1

CEREBELUL

1. Cerebelul este situat: a. în fosa posterioară a craniului; b. anterior trunchiulul cerebral; c. separat de emisferele cerebrale; d. deasupra encefalului; e. la capătul inferior al măduvei spinării. 2. Cerebelul delimitează cavitatea ventriculului IV cerebral împreună cu: a. bulbul; b. diencefalul; c. mezencefalul; d. puntea; e. măduva spinării. 3. Cerebelul prezintă: a. o porţiune mediană; b. vermisul; c. două emisfere cerebeloase. d. forma literei H; e. o cavitate numită ventricul cerebelos. 4. Pedunculii cerebeloşi: a. leagă cerebelul de trunchiul cerebral; b. conţin fibre aferente; c. conţin fibre eferente; d. sunt în număr de şase; e. sunt în număr de două perechi. 5. Lobii cerebelului sunt: a. anterior; b. posterior; c. floculonodular; d. vermisul; e. ventriculul cerebelos. 6. Substanţa cenuşie a cerebelului: a. este dispusă la exterior; b. la interior formează nucleii cerebeloşi; c. este dispusă la interior; d. la exterior formează scoarţa cerebrală; e. cerebelul nu conţine substanţă cenuşie. 7. Cerebelul controlează: a. echilibrul; b. tonusul muscular; c. coordonează mişcările fine; d. mersul; e. deglutiţia. 8. Extirparea totală a cerebelului produce: a. astazie; b. afonie; c. astenie; d. daltonism; e. astigmatism.

9. Extirparea totală a cerebelului: a. este compatibilă cu viaţa; b. funcţiile cerebelului sunt preluate de către cortex; c. funcţiile cerebelului sunt compensate cortical; d. funcţiile cerebelului sunt preluate de către măduva spinării; e. nu este compatibilă cu viaţa. 10. Din punct de vedere funcţional, cerebelul prezintă: a. arhicerebelul; b. paleocerebelul; c. neocerebelul; d. sistemul limbic; e. sistemul vegetativ. 11. Arhicerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din lobul floculonodular; b. este formaţiunea cea mai veche; c. primeşte aferenţe vestibulare; d. excitarea lui determină creşterea tonusului muscular; e. este formaţiunea cea mai nouă. 12. Lezarea arhicerebelului produce următoarele: a. mers sigur; b. pierderea echilibrului; c. afectează mişcările comandate de scoarţă; d. nu afectează precizia mişcările comandate de scoarţă; e. nu are efecte. 13. Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. este format din nuclei cerebeloşi; b. are conexiuni cu cortexul motor medular; c. are rol în menţinerea tonusului muscular; d. are rol în menţinerea echilibrului; e. nu este prezent la om. 14. Paleocerebelul se caracterizează prin următoarele: a. conlucrează cu nucleul roşu; b. conlucrează cu substanţa reticulată; c. conlucrează cu scoarţa cerebrală; d. este formaţiunea cea mai veche filogenetic; e. este formaţiunea cea mai nouă filogenetic. 15. Extirparea şi excitarea paleocerebelului produc: a. creşterea tonusului muscular; b. dereglări ale memoriei; c. tulburări ale echilibrului; d. scaderea tonusului muscular; e. nu are efecte. 16. Neocerebelul se caracterizează prin: a. este constituit din emisferele cerebeloase; b. are conexiuni cu cortexul cerebral; c. are rol în coordonarea mişcărilor comandate de scoarţă; d. reglează echilibrul; e. este format din nucleii roşii.

3

17. Neocerebelul se caracterizează prin: a. este formaţiune nouă filogenetic; b. este constituit din nucleul dinţat; c. cortexul său are trei straturi celulare; d. are rol în menţinerea tonusului muscular; e. include emisferele cerebeloase. 18. Neocerebelul asigură: a. pierderea echilibrului; b. coordonarea mişcărilor fine comandate de scoarţă; c. diminuă aceste comenzi; d. întăreşte aceste comenzi; e. determină armonizarea activităţii diferitelor grupe musculare; 19. Extirparea neocerebelului produce următoarele: a. nu are efecte; b. pierderea capacităţii de execuţie a mişcărilor fine; c. tulburări în mers; d. atonie; e. hipertonie.