GRAM AUR = 229,6421 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,4025 RON EURO = 4,8725 RON DOLAR = 3,9845 RON

16 pagini

n OPINII/Mai mulþi investitori la BVB. Cum îi pãstrãm,cum îi înmulþim?

PAGINA 15

n DUPÃ DOI ANI DE INTERDICÞII/Creditorii turcipropun reluarea plãþii dividendelor în numerar

PAGINA 16

n Redeschidereastadioanelor - discuþii multe,realizãri puþine

PAGINA 14

5 lei Vineri, 26 februarie 2021, nr. 40 (6820), anul XXX

n Angajaþii doresc consilierea psihologicãPAGINA 14

n OLIMPISM/Vaccinarea este încurajatã, darnu e obligatorie PAGINA 14

n FLORIN CÎÞU/“Voi avea grijã sã fiesume alocate în PNRR pentruIMM-uri” PAGINA 16

n BILANÞ DNA/505 inculpaþi trimiºi înjudecatã, 29,9% achitaþi

PAGINA 16

MIHAI IONESCU, PREªEDINTELE ANEIR:

“Avem nevoie de o sumã carese pierde dupã virgulã, în limbajulcelor de la finanþe”

Singura speranþã a exportatorilor, în si-tuaþia actualã, este adoptarea amen-damentului depus la Legea bugetului

de stat, care sã ”aducã lucrurile la norma-litate”, susþine Mihai Ionescu, preºedinte-le Asociaþiei Naþionale a Exportatorilor ºiImportatorilor din România (ANEIR) ºico-preºedinte al Consiliului de Export,explicând: ”Amendamentul care s-a fãcutla sugestia noastrã de cãtre fostul ministru

al Economiei ªtefan Radu Oprea precize-azã clar cã sursa bugetului nu va încãrcadeficitul bugetar, ci va fi din redistribuireafondurilor alocate Ministerului Econo-miei, care sunt aproape de trei ori maimari faþã de cele de anul trecut. Vorbim se75 de milioane de lei credite de angaja-ment ºi 55 de milioane de lei credite buge-tare. Este o sumã care se pierde dupã vir-gulã, în limbajul celor de la finanþe”.

Un leu investit de exportatori în acþiu-nile de promovare înseamnã încasãri labuget de o sutã de ori mai mari, aspectdemonstrat în studiile realizate de autori-tãþi, a subliniat Mihai Ionescu, care evi-denþiazã cã, mai nou, s-a creat un curentanti-exportatori. Mihai Ionescu a reiteratcã ministrul Economiei Claudiu Nãsui,care a tãiat fondurile pentru susþinereaacþiunilor de promovare a produselorromâneºti la târgurile ºi expoziþiile dinafara þãrii, refuzã sã stea de vorbã cu ex-portatorii. (E.O.)

(continuare în pagina 2)

COSTICÃ T. MUSTAÞÃ, PREªEDINTELE CCIB:

”Dacã nu vom fi prezenþi la târguri ºiexpoziþii internaþionale, nu vom exista”l ”O economie se poate dezvolta prin exporturi active”

Þara noastrã trebuie sã fie prezentã pepieþele internaþionale, sã participe latârguri ºi expoziþii, declarã Costicã T.Mustaþã, preºedintele Camerei de Co-merþ ºi Industrie a Municipiului Bucu-reºti (CCIB), atrãgând atenþia cã, în cazcontrar, cei care ºtiu ceva despre Rom-ânia ”vor uita”, iar companiile noastre nuvor mai gãsi alþi parteneri externi.

Domnia sa subliniazã: ”Dacã nu vom

fi prezenþi pe pieþele internaþionale, latârguri ºi expoziþii, nu vom exista. Tre-buie sã investim în aceste activitãþi pen-tru ca mai târziu sã intre în vistieria Rom-âniei, a societãþilor comerciale, baniicare sunt rezultatul unei bune publicitãþi,a unei externalizãri a produselor ºiserviciilor româneºti”.

Costicã T. Mustaþã susþine cã o econo-mie se poate dezvolta având o compo-nentã a exportului foarte activã, care sãcontribuie în mare parte la construireaPIB-ului ºi la bunul mers al þãrii. Domniasa subliniazã: ”Balanþa comercialã aRomâniei este destul de dezechilibratã.Cum putem s-o echilibrãm? În principal,prin exporturi. Desigur, putem sã facemexporturi de servicii, dar vreau sã subli-niez cã economia româneascã trebuie sãproducã fizic, sã livreze în exterior, spreexemplu, echipamente industriale careau o valoare adãugatã mare. (A.V.)

(continuare în pagina 4)

VALERIU VELCIU, PREªEDINTELE APREL:

“Claudiu Nãsui a pus pe «nãsãlie»programul de export”

Reprezentanþii antreprenorilor din ca-drul Asociaþiei Patronatul Romândin Industria Electrotehnicã

(APREL) considerã cã vinovat pentruoprirea programului de internaþionalizarea companiilor din þara noastrã este Clau-diu Nãsui, ministrul Economiei, Antre-prenoriatului ºi Turismului ºi cã aceastãdecizie va avea efecte pe plan intern.

Valeriu Velciu, preºedintele APREL aafirmat: “Claudiu Nãsui a pus pe «nãsã-lie» acest program de export. E nasol, dare penal ce încearcã sã facã. Este imatur,

nepregãtit; sã plece acasã. Reprezint unpatronat care a reuºit datoritã acestui pro-gram sã creascã foarte mult exporturileromâneºti ºi perspectivele ar putea fi demiliarde de euro, dacã am putea sprijininumai sectorul electrotehnic, þinând contcã aproape 3,5 miliarde de oameni nu auacces la electricitate”.

Domnia sa a precizat cã în ultimii 30de ani ºi cu precãdere în ultimii cinci aniniciun guvern nu a înþeles instrumentelede strategie ºi de politicã comercialã, iardeciziile luate de autoritãþi au fost în con-secinþã, cu efecte negative asupra activi-tãþii de export.

“Antreprenorii români nu primesc ni-mic prin acest program; asta trebuie sãînþeleagã decidenþii politici. Statul îºi dãaceºti bani pentru el, pentru cã vrea sãfacã export ºi ne roagã sã mergem la ex-port, sã nu ne mulþumim cu piaþa internã.

G.M.(continuare în pagina 3)

CRISTINA CHIRIAC, PREªEDINTELE CONAF:

„Închiderea programului de export-lipsã de viziune ºi strategie“

Dacã programul de export se vaînchide, atunci acest lucru va aveaca efect redimensionarea în sens

negativ a multor companii care se bazaupe acest program, considerã CristinaChiriac, fondatorul ºi preºedintele Con-federaþiei Naþionale pentru Antrepreno-riat Feminin (CONAF), care apreciazãcã închiderea programului de promovarea firmelor româneºti pe pieþele interna-þionale denotã lipsã de viziune ºi de clari-tate.

Programul de export este, în primul

rând, dedicat promovãrii ºi dezvoltãriiantreprenorilor români, aratã ºefaCONAF, menþionând: “Dacã vrem sãvorbim despre piaþã liberã, fãrã interven-þia statului, ºi despre dezvoltarea moto-rului economic, atunci trebuie sã înþele-gem cã cel mai important motor econo-mic îl reprezintã antreprenorii. Pentru aputea desþeleni acele cutume despre carevorbim de 20 de ani, cã economia româ-neascã este bazatã pe consum, nu pe pro-ducþie, sunt câþiva paºi esenþiali pe carear trebui sã îi parcurgem. Primul este su-sþinerea antreprenorilor români, iar aldoilea – comunicarea oportunitãþilor, ºidoar Ministerul Economiei poate faceacest lucru. Apoi trebuie sã identificãmcorect aceste oportunitãþi. ªi nu ar trebuisã ignoram micii antreprenori, care nu auºanse sã îºi desfacã produsele pe pieþenoi, pentru cã nu au capital de lucru.

Ceea ce se întâmplã acum prin închi-derea programului de export denotã lipsãde viziune ºi de claritate.

E.O.(continuare în pagina 3)

CRISTIAN PÂRVAN, PREªEDINTELE PIAROM:

“Ministerul Economiei «strãluceºte»prin absenþa la aceastã dezbatere”l “România nu a dat deloc importanþã, în ultimii 30 de ani,producþiei de bunuri locale”

România nu a dat deloc importanþã,în ultimele trei decenii, producþieide bunuri ºi încercãrii de a acoperi

cât mai bine cerinþele de consum ale po-pulaþiei ºi pieþei interne, a declarat Cris-tian Pârvan, preºedintele PatronatuluiInvestitorilor Autohtoni din România(PIAROM). Printre altele, Pârvan a evi-denþiat absenþa Ministerului Economiei

de la aceastã dezbatere ºi a blamat lipsade analize ºi de strategie pentru export aMinisterului. Preºedintele PatronatuluiInvestitorilor Autohtoni din România aafirmat de asemenea cã autoritãþile habarnu au ce se produce în România.

Pârvan a precizat: “Suntem absolutalãturi de exportatorii români pentru unmotiv foarte simplu: când toatã lumease uitã la cursul valutar trebuie sã înþe-leagã cã acesta se stabileºte prin niºtecriterii foarte simple, cât muncim pen-tru un euro, cât exportãm ca sã avemeuro.

Restul, ce face Banca Naþionalã, suntdoar niºte mici intervenþii pentru anumi-te stabilizãri. Dar dacã noi ne închipuimcã putem sã consumãm ºi sã avem euronemaiproducând nimic în România, ve-nind totul din import…

M.G.

(continuare în pagina 2)

ANULAREA FINANÞÃRII EXPORTATORILOR LA TÂRGURI ªI EXPOZIÞIIINTERNAÞIONALE:

Ce învãþãm din acest cazºi ce este de fãcut

Pornind de la contraperformanþaunor proiecte de organizare a par-ticipãrii firmelor româneºti latârguri internaþionale, ministrul

economiei a decis sistarea finanþãrii ace-stora. Dupã cum publicul a aflatde ceva timp, ministrul Econo-miei a dat douã exemple care i-arsusþine decizia. Cu toate acestea,nu s-a prezentat public vreo eva-luare din care sã aflãm ce s-aîntâmplat în anii trecuþi la târguriºi sã vedem dacã existã un feno-men de corupþie ce se reflectãîntr-o proastã organizare cu ca-racter permanent sau sunt câteva cazuriizolate. Trebuie subliniat cã banii pentruparticiparea la târguri ºi expoziþii interna-þionale sunt gestionaþi exclusiv de Mini-

sterul Economiei. De cealaltã parte, Aso-ciaþia Naþionala a Exportatorilor ºiImportatorilor din România (ANEIR),înfiinþatã în 1996 despre care nu existãoficial multe informaþii, dar care este pre-

zentã peste tot, inclusiv în consiliulpentru export, susþine cã ministrulEconomiei „a anulat finanþareaatât a Programului de promovare aexporturilor (reglementat prinOUG 120/2002), cât ºi a progra-mului de internaþionalizare a fir-melor (reglementat prin OUG8/2017) ºi cã „pagubele acestui sa-botaj sunt imense: scãderea expor-

turilor, ºomaj, amplificarea deficituluicomercial ºi al balanþei de plãþi etc”.

Potrivit dispoziþiilor din anexa nr.1 laOUG nr.102/2002 progranul de promo-

vare a exportului cuprinde finanþareaparþialã sau integralã pe ºase mãsuri di-stincte: a) participarea la târguri ºi expo-ziþii internaþionale; b) organizarea de mi-siuni economice ºi acþiuni de promovarea exporturilor în strãinãtate; c) suporta-rea parþialã a cheltuielilor de organizareºi funcþionare a reprezentanþelor comer-ciale româneºti; d) realizarea de studii depiaþã ºi pe produse; e) editarea ºi distri-buirea în strãinãtate a buletinelor infor-mative privind oferta de export, prinCentrul Român de Comerþ Exterior; f)acþiuni de publicitate ºi reclamã cu carac-ter general, pe produse ºi grupe deproduse, pe pieþe de interes pentruexportul românesc, prin Centrul Românde Comerþ Exterior.

(continuare în pagina 15)

MIHAI DARABAN, PREªEDINTELE CCIR:

„Diplomaþia economicã poartão parte din vinã pentru adâncireadeficitului comercial”

Diplomaþia economicã are nevoie deo restructurare, susþine Mihai Da-raban, preºedintele Camerei de Co-

merþ ºi Industrie a României (CCIR).Domnia sa a explicat: „Este nevoie ca

sistemul de diplomaþie economicã, atât celexistent la Ministerul Economiei, cât ºi dela Ministerul de Externe în integralitateasa ºi diplomaþii români sã se axeze maimult pe diplomaþie economicã ºi, dacã se

poate, cei de la Ministerul Economiei sãfie transferaþi chiar la CCIR pentru cã vorrãspunde mult mai eficient cerinþlelor me-diului de afaceri de astãzi, pentru cã înprezent aceºtia rãspund, din pãcate, cerin-þelor mediului de afaceri din trecut”.

Totodatã, preºedintele CCIR a maiadãugat cã este momentul ca statul sãînveþe sã externalizeze anumite serviciipublice.

În plus, domnia sa considerã cã me-diul privat trebuie sã-ºi ia în propriilemâini soarta în ceea ce înseamnã diplo-maþie economicã, pentru cã existã o in-compatibilitate între structura actualã dediplomaþie economicã ºi mediul de afa-ceri real din þarã.

Mihai Daraban a declarat cã este mo-mentul unei restructurãri a diplomaþieieconomice, având în vedere cã, în prezent,din cei731 de miide agenþi economici careau depus bilanþul, doar 127 de societãþi maisunt cu capital 100% de stat. (A.T.)

(continuare în pagina 2)

Citiþi detalii în paginile 2,3 ºi 4.

Schimburile comerciale din EuropaCentralã ºi de Est scad, comerþulglobal îºi continuã creºterea

Volumul schimburilor comercialela nivel global a înregistrat onouã creºtere anualã în decem-brie 2020, de 1,6%, dupã un

avans de 1% în luna precedentã, pe fon-dul unei creºteri lunare de 0,6%,conform datelor din raportulWorld Trade Monitor, publicat deinstitutul olandez CPB (www.cpb.nl) (vezi graficul).

Cele ºapte creºteri lunare con-secutive din iunie 2020 au con-dus, astfel, la depãºirea contrac-þiei determinate de pandemie, încondiþiile în care avansul trime-strial din T4 2020 a fost de 4%, dupã ocreºtere de 6% în trimestrul anterior.

Volumul schimburilor comerciale dela nivelul economiilor dezvoltate ºi-a ac-

celerat creºterea anualã pânã la 1,3%, dela 1%, pe fondul unei creºteri lunare de0,4%, iar volumul schimburilor comer-ciale de la nivelul economiilor emergen-te a crescut cu o ratã anualã de 1,2%,

dupã o creºtere de 0,9% în lunaanterioarã, în condiþiile uneicreºteri lunare de 1%.

Indicele volumului schimbu-rilor comerciale din zona euroºi-a temperat scãderea anualãpânã la 0,5% de la 1,6% în lunaanterioarã, pe fondul unei sta-gnãri lunare, dupã un avans de1,1% în luna precedentã.

Scãderea anualã a importurilor s-atemperat pânã la 0,5%, de la 1,8%, pefondul primei scãderi lunare din ultimele8 luni, de 0,5%, iar scãderea anualã a ex-

porturilor s-a temperat pânã la 0,6%, dela 1,4%, pe fondul unei creºteri lunare de0,5%.

În condiþiile stagnãrii schimburilor co-merciale din zona euro în ultima lunã aanului, dinamica schimburilor comercialedin Europa Centralã ºi de Est ºi-a accen-tuat tendinþa negativã (vezi graficul 2).

Declinul anual s-a accelerat pânã la12,1%, de la 11,6% în luna precedentã,pe fondul unei scãderi lunare de 0,8%.Exporturile ºi-au accelerat scãdereaanualã pânã la 10,5%, de la 10,4% înluna anterioarã, pe fondul unei scãderilunare de 1,4%, iar importurile ºi-au ac-celerat scãderea anualã pânã la 13,8%,de la 12,8% în luna precedentã, pe fondulunui declin lunar de 0,1%.

(continuare în pagina 15)

VALENTINM. IONESCU

CÃLINRECHEA