Neurologie – studiul stiintific al sistemului nervos- ramura medicinii care se ocupa cu sudiul patologiei sistemului nervos

Medic neurolog – medic specializat in neurologieExamenul neurologic

• Anamneza. Ca în toate celelalte specialități medicale, o anamneză completă si țintită joacă un rol primordial. Ea cuprinde istoricul bolii actuale, antecedentele personale si cele familiare.

• Semne meningeale. Se controlează flexibilitatea cefei. Se poate constata o rigiditate ("redoarea cefei", meningism), semn de iritație meningială (meningită, hemoragie). Alte semne zise "meningeale": Semnul Kernig, Semnul Brudzinski.

• Fundul de ochi. Se examinează oftalmoscopic fundul de ochi. Se poate constata o stază papilară, semn de hipertensiune intracraniană.

• Nervii cranieni. Fiecare din funcțiile celor 12 nervi cranieni se examinează în parte.

• Motricitatea. Se controlează forța diverselor grupuri musculare, motilitatea pasivă și activă a extremităților, precum și troficitatea musculară.

• Sensibilitatea. Există cinci tipuri de sensibilitate, care se examinează separat: simțul tactil (atingerea), presiunea, simțul pozițional, durearea si temperatura.

• Reflexe. Reflexele osteo-tendinoase sau "de întindere" (reflexe miotatice), de ex.: Reflexul rotulian, se examinează cu ciocanul de reflexe. În cazuri patologice pot fi exagerate, diminuate sau abolite. Reflexele cutanate (reflexe abdominale, cremasteriene - R. cutanat care antreneaza ridicarea testiculului, prin contractia muschiului cremaster, dupa excitarea fetei interne a coapsei. Zona reflexogena se poate Tntinde la portiunea superioara a fetei interne a gambei (este vorba de o contractie rapida si nu de una vermiculara a scrotului). Metamerul res-ponsabil este L,-l_2.) se examinează cu un ac, de preferință bont.

Ciocan de reflexe (aici tip Dejerine), semn distinctiv al unui neurologSemne zise "piramidale". Sunt reflexe patologice care se pot pune în evidență în cazul unei leziuni a fascicolului piramidal ("tractus cortico-spinalis"). Cel mai cunoscut este semnul Babinski: la excitarea marginii externe a plantei piciorului apare extensiunea halucelui). Alte semne piramidale: semnul Chaddock, semnul Oppenheim.

http://www.youtube.com/watch?v=JrTBKltaUFc&feature=related

• Coordonarea]. Se controlează echilibrul (stațiunea si mersul) si felul cum sunt executate miscările extremităților. În cazuri patologice apar tulburări de coordonare (ataxie).

• Tonusul muscular. Prin mișcări pasive ale extremităților se pot constata diverse tipuri de tulburări de tonus muscular: spasticitate, rigiditate ("rigor"), fenomenul de "roată dințată", flexibilitate ceroasă, hipotonie.

• Examenul funcțiilor cognitive. se cercetează starea de constiin ț ă (vigilitatea), aten ț ia , memoria, precum si funcțiile vorbirii (în cazuri patologice se poate constata o afazie), miscările automate si deliberate (patologic: apraxie), percep ț ia și recunoașterea (patologic: agnozie vizuală, auditivă, "neglect", anozognozie etc.)

Apraxie – incapacitatea de a efectua miscari corecte datorita unei leziuni cerebrale si nu datorita afectarii senzoriale sau pierderii puterii musculare a membrelor.

Apraxie orala – incapacitatea de a efectua miscari voluntare a limbii si buzelor in absenta parezei sau paraliziei. Miscarile involuntare se pot totusi observa, de ex pacientul isi poate apropia buzele in incercarea de a stinge un chibrit.

Paralizie – pierderea sau dezechilibrul functiei motorii, in parte datorita unei leziuni a mecanismului neural sau muscular,

- senzoriala – dezechilibrul functiei senzoriale- bulbara – paralizie labioglosofaringiana – datorata modificarilor de la

nivelul centrului motor din trunchiul cerebral. Afecteaza muschii gurii, limbii si faringelui

- faciala – paralizia Bell – afecteaza muschii fetei – inflamatia sau lezarea nervilor faciali

- paralizia flasca – pierdera tonusului sau absenta reflexelor muschilor paralizati

- paralizia spastica – caracterizata de rigiditatea musculara- paralizia Erb – paralizia bratului datorata lezarii plexului brahial

- paralizia agitanta – Parkinson

Parapareza – deficit motor afectand MEMBRELE INFERIOARE

Paraplegie – paralizia extremitatilor inferioare si a trunchiului in partea inferioara. Toate segmentele aflate sub nivelul leziunii maduvei spinarii sunt afectate. Poate avea o instalare brusca datorita unei leziuni sau se poate dezvolta lent ca rezultat al bolii

Hemipareza paralizia numai a unei parti a corpului

Hemiplegie – paralizia umei jumatati de corp, de obicei datorita unei boli sau leziuni cerebrale. Leziune este localizata la creier, pe partea opusa partii paralizate

Tetraplegie – cuadriplegie – paralizia celor 4 membre

Monoplegie – paralizia unui singur membru

Parestezie – senzatie anormala de furnicaturi

Convulsie – contractii involuntare ale muschilor voluntari. Crizele convulsive sunt simptomatice pentru anumite afectiuni neurologice.

- convulsie clonica – caracterizata de contractii si de relaxare alternativa a muschilor

clonic – tumult, dezordine -

- convulsie febrila – exclusiv la copiii a caror varsta este cuprinsa intre 6 luni si 5 ani in asociere cu temperatura de 40º sau mai mare

- convulsie tonica – contractie prelungita a muschilor (epilepsie)- convulsii tonico-clonice – convulsii scurte si ritmice (clonii) asociate

cu altele cu caracter permanent - tonice

Piramidal - Celule piramidale – celule corticale in forma de piramida, in care isi au originea impulsurile nervoase ale muschilor voluntari, Tract piramidal – fibrele nervoase care transmit impulsurile de la celulele piramidale, prin cortexul cerebral, la maduva spinarii

Sindrom piramidal – pareza, paralizie, hemiplegie

Afagie- - incapacitatea de a inghiti

Afazie – tulburare de limbaj – vorbire. Pierdera totala sau partiala a capacitaii de a vorbi si de a intelege limbajul articulet

Amauroza – pierderea vederii

Anatrie- incapacitate patologica de a articula cuvintele

Anizocorie – inegalitatea diametrului pupilelor

Anopsie- lipsa vederii

Anosmie- lipsa totala a simtului mirosului

Disartrie – tulburare de pronuntare a sunetului – tulburari de articulare

Diplopie – vedere dubla

Disfazie – tulburare de vorbire

Disfonie – tulburarea emisiunii vocale interesand una sau mai multe caracteristici ale sunetului (inaltime, intensitate, timbru) – raguseala

Dislalie – imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care compun cuvintele

Edem cerebral – cresterea volumului creierului (cefalee, varsaturi, redoarea cefei, stupoare, coma

Fosfena – senzattie luminoasa provocata de un alt stimul decat lumina

Functii de relatie – functia senzitiv – senzoriala constienta, activitatea motorie voluntara

Hemianopsie – lipsa vederii in jumatatea nazala a campului vizual al ambilor ochi

Hiperestezie – accentuarea anormala a sensibilitatii

Jugulare turgescente – jugulare dilatate proeminente sub tegument in regiunea cervicala

Ictus – debut brusc al unei suferinte

Idiopatie – in sens strict, proces patologic caracteristic prin el insusi – proces patologic a carui cauza nu se cunoaste

Nistagmus – succesiune de oscilatii ritmice, conjugate si involuntare ale globilor oculari. Poate fi

- pendular – ambele faze ale miscarii sunt egale- vertical –- orizontal- rotato

Oftalmo- dinamometrie (TARC) – masurarea presiunii in vasele retiniene cu ajutorul unui oftalmodinamometru – normal 30-40 mm col mercur

Prostratie – stare patologica de indiferenta fata de lumea inconjuratoare, imposibilitatea de a reactiona la excitatiile externe (apatie

Semnul Kernig – flexia coapselor pe bazin si a gambelor pe coapse, la incercarea de ridicare a trunchiului in pozitie sezinda

http://www.youtube.com/watch?v=6B-SXLRkoMQ&NR=1

Semnul Brudzinski – flectarea puternica la un membru inferior a gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin provoaca in mod reflex o miscare similara a membrului opus

http://www.youtube.com/watch?v=VwzAr5A7iFY

Semnul Romberg – incapacitatea de a ramane in picioare cu ochii inchisi

http://www.youtube.com/watch?v=4hOSkmDYAR4&feature=related

Semnne neurologice de focar – hemipareza, hemiplegie, Babinski pozitiv

Sialoree – ptialism – exagerare a secretiei salivare

Sindrom meningean - fotofobie

- rahialgii si manifestari datorate hipertensiunii intracraniene, - cefalee- varsaturi- convulsii- coma- semne de iritaie meningeana

redoarea cefei

semnul Kernig

semnul Bruzdinski

Trismus –contractura a muschilor masticatori –semn tetanos

Iritatie nerv trigemen

Obnubilarea – pacientul isi pastreaza partial cunostinta, sesizeaza numai partial evenimentele din jurul sauStarea de sopor – hipersomnie profunda, pacientul poate fi trezit numai cu excitatii puterniceLetargia - somn anormal profund si prelungit, poate fi trezit numai cu excitatii foarte puternice

Apatia - stare de dezinteres fata de mediu si persoana proprieStupoarea - pacientul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la intrebariLipotimia – scurta perioada de pierdere a cunostintei, care se termina prin revenirea completaaSocul – prabusirea TA – tahicadie, Cunostinta pastrataComa – stare de inconstienta

- superficiala sau vigila –gr I cunostinta nu este complet pierduta, reflexele , circulatia si respiratia sunt normale

- profunzime medie – gr IIpierderea completa a cunostinteinu raspunde la intrebarinu executa ordinereflexe osteotendinoase si cornean – pastratefunctii vegetative – respiratie circulatie – pastrate

- coma profunda gr III – Carus – - pierdera totala a cunostintei- reflexe abolite – osteotendinoase, pupilare, deglutita- deglutitia si mictiune nu mai sunt controlate cerebral- apar tulburari respiratorii

- polipnee – sau bradipnee- resp Cheyne – Stokes sau Kusmaul

- circulatorii – soc- metabolice – deshidratare

- acidoza sau alcaloza

- coma grIV – ireversibila – depasita - decerebrarea-- tulb cardiovasculare si respiratorii grave – resp mecanica

Consultatia Neurologicã

Principalele elemente in consultatia neurologicã sunt:

1. Atitudinea

2. Echilibrul si coordonarea.

3. Tonusul muscular.

4. Motilitatea voluntarã si involuntarã.

5. Sensibilitatea.

6. Reflexele.

7. Nervii cranieni.

8. Examenul clinic al sindromului meningian.

AtitudineaIn sindroamele piramidale atitudinea este dictatã de paralizie si modificãrile tonusului piramidalIn hemiplegia flascã - membrele paralizate sunt inerte.In hemiplegia spasticã - hipertonia predominã la membrul superior pe flexori si la membrul inferior pe extensori (membrul superior este in usoarã abductie, antebratul flectat pe brat, cu mana in pronatie iar degetele flectate peste degetul mare; membrul inferior este in extensie, cu piciorul in flexie plantarã si rotatie internã, degetele flectate, mai putin degetul mare care este in extensie.In sidroamele extrapiramidale, ex. boala Parkinson, hipertonia este generalizatã, atitudine rigidã, corpul flectat anterior, cu capul, antebratele si genunchii usor flectati cu aspect de semn de intrebare; facies inexpresiv, privire fixã, clipit rar, tremurãturi de posturã.in coree - miscãri involuntare bruste si dezordonate, grimase ale fetei si gesturi bizare.in leziunile nervilor periferici: Monoplegie brahialã - membrul superior atarnã inert pe langã corp, umãrul este cobor?t. Paralizie de radial - mana in gat de lebadã din cauza paraliziei extensorilor mainii.Atitudini antalgice - nevralgia sciaticã care determinã scolioza cu concavitatea de partea bolnavã.Boli musculare, miopatiile, determinã atitudini caracterizate prin atrofii musculare.Coma este sindromul clinic caracterizat prin pierderea cunostintei, a motilitãtii voluntare si a sensibilitãtii cu pãstrarea functiilor vegetative.Diagnostic diferential: - sincopa = scurta pierdere de cunostintã, cu abolirea functiilor motorii, paloare intensã, incetinire a respiratiei, stare de soc; - letargie = somn profound de duratã mare, se poate trezi, hrãni apoi adoarme din nou. Echilibrul si coordonareaEchilibrul este o stare in care fortele opuse ale reflexelor posturale si gravitatiei se contracareazã cu scopul de a asigura proiectia centrului de gravitate in poligonul de sustinere atat in conditiile statice cat si dinamice.

Coordonarea realizeazã o armonie intre motoneuronii care participã la asigurarea executãrii corecte a miscãrii.Echilibrul static este reprezentat de statiunea verticalã care se realizeazã prin actiunea antigravitationalã a unor grupe musculare ale trunchiului prin coroborarea a trei sisteme:

- - sistemul vestibular (informatii despre locul capului), sensibilitatea proprioceptivã (informatii despre locul diferitelor segmente) - sistemul extrapiramidal (rol in mentinerea contractilitãtii musculare)- analizorul visual (percepe modificarea dintre diferitele pãrti).

Se examineazã:a) statiunea;b) mersul;c) coordonarea miscãrilor segmentare. Modificãri clinice:a) Tulburãrile statiunii: 1. proba Romberg. 2. titubatia cerebeloasã. 3. pseudo-Rombergul labirintic.b) Tulburãrile mersului: 1. mersul tabetic. 2. mersul cerebelos. 3. mersul labirintic. 4. mersul cosit. 5. mersul spastic cerebelos. 6. mersul stepat. 7. mersul dans?nd. c) Tulburãrile coordonãrii: 1. sindromul cordonal posterior. 2. sindromul cerebelos.

echilibru si coordonarea. Tonsul muscularPrin tonus muscular intelegem o stare de tensiune muscularã permanentã. Examenul clinc:a) tonusul de repaus: 1. inspectie 2. palpare 3. miscãri pasive 4. proba lui Steward-Holmes 5. proba lui Foix si Thevenard 6. reflexul patelarb) tonusul postural - se examineazã cu ajutorul reflexelor de posturã generale si locale - vezi Reflexele.c) tonusul de actiune se evidentiaza pe fondul executarii unor miscari

Tulburãrile tonusului muscular:a) Hipotonia muscularãb) Hipertonia muscularã: 1. hipertonia din contracturã piramidalã 2. hipertonia din rigiditatea extrapiramidalã. Motilitatea voluntarã si involuntarã Motilitatea voluntarã:- sau activã cuprinde toate miscãrile care se pot executa sub controlul vointei.- se examineazã solicitind bolnavului sã execute diferite miscãri.Forta muscularã:- se examineazã prin opunerea de cãtre examinator la miscãrile pe care bolnavul este solicitat sã le execute.Deficitul de fortã muscularã poate fi ilustrat prin:1. Proba bratelor intinse.2. Proba lui Gasset.3. Proba lui Mingazzini.4. Motilitatea volunta5. Proba lui Barre- Tulburãrirle motilitatii voluntare: -paraliziile si parezele.

Motilitatea involuntarã:Este vorba de miscãri involuntare ce apar independent de vointa bolnavului.Cele mai importante sunt:1) convulsii: - tonice; - clonice.2) fasciculatii musculare;3) mioclonii;4) tremurãturile: - din boala lui Parkinson; - cerebeloasã; - alcoolicã.5) miscãrile cooreice;6) miscãrile atetozice;7) hemibalismul;8) ticurile;9) sincineziile.Vezi anexa cu ?Motilitatea involuntarã? Sensibilitate Din punct de vedere clinic sensibilitatea se ?mparte ?n:a) sensibilitatea subiectivã cuprinde senzatiile spontane care apar la bolnav fãrã a fi provocate: 1. parestezii;

2. durerea.b) sensibilitatea obiectivã cuprinde senzatiile provocate de anumiti excitanti aplicati din exterior.Din punct de vedere clinic sensibilitatea obiectivã se ?mparte ?n: 1. sensibilitatea elementarã protopaticã:- sensibilitatea superficialã [tactilã, termicã, dureroasã];