Fondurile nu pot investi mai mult de 10% în proprietăţi imobiliare (real estate) şi nu pot avea o expunere mai mare de 10% pe un singur emitent (în afară de statul ceh, emi-tent al titlurilor de stat). Nu există limite privind investiţiile în titluri de stat şi obligaţiuni, iar limita superioară de 25% în acţiuni a fost eliminată în 2004.

De asemenea, legislaţia permite şi alte investiţii al-ternative pe lângă proprietăţile imobiliare, cum ar fi fondu-rile de hedging. În plus, nu există restricţii cantitative impu-se investiţiilor în afara graniţei, dar investiţiile în străinătate trebuie neapărat făcute în instrumente tranzacţionate pe pieţe ale statelor OCDE.

Ca efect al tuturor acestor reglementări, politica de investiţii a fondurilor de pensii facultative este foarte con-servatoare, lucru valabil pentru întreaga piaţă. La mijlocul acestui an, fondurile investeau 79% din active în titluri de stat şi obligaţiuni, 11,5% în depozite bancare, mai puţin de 5% în acţiuni, 3,6% în fonduri mutuale şi restul în alte in-strumente. (În tabel, rubrica „obligaţiuni” include titluri de stat şi obligaţiuni, iar rubrica „titluri de stat” include doar titlurile cu maturitate mai mică de un an.)

În ultima perioadă, ca răspuns la criza financiară mondială, fondurile au devenit cu atât mai conservatoare şi au investit mai mult în instrumente cu venit fix şi mai puţin în acţiuni şi fonduri mutuale.

Deşi nu există limite cantitative explicite pentru in-vestiţiile în străinătate, fondurile cehe de pensii facultative investesc doar 10% din active peste graniţă.

Randamentele investiţiilorCa urmare a prudenţei investiţionale, randamente-

le fondurilor sunt foarte reduse. De exemplu, în toată peri-oada 2000-2007, randamentul mediu anual al întregii pieţe de pensii facultative s-a situat între 2,9% şi 4,4%. Pe primul semestru al acestui an, piaţa a reuşit să obţină un profit de 0,8% din active, sub rezultatele ultimilor ani, dar totuşi pes-te zero, deci respectând legislaţia.


Pensii

0

1

2

3

4

5

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6 lu

ni

1,2901,564 1,637 1,740

2,1442,379

2,508 2,597 2,6622,950

3,284

3,611

3,9624,135

Numărul participanţilor la fondurile de pensii facultative din Cehia (milioane persoane)


1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

6 lu

ni

8000

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0


186686 622 845 1025

1256 1718

21812532

3351

4254

5307

6281

7363

Activele nete ale fondurilor de pensii facultative din Cehia (milioane EuR)

Fondul de pensii facultative 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 6 luni 2008

CESKE POJISTOVNy 10,3% 9,2% 9,6% 9,7% 6,6% 4,5% 3,8% 3,2% 3,1% 3,5% 3,8% 3,3% 2,4% 1,0%AXA 12,8% 11,5% 11,2% 10,1% 6,5% 4,1% 4,3% 3,4% 3,4% 3,1% 3,7% 2,5% 2,5% 0,5%CESKE SPORITELNy 4,0% 8,1% 9,1% 8,3% 4,4% 4,2% 3,8% 3,5% 2,6% 3,7% 4,0% 3,0% 3,1% 0,7%KOMERCNI BANKy 9,4% 8,4% 9,1% 9,5% 7,2% 4,9% 4,4% 4,6% 3,4% 3,5% 4,0% 3,0% 2,3% 0,9%ING 12,8% 12,1% 11,0% 9,3% 6,0% 4,4% 4,8% 4,0% 4,0% 2,5% 4,2% 3,6% 2,5% 1,3%CSOB STABILITA 10,4% 10,9% 10,3% 10,0% 6,1% 4,2% 3,2% 3,0% 2,3% 4,3% 4,0% 2,8% 2,4% 0,6%ALLIANZ - - 8,9% 9,1% 6,0% 3,8% 4,4% 3,7% 3,0% 3,0% 3,0% 3,1% 3,1% 1,7%CSOB PROGRES - 16,4% 8,0% 10,9% 7,7% 5,6% 3,9% 4,3% 4,3% 5,3% 5,0% 2,3% 2,4% 0,2%GENERALI 10,3% 10,6% 14,6% 11,4% 5,3% 3,6% 4,6% 4,1% 3,0% 3,0% 3,8% 3,7% 4,1% 2,5%AEGON - - - - - - - - - - - - 4,5% -9,0%MEDIA PIETEI 10,2% 10,5% 9,9% 9,5% 6,3% 4,4% 4,2% 3,8% 3,3% 3,6% 4,0% 3,2% 2,9% 0,8%Inflaţia medie anuală 9,1% 8,8% 8,5% 10,7% 2,1% 3,9% 4,7% 1,8% 0,1% 2,8% 1,9% 2,5% 2,8% 7,1%Randamentul mediu real 1,0% 1,5% 1,27% -1,1% 4,1% 0,5% -0,5% 2,0% 3,2% 0,8% 2,1% 0,7% 0,1% -6,4%


Câştigurile (randamentele) fondurilor de pensii facultative din Cehia, evoluţie istorică

În general, piaţa de pensii facultative a avut randa-mente peste inflaţie. În 11 ani, randamentul mediu al pieţei a depăşit inflaţia, în doi a fost sub inflaţie, la fel cum s-a în-tâmplat şi pe primul semestru al acestui an, când s-au ma-nifestat pe deplin rezultatele crizei financiare.

Consolidarea pieţeiLa startul din 1994-1995 al pieţei cehe de pensii fa-

cultative, 44 de fonduri au început să funcţioneze, dintre acestea rămânând astăzi doar 10, după mai multe fuziuni, achiziţii şi concentrări ale pieţei. Anul 1998 a fost cel mai agitat din acest punct de vedere, nu mai puţin de opt fon-duri fiind implicate în proceduri de preluare.

Piaţa dă astfel semne de maturizare, mai ales că în această perioadă se pregătesc să pătrundă două fonduri noi, semn că există încă potenţial de creştere în domeniu.

Teme în dezbatere şi perspectiveCehia a adoptat recent legislaţia pentru o nouă re-

formă a sistemului public de pensii: majorarea vârstei de pensionare şi înăsprirea condiţiilor de pensionare anticipa-tă. Reuşita reformei este însă în dubiu, din cauza turbulen-ţelor de pe scena politică de la Praga, precum şi a instabi-lităţii coaliţiei de la guvernare, spun specialiştii din această piaţă. Următoarele măsuri ce au fost anunţate şi ar putea fi adoptate într-un viitor mai apropiat sau îndepărtat sunt un fond demografic de rezervă pentru sistemul public de pensii, dar şi alte prevederi ce ar putea îmbunătăţi sistemul de pensii facultative, cum ar fi eliminarea obligativităţii ca fondurile să aibă randamente anuale pozitive.

De asemenea, o altă temă centrală de dezbatere în Cehia este oportunitatea introducerii unui Pilon II de pen-sii private facultative, care ar consolida structura existentă deja (Pilonul I plus III). OCDE a atras atenţia Cehiei că pro-blemele demografice viitoare fac necesară existenţa unui pilon II cu acoperire cât mai largă. În prezent, doar 40% din populaţia totală şi 80% din populaţia în vârstă de muncă are o pensie facultativă.

În pofida participării masive, contribuţia medie economisită anual de fiecare client al sistemului facultativ nu este prea mare, depăşind doar 200 euro. Aşadar, nivelul redus al contribuţiilor, absenţa unui Pilon II obligatoriu şi obligativitatea randamentelor anuale pozitive sunt prin-cipalele provocări ce stau în faţa sistemului ceh de pensii private.

Mihai BOBOCEA


Eveniment

Forumul Regional de Pensii Private de la Bacău

Prima cărămidă în „Pilonul zero” de pensii private> Forumul Regional de Pensii Private de la Bacău, aflat la pri-ma ediţie, a pus faţă în faţă reprezentanţii unora dintre cei mai importanţi angajatori din Moldova cu liderii industriei de pensii private, alături de autoritatea de supraveghere a pieţei (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - CSSPP) şi Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS). Angajatorii au reuşit astfel să pună prima cărămidă în ceea ce specialiştii de la Forum au numit metaforic „Pilonul zero” de pensii private – componenta de educaţie şi informare asupra noului sistem de economisire.

Deşi desfăşurat la jumătate de an distanţă de finalul campaniei iniţiale de aderare la pensiile private obligatorii (Pilonul II), Forumul Regional de Pensii Private de la Bacău, menit să informeze angajatorii în problema pensiilor fa-cultative, a început tot cu discuţii despre pensia obligato-rie. Mariana CÂMPEANU, Preşedintele CNPAS, a prezentat stadiul colectării contribuţiilor de către fondurile de pensii obligatorii.

Ea a subliniat unele probleme pe care CNPAS le are în gestionarea procesului: Avem o cifră îngrijorătoare: pentru 6% din participanţii cu viramente în cadrul lunii aprilie s-au făcut deja regularizări, adică am avut de procesat declaraţii rectificative, după doar o lună de colectare a contribuţiilor în Pilonul II, a spus şefa CNPAS. Ea a amintit apoi şi de pro-blema sumelor negative din sistem (regularizări în minus pe care angajatorii le trimit spre procesare CNPAS, pentru unii salariaţi). Deja suntem într-o dispută cu administratorii de fonduri, care nu au voie să intervină în minus asupra con-turilor personale, a adăugat ea.

Mircea OANCEA, Preşedintele CSSPP, a prezentat datele privind primele investiţii realizate de fondurile de pensii obligatorii, completând că restricţiile privind inves-

tiţiile fondurilor ar putea fi relaxate în curând, pentru a permite obţinerea de câştiguri mai mari în beneficiul par-ticipanţilor la fonduri. În perioada următoare vom putea să slăbim chingile, pentru a permite profesioniştilor în investiţii să valorifice oportunităţile de pe pieţele financiare, a afirmat OANCEA.

Dan CONSTANTINESCU, Membru în Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a lansat conceptul de „Pilon zero” de pensii private – componenta de educare şi informare, fără de care publicul nu poate lua contact cu noul sistem de economisire, prin pensiile private. El a reco-mandat angajatorilor să integreze în pachetul salarial cât mai multe beneficii, inclusiv pensiile facultative, afirmând: Cu cât pachetul salarial este mai complex, cu atât este mai di-ficil să te desparţi de el – adică asemenea beneficii ajută la retenţia şi motivarea personalului.

Corneliu MIRON, Director Regional de vânzări la ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private şi Cristian BOTEZ, Director de organizare şi IT la BCR Asigurări de Viaţă, au prezentat angajatorilor participanţi sistemul de pensii facultative şi beneficiile economisirii la aceste fonduri, împreună cu oferta proprie. ALLIANZ-ŢIRIAC şi BCR sunt doi dintre cei mai importanţi lideri ai pieţei de pensii facultative, iar ofer-ta acestora acoperă toată plaja de produse de pe piaţă: un fond cu profil de risc redus (BCR Prudent), unul cu profil de risc mediu (AZT Moderato) şi unul dinamic, cu profil de risc ridicat (AZT Vivace).

Angajatorii nu au rămas cu nici o întrebare fără răspuns, fie că lămuririle au venit din partea autorităţii de supraveghere, a CNPAS sau chiar a liderilor pieţei de pensii private. Printre angajatorii prezenţi s-a numărat şi producă-torul de vin şi distilate din vin VINCON Vrancea, prima com-panie din România care a oferit propriilor angajaţi pensii facultative, ca parte a pachetului de beneficii salariale.

Pentru aceasta, VINCON a selectat circa 150 dintre cei peste 1.000 de angajaţi, adică cei cu peste 15 ani ve-chime în companie, şi s-a angajat să le vireze contribuţii la pensia facultativă prin fondul AZT Moderato, administrat

61SEPTEMBRIE 2008

Eveniment

Mircea OANCEAPreşedinte CSSPP

Mariana CâMPEANuPreşedinte CNPAS

Dan CONSTANTINESCuMembru în Consiliul CSA

Corneliu MIRONDirector Regional de vânzări ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private

Cristian BOTEzDirector de organizare şi IT BCR Asigurări de Viaţă

Premianţii ediţiei Bacău a FRPP - 2008

Alături de premiile pline de savoare acordate de PERONI şi CUTTy SARK, branduri de lux care sprijină evenimentele regionale în 2008, participanţii au primit, în urma tragerii la sorţi, un exemplar din volumul Pensii Private de Prof. Univ. Dan CONSTANTINESCU, cu autograful autorului.

de ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private. VINCON a ales pensiile fa-cultative ca metodă de motivare şi retenţie a personalului încă din luna iulie a anului trecut, adică imediat după lan-sarea sistemului de pensii facultative. Avem deja un an de când am acordat pensiile facultative. A fost ca o primă de mo-tivare şi fidelitate pentru angajaţii noştri, a explicat Nicoleta HANU, specialist în resurse umane la VINCON Vrancea.

Fluctuaţia de personal pe segmentul salariaţilor că-rora le-am acordat acest beneficiu a scăzut puternic. Cred că acum doar 1% dintre angaţatii cu peste 10 ani vechime ne mai pleacă, faţă de 7% - 8% înainte, a mai spus ea. VINCON a ales să acorde pensii facultative în limita de deductibilitate de 200 euro pe an pentru cei mai mulţi dintre aceşti 150 de angajaţi, dar a depăşit această limită pentru câţiva salariaţi, cei mai valoroşi pentru companie.

AGRICOLA Bacău, unul dintre cei mai mari anga-jatori din judeţul Bacău, analizează posibilitatea de a ofe-ri tuturor celor 2.160 de salariaţi pensii facultative – după cum a spus Ramona POPA, Director de resurse umane al companiei, în cadrul Forumului.

Suntem suficient de informaţi în acest moment, iar departamentul nostru de resurse umane are capacitatea de informare a salariaţilor în acest domeniu, al pensiilor faculta-tive. Suntem în stadiul de a vedea resursele de care dispunem şi analizăm în ce măsură pensiile facultative prind la salariaţi, a declarat ea.

Cel mai mare angajator reprezentat la eveniment a fost combinatul siderurgic ARCELORMITTAL din Galaţi (fostul SIDEX), cu peste 14.000 de salariaţi. Compania ARCELORMITTAL Galaţi este pregătită să ofere pensii priva-te facultative angajaţilor săi începând cu anul viitor, a de-clarat Mariana PARANCU, Director în cadrul combinatului, cu ocazia participării la Forumul de la Bacău. Combinatul este al cincilea angajator ca mărime la nivel naţional.

Pensiile facultative sunt într-adevăr un beneficiu pe care dorim să îl oferim angajaţilor noştri. Ne-am propus anul 2009 pentru aplicarea acestui sistem de pensii facultative. La 1 iunie abia am încheiat contractul colectiv de muncă. În oc-tombrie începem negocierea cu sindicatele şi cu furnizorii de pensii private şi sperăm să le finalizăm în ianuarie, a declarat Mariana PARANCU.

Pentru prima etapă, probabil că ne vom opri la nivelul deductibil al contribuţiilor, adică de 200 euro pe an. Totul va depinde însă de abilitatea sindicatelor de a cere aceste benefi-cii. Vom oferi pensii facultative tuturor angajaţilor, fără excep-ţii, a mai afirmat ea.

După Bacău, caravana Forumurilor Regionale de Pensii Private s-a mutat la Iaşi, pentru a doua ediţie desfă-şurată în acest oraş.

Mihai BOBOCEA


Eveniment

Forumul Regional de Pensii Private de la Iaşi

“Nu ajunge să participi...”

> Pentru anagajatorii ieşeni, ediţia 2008 a Forumului Regional de Pensii Private de la Iaşi a reprezentat a doua oportunitate de a se întâlni atât cu autorităţile care guvernează sistemul de pensii din România, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi Casa Naţională de Pensii (CNPAS), cât şi cu reprezentan-ţii celor mai importanţi operatori în domeniu.

Întâlnirea a debutat cu o succintă trecere în revis-tă a rezultatelor primelor luni de contribuţie efectivă la Pilonul II de pensii private, precum şi a problematicii spe-cifice Pilonului III, de pensii private facultative, cu precăde-re a aspectelor calitative, a modalităţilor prin care acesta poate fi utilizat ca o componentă importantă a pachetelor de beneficii salariale menită să determine atragerea şi fide-lizarea forţei de muncă.

Implicarea angajatorilor în funcţionarea Pilonului II de pensii private obligatorii derivă din acurateţea şi punc-tualitatea cu care sunt îndeplinite obligaţiile acestora faţă de sistemul public de pensii: depunerea declaraţiilor nomi-nale către CNPAS, precum şi virarea contribuţiilor de asigu-rări sociale. În acest sens, Mariana CÂMPEANU, Preşedinte CNPAS, a ţinut să sublinieze: Pentru aproape 1 milion de per-soane nu am putut face viramentele pentru pensiile private obligatorii, în principal din cauza nerespectării procedurilor pentru depunerea declaraţiilor nominale. În lipsa acestui document, nu se poate efectua viramentul pentru că nu se cunoaşte venitul pentru calculul contribuţiei. Prin urmare, depunerea declaraţiilor este foarte importantă, cu atât mai mult cu cât, potrivit legislaţiei actuale, acestea sunt singurele

documente legale care atestă vechimea în muncă a unui an-gajat şi veniturile realizate de acesta .

Intervenţia Preşedintelui CSSPP, Mircea OANCEA, a fost centrată cu precădere asupra aspectelor legate de dez-voltarea pensiilor facultative. Analizând coordonatele pre-zente ale acestei pieţe, domnia sa a concluzionat: Pilonul III înregistrază deocamdată o creştere lentă, dar care asigură o funcţionare în condiţii de siguranţă a sistemului, ceea ce este foarte important pentru a întări încrederea publicului în acest sistem de economisire pentru bătrâneţe. Această creştere se face în paralel cu învăţarea mecanismelor, cu adaptarea tu-turor procedurilor la companii ... este un proces firesc de învă-ţare şi adaptare la realităţile pieţei. Zona de Nord-Est a ţării a furnizat până în prezent 11% din participanţii la Pilonul III, iar din judeţul Iaşi provin circa 3%, ceea ce este destul de puţin, dar noi credem că potenţialul pensiilor facultative este foar-te mare şi oferă posibilitatea diversificării modalităţilor de economisire pentru constituirea unor surse solide de venit la retragerea din viaţa profesională.

Operatorii prezenţi au adus în discuţie oportunită-ţile concrete oferite de Pilonul III.

63SEPTEMBRIE 2008

Toţi angajatorii suferă din cauza fluctuaţiei mari de personal, a dificultăţii de a angaja şi, mai ales, de a reţine profesioniştii valoroşi. Din această cauză trebuie să găsim mijloacele de a motiva angajaţii, de a deveni noi înşine nişte angajatori mai atractivi. Pilonul III reprezintă un instrument util şi interesant în acest sens, contribuţia angajatorului la constituirea unei pensii private pentru angajaţi având un rol important în fidelizarea acestora, în condiţiile în care deducti-bilitatea fiscală face acest lucru posibil în condiţii avantajoa-se din punct de vedere economic a afirmat Corneliu MIRON, Director Regional de vânzări la ALLIANZ-ŢIRIAC Pensii Private. Judecând prin prisma intereselor participanţilor, este important de reţinut că mărimea beneficiilor la pen-sionare depinde de volumul economisirii directe, cu alte cu-vinte, este foarte bine să participi, dar nu este suficient. Oricât de bun ar fi randamentul investiţional realizat de fond, este important ca durata contribuţiei şi volumul acesteia să fie suficient de mari, astfel încât sumele economisite să fie sufici-ente pentru constituirea unei pensii semnificative, a remarcat Cristian BOTEZ, Director de organizare şi IT la BCR Asigurări de Viaţă.

Cum trebuie să procedeze companiile care au fluctuaţii mari de personal? În ce măsură participarea an-gajatorului cu contribuţii la Pilonul III poate face obiectul unei clauze în contractul colectiv de muncă? Acestea sunt întrebările lansate de angajatori în debutul discuţiilor din partea a doua a întâlnirii. Aceste preocupări sunt de ma-ximă actualitate în industria textilă, domeniu în care, aşa cum a subliniat reprezentanta IASICONF, Antoaneta CHIRU, Şef Departament Financiar – Contabil, fluctuaţia este foarte mare, fiind înlocuiţi anual circa 100 de angajaţi. Adoptarea unei politici de personal care să încurajeze rămânerea în companie pe termen lung este însă îngreunată de inerţia proprie companiilor mari, unde este nevoie ca o măsură ca cea a acordării unui beneficiu salarial de tipul contribuţiei la Pilonul III să fie luată în calcul la întocmirea bugetului anual. Deşi, ţinând cont de dimensiunea totală a efortului financiar este firesc să fie aşa, asta întârzie mult lucrurile. Ca urmare este de aşteptat mult ca mai multe companii să prevadă pentru bugetul pe 2009 acordarea de beneficii salariale prin participarea la Pilonul III.

O temă care a revenit frecvent în discuţiile de la Iaşi a fost cea a angajaţilor cu vârste de peste 45 - 50 de ani. Reflectând o caracteristică a regiunii, unde cele mai multe companii prezintă a medie de vârstă a angajaţilor ridicată, între 35 şi 42 de ani, preocuparea pentru situaţia personalu-lui aflat mai aproape de vârsta de pensionare este firească, în condiţiile în care este evident că pentru aceştia durata de contribuţie nu poate fi prea mare. Ca lider sindical nu pot să nu mă gândesc la o distribuire echitabilă a beneficiilor pe care intenţionăm să le negociem cu angajatorul. Dacă pen-tru un angajat tânăr constituirea unui fond de pensie, chiar şi cu un nivel relativ modest de contribuţie, poate să însemne diferenţa dintre sărăcie şi o viaţă decentă la pensie, pentru cei care mai au puţini ani de contribuit, pensia facultativă nu pare să reprezinte un beneficiu de aceeaşi calitate. Care este soluţia corectă? a lansat o temă de discuţie incitantă Elena SONOHAT, reprezentanta SNTFM CFR MARFĂ – IAŞI.

Ca soluţie pentru această dilemă comună multor participanţi a fost semnalată oportunitatea de a combina, în pachete extrasalariale complexe, care să răspundă cât mai bine nevoilor reale de economisire, dar şi de protec-ţie, ale angajaţilor, atât elementele oferite de piaţa pensii-lor private, cât şi componente de asigurări de viaţă. Mihai POPESCU, AIG Life, a analizat modul în care beneficiile şi limitările fiecărui de tip de produse pot fi echilibrate în ast-fel de structuri de beneficii mixte, maximizând efectele din

punct de vedere al satisfacerii angajaţilor şi oferind un grad sporit de control al efectelor din punct de vedere al politicii de personal a angajatorului. În final, ca sumă a explicaţiilor oferite, a fost subliniat faptul că alcătuirea pachetelor de beneficii poate fi diferită, pentru categorii diferite de anga-jaţi, singura condiţie pentru ca un astfel de demers să aibă succes fiind aceea ca fiecare angajat să înţeleagă corect ca-racteristicile produselor între care ar putea opta şi să aleagă în cunoştinţă de cauză, potrivit intereselor şi nevoilor sale.

Daniela GHEŢU

Eveniment

Premianţii ediţiei Iaşi a FRPP - 2008

Alături de premiile pline de savoare acordate de PERONI şi CUTTy SARK, participanţii au primit, în urma tragerii la sorţi, un exemplar din volumul Pensii Private de Prof. Univ. Dan CONSTANTINESCU, cu autograful autorului.

GLOBAL PENSION FUNDS & ALTERNATIVE INVESTMENTSUNLOCKING THE FUTURE POTENTIAL BY STAYING CALM THROUGH THE CRISISNovember 13th, 14th 2008 Vienna, Austria

UNIGLOBAL RESEARCH 2008 www.uniglobalresearch.eutel +420 226 538 100 fax +420 226 538 111

CHRISTOPHE BAURANDGlobal Head – Sales & Marketing Alternative InvestmentsLyxor Asset Management, France

PETR BENES CEO CSOB, Czech Republic

DACE BRENCENA Executive Director SEB, Latvia

SINEM EDIGE Chief Investment Officer Garanti Asset Management, Turkey

BART KUIPERS Deputy Head of Pensions and Insurance Europe Royal Bank of Scotland, UK

OLEG MAZUROV CEO Allianz ROSNO, Russia

THORSTEN MICHALIKManaging DirectorDeutsche Bank, Germany

GREGOR PILGRAMCEO Generali, Slovenia

DR. ROLAND SCHAFERMember of the Board ERGO, Germany

KRISTJAN TAMLAPortfolio Manager Hansa Investment Funds, Estonia

SPEAKER TBA AEGON, Slovakia

SPEAKER TBA AMF Pension, Sweden

SPEAKER TBA Delta Generali, Serbia

WITH CONTRIBUTIONS FROM:

A review of the latest developments within the pension funds market

Discuss pension funds role in social security together with their investment responsibilities

Developing and executing your pension fund strategies effectively in order to efficiently manage client relations

Examine regulatory and legal environments – Achieve success through best practice legal approaches

Learn from key experts on optimum strategies for high-return investments

Examine the challenges – Risk management in the pension fund industry

Analyse the alternative strategies – The potential in mainstream and alternative investment products

Debating what consumers need from a pension system design

BENEFITS OF ATTENDING

The great leveraging that had fuelled returns for so long has ended. Now is the time to discuss the growing importance of the alternatives. Given the current climate, alternative investments are the most suitable solution for pension funds in the long run. The Uniglobal Research Global Pension and Alternative Investment Forum will combat the market crisis with new innovations in Pension Fund strategies. Participants will engage in a thought provoking experience in order to share strategies and extract solutions.

The conference will critically analyse what drives pension fund choices in today’s complex economic environment and point out how they can successfully meet their investment challenges.

Media Partners

GPF08_Xprimm_ad.indd 1 8/6/08 8:55:10 AM

Despre Programul “Unde Mă Asigur?” vă puteți informa și pe www.1asig.ro

Programul “Unde Mă Asigur?”, realizat şi coordonat de către Media XPRIMM, este cel mai important program de anvergură naţională destinat cunoaşterii, analizării şi promovării pieţei de asigurări din teritoriu.

Judeţ vizitatJudeţ în prezentare

Parteneri Oficiali

VRANCEAPiaţa locală a asigurărilor (2006):> Număr de unităţi locale: 22 (2005)> Prime brute subscrise: 39,95 milioane lei> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 166 > Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 2,80 milioane lei> Densitatea asigurărilor: 101,05 lei/locuitor> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.382

IAŞIPiaţa locală a asigurărilor (2006):> Număr de unităţi locale: 39 (2005)> Prime brute subscrise: 86,74 milioane lei> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 306> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 5,47 milioane lei> Densitatea asigurărilor: 105,26 lei/locuitor> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.693

65SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

Situat în exteriorul Carpaţilor de Curbură, cu o suprafaţă de 4.857km2, judeţul Vrancea ocupă circa 2,04% din suprafaţa ţării. Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legătură între marile zone ale Carpaţilor Orientali şi Meridionali, Câmpia Siretului şi Câmpia Dunării, precum şi între provinciile istorice locuite de ro-mâni: Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, iar ca vad al trans-humanţei, dinspre Ţara Bârsei spre Dunăre şi Dobrogea.

Totodată, teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră. Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenţă existenţa a două zone: prima, în zona Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde cutremurele se produc la adân-cimi între 80 şi 160 km, legată de curbura arcului carpatic, şi a doua, în regiunea de câmpie dintre Râmnicu Sărat, Mărăşeşti şi Tecuci,

unde cutremurele sunt mai puţin adânci. Seismele din Vrancea au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarţei sau ale părţii superioare a învelişului în lungul unor falii formate an-terior sau a unora foarte adânci.

Structura administrativă a judeţului cuprinde municipiile Focşani, Adjud şi oraşele Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti şi 59 de comu-ne (care au în componenţă 331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu şi lung prevăd ridicarea la rang de oraşe, într-o primă etapă, a localităţilor Vidra şi Gugeşti, ca centre intercomunale, după care vor urma Soveja, Năruja, Dumitreşti şi Măicăneşti, judeţul orga-nizându-se astfel în opt sisteme zonale. Totodată, municipiul Focşani face parte din categoria oraşelor mari, cu funcţii economico-sociale complexe şi rol de coordonare şi armonizare a dezvoltării în terito-

> Asigurătorii din Vrancea au subscris în 2006, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, un volum de prime de circa 40 milioane lei, rezultat care poziţionează judeţul din Moldova în jumătatea inferioară a clasamentului la nivel naţional. Însă judeţul ocupă poziţii fruntaşe în ceea ce priveşte expunerea la riscuri catastrofale. Astfel, Vrancea este sinonim cu epicentrul celor mai puternice cutremure din ţara noastră, iar inun-daţiile din 2005 sunt încă proaspete în memoria multora dintre noi. În acest context, municipiul Focşani a fost, în perioada 7-8 iulie 2008, gazda Programului „unde Mă Asigur?”, echipele redacţionale vizitând sucursalele/agenţiile asigurătorilor generali din Top 10 şi pe cele din Top 5 ale asigurătorilor de viaţă din judeţ, cu scopul de a radiografia realităţile pieţei de profil din această regiune.

Accent pe diversificareaportofoliului

> Reşedinţa de judeţ: Focşani> Suprafaţa: 4.857 km2

> Populaţia: 395.330 locuitori (2006)> Număr salariaţi: 62.485 (aprilie 2008)> Rata şomajului: 3,6 % (aprilie 2008)> Câştig salarial mediu brut: 1.309 lei/persoană (aprilie 2008)

Piaţa locală a asigurărilor (2006):> Număr de unităţi locale: 22 (2005)> Prime brute subscrise: 39,95 milioane lei> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 166> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 2,80 milioane lei> Densitatea asigurărilor: 101,05 lei/locuitor> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.382FOCŞANI

unde mă Asigur?


riu, în vreme ce municipiul Adjud şi oraşul Mărăşeşti se încadrează în rândul oraşelor mijlocii, cu funcţii dominant industriale şi de servire a localităţilor din Nord–Estul judeţului, iar Panciu şi Odobeşti sunt oraşe mici care deţin funcţii industrial – agrare, fiind centre viticole la nivel naţional.

Italienii, liderii investiţiilor străineEconomia judeţului Vrancea cuprinde majoritatea ramurilor:

industrie, construcţii, agricultură, silvicultură, transporturi, telecomu-nicaţii, gospodărie comunală, învăţământ, cultură, instituţii de ocroti-re a sănătăţii etc. –, ceea ce poate constitui un atu pentru investitorii străini. Astfel, la nivelul lunii august 2007, în judeţ funcţionau 447 de firme cu capital străin, dintre care jumătate au fost înfiinţate cu capital

italian, constatându-se o creştere a interesului acestora faţă de poten-ţialul economic al zonei, comparativ cu anul 2004, când existau doar 139 de astfel de firme. Italienii au investit în mai multe domenii, de la agricultură la confecţii, materiale de construcţii, industrie şi transpor-turi, atraşi de posibilitatea de a derula afaceri într-o ţară membră a Uniunii Europene, unde investiţia minimă pot aduce profituri mari.

Pe locul următor în topul investiţiilor străine din Vrancea se află Turcia, oamenii de afaceri turci înfiinţând 38 de firme, fiind urmaţi de afaceriştii din Republica Moldova, care deţin în zonă 34 de societăţi comerciale. Abia pe locul patru se află afaceriştii germani, cu 23 de fir-me funcţionale, în scădere faţă de 2004, când existau 27 de firme. Lista investitorilor străini este continuată de francezi (14 firme), oameni de afaceri englezi şi americani (12 firme), suedezi (8 firme) etc.

Totuşi, comparativ cu alte judeţe, în Vrancea se poate remar-

PRINCIPALII INDICATORI AI COMPANIILOR DE ASIGuRăRI DIN juDEţuL VRANCEA

Compania

Prime Brute Subscrise Evoluţie reală în

RON%

Evoluţie nominală

în EuR%

Cota de piaţă

pentru T1/2008

Prime Brute SubscriseEvoluţie reală în

RON

Evoluţie nominală

în EuRT1 2008 T1 2007 2007 2006

mii RON mii EUR mii RON mii EUR mii RON mii EuR mii RON mii EuR

1 ASIROM 3.723,00 1.009,16 4.419,00 1.304,93 -21,95 -22,67 23,64 11.915,00 3.570,25 11.350,00 3.220,31 0,13 10,87

2 OMNIASIG 2.777,00 752,74 1.857,00 548,37 38,53 37,27 17,63 7.740,00 2.319,24 4.902,00 1.390,84 50,61 66,75

3 ALLIANZ-ŢIRIAC 2.487,80 674,35 2.417,47 713,87 -4,67 -5,54 15,80 8.408,78 2.519,63 8.242,21 2.338,55 -2,69 7,74

4 ARDAF 2.485,00 673,59 453,00 133,77 408,17 403,54 15,78 1.748,00 523,78 1.713,00 486,03 -2,67 7,77

5 ASTRA-UNIQA 1.365,02 370,01 1.248,36 368,64 1,29 0,37 8,67 3.691,56 1.106,15 2.349,18 666,53 49,89 65,96

6 BT Asigurări 925,45 250,85 382,32 112,90 124,24 122,20 5,88 2.214,51 663,56 1.348,65 382,65 56,62 73,41

7 ASIBAN 915,00 248,02 1.120,00 330,73 -24,32 -25,01 5,81 5.244,00 1.571,33 4.409,00 1.250,96 13,45 25,61

8 GENERALI 559,97 151,79 488,57 144,27 6,17 5,21 3,56 2.257,06 676,31 772,75 219,25 178,60 208,47

9 UNITA 511,47 138,64 1.400,60 413,60 -66,17 -66,48 3,25 NA NA NA NA - -

10 BCR Asigurări* NA NA NA NA - - - 5.000,00 1.498,22 NA NA - -

TOTAL COMPANII 15.749,71 4.269,14 13.786,31 4.071,08 5,83 4,86 100 48.218,91 14.448,48 35.086,78 9.955,11 31,08 45,14

Sucursala VranceaAdresa: Str. Profesor Caian nr. 9FocşaniTel./Fax: 0237.239.313Director Sucursală: Ionuţ CONSTANTINESCU

Sucursala VranceaAdresa: Str. Fundătura Cuza Vodă nr. 1FocşaniTel./Fax: 0237.610.040Director Sucursală: Victor Dan IACOB

67SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

ca o prezenţă redusă a investiţiilor cu capital străin sau autohton, po-tenţialul de asimilare rămânând nefructificat, în lipsa unei dezvoltări a infrastructurii de afaceri (parcuri industriale sau tehnologice, cen-tre de afaceri sau centre expoziţionale). Totodată, se remarcă lipsa investiţiilor străine în agricultură, din cauza nivelului redus de asoci-ativitate în acest domeniu. Demararea de proiecte pentru dezvolta-rea infrastructurii de afaceri ar putea fi finanţată din fonduri comu-nitare, ceea ce ar putea conduce la o creştere explozivă a economiei vrâncene. Principalele avantaje ale unor investiţii în infrastructura de afaceri ar fi accesibilitatea la pieţe, resursa umană bine pregătită şi ieftină, precum şi potenţialul de creare şi dezvoltare a unor industrii de nişă competitive.

Ierarhie disputatăPotrivit rezultatelor remise de companiile vizitate în cadrul

Programului „Unde Mă Asigur?”, piaţa locală a asigurărilor a înre-gistrat, în anul 2007, o evoluţie nominală în monedă europeană de 45% pe segmentul asigurărilor generale şi de aproximativ 50% pe segmentul asigurărilor de viaţă. Din totalul primelor brute subscrise, un volum de 44,61 milioane lei (echivalentul a 13,37 milioane euro) a fost aferent asigurărilor generale, în timp ce asigurările de viaţă au generat prime în valoare de 3,61 milioane lei (echivalentul a 1,08 milioane euro), asigurările generale continuând astfel să deţină pon-derea majoritară în total prime brute subscrise ( 92,51%).

Referitor la asigurările non-viaţă, cea mai mare creştere re-ală în lei, faţă de anul 2006, a fost înregistrată de asigurările CASCO (44,44%), fiind urmate îndeaproape de asigurările de incendii şi cala-mităţi naturale (40,57%) şi de clasa asigurărilor de credite şi garanţii (aproximativ 30%). Din analiza structurii pe clase a primelor brute subscrise din asigurări generale, rezultă că în anul 2007 două clase de asigurare deţin circa 60% din prime: asigurările CASCO, cu o va-loare de 16,79 milioane lei, reprezentând 34,82% din totalul prime-lor brute, şi asigurările RCA, a căror valoare a fost de 11,84 milioane lei (reprezentând 24,56%). Totodată, din datele centralizate rezultă că asigurătorii din Vrancea au plătit în anul 2007 daune în valoare totală de 23,30 milioane lei. Pe clase de asigurări, pentru asigurări generale s-au plătit daune în valoare de 22,19 milioane lei, iar pentru asigurări de viaţă, 1,11 milioane lei.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în perioada ianu-arie-martie 2008, valoarea primelor brute subscrise de companii a fost de 15,75 milioane lei (4,27 milioane euro), din care mai mult de

94% (14,81 milioane lei) pe clasa asigurărilor non-viaţă. Totodată, comparativ cu primul trimestru 2007, creşterea medie a pieţei de profil a fost 4,86%, iar valoarea totală a daunelor de circa 7,50 milioa-ne lei. Ca şi în anul 2007, în primul trimestru al anului 2008, clasele de asigurări care au contribuit cel mai mult la creşterile veniturilor com-paniilor de profil au fost asigurările RCA ( circa 45%), CASCO (26,91% din totalul subscrierilor), asigurările de incendii şi calamităţi naturale (peste 11% din subscrieri) şi doar 5,98% - asigurări de viaţă.

La nivelul primului trimestru al anului în curs, ierarhia com-paniilor de asigurări ce activează pe piaţa vrânceană de profil pozi-ţiona pe primele locuri ale clasamentului două companii membre ale grupului austriac de asigurări VIENNA INSURANCE - ASIROM şi OMNIASIG -, în vreme ce pe treapta a treia a podiumului se regăsea liderului pieţei naţionale de asigurări, ALLIANZ-ŢIRIAC.

Astfel, cu venituri din prime brute subscrise care au atins în primul trimestru al anului 2008 valoarea de 3,72 milioane lei (1,01 milioane euro), ASIROM se poziţionează pe primul loc la ambele cla-se de asigurări, life şi non-life. Totodată, cea mai mare pondere în totalul primelor subscrise de Sucursala ASIROM o deţine clasa asigu-rărilor RCA (prime brute subscrise de 1,66 milioane lei - ceea ce re-prezintă 44,67% din totalul subscrierilor), urmată de CASCO (29,73% din subscrieri) şi de asigurările de viaţă (venituri de circa 427 mii lei).

Cu o cotă de piaţă de 17,63%, Sucursala OMNIASIG a înregis-trat, în T1/2008, prime brute subscrise de 2,77 milioane lei şi o evolu-ţie reală în monedă naţională, faţă de perioada similară a anului pre-cedent, de peste 38%. Clasele de asigurări care au susţinut creşterea companiei sunt: asigurările CASCO - cu o pondere în portofoliul companiei de 38,49% şi care au adus venituri din prime de 1,07 mi-lioane lei -, asigurările RCA - cu o pondere de 27,69% şi venituri din prime de 769 mii lei -, şi asigurările de daune la proprietăţi (asigurări agricole incluse) - 515 mii lei prime brute subscrise, cu o pondere în portofoliul companiei de 18,55%.

Pe următoarele trei poziţii ale clasamentului se regăsesc, în ordinea volumului total de prime brute subscrise, companiile ALLIANZ-ŢIRIAC Asigurări, ARDAF şi ASTRA Asigurări UNIQA. Astfel, Sucursala ALLIANZ a încheiat primul trimestru din anul 2008 cu pri-me brute subscrise în valoare de 2,49 milioane lei (cotă de piaţă de 15,80%), în vreme ce ocupanta locului patru, ARDAF, a înregistrat în aceeaşi perioadă subscrieri de circa 2,49 milioane lei - aferente unei cote de piaţă de 15,78%. Ocupanta locului cinci, Sucursala ASTRA-

Cotă de piaţă pentru 2007

Daune plătite în perioada (mii RON):

T1 2008 T1 2007 2007 2006

24,71 1.845,00 1.762,00 7.394,00 7.208,00

16,05 2.205,00 695,00 3.884,00 2.094,00

17,44 604,27 936,71 5.798,57 4.924,40

3,63 294,20 281,30 657,00 450,00

7,66 567,00 227,10 1.454,00 1.529,00

4,59 NA NA NA NA

10,88 1.177,00 941,00 3.466,00 2.233,00

4,68 206,00 63,00 645,00 NA

- 598,55 305,77 NA NA

10,37 NA NA NA NA

100 7.497,02 5.211,88 23.298,57 18.438,40

*estimare PRIMM

Agenţia FocşaniAdresa: Str. Republicii nr. 77FocşaniTel./Fax: 0237.210.799Director Agenţie: Murgu NEAGU

unde mă Asigur?


UNIQA, a obţinut în T1/2008 subscrieri de 1,37 milioane lei, având o cotă de piaţă de 8,67%.

Evoluţia crescătoare a pieţei locale, precum şi dorinţa com-paniilor de profil din judeţul Vrancea de a-şi diversifica portofoliul şi de a-şi consolida poziţiile pe anumite clase de asigurări mai profita-

bile au favorizat îmbunătăţirea relaţiei cu intermediarii. În anul 2007, ponderea primelor brute subscrise prin inter-

mediul brokerilor a fost de 73%; la nivelul primului trimestru din anul curent, această pondere a fost de circa 43% din totalul subscrierilor. Pentru viitor ne propunem menţinerea ponderii acestui canal alternativ de vânzare la aproximativ 50%. Totodată, în ultimul timp, subscrierea prin reţeaua proprie de agenţi a înregistrat o creştere, având ca princi-pal efect compensarea scăderii aportului brokerilor la totalul primelor brute subscrise, a precizat Violeta CIOCAN, Director, Sucursala UNITA. În cadrul Sucursalei, activitatea de subscriere prin intermediul brokeri-lor este de circa 10% din totalul subscrierilor, a declarat Dan TĂTARU, Director Zonal Moldova Sud, Sucursala BT Asigurări. Volumul subscri-erilor provenite prin intermediul brokerilor de asigurări se ridică la 6% din totalul portofoliului. Intenţionăm ca, în 2008, creşterea procentului de prime subscrise prin intermediul brokerilor să crească, a menţionat Dan ULEI-FĂGEAN, Director, Sucursala ALLIANZ-ŢIRIAC.

Deşi piaţa locală a asigurărilor este una în curs de maturizare, beneficiind în bună măsură de un mediu acceptabil pentru dezvol-tarea industriei de profil, la nivel local există şi asigurători care nu exploatează îndeajuns relaţia cu brokerii: La nivelul Sucursalei, pon-derea primelor brute subscrise prin intermediul brokerilor este nesemni-ficativă în raport cu totalul subscrierilor. Cu toate acestea, nu excludem colaborarea cu brokerii, a opinat Dumitru MARICA, Director, Sucursala ASIROM. 1,3% este valoarea ponderii primelor brute subscrise prin in-termediul societăţilor de brokeraj, a precizat Ionuţ CONSTANTINESCU, Director, Sucursala ASIBAN.

Cert este că piaţa locală a asigurărilor este una liberă, în care există suficient loc şi potenţial pentru dezvoltarea armonioasă atât a asigurătorilor, cât şi a brokerilor. În final, scopul ambelor părţi este satisfacerea la cote înalte a intereselor clientului, obiectiv ce poate

PRINCIPALII INDICATORI ÎN ASIGuRăRI PENTRu juDEţuL VRANCEA

Clasa de asigurări Asigurări de viaţă:

Asigurări generale, din care:

CASCO RCA

Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale

Alte asigurări de

DAuNE LA PROPRIETăţI

(Asigurări AGRICOLE incluse)

Asigurări de credite şi

garanţii

Alte clase de asigurări

TOTAL

Prime Brute Subscrise

T1/2008mii RON 941,62 14.808,09 4.237,51 7.083,51 1.795,93 791,67 351,00 548,47 15.749,71

mii EUR 255,24 4.013,90 1.148,63 1.920,07 486,81 214,59 95,14 148,67 4.269,14

T1/2007mii RON 824,88 12.961,43 3.677,91 6.816,91 1.234,28 462,52 382,00 387,81 13.786,31

mii EUR 243,59 3.827,50 1.086,08 2.013,03 364,48 136,58 112,80 114,52 4.071,08

Evoluţie reală în RON 5,75 5,83 6,73 -3,74 34,79 58,56 -14,88 31,01 5,83

Evoluţie nominală în EuR 4,78 4,87 5,76 -4,62 33,56 57,12 -15,66 29,82 4,86

Pondere în total PBS pentru anul T1/2008 5,98 94,02 26,91 44,98 11,40 5,03 2,23 3,48 100,00


2007mii RON 3.610,42 44.608,49 16.788,12 11.841,28 5.268,18 2.405,29 2.284,00 1.021,62 48.218,91

mii EUR 1.081,84 13.366,64 5.030,45 3.548,16 1.578,58 720,73 684,39 306,12 14.448,48

2006mii RON 2.611,80 32.474,98 12.274,94 10.488,84 3.957,83 2.973,24 1.856,54 923,59 35.086,78

mii EUR 741,04 9.214,07 3.482,75 2.975,98 1.122,95 843,59 526,75 262,05 9.955,11

Evoluţie reală în RON 31,85 31,02 30,45 7,68 26,96 -22,84 17,35 5,51 31,08

Evoluţie nominală în EuR 45,99 45,07 44,44 19,23 40,57 -14,56 29,93 16,82 45,14

Pondere în total PBS pentru 2007 7,49 92,51 34,82 24,56 10,93 4,99 4,74 2,12 100,00


T1/2008 215,00 7.282,32 3.282,94 2.185,36 75,86 19,22 1.694,69 24,25 7.497,02

T1/2007 240,00 4.971,88 2.484,24 1.362,72 304,77 68,13 729,72 22,30 5.211,88

2007 1.109,00 22.189,57 10.815,81 5.198,82 579,22 2.822,27 2.684,57 88,88 23.298,57

2006 902,00 17.536,40 9.004,99 4.761,14 958,47 1.410,14 1.332,61 69,05 18.438,40

Totalurile prezentate în tabelul de mai sus reprezintă suma datelor furnizate de companiile vizitate

Sucursala VranceaAdresa: Str. M. Kogălniceanu, nr. 3FocşaniTel.: 0237.231.591Fax: 0237.224.618Director Sucursală: Dan ULEI-FĂGEAN

69SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

fi atins numai prin colaborarea tuturor celor implicaţi - asigurători, brokeri de asigurare, clienţi.

Asigurări cu potenţialAsigurările agricole şi asigurările auto reprezintă numitorul

comun când vorbim despre potenţialul de dezvoltare al judeţului Vrancea, după cum afirmă reprezentanţii companiilor care activează pe plan local. Asigurările agricole au perspective de creştere, dar riscul este foarte mare ţinând cont de condiţiile istorice şi de modificările cli-matice manifestate în ultimii ani, mai ales la vie şi pomi fructiferi, unde există mai multe cereri, specifice zonei. Pentru a asigura rentabilitatea afacerii pe această linie este necesară o dispersie mare a riscurilor din punctul de vedere al zonelor, culturilor şi riscurilor asigurate. Cu toate acestea, cu potenţial în valoare absolută, vor rămâne poliţele CASCO, afirmă Victor Dan IACOB, Director, Sucursala BCR Asigurări.

Dumitru MARICA anticipează un trend ascendent pe seg-

mentul asigurărilor de daune la proprietăţi, cu toate că apreciază că asigurările CASCO rămân pilonul de creştere: Odată cu introducerea obligativităţii asigurării locuinţelor, este posibil să asistăm la o creştere a subscrierilor pe acest segment. De asemenea, preconizăm o creştere pe segmentul asigurărilor auto CASCO.

Este evident că nici în următorii ani potenţialul de creştere nu poate fi altul decât materializarea potenţialului de până acum, adi-că asigurările auto, consideră Radu GĂUROIU, Director, Sucursala OMNIASIG. De asemenea, sper ca în viitor să crească ponderea subscri-erilor realizate prin intermediul societăţilor de asigurare. Indiscutabil, brokerii de asigurare vor avea un rol esenţial în educarea populaţiei în ceea ce priveşte atitudinea faţă de produsele oferite de asigurători, a adăugat Radu GĂUROIU.

Potenţialul de dezvoltare la nivelul judeţului are o componentă agricolă, de aceea consider că asigurările agricole nu vor face excep-ţie în raport cu mediul economic şi, în următorii ani, vor putea creşte

*Sursa: Companiile

Sucursala VranceaAdresa: Str. Vămii nr. 5, bl. 10, ap. 4FocşaniTel./Fax: 0237.238.890Director Sucursală: Ştefan Constantin ATOMEI

Sucursala VranceaAdresa: Str. Republicii nr. 7FocşaniTel.: 0237.222.059Fax: 0232.237.004Director Sucursală: Dumitru MARICA

5,98%Asigurări de viaţă

26,91%CASCO

44,98%RCA

11,40%Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale

5,03%Alte asigurări de daune la proprietăţi

2,23%Asigurări de credite şi garanţii

3,48%Alte clase de asigurări

STRuCTuRA PORTOFOLIuLuI juDEţEAN DE ASIGuRăRI - T1/2008

CompaniaValoare

procentuală numerică (mii lei)

ALLIANZ-ŢIRIAC 6% 149.27

ARDAF 29.5% 733.08

ASIBAN 1.3% 11.90

ASIROM 0% 0.00

ASTRA-UNIQA 15% 204.75

BCR Asigurări 61% NA

BT Asigurări 10% 92.55

CARPATICA Asig. 0% 0.00

OMNIASIG 14% 388.78

UNITA 43% 219.93

TOTAL 11.43% 1800.25

Intermedieri prin brokeri

unde mă Asigur?


STRuCTuRA PORTOFOLIuLuI PE COMPANII - T1/2008

CompaniaAsigurări de viaţă:


CASCORCA+CARTE

VERDE


Alte asigurări de DAuNE LA PROPRIETăţI


Asigurări de credite şi garanţii


1 ALLIANZ-ŢIRIAC 2,79 97,21 36,77 22,73 25,10 5,80 - 6,80

2 ARDAF - 100 3,38 93,52 1,41 0,72 - 0,97

3 ASIBAN 24,92 75,08 38,14 12,46 8,96 0,11 14,75 0,66

4 ASIROM 11,47 88,53 29,73 44,67 10,64 2,20 - 1,29

5 ASTRA-UNIQA 0,37 99,63 21,17 51,50 23,74 0,07 0,66 2,49

6 BT Asigurări 0,11 99,89 19,02 53,69 10,74 - - 16,44

7 GENERALI 37,71 62,29 27,83 9,86 2,89 5,42 - 16,29

8 OMNIASIG - 100 38,49 27,69 7,06 18,55 7,45 0,76

9 UNITA - 100 18,16 76,80 4,49 - - 0,55

afacerile cu asigurări la nivelul judeţului, afirmă Ion BERCUCI, Director, Agenţia GENERALI.

Diversificarea portofoliului, pe primul planDeşi asigurările auto primează, încă, în structura portofolii-

lor, liderii companiilor sunt preocupaţi de diversificarea claselor de asigurări. Aceştia se bucură şi de „practica” românilor de a încheia în primul rând asigurările obligatorii. Oamenii încă se asigură doar dacă sunt obligaţi prin lege, a precizat Carmen PANŢURU, Director, Sucursala ASTRA-UNIQA. Astfel, pe lângă exemplul binecunoscut al asigurării RCA, se adaugă şi condiţionarea primirii unor subvenţii din partea APIA dacă producătorii agricoli deţin o asigurare. Acelaşi curs se pare că îl vor avea şi asigurările de locuinţe, unde cea mai mare parte din persoane aşteaptă apariţia obligativităţii asigurării locuinţei pentru a face un pas în acest sens, a completat Carmen PANŢURU.

Totodată, judeţul beneficiază de premise pentru creşterea

asigurărilor agricole şi datorită faptului că peste 50% din suprafaţa acestuia reprezintă teren agricol. Mai mult, Vrancea este cunoscută la nivel naţional, cât şi internaţional, datorită dezvoltării segmentu-lui de viticultură - reprezentative în acest sens fiind podgoriile din zonele Panciu şi Odobeşti. Deşi marile întreprinderi care operau în această ramură, precum Veritas Panciu, şi-au restrâns activitatea, acestea au constituit o adevărată pepinieră pentru numeroase între-prinderi mici şi mijlocii apărute recent, care au adus noi tehnologii şi inovaţii în domeniu. .

De asemenea, un impuls în acest sens este dat şi de adera-rea României la Uniunea Europeană, fapt care va facilita investiţiile în agricultură, care are un mare potenţial de creştere, a precizat Ştefan Constantin ATOMEI, Director, Sucursala ARDAF. De aceeaşi părere este şi Directorul Agenţiei EUROINS, Murgu NEAGU, care şi-a propus ca obiectiv principal orientarea spre proprietarii de terenuri mici şi mij-locii pentru o mai bună dispersie a riscurilor. Menţionăm că, din relată-rile asigurătorilor locali, la nivelul judeţului există o singură asociaţie

Sucursala VranceaAdresa: Str. Bucegi nr. 1, ap. 2FocşaniTel./Fax: 0237.238.111Director Zonal Moldova Sud: Dan TĂTARU

Sucursala VranceaAdresa: Str. Republicii nr. 97FocşaniTel.: 0237.232.817Fax: 0237.232.650Director Sucursală: Carmen PANŢURU

71SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

agricolă care gestionează aproape 50.000 de hectare, restul fiind te-renuri parcelate sau revenind asociaţiilor de talie mică.

În acelaşi timp, principalele piedici în exploatarea acestei cla-se de asigurări sunt date de existenţa unui grad de risc ridicat la care este expus judeţul (inundaţii, grindină), cotaţiile mici de primă, cât şi lip-sa de specialişti pe această clasă, a explicat Gabriel BÎRSAN, Director, Sucursala CARPATICA Asig.

Referitor la asigurările de locuinţe, fenomenele meteorolo-gice nefavorabile care au afectat în ultima perioadă judeţul Vrancea au jucat un rol important în schimbarea percepţiei, în favoarea conştien tizării necesităţii încheierii unei astfel de asigurări. Efectul se poate observa chiar şi în mediul rural, populaţia din aceste zone fiind şi cea mai afectată. Asigurările de locuinţe din mediul rural merită o atenţie deosebită, fiind necesare o serie de produse adaptate cerinţelor specifice, a precizat Murgu NEAGU. Subscrierile din mediul rural au un volum mai mare decât în zona urbană, fiind ajutaţi în acest sens şi de faptul că am dezvoltat produse adaptate nevoilor reale ale populaţiei de la sate, a menţionat Carmen PANŢURU.

Rămâne de văzut cum vor reuşi asigurătorii să exploateze aceste clase de asigurări cu potenţial, cert fiind faptul că, în prezent, mediul economic (caracterizat de preponderenţa industriei textile şi lipsa obiectivelor mari asigurabile) şi gradul de conştientizare a ne-voii de asigurare nu le este de mare ajutor.

Viaţa, neglijată în VranceaFocşani, reşedinţa judeţului Vrancea, reprezintă un impor-

tant potenţial asigurabil pentru companiile care oferă asigurări de viaţă. Totuşi, ca urmare a vizitelor realizate de echipele Programului „Unde Mă Asigur?” în judeţ, s-a constatat că atât companiile locale care încheie asigurări de viaţă, cât şi cele compozite nu se pot lăuda cu performanţe notabile pe segmentul life. Societăţile specializate pe segmentul asigurărilor de viaţă sunt slab reprezentate la nivelul ju-deţului (există trei reprezentanţe ale companiilor de profil, respectiv două unit-uri ING, o agenţie BCR Asigurări de Viaţă şi un punct de lucru INTERAMERICAN), iar cele compozite au o pondere scăzută a acestei clase în portofoliu (GENERALI - 37%, ASIBAN - 25%, ASIROM - 11,5%).

Printre principalele cauze care stau la baza acestei situaţii se regăsesc, conform asigurătorilor, reticenţa populaţiei faţă de asigu-rările de viaţă, puterea scăzută de cumpărare, migrarea unui procent

important din populaţia activă în străinătate, cât şi lipsa unor investi-tori străini, care să introducă politici de resurse umane moderne.

Aproximativ 7%-10% din totalul populaţiei sunt interesaţi de încheierea unei astfel de asigurări. Impedimentele principale sunt veni-turile scăzute şi lipsa unei culturi pentru asigurările de viaţă, a declarat Nicoleta CIUBOTARU, Unit Manager, ING Asigurări de Viaţă.

Nivelul scăzut al veniturilor este determinat şi de faptul că economia judeţului Vrancea este axată, în mare parte, pe industria uşoară, unde câştigurile salariale sunt mici. Mai mult, o mare par-te din populaţie se ocupă cu agricultura. În acelaşi timp, lipsa unor companii importante pe plan local, cât şi reticenţa angajatorilor de a oferi asigurări de viaţă în pachetele extra-salariale au făcut ca orientarea asigurătorilor să se îndrepte către persoanele fizice. 99% din portofoliu îi revine segmentului de retail, partea de corporate fiind abia la început, a menţionat Daniela LĂŢCAN, Consultant Senior, INTERAMERICAN.

De altfel, strategia de vânzări adoptată de companiile de asigurări de viaţă este şi ea, în Vrancea, una diferită. În timp ce în alte judeţe orientarea este deopotrivă către mediul urban şi rural, în Vrancea atenţia este îndreptată către mediul urban. Mediul rural este slab dezvoltat, drept pentru care ne-am orientat către consolidarea po-ziţiei în zona urbană, a precizat Nicoleta CIUBOTARU. Totuşi, ca şi la nivel naţional, 2007 a reprezentat un an bun pentru asigurările de viaţă, contribuţia cea mai importantă având-o campania de aderare pentru pensiile administrate privat. Datorită Pilonului II, oamenii în-cep să conştientizeze mai bine necesitatea acestor servicii, constituind un bun teren pentru cross-selling, a menţionat Daniela LĂŢCAN.

Judecând după rezultatele înregistrate de companiile de profil din judeţele învecinate, precum şi din cele similare ca grad de dezvoltare, este cert faptul că asigurătorii locali mai au mult de recu-perat şi trebuie să depună toate eforturile pentru „educarea” popula-ţiei referitor la utilitatea acestei clase de asigurări.

În aşteptarea investitorilorVrancea este un judeţ care nu a excelat în investiţii străine

din cauza lipsei unor parcuri industriale sau tehnologice, a unor cen-tre de afaceri, dar şi a nivelului redus de asociativitate în agricultură, care a împiedicat formarea unor mari producători în sectorul agricol.

Agenţia VranceaAdresa: Bd. Independenţei nr. 3AFocşaniTel.: 0237.206.911Fax: 0237.206.912Director Agenţie: Ion BERCUCI

Sucursala VranceaAdresa: Str. Cuza Vodă nr.12-14FocşaniTel./Fax: 0237.615.979Director Sucursală: Gabriel BÎRSAN

unde mă Asigur?


CompaniaPrime Brute Subscrise Evoluţie

reală în RON

Evoluţie nominală

în EuRT1/2008 T1/2007

mii RON mii EuR mii RON mii EuR

1 ASIROM 427,00 115,74 341,00 100,70 16,00 14,94

2 ASIBAN 228,00 61,80 163,00 48,13 29,58 28,40

3 GENERALI 211,18 57,24 112,03 33,08 74,62 73,03

4 ALLIANZ-ŢIRIAC 69,43 18,82 201,17 59,40 -68,03 -68,32

5 ASTRA-UNIQA 5,02 1,36 6,36 1,88 -26,82 -27,49

6 BT Asigurări 0,99 0,27 1,33 0,39 -30,65 -31,28

TOTAL COMPANII 941,62 255,24 824,88 243,59 5,75 4,78

PRIME BRuTE SuBSCRISE DIN ASIGuRăRI DE VIAţă ÎN juDEţuL VRANCEA ÎN T1/2008*

*Tabelul include doar companiile care au furnizat date

Compania


RON

Evoluţie nominală în

EuRT1/2008 T1/2007

mii RON mii EuR mii RON mii EuR

1 ASIROM 3.296,00 893,42 4.078,00 1.204,23 -25,13 -25,812 OMNIASIG 2.777,00 752,74 1.857,00 548,37 38,53 37,273 ARDAF 2.485,00 673,59 453,00 133,77 408,17 403,544 ALLIANZ-ŢIRIAC 2.418,37 655,53 2.216,30 654,47 1,08 0,165 ASTRA-UNIQA 1.360,00 368,64 1.242,00 366,76 1,44 0,516 BT Asigurări 924,46 250,58 380,99 112,51 124,78 122,737 ASIBAN 687,00 186,22 957,00 282,60 -33,50 -34,118 UNITA 511,47 138,64 1.400,60 413,60 -66,17 -66,489 GENERALI 348,79 94,54 376,54 111,19 -14,19 -14,97TOTAL COMPANII 14.808,09 4.013,90 12.961,43 3.827,50 5,83 4,87

PRIME BRuTE SuBSCRISE DIN ASIGuRăRI NON-VIAţă ÎN juDEţuL VRANCEA ÎN T1/2008*

*Tabelul include doar companiile care au furnizat date

Agenţia FocşaniAdresa: Str. Unirea Principatelor nr. 2 FocşaniTel.: 0237.239.582Fax: 0237.239.580Unit Manager: Nicoleta CIUBOTARU

Agenţia FocşaniAdresa: Bd. Brăilei, nr. 32, bl. 32, ap. 3FocşaniTel.: 0237.238.842Fax: 0237.236.726Consultant Senior: Daniela LĂŢCAN

Sucursala VranceaAdresa: Bd. Unirii nr. 3AFocşaniTel.: 0237.239.576Fax: 0237.237.577Director Sucursală: Radu GĂUROIU

Sucursala VranceaAdresa: Str. Bucegi nr. 7FocşaniTel./Fax: 0237.226.318Director Sucursală: Violeta CIOCAN

73SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

ECHIPA EDITORIALă

Buletinul „Unde Mă Asigur?” este o prezentare a judeţelor vizitate de către echipele noastre de specialişti, completată de o analiză în plan local a mediului economic şi de asigurări, fiind în acelaşi timp instrumentul electronic de comunicare al Programului „Unde Mă Asigur?”.

un produs Media XPRIMM

Mihai CRăCEAEditor

Lidia POPSecretar de Redacţie

Oleg DORONCEANuEditor

Costi BORODAResponsabil Newsletter

Vlad BOLDIjARCoordonator Rubrică

Vlad PANCIuCoordonator Program

Astfel, dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi pregătirea profesiona-lă a salariaţilor vor deveni priorităţi pentru autorităţile vrâncene în următorii ani. Totodată, într-un judeţ precum Vrancea, unde există potenţial de dezvoltare a turismului, a industriei alimentare şi agri-culturii, trebuie făcute investiţii, dezvoltarea acestor domenii de ac-tivitate putând conduce la crearea de noi locuri de muncă. Pe de altă parte, pentru asigurarea celor mai bune condiţii investitorilor, tre-buie alocate fonduri pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de străzi, a drumurilor de acces către aceste centre de afaceri, în acest sens preconizându-se pentru viitorul apropiat demararea lucrărilor la autostrada Ploieşti-Focşani.

Referitor la piaţa asigurărilor, echipele Programului „Unde Mă Asigur?” au constatat că în Vrancea există o piaţă a asigurărilor în plină dezvoltare, care urmează trendul ascendent înregistrat şi la ni-vel naţional. Pentru atingerea performanţei, majoritatea sucursalelor şi agenţiilor de asigurări şi-au propus ca obiective principale pentru 2008 creşterea ponderii produselor non-auto şi reducerea costurilor de achiziţie, scăderea daunalităţii, dezvoltarea forţei de vânzări, îm-bunătăţirea calităţii serviciilor, specializarea şi perfecţionarea profe-sională a personalului, diversificarea canalelor de distribuţie, precum

şi creşterea cotei de piaţă în judeţ, nu numai în municipiul Focşani, diversificarea portofoliului propriu de clienţi şi creşterea volumului de prime brute subscrise şi a profitabilităţii.

Vlad BOLDIJAR

CompaniaAngajaţi cu

carte de muncăAgenţi/colaboratori Pe persoană Subscrisă în

Total Din care activi Fizică juridică Resedinţa de judeţ Restul judeţului

ALLIANZ-ŢIRIAC 15 104 58 31% 69% 65% 35%

ASIBAN 16 28 20 80% 20% 91,5% 8,5%

ASIROM 40 215 146 40% 60% 70% 30%

ASTRA-UNIQA 16 407 85 70% 30% 65% 35%

BCR Asigurări 15 NA NA NA NA NA NA

BT Asigurări 14 194 74 NA NA NA NA

CARPATICA Asig. 4 25 25 NA NA NA NA

EUROINS NA NA NA 70% 30% NA NA

OMNIASIG 20 575 250 30% 70% 80% 20%

UNITA 8 102 88 72% 28% 80% 20%

*Sursa: Companiile

Structura personalului şi distribuţia primelor brute subscrise

Dauna anuluiCompania Valoare (lei) Descriere dauna Rata daunei (%)

ALLIANZ-ŢIRIAC 161.365 agricolă 76

ARDAF 396.000 auto NA

ASIBAN 74.710 accident rutier 65

ASIROM 150.000 incendiu-apartament NA

CARPATICA Asig. 34.000 NA 9

OMNIASIG 84.000 risc financiar 66

UNITA 433.849 CASCO-autocar 81


Eveniment

> Societăţile de asigurare din judeţul Vrancea realizează aproximativ 10% din total prime brute subscrise la nivelul Regiunii Sud - Est, având o densitate a asigurărilor de 29 euro/locuitor. În acelaşi timp, unui angajat în asigurări îi revin aproximativ 2.400 de locuitori, faţă de liderul zonei, Constanţa, unde raportul este de 1/2.000 de locuitori. Rezultatele înregistrate de companiile de profil locale, precum şi perspectivele de echilibrare şi diversificare a portofoliului acestora au fost dezbătute pe larg cu prilejul ZILEI ASIGURĂRILOR de la Focşani, eve-niment organizat în cadrul Programului „unde Mă Asigur?”.

Asigurările facultative - motorul de creştere în Vrancea?

Totodată, întâlnirea a constituit un bun prilej şi pentru schimbul de opinii între asigurători şi companiile de brokeraj care activează la nivelul judeţului, precum şi pentru identificarea unor soluţii de impulsionare a seg-mentului de asigurări de viaţă la nivel local, aflat încă într-un stadiu incipient de dezvoltare.

Situaţia pieţei de profil din Vrancea şi factorii de influenţă asupra acesteia au fost punctate în deschiderea discuţiilor de către Directorul Sucursalei ASIBAN, Ionuţ CONSTANTINESCU: Judeţul Vrancea are o poziţie medie în cadrul Regiunii Sud - Est în principal datorită inexistenţei industriei grele şi preponderenţei industriei uşoare şi alimen-tare, zona având, în acelaşi timp, un pronunţat profil agricol. În aceste condiţii, segmentul de asigurare se va axa pe princi-palele activităţi şi direcţii de dezvoltare la nivel local, precum serviciile, turismul, agricultura şi industria alimentară, orien-tarea principală fiind asigurările de locuinţe, răspundere civi-lă şi asigurările agricole.

În prezent, segmentul de asigurări auto deţine o pondere semnificativă în portofoliul companiilor locale de asigurare, clasă care înregistrează şi cea mai mare rată a daunei, majoritatea companiilor prezente la eveniment exprimându-şi intenţia de diversificare a portofoliului şi de exploatare a claselor de asigurări de bunuri, locuinţe, răs-pundere civilă etc.

75SEPTEMBRIE 2008

Vom dezvolta pe termen scurt şi mediu liniile de asigu-rare non-auto, o atenţie deosebită fiind acordată asigurărilor de incendiu şi calamităţi (datorită existenţei riscului seismic în zonă), precum şi celor de răspundere profesională. Totuşi, primele pentru aceste poliţe sunt mici faţă de CASCO, fiind necesare şapte poliţe pe asigurările de locuinţe şi răspunderi civile pentru înlocuirea uneia de tip CASCO, a precizat Victor Dan IACOB, Director, Sucursala BCR Asigurări. Totodată, dezvoltarea pe segmentul de property este mai eficientă de-cât pe alte clase, şi dorim ca asigurările auto să rămână pe planul doi, consideră Carmen PANŢURU, Director, Sucursala ASTRA -UNIQA.

Discuţiile au continuat cu analiza modalităţilor de reducere a ratei de daună pe segmentul auto, fiecare com-panie venind cu soluţii adecvate, în conformitate cu pro-pria strategie de dezvoltare.

Consider că trebuie să facem front comun pentru redresarea liniei CASCO la nivel local, fiind necesară imple-mentarea unor sisteme informatice eficiente de gestionare a daunelor, precum AUDATEX, fapt care va contribui la re-ducerea ratei de daună şi va favoriza acordarea de reduceri pentru clienţi, este de părere Dan ULEI, Director, Sucursala ALLIANZ-ŢIRIAC. Totodată, colaborarea între companii este esenţială în ceea ce priveşte istoricul de daună al clienţilor, fapt care contribuie la reducerea daunalităţii şi evitarea frau-delor, consideră Marian IORDĂCHESCU, Inspector Daune Auto, BT Asist.

În acelaşi timp, reducerea ratei de daună se poate face prin lichidarea eficientă a acestora şi prin diminuarea comisioanelor acordate companiilor de brokeraj, opinează Radu GĂUROIU, Director, Sucursala OMNIASIG.

De cealaltă parte, brokerii consideră că micşorarea comisionului nu este o soluţie şi ar trebui să fie motivaţi mai bine decât agenţii de asigurare ai companiilor de pro-fil. Diminuarea comisionului ne va aduce şi pierderea cola-boratorilor, asigurătorii sunt cei care trebuie să ajungă la un consens în ceea ce priveşte comisionul acordat brokerilor, consideră Bogdan Adrian COTEA, EUROBROKERS. Aceeaşi opinie a fost exprimată şi de către Costel HANŢĂ, Director LACOLI Broker de Asigurare, care apreciază că are un rol important comisionul în ceea ce priveşte menţinerea cola-boratorilor, tarifele fiind păstrate la un nivel corespunzător pentru motivarea acestora, care altfel ar fi tentaţi să lucreze în calitate de agenţi ai societăţilor de asigurare. Asigurătorii sunt cei care trebuie să ajungă la un consens în ceea ce priveş-te tarifele practicate.

Totuşi, trebuie să existe un anumit prag de stabilitate între brokeri şi asigurători, pentru că la moment totul se face pe bază de comision. Piaţa solicită cel mai mic tarif pentru asigurările auto, pe care doar anumite societăţi îşi permit să îl practice, iar în final brokerul respectă dorinţa clientului său, a precizat Violeta CIOCAN, Director, Sucursala UNITA, Focşani.

În replică, nu tariful ne face să plecăm de la o socie-tate de asigurări la alta, ci relaţia personală pe care o avem cu managerii companiilor, un parteneriat echitabil şi des-chis fiind cheia succesului, a completat Remus DIMILESCU, Director, CAMPION Broker.

Deşi există încă multe dificultăţi în ceea ce pri-veşte relaţia dintre asigurător - broker la nivelul judeţului Vrancea, majoritatea liderilor companiilor locale de profil au recunoscut utilitatea colaborării în beneficiul pieţei şi avantajele de pe urma acesteia. Colaborarea cu brokerii tre-buie încurajată şi dezvoltată, aceştia având educaţia şi pre-gătirea necesare pentru responsabilizarea clienţilor, a menţi-onat Ion BERCUCI, Director, Agenţia GENERALI, Focşani.

Indiferent de realităţile socio-economice existente

la nivelul judeţului Vrancea, care se reflectă nemijlocit şi

asupra pieţei locale de asigurări, omul este cel care sfinţeşte

locul, iar perseverenţa şi profesionalismul reprezentaţilor so-

cietăţilor locale de profil vor asigura succesul, a concluzionat

Sergiu COSTACHE, Preşedinte, Media XPRIMM.

Oleg DORONCEANU

Eveniment

Premii la ediţia Vrancea a zAS - 2008

Alături de premiile pline de savoare acordate de PERONI şi CUTTy SARK, participanţii au primit, în urma tragerii la sorţi, Manualul agentului de asigurări de Prof. Univ. Dr. Dumitru BADEA.

77SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

Situat în partea de Nord-Est a României, judeţul Iaşi este măr-ginit la Vest de râul Moldova şi la Est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5.476 Km2, judeţul Iaşi este unul mediu ca întindere, reprezentând circa 2,3% din supra-faţa ţării şi ocupând astfel, din acest punct de vedere, locul 23 între celelalte judeţe ale României. Relieful judeţului este deluros, partea centrală şi Nord-Estică fiind dominată de dealuri şi podişuri interflu-viale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Bogăţia solului este dată de existenţa a peste 380.000 ha de teren agricol, din care mai mult de 66,5% este teren arabil, aproximativ 28,3% păşuni şi fâneţe, în vreme ce doar 5,2% din teren este arondat viilor şi livezilor.

Denumirea municipiul Iaşi (supranumit şi „oraşul celor 7 coli-ne”, datorită aşezării sale) provine de la un vechi trib (al “iaşigeţilor”), care s-a stabilit aici în jurul datei 100 î.e.n. Punct vamal, reşedinţă a curţii domneşti, renumit centru meşteşugăresc şi comercial, capi-tală a Moldovei începând cu a doua jumătate a secolului XVI până

în anul 1862, oraş al primei şcoli de ingineri (anul 1814) şi al primei universităţi din ţară (anul 1860), prin numeroasele sale obiective is-torice, culturale şi economice, Iaşii deţin în egală măsură statutul de „oraş – muzeu”, constituind o atracţie deosebită pentru cei interesaţi de cultură, turism şi, nu în ultimul rând, de mediul de afaceri.

Bilanţul investiţiilor străineO statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului

arată că Iaşii, al treilea judeţ din ţară ca populaţie, a atras în ultimii 19 ani doar 1,4% din investiţiile străine din România. Abia în ultimii ani lucrurile au început să se îndrepte, odată cu venirea concernului DELPHI sau a fondului de investiţii ADVENT, proprietarul CERAMICA S.A. Iaşi, după ce în primii ani de după 1990 vechea industrie a intrat în faliment sau a fost pur şi simplu devalizată. Situaţia de la înce-putul anului 2008 arată că, în acest judeţ, în luna februarie au fost înfiinţate 26 de societăţi străine, cu un aport social de aproximativ

> Municipiul Iaşi, capitala Moldovei şi reşedinţa judeţului omonim, a fost marţi, 8 iulie a.c., gazda unui nou eveniment din ciclul ZIUA ASIGURĂRILOR, marcând astfel cea de a doua întâlnire de anvergură de pe piaţa locală a asigurărilor. Întrunirea, organizată în cadrul Programului „unde Mă Asigur?”, a reunit 42 de reprezentanţi ai societăţilor de asigurări şi de intermediere în asigurări, oferind acestora prilejul de a dezbate asupra stadiului de dezvoltare al pieţei ieşene de profil, perspectivelor de evoluţie ale acesteia, precum şi asupra unor aspecte privind activitatea proprie şi buna relaţionare la nivel local. De asemenea, la lucrările Conferinţei au partici-pat reprezentanţi de marcă din industria asigurărilor, precum Bogdan STAN, CEO, EUROINS, Gheorghe GRAD, Director General, SRBA Broker de Asigurare, Georgeta BOHATEREŢ, Şef Reprezentanţă CSA, Cătălina ŢICĂU, Expert Reprezentanţă CSA, şi Sergiu COSTACHE, Preşedinte, Media XPRIMM.

Oraşul „celor 7 coline”

> Reşedinţa de judeţ: Iaşi> Suprafaţa: 5.476 km2

> Populaţia: 824.083 locuitori (2006)> Număr salariaţi: 170.041 (aprilie 2008)> Rata şomajului: 5,1 % (aprilie 2008)> Câştig salarial mediu brut: 1.645 lei/persoană (aprilie 2008)

Piaţa locală a asigurărilor (2006):> Număr de unităţi locale: 39 (2005)> Prime brute subscrise: 86,74 milioane lei> Numărul mediu de salariaţi permanenţi în asigurări: 306> Cheltuieli cu remuneraţiile personalului: 5,47 milioane lei> Densitatea asigurărilor: 105,26 lei/locuitor> Raportul salariaţilor în asigurări la total locuitori: 1/2.693IAŞI

unde mă Asigur?


PRINCIPALII INDICATORI AI COMPANIILOR DE ASIGuRăRI DIN juDEţuL IAŞI

Compania


RON

Evoluţie nominală

în EuR


RON

Evoluţie nominală

în EuRT1 2008 T1 2007 2007 2006

mii RON mii EUR mii RON mii EUR mii RON mii EuR mii RON mii EuR

1 ALLIANZ-ŢIRIAC 3.928 1.065 3.692 1.090 -1,44 -2,34 15.224 4.562 12.799 3.631 13,46 25,62

2 ARDAF 2.645 717 1.139 336 115,12 113,16 3.150 944 5.719 1.623 -47,46 -41,83

3 ASIROM 8.452 2.291 NA NA - - 14.855 4.451 NA NA - -

4 ASTRA-UNIQA NA NA NA NA - - 4.500 1.348 3.100 880 38,44 53,29

5 BT Asigurări 1.400 380 812 240 59,85 58,39 4.005 1.200 2.930 831 30,37 44,34

6 GENERALI 748 203 458 135 51,20 49,82 2.136 640 1.419 403 43,57 58,96

7 INTERAMERICAN 985 267 609 180 49,83 48,47 2.142 642 1.895 538 7,82 19,37

8 OMNIASIG 11.062 2.998 8.063 2.381 27,09 25,93 30.053 9.005 21.621 6.135 32,58 46,80

9 UNITA NA NA NA NA - - 7.000 2.098 NA NA - -

TOTAL COMPANII 29.220 7.921 14.773 4.362 83,23 81,56 83.065 24.890 49.484 14.040 60,11 77,28

10.700 euro, ceea ce reprezintă o medie de 411 euro/firmă. În martie, situaţia s-a mai ameliorat, cele 26 de firme străine aducând la Iaşi investiţii de aproximativ 116.000 euro. În luna mai 2008 au fost înre-gistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului 29 de societăţi comerciale cu participare străină, valoarea capitalului fiind de apro-ximativ 372 mii lei. Totodată, conform celor mai recente date furni-zate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în luna iunie a anului curent numai 19 societăţi comerciale cu capital străin au fost înmatriculate la Oficiul Registrului Comerţului Iaşi, judeţul ocupând astfel locul 13 pe ţară din punct de vedere al numărului firmelor cu capital străin care şi-au anunţat prezenţa pe piaţa locală.

Analiştii economici, ca şi oamenii de afaceri susţin că prin-cipalele motive pentru care judeţul nu a prezentat interes pentru investitorii străini sunt poziţionarea neatractivă, în Estul României, preţul ridicat al utilităţilor, precum şi lipsa infrastructurii (o autostra-dă spre Vestul ţării sau un aeroport de mare capacitate, pentru că-lători şi marfă). Aceiaşi analişti opinează însă că judeţul Iaşi poate

deveni un punct de atracţie în viitorul apropiat, diferenţele faţă de judeţele vestice urmând să se estompeze, cu atât mai mult cu cât în acele zone se resimte o „saturaţie” determinată în principal de o acu-tă lipsă de forţă calificată de muncă. Astfel, din 2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene, judeţul Iaşi a devenit un punct strategic pentru întreaga zonă, care dispune de un mare potenţial de dezvoltare, de forţă de muncă tânără şi ieftină, şi cu un centru universitar care acoperă peste 90% din domeniile economico-soci-ale. De asemenea, nici poziţionarea geografică faţă de Rusia nu este de neglijat, această constituind pentru judeţ un potenţial care poate fi exploatat.

Astfel, printre cele mai importante investiţii din judeţ sunt cele ale companiei BUNGE România, firmă care deţine pachetul majoritar de acţiuni la fabrica de ulei UNIREA (valoarea participaţiei străine la capitalul social al firmei se cifrează la 11,8 milioane euro); investiţii masive au realizat şi ArcelorMittal Steel Tubular Iaşi S.A. (7 milioane euro), precum şi CONSTRUCŢII FEROVIARE Iaşi Grup Colas

79SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

(participaţia franceză la capitalul social al firmei este de peste 4 mili-oane euro). Pe lângă acestea, judeţul Iaşi mizează în următoarea pe-rioadă pe investiţii masive din partea concernului american DELPHI DIESEL şi ale companiilor de tehnologie HEWLETT-PACKARD (HP) şi CAPGEMINI. De asemenea se preconizează, pentru următorii ani, in-vestiţii substanţiale ale concernului CONTINENTAL şi ale companiei olandeze ZWANENBERG (unul dintre cei mai mari jucători de pe pia-ţa europeană a conservelor din carne).

Regiunea Nord-Est a avut în ultimii ani un ritm de dezvoltare mai mare decât orice altă regiune economică din România. Această creştere economică va impulsiona într-o mare măsură şi sfera asigurări-lor, a declarat cu prilejul ZILEI ASIGURĂRILOR, Georgeta BOHATEREŢ, Şef Reprezentanţă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Potenţialul de creştere economică a regiunii în care ne aflăm a luat o amploare rapidă, ritmul fiind direct proporţional cu proiectele europene de dezvoltare industrială anunţate, unul dintre principalele efecte constituindu-l şi creşterea conştiinţei de asigurare a populaţiei, a menţionat Florinel Aurelian PLENOVICI, Director, Sucursala BCR Asigurări.

Asigurările, în dezbatere la IaşiÎn exerciţiul financiar aferent anului 2007, potrivit datelor pro-

vizorii remise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Regiunea Nord-Est (din care face parte şi judeţul Iaşi), a înregistrat o dinamică pozitivă de 62,5% - respectiv un volum de prime brute subscrise de circa 154,69 milioane euro (516,24 milioane lei), ceea ce reprezintă o cotă de piaţă, la nivel naţional, de 7,2%, situându-se totodată pe po-ziţia cinci, în urma Regiunilor de Dezvoltare Economică Nord-Vest, Sud, Centru şi Sud-Est, dar înaintea Regiunilor de Vest şi Sud-Vest.

Cu 86,74 milioane lei (24,61 milioane euro) prime brute subscrise în anul 2007, aferente unei cote de piaţă de 25,86%, ju-

deţul Iaşi s-a clasat în anul 2007 pe prima treaptă a podiumului la nivel regional (devansând judeţele Bacău, Suceava, Neamţ, Vaslui şi Botoşani), şi pe poziţia a 11-a la nivel naţional.

În primele trei luni ale anului 2008, sunt demne de evidenţi-at evoluţiile ascendente realizate de societăţile de asigurare ARDAF (evoluţie în euro de peste 115%), BT Asigurări (evoluţie nominală în monedă europeană de circa 60%) şi OMNIASIG (subscrieri de peste 11 milioane lei), sucursală clasată pe prima poziţie în topul judeţean realizat în funcţie de volumul total de prime brute subscrise.

Totodată, potrivit rezultatelor financiare furnizate de către asigurătorii locali, dintre clasele de asigurări generale cea mai mare

Daune plătite în perioada (mii RON)

T1 2008 T1 2007 2007 2006

2,680 1,756 6,813 5,798

428 1,122 2,962 2,538

NA NA NA NA

NA NA NA NA

NA NA NA NA

229 250 1,060 NA

NA NA NA NA

5,023 3,454 14,836 12,018

NA NA NA NA

8,360 6,582 25,671 20,354

Cifrele prezentate în tabelul de mai sus au fost furnizate de companii

CompaniaAngajaţi cu carte

de muncăAgenţi/colaboratori

Total Din care activiALLIANz-ţIRIAC 36 90 50

BCR Asigurări 12 NA NA

BT Asigurări 31 181 105

INTERAMERICAN 2 50 24

OMNIASIG 61 1687 500

Structură personal

unde mă Asigur?


PRINCIPALII INDICATORI ÎN ASIGuRăRI PENTRu juDEţuL IAŞI

Clasa de asigurări Asigurări de viaţă:


CASCO RCA


Alte asigurări de

DAuNE LA PROPRIETăţI


Asigurări de credite şi

garanţii


TOTAL


T1/2008mii RON 890 28.330 6.051 8.502 2.784 26 463 2.052 29.220

mii EUR 241 7.679 1.640 2.305 755 7 125 556 7.921

T1/2007mii RON 575 14.198 3.913 6.654 2.294 2 362 972 14.773

mii EUR 170 4.193 1.156 1.965 678 1 107 287 4.362

Evoluţie reală în RON 43,42 84,84 43,24 18,36 12,40 1.032,93 18,49 95,54 83,23

Evoluţie nominală în EuR 42,12 83,16 41,94 17,29 11,37 1.022,62 17,42 93,76 81,56

Pondere în total PBS pentru anul T1/2008 3,05 96,95 20,71 29,10 9,53 0.09 1,58 7,02 100,00


2007mii RON 5.146 77.920 19.253 16.807 8.837 877 2.672 3.118 83.065

mii EUR 1.542 23.348 5.769 5.036 2.648 263 801 934 24.890

2006mii RON 4.742 44.742 14.707 14.520 7.320 1.096 1.569 2.430 49.484

mii EUR 1.346 12.694 4.173 4.120 2.077 311 445 690 14.040

Evoluţie reală în RON 3,50 66,12 24,87 10,41 15,15 -23,62 62,44 22,39 60,11

Evoluţie nominală în EuR 14,59 83,92 38,25 22,25 27,50 -15,43 79,86 35,51 77,28

Pondere în total PBS pentru 2007 6,19 93,81 23,18 20,23 10,64 1,06 3,22 3,75 100,00


T1/2008 4 8.356 2.665 2.353 46 - 587 25 8.360

T1/2007 1 6.581 2.173 2.275 26 - 293 58 6.582

2007 8 25.663 8.317 7.989 111 88 1.698 646 25.671

2006 - 20.354 6.344 6.002 128 189 1.727 167 20.354

pondere o deţin asigurările auto (CASCO + RCA), a căror pondere re-prezintă circa 50% din totalul primelor brute subscrise. De asemenea, evoluţia nominală în monedă europeană a acestor tipuri de asigura-re a fost, în primul trimestru al anului 2008, faţă de perioadă similară a anului 2007, de aproximativ 42% - pentru asigurările CASCO, re-spectiv 17,29% pentru asigurările de tip RCA. Concluzionând, putem afirma că industria auto influenţează într-o mare măsură piaţa locală a asigurărilor, numărul de autoturisme în continuă creştere, precum şi nevoia de asigurare a acestora concretizându-se în creşterea aces-tor tipuri de asigurare.

Ponderea primelor brute subscrise din asigurări auto domină portofoliile companiilor locale de asigurare. Asigurătorii trebuie să se reorienteze de la această clasă, care este perdantă, către alte tipuri de poliţe, precum cele agricole, de clădiri sau cele de răspundere civilă, a precizat Georgeta BOHATEREŢ.

Statistic vorbind, România este ţara „cea mai asigurată” pe lini-ile CASCO, cu aproximativ 90% grad de cuprindere, ponderea asigurări-lor auto reprezentând circa 60% din totalul pieţei, a adăugat Gheorghe GRAD, Director General, SRBA Broker de Asigurare şi reprezentantul UNSICAR la Conferinţă.

OMNIASIG

ASIROM

ARDAF

ALLIANz - ţIRIAC

0 5.000 10.000 20.000 25.000 30.00015.000

mii lei

T1/200820072006200520042003

Evoluţia primelor brute subscrise pentru principalele companii de asigurări din judeţul Iaşi în perioada 2003-T1/2008

Totalurile prezentate în tabelul de mai sus reprezintă suma datelor furnizate de companii

81SEPTEMBRIE 2008

unde mă Asigur?

De remarcat, la nivel local, este procentajul scăzut al asigu-rărilor de viaţă, puţin peste 6% - în anul 2007-, acestea generând subscrieri de circa 5,15 milioane lei (1,54 milioane euro).

Clienţii sunt din ce în ce mai educaţi în privinţa domeniului asi-gurărilor. Produsele de asigurare de viaţă se vând mai greu, şi de aceea nivelul cunoştinţelor, precum şi al profesionalismului pe care trebuie să le deţină un consilier trebuie să fie superioare, a opinat Andreea TĂNASE, Unit Manager, Agenţia BCR Asigurări de Viaţă.

În acelaşi timp, valoarea totală a despăgubirilor plătite de asigurători, în anul financiar 2007, a fost de 25,67 milioane lei, dintre care doar 8 mii lei au fost aferente clasei asigurărilor de viaţă.

În ceea ce priveşte numărul de persoane angajate cu con-tract de muncă, în evidenţele societăţilor de asigurare vizitate figu-rau, în anul 2006, un număr total de 306 persoane, ceea ce reprezin-tă o creştere faţă de anul 2005 (293 de persoane angajate). Această creştere se poate datora atât autorizării de noi societăţi de asigurare, cât şi dezvoltării exponenţiale pe care a cunoscut-o piaţa.

Cu toate acestea, principalul subiect abordat la ediţia ieşea-nă a ZILEI ASIGURĂRILOR a fost dificultatea recrutării forţei de mun-că în asigurări, potenţialul semnificativ de creştere a industriei locale de profil lovindu-se de multe ori de incapacitatea companiilor de a menţine sau de a atrage o forţă de vânzare proprie, care să ţină pasul cu această dezvoltare a domeniului. Totodată, criza de forţă de mun-că - caracterizată prin lipsa personalului calificat, precum şi dificulta-tea recrutării forţei de muncă - se regăseşte peste tot, constituind o reală problemă la nivel naţional (n.red.: potrivit unui studiu realizat recent de firma de recrutare şi leasing de personal MANPOWER, în România peste 73% dintre companii declară că nu găsesc personal calificat pentru poziţiile scoase la concurs). Totuşi, pentru industria asigurărilor acest lucru ar putea constitui un avantaj, existând multi-ple oportunităţi şi pachete de beneficii care pot fi oferite angajaţilor ca şi fidelizare: pachete de asigurări de viaţă, asigurări de sănătate, asigurări de grup sau pensii private facultative.

Nu există un portret robot al omului care are succes în acti-vitatea de vânzări în asigurări; este păgubos să cauţi oameni care se încadrează într-o anumită categorie. Succesul vine din recrutarea oa-menilor tineri care îşi doresc o carieră. Dacă resursa umană este de cali-tate şi bine pregătită, aceasta poate asigura companiei prosperitate, a precizat Bogdan STAN, CEO, EUROINS.

Sunt cazuri în care specialiştii în resurse umane a asigurăto-rilor resping potenţialii candidaţi la un post, din cauza pretenţiilor salariale şi a beneficiilor pe care aceştia le solicită, neavând nici un fel de pregătire în domeniu: Piaţa ieşeană a asigurărilor suferă de lipsa forţei de muncă. Candidaţii la un post în asigurări au pretenţii salaria-le foarte mari pentru potenţialul de vânzare scăzut pe care îl oferă, a precizat Florinel Aurelian PLENOVICI. Totodată, unui tânăr aspirant care doreşte să facă carieră în asigurări îi sunt necesare anumite calităţi, ca, de exemplu, perseverenţa, abilităţile de comunicare, or-ganizarea eficientă a timpului şi rezistenţă crescută la stres. În acest sens, Ovidiu Ilie STOFOR, Team Leader, Agenţia GRAWE, a punctat: În

3,05%Asigurări de viaţă

20,71%CASCO

29,10%RCA

9,53%Asigurări de incendiu şi calamităţi naturale

0,09%Alte asigurări de daune la proprietăţi

1,58%Asigurări de credite şi garanţii

7,02%Alte clase de asigurări

STRuCTuRA PORTOFOLIuLuI juDEţEAN DE ASIGuRăRI - T1/2008

STRuCTuRA PORTOFOLIuLuI PE COMPANII - T1/2008

CompaniaAsigurări de viaţă:


CASCORCA+CARTE

VERDE


Alte asigurări de DAuNE LA PROPRIETăţI


Asigurări de credite şi garanţii


1 ALLIANZ-ŢIRIAC - 100 39,56 26,45 18,86 - - 15,12

2 ARDAF - 100 16,79 76,11 3,82 0,26 - 3,02

3 ASIROM - 100 - - - - - -

4 BT Asigurări 0,05 99,95 29,71 27,41 12,57 - - 30,26

5 GENERALI 25,74 74,26 34,26 22,14 2,21 0,02 - 15,64

6 INTERAMERICAN 70,76 29,24 10,86 11,37 - - - 7,01

7 OMNIASIG - 100 29,60 43,29 15,81 0,17 4,18 6,95

unde mă Asigur?


Evoluţia primelor brute subscrise ale companiilor de asigurări din judeţul Iaşi (mii lei)

Mulţumim

pentru sprijinul acordat Programului

Nissan Pathfinder

această industrie lucrează foarte mulţi oameni care nu au reuşit în alte domenii.

E destul de greu să convingem tinerii, studenţii să lucreze în asigurări, pentru că ei îşi doresc în primul rând să câştige cât mai bine într-un timp cât mai scurt, neavând răbdare să înveţe şi să se dezvolte treptat, a declarat Gheorghe DRĂGAN, Director, Sucursala ASIROM.

Pentru recrutare utilizăm toate canalele posibile. Organizăm periodic prezentări în incinta universităţilor la finalul cărora mulţi stu-denţi sunt mulţumiţi; cei care rămân să colaboreze cu noi sunt doar cei care îşi pregătesc lucrarea de diplomă în domeniu, a menţionat Ana PUIU, Director, Agenţia INTERAMERICAN.

ConcluziiDin punctul de vedere al sferei asigurărilor, judeţul Iaşi este

unul în plină expansiune, în care piaţa de profil se află într-un pro-ces de maturizare, asigurările ajungând să reprezinte o ramură im-portantă a economiei la nivel local. Situaţie care confirmă, de altfel, opinia exprimată de Bogdan STAN în cadrul dezbaterilor Conferinţei: Consider că viitorul pieţei de asigurări este în provincie, piaţa de profil din Bucureşti fiind saturată (n. red.: regiunea Bucureşti - Ilfov a pierdut în 2007, faţă de anul 2006, 8 puncte procentuale cotă din piaţa asi-gurărilor, acesta fiind primul semn care arată că potenţialul existent în provincie începe să fie valorificat de către asigurători).

Vlad BOLDIJAR


Cariere

CariereCornelia COMAN a fost numită în func-

ţia de Director General al ING Asigurări de Viaţă România, preluarea efectivă a mandatului urmând să aibă loc pe 1 octombrie 2008. În prezent, ocupă funcţia de Director General Interimar, înlocuindu-l la conducerea companiei pe Bram BOON, care a fost numit CEO al ING Asigurări de Viaţă în Grecia.

Cornelia COMAN şi-a început cariera în

cadrul ING în 1999 când s-a alăturat companiei pe poziţia de Actuar. În 2002, a fost promovată Actuar Şef, iar la scurt timp a fost numită Director Management Actuarial şi Investiţii. Din 2006 şi până în prezent, aceasta ocupă poziţia de Director General Adjunct al ING Asigurări de Viaţă, prelu-ând şi responsabilităţi comerciale, respectiv dez-voltarea parteneriatelor cu bănci şi brokeri.

Cornelia COMANDirector General ING Asigurări de Viaţă

Din luna iulie a acestui an, Violeta CIUREL este noul CEO Regional ING Group pentru operaţi-unile greenfield derulate de grupul olandez în re-giunea Europei Centrale şi de Est (ECE). Principalele sale responsabilităţi vor viza activitatea din Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria.

Cariera sa în cadrul ING a început în 1997, odată cu înfiinţarea companiei ING Asigurări de Viaţă. A devenit în scurt timp Director General, ocupând această poziţie timp de 5 ani, până

la plecarea sa la headoffice-ul ING Group din Amsterdam, în 2004, cu funcţia de General Manager al Departamentului Global Pensions.

În august 2006 a urmat promovarea ca General Manager for European&International Affairs ING Group, având ca responsabilitate coordonarea activităţii de relaţii internaţionale a pres tigioasei instituţii financiare în raport cu reprezentanţii Uniunii Europene, guvernelor, precum şi ai organizaţiilor profesionale.

Violeta CIuRELCEO Regional pentru operaţiunile greenfield din ECEING Group

Începând cu luna iunie a acestui an, Iuliana HAMPU a promovat din funcţia de Director al Direcţiei Asigurări Medicale şi Accidente în cea de Director General al RAI Asigurări. Iuliana HAMPU precizează: Avem o strategie de marketing şi relaţii publice pe care vrem să o punem în practică prin lan-sarea de campanii promoţionale pentru stimularea vânzării.

Iuliana HAMPU are o experienţă de peste 8 ani în domeniul asigurărilor. A început la OMNIASIG Asigurări de Viaţă cu funcţia de Consultant Financiar pentru ca, din 2002, să facă pasul către echipa de la RAI Asigurări. Anterior a lucrat în învăţământ, fiind absolventă a Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a unui Masterat în Turism Economic.

Iuliana HAMPuDirector General, Direcţia Asigurări Medicale RAI Asigurări

Funcţia de Director Actuariat din ca-drul EUROINS România a fost ocupată recent de Daniela MELNIC.

Ne dorim să dezvoltăm implementarea prin-cipiilor actuariale care stau la baza tarifării produ-selor de asigurare din portofoliul companiei, care să susţină creşterea cotei de piaţă în condiţii de profita-bilitate şi solvabilitate, a declarat Daniela MELNIC.

Absolventă a Masteratului de Tehnici

Actuariale, cu licenţa înregistrată în Registrul Actuarilor din România, Daniela MELNIC are o experienţă de peste 14 ani în asigurări. Anterior a ocupat funcţii precum Actuar Şef în cadrul AEGON Asigurări de Viaţă, Senior Controller, Manager Departament Controlling şi Appointed Actuary al GENERALI Asigurări, precum şi Manager Departament Controlling şi Actuariat şi Consilier al Directorului General în cadrul ASIROM.

Daniela MELNICDirector ActuariatEUROINS

85SEPTEMBRIE 2008

Cariere

Emilia BUNEA este noul Director General al ING Fond de Pensii, după demisia lui Radu VASILESCU. Anterior a ocupat funcţia de Director Financiar la ING Asigurări de Viaţă.

Cu o experienţă de peste 8 ani în piaţa ro-

mânească de asigurări, Emilia BUNEA a mai ocupat funcţiile de CFO şi Vice-CEO în cadrul companiei INTERAMERICAN. La bază are studiile Universităţii Politehnice din Bucureşti, cărora li s-au adăugat şi cele de la CFA Institute.

Emilia BuNEADirector GeneralING Fond de Pensii

Din vara acestui an, Cosmin STAN este noul Director al Departamentului Cargo în cadrul companiei CERTASIG.

Activitatea în asigurări a început-o în sep-tembrie 1999, ca Inspector Asigurări la Grupul de Asigurări Român. Ulterior a ocupat diver-se funcţii de conducere în companii ca AGRAS, EUROASIG şi ASITRANS. Înainte de a se alătu-

ra echipei de la CERTASIG, Cosmin STAN a fost Director al Departamentului Subscriere pentru CLAL Asigurări. Studiile sale denotă interes pentru diverse domenii de activitate, fiind absolvent al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Electrică şi al ce-lei de Economie şi Gestiunea Producţiei Agricole şi Alimentare.

Cosmin STANDirector Departament CargoCERTASIG

Mihai ŞEITAN şi Romeo JANTEA, doi dintre cei mai cunos-cuţi specialişti de pe piaţa de brokeraj în asigurări şi pensii pri-vate, revin în această industrie, pregătind lansarea brokerului de asigurare GUILD, care va intermedia şi pensii facultative. Cei doi au plecat de la brokerul de pensii private FINCOP.

Înainte de a crea de la zero structurile FINCOP Broker de Asigurare, Romeo JANTEA a fost Preşedinte şi Director General la BCR Asigurări (2002-2006). Anterior, a fost Development Manager în cadrul AVIVA (2001-2002) şi Director de Vânzări la ING Asigurări de Viaţă, începând cu 1997.

Mihai ŞEITAN este cel mai cunoscut expert de pe piaţa lo-cală de pensii private, coautor al legislaţiei primare din domeniu şi fost şef al Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale. În perioada 1996-2000, a fost Expert principal în reforma pensiilor la Fundaţia PRO DEMOCRAŢIA, contribuind astfel la cre-area bazei legislative în acest domeniu.

Mihai ŞEITAN şi Romeo jANTEA GUILD Broker de Asigurare

Începând cu 1 iulie 2008, Florin ANDREESCU este underwriter de reasigurări pentru CHAUCER. Acesta deţine peste 15 ani de experienţă în piaţa românească de asigurări.

Într-o primă fază, Florin ANREESCU va fi responsabil de piaţa din România şi de cea din Moldova, urmând să se dedice clienţilor CHAUCER din domeniul brokerajului şi al asigurărilor.

Sunt entuziasmat de faptul ca voi lucra pen-tru CHAUCER şi sunt nerăbdător să aduc experienţa acestui grup în România şi Moldova. Aceasta nu poate genera decât o situaţie de tip ‘win-win’ pentru pieţele menţionate şi pentru noi, a declarat Florin ANREESCU.

Florin ANDREESCuUnderwriter de reasigurăriCHAUCER


Eveniment

EvenimenteASITO Kapital la 10 ani3 iulie 2008Ateneul Român

Compania de asigurări ASITO Kapital a aniversat, în data de 3 iulie a.c., 10 ani de activitate. Asigurătorul a sărbă-torit un deceniu de când operează pe pia-ţa românească de profil printr-o recepţie organizată la Ateneul Român.

ASITO Kapital a intrat pe piaţa românească în urmă cu 10 ani, sub de-numirea de LUKOIL Asito. Compania va continua pe direcţiile de dezvoltare sta-bilite în business-plan, prin oferirea de servicii calitative şi inovative clienţilor. În prezent, analizează intrarea pe noi nişe de piaţă şi ia în calcul şi dezvoltarea unor produse specializate în acest sens.

Boris SCHNEIDER decorat de Preşedintele României22 iulie 2008Palatul Cotroceni

Dr. Boris SCHNEI-DER, Director Gene ral la ASIROM-VIENNA Insuran-ce Group, a fost decorat în data de 22 iulie, prin Decretul Preşedintelui Ro-mâ niei, Traian BĂSESCU, cu Ordinul Naţional „Servi-ciul Credincios” în grad de Ofiţer.

Ordinul a fost con-ferit în semn de înaltă apre-ciere pentru contribuţia remarcabilă avută în de-mersul de integrare euro-peană a României, pentru întreaga activitate pusă în slujba dezvoltării şi consoli-dării relaţiilor româno-aus-triece.

Sunt extrem de mândru de faptul că am primit această recu-noaştere din partea Preşedintelui României. Sunt cu atât mai onorat cu cât contribuţia mea la consolidarea relaţiilor româno-austriece nu a fost un simplu obiectiv, ci un proiect în care am pus mult suflet. Voi continua să lucrez pentru îndeplinirea acestei misiuni prin toate mijloacele pe care le am la dispoziţie, a declarat Dr. Boris SCHNEIDER.

Ceremonia a avut loc în fastuosul decor al Palatului Cotroceni şi s-a bucurat şi de prezenţa lui Gheorghe ANGELESCU, Consilier de Stat, Cancelaria Ordinelor.

ING Asigurări de Viaţă şi-a întâmpinat noul CEO 25 august 2008Club Bamboo

Numirea Corneliei COMAN în funcţia de Director General al ING Asigurări de Viaţă România a fost sărbătorită printr-un cocktail ce a avut loc la Club Bamboo, în seara zilei de 25 august a.c. Preluarea efectivă a mandatului urmează să aibă loc în data de 1 octombrie 2008.

La cocktailul festiv de bun venit pentru noul CEO ING Asigurări de Viaţă au participat Bram BOON, predecesorul Corneliei COMAN în funcţia de CEO, precum şi alţi reprezentanţi din managementul ING, parteneri şi clienţi ai companiei.

87SEPTEMBRIE 2008

Ştiri

Piaţa de asigurări rămâne pe pierdere în primul semestru

Piaţa asigurărilor din România a încheiat primul se-mestru al anului cu un rezultat financiar negativ de apro-ximativ 15,66 milioane lei, faţă de pierderea netă de 83,56 milioane lei înregistrată în perioada similară a lui 2007, potrivit datelor transmise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Volumul total al profitului net înregistrat de socie-tăţile de asigurare la sfârşitul primelor şase luni din 2008 a fost de peste 120,77 milioane lei, cu mai mult de 50% peste profitul obţinut în S1/2007. În perioada analizată, au rapor-tat profit net 22 societăţi de asigurare (dintr-un total de 43 societăţi), faţă de un număr de 15 societăţi care au înregis-trat profit net în semestrul I al anului trecut (dintr-un total de 41 societăţi).

Pierderea totală a fost însă mai însemnată, de peste 136,43 milioane lei, dar totuşi în scădere cu 16,7% faţă de semestrul I din 2007. Doar 21 de companii de asigurare au raportat pierderi în prima parte a anului în curs, faţă de 26 societăţi în perioada similară din 2007.

Pierderea netă este de cinci ori mai mică în primele şase luni ale acestui an comparativ cu semestrul I din 2007, ceea ce vine să sublinieze încă o dată trendul ascendent pe care se află piaţa asigurărilor, a precizat Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela TONCESCU.

În ceea ce priveşte rezultatele tehnice aferente se-mestrului I/2008, din datele agregate rezultă că în sectorul asigurărilor generale a fost înregistrată o pierdere netă în cuantum de 77,67 milioane lei, reprezentând trei sferturi din pierderea tehnică netă consemnată în aceeaşi perioadă din 2007. Totodată, piaţa asigurărilor de viaţă a înregistrat un rezultat tehnic net pozitiv de peste 45,2 milioane lei, în creştere cu 32% faţă de volumul aferent primei jumătăţi a lui 2007.

Subscrieri de 88 milioane lei în anul agricol 2007-2008

Companiile de asigurări de profil au înregistrat, în anul agricol 2007-2008, subscrieri de peste 88 milioane lei, cu peste 34 milioane lei mai mult ca în intervalul 2006-2007, potrivit datelor furnizate de UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare-Reasigurare din România. Suma reprezintă acoperirea culturilor de toamnă şi a celor de pri-măvară din intervalul 1 septembrie 2007 - 31 iulie 2008.

De asemenea, în jur de 55 milioane lei din volumul total de subscrieri au fost înregistrate pentru culturile de toamnă. În acelaşi interval, suprafaţa asigurată a reprezen-tat în jur de 4,3 milioane hectare, din care peste 2,8 milioa-ne hectare pentru culturile de toamnă.

În ceea ce priveşte afacerile companiilor de profil din primele şapte luni ale anului în curs, subscrierile pentru asigurările de culturi s-au ridicat la 34,6 milioane lei, în timp ce 6,5 milioane lei reprezintă asigurarea animalelor.

Din experienţa anilor anteriori, într-un an agricol suprafaţa asigurată cu culturi de toamnă este aproximativ egală cu cea de culturi de primăvară. Eliminarea subvenţiilor

la prima de asigurare începând cu luna august 2007 şi acor-darea către agricultori a unui sprijin financiar doar pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2007 - cu obligativitatea asigurării acestor culturi - a dus la o structură dezechilibrată a culturilor asigurate. Fără a mai primi sprijin pentru culturile de primăvară, agricultorii nu au mai asigurat aceste culturi, ne-a declarat Florentina ALMĂJANU, Director General, UNSAR.

Rocada Leului Tudor MOLDOVAN, Director General şi Preşedinte

al Directoratului GENERALI Asigurări, a acceptat oferta primită din partea GENERALI PPF Holding, aceea de a fi di-rect implicat în toate proiectele de business din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Acţionarul majoritar al GENERALI Asigurări a nomi-nalizat-o pe Marie KOVAROVA ca viitor CEO şi Preşedinte al Directoratului companiei, după finalizarea cu succes a pro-cedurilor administrative necesare.

Viitorul CEO, Marie KOVAROVA, este de naţionalita-te cehă şi vine la GENERALI după mulţi ani de experienţă executivă de succes alături de CESKA Pojistovna, cea mai mare companie de asigurări deţinută de GENERALI PPF Holding. Înainte a lucrat pentru McKINSEY&COMPANY, companie foarte cunoscută de consultanţă strategică în management, în cadrul căreia a condus multe proiecte de succes.

Din noua sa poziţie, Tudor MOLDOVAN va participa la dezvoltarea proiectelor de business în regiunea Europei Centrale şi de Est, activitate de importanţă majoră, atât pentru GENERALI PPF Holding, cât şi pentru GENERALI Group.

AIG Life şi-a dublat profitul în S1/2008Compania AIG Life a înregistrat, în primul semestru

al anului, prime brute subscrise de 140 milioane lei (38 mi-lioane euro), în creştere cu 51% faţă de acelaşi interval din 2007. De asemenea, asigurătorul şi-a dublat profitul brut, pe fondul creşterii forţei de vânzări. Astfel, societatea a ob-ţinut un profit înainte de impozitare de 24 milioane lei.

Calculată în euro, valoarea primelor brute subscrise a crescut în primul semestru din acest an cu 37% faţă de perioada ianuarie - iunie 2007.

Compania a atins nivelul de maturitate care ne-a permis să diversificăm metodele de distribuţie, în acelaşi timp concentrându-ne pe profesionalizarea reţelei de consultanţi proprii. Planul nostru a fost urmat cu exactitate şi în ceea ce priveşte parametri financiari ai performanţei: venituri, cheltu-ieli, active şi profit, a declarat Directorul General al AIG Life, Theodor ALEXANDRESCU.

Dezvoltarea asigurărilor de viaţă a fost susţinută de piaţa pensiilor private obligatorii (Pilonul II), care a contri-buit la conştientizarea de către români a necesităţii de pla-nificare financiară pe termen lung, potrivit oficialilor AIG Life.

Planurile de dezvoltare ale companiei pentru 2008-2009 includ înfiinţarea de noi agenţii în mari oraşe din ţară, precum şi prestarea de noi servicii pentru clienţi.

Sinteza lunii


Ştiri

Divizia de pensii private obligatorii a grupului, AIG Fond de Pensii, este al patrulea jucător de pe piaţă după active şi a atras 270.643 de clienţi.

AIG Life este prezentă pe piaţa din România din 1998 şi este controlată de AMERICAN Life Insurance Company (ALICO), afiliată la AMERICAN International Group, Inc. (AIG).

OMNIASIG, printre cele mai profitabile companii din piaţă

OMNIASIG VIENNA Insurance Group, cel de-al doi-lea jucător de pe piaţa locală de asigurări, şi-a majorat pro-fitul brut după prima jumătate a anului la 19,71 milioane lei (5,4 milioane euro), în acelaşi timp cu câştigarea a 3,6 puncte procentuale în cota de piaţă, menţinându-se ast-fel printre cele mai profitabile companii de asigurări din România. Astfel, creşterea subscrierilor, de 63%, alături de o prudenţă sporită în evaluarea riscurilor au ridicat profi-tabilitatea asigurătorului peste performanţele din S1/2007, după ce OMNIASIG încheiase primul trimestru al anului în curs cu un profit înainte de impozitare de 2,93 milioane lei.

În profitul total înregistrat de VIG în România, majo-rat la 44,55 milioane euro în urma vânzării UNITA, ponderea OMNIASIG este de 44%, în timp ce contribuţia asigurătoru-lui român la subscrierile totale ale grupului pe piaţa noastră a fost de puţin sub 47%.

OMNIASIG a consemnat subscrieri de 614,66 mili-oane lei (167,5 milioane euro) în primul semestru, faţă de 377 milioane lei (113,14 milioane euro) în perioada similară a lui 2007, pentru prima dată în ultimii ani asigurările de bunuri realizând o ascensiune semnificativ mai puternică decât cele auto.

Astfel, creşterea pe acest segment a fost de 151,5%, ajungând la o valoare totală a încasărilor de 87,42 milioane lei (23,82 milioane euro), anunţă comunicatul de presă re-mis de companie.

Prezentă pe piaţa asigurărilor din România de 13 ani şi membră a grupului austriac VIENNA Insurance din 2005, OMNIASIG a încheiat prima jumătate a anului pe po-ziţia a doua în clasamentul asigurătorilor locali după volu-mul subscrierilor, la o diferenţă de doar 84 milioane lei, în încasări, şi de 1,9 puncte procentuale, în cota de piaţă, de prima clasată, ALLIANZ-ŢIRIAC.

Vânzarea uNITA se va finaliza în toamna acestui an

Tranzacţia de preluare integrală a UNITA de către grupul austriac UNIQA de la grupul VIENNA Insurance, anunţată în luna iunie, se va finaliza în această toamnă, după primirea autorizărilor necesare. Având în vedere ne-îndeplinirea condiţiilor de preluare a pachetului majoritar de acţiuni la ASTRA-UNIQA, austriecii nu mai au alte obli-gaţii legale. Participaţia la asigurătorul român va rămâne astfel la 27%, potrivit reprezentanţilor grupului UNIQA.

UNITA a încheiat primul semestru cu afaceri de 270,51 milioane lei, reprezentând o creştere de 15,13% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (234,95 milioane lei), performanţă care a plasat compania pe locul cinci în piaţa locală, şi pe locul patru pe segmentul non-life.

Totodată, daunele plătite aferente primelor şase luni ale anului curent au totalizat 186,62 milioane lei, în vreme ce profitul obţinut s-a cifrat la 1,4 milioane lei, ca urmare a măsurilor adoptate pentru schimbarea structurii portofoliului de asigurări prin creşterea ponderii produselor

de asigurare non-auto, iar în cazul produselor auto, a asigu-rărilor facultative, au declarat reprezentanţii companiei.

Principalele obiective ale UNITA pentru următoarea perioadă sunt: menţinerea cotei de piaţă care i-a permis să ajungă în Top 5 al asigurătorilor, creşterea profitabilităţii la toate liniile de business, precum şi adaptarea produselor oferite la noile cerinţe ale pieţei.

Piaţa asigurărilor rămâne pe pierdere în primul semestru

Piaţa asigurărilor din România a încheiat primul se-mestru al anului cu un rezultat financiar negativ de apro-ximativ 15,66 milioane lei, faţă de pierderea netă de 83,56 milioane lei înregistrată în perioada similară a lui 2007, potrivit datelor transmise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Pierderea netă este de cinci ori mai mică în primele şase luni ale acestui an comparativ cu semestrul I din 2007, ceea ce vine să sublinieze încă o dată trendul ascendent pe care se află piaţa asigurărilor, a precizat Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela TONCESCU.

Volumul total al profitului net înregistrat de socie-tăţile de asigurare la sfârşitul primei jumătăţi a lui 2008 a fost de peste 120,77 milioane lei, cu circa 50% peste pro-fitul obţinut in S1/2007. În perioada analizată, au raportat profit net 22 de societăţi de asigurare (dintr-un total de 43 societăţi), faţă de un număr de 15 societăţi care au înregis-trat profit net în semestrul I al anului trecut (dintr-un total de 41 de societăţi).

Pierderea totală a fost însă mai însemnată, de peste 136,43 milioane lei, dar totuşi în scădere cu 16,7% faţă de semestrul I din 2007. Doar 21 de companii de asigurare au raportat pierderi în prima parte a anului în curs, faţă de 26 de societăţi în perioada similară din 2007.

Astfel, dintre companiile din Top 15 din piaţă au ra-portat profit după prima jumătate a anului AIG Life (de alt-fel, cel mai mare profit din piaţă, de 24 milioane lei, dublu faţă de S1/2007), OMNIASIG (profit brut de 19,71 milioane lei), ALLIANZ-ŢIRIAC (profit operaţional de 5 milioane euro, potrivit grupului ALLIANZ), ING Asigurări de Viaţă (profit brut de 19 milioane lei), GENERALI (15,9 milioane lei), BCR Asigurări (7 milioane lei), ASTRA-UNIQA (2,82 milioane lei), UNITA (1,4 milioane lei).

Totodată, pierderi importante au înregistrat ASIROM (27,33 milioane lei), BT Asigurări (5,7 milioane euro) şi ARDAF (12,38 milioane lei).

Ştiri publicate pe www.1asig.ro

64 septembrie 2008 anul x 8 08 interviu europa, peter … primm.pdf · 2009-07-17 · 4 anul x -...

Documents