63983854 psihologul clinician
TRANSCRIPT
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
1/9
1. INTRODUCERE IN PSIHOLOGIA CLINICA
1.1. Ce este psihologia clinica?
Psihologia clinica este psihologia aplicata in patologie si in optimizarea subiectilor umani
sanatosi (ex. profilaxia bolilor, optimizarea performantelor intelectuale etc.). Patologia studiaza
modul in care se instaleaza, evolueaza si se termina bolile. Stabilirea rolului si controlulfactorilor psihologici implicati in patologie revin psihologiei clinice. De asemenea, dupa cum
rezulta si din definitie, un accent puternic se pune recent in psihologia clinica si asupra
profilaxiei bolilor si optimizarii performantelor subiectilor umani sanatosi. In aceasta directie
psihologia clinica contribuie la furnizarea unor tehnologii psihologice de control al stresului, al
unor obiceiuri alimentare dezadaptative, de autocontrol emotional etc. prevenind astfel
imbolnavirea si optimizand performantele subiectilor umani sanatosi. Cele doua aspecte in care
sunt implicati factori psihologici, curativ si de optimizare/profilaxie, definesc directiile majore dedezvoltare ale psihologiei clinice moderne. Profilaxia (preventia) poate fi primara, secundara sau
tertiara. Preventia primara se refera la interventia care previne instalarea bolii. Ea se adreseaza
populatiei sanatoase dar cu vulnerabilitate la boala si se realizeaza prin interventii la nivel de
grup (selectionat, comunitar etc.). Preventia secundara se refera la interventia care are loc
imediat dupa aparitia bolii si care are ca scop prevenirea complicatiilor si evolutiei bolii (ex.
reducerea riscului de suicid in depresie). Preventia tertiara se face in cazul bolilor cronice si
urmareste reducerea complicatiilor induse de complicatiile bolii (ex. cresterea calitatii vietii a
persoanelor depresive cu tentative de suicid).
1.2. Evolutia psihologiei clinice si relatiile ei cu disciplinele colaterale
Aparitia formala a psihologiei clinice a avut loc spre sfarsitul secolul XIX-inceputul secolului
XX si a fost legata de evaluarea intelectuala si de asistenta psihologica a subiectilor suferinzi de
handicap mental. Ulterior, ca urmare a rafinarilor conceptuale si a dezvoltarilor teoretico-
metodologice, psihologia clinica si-a extins domeniul de aplicare intervenind astazi, dupa cum
aminteam mai sus, in aspectul curativ al tuturor bolilor in care sunt implicati factori psihologici
si in optimizarea subiectilor umani sanatosi. Desigur, prerechizite ale constituirii formale a
psihologiei clinice au existat cu mult timp in urma.
Astfel, in Preistorie si Antichitate identificam doua curente care releva rolul factorilor
psihologici in patologie. Primul curent este unul de sorginte magica in care bolile erau concepute
ca fiind expresia faptului ca bolnavul era posedat de un spirit. Daca spiritul era rau (cel mai
adesea in cazul in care bolnavul avea comportamente antisociale sau autopunitive) tratamentul
consta in eliminarea acestui spirit prin anumite ritualuri religioase (ex. exorcizarea) sau anumite
mijloace fizice cu fundament religios (trepanatii). Daca spiritul era bun (comportamentul
bolnavului nu era periculos social sau pentru propria persoana), boala era considerata sacra iar
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
2/9
bolnavul era considerat un om cu atribute religioase (ex. profet). Al doilea curent concepea boala
mentala ca fiind determinata de cauze naturale. Spre exemplu, Hippocrat definea epilepsia nu ca
o boala sacra ci ca o boala determinata de tulburari ale creierului.
In perioada Evului Mediu ideea antichitatii ca boala psihica este determinata de posesiunea unui
spirit rau a devenit dominanta. Bolnavii psihici era declarati vrajitori, posedati de diavol etc. iartratamentele constau in izolarea acestora in locuri improprii (legati in lanturi), exorcism si uneori
chiar executia daca aceasta era in interesul bisericii. In Epoca Moderna, ca urmarea a slabirii
rolului bisericii in societate, modelul antic conform caruia boala psihica este un fenomen natural
incepe sa devina dominant. Acum apar diverse orientari care incearca sa explice cum apare boala
psihica, facandu-se apel la factori sociali si de mediu (ex. Phillippe Pinel), factori organici
(Griesinger, Kraepelin) sau psihologici (Mesmer, Charcot, Janet, Freud). Epoca Contemporana
(sec. XX) este cadrul in care psihologia clinica a devenit o stiinta de sine statatoare cu impactmajor la nivel social.
Psihologie clinica versus medicina
Medicina este stiinta care vizeaza aspectul curativ si profilactic al bolilor. In acest context
psihologia clinica isi aduce aportul in medicina prin reliefarea factorilor psihologici implicati in
aceste aspecte. Asadar medicina are o extensie mai larga decat psihologia clinica, aceasta din
urma referindu-se doar la factorii psihologici implicati in aspectul curativ si profilactic al bolilor.
Psihologie clinica versus psihologie.
Psihologia clinica, asa cum a fost definita si mai sus, este psihologia aplicata in patologie si in
optimizarea subiectilor umani sanatosi. Asadar psihologia clinica este o ramura a psihologiei,
fiind fundamentata de dezvoltarile teoretico-experimentale care apartin psihologiei stiintifice.
Termenii de psihologie clinica si psihologie medicala sunt termenii adesea folositi cu aceeasi
semnificatie, preferandu-se termenul de psihologie clinica de catre psihologi si cel de psihologie
medicala de catre medici. Psihologia sanatatii spre deosebire de psihologia clinica (care se
focalizeaza pe tratamentul bolii) se focalizeaza pe preventia primara a bolii. Preventia secundara
si tertiara sunt un segment comun al psihologiei clinice si psihologiei sanatatii.
1.3. Fundamentarea teoretico-experimentala a psihologiei clinice
In perioada moderna orice stiinta serioasa isi bazeaza aplicatiile practice pe cercetarea
fundamentala. De exemplu, ingineria genetica se bazeaza pe cercetarea fundamentala din
genetica, chimioterapia se bazeaza pe cercetarea fundamentala din biochimie si farmacologie. In
acest context, psihologia clinica este fundamentata de cercetari fundamentale si aplicative din
psihologia stiintifica. Psihologia de simt comun care a fundamentat la inceputurile sale psihologa
clinica nu poate asigura un demers de anvergura deoarece adesea aparatul sau conceptual si
tehnic este limitat si confuz. Sa exemplificam: se spune deseori la nivelul simtului comun ca
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
3/9
trasaturile de personalitate sunt o explicatie pentru comportamentul nostru. Dar aceasta este o
idee falsa. Intre trasaturile de personalitate si comportament exista un mecanism semiotic, nu o
legatura cauzala. De exemplu, este gresit din punct de vedere stiintific sa explicam simptomele
unui pacient (ex. teama, tremuraturi, greturi, comportament de evitare etc.) prin anxietatea sa.
Aceasta explicatie este una tautologica. Anxietatea nu este cauza simptomelor, dar este untermen care descrie si eticheteaza simptomele. Aceasta distinctie semantica are o mare
importanta pentru orientarea adecvata a cercetarilor spre elucidarea mecanismelor implicate in
anxietate. O prezentare detaliata a fundamentarii teoretico-experimentale a psihologiei clinice
poate fi gasita pe internet la adresa: http://www.apa.org/division12.
1.4. Rolul si atributiile psihologului clinician
Psihologul clinician indeplineste mai multe functii:(1) Diagnostic psihologic si evaluare clinica; se refera la identificare factorilor psihologici
implicati in sanatate si boala;
(2) Consiliere psihologica si interventie psihoterapeutica; se refera la controlul factorilor
psihologici in boala si in optimizarea subiectilor umani sanatosi;
(3) Cercetare; se refera la investigarea rolului factorilor psihologici in sanatate si boala;
(4) Educatie.
Psihologul clinician este acel licentiat in psihologie care s-a specializat si lucreaza in domeniul
clinic (ex. spitale, laboratoare de sanatate mintala, organizatii nonguvernamentale care ofera
servicii de consiliere si psihoterapie etc.).
CODUL DEONTOLOGIC AL PSIHOLOGULUI CLINICIAN, CONSILIERULUI
PSIHOLOGIC SI PSIHOTERAPEUTULUI
Principii Generale:
Persoana care dorete s funcioneze ca psiholog clinician, consilier psihologic i psihoterapeut
(n organizaii publice ori particulare) este ncurajat s dein i s i structureze un set ct mai
larg de informaii (cunotine) de specialitate (n conformitate cu standardele A.P.A. - American
Psychology Association, KSV - Knowledges-Skills-Values), abiliti de interrelaionare cu
subiectul uman i experien pe care s le foloseasc n beneficiul indivizilor din societate, ca i
n beneficiul comunitii. De asemenea, profesionistii psihologi mai sus mentionati sunt
ncurajai sa respecte alaturi de normele deontologice mentionate in prezentul act, mai ales cand
apar situatii care nu sunt n mod detaliat descrise in prezentul Cod Deontologic, principiile de
deontologie profesionala internationale dupa cum urmeaza: psihologii clinicieni sa respecte
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
4/9
generic principiile codului deontologic al American Psychology Association, consilierii
psihologici sa respecte principiile codului deontologic al European Counselling Association, iar
psihoterapeutii sa respecte generic principiile codului deontologic al European Association for
Psychotherapy.
Psihologul clinician, consilierul psihologic i psihoterapeutul (indiferent de zona strict delimitatn care lucreaz) trebuie s fac dovada efectiv a respectului fa de teri i s fac tot ce poate
pentru cunoaterea i aprarea de ctre beneficiarii lor drepturilor i demnitii umane.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s vegheze ca orice subiect
(persoan aflat n intercomunicare n plan profesional) s fie apt (s devin mputernicit) s
contribuie efectiv la luarea propriilor decizii, s nvee pentru a ti ce s pretind (solicite)
serviciilor de asisten psihologic.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul are ndatorirea de a susine cauzasubiecilor lui mai ales cnd acetia nu sunt capabili s o fac singuri i cnd autoprotecia este
necesar i aceasta nu se obiectiveaz n practic.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul sunt specialitii care dispun de
capaciti (abiliti), cunotine i valori (morale) pentru a aeza responsabilitatea profesional
mai presus de interesele personale.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s dovedeasc
responsabilitate profesional i moral pentru solicitrile (standardele impuse de profesie
ocupaie) i s continue instruirea i formarea lui profesional de tip educaie continu.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul ca profesioniti vor depune
eforturi pentru a colabora, a se interrelaiona flexibil cu alii n interesul pacientului su.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s respecte i s promoveze
cu deschidere diversitatea etnic i cultural n exercitarea efectiv a meseriei: s nu judece
greit o anumit etnie, persoane cu anumite credine religioase, respectiv s nu discrimineze, s
nu marginalizeze n nici un fel!
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul vor trebui s fie contieni de
importana respectrii confidenialitii informaiilor i s nu divulge secretele profesionale.
Poate face excepii n cazuri limit ori de mare pericol pentru familie i colectivitate.
Psihologul clinician, consilierul psihologic si psihoterapeutul trebuie s fie api (fizic i
psihomoral) pentru ca n profesia lor s respecte toate aceste condiii obligatorii pentru ca
serviciile oferite s fie viabile i responsabile.
Norme Specifice:
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
5/9
Art. 1. Cerine legate de relaionare
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii discut cu pacienii lor n msura
n care acest lucru este fezabil, probleme legate de relaia terapeutic precum: natura i cursul
anticipat al terapiei, onorariul i confidenialitatea (aspecte care se regsesc n detaliu n
capitolele privind onorariile i aranjamentele financiare i limitele de confidenialitate)Cnd munca cu pacientul va fi supervizat, acetia sunt anunai de aceast activitate ct i
numele supervizorului cnd acesta mparte responsabilitatea legal pentru caz.
Cnd viitorul profesionist este n formare (student n programul de master, etc.) de asemenea
pacientul este informat despre aceasta.
Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor face eforturi raionale s poat
rspunde la ntrebrile pacienilor i s evite posibilele nenelegeri sau nelegerea eronat
privind terapia. De cte ori este posibil, psihologii vor furniza informaii verbale, utiliznd unlimbaj accesibil pacientilor.
Art. 2. Consimmntul informat privind terapia / Informare despre consimmntul de efectuare
a terapiei
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii obin consimmntul bazat pe
informare adecvat, utiliznd un limbaj accesibil participanilor. Coninutul informrii despre
consimmnt poate varia n funcie de circumstane dei, de obicei, este necesar ca persoana: s
aib capacitatea de a consimi, s primeasc informaie semnificativ despre procedura
respectiv, s-i fi exprimat consimmntul liber, neinfluenat i ca acest consimmnt s poat
fi bine documentat.
Cnd persoanele nu sunt n mod legal capabile s dea consimmntul, profesionistul psiholog va
obine informarea despre accept (permis) de la o persoan autorizat, dac aceast substituire
este legal.
n plus, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii: a) se vor informa de o
asemenea manier nct s le permit acestora s neleag conform capacitii lor, persoanele
care sunt n mod legal incapabile s dea consimmntul legat de interveniile propuse; b) le vor
cere aprobarea pentru interveniile respective i c) vor lua n consideraie preferinele i interesul
optim al persoanelor respective.
Art. 3. Relaii de familie i cuplu
Cnd profesionistul psiholog este de acord s ofere servicii mai multor persoane care sunt ntre
ele n relaie (de exemplu sosoie, printecopil etc.) va ncerca s clarifice de la nceput: a)
care dintre persoane sunt pacienii sau clienii si i b) relaia pe care o va avea cu fiecare dintre
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
6/9
aceste persoane. Aceast clarificare va include rolul psihologului i utilizrile probabile ale
serviciilor furnizate sau informaiilor obinute (v. i regulile privind confidenialitatea).
Cnd devine evident c profesionistul psiholog va avea un rol de mediator de conflict (consilier
marital pentru so-soie), sau cnd este martor al uneia dintre pri ntr-un proces de divor,
psihologul va proceda la clarificri i adaptri, sau se va retrage, n funcie de situaia respectiv(se adaug i regulile privind clarificarea acestui rol, sau cele implicate n activiti juridice)
Art. 4. Furnizarea unor servicii de sntate mental unor persoane care sunt n eviden n alte
servicii la ali specialiti
Cnd vor decide dac s se angajeze n astfel de servicii, profesionistii psihologi vor lua n
consideraie cu atenie problemele care in de tratament i condiia de bunstare a potenialului
client sau pacient. Vor discuta aceste probe cu persoanele respective, sau cu o alt persoanautorizat n numele pacientului, pentru a minimiza riscul de confuzie i conflict, se va consulta
cu cellalt furnizor de servicii cnd acest lucru este adecvat i va proceda cu precauie i
deschidere fa de problemele terapeutice.
Art. 5. Intimitate sexual cu pacieni sau clieni cureni
Psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici i psihoterapeuilor nu li se permite s se
angajeaz n intimiti sexuale sau relatii exagerate de socializare cu pacieni sau clienii aflai n
tratament (curent).
Art. 6. Terapia cu parteneri sexuali anteriori
Se recomand ca psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii s nu accepte ca
pacieni n terapie sau clieni persoane cu care au avut relaii de intimitate sexual.
Art. 7. Intimitate sexual cu fotii pacieni n terapie
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu se vor angaja n intimiti
sexuale cu foti pacieni n terapie dac nu au trecut cel puin 2 ani de la ncheierea serviciilor
profesionale.
Datorit faptului c intimitile sexuale cu un fost client sau pacient de terapie sunt de regul i
n mod frecvent duntoare clientului sau pacientului i pentru c astfel de intimiti submineaz
ncrederea publicului n profesia de psiholog descurajnd astfel utilizarea de ctre public a
serviciilor de care are nevoie, psihologii nu se vor angaja n intimiti sexuale cu un fost client i
pacient n terapie chiar dup ce au trecut 2 ani. Profesionistul psiholog care se angajeaz n astfel
de relaii dup 2 ani de la ncheierea terapiei poart povara de a demonstra, n lumina unor
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
7/9
factori i situaii relevante, c nu este vorba de o exploatare. Astfel de factori relevani includ: a)
timpul scurs de la terminarea terapiei; b) natura i durata terapiei; c) circumstanele n care s-a
ncheiat; d) istoria personal a clientului sau pacientului; e) statutul mental curent al clientului
sau pacientului; f) probabilitatea unui impact adversiv asupra clientului sau altora; g) orice
afirmaii sau aciuni fcute de terapeut n cursul terapiei sugernd sau invocnd posibilitatea uneirelaii sexuale cu pacientul dup ncheierea terapiei (v. i standardele generale i regulile incluse
n relaionarea multipl).
Art. 8. ntreruperea serviciilor
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii vor ntreprinde eforturi rezonabile
pentru a facilita ngrijirea n eventualitatea c serviciile psihologice sunt ntrerupte de factori
precum boala psihologului, incompatibilitate ca urmare a unor aspecte relationale rezultante aleactivitii profesionale (ex. contra-transfer sau transfer care interfereaz cu procesul
psihoterapeutic), relocalizarea sau incapacitatea sa, sau datorate relocalizrii clientului sau
limitrilor financiare ale acestuia (v. i capitolul Pstrarea nregistrrilor i datelor).
Cnd se intr n relaia contractual, psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii
vor asigura o soluionare adecvat alocrii responsabilitii pentru ngrijirea clientului sau
pacientului n eventualitatea n care relaia contractual se ncheie, cu luarea n consideraie n
cel mai nalt grad a binelui clientului sau pacientului.
Art. 9. ncheierea relaiei profesionale
Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii nu-i vor abandona clienii sau
pacienii (v. i regulile de la paragraful Onorariu i aranjamente financiare).
Psihologii clinicieni, consilierii psihologici i psihoterapeuii vor ncheia relaia profesional n
momentul cnd devine clar i rezonabil c pacientul sau clientul nu mai are nevoie de aceste
servicii, nu mai beneficiaz de aceasta sau continuarea serviciului i poate face ru.
Indiferent de motiv, nainte de ncheierea serviciilor, cu excepia situaiei n care aceasta depinde
de conduita clientului sau pacientului, profesionistul psiholog discut cu clientul sau pacientul
opiniile i nevoile sale, furnizeaz consilierea anterioar terminrii adecvat i ntreprinde orice
aciune rezonabil pentru a facilita transferul de responsabilitate altui coleg dac pacientul sau
clientul are nevoie de un asemenea sprijin imediat.
Art. 10. Norme de metodologia cercetarii clinice (vezi Anexa)
1. Diagnostic si evaluare clinica
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
8/9
a. Testele si probele psihologice utilizate trebuie sa corespunda criteriilor psihometrice asa cum
sunt ele stabilite de catre Comisia de Metodologie.
b. Se pot face exceptii de la etalonarea nationala in cazul unor scale clinice, cand sunt promovate
etaloane locale, riguros construite.
2. Tehnici de interventie psihologicaa. Eficienta tehnicilor trebuie sa fie documentata prin studii clinice. Trebuie sa existe protocoale
de interventie la un nivel de detaliere care sa permita replicarea procedurilor de interventie
3. Cercetare
a. Vor fi asimilate normele generale de cercetare asa cum sunt ele stabilite de catre Comisia de
Metodologie.
b. Utilizarea procedurii placebo se face respectand dreptul la informare al pacientului. Acestuia i
se spune ca exista 50% sansa sa fie inclus in grupul placebo si 50% sansa sa fie inclus in grupulterapeutic.
c. Pacientii inclusi in studiu pe baza consimtamantului liber exprimat trebuie sa fie corect
informatii cu privire la natura studiului si la riscurile acestuia. Siguranta pacientilor inclusi in
studiu este mai importanta decat derularea cercetarii.
d. Toate datele brute de cercetare trebuie pastrate cca. 2 ani de zile. Baza de date electronica se
pastreaza trei ani de zile si poate fi accesibila la cererea partii interesate.
e. Sponsorii si partile interesate in cercetare trebuie facute publice odata cu proiectul de cercetare
sau cu publicarea rezultatelor.
f. Distorsionarea sau ascunderea datelor care nu confirma ipotezele avansate se considera frauda.
III. Rspunderea Disciplinar:
Art. 1. Psihologii clinicieni, consilieri psihologici i psihoterapeuii care ncalc prevederile
Legii 213 i ale prezentului Cod Deontologic rspund disciplinar n funcie de gravitatea abaterii
(Anexa 2 prezinta un model de rezolvare a plangerilor conform European Association for Gestalt
Therapy; EAGT) putnd fi sancionai cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporar pe un interval de 6-12 luni a atestatului (acreditarii) de liber practic;
d) retragerea definitiv a atestatului.
Art. 2. Aceste sanctiuni se aplic de ctre Comisia de deontologie i disciplin la propunerea
Comisiei de Psihologie Clinica si Psihoterapie
Art. 3. Practicarea profesiei de psiholog clinician, consilier psihologic sau psihoterapeut
(psiholog sau asimilat acestuia) de ctre o persoan care nu are atestat de liber practic acordat
-
7/29/2019 63983854 Psihologul Clinician
9/9
de Colegiul Psihologilor din Romania la propunerea Comisiei de Psihologie Clinica si
Psihoterapie se pedepsete conform Codului Penal.