Din vremuri imemoriale, dar memorabile, CETa fost un subiect politic, mai ales în prag deiarnã, mai ales în an electoral sau preelectoral,

dupã caz. ªi, mai ales, în fiecare an CET trebuiesubvenþionatã. Adicã este bugetofagã, suge banide la buget, fie cã e vorba de bugetul statuluisau al municipiului.

Pe vremuri a fost simplu: CET era al statului,aparþinea de Ministerul Energiei (sau ministerelecare de-a rândul s-au ocupat de acesteprobleme, indiferent de denumirea lor). Iarfurnizorii erau tot ai statului, fie cã era vorba deregii de cãrbune, fie de regii de electricitate saude gaz. Iar banii lipsã, acele subvenþii, seînvârteau ca într-un carusel financiar virtual, doarpe bazã de facturi.

Odatã cu preluarea CET de cãtremunicipalitate, acest „lanþ de iubire” s-a rupt, iarcineva trebuia sã plãteascã. ªi atunci, fie au fostsubvenþii de la stat (Guvern, adicã), fie a trebuitmunicipiul sã bage mâna în bugetul propriu, înal nostru al arãdenilor. E clar, ca ºi concluziegeneralã, cã arãdenii nu pot fi lãsaþi în frig. Mãrog, o parte dintre români. E tot atât de clar cãnu pot fi lãsate ºcolile, grãdiniþele sau spitalelefãrã clãdurã sau fãrã apã caldã. Dar nu e normalca o o astfel de regie, vitalã pentru oraº, sã fieîntreþinutã din bani publici la infinit. ªi tot lainfinit, sã dãm vina fie pe moºtenireadezastruoasã, fie pe vechimea reþelelor, fie pefaptul cã peste tot gigacaloria estesubvenþionatã.

Vã pot da câteva exemple de zone unde nufuncþioneazã subvenþia. La apã rece, sunt totreþele vechi în multe locuri, poate sunt ºipierderi, dar preþul cerut e plãtit integral. Apoi,cei care se încãlzesc cu gaz sau cu lemne nu suntsubvenþionaþi prin aceeaºi metodã ca lagigacalorie. Subvenþia la cãldurã e diferitã,dependentã de venitul familiei, adicã e un fel deajutor social. Asta în timp ce gigacaloria esubvenþionatã de toþi arãdenii (inclusiv cei carenu beneficiazã de cãldurã ºi apã caldã de la CET),iar beneficiarii nu sunt dependenþi de un plafonal veniturilor. O inechitate pe care ne-oasumãm, dar tot inechitate rãmâne.

Dar, cel mai deranjant argument este cel alpierderilor planificate. CET este în subordineaadministraþiei locale de 13 ani!!! În 13 ani seputea face o strategie, se puteau gãsi soluþii,dacã nu pentru eliminarea acestor pierderi,mãcar pentru diminuarea lor, pentrurentabilizarea – în timp – a CET. Asta mai ales cã,de-a lungul acestor 13 ani am avut oadministraþie stabilã, cu o majoritate politicãsuficientã, cu toate pârghiile la îndemânã.

Aici e problema, cã nu s-a încercat decâtsporadic stoparea hemoragiei, de cele maimulte ori prin pansamente de moment, genalocãri de sume atunci când e cuþitul la os.

www.flacara-rosie.ro

E D I T O R I A LSenior editor: Lajos NOTAROS

Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro

Manager general: Silviu TURC

se aprinde din prima!

Da’ „CET”-ul,cât costã„CET”-ul?

Teofil GRÃDINARU

n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul X, Nr. 289 24 Octombrie 2016, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu

Ce-a ajuns ºi PNL

Într-o vreme, în care banii negri din politicã seînvârteau cu furca, iar miniºtrii, preºedinþii de consiliijudeþene, primarii etc. dãdeau – în funcþie de funcþie –bani cu ghiotura pã „Împãrãþie”, într-o vreme în care casã ai aceºti bani se inventau tot felul de afaceri, galeBute sau Microsofturi, Trofee ale Calitãþii etc., cei careerau la butoane arãtau a dulãi adevãraþi. Era o vremecând în campaniile electorale trebuiau bani la greu,trebuia pusã presiune pe firmele de casã ºi unde maialunecau niºte bãnuþi ºi-n buzunare proprii.

Ei, în acea vreme erau ºi oameni care se descurcaucu toate aceste griji, adevãraþi dulãi politici. La PD(devenit PDL, apoi PNL), tartore era bihoreanul VasileBlaga, poreclit „buldogul“, nu doar din cauza fãlcilor, ciºi a atitudinii. Era ministru de Interne ºi etern ºef decampanii electorale. cã doarã s-a meritat. Erectoral,scuze, electoral, avea potenþial!

Dar, vremea i-a trecut, ca la lebeniþã, cum ar spuneunii. „Buldogul” a fost castrat politic chiar în aceastãtoamnã, în preambulul alegerilor parlamentare, aºa cãPNL a rãmas ºi fãrã copreºedinte ºi fãrã dulãu electoral.Prietenii ºtiu de ce, dar nu intrãm în culisele, adicã subpoalele doamnei PNL, Alina Gorghiu.

ªi, dacã tot vorbeam de fãlcile lui Blaga, sã trecem laFalcã al nostru, care s-a autopropus preºedinte departid. Cum lumea nu-l prea agreeazã (chiar aproapedeloc), pe motive clare: coleric, jignitor, uneori chiar cusimptome de Spitalul 9, dar cum nici nu poate fi ignorattotal, în loc de preºedinte de partid i s-a dat o altãsarcinã. Aceea de ºef de campanie electoralã.

Doar cã Falcã nu e buldog, ca ºi Blaga, ci mai multun caniº sau, mai precis, un puly kutya, care mai multlatrã decât muºcã. ªi dacã muºcã, apãi muºcã la el petarla ºi, de obicei, pe cei mai slabi, de la gleznã în jos.Or, tarlaua Aradului, unde adversarii politici sunt fiebieþi cãþeluºi, fie oameni (mã rog, cãþei ºi ei) de-ai luiFalcã, infiltraþi pe la alte partide. Campania pe þarã numai e ograda Aradului, ci mai mult.

Aºa cã Falcã are mari ºanse sã-ºi rupã dinþii înciolanul naþional ºi sã vinã înapoi cu coada întrepicioare, scheunând dupã castronul cu bunãtãþi de laPrimãria Aradului.

Ce-a ajuns ºi PNL, de la buldogi ºi pitbuli, la caniºiºi câini pletoºi, cunoscuþi sub numele de puly kutya.Cât ar fi PSD de dubios, cu asemenea cãþei la PNL,ecarisajul social-democrat îi va hingheri pe liberali.

PNL a ajuns de la buldog (cu B de la Blaga) la puly kutya (cu P de la Falcã)

DDDDeeee llllaaaa BBBBuuuullllddddoooogggg llllaaaa PPPPuuuullllyyyy kkkkuuuuttttyyyyaaaa

Nicolae Ioþcu: „Mã rog luiDumnezeu sã-l ierte pe domnulFalcã pentru tot ceea ce face acum” p

agin

a 5

Aradul a devenit, în ultimii ani, un oraºmort în care oamenii îºi duc viaþa depe o zi pe alta. Puterea de cumpãrare

a tot scãzut, restaurantele (cu miciexcepþii) sunt în pragul falimentului,supravieþuind din „meniul zilei”, iar zecide spaþii comerciale din centrul oraºuluizac goale. Dezolanta imagine a oraºuluicu pretenþii de Mica Vienã contrasteazãcu zecile (poate sutele) de locaþii în carearãdenilor li se oferã iluzia unor câºtigurirapide. E plin centrul de case de pariuriºi sãli de jocuri de noroc. În cartiere, lafel. Uneori, unele lângã altele, asemenealocaluri îºi atrag clienþii profitând desituaþia în care aceºtia se regãsesc:Aceea a unor oameni fãrã prea mariorizonturi, care au o singurã speranþã,aceea cã vor da, la un moment dat,lovitura. Cã nu este aºa o ºtim cu toþii, oºtiu ºi ei, jucãtorii, dar se încãpãþâneazãsã mai încerce „o datã”.

Psihologul Ramona Pencea aexplicat, pentru NewsAr.ro, ce seîntâmplã în aceste cazuri: „Participanþiila astfel de jocuri au ca numitorcomun o fugã de realitatea materialã,de realitatea vieþii lor, fluctuaþii înstima de sine. Astfel de persoane, defapt, trãind în lipsuri materiale dar ºisufleteºti, se axeazã ºi trãiesc pe baza

principiului «a avea» ºi nu pa bazaprincipiului «a fi». Astfel, îºi creeazãvise deºarte cã vor obþine un câºtigconsistent imediat care sã-i ajute sãse redescopere ºi sã-ºi gãseascãechilibrul. Dar, tocmai acest echilibrudispare, vor deveni dependenþi, îºi vordistruge vieþile, vor avea nevoie deterapie ºi chiar de medicamentaþie,deoarece aceastã tulburare constituieun diagnostic în manualul tulburãrilormentale”.

Psihologul regretã cã, „din pãcate,societatea noastrã încurajeazã apariþiasãlilor de jocuri de noroc, speculândslãbiciunile ºi diagnosticulpersoanelor respective”, atrâgândtotodatã atenþia cã „unele dintre acestepersoane, prinse în acest joc vicios,pot ajunge sã comitã infracþiuni dacãnu mai au bani sã joace”.

Fãrã îndoialã, stabilirea listelor pentru alegerile parlamentare a fost subiectul cel mai disputatîn aceastã perioadã în sfera politicã. ªi la Arad, plasarea sau scoaterea de pe listele decandidaþi a þinut, fãrã doar ºi poate, de voinþa exclusivã a ºefilor de filiale judeþene.

Desigur, componenþa listelor a fost cunoscutã din timp, neoficial, excepþie fãcând partidelemai mici, lipsite de resurse (umane, dar mai ales materiale). Totuºi, mai persista un semn deîntrebare, la PNL, acolo unde toatã lumea aºtepta sã vadã dacã „îl va pune Falcã pe listã peIgaº”. Ei bine, deºi rãspunsul era de dinainte cunoscut, adicã nu, au fost voci care au vorbit deun anumit sprijin pe care senatorul l-ar fi avut dinspre conducerea centralã a partidului, sau dinpartea grupului de la Cluj, sprijin menit sã-i facã lui Constantin Traian Igaº loc (eligibil) pe listã.

Cine-l cunoaºte pe Ghiþã Falcã a ºtiut din start, însã, cã ar fi fost nu foarte greu, ci aproapeimposibil de impus cineva peste voinþa „faraonului” de la (A)Brad. Acestea fiind spuse,deznodãmântul a fost, deci, previzibil, Constantin Traian Igaº nemaintrând în calcule pentru unnou mandat de senator. Este, dacã vreþi, ºi o rãzbunare a lui Ghiþã Falcã pentru toatã opoziþiape care Igaº a fãcut-o în partid, de-a lungul anilor, în ceea ce-l priveºte. Iar Falcã n-a uitat!

Lãsarea pe dinafarã a lui Constantin Traian Igaº dã apã la moarã celor care spun cã PNL nuva obþine, la Arad, rezultatul scontat. Sunt voci care afirmã cã lipsit de implicarea lui Igaº ºi aprimarilor care-l susþin, PNL Arad va obþine un rezultat mai prost la alegerile din 11decembrie, cu toate consecinþele care decurg de aici. Ei ºi? Ce riscã PNL prin asta? Sã nu intreîn Parlament candidatul de pe poziþia a patra de pe lista pentru Camera Deputaþilor ºi cel depe locul al doilea de la Senat. Adicã, Sergiu Bîlcea ºi Ion ªcheau. Credeþi cã lui Ghiþã Falcã îipasã? Nu intrã, asta e. Oricum, scorul partidului la alegeri va fi, la Arad, mulþumitor ºi pestemedia pe þarã. Pentru Gheorghe Falcã ar fi chiar mai bine. L-ar pãstra pe Bîlcea la CJAmenþinând o stare conflictualã în rândul vechilor PNL-iºti (prietenii ºtiu de ce!) ºi ar scãpa deªcheau ºi de promisiunile fãcute acestuia. Nimic mai convenabil deci, pe moment, pentruGhiþã Falcã.

24 Octombrie 2016 OPINII Pag. 2

www.flacara-rosie.ro

NEWSAR

Orlando TOADER

Ce „riscã” PNL, la Arad

Era un tren spre Târgoviºte la zece ºi ceva. Erau, de fapt,mai multe trenuri, destule, a spus Nelu seara dupã ce aclarificat situaþia cu Bebe. Dar acesta de zece era perfect:

ajungeai în nici douã ore, îþi rãmânea timp la dispoziþie sã-þi rezolvi toate problemele ºi sã ajungi la timp ºi la Nucet.Ce probleme ºi ce înseamnã la timp, l-ai întrebat tu peNelu oarecum excedat de generalitatea formulãrii. Pãi,simplu: ne vedem cu niºte amici la Târgoviste, la unrestaurant bun de acolo, nu ne costã nimic, dimpotrivã,bãieþii aceia îmi datoreazã niºte bani, îi încasãm ºi pe ãia,dupã care, valea, în douãzeci de minute suntem cu trenulînapoi în Nucet. Bebe, devenitã atentã la întrebarea ta, nuºi-a mai întors privirea, tu reuºind sã urmãreºti efectulrãspunsului lui Nelu pe faþa ei de parcã ar fi fost o grãdinãminusculã a vestitelor anemone bombardate cu ºi maivestitele raze Gamma. Simþind aerul neîncrederii careumplea bucãtãria precum sfara de clisã lãsatã prea mult înseul propriu, Nelu a venit cu precizãri la fel de vagi: nu evorba de datorii numai de poker, e vorba ºi de nisteîmprumuturi ca sã zic aºa, chiar de investiþii neonorate.Avea un dar de a folosi termeni ºi expresii neuzuale: da,investitii. E vorba de o pereche de Super Rifle ºi de nisterollinguri pe care le-am adus de la ocico. ?tiaþi cu toþii lace se referã. Era seara târziu, beaþi vin de Dealul Mare înbucãtãria lui Bebe, scrumaþi în niºte pahare de plastic cuapã pe fund sã nu se gãureascã. Mia stãtea lânga tine,foarte apropiatã, trãgând în liniºte ºi neconvinsã dintr-unLitoral. Nelu se mai scula din când în când în picioare,fãcea câþiva paºi prin bucãtãria strâmtã pânã la fereastraînaltã din capãt având douã ochiuri suprapuse, uitându-se,în timp ce vã vorbea, în bezna nopþii spintecate de jos, depe stâlpii gãuriþi de beton, de niºte firicele gãlbui delumina electricã. Iar de acolo mergeti direct la Constanþa?,a întrebat Mia accentuând cuvântul direct. Nelu s-a uitat laea zâmbind, oprindu-se cu spatele la geam în drumul sãude întoarcere. Dar stai odatã jos, a spus atunci Bebe,enervatã evident de acest dute-vino evaziv, te învârþi caSfântul Duh înainte de Rusalii. Nelu a trecut peste tonulprietenei sale, a trecut ºi peste expresia care pe tine te-afãcut sã zâmbeºti satisfãcut, s-a aºezat totuºi, uitându-se laMia: depinde, a spus simplu. De ce depinde, a întrebatatunci Bebe ºi mai nervoasã: nu depinde de nimic, numai

de cât de tâmpit poþi fi. La Nucet veþi trage o beþie ºi veþibea ºi banii pe care îi aveþi cã de primit de la ãia sã-þi ieigândul, iar dacã scãpaþi teferi, vei veni la mine sã vãîmprumut ceva bani cu care sã ajungeti pânã la Constanþa.Stai tu linistitã, Mia, nu scãpam noi aºa uºor de ei, aterminat prezentarea previziunilor într-o notã vagpesimistã si fãcând în acelaºi timp evidentã diferenþa deinteligenþã si rafinament dintre ea ºi Mia. Mai am ºi euceva bani, dacã aveþi nevoie, a intervenit aceastademonstrând justeþea tonului prietenei sale. Chiar cã esti oproastã, i-a întors-o fãrã menajamente Bebe, faceþi ce vreþi,nu mã intereseazã, dar pe mine sã nu contezi, s-a adresatde aceastã datã lui Nelu. Veti dormi în camera de zi, eu cuMia în dormitor, plecãm devreme, aºa sã ºtii, nu mãintereseazã dacã ai tren la zece, eu trebuie sã fiu la opt lacursuri.

Trenul care mergea la Târgoviºte era o minune.Vagoane noi, chiar dacã nu foarte curate, inventate pentrunavetiºti, fãrã compartimente ºi cu o platformã largã la celedouã capete pentru cei care nu doreau sã ocupe locuri pescaune sau pentru bagaje mai mari. Aþi dat o raita prinvagon, nu era nimic interesant, aþi revenit pe platformã,urmãrind cãlatorii care urcau sau coborau. Vã þineaþi de obarã lucioasã care unea plafonul cu podeau care hurducãiaritmic, v-aþi aprins þigarile uitându-vã în zare prin uºile largdeschise ale platformei. Era un septembrie ireal cu soarelestrãlucind deasupra voastrã în încercarea sa de a înveseliimaginile dezolante care se derulau prin crãpãtura lãsatãde cele doua usi blatante deschise, un spaþiu gol ca unecran de cinema sãtesc. Erau pâlcuri de case pãrãsite parcãîn mijlocul pustietãþii strãjuite pe alocuri de copacistingheri cu urme clare de hãrþuire îndelungatã. Suntjalnice acoperiºurile astea de tablã, ai spus tu în timp cecãutai o scrumierã pe peretele de lângã uºã a vagonului,oare de ce nu folosesc pe aici þigla? Habar n-am, þi-aîntors-o Nelu, nici nu te aºteptai la altceva, mitici, ce vrei,la ce sã te astepþi, a încheiat mai mult de grijã sã nu închidãde tot conversaþia. Câmpia pe care înainta trenul nusemãna cu aceea pe care o ºtiai tu. Nu avea nimicapropiat, nimic de care privirea sã se prindã, sã seodihneascã. Dãdea impresia de vastitate goalã, populatãvag doar din raþiuni de trecere. Vastitatea aceasta era

accidentatã, rãnitã parcã de denivelãri nefireºti, gropi saudâmburi întâmplãtoare, fãrã rost ºi fãrã sprijin în ce segãsea prin preajmã. Ajungem imediat, l-ai auzit pe Nelu,uite acum ne vom opri la Nucet. De aici mai avem un sfertde orã. Oamenii care urcau ºi coborau ocolindu-vã într-undans vesel dar tensionat erau oarecum asemãnãtori cu toþiidar altfel decât cei pe care îi stiai tu de la Arad. Se miºcaurapid de parcã încercau sã scape tot timpul de ceva saucineva, privirile lor erau evazive dar obraznice atunci cândreuºeai sã le prinz în direct, vorbeau repede ºi tare cu unaccent agresiv, provocator. Cu toate acestea, realizaispontan, nu erau periculosi cu adevãrat, ameninþareaaceasta pe care o rãspândeau în jurul lor era ca o mascã arãnilor cu care s-au obisnuit sã trãiascã de la început. Acumstãteau cu toþii în jurul vostru pregãtindu-se sa coboare.Se-nghesuiau cu hotãrâre oarbã pe platformã cu toate cãtrenul nu mergea mai departe, iar ora era la miezul zilei,liberã de orice constrângere. N-aveai unde sau de ce sã tegrãbesti, la ºcoala ai întârziat, schimbul doi va începe pestetrei ore, pentru prânz era încã devreme, iar micul dejun afost consumat de mult. Cu toate acestea, se grãbeau cutoþii. Dupã ce aþi ajuns pe peronul acoperit, v-aþi trasdeoparte, lângã zidul de carãmidã rosie vopsitã sã fie ºimai þipãtoare, aºteptând sã treacã puhoiul. Unde segrãbesc toþi ãºtia, l-ai întrebat din nou pe Nelu mai mult sã-þi exprimi mulþumirea cã aþi ajuns. Ce crezi cã au habar? Pedracu! Se grãbesc spre nicãieri ºi niciunde, douã locuriunde se simt ei mai bine, se grãbesc ca nu cumva sã aibãimpresia cã stau degeaba în timp ce nu stiu ce sã facã. Seagitã de dragul agitatiei. Miticii sunt niste agitati care suntconvinºi cã asta este starea naturalã a lucrurilor. Clãdireagãrii era o copie minusculã ºi dezechilibratã a gãrilor dedincolo de Carpaþi, cu structura metalicã a peronuluirãmasã acolo din secolul al XIX-lea, cu vopseau sãrind întoate pãrþile din locurile pe unde se mai gãsea. ?i suntpeste tot, ai observat tu, aruncând o privire de-a lungulperonului care era arhiplin cu toate ca tocmai a iesit dingarã un tren întreg de cãlãtori. Te vei obiºnui, a râs Neluscurt, aºa sunt ei, se miºcã tot timpul, sunt mereu pedrumuri. N-au stare sã stea locului, nu pot sta linistiþi, sã nuscape cumva ceva foarte important sau sã nu le ia alþiiînainte.

Lajos NOTAROS

Fuga (VIII)P R O V I N C I A L U ’

Aradul, de la Mica Vienã la…

Las Vegas-ul amãrâþilor

Universitatea „Aurel Vlaicu”(UAV) din Arad sprijinãînvãþãmântul românesc din

Ungaria, un sprijin pe careuniversitatea arãdeanã de stat l-aoferit în ultimii ani în modconsecvent comunitãþiiromâneºti din þara vecinã.

Protocolul semnat în aceastãlunã în þara vecinã, întreUniversitatea „Aurel Vlaicu” ºiAutoguvernarea pe Þarã aRomânilor din Ungaria, facereferire la sprijinul pe care UAV îloferã cadrelor didactice carepredau în ºcolile româneºti, câtºi la oportunitatea oferitãtinerilor de etnie românã dinUngaria pentru a-ºi continuastudiile universitare în sistemulde învãþãmânt superior dinRomânia. În baza acestuiprotocol, Facultatea de ªtiinþeale Educaþiei, Psihologie ºiAsistenþã Socialã ºi Facultatea deªtiinþe Umaniste ºi Sociale vorasigura cursuri de pregãtire înGyula ºi la Arad pentru cadrele

didactice care predau în limbaromânã la Liceul „NicolaeBãlcescu” din Gyula sau îngrãdiniþe. Deasemenea se vororganiza întâlniri pentru adiscuta despre programele deînvãþamânt în limba românã saudespre structurarea manualelorºcolare. Absolvenþilor de etnieromânã li se va asigura, în bazaaceluiaºi protocol, sprijin ºiasistenþã pentru a-ºi puteacontinua studiile în România.

Protocolul a fost semnat înprezenþa rectorului UAV, prof.univ. dr. Ramona Lile, apreºedintelui Autoguvernãrii peÞarã a Românilor din Ungaria dinGyula, Iuhasz Tibor, a dr. LatorcaiCsaba – subsecretar de stat înCabinetul Priministrului Ungarieprecum ºi a reprezentantuluiminoritãþii româneºti înParlamentul Ungariei, CrestaTraian.

„Acest protocol reprezintãcontinuarea unui proiect desuflet al universitãþii noastre

prin care venim în sprijinulcomunitãþii româneºti dinUngaria. O sã oferim nu doarsuport în ceea ce priveºteconceperea programelor deînvãþãmânt ci vom oferi, prin

cele douã facultãþi din cadrulUAV, cursuri de specializarecadrelor didactice care predauîn limba românã”, a declaratprof. univ. Dr. Ramona Lile,rectorul UAV.

În 25 octombrie 1921 s-anãscut cel care a devenit

ultimul rege al românilor.Ursitoarele nu i-au hãrãzit o viaþãfericitã. A avut o copilãrie tristãîntr-o familie dezbinatã. Multtimp mama, regina Elena, a trãitîn exil. Totuºi, atât cât s-a aflatsub influenþa mamei, copilul-prinþ a dobândit o educaþiecreºtinã ortodoxã profundã. Nuºtiu, nu vreau sã fiu considerat„avocatul diavolului“, dar cred cãtrebuie sã dãm „Cezarului ce-i alCezarului“, la rândul sãu, regeleCarol-tatãl (poate cã a vrut ca fiulsãu sã nu fie ca el!) a organizat o„clasã specialã“ în cadrul Liceului„Spiru Haret“ din Capitalã, pusãsub oblãduirea lui Nicolae Iorga.„Micul prinþ“ a avut colegi dintoate pãturile sociale ºi„minoritari“ (nemþi, unguri). Varamunceau la fermele regale ºifãceau excursii de studii înîntreaga þarã. (Îmi amintesc oemisiune T.V., Regele Mihai învizitã la mãnãstirea Voroneþ,„reporteriþa“ îl întreabã:„Majestate, ce vã amintiþi deaceastã bisericã?“ Regele: „O

lecþie de sintezã þinutã aici deNicolae Iorga.“). Da, RegeleMihai ºi-a cunoscut foarte bineþara ºi poporul sãu.

Împrejurãrile istorice ºipolitice l-au instalat pe tronfoarte de timpuriu, IonAntonescu, în rolul de„Conducãtorul“ statului, l-aconsiderat un „copil“ de care nuþinea seama. S-a înºelat.„Copilul“ a devenit „bãrbat“ înfoarte scurt timp. Era inevitabilão ciocnire între cei doi. Tânãrulrege nu a mai acceptat sãîndeplineascã un simplu roldecorativ. Da, ca în oricemonarhie constituþionalã, înRomânia regele nu „guverna“, ci„domnea“, cu toate acesteadeþinea unele prerogative. Înconformitate cu acestea aacþionat regele Mihai în multdiscutatul ºi controversatul „Actde la 23 august“. Îatã înfruntareade la Palat.

- Regele: Am informaþiidespre înaintarea ruseascã (estevorba despre marea ofensivãiniþiatã de sovietici în sudulMoldovei, în 20 august). Aº dori

sã ºtiu ce mãsuri propuneþi sãluãm.

- Mareºalul: La timpul ºi loculpotrivit înaintarea ruseascã va fiopritã.

- Regele: Situaþia este foartecriticã, nu e momentul sã ezitãmºi cred cã trebuie sã cereþi unarmistiþiu.

- Mareºalul: Aº cere numai unarmistiþiu cu condiþii ºi garanþiicã nu vom pierde Basarabia ºiTransilvania.

- Regele: Dar nu putemîncepe negocieri la acest ceastârziu ºi în aceste condiþii!

- Mareºalul: Fãrã garanþii, voicontinua lupta, voi retragearmata în Carpaþi ºi cu ajutorulnemþilor vom forma o citadelãde rezistenþã pe care ruºii nu ovor strãpunge niciodatã.

- Regele: Ceea ce înseamnãcã întreaga þarã va fi distrusã.Propunerile dumneavoastrã nuau sens ºi nu le pot accepta.

În sprijinul celor spuse deRege au intervenit generalulSãnãtescu ºi Mihai Antonescu,dar Mareºalul ºi-a menþinutrefuzul.

- Regele: Dacã nu vreþi sãcedaþi, lucrul cel mai corect pecare îl puteþi face este sãdemisionaþi.

- Mareºalul: Nu voidemisiona, cine credeþi cã poatelua locul lui Antonescu? Credeþicã voi lãsa þara pe mâinilevoastre? Pe mâinile unui copil?

- Regele: Atunci nu-mi lãsaþidecât o singurã soluþie.

Urmarea se cunoaºte.Pe 25 octombrie Regele

românilor împlineºte venerabilavârstã a patriarhului biblic: 95 deani. Dumnezeul istoriei noastre i-a dãruit o viaþã lungã, ca sã poatãvedea þara sa, pe care a iubit-o ºia suferit pentru ea, liberã ºireintegratã în Europa democratã.

Regele Mihai, un destin tragic

Horia MEDELEANU

Aradul, o mare micãlacã

Ipocrizia lui Falcã...Ne tot întrebãm cât poate fi

Falcã de ipocrit, pânã unde poatemerge cu manipularea, cât denaivi îi crede pe arãdeni. O altãmostrã de ipocrizie ne-a oferit-oacum câteva zile, cu prilejulanunþãrii listelor pentruparlamentare. Citãm din „GeniulBradului”: „Partidul NaþionalLiberal propune arãdenilorcandidaþi la Camera Deputaþilor ºiSenat, oameni noi, tineri, cuexperienþã profesionalã…”. Deci,oameni noi! Pãi, hai sã vedem.Acum PNL are 5 parlamentari:Cristina ºi Igaº la Senat,Boghicevici, Pistru ºi ªcheau(foto), la deputaþi. Boghicevici s-a

retras devenind vice, dar areaproape plin mandatul. În iarnã,þinta e de ºase: 2 senatori ºi 4deputaþi. Dintre cei care acumsunt pe locurile considerateeligibile, singurul nume care NUse regãseºte este cel al lui Igaº.Ceilalþi patru (o include ºi pedoamna Boghicevici) sunt din noupe listã. ªi atunci, de undeoameni noi?

Practic, Falcã a fãcut listapentru a-l scoate din joc pe Igaº.A mai pus pe-acolo, pe jos, niºtenume noi, ºi gata ºi-a ambalat„manipularea”. Aaaa, ºi s-a pus ºiel pe listã, pe cinci la deputaþi.Dacã, cumva, liberalii prindguvernarea, „oamenii noi” vordispãrea de pe listã ca sã-I facã locla Bucureºti lui Falcã. Care Falcã sevrea, normal, cel puþin ministru.

... ºi a lui SeculiciVã mai aduceþi aminte de

Gheorghe Seculici. Cel pe careFalcã (ginere în exerciþiu al luiSeculici) l-a mãtrãºit de laconducerea PDL. Între timp,Gheroghe Seculici are un postcãlduþ la camera de Comerþ, totpreºedinte, desigur.

De asemenea, vã mai aduceþiaminte cum socru ºi ginere, întandem, cutreierau în scopurielectorale, bisericile neoprotes-tante, de nu mai ºtiai de niciunulce religie mai are: penticostal,baptist, ortodox.

Ei, acum apare surpriza:Seculici s-a dus sã se reculeagã laMuntele Athos, un leagãn alortodoxiei. Acum poateinteresele nu o mai cer ºi s-o fivindecat de neoprotestantism.Acum e iarãºi mare ortodox, deºtie tot Facebook-ul. Mare egrãdina Ta, Doamne, de-ncap înea toþi ipocriþii...

Rubrica lu’undercoavãru’

24 Octombrie 2016 ACTUAL Pag. 3

www.flacara-rosie.ro

NEWSAR

Universitatea „Aurel Vlaicu” sprijinã

învãþãmântul românesc din Ungaria

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!www.newsar.ro

Recons, societatecomercialã aflatã însubordinea Primãriei, se

dovedeºte o firmã desucces. Dupã ce a fost vaide curu’ ei, a primit de laPrimãrie administrareaparcãrilor, dar ºiadministrarea ªtrandului,douã obiecte de activitatefoarte bãnoase. Normal,Reconsul a renãscut capasãrea Phoenix, esteacum solvabil. Într-atât desolvabil încât ºi permite sã facã ºi publicitate. ªi nu oriunde, ci chiar lateleviziunea de casã a lui Falcã, TV Arad. Acuma, poate cã nu e conflictde interese, în sens strict juridic, dar cred cã e un conflict moral, mai alescã, din câte ºtim noi, acþionarul majoritar este unchiul prin alianþã aluiFalcã, un anume domn Dobranis. De ce prin alianþã? Pãi simplu: Falcã areo soacrã (încã o mai are), soacra are o sorã, iar partenerul de viaþã alrespectivei surori este chiar Ciprian Dobranis. Dacã nu-s luaþi cu acte nue conflict de interese, nici „hemoragie” a banului public, dar totuºi,puþinã decenþã domn’ primar.

Unul dintre cele mai pitoreºti locuri în Arad a fostºi rãmâne Port Arthur. Nu doar pentru loc în sine,ci mai ales pentru oamenii de acolo, pentru

atmosfera extraordinarã, pentru poveºtile ºilegendele înfiripate, cu subiecte clasice: Mureºul,pescuitul ºi pasiunea pentru bãrci.

De aceea, o carte despre Port Arthur a trebuit sãaparã, ca o necesitate, pentru a conferi o „carte deidentitate” locului, aºa cum bine a subliniat IoanMatiuþ, unul dintre coautorii cãrþii. Ionel Costincelãlalt „culegãtor” de legende, este cu atât maiimplicat cu cât „Port Arthur face parte din viaþamea”. Dar, atât Ionel, cât ºi Mateo au recunoscut cãautorul moral al cãrþii, care se autointitula „bolnavcronic ºi iremediabil de Mureº”, este incontestabilregretatul Tibi Þiganu.

De fapt, cartea e o însumare a amintirilor multoradintre cei care ºi-au fãcut din Port Arthur o a douacasã. Cartea cuprinde ºi bune ºi rele, de laîntâmplãrile frumoase, poveºtile pescãreºti ºi alebarcagiilor, pânã la episoade mai triste, darsemnificative: inundaþii, îngheþuri, chiar ºi paraginacare a domnit la Port Arthur vreme de vreo opt ani– din ’89 pânã în ’97.

Dincolo de orice, într-un Arad din ce în ce mai

cenuºiu ºi mai lipsit de identitate, astfel de cãrþi,povestiri despre „locuri vii”, dau culoare oraºuluinostru. De aceea, le urãm autorilor „fir întins” înscrierea ºi publicarea unor cãrþi cu teme atât degeneroase ca ºi cea despre Port Arthur.

Vasile sau Basil? În ediþiatrecutã ne-am ocupat deVasile, acum trecem la Basil.

Apropouri sunt destule,asemãnari mai puþine, doar una,dar aia decisivã. Basil Mureºannu seamãnã sub nicio forma cuVasile Sãrãndan ºi cu toateacestea amândoi au o tainacomunã. Nu întãmplãtor Vasile acomentat singur la ultimapublicisticã a lui Basil. Iarcomentariul a fost revelator. Sereferea la ultima comparaþie a luiBasil, una care zicea cã e deparcã te-i fi dus la pat cuAngelina Jolie – mã rog, poateBrad Pitt v-ar putea lumina de cenu e bunã comparaþia! - ºi te-aitrezi cu unul bãrbos cu voceagroasã. Conþine în sine unroman, a zis Vasile, recunoscândfãrã sã vrea cã prin asta seamãnãei doi: undeva în adâncul lor,ascuns de cele mai multe oripânã ºi pentru ei înºisi, zace ºifierbe un roman. O poveste despus, ceva care i-ar scoate dinprovincialismul pe care ºi-l-aasumat fiecare dar în care nu sesimt de fel comod ºi la locul lor.

Apropoul este tocmai aceastãpublicisticã întitulatã romanescZãdãrnicie, apãruta pe

CriticArad, platformã unde Basilcolaboreazã de o vreme. Aici neoprim un pic, precizând ca deºise învârte din cele mai vechitimpuri prin branºã sau maicorect zis împrejurul ei, BasilMureºan nu este un jurnalist însensul strict al termenului.Specializându-se mai mult înimagine ºi publicitate, a ajuns sãcunoascã la cataramã breasla, ºi-adescoperit pe parcurs venapublicisticã, a colaborat cu maimulte redacþii, fiind legat esenþialde Observatorul arãdean, fãcândparte chiar din echipa de bazãcare a lansat, în 1997, acestcotidian care a pornit cu speranþemari, sucombând în cele din urmãîn mlaºtina provincialismuluirevendicativ si parazitar.

În „Zãdãrnicie” Basil nepovesteºte o întâmplare latelefon. Mai precis ceva care s-

a întâmplat prin intermediultelefonului, aºa cum sunt mainou majoritatea întâmplãrilornoastre. Povestea este simplã:un politician local dintre aceiamai rãsãriti, zice Basil, îl invitã laconferinþa lor de presã, iar lascuzele lui, cum cã anunþul vinecam târziu, el având dejaprogramat pentru ora respectivão altã conferinþa de presã, omularuncã tromful: hai, cã avem sipizza!

Argumentul a declansat ce emai bun în Basil: revoltaspontanã urmatã de o avalanºã

de cuvinte bine potrivite chiardacã, la prima impresie, parrupte dintr-un manifestsuprarealist sau dinmonologurile generaþiei hippieaflate imediat dupã un joint.Dacã un politician local cât decât crede cã presa arãdeanã aajuns la preþul unei pizze, nu maie nimic de fãcut, pare a ziceBasil, totu-i deºertãciune,zãdãrnicia fiind doar un altcuvânt, poate mai modern,pentru realitatea zugrãvitã acumdoua mii ºi ceva de ani demisteriosul eclesiast pe care uniiîl identificã cu regele Solomon.

Basil, noa cã glumim, ar puteatrece prin Arad un fel de rege.Este masiv ºi energic, degrabã

vãrsãtoriu de cuvinte de ocarã ºiºagã, este fumãtor de trabuc, ºinu unul fãcut la comandã demodã, ci unul hotãrât ºi ales, dardincolo de toate face parte dinacea tagma a scribãlãilorprovinciali dintotdeauna desprecare nu prea ºtii ce sã crezi.Povestea lui, ascunsã darnetãinuitã, te face circumspect,nu se ºtie niciodatã, din zecenouã se pierd, dar ce-i dacã eleste tocmai al zecelea?

Având toate acestea ºi multealtele în vedere, zicem ºi noi,ce sã facem: lasã, Basil, cã n-au

intrat zilele în sac, suflãm si îniaurt, asta este, aºteptãm capartizanii în munþi venireaamericanilor sau cum aºteptaRobinson Crusoe ca Vineri sã sefacã Sâmbãta, trec toate, trece ºivremea trabucului, dar jurnalistulnu va muri în veci amin. Mairepede se duc politicienii ºi regii,uite, eu am schimbat deja patrupreºedinti de þarã ºi sunt binemersi, nu m-a învins sistemul, iarla conferinþele de presã pizza numâncam niciodatã, cã aia emâncare pretenþioasã, cere timpsi preocupare ca trabucul, doarneciopliþii cred cã e cahamburgherul, s-o mãnânci labotul calului în timp ce te faci cãasculþi balivernele vreunui Mesiade cartier care se vede deja înPalatul Poporului ºi al lui Pilat celspalându-se pe mãini. Iar acestaturuie în continuare, în timp cetu mai iei un pateu la cafeaua capiºul boului, sperând ca tâmpitulcã va scãpa de crucificare. Ei, nu.Avem noi grija de asta! Nu scapãel aºa de usor, cu o pizza, unpateu si un ceai de fructe depãdure.

Iar aici, mai la sfârºit, sã vãarãtãm o mostrã de jurnalismde partid, acel ceva care l-a

scos din sãrite pe Basil, o„emisie” puturoasã a unoraºanumiþi jurnalisti. A apãrut înVestic, singura voce care i-a mairãmas lui Ando dupã implozia pecare i-a declanºat-o West TV-uluilui Valer Blidar ºi înainte de aprelua ºi oficial comunicareaPNL-ului din Arad via ConsiliulJudeþean. Acolo unde i sepregãteºte un post pe care îl vaobþine la sigur prin concurs,desigur. Chiar dacã, zglobiu,cum îl ºtim, Cristi Þiþca anunþã ºiel intenþia de a-ºi depunecandidatura. Intenþie deo-camdatã cu iz de pamflet, darcine ºtie, poate Þiþca face un gest

mai disperat ºi se pune pe bune.În parantezã fie spus, pe surseam aflat cã ºi alþi colegi debreaslã ºi nu numai se vor înscriela concurs

Aºadar, sâmbãta s-au publicatîn Vestic listele definitive alePNL pentru alegerile

parlamentare din Decembrie.Surprize puþine, dar cu atât maiguralive. Glad Varga, cel care l-aservit pe Falcã ani buni prin ARQeste, aºa cum se ºtie de mult,primul la Camera Deputaþilor.Listã pe care, imediat dupã Falcã(locul 5) apare ca surpriza de laspartul petrecerii un alt domncare se dãdea jurnalist, deºipentru cei cu privirea limpedeera clar de la început ca este unsecretar de partid comunal dinnaºtere. Este vorba de LazãrFaur, moderator tv cicã, asta însituaþia în care Domnia sa în afarãde întâlnirile lui Falcã cu poporulla televiziunea sa proprie ºipersonalã - e vorba de Info TVaflat în moarte clinicã din celemai vechi timpuri -, a maimoderat, poate, doarneînþelegerile dintre soþie ºisoacrã.

Faur alunecã de ani buni pehaznaua care desparte politicade jurnalism, dar pentru aceastã

ºtire cu listele definitive de vinaeste cel care este un specialistabsolut al zonei. Vorbim, desigurde Ando Andrei, cel care pãnãacum nu a ajuns pe liste, îlaºteaptã, cum am vãzut,deocamdatã doar un post dedirector la Consiliul Judeþean(post înfiinþat special pentru el),însã, având în vedere talentelesale care se manifestã cel maibine în apele tulburi ºi urâtmirositoare ale canalizãrii princare ies murdãriile politice, îl ºivedem în viitorul apropiat înfruntea vreunei liste dintr-asteascrise pe hârtie de WC. În fond ,pentru un lider al socialiºtilortineri, nimic nu este imposibil.

Cã trãim în perioada „copy-paste”, cã salariile în presã suntmici, cã blazarea-i mare, cã nicicomunicatorii de pe la partide numai sunt ce-au fost - toate asteane sunt clare. Dar dacã nici presade casã a primarului nu e atentã,baºca acum, în precampanie,atunci e grav. Anunþul PNL, maiprecisamente declaraþia prima-rului, a conþinut o micã greºealã.De culegere, deci de formã. Înloc de Camera Deputaþilor, aapãrut „Camera Depuþilor”, ceeace are o rezonanþã un picruºinoasã, pentru auzul nostrufin. Nu ne legãm de vârsta (nicisite-ul) lui Glad Varga, care eprimul pe lista respectivã, aCamerei Deputaþilor la PNL. Dardacã nici mãcar acolo, la ARQ(pãstorit tocmai de Glad Varga),nu s-a observat greºeala, atuncivai de (de)puþile noastre. Iargreºeala, neatenþia, copy-paste-ul a mai fost detectat ºi la altesite-uri.

În Arad sunt foarte multeorgane de presã. La propriu, sãnu fim acuzaþi de jocuri decuvinte. Adicã site-uri, ziaretipãrite, sãptãmânale, televiziuni,radio-uri. Mulþi dintre patroniisau patronaºii de presã s-augândit cã partidele, acum în pragde iarnã electoralã, vor faceuniform campanie mediaticã. Înspecial PNL, care la Arad are ºiunele resurse... nebãnuite. Dar,neam, Falcã tot la ai lui dã. Iar ceicare sunt mai realiºti, nici nu ºi-au pus speranþa în niscavaireclamã electoralã.

www.flacara-rosie.ro

24 Octombrie 2016 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4

‘a i dã presa mea!

Sifonarea banului public Port Arthur, o istorie vieRECONS plãteºte TVA

La ce vârstã ai început fotbalul?Primii paºi în fotbal în cadru profesionist i-amfãcut la vârsta de 7 ani, la clubul LPS Arad.

Cine a fost primul tãu antrenor defotbal?

Domnul profesor Dinu Donca, care m-aintrodus în lumea fotbalului organizat,profesionist.

Care este postul tãu pe care joci?Am douã posturi pe care evoluez în

mod constant. Datoritã faptului cã suntjucãtor de picior stâng, evoluez fie ca

mijlocaº, fie ca fundaº. Asta depinde dedorinþele antrenorilor ºi de adversarul pecare îl întâlnim.

La vârsta este normal sã ai un modeldin fotbalul mare. Care este jucãtorul pecare îl urmãreºti în mod constant?

Îmi place foarte mult cum joacãNeymar, de la FC Barcelona. Având învedere cã evoluez pe banda stângã, la felca ºi el, îi urmãresc cu multã atenþiemiºcãrile din teren ºi încerc, pe cât posibil,sã îi reproduc unele din miºcãri.

Unde þi-ar plãcea sã evoluezi înviitor, atât echipe din strãinãtate cât ºidin România?

Vreau deocamdatã sã mã concentrezpe munca pe care o am la clubul meu, darmi-ar plãcea ca într-o bunã zi sã evoluez laSteaua Bucureºti, cel mai mare club dinRomânia. Din strãinãtate, ar fi un vis sãajung într-o zi la Real Madrid.

Care este cel mai plãcut moment dincariera ta de fotbalist de pânã acum?

Sunt mai multe, dar partida care mi-arãmas în minte cu amintirile cele maiplãcute este disputa dintre CSS Gloria ºiPoli Timiºoara, care a constat în finala pezona de Vest la grupa noastrã de juniori.Chiar dacã am pierdut cu scorul de 3 – 2,a fost o partidã disputatã, datoritãambiþiilor ºi am fãcut un meci bun. Amreuºit sã dau o pasã de gol ºi sã am oprestaþie bunã, dar din pãcate am pierdutîn cele din urmã disputa.

Ce mai face Nicolae Ioþcu,candideazã la alegerileparlamentare, aºa cum se

aude prin oraº?Sunt bine, vã mulþumesc.

Aºtept sã mi se clarifice situaþia,deci nu candidez, aºa cum ammai spus-o ºi înainte de alegerilelocale. Deºi din punct de vederejuridic nu am nici un impe-diment, am ales sã stau deo-parte. Deocamdatã.

Mai este Nicolae Ioþcu atentla viaþa cetãþii, a judeþului? E lacurent cu ceea ce se întâmplãîn administraþia publicã?

Desigur. ªi dacã tot aþipomenit cuvântul cetate, vreausã spun cã regret faptul cã pentrudomnul Cionca (n.r. – preºe-dintele Consiliului JudeþeanArad) cetãþile Aradului au ajunssã fie jucate la ruleta politicã.Istoria judeþului ºi a României nuau culoare politicã. Patrimoniulnaþional nu are culoare politicã ºicine se joacã cu el se joacã cuistoria României ºi a judeþului.De aceea, îi recomand domnuluiCionca, dacã îmi permite, caîntre douã angajãri la proaspãtaDirecþie de Comunicare sã-ºi facãtimp sã citeascã ºi o carte de

istorie. ªi, dacã tot se plânge delipsa de proiecte, îi amintesc cãam aprobat finanþarea, încã din2014, unui studiu de fezabilitaterealizat de Muzeul Judeþean,pentru punerea în valoare aMãnãstirii Bizere. Acest proiectar putea fi depus la finanþare într-un timp relativ scurt, dacãdomnului Cionca îi vor permiteconvingerile religioase sã treacãdincolo de zidurile mãnãstirii...

Adicã?Atât! (râde)

Legat de cetãþi, ºi Aradulare una, care însã nu a fostpusã, încã, în valoare...

Dacã ne comparãm cuOradea, Timiºoara, Alba Iulia sauDeva, observãm cã la Arad nu afost pus nimic în valoare, iar dacãne plimbãm pe bulevardulprincipal am putea crede cã neaflãm în timp de rãzboi, cugeamurile multor spaþii comer-ciale camuflate, lucru care aratãputerea economicã a munici-piului. Oradea, Deva, Alba Iulia,Timiºoara sunt în momentul defaþã peste Arad în ceea ceînseamnã punerea în valoare apatrimoniului. Or, Aradul are o

cetate care în trei mandate aleprimarului Falcã nu a fost scoasãde sub administrarea armatei.Asta spune multe desprecompetenþa ºi interesul admi-nistraþiei locale arãdene.

Haideþi sã lãsãm la o partecetãþile ºi sã ne referim puþinla sãnãtate, pentru cã Araduleste, conform statisticilor, unoraº mai bolnav decât altele...

Am reuºit, în perioada în caream fost la CJA, sã plãtim datoriileistorice ale spitalului judeþean –care erau uriaºe – ºi sã ºi faceminvestiþii majore. Am construitchiar ºi un spital nou. La SecþiaTBC din Grãdiºte mã refer, careiatã, la un an ºi jumãtate de lafinalizarea lucrãrilor, nu a fost datîncã în folosinþã. Eu am construitîn doi ani un spital nou, modern,iar Cionca ºi vicele Þolea nu aureuºit, într-un an ºi jumãtate, sã-linaugureze. Ce sã vã mai spun?Am sugerat continuarea proiec-tului privind noul spital Matern,prin construirea lui în Subcetate.Constat cã administraþia judeþea-nã ºi Primãria Arad au acceptataceastã idee, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic în acestsens. Sper ca acest proiect sã nurãmânã la nivelul celui privindMureºul navigabil ºi reconversiaCetãþii Aradului.

Sã abordãm ºi un alt subiectsensibil pentru arãdeni:

Aeroportul. Conducerea CJAdoreºte sã-l transfere la Minis-terul Transporturilor. Ce pãrereaveþi?

Sunt curios de formulajuridicã prin care s-ar putea faceacest transfer. Sunt convins însãcã domnul doctor în drept IustinCionca ne va prezenta o formulãcorectã din punct de vederejuridic. Totodatã, cred cã intenþiade transfer aratã neputinþa admi-nistrativã a celor care gestio-neazã aceastã problemã. Totuºi,dacã actualii conducãtori aiConsiliului Judeþean Arad do-vedesc cã nu se poate altfel, credcã Aradul are nevoie de un

aeroport funcþional, indiferent deformula sub care va funcþiona.

În finalul interviului, cumvedeþi modul în care au fostalcãtuite listele de candidaþiale Partidului Naþional LiberalArad la alegerile parlamentare?

Eu nu mai sunt membru alacestui partid pentru cã m-aexclus domnul preºedinteGheorghe Falcã în 28 iulie 2015,deci nu sunt la curent cu modulîn care au fost întocmite aceleliste decât cu informaþiile dinpresã. În schimb, mã rog laDumnezeu sã-l ierte pe domnulFalcã pentru ceea ce face acum.

Newsar

www.flacara-rosie.ro

24 Octombrie 2016 ACTUAL Pag. 5

Nicolae Ioþcu: „Mã rog lui Dumnezeu sã-l iertepe domnul Falcã pentru tot ceea ce face acum”

www.newsar.ro

De vorbã cu viitorul fotbalului arãdean

L-am reîntâlnit, zilele trecute, pe Nicolae Ioþcu. L-am întrebat cemai face, dacã va candida la alegerile parlamentare, aºa cum seauzise la un moment dat prin târg... Discuþia s-a înfiripat firesc cuomul care a bifat un mandat de senator ºi douã mandate depreºedinte al Consiliului Judeþean Arad.

Astãzi, Mario Bulzan - UTA 2003Poate ne-am axat prea mult pe problemele actuale de la clubul UTA Bãtrâna

Doamnã ºi am uitat anumite aspecte importante din viaþa fotbalului arãdean. Unlucru extrem de important îl reprezintã copii care, în ciuda tentaþiilor din ziua deastãzi, continuã sã vinã spre fotbal ºi sã îl practice de plãcere. Un astfel de exemplueste Bulzan Mario, de 13 ani, care evolueazã pentru UTA 2003, avându-i caantrenori pe Radu Mãrginean ºi Dinu Donca. Îl puteþi descoperi în rândurile de maijos ºi sperãm ca peste câþiva ani sã ne putem mândri cu faptul cã primul sãuinterviu ne-a fost acordat nouã.

BOMBÃ cu ceas la „Matern”

Conducerea Spitalului ClinicJudeþean de Urgenþã Arad riscã unscandal monstru într-una dintrecele mai sensibile secþii ale sale –ºi anume cea de ObstetricãGinecologie („Spitalul Matern”).De vinã este faptul cã sepregãteºte numirea doctoriþeiCerasela Buzatu în funcþia demedic coordonator al secþiei ATI3, artizanul acesteia fiind însuºidirectorul medical al SpitaluluiClinic Judeþean de Urgenþã Arad,Ciprian Pribac (foto).

Din informaþiile noastre,numirea cu pricina se face în totaldezacord cu ceea ce-ºi doreºtepersonalul medical din respectivasecþie. Cu alte cuvinte, este odecizie arbitrarã, aºa cum au maifost ºi altele de când cu nouaconducere a Spitalului ClinicJudeþean de Urgenþã Arad.În ceea ce priveºte activitateadoctoriþei Cerasela Buzatu la loculde muncã, vom reveni cu altãocazie, cã e mult de scris. ªiinteresant de citit!

Interimat INTERMINABILla Spitalul Judeþean

Situaþie absurd-suspectã laSpitalul Clinic Judeþean de urgenþãArad, acolo unde un post deconducere nu a fost ocupat nicipânã în prezent prin concurs, ceacare îl „posedã” aflându-se într-unal doilea interimat, cu reale ºansede a intra într-al treilea (nucomentãm cât de legal ar fi acestlucru!). La postul de director deîngrijiri al Spitalului ClinicJudeþean de Urgenþã Arad nereferim.

Normal, interimatul ar trebuisã expire în 4 noiembrie 2016, iarpostul sã fie ocupat prin concurs.Anormal, am putea asista la un altreilea interimat, cu largul concursal conducerii spitalului ºi chiar aministerului de resort. Potrivitunor informaþii „pe surse”, postulnu este scos dinadins la concurs,el fiind vânat – între altele –inclusiv de fosta directoare deîngrijiri, Mirela Bãlan.

Interesant, deci, ce se vaîntâmpla în perioada urmãtoarelegat de postul de director deîngrijiri, mai ales cã atunci cânddoi se bat de obicei câºtigã altreilea. De urmãrit!

www.flacara-rosie.ro

24 Octombrie 2016 DIASPORA Pag. 6

Începem prin a vã spune cã organizatoriiacestei manifestãri au fost Universitatea dinOradea (Facultatea de Istorie, Relaþii

Internaþionale, ªtiinþe Politice ºi ªtiinþeleComunicãrii, Departamentul de ªtiinþe Politiceºi ªtiinþele Comunicãrii), ºi Universitatea dinSzeged (Ungaria), (Facultatea de Pedagogie"Iuhasz Gyula", Catedra de Limbã ºi LiteraturãRomânã), sprijiniþi de cãtre Consulatul Generalal României la Gyula ºi Uniunea Culturalã aRomânilor din Ungaria (UCRU).

Ariile tematice ale lucrãrilor prezentate încele patru secþiuni ale conferinþei au fostdiverse, de la evoluþia pieþei mass-media,concepte editoriale în miºcare, exigenþe ºiderapaje în conþinuturile media lametamorfoze ale limbajului jurnalistic,consumul de mesaje mass-media, criza deimagine a presei, economia mass-media,impactul trustizãrii asupra mass-media oriefectele crizei economico-financiare în mass-media etc..

Deschiderea oficialã a conferinþei a avutloc vineri, în sala de conferinþe a Biblioteciidin Oradea. Au adresat cuvinte de salut prof.unv. dr. Constantin Bungãu, rectorulUniversitãþii din Oradea, Florin Vasiloni,consulul general al României la Gyula, SorinCurilã, preºedintele Senatului Universitãþii dinOradea, Aurel Chiriac, directorul MuzeuluiÞãrii Criºurilor Oradea, Ion Zainea,vicepreºedinte al Asociaþiei Române deIstorie a Presei. Conferinþa a fost moderatã decãtre Ioan Horga, decanul Facultãþii de Istorie,Relaþii Internaþionale, ªtiinþe Politice ºiªtiinþele Comunicãrii din cadrul Universitãþii

Oradea. La rândul sãu, Prof. Marian Petcu, dela Facultatea de Jurnalism ºi ªtiinþeleComunicãrii din Bucureºti, a vorbit despre"Evoluþii recente în jurnalismul autohton".

De asemenea, la conferinþã au fostprezente cu standuri de carte editurile TritonicBucureºti ºi David Press Print Timiºoara, cuaceastã ocazie fiind lansate douã apariþiieditoriale coordonate de Marian Petcu: "Ocronologie a cenzurii în România", respectiv"Contribuþii la istoria economicã a presei dinRomânia".

În marja participãrii la conferinþa gãzduitãde cãtre Univ. Oradea, ES Florin Vasiloni, ºefulmisiunii diplomatice româneºti de la Gyula, afost primit de cãtre conducerea Univ. Oradea,de rectorul Constantin Bungãu ºi de cãtrepreºedintele Senatului Univ. Oradea, SorinCurilã. Au fost dezbãtute în special aspecte ceþin de etnicii români din Ungaria, carebeneficiazã de burse din partea statului românºi studiazã la universitatea orãdeanã, alãturide cei cca. 14.000 de studenþi ai acesteia. Deasemenea, diplomatul român a avutîntrevederi cu PS Virgil Bercea, episcopulgreco-catolic de Oradea ºi Cristina Marian,directorul Colegiului Naþional „MihaiEminescu” din Oradea.

Cea de-a doua zi a conferinþei s-adesfãºurat la Gyula (Ungaria), manifestareafiind gãzduitã de cãtre publicaþia „Foaiaromâneascã”, care este editatã de cãtreUCRU. Programul, moderat de cãtreprof. Mihaela Bucin (ºeful Catedrei româneºtidin cadrul Universitãþii din Szeged ), a cuprinscuvântãri de salut adresate de cãtre Florin

Vasiloni, consulul general al României laGyula, Eva Iova ªimon, redactor-ºef al „Foiiromâneºti” ºi prof. Gabriel Moisa ( Univ.Oradea). Secþiunea de la Gyula a conferinþeia mai cuprins ºi un workshop cu tema „Presade limbã românã din Ungaria, istorie ºiprezent“, precum ºi expoziþia „Foaiaromâneascã – 65 ani, metamorfoze ºiidentitate“ – prezentate de cãtre redacþiaacestei publicaþii.

Au prezentat lucrãri la aceastãsesiune, Petru Weber (Univ. Szeged),Gheorghe Petruºan, (preºedinteleAutoguvernãrii Româneºti din judeþulCsongrad - Ungaria), Mihaela Bucin, PetricãCreþu (pastor la Biserica Baptistã Românã dinMicherechi - Ungaria) Eva Iova ªimon,Gabriela Elekes ( Budapesta), Maria Gavra(Univ. Szeged) ºi Simon Janos (redactor ºef larevista ”Central European Political ScienceReview”).

În cadrul manifestãrilor, Asociaþia Românãde Istorie a Presei, reprezentatã prinvicepreºedintele Ion Zainea, a acordatDiplome de Excelenþã consulului generalFlorin Vasiloni, Evei Iova ºi prof. Gh. Petruºan.

În cele douã zile, participanþii au pututvizita colecþiile muzeale adãpostite de nourenovata Cetate a Oradei, dar ºi CatedralaOrtodoxã Româneascã din Gyula ºi MuzeulEpiscopiei Ortodoxe Române a Ungariei(EORU).

Conferinþa Internaþionalã „Mass-media în post-comunism“

În data de 11 octombrie 2016, Corul„Sound” din Bucureºti a susþinut, subconducerea dirijorului Voicu Popescu, în

Catedrala Ortodoxã Românã „Sf. Nicolae”din Gyula (Jula), un concert de muzicãcoralã româneascã.

Manifestarea face parte dintr-un turneuamplu, pe care corul bucureºtean îl desfãºoarãîn Ungaria, în perioada 10-16 octombrie ºicare cuprinde prezentarea altor trei concerte,la Budapesta ºi în împrejurimi. Evenimentulde la Gyula a fost inaugurat prin cuvântul debun venit rostit de cãtre PS Siluan, episcopulEparhiei Ortodoxe Române din Ungaria(EORU), care a evocat totodatã ºi faptul cã încurând, în data de 05 noiembrie 2016, înaceeaºi catedralã, va fi aniversatã ºi împlinireaa 25 de ani de existenþã a corului „ProMusica” din Gyula, ce ºi-a început activitateaîn anul 1991.

La concert au participat etnici români dinGyula ºi Micherechi, precum ºi etnici maghiaridin oraº. Au asistat la concerti: ES FlorinVasiloni, consulul general al României laGyula, Marius Maghiaru, protopop deBudapesta ºi preºedinte al Uniunii Culturale aRomânilor din Ungaria (UCRU), FlorinOlteanu, protopop de Gyula ºi paroh laChitighaz, alþi preoþi din cadrul EORU, EvaIova ªimon, redactor-ºef al sãptãmânalului

„Foaia Româneascã”, ªtefan Oroianu, artistplastic din Gyula, Maria Gurzãu Czegledi,directorul Liceului „Nicolae Bãlcescu” (LNB)din Gyua, Ildiko Pilan, directorul adjunct laLNB, Ion Budai, fostul director al LNB,Margareta Tat, primarul localitãþii Micherechi,Bertold Netea, viceprimarul localitãþiiMicherechi, cadre didactice de la Micherechi,Maria Popa, realizator de emisiuni la RadioRomânia Internaþional, ºi alþi invitaþi.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinulInstitutului Cultural Român din Bucureºti, prinProgramul „Dimitrie Cantemir”, al UniuniiCulturale a Românilor din Ungaria ºi alEpiscopiei Ortodoxe Române din Ungaria.Programul s-a încheiat cu o recepþie oferitã decãtre UCRU.

P.S. Corul Sound a luat fiinþã în anul 1994,ca formaþie coralã mixtã a Casei de Culturã aStudenþilor din Bucureºti, avândîn componenþa sa studenþi ºi absolvenþi aidiverselor facultãþi bucureºtene. Repertoriulse structureazã pe lucrãri din patrimoniulromânesc ºi internaþional acoperind marileepoci creatoare. SOUND-ul a adunat înpalmaresul sau numeroase deplasãri înstrãinãtate, însemnând participãri lafestivaluri, concursuri ºi turnee artistice sauumanitare. Concursurile internaþionale i-auadus trei medalii de aur, douã de argint,premii întâi ºi premii ale publicului ºi unpremiu pentru cel mai bun dirijor alfestivalului.

Corul „SOUND” din Bucureºti, în concert la Gyula

Ghiveci cu sâmburide adevãrLa Oradea ºi Gyula

În zilele de 14-15 octombrie 2016, la Oradea ºi Gyula (Ungaria) a avut loc o conferinþãinternaþionalã, intitulatã "Mass-media în post-comunism: moºtenire, evoluþie, tendinþe".Manifestarea a reunit peste 50 de reprezentanþi ai mediului academic, cercetãtori,specialiºti în mãsurarea audienþei mass-media, directori de edituri, jurnaliºti dinRomânia, Ungaria, Serbia ºi Republica Moldova.

La aceastã conferinþã a participat, atât la Oradea, cât ºi la Gyula, Excelenþa Sa FlorinVasiloni, consulul general al României la Gyula (Ungaria).

www.flacara-rosie.ro

24 Octombrie 2016 SPORT Pag. 7

Stadionul, pãdurea ºi campaniaAdrian DUMITRU

Vorba mea...

De câþiva ani încoace nimicnu te mai poate surprinde înoraºul nostru. Se întâmplã

atâtea lucruri ciudate, atâtealucruri care într-o lume normalãnu ar avea ce sã caute încât mãmir cã încã numele Aradului nus-a transformat în Caracal. Avempiste de biciclete gata de un ande zile, dar care nici nu au fostluate în primire de autoritãþi ºinici nu sunt utilizate, deoareceau fost prost construite. Avembãnci de 8.000 de euro, ghivecede flori pentru care nu au fostconstruite ºi scurgeri ºi toatecelelalte minunãþii.

Revenim la fotbal ºi vedem cãtocmai s-a întâmplat un lucrucare se poate transforma într-unbanc foarte bun. Florin Rãducioiuºi niºte prieteni de-ai lui (genial afost ºi faptul cã aceºtia au fostprezentaþi ca niºte apropiaþi aiunui impresar al unui jucãtor dela PSG …) au venit la Arad ºis-au întâlnit cu viceprimarulBibarþ. Motivul a fost discutareaunei partide amicale între UTABD ºi o grupare din Europa lainaugurarea noului stadion. Amrâs, destul de mult ºi destul detare. Nimeni nu ºtie exact cândva fi gata stadionul, se aruncãtermene în presã la fel ca ºi cum

dau în cãrþi ghicitoarele. Ba varaanului 2017, ba sfârºitul anuluiviitor, ba vara lui 2018. Dupã ceiniþial trebuia sã fie finalizat anulacesta. Aºadar, autoritãþile localehabar nu au când or sã terminestadionul, dar cheamã repedeniºte ziariºti pentru a se lãuda cãei deja cautã parteneriimportanþi pentru un meciinaugural.

Pãi pe acelaºi fir logic artrebui sã se organizeze încã depe acum festivitãþile pentrucerebrarea câºtigãrii campionuluiRomâniei de UTA BD. Sã sedecidã pe unde va mergeautobozul descoperit cu

campionii, cine va cânta laconcert, de la ce orã vor începeaceste manifestãri.

Bineînþeles, toate fãcute înurma unui studiu de fezabilitatefãcut de fosta soþie a primarului.În plus, putem deja sã începemsã ne pregãtim pentru un mecide retragere a unui puºti careacum are 12 ani, cã va avea cusiguranþã o carierã foarte

importantã la UTA BD. ªi dacãtot facem acum lucruri care artrebui fãcute în viitor, eu zic sã fieprezentatã ºi o machetã cuviitorul nou stadion, care îl vaînlocui pe actualul care seconstruieºte. Cã cu siguranþã

Falcã va dori sã facã alt stadion laun moment dat.

Momentul în sine a fostextrem de penibil pentru cã nu s-a întâmplat nimic. În afarafaptului cã au stat la o masã ºi aufãcut niºte poze, oamenii care s-au întâlnit nu au vorbit desprenimic concret. Pentru cã nu audespre ce sã vorbeascã.

Autoritãþile locale fiind atâtde incompetente încât nu sunt înstare sã construiascã un stadionde 12.000 de locuri, demolatacum patru ani, cum pot sãvorbeascã de un meci deinaugurare?

Eu zic cã mai bine ar jucaatunci muncitorii de la firma carese face cã ridicã stadionul cuechipa Citizens Arad. ?i peacelaºi sistem, ar trebui discutatºi un meci inaugural pentrubazinul de polo ce seconstruieºte în Subcetate. Cã ºiacela are exact soarta stadionuluiUTA-ei. Serios, nimic nu te maimirã în acest oraº. Din pãcate.

Un alt lucru de menþionateste faptul cã Rãducioiu ºipartenerii sãi au avut o discuþie ºicu antrenorii ºi patronul clubuluide copii Viitorul Arad. Nimeni nua menþionat nimic despre asta.

BÂRFE SPORTIVE

Pentru darfãrã arãdeni

Aºa ne bucurãm când tot cescriem pe aici se adevereºte, denuma numa. Sigur, nu ne-a ieºitpariul de sãptãmâna trecutã cuDan Oprescu ºi Cristian Pãcurarantrenori intermediari, dar ne-aieºit ce am tot urlat pe aici întrecut. ªi anume cã tot proiectulfãcut de Alexandru Meszar are ca

bazã alte lucruri decât anunþa laînceput. Acum, a adus ºi antrenordin afara Aradului. ªi secund totdin strãinãtate. ªi jucãtorii care nusunt din Arad sunt din ce în cemai mulþi în primul unsprezece.Singurii arãdeni ce mai sunt prinlot aparþin de Atletico. Adicãprofit frumos pentru acel club.Condus de oricine altcineva înacte decât Meszar. O primi oareºi Roºu (foto) ceva procent?

Autostopiºti, atenþie,puteþi deveni fotbaliºti!

Situaþia de la ªoimii Pâncotadevine din ce în ce mai ridicolã.Italienii se încãpãþâneazã sã nudesfiinþeze echipa, chiar dacã nus-au prezentat la o etapã dincampionat, nu au formaþii dejuniori, nu au bani, nu au nimic.Dar cum s-a efectuat deplasareapentru partida din weekendulprecedent, la Suceava, întreceorice imaginaþie.

Jucãtorii au fost urcaþi în câtevamaºini personale ºi culeºi dintoatã þara, care de unde s-a aciuat.Tare ne e sã nu fi luat cu ei înmaºini ºi niºte autostopiºti, caresãracii vroiau doar sã ajungã înurmãtorul oraº. Dar, poate, aºa arfi avut mai mult noroc ºi aceia ar fijucat mult mai bine decât actualiifotbaliºti.

Tâmplarul, stã la colþ ºi dã la tâmplã

Cam aºa a fost ºi AlexandruMeszar, cel care conduceincognito destinele clublui UTABãtrâna Doamnã. Nu i-a preaplãcut defel de Roli Nagy, darpentru cã l-au ajutat rezultatele,nu a putut sã îl dea afarã. Mai alescã Roli a început de mult timp sãdea semne cã nu toate lucrurilesunt aºa de roz precum ar trebuisã fie la acest club. Aºadar, ªoanil-a aºteptat la colþ ºi cum a avutprima ocazie, cum l-a executat.Foarte frumos din partea asa, aºase comportã un adevãratmanager.

Fain e ºi cã dupã ce l-aexecutat, a început sã plãteascãsalariile restante la echipã, sãpromitã transferuri importante ºisã anunþe cã vrea promovarea.Dar ªoani ember, înainte, în varã,de ce nu putut la tine spun ºi fãcutacest lucruri? Avut jenã în tineoare?

Cuminþenie-n minte ºi simþiri

Gelu BOCI

Black&White

Da,oameni buni,NIMIC MAI ADEVÃRATCÃ BRÂNCUªI ESTE AL MEU, AL TÃU ,AL NOSTRU AL TUTUROR.Pe scurt,UN

BUN NAÞIONAL.Numai cã,campania agresivã de strîngere

de fonduri,asemãnãtoare cu supãrãtoarelereclame comerciale de prost gust,nu a datrezultatul scontat,adicã suma þintã nu s-astrîns ºi astfel,''produsul propus'',cunoscutasculpturã CUMINÞENIA PÃMÂNTULUI,nu aputut fi achiziþionatã de la actualulproprietar... Asta în teorie,pentru cã s-aaplicat planul de rezervã,probabil cel corect ºimai puþin lamentabil,cumpãrã ''statul'' operamaestrului... De fapt tranzacþia am achitat-otot noi,cetãþenii,dar sub altã formã,nu chetã ciamendã...

Am ales sã scriu despre chestia asta,acumcînd tobele falsului patriotism au încetat sãmai batã , acum cînd ... CUMINÞENIA s-a

aºternut peste tembelizoare. Adicã,la rece. ªiatunci ce grãiesc eu,în subsolul unei pagini deziar de provincie? Spun oameni buni cã-nmarea euforie ce ne va tãvãli-n dezmierdãrisufleteºti fãrã egal ori comparaþie,ne vomîmbãta conºtiinþa,spiritul ºi perspectiva pecovorul zburãtor al bucuriei nemãrginitecã,fãrã efort sau sacrificii suntem cu toþii,înegalã mãsurã,proprietarii ''CuminþenieiPãmântului'',ºi asta numai ºi numai,graþiebunãvoinþei falnicului Stat Român. Fain ? Seputea ºi mai pompos da' m-o dereglat untelefon.Tre' sã mã duc sã-mi plãtescîntreþinerea la bloc.

Pauzã binevenitã.Nu vã emoþionaþi,conti-nuãm. Îs în vînã. Am revenit. Am depus icrelepentru întreþinere ºi pe scãri în plescãitulºlapilor oleacã obosiþi m-a MÎNGÎIAT UNGÎND,unul ''cuminte'',unul ce poate umeziochii oricui. Permiteþi-mi un lait motiv cuecou în fraza de debut.

Da,oameni buni,NIMIC MAI ADEVÃRATCÃ FAMILIA ESTE A MEA , A TA , AVOASTRÃ ,A TUTUROR.Pe scurt,UN BUNNAÞIONAL.

ADEVÃRATUL ªI INCONTESTABILUL BUNNAÞIONAL. Restul se cheamã mofturidomnilor, grandomanii sau recunoaºteri tîrziial UNOR NERECUNOAªTERI la timpulpotrivit.NUMAI CÃ TIMPUL ÎL POTRIVEªTEISTORIA ªI INTERESELE DE MOMENT.

Frumoasa statuetã putea fi rãscumpãratãcu tot cu trecut,prezent ºi viitor, dintr-o scurtãtrecere-n revistã a furãciunilor fãcute-n pasfandat de ºpe' categorii de infractori (politic,sport, afaceri),cu condiþia ca aceºtia sã maiaibã active...

De dincolo de lumea noastrã,maestrulBrâncuºi va ierta cu siguranþã ,dacã nuignoranþa,cel puþin sãracia unui popor ce nu afost vrednic sã strîngã o oarecare sumã debani pentru o oarecare lucrare...

Pizzeria MIA Calea Romanilor nr. 10, AradPentru comenzi la domiciliu: tel: 0257/283 000, 0741/283 000

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!www.newsar.ro

A fost ºi Gala oamenilor deafaceri din Arad. Faptul cã n-am fost invitaþi nu-i nici un bai.

Oricum, au fost invitate doarfirmele apropiate, ca-ntreprieteni. Gala a fost organizatã,fireºte, de Camera de Comerþ, depreºedintele Gheorghe Seculici(foto), cel care a fost „ales” sã fiereprezentantul de frunte alfirmelor arãdene. Normal, artrebui ca firma lui sã zbârnâie, sãmeargã luminã, cã doar e farulcãlãuzitor al firmelor din Arad.Dar, surprizã ºi stupoare! Chiar adoua zi, la firma preºedinteluiSeculici a bãtut executoruljudecãtoresc. ªi n-a venit nici sã

peþeascã, nici sã colinde, ci sã-iexecute silit clãdirea Proiect SA.

ªi-atunci, cum poate un omde afaceri sã fie reprezentantulfirmelor, sã le sfãtuiascã, sã leîndrume, dacã propria-i firmãeste executatã silit. Aºa cãmulþumim cã n-am fost invitaþi,cã ne fãceam naibii de râs.

Nefãcând parte din calculele lui Gheorghe Falcãpentru a candida la Senat, senatorul ConstantinTraian Igaº le-a transmis un mesaj susþinãtorilor sãi,

în care atinge un punct sensibil din ograda PNLArad: Liberalii arãdeni sunt controlaþi din teleco-mandã. Cel care se aflã la butoane, aþi ghicit, eGheorghe Falcã, unic conducãtor, vizionar ºi profet.Iatã declaraþia senatorului Constantin Traian Igaº:

„Sunt un om echilibrat ºi înþeleg sã mã oprescaici, mulþumindu-vã celor de bunã credinþã!

Sunt onorat cã am reprezentat Aradul la nivelnaþional timp de 12 ani ºi îmi place sã cred cã amfãcut-o cu folos ºi onestitate! Am parcurs multeetape în politicã din 2000 pânã astãzi, trecândprin funcþii alese de consilier local, consilierjudeþean, deputat, senator ales uninominal îndouã mandate, culminând cu funcþia de ministrude interne! Le mulþumesc celor care mi-au acor-dat încrederea, m-au creditat cu suficientã moti-vaþie ºi omenie pentru a reprezenta Aradul cufolos ºi bunã-credinþã! Le mulþumesc celor cucare am lucrat în echipã, celor cu care am colab-orat pe parcursul anilor, colegilor, prietenilor,care mi-au rãmas alãturi, ºi celor pe care i-amcunoscut în aceastã perioadã!

Sunt onorat de faptul ca mulþi colegi, membriPNL, mi-au cerut pe parcursul acestui an sã îmicontinui activitatea la nivel central ºi sã îireprezint cu demnitate aºa cum am fãcut-o pânãacum! Le mulþumesc pentru încredere ºisusþinere ºi sunt convins cã experienþa meapoliticã, dar ºi de viaþã, putea aduce un plus devaloare în cadrul echipei PNL!”

Acesta a pus, în mesajul sãu, ºi punctul pe i: „Dinpãcate, în interiorul filialei se regãsesc unele

frustrãri, reduse, ce e drept, dar suficient sã mãfacã sã înþeleg cã nu este bine sã tulbur apele maimult decât sunt ele acum! Am simþit cã astãzi nusunt doriþi oameni cu personalitate, care au lãsatceva în urma lor dar care nu pot fi controlaþi dintelecomandã! Nu comentez astãzi viziunea unicu-lui conducãtor liberal de la Arad dar aºtept cuinteres profeþiile fãcute în faþa colegilor de par-tid!

Sunt un om echilibrat ºi stãpân pe mine ºiînþeleg sã mã opresc aici. Înþeleg ca un adevãratliberal sã mã retrag în mediul economic, cel încare activez de aproape trei decenii ºi în care ammulte proiecte de dezvoltat în viitor!

Le mulþumesc celor care au avut încredere înpotenþialul meu uman în toþi aceºti ani ºi îmiplace sã cred cã dezamãgirile nu au fost preamari”.

Dezvãluiri

24 Octombrie 2016 ULTIMA Pag. 8

Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Tel.: 0357/407 246

Fax: 0357/407 245

E-mail: flacararosie@gmail.com

ISSN 1842 – 9947

Manager economic, financiar ºifiscal: Geo MARC

Colegiul redacþional:Pavel Roman, Adrian Dumitru,

Orlando Toader, Horia Medeleanu, Gelu Boci, Viorel Simulov

ºi TIFI Grãdinaru

Tipãrit la CPT - Cluj

Materialele ºi foto aparþin„Romulus Dubat RO. Bt“

Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul proprietarului.

se aprinde din prima!

NOI NU SUNTEM BANALI

Ilinca, 5 ani ºi jumãtate, prinþesã

În Aradul în care nu se întâmplã nimica, mereu seîntâmplã câte ceva.

Acum, în viitorul neprecizat – de ce sã seprecizeze dacã oricum se întâmplã? - va avea loc unconcurs pentru un post creat pentru un singur om.

Dacã vã întrebaþi cum este posibil aºa ceva, vãaflaþi pe un drum gresit, pe un parcurs care duceexact acolo unde cei care organizeazã concursuldoresc sã vã ducã: într-o odaie goalã cu pereþiicãptusiþi. Poate sã fie un studiou provincial de radio-televiziune, un bar mai deºuchiat sau chiar oîncãpere dintr-un stabiliment pentru cei mainepotoliþi aºa.

Concursul vizeazã apariþia în fruntea nevãzutã aConsiliului Judeþean a omului providenþial, unHumpty Dumpty arãdean care poate cãdea de peoricâte ziduri si trepte, rãmâne perfect întreg înfãrãmiþarea sa indescriptibilã.

Consiliul fiind prin definiþie o instituþie de împãrþitbanii, este nevoie de cineva destul de prolific sãascundã aceastã realitate secularã în minciunigarnisite cu zâmbete unsuroase, iar acest cinevaexistã, este aici de când e lumea, se numeºte Andreiºi este salvarea unor indivizi care n-au citit ºi nu vor

citi în veci romanele cu Alice în Þara Minunilor ºi încea a Oglinzilor.

N-aveau cum, plus cã ei n-au despus atâta efortsã-ºi termine scolile pentru a învãþa sã citeascã ºi sãscrie, ei au transpirat doar sã înveþe sã numere banii.

Cristi Tiþca, aflat, precum zâmbetul pisicii dinCheshire, într-o excursie de studii si peregrinãri cu ºifãrã rost în Germania, a ridicat mânuºa nearuncatã,anunþând într-o postare de pe Facebook cã va intraºi el în concursul pentru postul de director deimagine a Consiliului Judeþean, atenþionându-l pepreºedintele Cionca, cel neumblat prin ÞaraMinunilor ºi a Oglinzilor, de aceastã intenþie de a sadestul de condamnabilã.

Dacã dorul lui Cristi se va realiza, vom plonja cutoþii în lumea lui Lewis Carroll, Aradul va devenidintr-o datã o þarã a oglinzilor oarbe în care totul eposibil chiar si imposibilul, soarecii vor deveni pisiciiari pisicile dulãi de luptã, în timp ce orchestrafilarmonicã cocoþatã pe schelele de la Palatul Culturalva intona un marº de glorie în onoarea celuia care vaavea privilegiul sã piardã.

Nu conteazã cine, important e sã nu se numeascãAndrei.

Notorius

Ando în Þara Oglinzilor

C O N T R A E D I T O R I A L

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!www.newsar.ro

Igaº: „Nu comentez, astãzi, viziunea

unicului conducãtor liberal de la Arad”

Ieri autopremiat, azi executat... silit!