CURS 6- 18.11.2013

Competentele consiliului de securitate in solutionarea pasnica a conflictelor

CS va invita partile in conflict sa l solutioneze ptrintr o metoda pasnica ( art 33 din Charta –

tratative, ancheta (se numeste o comisie trimisa de CS in zona de conflict si face un raport al

activitatii), mediere , conciliere, arbitraj, rezolvare pe cale judiciara sau prin recurs la org

regionale). Daca s a creat o comisie de experti a CS aceasta poate recomanda partilor conflictuale

o metoda de solutionare; metoda poate fi foarte concreta uneori. Rezolutiile CS care se bazeaza

pe cap VI din Charta nu au valoare legala obligatorie ci sunt simple recomandari

asemanatoare cu actele adunarii; sunt respectate de state dar nu exista o obligativitate

juridica.

Charta ONU foloseste expresiile amenintare impotriva pacii, incalcarea pacii sau chiar act de

agresiune ( nu se foloseste cuv razboi in charta). Toate rezolutiile luate de consiliu din art VII au

o valoare legala obligatorie iar masurile adoptate de consiliu pot merge pana la utilizarea fortei

armate impotriva agresorului. Este dreptul CS sa califice o situatie drept amenintare impotriva

pacii sau agresiune; nimeni nu are acest drept in afara de CS.

*CS o sa adopte masuri cu caracter provizoriu ca sa preintampine agravarea crizei:

-intreruperea totala sau partiala a relatiilor diplomatice, a rel economice, a comunicatiilor auto si

feroviare, a postei, telefonului, internetului, bancilor etc. – constrangere pt a nu mai ameninta

impotriva pacii sau agresiunii

-daca aceste masuri nu se dovedesc eficiente si agresorul continua sa comita actul pt care a fost

sanctionat, CS are dreptul a recurga la forta (art 42 din charta ii da dreptul sa recurga la forta) –

nu s a reusit formarea unei armate permanente in cazul consiliului de securitate -> se semneaza

niste acorduri speciale pt statele care doresc sa contribuie la alcatiurea armatei; nimeni nu este

obligat sa ofere soldati, acest proces este unul voluntar ( 2 3 state ofera cei mai multi soldati).

Operatiunile de mentinere a pacii – nu au fost prevazute in charta dar au fost acceptate ulterior

de adunare si de consiliu, decizia se ia impreuna, misiunile se compun din contingente militare

puse la dispozitie de statele membre precum si din observatori civili, mandatul si durata dresf

sunt precizate de ONU de la caz la caz si toate aceste operatii sunt plasate sub controlul

secretarului general ONU ( onu a fost prevazut pt un razboi clasic de genul celui mondial de

aceea nu a avut in continutul chartei aceste operatiuni de mentinere a pacii).

Unul dintre cei mai iubiti secretari generali ai consiliului de securitate, Hammerskjold – spunea

ca aceste operatiuni se gasesc undeva la articolul VI si jumatate, intre VI si VII, neincadrandu-se

in niciunul din aceste articole. Dupa ce s a trm razboiul rece, s a deblocat si consiliul de

securitate; de atunci s au inmultit foarte multe operatiuni de mentinere a pacii (1992 – fostul

secretar gen B.B.Ghali din Egipt a propus o clasificare a operatiunilor de mentinere a pacii : 1.

Diplomatie preventiva – urmareste sa impiedice aparitia unor conflicte violente; 2. Restabilirea

pacii- se refera la situatia in care un conflict s-a declansat iar ONU incearca sa-l rezolve pe cale

pasnica folosind capitolul VI din charta; 3. Mentinerea pacii- peace-keeping- recursul la actiuni

militare coercitive folosind cap VII al chartei (se foloseste si peace-enforcement- ONU impune

separarea cu forta a celor care lupa ); 4.Consolidarea pacii (peace-building) – s-a terminat faza

violenta, partile au semnat o pace dar trb reconstruita tara; construirea de scoli, spitale, drumuri,

forte armate si restaurarea institutilor de stat.

In 2005 s a creat Comisia pt mentinerea pacii ONU si departamentul pt operatiuni peace-

keeping; 2012 – bugetul pt peace keeping al ONU 7.6 miliarde de dolari.

- 1948-2011 – 66 de operatiuni de peace-keeping; 2012- 16 operatiuni. Personalul acestor forte

este de peste 120 000 de persoane; costul estimat al tuturor operatiilor 1948-2011 – 69 miliarde

de dolari americani. In ceea ce priveste victimele, se inregistreaza la niv 2012 aproximativ 2000

de peace-keeperi ucisi (nu statele mari ci tarile slab dezvoltate si sarace dau cei mai multi peace-

keeperi).

*Exista cateva proiecte pt reformarea CS. Se discuta ameliorarea CS: unii cer largirea acestuia,

altii cer limitarea dreptului de veto. Sg limitare a chartei in 1963 – de la 6 la 10 membri.

Principalele proiecte(in prezent 15 membri):

1. Grupul celor 4 format din Brazilia, Germania, India si Japonia (tari care aspira sa devina

membri permanenti, contribuie la bugetul ONU India si Japonia). Acestia doresc un CS cu 25

de membri, pe langa nr actual vor sa se adauge si 6 noi membri permanenti – G4+ alte doua tari

africane- precum si 4 noi membri nepermanenti(Africa de S si Nigeria sau AS si Egipt.

2.Unitate pt consens – principalii membri sunt Italia, Argentina, Pakistan si Mexic- doresc un CS

format din 25 de membri care sa fie suplimentat numai cu nr de mebri nepermanenti sau sa apara

alta categorie de membri semi-permanenti.

3. Consensul de la Ezulwini (Uniunea Africana) – propun un CS cu 26 de state iar Africii sa-i

revina doua locuri permanente cu drept de veto si doua locuri nepermanente .

4. Grupul celor 5 state mici si mijlocii (S5 sau Like minded countries) – Elvetia, Costa Rica,

Iordania, Singapore si Lichtenstein- nu vor cresterea nr de membri ci mai multa transparenta la

nivelul intregului consiliu si vor limitarea unor drepturi.

Se mai propune si ca Adunarea Generala sa devina un parlament ales prin vot universal.

Consiliul Economic si Social ECOSOC

Se ocupa de marile probleme economice, sociale, culturale, de sanatate publica, precum si legate

de drepturile omului (soft security). Se subordoneaza adunarii generale si este un organ cu

compunere restransa. La inceput, in primii ani de fct, avea doar 18 membri; ulterior charta a fost

amendata si actualmente sunt 54 de membri. Mandatul unei tari este de 3 ani iar adunarea

generala improspateaza in fiecare an 18 membri pt contunuitate. Membri permanenti ai CS ului

sunt realesi automat in ECOSOC de cate ori le expira mandatul. Pt celelalte locuri se aplica

principiul repartitiei geografice echitabile – 14 locuri revin Africii, 11 locuri Asiei, 10 locuri pt

America de S si Caraibe, 6 pt Europa de Est, 13 locuri pt Europa Occidentala si alte state. Au

voie sa participe la lucrarile ECOSOC chiar state care nu sunt membre in ECOSOC daca pot

demonstra ca discutiile respective le sunt utile, pe post de observator, fara drept de vot

(Autoritatea Palestiniana exemplu de observator). ECOSOC colaboreaza cu ONG urile pe picior

de egalitate.

Functionarea ECOSOC. Are loc in fiecare an o sesiune principala cu o durata de o luna, pe rand

la New York si la Geneva. Mai au loc alte 2 sesiuni cu caracter organizator . Toate deciziile se

adopta cu majoritate simpla (51%), fiecare stat avand un singur vot.

Competente: organizeaza conferinte, adopta rezolutii, este un forum de dezbatere pt marile

probleme socio-economice ale lumii; pregateste numeroase conventii in domeniile sale de

compententa si protejeaza drepturile omului. Din structura ECOSOC fac parte si birourile

executive ale unor organizatii subordonate ONU : UNICEF. In general, acesta formeaza grupe de

experti pe regiuni si ii trimit acolo sa vada concret situatia.

ECOSOC e obligat sa faca un raport anual catre Adunarea Gen in care sa-si explice activitatea.

Consiliul de tutela a fost creat de la inceput cu scopul de a facilita decolonizarea, a ajuta

popoarele care nu atinsesera un grad satisfacator de autoguvernare sa se preg pt a deveni state

independente. 11 teritorii au fost plasate in 1945 sub regim de tutela dintre care unele preluate de

la Liga Natiunilor. Obiectivul de baza- pregatirea acestor teritorii pt progres politic si economic

spre a se decoloniza treptat. Nu a fost usoara aceasta decolonizare – Somalia a fost colonizata de

Italia pana in 1960.

Componenta: 1.statele care administrau teritorii sub tutela: Italia, Franta; 2. ceilalti membri

permanenti ai CS care nu aveau teritorii in tutela –China si Rusia; 3. un grup de state alese de

Adunarea Generala pe o perioada de 3 ani prin rotatie.

Actualmente Consiliul de tutela exista pe hartie dar nu are niciun fel de activitate; ultimul

teriotriu pe care l a administrat a fost Insula Palau din Oc Pacific – s a votat asocierea cu SUA.

Nu a fost desfiintat din cauza inertiei diplomatice si trb revizuita si charta daca este desfiintat un

consiliu care nu mai functioneaza. („Consiliul de Tutelă şi-a suspendat activitatea în urma

câştigării independenţei de către ultimul dintre cele unsprezece teritorii aflate sub tutelă (Palau),

la 1 octombrie 1994. Cu toate acestea, capitolele care vizează acest Consiliu nu au fost nici până

astăzi şterse din Carta ONU (Capitolele XII şi XIII). Au existat unele voci care cereau

însărcinarea acestui organ cu noi activităţi, eventual cu administrarea aşa numitelor failed states,

ceea ce nu s-a făcut însă până acum.”-site ul ONU).

Curtea internationala de Justitie. Este principalul organ judiciar al Natiunilor Unite, statutul

sau este parte integranta din chart aONU. Curtea a fost creata in iunie 1945 si a inceput sa fct in

1946; toti membrii ONU sunt in mod direct parti la statutul Curtii dar inclusiv unele state care nu

sunt membre ONU au putut participa si au fost membri ( Elvetia – era parte la statutul curstii fara

sa fie membru ONU).

Rolul principal este sa rezolve disputele intre state si sa ofere sfaturi si opinii consultative

Organizatiilor Natiunilor Unite. Curtea se compune din 15 judecatori independenti, acestia

indiferent de cetatenia lor trb sa fie persoane cu inalte calitati morale in tarile lor si juristi extrem

de competenti si cunoscuti in drept public international. Cei 15 jud sunt alesi de catre adunarea

gen si de CS separat; membrii permanenti nu au drept de veto (majoritate de 9 din 15 indiferent

daca se opune un membru permanent). Judecatorii sunt alesi pe o perioada de 9 ani si pot fi

realesi inca o data, mandatul fiind de 9 ani. Nu este permis sa ai 2 judecatori concomitent la curte

care sa faca parte din acelasi grup national. Acesti 15 judecatori trb sa reprezinte „marile forme

de civilizatie” si „principalele sisteme juridice ale lumii” - nu trb sa vina toti de pe acelasi

continent, ci din civilizatia europeana, africana etc.(exista vreo 5 drepturi la nivel mondial). Ca

sa existe continuitate, o treime din judecatori sunt schimbati la fiecare 3 ani. Judecatorii pot fi

realesi o singura data. Alegerile au loc la New York in Adunare si in Consiliu si toate statele

membre ONU au voie sa propuna candidati. In afara de judecatori, exista grefieri si grefa cei care

tin partea administrativa.

Competentele Curtii: doua feluri de competenta:

1- competenta contencioasa- se refera la conflicte; se refera numai la state. Organizatiile int,

indivizii nu se pot adresa Curtii pt competenta contincioasa. C de Justitie nu este competenta

decat pt diferende de ordin juridic, nu si pt cele politice. Diferenta o stabileste chiar Curtea in

sensul ca daca este un conflict politic, ea va declara ca nu este competenta, singura isi stabileste

limitele. Conflictele juridice se refera la un dezacord priv o situatie de drept sau de fapt, o

contradictie de teze juridice sau de interese, conflict legat de interpretarea unui aspect de drept

( ex Ro si Ucraina –conflict juridic- conflictul ref la delimitarea apelor si Insulei Serpilor; Ro a

cerut sa ni se dea apele teritoriale si platoului continental cu gaze, metale, pesti; nu au putut sa

negocieze; in 2007 ambele au decis sa supuna decizia Curtii Internationale si Ro a obtinut 80%

din platoul continental iar Ucraina doar 20% / ex.conflictul dintre Georgia si Rusia- conflictul a

fost unul politic, nu juridic si Curtea a refuzat tratarea acestui conflict).

2.competenta consultativa – dreptul de a cere opinii consultative curtii apartine ONU si tuturor

structurilor sale ( ad gen daca vrea sa emita o directiva adreseaza o cerere de aviz consultativ,

dupa ce curtea da un verdict, ad gen trebuie sa respecte decizia curtii, nu poate sa retraga cererea

sau sa renunte la ea)

Jurisdictia Curtii de Justitie are un caracter facultativ- curtea nu e competenta sa judece decat

conflictele care ii sunt supuse de catre state si numai pt litigiile pe care statele doresc ca ea sa le

judece; curtea nu trece de dorinta statelor( ambele trb sa accepte).

Cum isi exprima statele vointa? Statele pot semna impreuna cu Curtea un acord special prin care

accepta sa i supuna conflictele juridice cu alte tari. Deciziile Curtii sunt obligatorii numai pt

statele care i-au acceptat competenta si s au angajat sa se supuna judecatii ei si numai pt cauza

solutionata. Exista acceptarea a priori a jurisdictiei, se poate face printr o declaratie unilaterala

numita „clauza facultativa”. E posibil ca intr un tratata multilateral partile sa declare ca accepta

jurisdictia Curtii – „clauza compromisorie” . Exista acceptarea a posteriori- exista un conflict

inceput, statele negociaza, nu ajung la un acord si la un moment dat semneaza impreuna un

document de acceptare a jurisdictiei Curtii. De obicei, statele pun intr un tratat multilateral

declaratia de acceptare a jurisdictiei in cele mai multe cazuri. Diferendele juridice se refera deci

la delimitarea frontierelor, interpretarea unor tratate, incalcarea unor obligatii, plata unor reparatii

etc.

Izvoarele de drept folosite de CIJ:

1. Conventiile internationale generale sau speciale care stabilesc reguli recunoscute de statele in

litigiu

2. Cutuma internationala (traditie, obicei)

3. Principiile generale de drept

4. Hotararile judecatoresti si doctrina celor mai calificati experti in drept international ai tuturor

natiunilor

Competenta consultativa este deschisa numai organelor componente ale ONU, nu si statelor –

se pot adresa pt avize consultative toate organele din compozitia ONU; avizele Curtii, desi nu au

forta obligatorie sunt respectate de statele implicate si de catre organizatii. Este interesant ca

daca un stat care a pierdut un proces si nu accepta decizia curtii obligatorie si irevocabila, va fi

sanctionata de CS.

Curtea lucreaza in sesiune plenara – toti cei 15 judecatori- sau pe ” camere specializate” f din 3

sau 5 judecatori iar puterea de decizie este la fel ca si cea a camerei din plen. Hotararile se iau cu

majoritate simpla 51%. Pe langa cei 15 judecatori e posibil sa existe si 1 sau 2 judectori ad-hoc

= cele doua tari care se judeca, daca nu au un judecator in randul celor 15, au dreptul sa ceara sa

participe unul sau 2 judecatori din statul lor, nu participa la vot ci doar la discutie. Grefierii au si

ei imunitate ca si judecatorii.

Curtea are sediul la Haga si foloseste limbile franceza si engleza. Judecatorii primesc anual un

salariu echivalent cu 166 000 dolari americani , aproximativ 12 000 dolari pe luna

Secretariat si secretarul general.

Secretarul General – mandatul este de 5 ani si poate fi reinnoit; s a creat o cutuma ca cei 5

membri permanenti sa nu vina cu niciun candidat. Primul SG a fost un german Tri ..., i a urmat

un suedez Dach S...care a murit intr un accident aviatic suspect, a urmat Utanth, apoi Kurt V,

1991- diplomat din Chile Javiar Perez de Cuellar, 1992- diplomat egiptean BB Ghalli doua

mandate, apoi Kofi Anan din Ghana, in prezent BAN Ki-moon (din 2007) coreean este la al

doilea mandate. SG are trei competente majore: politica, administrativa si diplomatica.

Administrativ- este cel mai inalt functionar public al organizatiei. El participa la toate sedintele

Agenerale cu exceptia curtii i de justitie; prezinta AG raportul anual privind activitatea

organizatiei. El conduce secretariatul ONU iar personalul acestuia se gaseste sub autoritatea sa

exclusiva. In ceea ce priv sesiunile organului ONU – SG redacteaza ordinea de zi, convoaca

sesiunile, examineaza deplinele puteri ale delegatiilor int, asigurarea cu personaj si mijloace

tehnice; coordoneaza activitatile organelor si instititutiilor ONU.

Politic – trb sa indeplineasca toate obligatiile conferite de cele 6 organe principale ale ONU. Are

de asemenea atributii extinse in domeniul financiar – pregatirea bugetului, primirea

contributiilor, controlul cheltuielilor. SG inregistreaza toate tratatele incheiate sub egida ONU si

este depozitarul acestor tratate. SG poate sesiza CS daca apar amenintari la adresa pacii

securitatii internationale; poate intreprinde masuri pt punerea in aplicare a deciziilor organelor

ONU; f adesea se implica in medierea unor conflicte internationale –pe post de mediator-.

Secretariatul –este compus dintr un corp de functionari internationali numit de SG. Personalul e

compus din doua categorii: cei alesi direct prin concurs dar si cei numiti de statele membre;

functionarii care lucreaza la sediul mare din New York dar si persoanele care lucreaza la

UNICEF etc. dar si cei care lucreaza pe teren. S se ocupa cu administrarea operatiunilor de

mentinere a pacii, medierea disputelor internationale, pregateste studii pe teme de interes –

drepturile omului, organizeazaa conferinte internationale si cu SG verifica cum se aplica

deciziile organelor ONU -> e competent pe toate aspectele.

Selectarea personalului: criterii:

-eficienta si integritate

-criteriul repartitiei geografice echitabile – atat S cat si SG nu au voie in timpul mandatului sa

solicite sau sa primeasca instructiuni sau ordine de la niciun guvern, decat de la ONU; ei sunt

raspunzatori doar in fata ONU.

Beneficiaza de imunitati exact ca si personalul diplomatic – nu au voie sa fie arestati, anchetati.

Recursul la forta prin securitatea colectiva in sistemul ONU.

1899 si 1907 au avut loc conferinte la Haga – pacea, dezarmarea si arbitrarea care nu au

impiedicat R Mondial. In 1928 – pactul briand kellogg semnat la Paris de Franta si Sua urma sa

interzica razboiul de agresiune. Cf Chartei ONU membrii ONU nu au voie sa foloseasca forta si

nici sa ameninte . E interzis ca teritoriul unui stat sa se modifice prin recursul la forta. Exista

doua exceptii majore la recursul la forta:

1. legitima aparare – art 51 din Charta le permite statelor sa se apere atunci cand sunt atacate

sau amenintate pana cand Consiliul iti pune la dispiozitie un suport care sa te apere

2. existenta unei actiuni colective ale CS insemnand recurs la forta armata – daca a aprobat

CS.

Razboiul preventiv este respins, este considerat ilegal- ai voie sa te aperi numai daca s a produs o

agresiune contra ta. Daca ai un adversar pe teritoriu care te ameninta pre-empive – te ameninta

in viitor (nu ai voie sa il ataci, trb sa astepti sa fi atacat ca sa actionezi) si preventive – te

ameninta acum. Principiul de proportionalitate, neceistate si imediatitate. Trebuie sa te aperi

numai daca e absolut necesar si imediat sa dai replica.

Interventia umanitara- daca are loc razboi civil si catastrofa umanitara. Se vb de obligatia

internationala de a proteja – sunt cazuri in care oamenii sunt atacai de propriul presedinte

R2P- responsability to protect- cer in mod constant dreptul de a interveni pt protectia unor

natiuni ( china si brazilia se opun)

Conventia pt prevenirea crimei de genocid –

2000- s a creat in CANADA Comisia Internationala pt Interventie si Suveranitate Statala care

monitorizeza toate situatiile in care minoritatile etno religioase sunt in risc de exterminare.

Seminar 6 Charles A. Kupchan, „Minor League, Major Problems”, in Foreign Affairs,2008. Karl-Heinz Kamp, “Towards a New Strategy for NATO”, pp. 21–27. The new NATO Strategic Concept, Lisbon, 2010

Curs 7:

Nato este …a aparut in 1949 din dorinta statelor vest -europene de a se opune…

17 martie 1948: a fost semnat tratatul de la Belgia,Luxemburg,MB,Canada….

Acest tratat de la Bruxelles a generat Uniunea Europ Occidental ace nu era foarte eficienta pt ca toate aceste tari fusesera devastate ,tari cu armate cvasidistruse si cu

sit ec grea.Nato a rezultat din efortul de aparare colectiva a 12 a tari europene carora s-au alaturat SUa si Canada .SYA scapasera aproape neatinsa de razboi.

Tratatul Atlanticului de Nord-act fondator -12 state membre

Doctrina Truman (ajutorarea tarilor democratice) si planul Marshall( ajutorarea tarilor afectate de razboi).

Toate aceste aspecte explica cum de s-a ajuns la razb rece si cum a aparut NATO.Ipoteza principal a funct NATO: sovieticii ar putea atacat vestu EUropei iar SUA ar interveni.

NATO:struct de apararea colectiva.Tr de la Washington art 5.”in cazul in care una dintre tari este atacata celelalte ii vin in ajutor”.Este o forma de aparare colectiva, este o alianta politico-militara care funct in deplina egalitate( respecta art 55 din CARTA ONU- toate statele din lume au dreptul la o autoaparare individuala sau colectiva”).Daca un stat este atacat,la inceput daca este membru NATO cere ajutorul NATO iar NATO in cateva zile trimite trupe de ajut.Tara atacata este obligate sa informeze in aceeasi zi CONSILIUL DE SEC al ONU, NATO isi va inceta activitatea si se va ocupa consiliul.Daca agresorul provine din alte ,cercuri,NATO isi va inceta activitatea de aparare colectiva.

NATO are o structura civila si una militara .

LA Bruxelles se gaseste cartierul general al NATO si resedinta….. , biroul membrilor permanenti al secretariatului general.

PERSONALUL NATO: 3200 dintre care 1400 membri trimisi de statele membre si 1600 alesi prin concurs

STRUCT CIVILA: COnsiliul NORD ATLANTIC( cuprinde toate tarile membre care trimit un ambassador in permanenta .DEciziile se iau prin consens in unanimitate si de cele mai multe ori decizia se anunta dup ace s-a negociat in secret timp de cateva luni sau zile.Secretarul general este o personalitate pol internat ,de obicei un fost ministr de ext sau al apararii,are un mandate de 4 ani si este pres consiliului nord atlantic al comitetuliui de planif al apararii si al grupului de aparare nucleara .Conduce secr gen,prezideaza consiliul nord atlantic si este principalul purtato de cuvant al aliantei,are si un secretar general adjunct.Secretariatul gen este format din personalul angajat sau trimis de tarile membre si se subordoneaza direct organizatiei.Adunarea atlanticului de nord este formata din 257 de membri din 288 de state,este un fell de parlament cu toate ca din p d v institutional este dependent de NATO.Se compune din parlemnatari trimisi de tarile membre.Fiecare tara desemneaza un nr de parlam in fucntie de tarile respective.AD aceasta este un forum de dezbtare si curea de tranmisie intre parlam nationale,cetateni si NATO

COmitetul Militar format din membri sup=elab conceptele strategice,responsabilitate in timp de criza sau razboi.Se subord consiliului nord atlantic si raspunde de apararea colectiva si de misiunile nato .

STATUL MAJOR INTERNAT:Format din ofiteri superiori,sprijina activitatea comitetului militar si se ocupa cu analiza si evlauarea militara ,sprijina activitatea comitetului military.

SACLANT: COmandamentul supreme aliat pt atlantic-ACT

SHAPE: Com supreme al puterilor aliate din europa

SACEUR:Centru in Belgia-devine ACO

Ca structure milit mai exista gr de planificare militara care se ocupa cu toate probl ce tin de recursul la armele nucleare iar comitetul de planificare al apararii se subord statului major internat si comandamentului si se ref la plinificarea actvit de apararea colectiva.

Cea mai importanta structura a NATO este comitetul militar.

Conceptele strategice ale NATO:Concept strategic-doctrina pe baza careia lucreaza NATO ,un doc legal care produce efecte juridice si este doc care evalueaza riscurile si amenintarile cu care se confrunta NATO si tarile membre la un mom dat.

!! NATO a avut 7 concepte strategice:4 din per razb rece si 3 dupa r rece:

1)dateaza din 1950 si se baza pe descurajare si pe armele nu cleara americane iimp unui eventual atac sovietci

2) adoptat in 1952: era tot in acest context al rivaliattii cu URSS .Se baza pe notiunea de „represalii masive” americanii si europ se angajau daca URSS intreprinde un atac ei sa recurga la arme nucleare in mod devastator.

3) 1957: se bazeaza pe „represalii masive”

4) 1968:in locul doctrinei represaliilor masive apare doctrine ripostei flexibilein caz de razboi nu vor recurge de la inceput la arme nucleare ci la arme conventionale.

In dec 1967 a avut loc prima tentativa de reforma a NATO,numita RAPorturi HARMEL( I tentativade a consolida apararea colectiva dar sa favorizeze destinderea relatiilot mai bune cu tarile din E si sa ofere mai multa putere de decizie tarilor mici si mijlocii).

CONCEPTUL STRATEGIC PT APARAREA ….-este insotit intotdeauana de un doc de orientare strategica.Ambele doc erau secrete.Dupa razb rece concept strategic este public,in schimb doc orientarea strategica este privat.

Urm concept strategic a fost adoptat in nov 1981 _ Concep strategic de la roma-spunea ca tarilor fost comunite nu mai sunt un pericol pt NATO,riscurile erau legate de instab regioanala,rivalitatile etnice si conflictele teritoariale in eurp centrala si estica.I concept strategic public si dezbatut in mass-media.

Aprilie 1899: CONEPTUL STRATEGIC DE LA WASHINGTON : public.ELEM principale: NATO Nu este amenintata de nici un stat dar existau criza regionale la periferia NATO,state slabe,proliferarea armelor,distrugerea in masa,profilerarea necontrolata a teh,crima organizata,refugiatii de razboi,accesul la energie si problema de crises management.”Identitatea europeana de sec si apararea” (IESA): toti aliatii europeni trebuie sa fie mai cooperanti.

Ult concept str: CONCP ST DE LA LISABONA: adoptat in nov 2010 care insista pe responsabilitatile globare ale nato.dezarmare controlata,relatii bune cu Rusia ,problema scutului antiracheta,parteneriatele globale ale NATO.

Odata cu creerea NATO, a inceput procedura de extindere ,primii membri fiind grecia si turcia ,apoi republica fererala germana.in martie 1954:comisarul poporului pt afaceri externe MOLOTOV a adresat o scrisoare sovietului suprem in care a spus ca URSS ar trebui sa ceara sa intre in NATO.El s-a adresat tarilor NATO spunandu-le ca URSS isi doreste asta.Americanii si ceilalti nu au vrut sa accepte URSS deci URSS nu a fost primita in 1954 de tarile membre reprosandu-i-se ca este un stat agresiv si ca ar fi incompatibill cu tarile dem si defensive ale NATO>

REACTIA URSS:au creat propria lor org de apararea colectiva Pactul de la Varsovia(1955) .

Extinderea NATO si evolutia razb rece: Dupa disp URSS(1991) a fost creat consiliul de cooperare nord

atlantica(CCNA) care aducea impreuna tarile din NATO si tarile din Europ Centr si de E.Ulterior , in 1996 acest consiliu si-a schimbat numele in consiliul parteneriatului euro atlantic,in prezent exista ,este o forma de cooperare pol si democratica intre tarile membre NATO si intre 22 de tari partenere.Este cea mai extinsa forma de cooperare intre nato si parteneri.

1994: PARTNERIATUL PT PACE(PfP) : grupeaza tarile nato si partenere ocupandu-se cu probleme militare.

EVOLUTIA NATO: EXTINDEREA CATRE E SI S SI REFORMA STRUCTURILOR SI MISIUNILOR NATO.DUPA RZB RECE aparusera mai multe tari foste comuniste si doreau sa se interegre in nato si in ue.La inceput nato nu s-a dorit sa primeasca tari noi,la inceput,.incepand cu 1954-1955: se ajunge la un consenc ca alianta NATO trebuie sa se extinda catre S.in toamana lui 1955 NATo publica un doc numit”un studiu privind extinderea nato”in care se enumera principiile pe care statele candidate trebuie sa le resp: sa fie state democr,sa respecte dr omului, sa contribuie la sec euro atlantica, sa aiba rel bune cu vecinii, sa fi demarat reforma militara. Madeleine   Albright era de acord cu extinderea nato.

Summitul de la Madrid din iulie 1997- primite doar UNGARIA,Polonia, si Republica Ceha.

1997-1999: Introducerea principiului open doors- si alte tari puteau deveni membre daca indeplineau criteriile necesare.In 1999 devin membre desi au fost invitate in 1997.O sit speciala se refera la relatiile cu Federatia

RUSA.Dupa razb rece,Nato a considerat Rusia un potential partenere de cooperare.Conducatorii NATO au incercat sa linisteasca RUSIA spunand ca extinderea nato nu ar fi o izolare a ei.in 1997: a fost semnat ACTUL FONDATOR AL RELATIILOR DE COOPERARE INTRE RUSIA SI NATO Care au instaurat primele mecanisme de cooperare organizata in dom politic si de securitate.in 1999 razboiul KOSOVO< relatiile se strica cu rusia dar s-au ameliorat in 2001,iar in 2002 au aparut consiliul NATO –RUSIA,inlocuind vechiul consiliul permanent NATo-Rusia.in 2009: rusia sa fie invitata sa adere la NATO.

Summitul de la Washington in aprilir 1999 –lanseaza „planul de actiune pt aderare” (MAP).Este un instrument adresat fiecarei tari candidate pt a intensifica ritmul reformelor si a avea un calendar de lucru propriu corespunzator put nationale.Planul era actualizat si prezentat in fiecare an.In aceste planuri de actiune se regasesc:problem precum dem si statul de dr,reforma autoritara,rel bune cu vecinii,protejarea inform militare ale NATO.La acest SUMMIT s-a inf MAP .

In planul militat Tarile candidate erau obligate sa:

-sa contribuie la propria aparare;

- sa puna la dispozitie forte pt apararea colectiva;

-sa realizeze interoperativitatea

- sa participe la operatiuni de mentinere a pacii NATO

MISIUNI ALE NATO: misiuni sub egida art 5 si misiuni care nu au leg cu art 5.( interventii umanitare ,peace keeping,dezastre).

Viitorii membri accepta sa participe la bugetul civil si militar al aliantei si sa apere datele cu caracter secret.Tarile candidate au creat in luna mai 2000 „grupul de la VILNIUS”, in speranta de a se integra mai repede in NATO.Fara atentatele teroriste din 11 sept 2001 nu este sigur daca NATO si-ar fi deschis portile atat de repede.La presiunea americanilor s-a vbit de o extindere masiva a NATO, de adoptarea unui nou concept strategic dar nu s-a putu realiza acest lucru.REUNIUNEA D LA PRAGA din 2002 a dus la o largire din istoria alinatei( 7 tari au dev membre in NATO) pe lg ROMANIA, in martie-aprilie 2004.

Urm val de extindere in 2008 si 2009.SUMIITUL DE LA BUC ina prilir 2008 si s-a decis sa fie primite doua state si anume albania si croatia.Potentialii candidati in prezent ar putea fi BOSNIA<KOSOVO<MACEDONIA<SERBIa.

DUPa primirea ALBANIEI si Crotatiie tot avea NATO portile deschise.Extinderea NATO mai catre E( o consecinta).

Probabil ca in ciuda pesimismul de acum ,NATO va continua sa primeasca unul sau mai multi membri noi atat din Balcanii din V cat si din Caucaz.Ucrain a fost candidat la integrare la un mom dat ,in 2008 i se promisese Ucrainiei ca va intra in nato dar a fos inlocuit presedintele convindand Ucraina sa renunte la candidatura la NATO.

Republica Moldova: s-a delcarat neutra prin constituie

Georgia ramane in cartile integrarii,iar in 2009 s-a creat comisa interagrii NATO-GEORGia.Exista si comisa NATO-Ucraina.

Ramane ina er probl cu Macedonia care ar trebui sa aiba niste rle mai normale cu Grecia.

Un alt instrument al NATO se numeste: IPAP: plan de actiune individual de parteneriat .Se ofera de catre NATO tarile partenere care doresc sa coopere ft intens cu NATO.Dar aceste tari ar trebui sa primeasca si MAP.

Alte forme de partenriat: Consiliul NATO-RUSIA,

In 1995 s-a creat dialogul medit care regrupeaza cele 28 de tari nato si tarile din Africa de N si Or Mijl,tari precum TUNISIA<ALGERIA<ISRAEl etc.Odata cu interventia lui NATO in LIBIA s-a accentuat si aceasta dimensiune.

ALTI parteneri: Australia,NOUA Zeelanda <Japonia,Singapore.

In ceea ce priveste misiunile NATO:La sf razb rece se constat o tendinta a NATO de a fi implicata in cat mai multe opratiuni in spatiul aliat”operatiuni care nus unt legata de art 5””

-Misiunea ifor/sfor : a debutat in 1995 si s-a terminat in 2004.

-KFOR:1999-prezent.

-AMBER FOX: 2001-si terminata candva si se transforma in ALLIED HARMONY

-ISAF: forta internat pt asistenta de sec in Afganistan.2002-20014 cea mai mare misiune din ist NATO

-NTMI: misiunea de atrenare a trupelor din IRAK.2004-2011.( NATO a trimis instructori in IRAK)

-2011: interventia din LIBIa

2005: Uraganul Katrina: Nato a trimis alimente pt cei din Pakistan

-ACTIVE ENDORAVOR: 2011-prezent

-ALLIED PROTECTOR-2009-prezent

-MISIUNILE DIN SOMALIA SI SUDAN.

-2001: NATO a invocat pt prima data art 5 din tr de la WASHINGTON din tratatul fortelor teroriste.

Alte initiative:NATO a creat si o forta de reactie activa: NRF-2002-2006.Este formata din 25.000 de militari si a fost folosita foarte rar pt ca nu se stie ce se poate face cu ea momentan dar functioneaza.

2009 : a creat un centru contra atacurilor cibernetice in Estonia pt ca at fusese numeroase atacuri comise de HEGEL asupra Rusiei si China.

SUMMITUL DE LA GHICAGO DIN SUA si s0a vbit de retragerea din Afganistan,scutul racheta,parteneriatele cu alte tari( CU RUSIA) si smart defense( punerea in comun a unor capabilitati de catre tarile membre pt a face econ de mijloace).

Exista o cooperare ft intensa intre NATO Si UE in sensul ca in 2002 -2003 au fost semnate niste acorduri: „Berlin plus”:UE obtinea acces la capabilitatile militare de planificare ale NATO.UE avea voie sa foloseasca avionele lui NATo si s-a mai semnat si un acord pt protejarea inform secrete intre NATO si UE.

Aderarea Rom in NATO: primele demersuri in 1992,95: rom si-a exprima vointa de a deveni membra NATO,nu s-a integrat la SUMIITUL de la madrid din 96 desi incepusera reformele, in 94: prima tara care semna acordul PfP.Rom a sprijina MATO in razboiul din KOSOVO.ROM a fost invitata in nov 2002 de NATO sa adere ,dupa ce ROM prezentase 5 cicluri MAP catre NATO in 99-2003.

CURS 9 Uniunea Europeana. Este o entitate hibrida- are si aspecte de tip federal dar nu este un supra-stat. UE prezinta trasatura de a avea un nivel european deasupra nivelului national. O problema este gradul de democratizare; singura institutie aleasa –Parlamentul European- nu are puterea de a se opune Consiliului care este numit, nu ales. Denumirea de UE este din 1993 cand a avut loc tratatul de la Maastricht. UE este o platforma de valori comune: promovarea democratiei, formarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie, apararea drepturilor cetatenilor europeni, promovarea progresului economic si social,

prosperitatea colectiva si formarea unei identitati europene reflectate in politica externa si de securitate comuna, dezvoltarea acquis-ul comunitar. Tratatul de la Maastricht introdusese o structura cu 3 piloni : pilonul comunitar (inclusiv politica agricola, piata comuna), PESC – pilonul externa de securitate comuna si JAI – justitie si afaceri interne. Consiliul European- cel care da directia de actiune- format din sefii de stat si de guverne care se reunesc 1-2 ori pe an; Comisia Europeana-initiaza si pune in aplicare politicile- joaca rolul unui executiv; Consiliul UE – organ legislativ de decizie comunitara format din diverse categorii de ministri (finante, externe etc.); Parlamentul European – rol consultativ; Curtea Europeana de Justitie – interpreteaza actele comunitare; Curtea de Conturi – control financiar si al administrarii bugetului comunitar. A fost nevoie de un document constitutional care sa remedieze acuzatiile; lipsa de democratie, legitimitate si eficacitate. Inainte de Lisabona, UE nu avea personalitate juridica; personalitatea juridica o aveau comunitatile europene. UE nu vorbea pe o singura voce in politica externa si e securitate, ceea ce ins ca nu exista unitate si coerenta, nici apropiere intre cetateni si UE. Era nevoie de o constitutie pt a coagula spatiul politic al unei Europe extinse si pt transformarea UE intr un actor international relevant. Aceasta constitutie sugera ca Europa ar putea avea un viitor federal. Tratatul de la Nisa a intampinat probleme de ratificare pt ca in Irlanda populatia a respins cu 54% in iunie 2001 tratatul de la Nisa, ulterior l-a aprobat cu 62%. Dupa tratatul de la Nisa, a inceput sa se vb de posibilitatea unei constitutii europene insa exista clar o lipsa de consens (state care doreau federalismul –Germania, antifederalisti-Franta si alte modele hibride). In 12 mai 2000 – ministrul de externe al Germaniei, Fischer, a tinut in speech faimos la universitatea Humbold din Berlin in care se declara adeptul unei constitutii federale- el dorea ca UE sa devina o federatie bazata pe un tratat constitutional. Isi dorea un parlament european bicameral – una sa reprezinte statele si alta camera sa reprezinte cetatenii. In opinia lui, Comisia Europeana trb sa

devina un executiv european iar principiul de baza al UE sa fie subsidiaritatea –decizie luata la nivelul adecvat fata de beneficiarii deciziei. Cetateanul european sa fie mai direct implicat in procesul decizional pt ca UE are doua trasaturi: uniune a statului dar si o uniune a cetatenilor. Franta- Jacques Chirac a zis ca ar prefera o constitutie europeana de tip interguvernamental. S-a mai vorbit de statele unite ale europei. In dec 2001, parlamentele Frantei si Germaniei au adoptat o rezolutie comuna pt redactarea unei constitutii europene. In dec 2001 summit ul de la Lacken e cel care a dat unda verde forumului care urma sa redacteze textul constitutiei. A inceput o dezbatere privind viitorul UE pt ca daca se ajungea la o adevarata Constitutie europeana, celelalte tratate urmau sa fie abolite, textul s-ar fi adresat atata statelor, cat si cetatenilor, iar rolul principal era sa se asigure functionalitatea unei UE care ar fi depasit 25 de state. Summit ul de la Lacken a adoptat declaratia privint viitorul UE de a avea mai multa eficacitate, democratie. Consiliul Europei a decis sa convoace o conventie; Conventia Europeana a functionat in 2002-2003 atat ca o adunare guvernamentala, cat si non-guvernamentala. Deciziile se luau prin consens prin transparenta. Lucrarile au fost prezidate de Giscard d`Estaing; redactat in 16 luni pentru a obtine si consensul guvernelor asupra acestui text. La lucrari a participat si Ombudsman-ul european. Prima sesiune plenara a avut loc in februarie 2002. O decizie istorica a fost invitarea Turciei sa participe la discutii. Conventia a reusit sa redacteze textul; trebuia acceptat de tarile membre. Acordul Consiliului European a fost obtinut in 2004 iar statele UE au semnat pe 29 oct 2004 tratatul constitutional al UE. S a organizat o festivitate la Roma, Parlamentul European a votat pozitiv textul – cu 137 voturi contra si 40 de abtineri. Ratificarea s a dovedit un esec; statele care aveau ca procedura votul Parlamentului nu au avut probleme cu ratificare; problema era cu tarile unde se supunea la referendum. In Franta a aparut primul blocaj iar la referendumul din 29 mai 2005 au fost 54,7% voturi impotriva, electoratul france era suparat de puterea prea mare a parlamentului de la Bruxelles si se

temeau de imigrantii care ar fi putut sa le ia locurile de munca. Tratatul a fost respins si in Olanda -61.6 % impotriva. S a instalat pesimismul. In 2007 Consiliul European a venit cu ideea unui tratat in forma simplificata care sa modifice tratatele anterioare dar fara sa transforme UE intr un suprastat de tip federal. S-a abandonat doar ideea de Constitutie dar multe idei prevazute in aceasta au fost pastrate. In dec 2007 – tratatul de la Lisabona a fost semnat si s-a trecut la ratificare. Pana in 2008, cele mai multe state au ratificat cu parlamentul, in schimb au existat emotii din partea Irlandei deoarece pe 12 iunie 2007, in urma referendumului, 54,4% din irlandezi au fost impotriva tratatului dar pana la urma s a organizat un alt referendum in oct 2009, s a votat cu 61% pt tratat. Ratificarea a fost finalizata de toate statele membre pe 13 noiembrie 2009 iar tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare pe 1 dec 2009. Comparatia celor doua tratate : UE a stiut sa depaseasca impasul ( pesimismul european). S a recuperat in mod selectiv ceea ce era mai important in tratatul constitutional. Tratatul de la Lisabona a salvat fondul Constitutiei Europene recuperand circa 90% din prevederile constitutionale. Insa Lisabona este un tratat clasic de reforma care nu a abrogat tratatele anterioare, el a venit in completarea acestora dar nu le a inlocuit cu un text nou . Fosta constitutie europeana ar fi avut avantajul unui text nou care ar fi inlocuit tratatele anterioare. Tr de la Lisabona - UE a primit recunoasterea personalitatii juridice iar comunitatile europene dispar fiind inlocuite cu aceasta. Lisabona este un tratat clasica care modifica tratatele anterioare. Dupa intrarea in vigoare a tr de la Lisabona, UE opereaza cu 2 texte fundamentale : tratatul privind UE- Lisabona- si tratatul privind functionarea uniunii- fostul tratat al comunitatilor europene-. Tr de la Lisabona contine 7 articole + un numar de protocoale si declaratii; in ceea ce priveste inovatiile ce le aduce- se introduce dreptul de retragere a statelor. Lisabona nu spune nimic de expulzare. Alt element important - obligativitatea juridica a cartei drepturilor fundamentale – toti cetatenii beneficiaza de prevederile cartei cu exceptiile britanicilor si polonezilor care au cerut

derogare (cetatenii lor nu pot aplica pt aceste prevederi). Un numar mare de decizii vor fi luate prin majoritate calificata, nu prin unanimitate. Au fost create doua posturi importante : 1. Presedintele UE si 2. Inaltul Reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate. Clauza de solidaritate – in cazul unui atac terorist sau de catastrofa naturala, toate celelalte tari sunt obligate sa intervina. In continuare, cei mai multi cetateni se raporteaza la propriile guverne, nu percep un guvern european. Lipsa de coerenta in politica externa este o problema importanta – Kissinger se intreba pe cine trebuie sa apeleze cand e vorba de Europa. Referitor la nivelul de democratie – tr de la Lisabona a permis introducerea unei noutati- initiativa legislativa a 1000000 de cetateni europeni (pot modifica legislatia europeana). Parlamentele nationale au fost cooptate mai mult la activitatile UE. Ele participa la controlul politic ex-ante in ceea ce priv conformitatea legislatiei comunitare cu principiul subsidiaritatii. Carta drepturilor fundamentale devine un document obligatoriu si UE trb sa faca tot posibilul sa adere la Conventia Europeana pt Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale care este un document juridic al Consiliului Europei. Presedintele Consiliului European are un mandat de 2 ani si jumatate care poate fi dublat –maxim 5 ani-. In ceea ce.l priveste pe Inaltul Reprezentant pt politica externa si de securitate, el are o dulba afiliere : reprezinta Consiliul European cat si Comisia Europeana. Reforma – nu s-a renuntat la presidintia de 6 luni; s-a creat un sistem de troica ( fosta presedintie, actuala si viitoare, lucreaza impreuna pentru a definitiva cadrul de actiune pentru a nu se pierde continuitatea) ; Irlanda-Lituania-Grecia sunt tarile din 2013-2014. Majoritatea calificata in Consiliul UE – la Lisabona s-a adoptat formula dublei majoritati ( o decizie ca sa poata fi luata trebuie sa fie sustinuta de 55% dintre statele membre care sa reprezinte 65% din populatia Europei). Aceasta regula se va aplica abia din ianuarie 2014 iar unele tari membre au cerut derogare pana in 2017. Politica externa si de securitate comuna – s-a creat postul de Inalt Reprezentant pt PESC – acum e ocupat

de baroneasa din Marea Britanie- Catherine Ashton. S-a creat Serviciul de Politica Externa (3000 reprezentanti) . PSAC – politica de securitate si aparare comuna. S a introdus o clauza de solidaritate intre statele membre, in caz de atac militar sau dezastru natural = esti obligat ca stat european sa intervi in ajutorul unui stat atacat. S-a introdus baza legala pt „cooperarea consolidata” in domeniul militar. Lisabona este un tratat clasic de reforma care se adreseaza statelor si nu cetatenilor. Numerotarea diverselor articole s-a schimbat din cauza pierderii claritatii. Nu s-a introdus textul Cartei Drepturilor Fundamentale, exista referinte dar nu in tratat. S-a renuntat la preambul unde se exprima dorinta crearii unei entitati de tip federal. Structurile UE 1. Consiliul European-inainte de Lisabona nu era considerata institutie comunitara; a fost creat in 1974 si reuneste de doua ori pe an sefii de stat si de guvern la Bruxelles pt discutii informale. Se creaza functia de presedinte al Consiliului European – Herman von Rompuy - prezideaza si impulsioneaza lucrarile, asigura continuitatea acestora, coopereaza cu presedintele comisiilor, prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare intrunire; are atributii in politica externa, asigura reprezentarea externa a uniunii, fara sa intervina asupra atributiilor Inaltului Reprezentant. Nu are voie sa exercite un mandat national; are dreptul sa aiba inca o functie in structurile UE. Metoda favorita de lucru sunt summit-urile care fac parte dintr-un proces de negociere continua pt ca in realitate liderii europeni sunt in permanent contact. La summit-uri se incearca rezolvarea unor probleme grave care n-au putut fi solutionate. Metoda de negociere este flexibila- se cauta un compromis intre pozitiile tarilor membre; in general nu se voateaza, ci se anunta deciziile luate cu unanimitate. Totusi, majoritatea calificata este folosita atunci cand se fac numiri iar majoritatea simpla 51%, cand se accepta reguli de procedura. Deciziile C European nu au valoare juridica, ci politica. Comisia, Parlamentul isi desfasoara activitatea in cadrul trasat de Consiliul European; are o functie cvasi- constitutionala, cf tr de la Lisabona, ia decizii formative ( poate modifica nr de parlamentari europeni,

propune alegerea de Parlamentul European a candidatului Comisiei Europene). 2. Consiliul UE – ministrii statelor membre care se pot reuni in 10 formatiuni diferite. Reprezinta tarile membre, e institutia principala de aplicare a hotararilor. Spre deosebire de C European, Consiliul UE stabileste scopurile politice pe temren scurt si mediu, nu pe termen lung. Are atributii legislative si executive (ex. cu Parlamentul European adopta bugetul UE); are prioritate fata de Parlament atunci cand repartizeaza fondurile care afecteaza direct viata cetatenilor UE. In ceea ce priveste procesul legislativ, cooperarea dintre Parl si Consiliu poarta denumirea de codecizie – introdusa de tratatul de la Maastricht, iar Lisabona a extins-o la peste 80 de domenii de activitate.cea mai importanta structura din cadrul consiliului se numeste Consiliul Reprez Permanenti COREPER, format din ambasadorii statelor membre care se intalnesc o data pe saptamana. COREPER pregateste agenda consiliului si coordoneaza peste 200 de grupuri. Sistemul de troica a fost adoptat ca sa nu se renunte la presedintia rotativa; in sistem de rotatie, fiecare stat trb sa astepte aproximativ 14 ani pentru a-i veni randul. Romania va detine presedintia abia in 2019. Va fi Romania+Austria+Finlanda. Cele doua posturi noi au diminuat mult din rolul presedintia rotativa UE si a defavorizat tarile mici. Acestea puteau influenta inainte agenda Consiliului European. Extinderea votului universal – Lisabona- statele mici erau dornice sa se mentina regula unanimitatii dar statele mari au insistat pt dubla majoritate. Metoda votului majoritar calificat a sporit importanta statelor mari atat ca putere a votului, cat si pt ca statele mari realizeaza mai usor coalitii decat statele mici= isi maresc puterea de vot. Minoritatea de blocaj trebuie sa fie formata din cel putin 4 membri. Reforma va avea loc din ianuarie 2014 pt cele mai multe tari, pt altele din 2017. Procedura de vot a majoritatii calificate arata ca minoritatea de blocaj scade de la 75% la 55% = doua state mari pot reusi singure sa blocheze o decizie. Se indeparteaza de regula 1 stat=1 vot asa ca in sistemele clasice. Deciziile pot fi luate chiar impotriva vointei unor

state -> inseamna renuntarea la dreptul de vot. 3. Comisia Europeana – are dreptul de initiativa legislativa si este gardianul tratatelor –verifica sa fie aplicata corect legislatia europeana. Dpdv al legitimitatii Comisia Europeana reprezinta legitimitatea europeana. Comisia a fost marele perdant in procesul de reforma; ea este institutia executiva a UE, care promoveaza interesul general european. Statele au in continuare putere in desemnarea comisarilor europeni. Comisia e formata din 28 de comisari, 1 pt fiecare stat, e strict interzis sa fie 2 din aceeasi tara. Comisarul sef este o persoana agreata de toti cei 28 de sefi de stat si de guvern UE. Se voteaza de catre Parlamentul European; daca parlamentul respinge un candidat, Consiliul European are o luna sa propuna un alt candidat. Tarile mari dobandesc cele mai bune portofolii (politica etc.). dupa Lisabona, i se permite sa ceara demisia unui comisar. Consiliul european poate sa modifice structura comisiei. Comisia joaca rolul de mediator intre institutiile europene. Statutul Inaltului Reprezentant pt PESC – singurul care face parte si din Consiliul European. Reforma Parlamentului European – sunt peste 700 de membri. I s au intarit prerogativele privind calitatea de colegislator, s a extins procedura de codecizie. Parlametul E are un rol mare in alegerea presedintelui Comisiei Europene, poate respinge propunerile de presedinte. Parlamentul primeste rolul consolidat in revizuirea tratatelor. Cei 766 sunt alesi de cetateni prin vot universal, liber si secret pt un mandat de 5 ani. Pragul minimal este de 6 europarlamentari pt statele membre ( Germania 99 de membri). Poate propune initiativa de revizuire a tratatelor. Impreuna cu Consiliul UE detine functia legislativa si bugetara. De citit –. Morris the council of europe ... sapt 10