58 - stefan tita - gheizerul inghetat

8/9/2019 58 - Stefan Tita - Gheizerul Inghetat

1/66

STEFAN ITAGHEIzERULNCrI


2/66

GHEIZERULINGHETAT


3/66

C.!.tla dc D Li t Ii'RLI IO:\,SCU

_ . R e d a c l o f : ] O R D A N A U R T C E, ennored6ctor CABRIELA tLlOpOLOs

i;.ltir ;;!;",'.f*!i::p.,.,,,xiiiff#.fi",ii.ntte .tar de s0 etm,- Cou editotiaie 2,t. Cotiae ttpat 2. A. 15.470. -z.31entru bibtbteri!c ;ici


4/66

Arr,...tu...tt...(iit poate cuprinde plivirc:r, tr irnens5Sahari derca. LIn alb de o aspri incrcn.rcnile. umai aetul gcne.liriinat de seisrnele e zipadi. Aceasta e prelunga,ir tnuecataarni polali.gi totu$i sub :resfir'9ita,alba irr4rietrile clocotcscrircizcrc. zvoare fierbiu{i care fac posibili via{a 9i inaccasti extremitatea globuhri.Nu, gJheizereleu fierbiu adincul pimintului polar'. Poate gi acolo. f)al nuclesple lc e vorba ir.t acestepagini, ci c{espre heize-rcic care (iglesc in sul'leiul rrliruntei populalii cschi-nroir.scar-ibu.Oambnidtcp{i. cu irrin.ra e un alb cald,incanclcscent. i siligluiesc in interiotul tundrei ca-nadicnc. a nord de caralul Chesterfield, a apus deGolful I-Iudson. ar plintre accstegheizet'e, cl maiclocr.rtitor- i s-a pitut a fi Terignak. Lui vrcau si-iir;chin acestcrinduri. Aceste ginduri. Lui Terignalt,prictenul n.reu schimos, heizelul ielbinte din pustitr-lilc reci ale :ordrLlui. :i:

Cul r . l -am cunoscutpc ' I ' e l i gnak? Cum l -arn p le .t u i t ; i i u b i t ?

lnsoleam in calitate clc lcpoltcr o i inpoltanti cxpc-ditic sti intif ici interualionirlX .,Arctica", ale circiobicctivc dc cercetale erau nrulti irle: geogr"afite, gco-logice, alheologice, social-istoriceetc. Avhd irr vcdcre


5/66


6/66

i . , iu i ' . i r : i bu lg i re s t r . i luc i tor , ; ia f i rn i inc l u t i r i t c i :::r l i i iescoper.itn munte tie aur, el izbuti si. trezeasc,iilentia unor rlrari grupuli financiarc.Numaidecit lLiiii inli Societatea,Nordaur", ale cXiei acliuni, lansaieire pia{i, trebuiau si sus{ini o a doua expeciilie i;n-iusi de Flanklin.Expedilia porni. De data aceasta, r.ankliner-a n_julit de nlrmel'o\sioameni. lvfanevr.indun utila.j adcc_":ri glelelor condifii ale climei arctice,ei tlebuiau sj.punir in valoaremuntele de aur..$i au r.enit primelei esii. 'imbucur-Xtoare.Ac{iur.rile .Nordaur,,au cunos-

eur'", niluind mii de speranfe. uinind mii de exis_ten{c.Doa-r' inanciarii au cules urpor.tante eneficii...Legendaurunteluide aur a continuat nsi si existe.

supusprobeltlr,nu putea inqelape nimeni. Cum a fostposibili. atunci constituirea Societ)i{ii .Nord.aur,,? Dupit tnc ie vc ls iun i s- r r p i lea c i f r . rnk l in ,ca s i pc : r .L j


7/66

realizao o dl.ru "*p.di1i", nlocuise ulgireledc pi:ritd cu urul de aur. Dupi altele,grupulilebarcarecointeresate u cunoscutaclevilr.rl,dar, supuse unorvitrege iurprejuriri. au prcfciai s5-l ascundi, lansindac{ iun i le , ,Nordaur" .Cine poate qti care a fost adcvir-ul? Oricum, cxpc-diiia Flanklin dispXluse.Llndc ) Iati ce-ni propu-neamsi aflu IDc altfel, ii mlrturisisen cbiar doctoruluiLarvlcnceRobcrtaceast5.orinfi arziitoarc.Doctorul a sulis sceptic

- Ml ten.r i-!i pielzi vreme:rde pomani !- De ce? am cerut numaidecit explicalii.- Pentru ci... Dal nu, mai bine si nu-!i spun. innumai si-!i spun ci s-au mai ficut 9i alte i:vestigalii,to:rte iri rezultate.* Asta nu poate decii si-rri m easc5, orin{a dea le ob{ineeu.- Foarte bine ! Imi place aceasti flaciri tine-reasci.Mai de mult scriarnvcr-sur-i,mi flcu Lawrencel{obert, la rindr.rlsd.u, onfiden{e. mi amintescde opoezie ntitulate chiar aga ,,Iilaciri". ln ea preami-rcan tineretea, singura flacilX pc care n-o poatestingenici micar timpul...Urmi apoi o pauzi prelungi, dupl care adipgi,

prec ip i ta i :* Foarte bine ! Cauti I Cautd ! Nici o ciutale ntie zadarnici... ln fiecare gXsim, in cele din urmi. mi.-car unul din chipuliie noastre...{i figiduiesc tot spli-jinul meu I6


8/66

Far-5 ajutolul bXgtinagilor, nici o cxpedilie polarinu-gi poate desf54ura cu succesactivitatea. ,,Arctica*ajunsese n tinuturile nordice inci ila plind vari po-lari qi-qi fixase cantonamentul pe nalul unui riu,unde sXliqluia o mirunti comunitate caribu. Eschi-mogii caribu reprezinti, dupb afirmaJiile unor cerce-tatori, o perioadi foarte veche a civiliza{iei eschi-moase. Cu ochii vii, cu priviri pitrunzitoare, de sta-turi mijlocie, sint vioi, iuli in mipcir-i $i - stabilitide legulX pe malurile riurilor 6i lacurilor - se inde-letnicesc cu vlnatul qi pescuitul, Din piei de ren iqiconfeclioneazi vegminte frumoase, impodobite cu bungust Ei terminate cu o coadi ce amintegtefracul.Oamenii ne-au primit cu bunivoinfi, iar cipeteniacomunitX{ii, Orpingelik, s-a bucurat nespus vXzindu-lpe comandantul nostm. Era o veche cu::,ogtinfi.Mairnult, un vechi prieten. Doctorul Lawrence Robert maivizitaseqi-n alte rinduri aceastiagezare,ar'biqtinaqiiI :u ajutat sX capeteo prc{ioasi exper.ienti dc ex-Pr0raror.Dupi. ce ne-am instalat cabanele u departede cor-tulile de vari alc eschimogilor, r.pingelikne-a poftitla o serbare.Erau dupi o reugiti vinXtoare de foci,Intr-o iinigte depll:i, in care nu se presimtenici oprimejdie, cind pi cind focile ies la iveali printr.e ban-


9/66

pra cefelcr ucioasede foci.; buna dispozi{ieera atot- :rtipinitoare i: mica alezare carlbu.Cind am ajuns in mijlucul lor, .escli.irnogiie-au in-tin;pinat cu voioase str$Xte :- Krasluna I Krasl+tnaArn r:ispuns pe dati cu un ca.ld .,bund zftra", rostitde fiecare in graiul matf,rn, ceea .ce a stimit o micibabilonie gi risul zgeumtos al doctorutrui Lalt'tenceRubert.* Krasluna - ne-a explicat el - uu inseamni-buni z iua- , c i pur gi s in . rp luomul a lb ' - . ar bucrr r ' ia

cu care a rostit Krasluaa arati li*npede cd omul altreste socotit f'rate. Cu prilejutr acetrei er$5ri, l-arn cu-_noscut pe Terignak. lnconjurat de ceilalli mernbri aicourunititii - in primul rind de feureile cu copii inspatg apoi de bi{,hati - Te, ignatlt a-nceput sicinte un cintec de vini.toare, acornpaniat de sunetulsecqi ritmic al tobelor. Er.aun flX,ciude vreo?O de an'i(ulterior am afiat ci implinise ??), bine legat 9i parciceva mai risirit decit ceilalfi eschinroEi.Ceea ce d5.-dea un deosebi tarrnec l , ipu lu is iu era p l iv i rea sc-nini, dreapti, pitrunzitoare, care uneori avea l.uciride diamant fieriir'rte. Glasul lui Telignak, pu{rn gu-tural, risfringea .totugi accb:te tlulci, nostalgice, iarcintecul, de.pide triurnf Oi br,rcurie,er"a ntonat c'rl sur-prinzitoare nuanNe.Ciad repede qi tum.ultuos,cild culente jnflexiuni de duioqie qi chiar triste{e.Laryrence Robert iuri traducea confinutul.Era vorba.dd Sila, zeitateanevd.zutl,care aiuti oa-menilor - copii, tineri, r'i lstnici - sL viefuiasci in


10/66

::, i locul plimejdiilor', iar r,'initoruiui si-gi ninrereascH:::;ta 5i si se inapoiezeacasi incilcat de'bei;ug. $i:iriecul povesteadespreun vinitor care, mergind Ia,, r.iaitoare dr: vulpi, a zirit deodati ceva in zipadi-).u er-avulpe, nu ela iepure, urs sau pasXrc. Era unL'rn nghe{at.Era chiar fiul siu. lqi apropie nina saraldi de inima celui inghe{at. -a suflat deasupragurii:espira{ia ui, arzitoalc.. . Zadarnic Trei nop{i tatXlr,-i mai dormi, trei zile nu gindi decit la osinda, ablesternului. De ce s-au intimplat toate acesteaPoate vinitonrl l-a miniat pe Sila, zcitatea nevX-zula..,Vinitori, nu miniali pc Sila I Atunci cind vi-napo-ia{i printre ai voqtri cu hrani imbelgugati,cu bliruriri lumini, ginditi-ve la vinltoml osindit de Sila !I'reamXrili-l pe Sila, cale-i departe,dar e pururi plin-t re no i ! "Acesta era ciniecul interpletat de Tclignak. Cinte-cul se prelungeaapoi in ritmul sec al tobelor, ntr-ociirtaremuti a capului, a bralelor, a goldulilor'9i pi-cioarelor, a intregului trup. Pantonina voia si ex-prime plil gestur-i xact ceea ce exprimaseTelignakprin cuvinte aploape ntreagacomttnitatc articipa ade"sf!;u.t....i.Dupi serbale,am stat de vorl,i cu Telignak. La-n-ccputprin intermediul ui Lar,"renceRobert,apoi de-adreptul ajuta{i de mimici gi onomitopee.N{i-am ma-nifestat dorinfa si particip Ia o vinXtoar-e e foci. Iar'I-erignak,voios, s-a aritat gata si mi-nve{e a m?nuih; r 'pon l .


11/66

Pl in gcstu l i cxptes ivcn i -a expl icatcLrnr ar .po,ru lt iehu ic t inut s t l ins cu rn i la dreapt i g i arr l i , la apro-piclea vinatului. zvir.iit r.cpcde r.inti-o br.Lircircstil-dei-c. rilful har.ponuh.ri.urrit tsogaLa, Icgat ptin-tr-o cureadc aruucitor. chrd lnimalul lintit sc r.iclici.pcntrLr a respira. viniior.ul ii infige intlc coasteuncLrIitspecial.E ]ovitura de gr.a{ie. ocaucisircste rasirl irgi caiac.Plintr.-o ti.ictur.i ficuti sub gir, r,initoluliutloducc o leavi pr.in car.csuflI, ca foca Lrmflati. ipoati pluti pe api. Robcr.tLar,r'rence,ar.casista a:rcestptim curs de r.iniioare, rl i-a povestit zimbind


12/66

! l:-: nri pr-,i 'XquiseI nu mai {ac o taini. dir.rdo-: r : ' . : r r - rcnde a e luc ic l ; ' - i , * tc ru lc iur ia te i ispar . i l i i .' i-inclcaratiianul le-a,cerut tutufor s;-mi dea spr.i-l:,rul.a fost o uimire gener.ali.- lati un nou obiectiv ptiin{ific al ,,Arciicei. I ai:iclanat ironic confratele rer-rGiolitti.i:r cclilalt confrate,Henricson,a adXugat- Vede{i si nu uit5.n celelaltcobiectivepropusegi.:r nu lrai ayem ce comunicaopiniei pnblice,Spuseleui I-Ienricson u stirnit replica prornptl a, , r r r r r r d . r n l i r l u i -- Chial daci va fi aga, rispundcr.ea ade asLrpr.anreaD;rl pe nea;teptate oiinla dezviluirii misteruluiex-pedi{ici Franklin deveni atit de molipsitoare,ncit lie-care ci.uta si-mi fie dc folos.Printre cei rrai zeloEi ear'5tari. hiar Gioliiti 6i Hendcson.,.Olpingclik, chestionatprimul cu privire la soar.ta

expcdi{iei condusi de John Franklin, ne-a rispuns :- O, e o poveste eche Imi amintescde un Kras.h.rna,numit Franklin. Eram foarte tinir cind a venitaici. Unbla mult qi mi chemacu el. Igi insemname-reu pe -niqte oi diferite observa{ii.Sipa uneori voi-niceqte n zLpadi, scormoneapimintul pietros gi in.ghe{at; I(raslunascotea ulgir.i, mlsura, cintirea gi-9inota totul.- Dar a doua oari ? a intrebat LawrenceRobert.- Nu ! N-a fost decit o singuli dati ! veni ris-pLrusul igur al lui Orpingelik.- Totu;i noi gtim cI a por.nit incoace qi a doua

111


13/66

oari 9i c;i a dispirut i:r condilii ciudatg am stiruitru. N-ai allat nbnic despreareasti disparilie?Doctorsl traduse ui. Orpingelili intrebarea mea:- Nu 51iunimic altceva decit ci, la scurt5. remedupi ce F'ranlilin a umblat prin. aceste ocrui; nu de-parte de-aici s-ar,fi . ntimplai o. nmor.ocire. O .corabies-ar fi ciocnit de un munte de ghea{X.Am auzit cioa:neniiraflafi pe.colabie alr pierit pini la u.r,r,rl;..- A fost cora.bia,luiFlrankliu ?- Nu ptiu.Nu pot si vi. spun.- Cgnoagte ocul unde s-a produs ciocnirea? l:amnrgAt pe Lawrenee Robert si intrelrc din nou.Rispunsul nu veni numaidecit.Orpingelik se stri,duia si-qi aminteasci.- Noi numai de curi:rd avem mijloace m.a rapidede comunica.re.Fe. atunei ins5... Nu,. nu, tbnosc.locui.Eram foarte decep{ionat. ncepulul investiga{iilcrmele se videa,nebulos, descurajantt ria$zrenceRoberl,care se antrenase n a{east;:povesae :,ai noslt spre a-Eilerifica o ipotezi, se dovedi insd nrai tenece decit

1C.


14/66

- Ei, vezi cX :re po{i fi de {olos ? exclani lracu-rus Larv lenceRol- rer. S in t s igur c i nc ve i da rnrr l realte infouatii pentru limpezir-ea cestei nculcirie is-to l i i .Orpingelik zimbi. Chipul lui se crestXdc zeei dedungi mici qi adinci.- Am si vi-l dau pe Terignak si vX-nso{easci. lvineazi de obicei n aceastiparte Ei cunoagtemai bineca oricarealtul locurile.Iati, deci, cum Terignak deveni nu numai pazniculapara le lor t i inq i f ice.u numai dasc i lu l meu in rn i -nuirea harponului, dar 9i un ajutor de nXdejde, cuajutorui ci.ruia urma si dau de urmele expedi{iei luiJohn Franklin, dispiruti in conditii mister.ioase.Telignak mi-a inspirat de la-r:ceput compara{ia cuun gheizer. Clocotitor, fir.i odihni, i6i dovedea iste-{irnea in toate imprejurlrile. Ajuta la montarea apara-telor de prospectare eologici,vina gi pescuiacu hir-nicie, qtia si fie tandr.u,driglstos cu Tukutu, o fatXdeosebit de vioaie, sprinteli, ageri. Pesernneacestecaliti{i l-au ficut pe Terignak s-o numeasci, s-ocheme,s-o alinte Tukutu, "ren canadian,,.n curi:.dtrebuiausi se cisitoreasci.

InvXlasem 5.minuiesccu destull ugurin{i halponul,Ei la una din vinitori n-a lipsit mult ca truda mea si{ie incununatX de succes. Zvir.lisem har.ponul, darzyicriireamea nerlbditoare a avertizatviratul. care.nai rcpededecit mine, s-a gi scufundat. gomotulpro-dus dc stingicia mea a zidirnicit intreaEavinitoare.'13


15/66

l i ianr. filc5tc, inciuclai.NIi se plrea ci c'arr.rcniiinfrec i . j i { ic l d in pr ic ina nean-au putut v ina. IVJ iap isastntimentul unei nari vii.rovi11ii. irnbetul lui Tcrig-r : r ka - r : c c l c l t i - rn i l i r r i ' l t . r s c i r :- Krasluna, 'nr i arrin t ! imi spune gr.aiuiqi pr.i-v i l i le lu i .- lla sint vinovat c5. 'oi plecali fi.r5. vinat I anr-ostit, u glasulrigu;it de enen,are.Tcriguak 9i cei din jur cortinuau si. zinbeascir,- Altidati o si ai, poate,mai mult ror.oc rni-ri-cledin{XTerignali,Altidati...Acest ..altXdatX" i se-nfi},.se,ninte ca o obsesie.N-arn avut ribdai'e si agtcptmulti vreme. .l)upir ci-


16/66

i rn i b l tee putern ic . o i re ' , r5 i eu nu I Eram aproaper ie deschiz i tu l i . nc i zece,opt . patr .u . o i metr i , unt t l i r . . . Gata An izbut i f N.-u Nu noroculm-a sal -- ' , . : .c i s t i ru in ' ta u i Ter ignekde a-mi dezv i lu i toate: - - , i r ,c lee a sc ipadin t r ' -oasemcDear ine jd ic .L,u pu{in inainte, ir.r ciepi.r.tir.incr:puri si {lutLrre' r ' : . i l , , . r t I c l e. r z e c i l en r r a i r l er r r i i .' " n o *e n u l c . r cL:rrl cliir chipurile ferrrlecate lc aurorii borealc. );rrL l are qi un sens4ai profund,pe care . rameni iocu lu i ,iir indelungata or exper.ien{i,au inviiat si-l tilrrri-c .a ' ;c i . Apc le deveni r i a lbur . i i incepusemul t i l r i lc -rrra lupti dirrtreapi 9i ghea{i.in mica a;ezarecaribu er.au e sfirqitepreg^Xtir.ileci.",rni. Olpingelik sfi.tuisepe doctorul Larvre:rceRo-lr,:r 't a-9iplegilteascioarnenii n vedereadesfiSuririiac i i r i r ; t i i in cor . rd i l i i leop{ i i po lare.Da, noaptea o-l.u; iti trimisese olia.$i totu5ivinitor.uluinu-i pXsade toateaccstea Vo-irrn sXyinez singur.SX zvii.l cu seteharponul n ceafacrnei oci qi apoi, repede,si r.isucesc ureauade careera plins harponul,spre a-mi adunavinatul. Azl, pri-', i:d in urmi, mi se pare nu ir.rdriznca{X, i naivi. 9ipulin ridicolii aceastX orinli.D-r r o f , te -aupetrecuter i . . .Caiacul,harponul,puqcade vinXtoare,echipanentul

irl i stiteau la dispozi{ie.N-am goviit nici o clipi.tr{-am avintat.Abia acum, cind lmi eram siugur.ciliuzX, am pu_tut si-uri dau seamade jocul perfid al banc'hizelor..Ferci erau fipturi insuflelite'15


17/66

Pireau increnenite 9i dcodati, stirnite de cine qtiecc duh al gire{ulilor, ori poate de presimlirea erniicare le-ar fi inclegtat r neclintire pentru o buni bu-catdde vrcme.au incepur i se srr ing i in juru l meu.Primejdia cre$teacu fiecareclipl Unna si deyinplizonierul acestorgiganti arctici, ca:-e hiar daci num-ar fi zdrobit,m-ar fi ucis, iri indoiali, cu respira-Jia or de gheafd.ZiLra aceastaa fost insemnati in carnetul neu cao zi a iniimplirilor extraordirare.pent;u ci irr.imejdiac:r:-emi pindise ntre blocuri n-a fost decit inceputul.h l i -am cont inuat entat iva e e v ina f , ,c i . Am aiunsiutr'-un loc numit .,birlogul urqilor". Iira aproanedenral. An.r coborit 6i m-am indreptat spre un mir: ar-Lrolesolitar. I)upi socotealamea, de aici puteam sii r : o e i t o s e b i i a e n s i b i l i t a t eu d i r i v a fu c i l o r . ' i r t u l ,care de citeya zile dXdea ircoale,se-ntetise. escope-

nrea aceastami-a pr.ovocat emolieatit de violent5,incit - pentru o clipi - an avut impresiacX inimaa-ncetatsi-mi mai zvicneascX- ingea viscolit 6i zi-pada clegteavizind cu ochii. Arborelc constituiaunbun adipost in acestbirlog al urqilor,bintuit acum defurtrrni. La tulpina lui am incercat si-mi i:crcpescrrn fel de culcu5 i t mai ferit. Arn dat zipada deoparte9i an sipat in adincime.Atunci s-a petrecutrrn faptneaiteptat.Sipind pini la rEdicini, anl dat peste ocutie de aluminiu. Fusese ngr.opatdacolo...Anr rlcs-chis-o. La-nceput n-am observat nimic. Dar cerce-tind-o mai atent, am gisit ascu:rsisub rama capacu-

-r+--

;{j

'16.


18/66

l'.:i o hartl a (inuturilor nordice, rudimentar lucrati;i hagurati pe alocuri. Aqadar, ambarcaliunea ui Fran-klin pierisepe aici, pe undeva Repedeam scoshartadin cutie$i am ascuns-ontr-unul din buzunarelemeleimpermeabile.Am clutat apoi qi alte obiecte.Darn-am mai gisit nimic. Poate ag fi continuat si caut,daci, lu departe, printre ghelurile plutitoare, n-ar fiapirut o foci. Singuri ln imensitateanesfir$it;...Si-g-uli c[ nu o pagtenici o primejdie...Am ridicat harponul, dar nu qtiu cum, nu gtiu dece, mi-a fost cu neputin{i si-l azvirl. Am ridicatpentru a doua oari harponul, hotirit s-o ripun.Foca respira in voie. Pentru o clipi mi s-a perutci surprind privirea ei inteligenti, care, fulgeretor,s-a :fiorat.Foca a vrut si se scufunde,dar n-a mai avut vrme.O loviturXniprasnici a culcat-o.N-a fost harponul meu. Era laba uriagi a unui urspolar, care, ca qi mine, pornise dupi vinat. Binein{e-les,el din alte motive...' ' .Am rimas uluit de sprinteneala aproape acrobaticia ursului polar $i de cruzimea lui fIrX pereche cindeste foarte infometat. In c?teva clipe; victima a fostsfipiati. Apoi a-nceput s-o infulece c-o pofti imensX.Tabloui acestaal fiarei care-gi s{igiegi devoreazi pradanu poate fi oricind surprins- De aceeaam hoterit s;-l{ixez pe peliculI. ,,Daci nu mi puteam intoarce cuvinatul mult dorit, si am ce1pulin o victorie repot-tericeascX",mi spuneamn gind.Numaideci! am pus harponul deopalte ti :rm scos

2 - c l . i ze r ! l ! rBh . ia !


19/66

pieldut I Dar- deodati, in tXcefeavituiti, a LXsun;rtslab,ca un vaiet, o impugcdturi,Apoi nurnaidecitnciruna, i inci una. Namila albl qra pr.ibuqit nsingei.ati,scufuldindu-seprintre banchize.M-am uitat il toatepXltile sX vid cine er.asalvatorul meu ? Dar ninic,nimeni nu se vedea nicXieri.Revcnit din ernoliapr.incarc trecusem, rivir-ileni-au fost atrasede foca ita-cati dc urs.

putinfX I Jur imprejur. ceeace cu pr.r{in nainte luseseapi, acum era solidificat, nghetat.Vintul plesneadinbice niplasnice, iar pilnii uriage de ninsoare{iceauuna cerul cu intinder.ile de gheall. Venise arna polari.Pentru moment rebuiasi mX-ntorcnumaidecitL adi-postul pe care-l incropisem la piciorul micului copacsinguratic. Dar vintul, cu spulberXri de zXpadi, miorbea. Am ritXcit ca un nebun in jurul arborelui so_litar, firi siJ pot distinge.De citevaori mi sepi.r.use

tlB


20/66

cd-l vid lingX mile. ,,Uitc-l !" inti spuneambucuros'Dar cind mi apropiam, displrca. Ce se-ltimpla cumine ? lmi pierdusemntintile? $i iar mI riticisem.La un rnomentdat mi s-a pilut cX aurl glasuri ornc-neiti. Cine, cine vorbea t lira, poate,salvatorul tneu.oli din nou eram pladi halucinafiilor? $tiam ci dacivoi continuasi mi rltXcesca;4, in curind mX voi pr5-bugi firi puteri 9i voi pieri in;i-he!at. Gindul acesteinror'(i rbsurdemi-a incordat voin{a qi, printr-un ultirnefort, am rcuqit si ajung in cele din urmi la fintir.Ah ! Ivlinunat mi pilca adlpostul incropit la piciorulaccstuicopacqi unde. oricurn,eram mnlt mai apiratde loviturile stihiilor deziintuite.Am inceput si semnalizcz u aparatul tueu de ra-clioemisie. iri indoiali, cei clin cantonament or auziglasul meu : "Sint in "bi k-,gulurqilor','.,. unctul X..'lonsitudine...atitudine "

lmi ficnsem socoteala X pot rezistacirca douizccisi patlu de ore. Cu o singur5. ondi{ie: si nu adorm'ingheful nu este altceva decit o lenti prelungire asomnului n moarte.'. ntii tc inviluie o ceati catifc-lati... Parci incepis-aluneci e-unpovirnig iri-nceputti firri sfirqit.., n auz ili cinti sunetemoi, al'moniineiutilnite niciunde..' Ima.,".ini indva privite, visateooatc. isar intr-o incintitoate succesiune...ncet, ncetsuuctele e sting, icoanelese topesc.Adorm sirnlurile,crcierul, inima... Acesta e prcludiul mor'fii: somnulingheIului.Tlebuia, agadar,sl ltrpt impotriva celci mai ugcaretoropcli.

19


21/66

" I " r 'na polar i i i i desfEsrr ran jur .u l meu inrrcgul .t i rscrnantuIi spectaco l .ubui tu ] in tu lu i e f i i .ceaiz i tdin ce in ce mai puternic.La rXstimpuri,zi.ile intu-

a rezista mi storceaunsi. ultimeleputeri. furi repctamde zeci, de sute de ori : ,,Si nu adorm, si ,ru uiono,sd nu adorm..."Dar ochii mi se-pplienjeneau,o nefireasci, dulcemelodie ncepea i-mi sune n urechi.,,SI nu adorm...Si nu adorm...Si nu adorm...,,Minunate visuri mX-nviluiau in aburul lor,.. ,.Si nuadorm...""MX aflu in punctul X.... atitudine...,,Si nu adorm... i nu adorm...,,Culor i . . . unete. . ..S i i ru a. . . " .

long i tud ioe. . .

-M-am simlit deodati.violent zgil(iit. llnrirul dreptmi durea ingr.ozitor.Ce sint acesteunrini ? Oare aLr-rora boreali igi fluturi din nou pilpiirile ? ,,Ciine tr gi,cinestrigi !"- Hai ! Trezegte-te Trezegte-teNu,mi dXdeamseamace se-ntirnpli cu mine kli sepirea ci vintul niprasnic mi smulsese in locul undeziceam gi mi purta acum ulor, ca un fulg, prinyizduh..,

iI

iI

20'


22/66

Nu ! Pluteam, e-adevirat, dar in bra{elevinjoase:rle lui Terignak. Ajuns in cantonament. m reconsti-tuit etaple salvirii mele, plinl de surprize 9i peri-pet i i . . .

Emisiunile aparatului meu de radioemisie-r'ecep{ieau fos t recept ionaten canlonamenl i nr rnrh idcc i t aconst i tu i l mic i ech ip ide salvard.Am fost nespusde impresionatcind mi s-a povestitc i Ter ignak voise s i p leces ingul in cXuLatea ca.A fost insi oprit de Orpingelik qi de LawrenceRobert.Din echipl urma si facl parte qi cinevacare qtia siciteasci pe cadranele aparatelor gtiinti{ice coordona-tele transmisede mine. Atunci s-au oferit mai mul{i

voluntar.i, printre care se giseau Giolitti ii Henlicson.Cind am aflat gi acestaminunt am fost la fel de viuimpresionat-Ca si atunci cind im aflat cX LawrenceRobe.t a hotirit si conduci personal echipa de sal-vare.Tukutu linea cu tot dinadinsul si faci parie dincchipi. Nu gtiu daci numaidecit pentru mine, cit maiales de teama de a nu-l li.sa pe Terignak departe deca, n bitaia atitor primejdii.- Tukutu, tu trebuie si rimii aici ! i-a vorbitferm, dar cu blinde{eOrpingelik.

$i Tukutu a rinas. A aqteptat ncprdati ca un arcintoarcereaui Teri6nak.Echipa constituiti din Terignak, Paralu - un es'chimos mi.runt, cam de vreo patruzeci de ani, cunos-cut prin pruden{a lui inleleapti (Paralu inseamni21


23/66

",:rtcntie") 9i Lawrence Robcli a por.nit de indatiin ciutarea mea.Dar agacum aflzrsem poi, salvatoriinrei nu se puteau apropia de adipostul meu. O r.af;rlidc impu5cbturii .tinea epar.te e mine.File5te,echipa condusi de Robert Lawrence a ii-poitat firi. intirziere.Dal unul din gloan{ele r.ascdeo parte 5i de alta m-a nimer.it n umirul drept.Ilin fericir.e Altminteri, somnul nghe{ului, n carcincepuscnsi mX cufund,m-ar fi sorbit cu totul.Iluleler. zgomotul, mpugcitura m-au trezit, tn-auirdus numaidecit a realitate.Mi-am dat seamacI eu

r?rt obiectul acestei upte stir.nitepe nea$teptaterpiisiietatca ordului. Dar. de ce ,, De ce ? N-am putLrtiirlelcge rrrcdiat.Cunr n-irm putut afla nici cine sint cele trei umbr.ccrirc voilLrcu or"ice re{ si-i irnpiedice e liobert Larv-re:rcc,Telignak qi Paralu si sc apropiede mine.ln celedin ulmi, am fost srnuisdin culcuqul n carcziccarr. Lh glonte zdlobisc farul echipei dc salvar.e.Profitind dc bezni, cele trci unbre au incelcat, cutoatc irr.ipotlivirilemele, si mi ur.cc ntr-o sanie. :rsX.ciinele lui Terignak, Savik, luat in aceasti expedi{iedc salvare, -a ajutat nult pe salvatoriimei si-mi dcadc ulrrri. Cind atacatoriiau vizut ci nu mai au timps;i rui cale pini in sanie,au tras o noui rafali dcimpuqci.tuli.- Lisa{i-l !cind un glasde

$i numaidecitsania s-a topit

Urca{i iute in sanie am auzit porun-femeie.am fost zvir'lit in zipadi. lntr.-o clipXin bezni. lar eu, istovit de ger, de22


24/66

curofii. de hemoragiaprovocati de rana cle la umir,anr epinat.h'I-am trezit ln bra{ele ui'Ierignak. Aclus n can-tonament,am ciutat harta gisiti in cutia de aluminiu.Era la locul ei, in buzunalul impermeabil. ar cutiade aluminiu,pe careTerignak nu contenea -o adrnire,i-am diruit-o lui.Gis i lea hdr f i i in cur ia de alumin iu st i r .n ise vicdisputi intre mine gi doctorul Lawr.enceRobert.- Nimic nu arati ci o harti ascunsi in capaculunci cutii este ,tocmai hbrta intocmiti de John F.ran-klin. susfinea u tii.ie canadianul-E-n adevir o hartin.raivcche, dar nn mi poti convinge ci ar {i a luiIilanklin.- I)al nimic nu dovedeqte I nu este harta luil.'ranklin, replicasemeu enervat. $i i-am arltat ci pehartX e hagurat un dlum: dr.umul expedifiei. l irpr.rnctul ndicat cu litera lf insemna, {iri indoiali,nuntcle de aur'.-''.-Epti sigur cL inscamnii ntuflele de aur,? intrdticanadianul.- Hm, sigur....Deocamdati, e-o simpli prcsupu-nefe.

LarvlenceRobertsurise.- Nici in justi{ie nu se admit simple presupuneri,dar inci ln gtiin{i ! $i pentru ci-i plicea si colorezediscufia cu amintiri qrersonale diugi: Cindva amscris o poezie ,Dorinla", in ca,rearitam ci. uneori,9 2


25/66

un abLrr ispiti tor.. Aburul putea lua formele cele maiconsistclte, dupi intensitatea cu care cloi.ca cincva.- Nu-n{elcg de cc mi-a{i recitat poezia !, - l ih, nu in{elegi... inlelegi foar.te bine !Desigur., nlelegeanr ci Law:.ence Robcr.t prctindea,rici mai mult, nici nai pulin. ci eu _ in mi.stuitoareamea dorin[l de a dezvS.lui nister.ul .r.anklin _ i i atr.i-b u i a m a r r s t u i i rh r r . L a i r a r r i c io j u s t i I i c a r e ,[ t r d n i c io dovadi precisi.

cunogtcam nici scr.isul, lcit inserunir.i ie nalginale 1:,u-tcau fi 9i nu puteau lj atr.ibuite ui.

l- i

.' '


26/66

i iortulile de valii au fost strinse,qi oamenii au intratrr locuin{ele or de zipadi. An asistat tr ctinstruirel:mor asemcnca .apaltamente"qi am fost uirljt de.r.i)itatea constmctorilor'. olosind n urod exclusivca,rnealtX e lucru un cutit de os, de care nu se plindezipada nici grecele mai asple gcruli, oamer.rii arlibuprrr.r nul lingi altul blocuri mari de zipadi ing-he-teti. pini. ridici o constluc{ie n formi de dom, insinult redusi ca propor{ii. ln juml igluului - ata seirurnegteocuin{a unde se pitrunde printr-un tunel deL:i1ivametri qi unde un sistempropriu de aerisiremen-line condi{ii oarecun satisfS.citoaree respirat - selisegte tot sXpati in ncaua densi, pietrificat5, maga-zia cu plovizii. Carnea ocilor vinate, conservati,erilricpozitati in acestemagazii. Gr-isimeaservea a in-tretiner:eaopailului. iar intestir.rele, scate Si cusutede femeile eschimoase, eveneauniqte originale per-dele. Dorind si cunoscmai indeaproapevia{a oane-nilol caribu, din cind in cind deveneam entru citevazile gi nop{i oaspeteleui I'clignak, in igluul pe care1.i-lconstruiserupleuri cu pilinlii lui.ll in intestinele ocei pe care ur-sulo vinasc Dottrul,'irre.Tukutu ii luclase nostimeperdeleqi ornanrente' ic in lc r ior . l -a l , . . ,c t r i ; rn aprop icrc i lprorpc !o: l t ;\ 'r 'erneaerau impleunL.Depine aflam in plini iarn5.polari, in cantonanentnu incetase e fel activitateagtiinlific5. ntr-o zi, Gas-rrn &Iorand - un binecunoscut pecialist n cercetirigcologiccai care conducea ec{iaprospectirilor subtc.i ir:re- vcni tur-hurat a LarvrenceRobert

z3


27/66

. - Domnule doctor. i sc adresi el cu un glas dcpalci nu rnai era al. lui - din sec{iemi-au dispir.utdoui apalate.Lawrence obcr.t ra, iri indoiaii. surprins eves- :tea lui Morand, dar nu-9i pierdu buna dispozifie.- $i despre ce fcl dc aparate estevorba ?- De un aparatGeiger pentru depist;u.c:riclrnin- itelor ladioactive qi de-un detectorde minereuri. con-{inind aur, platini, argint... Probabil l\rsesc mai demult, dar abia acum, cinrl avem nel.oiede elc. arn aflatc-au clispirutdin sectie.Larvrence Robert sc-ntuncci la chip. Dar nunaipentlu o clipi. Nu voia sI se lase biruit de LnohorcalX.- Vom vedcace e de fi.cut ! Desigur, e vom gisi...- Binq le-vorn gisi ! Putem cere altcle. $i ni sevor tlimite, asta n mod sigur.Dar ce fac pini atunci iInseamni cX sistim pur gi simplu activitatea sccliei.

- Nu c cazul si ne alarmim, scurapepr.ieteneMo-rand ! Vreau numai sX te-ntreb daci crezi ci ti-anfost sustrase e cinevacarc,,.fiaston Morand il intrcrupsc zgomotos- SocotcX nici unul din membr.iiexpcdi{icinoastre 't-i n-al putea fi binuit cle urtul accstoraparatc.- Atunci cinc cr.czic-ar putca fi binuit ?- I\{de,gtiucu... !Urmi o pauzi, dupi carc LawrenceRobert zbucni- Cine dintrc eschinoqi ucreazi in sec{ic a dun-. neata?- Tcrignak !

26


28/66

Lal'r'cuce Rohert tres :i, ca lovit. Dupi o clipi,spusc ispicat :- E cu neputin{i ca Terignak sX fie bdnuit !* $i totusi aparatele u dispirut,.. Telignak e :rrultmai rirfinat deci'tparc !

Lawrence Robelt se arit5 foarte afectat, ba chiar'ildignat de binuiala pe care GastonMorand o lan-sase ndilect asupra ui Terignak. Ceru lui Morand cacl gi colaboratorii ui sl pistreze o deosebite iscreiicindeosebi a{i de populafia caribu. Plimul cir"uia iiinpirtiqi vesteadisparitieiaparateloram fost eu. Cu-nottea ataSar]rentulrofund care ri lega de acest 'l i-c5.u l nordului qi-mi cerupirerea:- Crezi oare ci binuielile iui Moland al Putczr;rveaun cit de slab temei? Eu nu le pot accepta- Nici cu, am ripostat la fcl de contr';rtiatgi delcloltat.- Mi bucur ci cel pu[il in privin(a aceastae odcplini unitate de vederi intre noi, gisi Larvrence ri-iejul si plaseze aluzieglumea{i in legiituri cu JohnI:r'ankiin.

Dupi o clipi de ticele, ui'mi tot el :- T lc l r r r ie a impreuni sd in l lepr indemurtc le t t -vcstiga{ii,bincinfeles icute cu tact qi discrelie,si nujignim sensibilitatea ingaqXa acestoroameni,citeo-dati {oarte duri.Din clipa aceeasfera activiti{ii mele se i5r'gi. $iaceasti noui preocuparedeveni cea mai importantl.

o 7


29/66

I)Lrpi.citevazile m-am intilnit cu doctorulLarvrcnceRober-t4;ine-am impXrtiEit unul altiria cele aflate.Cairadianul,de obicei atit de vioi ;i bine ciispus, rasumblu, nnegulat,micinat dejndoieli.- Nu gtiu ce si nrai fac, mormii el. Apoi r.epedeSpune-mice-ai icut, ce-aiallat ?(lelc povestitede mine er.au epartede a-l insenina.-Dirnpotrivi, il cufundari. intr-o turburare vecini cusulerin{a izic5.Am incoput plin a-i spune ci fiind cind 9i cindoaspeteleui Terignak, am aflat ci. acesta eneaade-

sea, n lipsa lui Moland gi a colaboratorilor i.i, n sec-{ia de prospectil i geologice i cerceteze paratele.Cu-riozitatea ui nestXviliti, firea lui pasionati il irnbol-deausi le dibuie modul de functionare pre a le puteast ip in i i a le manevra upi vo ie .- Tukutu, ii spusese l fetei, ai sd vezi, intr-o ziarn si fiu la fel de invi{at ca un Krasluna.Ca si-i dovedeasci, adusese ipe Tukutu {n secfiacendusi. de l\{orand, cind nu era nimeni acolo, ;i-iaritase cum func[ionau diferitele piese tehnice.- Dar despre striinii care viziteazl" din c?nd iirc i r rdagezareat i i ceva nr i -n t reb i canadianul ,- Terignak mi-a spus ci-s nigustori de blinuri.- Da, nigtc abili negustori,carc cunpir5. adescapiei de vulpi qi de urgi de la eschimoqi... in nou opauzi, ulmati de-o intrebare: Cind ai vorbit cu Tu-kutu n-ai obselvatnimic la ea I- B a d a l

.dr l.:.i. . |

i

1_

q


30/66

Acum irni amintearn observasen.r iteva podoabenoi. Un colier albastru,cu bobi{e ranslucide, lobabildin matelial plastic, 9i o brXlarl la fel. Podoabecutotul necunoscute n aceste {inuturi pustii aledului, unde doar oaselede animale gi aiumitelugeservesca impodobirea emeilor-Podoabealbastr-e,a ochii lui Terignak...* Crede(i c-ar putea fi vreo legituri. ? arn ntrebatdintr-o dati . foarte curios.- Nu gtiu I Trebuie urniritX, eventual,9i aceastlpist6.- Cine sint striinii ? Ii cunoaqteli Sint, firS-ndo-iali, albi.- Desigur, sintstau de vorbi. cu Olpingelik. Dar mX tein cl insiqiabordareaproblemei poate fi socotitl o indiscle{ie.Mai mult chiar : o imixtiune in viala acesteicomuni-ti{i de oameni cinstifi, caremuncesc i valorific5 roa-dcle ob{inute, vinzind - nu, nu e bine rpus -schimbind blinuri pe obiecte de primi necesitate.- Credeli ci un colier 9i-o bliqari albastr-i sintobiectedc primi nccesitatelntrebarea mea avu darulbuna dispozi{ie.

- Nici volbi ! Nu qtii ci, indiferent;i acesteobiectesint de prini necesitateplaci unei lete...- IInui biiat, vrefi si spune{i...- Nu, unei fete. Pentru ci atit colierul, cit 9i bri-lar'?rsint 'o par-iediu contr-avaloareaieilor date in

29

nor-curc-

albi. ln privin{a asta ar ur-masi

si-i redea canadiatrului

de neridian,cind vrci si


31/66

schirnbde Ter.ignak.$i cl a {inut si aibi acesrcpo,doabesprea le dXrui ui llirkutu.,,Va si zici agastiteau lucrur.ile podoabclele ob-linuse Terignak pentru a fi purtatc cleTukutu. $i eu,care erarrradeseaoaspeteleui Tcr.ignak,habar n.r-vcam de toatc acestea...',- Blavo, doctorc Sintefi un adevirai Shcr.lokHolmes.- Siai ci n-am tenninat ! Teriglak i-a mai lircrrtIui Tukutu un dar-: cutia de aluminiu pc cale i_aidat-o dumneata.- $tiu. Tukutu o poarti mcrcucu ea.* Lucrul acesta -au aflat pi str-iinii, ncgustorii.Tocmai de aceeami tcrn pentru ea-9iTcrig.nai"- Nu-nfelcg cum de-au aflat striinii i,- - Pentru ci Terignak chiar in fa{a lor i_;rpus po-doabele-n utie.- Bine, dar nu vid lcgitur.a,qi dac_aua{lat st:"ii-nii, de ce te temi pentru Tulutu qi Terignak ?Cihipul lui Lawr.ence lloberl se-nnegrui tlin nou.Avea, de altfel, o fa{i extrem de ""p."riuX qi nobill,pe carc se putea citi ca-ntr-o fi l i de carte stir.ilc luisuflete6fi.Nu a fost cu putinli si aflu de cc se fcmeinsi. Difer.ite treburi, legate de func{ia lui rle coman-clant, se interferari in convolbir.eanoastri. Vrincl, nc-vlind a tr.cbuit s-o :rminim.Din pXcatc, nu Lalvrcnce Robcrl mi-a fur.niz;Ltex-plicaliile pe care le aqtcptam,ci insigi desfigurar.eafaptelor.

7

I

30


32/66

L.rrlincldupi aceast5 on\.olbire,Tukutu a fost obi-ectr.rl nei indriznele tentativedc rlpire. Intr-una din.


33/66

l{u i-enr putut ajunge. Au pierit uristrii{ide peisa-jul rronocrornal nordului. Cutia de aluminiu dispir-rusecu ei,Larrna siirniti a pus in milcar-emul{i oameli cr-ribu. S-a a{lat apoi desple ncercareade lipire a luiTukutri. Cu acestprilej am volbit 9i noi, scuziodLr-ncci din le-*pectpentru ci nu i-arn anun{at la vremedr:sprr dispali[ia aparalclor. \restea din urrrl produ-sese o adevirat5 consternare n nijlocul populafiei.Clriar a doua zi, Orpingelik s-a prezentat a cornan-dantul nostru. Pirea foarte abitut qi-n toati atitudi-nra lui - in vorbi, in miSciri * r:azb|Ieao gravi,o n]are r is te te .- S'int oarte mihnit ci unul dintre noi a cilcat lc-gea ospitalititrii.Nu cunoscvaloarea apiLlatclordis-irilutc, nu 6tiu nici cuu comunitatea oastri ar puteasi ri de-slrigubeasc5...om incerca totuqi s-o facem.- Noi nu cerem nici o despigubire. Credem cilap;r;rtelcvor fi regisite n cr.rrind.i replici vioi Law-rence lobert.- RegiLsiteau nu. noi ne vom face datoria. Vompliti eiit cit va fi nccesargi vom osinciipe .r.inoval.* Dar dcocamdatinu qtim cine-i vinovatLrl.- l3a qtirn. l'erignak ! rispunseOrping.eiik,Pc nea$teptate, lasul lui cipiti o sonor.itafe spri.trn zadar incelci LaryrenceRober.ts5-l ccnving{ peOrpingelik rie nevinovilia lui 'ferignak. BXtrinul cs-chimos limase iuflcxibil. Aparent liniqtit, ticea 5i-la;cui[a pe canatlian,

IJf -

il{

q9


34/66

-,4 tt lutu! ..t, tu ttLiu.ia A nu ucitlt / acesteasint cirliiuzelr: xistenteinoastre, rispunse el intr-nniirziu. lal riaci. {'elignak a socotit ci poate piSi invi:{i {ili si {ini. seama de ele, trebuie si-9i pr.i-i,- :asciosilda i[u vi-enrea aceea, in afara obignuitelor munci- printre cale hri.nirea, ngrijirea,dresarea iinilor -e:chimo5ii li petlcceau orele la casa de aduni.r-i nvioaic qi fr-urloasepetteceri.La accsteaer.amuneoripoftili t i noi. Unul din jocur.ilecele mai inter-esante!i antfenante,a care participau oameniide toatc vir-sleie, era ,.a.jaratu" jocul cu sfoara. Cu ajutornlunei sfoli linutl cu abilitate ntre din{i qi intr.edege-tcle de la miini qi picioare, ucitorii trebuiau si r"ea-lizcze dilelite contururi geometrice, are arnintean ieun ghcial plutitor, fie o sanie,o lampi sau un urs.'ferignali 9i T'ukutu dovediser.S mare priceperc nconfigulalea acestor.orme qi-n clipa in car.enoi toli- Orpingelik,LawrenceRober.t, astonMorand, Gio-Iiiti, F{enrics,-rni cu mine - pitrunserin in casadeadunili. amindoi recoltauzgomotoaseuccese.Pe ncastcptate, ttnosferade veseliese tr.ausformi?:itr'-unade solni ;L5teptare. rpingelik aduse a cu-nJliinta colrunitili i, cufundati in t5.ccre, aptcle luiTerignak.- A {uiai I rosti caln, dar. tiios qeful comuniti4ii,1i aceastiglar''l, foarte grar.i acuzarenfior.i acluuar.ea.T'eiienalt tresiri chinuit, parci gfichiuit de halap-nice. iirn.rasensi calm gi nisur.at.

r - c h - , , i l : , r \ , ',)c


35/66

- $tiu, au dispilut doui aparate. Chiar eu, celdintii, anr observat ipsa lor. $i n-am ascuns-o IJarnu le-am iuat eu. N-am furat ! E adevXrat, 'oiamsi-nviq a le minui, ins5,nu rn-am gindit s-o fac fir.iajutolul lui Krasluna.Pini acurn n-arl nesocotit nr:inici una din lcgi le sfintc ale comunitiqiinoastr.e...Liniqtel gravi, demnitateacu care se apir.a T'er.ig-n i r lc e-au mprcs ionate to{ i .Phi 9i Gaston Morand d}.Cu napoi. El se-ndoiscla-nccptrtde ciustea ui Terignak. il socotise .ruhotralinat, care - spre a-Ei riasca furtul - semnair:epr-inul clispari(iaaparatclor". cum insir il pr.ivca cuzrl{i ochi, ca pi cum abia atunci l dcscoperiseu adc-v11rat.- NLr Terignak n-ale nici o vili ! r'osii tnri Cas-ton Moland Iar d'.ipi el Lavrence Rol.relt,Giolirti,l.lcnlicson qi eu am incercat sX doveclimnevinoviqiaeschinrosqiui.iram cu to{ii inclcdin{a(i ci apiiarrr oininrii cr-rlati, rccrul albuI ziapczilor.Tuhutrr urrnirea cu vizibili emo(ie desfi5nlarcaacestu i ca5tcptat roces. l f i v lu t s l vo lbeasc i . isllige in gula rnale ncvinov5{ia ui Ter.ienak.Dar, cuun gcst, Orpini;elik o oirri. TukutLt qedeadeopartc,mici, iullicriuratX, firimati, cu risuflalea precipitatii.Dinile eschimogi,ingurul care ui. apir.area ui Tc-rignali {u Par-alu.nsX chiar gi el avca unele rezer.r'e.- Sint aproapesigur,Terignak nu a {urat obiecieledispirute. Nici nu gtiu ce-ar putea face cu ele. Darl clignak a gre;it cind a ascuns a{i. de comunitate,fali de teful nostru Orpingelik disparilia lor.

l

't

t

o+


36/66

- nu i=am cerut-o izbucni Gaston \{orand, roqula fa[i. De ce nu vreti si-n{elege{i Terignak n-arenicl o vini ! Venise turburat, aproape inspiimintatr;i-rni vesteasci dispari{ia aparatelor. I-am cerut sXiac.l pini cind mX voi sfitui cu cor:randantul xpedi-tici. Pe urm.l i-am oldonat chiar sX nu rosteasciunctrvint. {-a ascultat. ntr-un fel eram qi eu geful lui.'ficerea grea,densi, aproapcmateriali carea urmatdupirexplicaiia ui Morand a fost niruitX de rispunsullui Orpingelik.- Noi indrigim pc otice Klasluna care vine la noi,clal tli i im dupl legile noastre. Sint convins ci Tc-rignak a gregit.Terignalt a furat. De aceea rebuic sipiriseasci agezarea aribu. i1 alungdm dintrc noi !r\tunci a {i9nit stligltul disperat al lui Tukutrr:- Pentru totdeaula?tiirni o ticere hpgi, apisitoare, Pe urmi cuvintulrrai blind al lui Olpingelik :- Nu pentru totdeauna.Daci la aduce obicctcleinapoi..,daci va dovedi ci nu lc-a furat, ne vom sf.{-tLri... i-l vom ingidui, poatc, ar printre noi. Dar acnmsir plcce din mijlocul nostlu. Si pleceAtunci glasul adunilii suni ca ur ecou r- Si plece Si plece

Alungarea lui Terignak punea celor din cantona-nlent grave probleme de congtiinfi. Osinda ni sc pXleaprca aspri. Oricun arn fi interpretat faptele, in sufle-tele noastre stiruia sentimentulunei responsabiliti{i,nr: considerampini la un punct rispunzitori de soalta

35


37/66

acestui lXciu. $i apoi chiar daci prin imposibil arlfi vrut si uitim tristele ntimpliri, prezenta ui Tukutun i lc am n eapelmanent .l 'ata aceastaspontani, juciugi ca nelinigtea uneifliciri, ela acum de nerecunoscut. libise. pirea oumbr; riticiti. Aproape ci. nu mai vor.bea.Uneor.idispirea ore intregi. Pleca pe furiq, cu un sac iacir-cat cu alimente,si i le duci lui Terignak. Dar, dupiindelungatec5.utiri prin tundr-aviscoliti, se inapoiacu sacul plin, mai ticuti, mai de nerecunoscut.Din zjua udecXl i i . er . ignak ier se f i r i u rmi . p i -risise adunarea i nimeni nu Etia ncotro por.nise.Pentru noi tofi deveniseri acute doui chestiuni.Prima : aflarea ascunzigului nde se refugiascTerig-n;rk, spre a-i veni in ajutor si poati vie{ui singur.In privin{a aceasta aveamaliati pe Tukutu. A douadescoperireadevira!ilor vinova{i.Desigur,Tukutu, cunoscindocurile,putea mai binedecit noi si dibuie urmele lui Terignak. Asupra eil recrr ezo ivarea ele i d in t i i chest i r rn i .l ra i r ju t r ta ; ide Giolitti.Noi trebuia si descoperim irX-ntirziere pe oclioqiifipta;i cale declanqaser-iceasLidr-anri. Trelruia sIgisim apalatele.Nu incipea indoiali: era o legituri dir.ectX ntr.eapari!ia negustor-ilor.e bliinuri Ei fur-tul aparatelor.- Cine-s negustor-ii l-am intrebat pe Orpingelik.Spre surprindereanoastr.i, Orpingelik nu fu cicisupdlat, nici micar nir.at ci cerean rcla{ii. Dinrpo-

J O


38/66

tlivd, ni lc dXclea u bunivoin{) 9i cu foarte pletioasearninunte.Ii l incepusi ne povesteasci:- ll 'rei Kraslura vin de multXvreme si ceari pieilevinatului nostru.Sosesc,e obicei,dinspleparteaundese r-cfugiazi morsele atunci cind se polnegte ungafut'tunl de zipadi. Unul din ei estevirstnic, are pirullrrng gi barba ca ziapada.Cind l-am cunoscut eramsisur cX-l rnai intilnisem cindva, mai t{e mult, rnaiales ci rosteaqi r.inele in cuvinlelenoastre.La arzul acestuiaminunt, am trcsirit.

- $i-n adevir, era o yechecunoqtin{l '- Nu, rispunseOlpingelik. De buni seami,me-n-$elasel.- $i ceilal{i doi ? iqtrebi canadianul.- Au.rindoi sint tiner-i,buni cunoscXtori i pieilordc vLrlpeqi urs. Tofi trei poalti ochelari intunecalisi-i aper"e e luciriie plirnejdioase le zipezilor.- (lel virstnic e $efui lor, nu-i a;a ? am intrcbat,urmXrind un gin


39/66

- Da, gtiau. Cunoqteau aproape cu precizie datasosirii.Nu voiam si mai aflim nimic. Eram acum steDinipe sulicientedate penl.r'u nu ne mai pierde vrenreacu alte amanunte.I-am mullumit lui Orpingelik pentru relaJiile datepi le-am ridicat si plecim. Inainte de-a ne despXr.fi,ne--apus o intrebare. Aparent, intrebarea n-avea nimicconun cu cele discutatepini atunci.- Socoii{i cA veti putea regXsi obiectele furate ?Am schimbatrepede o privire de inlelcgere cu Law-renceRobert,cares-agribit si rispundi:- Vorn incerca !Un suspin, rizbit de undeva, din adinc, a fulgeratpieptul lui Orpingelik.Iii a linut se adauge-- Paralu vi poate fi de mult folos.Intuise perfect inten{iile noastre. Voiam si por.nimneintirziat spre sud, direc{ia unde migreazi morselela venirea iernii polare.

Echipa era alcituiti din cinci persoane: Larvlence,Gaston Morand, Henricson, Paralu gi cu mine. Auto-riti{ile canadiene, sesizate de comandantul nostru,ne-au oferit un necondilionat concurs, de care, deo-camdati, nu voiam si facem uz. Giolitti rim[sese incantonamentpentnl a-i da lui Tukutu spriJinul de careavea nevoie in ciutarea lui Terignak.Plecasem n doui sinii trase de doisprezececiini pipregitili a face fald celor mai grele situafii, Drumul

38


40/66

splc sutl n-a fost lipsit de peripe{ii. Degi ne aflandLrpi o puternicX Xzvrltile a natulii, deci intr-o pe-rioadi de relativ calm, lotugipiedici de tot felul, caredc care mai primejdioase, e iveau la tot pasul...Gropi mascatede straturi groase de nea, in careliscam sX ne impotmolim, ipi adinci, ciscate cind nelilcptan mai pulin, gata si ne inghiti la cea mainici neatenfie,avalange use-n miqcareparci de su-fiul imaterialal ecourilor...La acesteas-a adiugat una, intrucitva alteptati.

Dupi o bunX bucati dc vreme, de cind ne aflaur petlunr, a risunat in linigtea catifelati a zipezilor unpocnetsec.Apoi, la o foalte scurti vreme, nci unlrl.ir plima clipi nu ne-am dat seamace sepetlece.Dat'cincl aur vizut doi din ciinii de 1a sania din fatX ci-zind, cind am vizut singele lor abulind in zipacli, arnin{clesci sint impuqc[tuti.- Ei, amicii nu sint progti exclami LawrcnceR,-,bert.Sigur, de ce si se incarce cu rispunderea asa-sinirii noastre Mai bine sX ne opreasci undeva, pedlunr .Cum? lmpuqc indrr -nci in i i .Sfituiudu-secu Paralr.t, obertLawrence a luat ho-larirea si trecem, iecale pe lind, iu dreptul ciinilot',sl)re a constitui astfel un fe1 dc scut viu. Mergcam cu

lirrclLrlpe jos, prin zipada viscoliti, apir'ind cu tru-pul nostru acegti ovarXqide nepre{uit ai omului nor-dic. Riscul ela mare, S-al fi putut foarte bine des-citca un glonte impotriva aceluia care apira ciinii.Dar'.canadianul judecase bine. AtacanJii voiau. celpu{in pentru un moment, si ne crule via{a. Altfel ar89


41/66

fi pntut sX ne impugte nci de cind ne aflam in sa-nie. lnair,tarea se ficea acum nult mai anevoie,Aveara nunai zececiini la doui sinii, zececiini carear fi pornit-o in goani daci n-al fi fost tinuti infriu, spre a nu obosi pestemXsur.ipe inso{itorii car.eii api.rau.Pentru ntimidare,am descircatqi noi citevaglc.an{enu chiar la intimplare. Rinile celor.doi ciiniimpugcali au putut constitui un punct de orientare.Umrl fusese init mortal in cap, pe partea dleapiS,iar celilalt, in mugchisus, ingi. ceafi, tot pe parteadleapti. Aqadar se inpuneau doui concluzii.Pr.irla:a:acantiierau pe undeva,pe dreapta.A doua: silagulIor se afla prin apropieregi aveau,probabil,un postde obselvafie, e unde au surprinsapropiereanoastrd.Urna si Ie 9i verificim. LawrenceRobert, Paralugi cu nine pornirim in direc{ia de unde scipiraser.ipuqtile.Era o succesiune e coline ninse,mai mari ginrai mici. Ne-am dat seamacX - adiposti{i aici -riuficitorii ne-au pindit qi atacat,apoi, vizind intor-situla pe care a luat-o desfiqurarea ntimpli.rilor.,aupref:clatsi se retr-agi. nsi urmele lor au rimas im-prirnate n zXpadi.Anr pornit deci dupi acesteurrne.Dar nu ficurim nici dou5zecide pagi Ei auziriin-rs t i ig i tu l comandanlu lu ios t r .- Ajutnr ! Pripastia !lntr-o clipi, LawrenceRober.tdispiru din fa(a pri-virilot' mele. Cu un gest rapid, Paralu m-a ot_-'ritxrnai inaintez.Versantulceliialt al colineiera situat pemarg inee nor pr ipast i i neb in i , i tc .Trchrr ia i fa ,enrtohrl sple aJ gXsi pe Lawrence Robert. Proiectarirn

40


42/66

o lr-rlrini puternici spre adincimile can.ruflate dc zi-p-ldi. Nu se vcdea insi decit o irrensitate albi, un-i ' , ta pc r l t , , u r de uS, , f , fc cpres i t tn i .

(ium si-l gisirn ? Era cu neputinfi IAtunci nri-aiu spus ci - daci accidentul nu l-a;iLrs n irnposibil i tatea de a acliona in vt'eun fcl - ca-irarl ianul va pnne in func{iune micul apalat de radio-cr:risie-r'ecep{ic, u cale eraln previzu{i {iecare, sem-iraljzind locul undc se ail i . Am ascultat o cl ipi, doui,ti-ei... Ninic ! Nu se auzea nici un setnnal. NumaiJrrcnete sur"dc,hir-i iel i . Paralu, cu toati pruden{a lui,rri i zolea. $i avea toate motivele s-o {aci. Nu puteamlirsir ca aventrua canadianr.rlui, n fund de pt'Xpastie,rI se 1>rclungcasci.Am incercat din nou si ascult inrpaiat. Acelea5i zgomote sLrrde.pocnete, hiri iel i ...- f lc faccnr, Klasluna ? mX imboldea Palalu. Dece si pier-demvlemea ? Flirninzi, lupii coboari uneori5i irr pripastie dupi pradi.i lesigur. per-specti '. nu cra de loc entuziasmantil ) c l r u c o r r r a n d a n I t t lr o . l I r t ..{rr ciutat totugi perrtnr rrl i irna oar-i si pi incl un:crrnal... Am a$ieptat incor-dat. '4inune ! Pliutle poc-nete qi hil i iel i am auzit distinct glasul lui l , l l 'r-enceR o b c r t :

- Sint in dcpresiunea de mij loc ! Sint in dcplesiu-uca din rnij loc ! Ia punctul X Z2 latitudine... Iongi-iL rC ine . . .- Sinteti r5nit ? nu m-anr putut letine si-l ?ntreb.- l);r ' de unde lNu nri ai lu la male adincitne. Co-nro{ia a fost anror-tizati de puful zipczii. Dal da{i-i

.41


43/66

zor, ci - olicum - nu stau prea comod.Repet,de-prcs iunel in nr i j toc , unctu lX 22 Iat i tuc t inc . . .ong i -tLrr l i lc . . . unctu lX Z2 la t i tud ine. . .t rnc i tud inc. . .Busola electronicirm-a ajutat si gircsc crr u;ur.in1ilocul indicat dc canadian. Iar opera{ia de snulgered in adinc ime conrandanlu lu ios t ru i r I ; icu tdcstu lde lepede. Sub lurnina puternici a r.eflectorului amlansat o fringhie de sir.mi exact n punctul indicat rlccomandant. Prevcnit, Robert Lawrcncc :r putut s-oairuce tepede cu amindouir miinile. Mai rnult: qi-atrecut-o n julul mijlocului.L-am tras apoi cu puter-e6i-n citeva urinute cana-dianLrla fost lingX noi.in adevir, nu stitnse de fel comod.Spre a nu alu-ncca in hiul alb, igi proptise pieptul de uu ciot deco1>acitit. Era un punct de sprijin destul dc r.ezis-lcnt. Nu-qi pierduse nsi buna dispozi{ic i volubili-tatca.Ralionar.epedc,udicios, a obiect.- Bandifii au lucrat bine ! Ne-au intins o cap-cani. Au atacatdir dleapta...s5. e picXleascl. n ca-zul unei ner-eugite atacului, s-au gindit ci-i vomciut l aco lo5 i as l fe l nc vornpr} .v i l i in a l r js . jceacctle altfel s-a 9i intimplat. Din fericir.e, numai cu mine1i-n condi{ii acccptabile...Apoi mi-a qoptit tainic:$tii, stareade suspcnsicn care mI aflau, gata ori-cind si fiu sor.bitdc abis, tri-a sugerat o poezie .,lnultima clipi"... In fa{a ficclruia se dcschide,uneoripe ncatteptate, cite-un abis. Totul este s[ girsclti mij-locu lde a- l oco l i . n Lr l t ima l ip i . . ,

'..tO


44/66

L-am privit cu emoJieqi admir.a{ie.Era uimitor.! I

- Am. cutreierat impreuni cu Tukutu locurile pcu,ndeTe,rig'nakobignuia si vineze. Vr-emeaeste lin\_titi, astfel ci ne putenr continua cercetirile. Uneie

pctrece ccva neobignuit.Drumul era aner.oios. eznaingreunagi mai mult inaintarea,cu toatepr"oiectoarelcnoastreputernice. O vegetatienebinuit de dens6, oadeviratX pi.dure de conileri pitici se ridica in {afapagilor nogtr.i.Trebuia si ne croim cale printre ar_43


45/66

buqiii incilcafi de zipadi, depresiuni,goluri primej-dioase. I;5l'i experien(a 9i prudenla lui paralu ne_amfi ponrenit pur 6i simplu inghi(i{i de aceasti pldu,reminusculi, dar foarte densi, tentaculari.Un adevlrat

luaqi pe oeagteptate. upi. atacul destul de ingeniosprrs la cale impotriva noastri, am pr.esupusci. niciaici lucrulile nu vor mefge chiar foarte uqor.Lalvrence Robert a ciocinit cu arma in uga cabanei.Nici un rispuns Paralu qi cu mine, de o parte gi dealta a uqii, pindeamcu degetul pe trdgaci.Diniuntrusc auzeausune,tele nei melodii moderne.LawrenceRobert citxini a doua oari cu mai multi puiere. Ia-r5.9i ici r.rn ispuns ! Apoi a tr.eiaoari. ln sfirgii, ugase deschideare.(lauadiarrulse didu cu doi paqi inapoi, iar Pnlalugi cu minc clam gata si descircim armclc automate.lnsi in cadr-uluqii apiru... o femeie rubricati. bir-biteqte.Tiniri. Blondd.- (iine-i rr (line bate? intrebi ea cu un glas la folde seducitor', a intreagaei fiin{i.

- Oernenibuni ! ii replici Lawr.enceloberL$i nurraidecitvizui, spr.e tupefac(ia nca,ci-;i prrnearml pc umir. Ela totuli o gravl impruden{i, chiartiaci in u5i n-a apilut un fioros bandit, ci o ferme-citoare lemeie. .-Si fiu eu atent " hli spurreanr. a-'41


46/66

;-aiu,peserlne,gindea ca rnine,pehtru ci gi el conti_rua si stea ncordat,cu arrna ntinsi.- Ce e cu voi ? ne apostroli canadianul.Nu ve_de(i ! Avcrr de-a face cu o gazdl admirabili !-- Asta nu se gtie zinbi femeia.Dal pentr.u i a{ipronuntat cuvintul gazdi, poftili, vi rog, iniuntr.u !Oli poate dirrsii (9i aritX spr.emine 9i palalu) se temclcmine. . .Arn pus gi eu ar.rnape urnir. Iq cele din ur.ni, es_cbimosul imi imiti gestul. Am intrat. In buzunarulha ine i rne lede p lo tec l ieavearnuu pis to l automal .I am desfXcut icdica.Misura se dovedi insi inutili.ln cal:ani nu se afla, in afar.i de seducitoarea oas-

Inuzici modelni, transmisi.de un magneto{on.pre-zeirta noastr; provoci bitr.inului o stare de agita{ie.- Cine sint, H6ldne?

qi el conti-

- Nigte cil l tor.i, rispunse ferncia.ascultd muzica !- Nu mai v r l l t r i cun l i r rua s i set:ine sint ? Spune mi cine sint ?- i1i vor spunesinguri.Nicr eu nu,r currosc.- Sinteti poiitigti? stimia bi.tr.inulsi afle.Atunci fenreia se intoar.se pre Lawrence Robert:- A1i auzit ce,ntreabi? Sinte{i politigti?- Dumneata ce ctezi? ii rispunse Lawrence Ro_bc:-tplintr,o alti intrebare.

Srai liniftit siagitebitrirrul.

l i i


47/66

l cureia ne misur')i cu pt-ivirea strecuiati pe subpleoapclcci grele, cu geue ca spicul 9i vor"biastfel- $i da ! $i nu ! Oricuru dacii ulmiri{i nilte riu-Iicitori, ali nimerit foarte binc. Noi vi vom aiula.- Calc ,,noi"?- Eu qi soful urctt.llitl inul nu se plrtu'irpri sX nu rinjeascii ri"uticios,- Ce e. papa ' I lai. stai cuminteqi asculti muzici I- Ii tatil dumitalc ' inh'ebl canadianul.- Nu ! E un unchi al so(ului rleu, vor$i in goapfifcnrci:r.Dar ii pl;rcc si-i spuncmpapa. E'orb qi dr4ricrrm vi pute{i da seamasi pr(in nebun. Are urreoliobscsii.Clize de neliniqte.sc temc ce e rumilit, a5-icaptirpolilia si.-l salvcze,.. umai muzica euiieqtc ir-1calnczc. Apoi spuse arc : Dal si-nli fac datolia degtztl)i, si vi ospitez cu rnincarcqi biutuli. Poatc sin-teti fliminzi, nu i'

lntr-r.rclipi trecu dincolo, fi l i sir mai aftepte ris-pr.rnsul ostru.

AtLrnci se pctl'ccu ccva cxtraoldinar. Bitrinul i9iscoasc chelar i i i nc I Ic t r scrr r r ti ne apro i r ic r r .- Nu sint nebun topti cl gribit. Nu sint nici olb !Aur suferit cindva de ochi din cauza z|pezilor.- Aha ! o{talmia zlpezilor, spusecanadianul.- Da, mi dureauochii ingrozitor,pieldusemqi ve-derea, nsX acum mi-a rcvcnit. Ei insi nu qtiu.- Care ,,ei"? .- Banda carc mi tcrolizcazi.Hillnc $i toti ceilalti.

46


48/66

Am r'irnas uinitri. B5trinul voia si ne mai vorbeasci,dal se ,tenea s; nu se intoalcX ferneia. Adiugi pre-c ip i ta t :- Toati povesteamea e inlcgistrati pe o bandi denagnetofon. Ei habar n-au cA am invilat si imprim.Citita{i banda de magnetofon. Este ascunsX n fundulperneipe caredorm.- Cine sinteli dumneavoastrl.? l-am intlebat euin ;oapti qi a fe1de repede.- John Franklir !Rispunsul m5.'coplegi dc-a dreptul. Ei nu, eraprea mult IExisti - neEtiut5,nebinuiti - o logici inter-ioaria lucrurilor, care poate crea situalii nepr^evizute.Dar'intirnplareaaceasta epiqeaorice inchipuire. mi sco-tea in cale chiar pe cel pe care-l cXutamgi pe caretoati lumea il qtia mort. De emo{ie sim{eamci mX-nibuq. Nu-mi giseam astirnpir. Simleam nevoia ire-zistibili sl mL migc,s; actionez ntr-un fel.- Stai linigtit ! incerci. Lawrence Robert si mXcalmeze.Dar el insugipirea coplegitde aceasti neagteptitiintilnire. Bitlinul iqi puse repcdeochelarii.A'uzi pagiifemeii. $i-n adevi.r, dupX citeva c1ipe, ea reintri. cuo sticli cu rom gi c-o farfurie cu fi'ipturi de ren. Din-tr-o ochire iqi didu seama ci bitrinul vorbise.- Ce e, papa ? Iar ai trincinit vrute gi nevlute ?Pe urrni, adresindu-senoui :- V.a spus, de -buni seami, ci e John Franklin,conducitorul unei vestite expeditii pierdutX de mult.

'47,


49/66

V-a mai spus,probabil, c5.e terorizat de o bandi dincare f rc gi eu par te . . . 9a. i , papa,a i prezentatnt regrepertoliul 'Nu mai qtia.rn e sX credenr.Scninitatea cu carevorbea aceasti fermec6toarefemeie, faptul ci ea qtiace ne spusesebitrinu;I, ne umbrise certitudinea cX.omul din cabani ar fi John Fmnklin.Cine spusese devXrul? "Dacl povesteabitrinului n-a fost declt delirul unuiom bintuit intr-adevir de obsesii? Daci nu era decitun biet nebun, care-qi inchipuia ci e John Franklin ?Un suflet chinuit de refiJliri acumulate, care igi gl-seau,supapa in aceasti poveste, pe 'care ne-o debitacrispat ? Da' cine spusose devlnr,l ?Femeia, siguri de sine, cu zimbetul cucedtor, oriacestnefericii bitrin ?flrmi o ticere prelungitS, pe care femeia ciuti s-ocurme :

- Hai, agezafi-vi a masi ! ln curind va veni gi

- Orravi. papa?l! rise emeia.$i. ca si ne dovedeascd etemeini.ciaelor afirnrutede bitrin, veni lingi noi, mugci din friptura de rcn1i sorb io gur i de rom.- H6ltne ! Blestemato strigi din nou bitrinul. tre-murind din tot corpul. De ce ai incuiat uEa? Vrei sI

"48


50/66

te strecoriafari plin fcrczrstlr din bucitiric, cum'auficut-o qi ceilalli cind a\i auzit ci-s dinEii la u9i ?Atunci femeia igi pierdu curnpXtul. ln{elese ci bi-trinul iqi recipitase vedetea. iri ca ea si fi observat.Chipul ei se schimb; brusc. Iiarmecul se qterse, arspaima i acoperi,ca o masci, trlsiturile.- Papa, u vezi ?-- Da, vid. Zadarnic mi chinuili. $tii bine cl hartadin cutia de aluminiu nu mai exi:ti. h{-a!i tor-turat,y-arn spus unde-am inglopat-o in tundri. cind m-atiiuat ultima oari cu voi. A{i ciutat-o, dal n-ati reugits-o gi.si{i.$i firi ea nu vi pute{i descurca n nici unfel... cu toate aparatelevoastreperfectionate-

Cele ce-au urmat s-au petrecut rapid, intr-un ritrnertrem dc plecipitat, ca gi cum iotul s-ar fi desfiguratinlr-un fiim de acliune.Dintr-un sa.lt,Lawrence Rc-bert fu lingi ugi. Bitrinul spusese devirul: uqa.raincu ia ta ,a t c l :e iud isp i rusc.Chiar n aceea5i l ipd inleceptoarele noastre a sunat -*lasul lui Gaston 1\{o-i a n d :- Sintemataca{i SintematacaiiPlintrc cuvintelepe care le tostease auzeau mpug-citur-i. Pocncteslabe,dar repetate,ntretiiate de miciexplozii.Elau grenade.$i njci Morand, nici Henriqsonn-aveau glenade. Situatia era, deci, serioasi. Luptase desf5.quran condilii negale.Trebuia si plecXm iriintirziere.- Di-ne cheia ! o somI.Lawrence Robert pe femeiacare acum nu nrai ela decit umbra infricogati a celeicarene primi"*e.

, 4 - Cl r . i ze fu l i r s l ' r i r i

49

ii


51/66

-- $i nu nuinai atit i /rrail-ne drurr,ulcel rnai scurtpc car-e o*rpJiciiCuniitale -airstreculatdoar. n citcvaruimrtc1aslniile noa,strc.Sripusi, femeia deschist: r5a.Dfr: inaintc dc_a icli,se lcpezi la bitr.in. Voia; frir.d adoiali, si se rlzbuicin vreun fel, sX-l oveasci. nutili, tar.divi r.Xzbunar.el l i i l r i n u l c p r i b r , ; i s c .\ j L r r i . c .n p r r r i n e l el i p r . , ra dulat foiala noastrl plin cabani. Virstir foar.ic na-intati. n-a putut suDor.tahinurile,poate qi fizice, r.au-natisneie morale a catc fusesc upus.A fost de ajuuso emo{ieviolenti - cum a fost intiinirea loastri _ca si se niluie. Lawr.enceRobert posedapi cuno5tintcmcdicale. l examinir...Corrstati.dccesul.- Nu-l n.raiioatc ajuta rriureni i nirnic Si mo.-gcn !-_Tlcbuia si venim gr.abnicn ajutoruil ui Moraucl 6iIlcnlicson. Mai mult. Larvrcncc ntuisc binc ci. maie,ristagi o alti cale decit acecape care vcnrscmno,.Mai dilecti. Mai scur.ti.* Ne vei duce pe dr.unul pe carc au luat_o conr_pi ic i i durn i ra le i i repcr i lcnrc i ipor .unca.F'eueiase supuse.A doua oari. De;i nu o amenintasecu arma, era incrediu{atl ci LalyrenceRober-t rfi suprimat-o iri preget a cca mai mici impotr.ir.jresau ncercalcde misluire a rcaliti{ii.

ln citeva ninute, pr.intr.-o oteci ugor dc trccLrt, cluneca chiar pe tingi rnargincapiduricei, ajursclilr.An infelcsnumaidecitci ne aflam inainteaunei des-figtrlir-i de forle, ciror.a \{or-and;i Henricsonputeau50


52/66

cLrgreu si le fac l fa1I . Exploz i i legrenadelor , are,din felicire, nu nimeriserl linta, ii obligaserisi abar-donezeuna din s in i i le noastr .en mi in i le ce lor t rc iat;rcanfi.Sania cealalti le serveadlept pavizi inrpo-h iva impuEciturilor epeiate.in vasta ticere alb5, irnpuiciturile avcalr o r.ezo-nar.rficiudati. Scheliliitul ciinilor {inu{i in friu sunrinsX qi mai ciudat. Aproape lugubru. Venea parc; dcpe alt tirim. Iar descilcS.r'ilermelor,de-o parte 9i dealta, transformaser.ioapteapolarX ntr-un straniu ir-nament cu stele multicolore,a cir.or respiralie duradoar o clipi. Intre timp, in aceasti nea$teptat;cioc-nire, {iri si observinr, emeia reugisi se refugicze acornpliciiei.-'La naiba guier"i nciudat canadianul.Duci-se !Paralu ela gata si porneascidupi ea,dar Lawrence1l t rasc epedc napoi .P lczenla oastr i sc i r imbasel -recurnsitualia luptei. Nu pentru ci. acum ne aflaurcinci contra patru (femeia qi dovedi curind capacita-tca de a conduce i a lupta alituri de ceilal{i trei ban-difi), ci pentru cX noi trei - Lawrence,Paralu gi comine * nu avusesem rilejul si ne descircim ar.mele,pe cind adversarii nogtri i9i epuizaserXaproape toatenuniliile. Aici, in mijlocul complicilor.sii, Hiltne,feneia care ne cilSuzisesupuse$i t).cuti, redeveniseacccatipe careo cunoscuscmn cabani. Intr-o figie dclurninl o sulprinsesemcu acclaEizimbet cuceritor., rn-birtati oarecumde ineditLrlsituaJiei,ac{ionind fulge-ritor, poruncind celor trei biu.ba{icar.c i indeplineaurt ra crLurecomenzrle-

'51


53/66

- Rcpede...n sanie ii auzir-imelasul.r . :a ;ce la : i g las .pe rr r .e- lmai auz i icmcindva.$i, pini si ne dXm seamace se petrece,sania pecarco capturascr ; c t .n i n t r -o goani nebunXnain i : ,peste intindcri. Cu pletele fluturind, {inind friul inririini, biciuind fir.i mili ciinii, H6ldneconducea ania.Phrea ntrupareacine gtie cirui duh rizvritit al aces_tor imensititrialbe,pustii, nghelate.Nu ne rimlnea altceva de ficut decit si-i ur.mi.rirn.Ciinii no;tri abia aqteptau i porneascX upi ceilalli,care le-o luaseri inainte. Acum Paralu i9i dovedi in-treaga lui miiestrie. ii mina, firj si-i oboseascipr.eamult, firi sd-i atingi mi.car cu bicirrl. Le uorb.a, iiindcmna, ii alinta, le poruncea.Ciinii ascultau.pi-reau cX pitrund fiecare gind, ci. pricep fiecare cuvint,gi printr-o tainici infelegere ntre ei rispundcau larrn isor ;gs ; r .1 chemd.r i . dversa l i i no5fr i avcau unapreciabilavans.Tr-ebuia i recuperim timpul, sl ab-sorb imdis tanta are ne dcspi r fea. -nceputo curs ir r lu i toare.i r i popasur i .dr i pot icn i r . i . in i i . Iu te cazborul min{ii. Parci plutean.r easupra ipezilor. nfi_n i le . Pro iectoare leoastreputern ice esf iceaupi r . t i ila rg i de Iumin i . lna in te : rnoastr .e ,an ia condusa cHdldne apirea ca o nXIucX iti.citoare. Goana se in-teti. Ne despirfeauacum numai vreo suti de metr.i.

- Mai repedenu se poate, Paralu ? intr.ebi La.rv-renceRobert.- Ba da ! Se poate r.ispunse schimosul.$i. in adevir, sin{eam cum timpul, spaliul se conto-pesc ntr-o alunecaredin ce in ce mai ame{ito ,e.Nexct


54/66

apropiam vcltiginos.Acum vedeam bine chipurile lorcrispatc. Vedearn siiueta dleapti a femeii care loveaciinii silbatic, nebunegte.- Mai lt.pede Paralu !$i din nou distan{a se-mpufini. Henricson gi pre-gati pufca. Vru sI ocheascS,ar fu oprii de canadian.- Nu I Trebuie si-i prindem Si aflim unde-saparatelc ! i!{ai repede, Paralu I Si le iesim, n faid.l i i d in noudis tan{a e-mpu1in i .Dai pe nea$tcptate ania din fa{a noastr.io coti ladreapta-qi dispiru I Se topi pur gi simplu in neautul

alb. Auzilim cltevastr.igitedisperate- Nu ! Nu ! Ce {aci,H6ldne?Apoi totul se cufundi intr-o nefireasci ticere.Ciinii noqtri,careurmau orbegte aniadinainte.er.augata si porneasci i.g aceasti direcfie. Nurnai iscr.rsin{alui Paraiu izbuti si-i opreasci la vreme. Coboririm.La dleapta c;sca un hiu cuiremurXtor.Era cu nepn-t in6 i s i mai iesdc ineya a ivca lad in aceast i r ;pr i t iefiri fund. N-am aflat niciodati dac5 Hline minasein rnod deliberat sania spr.eprlpastie, sau totul n-afoit dccit o ncdil-'arie-ocul unei tr:rgice intirnpliri.

- $i acum... e lacqn ? rupse lcer.eaMorand. Apa-ralelc tot nu le-am gisit. Tirrpul trece, ar Terignak...Canadianul ii privi irdelung, dar nu-i rispunse.Pirea obosit, deprimat. Nu-l mai vizusem niciodatl!n asernenea tare.- Trebuie si ne inapoiem la cabani ! am vorbit inlocul lui. Lawrence Robert.

t

53


55/66

- C.. si facem la crrbani? intr.ebi lienr.icson.* Si cirutinr bandir dc ma3nctofoncle car"cnc-apome it .|rrl inFranhlin.1n puiine cuvirte ie-rrn povcstit lui gi lui C}astorrl,folend intimplXlile de la cabani. Lali'rence llolier.tsc nsrrfle{i.* Da, sXplecim numaidecii.\nr ajuns. Arn ingropat n pirninlul rece, ar-e,as-plu, inghe(at, rupul neinsu{le{ital iui John Fr.anklin.Am ciutat bandade magnetofon.Am gisifo. In celece uLneazi am tlanscris,cuvint cn cuvint, miqcitoareaspovedanie indr'Sznelului xplorator. Iat-o :.,Md nunrcsc John" Franhlin Si sint ln airstii dc99 de ari. Parc ciudat, clttr ucesla-i ad.euftnrl: sintol)toal)cctttenar La a|,rsttt e 18 de ani atntinfftltuit

tlcscolterit utl ntunte, carc pdrca a li dc aur, Retirttorscutsii, an reusit sd, conuing ut grnp de fi,nanciarisi. utd sttsyinlibdncSlepctttrzt a. ltorni, intr-o noud ax-ltcdilie. Din ltittate, bulgd.relcde ninernt adus tle n nese rloaedi a nu auea nici un liricel tl,eatu., At:castiitonstaiare ju cil lte-aci sd 6mfietlice organi;areu ccleiic-,t do a c:'lrdilii... Prutt.t ninr et qu(.t o ttnt.ttinsantniitate: aoiam si desduirsescmrta geogrnlitd ;i.geologicit pc (le o intoonisem. Iinanciatii insd autturncvoie de-a afarcre in4)ofla tii., care sd-i'scrLati dinantntite tnctrcdtu,ri bdnesti. Astlel ltt conjtituitd. so-

54


56/66

cielotca,,Nordaur" benlnt (xploatarea zdcfrmintclorairi.lere d.escoperite,chilturile, de mine. Trcbuia siiptnnesc tntr-o noud, amltl exfedili.e; alcittu;td dinrnnneroti oameni.,brintre care ti doi s[ecialisli ni'ncralogi.Conducdtorul exbediriei am lost, fireste, eu. Mi setlltrluse nsd un ajulor de nd.dcjd'eal linanciatilor, Je-nifer, Aceastd. d,ouaexPedilie n-a avut loc ! In largulapelor nesfirsi.teJenifer imi puse altematizsa: ori sitfiu ucis le loc Si zvirlit i'n ualuri, ori sd brimesc os ntit oarecarede bani,Si sd renunl nu nzlmai la exlte-'diSie,dar si Ia itlentitatea mea. Aceeari alternativti a'lost pusd Si.speci.alistilor.Ei n-au acceptat olerta dea rcntinto. la cercetdri,$ au lost sftrteeali de rechi'ni.Eu am primit banii, O suntd ?nod,estd'u care-mi'pu'reanr|ncropi o existenld intr-unul d'in statele 'AmericiiLatine! Bi.neinleles ub un nutue fals, LazarosAi a. CitpriveSte ceilalli. oanxeni,erau. toli' in shtjba financia-rilor. Unul, si'unul, alesi ile Jeni,fer dintre cele maid.ezolanteela*ede ale speclei umane.Am trdit multftureme tn Brazilia m !:Iantator 'tle cafea. Lazaras AiDacra un.om respedat,csre, muncind organi:at, rc ti\esd stringd ceaa cuete. lmbdtrinisem. N-aaenn fami'lie. Oameni ca mine 6ti inteibiazd' cu grext u?t nllcll.lanziliar tlin care sd. zu nzai. oatd evada. Aisul tinc'relii mele, d.eparte de-a li 6nd.buSi.t, tins, dhnpottiuilorJeueniseai.lad.taie,Ah ! Blestenzalii.,.sosesc Trebuiesd o!)resc |nragistrarn, Nmnai de'aS Putea 5-D(on-I t t t r . . "

J C


57/66

In adevir, urmari citevasunetcspecifice rei bruscei r r l lc rupc i i in rpr inr i r . i i . poi spoved,mir cont inuu,,,Anr.letat intprcuniicu un tindr^pcrlros_ care-niajulu in treburilc plantatriei - tlin nou itt l.itttrttu.ilealbe dupi care ttnj


58/66

punctulundt sealld niunlalede atir. An reconsitui.t-tt,atril cit t iou in-gdtfuit ltuter c. Ant lucrct-o rrrrti-nrcnlar. M-au tirit cu ri pretutindcni. Dar orgtrtisrituln&u nu rtai rezista ca inaintc. Am dtzut bolpav. Lle-dcrea tni slfrbise nu t- Zdpcda, tu slrdlucirilc ti or-hitoorc, tni pricirutia *tgro..ilottreduru'i de orlti, cutoate cd Purlam oclrclttri. Respira?n grirt. .tlir(an (1.u.-rt'ri ti tol trittn!. I)aci ftu n?-ou nsai slr ntor tri nt-cuinilrijit, au fftcul-o Portrtt td aur;urt r?irie d., in(Ifilhrc deat'ni.sealnl bunlri. Ea halirn. in'-iua cinds-.r, tum(cl prin rodio sosirea cxPtdili(i ,.Aitticri' ntlost rupriusi dc-o L,{'tit bilit lrene:ie. Dupd zrularnitecdnltiri, Illliuc holiiri. sii lnre cela p?u; t)(tf(.lioneteftferote )enttu ollnrea zciriitrthitelor e aur si, cu aju-Iorul hblii nclc, sil destaPtre, n slirit, Dt .ttl(le (laur. A4-umopus din. rdsl;ultri. $linn d t'ina lis|uri-lici itrclioasclor t|aral( .t( aa rdslringe in ccle dirturnti 5i atupra lnpula(iri brilino;t. Cd unul sau rnuinulli din rindurilc ci t,cr liiti gtcu. N-cn lost ascti-tut. Oizilintl atrc:ortacoribu ca negustori c blinuri,ou i:butit sii-rtst'la rna ottlinlit a unui lindr esrhintosSi-uufuat (l,atatclc. jll ( i aD?.tinccrcatit a :idir-uircsc lauitl. tlnt tt.seuttsaila, l;e cetco lin(at inlr-oc t r l i r r lc u l r t , r i t t i lu r d iu ika utu i o tb , t t t ! , t l tc . nlocul ntrtit ,-bitogi rri ihrr". inneburili de ciuli,nt-uttclinuil sd e spun unrlt ttlt ingropatculia,Lc-arnsfrrrs.tr'cg


59/66

Si fc nine. Dar Hiline s-a opl,s.Sfuera a intr_o zisii ltot reconstituihartu din tnunorie, ilictinthrle lorrtun,s-o alciitui,ascd.lutci am simulatnebunia.Am

ft uI, dad nu nzai l)ot face areun bitze ltopulalieicnribu,pe carearn intlrdgit-onegrdit'demult, trebuiesii f(rc toh sprea-i crula ttdul care-oonenintd. Deacecaa?n npritnat oce(stAstoaedani.e..,ar...o. .Cce.papa ' . . ,Ilrusciopr-ire inregistiirii... icer.e... 'i.cere....Amascultatnfiorafi cuvintulprecipitatal lui Johnlilanklin. Par-ci fuseseaici, in cabani 9i ne voi.biselepede,goptit,de teami si nu fie surprins.poate ciacel ,,dar" voia si insemne eva mportant, ulmatinaintc ncXde-a i rostit.Ticereas-a prclungit ntr.e

'58


60/66

noi o bnnl bucltii de vi crlc'. 11u1-.1e tnag;uciofltiitlincc'r.'lrsi-r icproduciL lasnl.* ' \ la r lar ' , pc icz : rnr t r t sc co l l i tu r i , spt - isent i -Lr t r1rziu J,arrr-cncciobclt.- - t l r le ipr tcz i ? a in ' r l r - l r . r iIcu l icsr . .u .* Accea c i a doua crpcd i l i . : r lenk l in r r -a p icr ta ic i , n conc l i { i i r is lc i ioasc,c i r i l r - r i i p , . r r ' i s i r r rp iL tn i c iu - i ra v u L c ..r\ut ti 'Lc';tl it :- Nrr cir-ro:tStcmpotcz;tdrrnncavoasl-f'i Dlr acLlrnr,ii in{eleg czitir-ile de la irccpLrt...atulci cinci v-artccrutconcr t rsu i .- Da. cla,arn ezitat,vorLi, putin cintat,caradiauLrl.

Si iar l i i s -a fur i5at iccr-eant lc no i . l l ram f iecareapiisa{idc ginduli. Cind voi'bc$iicu intimpl ile vir:(iidialoguJe rrut.Cite clipe dc apalenti somnolenfX, e cvadai'cdinlealitatea rrediatl trecurJ.' GastonMorand s-a snrnlspiirnul clin accst ulbur;tol piricnjciri; al ticelii:- S i r r r c r g e r nr o s l ic l g r i r r .LarvlenceRobelt tresili. Pir"ea cir inccalcl si urceclcundeva,din subtcranele onsLiiirlci. al nu izbuii'a.- Ilndc se nergem ?- Dupi aparate glisr.ii aproapc asplu Hcnricsonin locul lui Morand. Tin.rpulnu a$teapt;

- Sigur, si mergem se tt'ezi de-a l:inclea djr vi-sare caDadianul.Daci nu pLticiusi facetn vt'ettn altbinc accstorninuna{i oamenicatibn, sX-mpiedic5ms-calca vrcunui riu, exprimi e1 ntr-o vcrsiunc propriegindul d!n urm:. al hri Johu llanltlin.59


61/66

Irlr-r: lriniuli de ninut redevcniomul de mai ina-intc. I'reiui conrarda9i toii cinci pornirirn dupi apa-ratc. La o suti de metri de cabani, spresud, sern$irauvi'eo dor:izecide pini pitici. Sub cale din ei se aflaexcavaliapoiireniti in spovedania .ri Franklin ?A-nccput o rnuncXaprigi. Ne-am impir{it in douig Lrpe.i am inceputsi sipirn in zipada nghe[ati. Tir-nicoapele spirgeau clusta cale se desficea n zeci gizcci de bLrciqimai mari, rnai mici. Lucram in grupi cuPalalLr.Sub primul pin n-:rrn gisit. Sub al doilea, altlciJca ot aga.- IIei, voi a{i dat pestcvreo excar:a{ie l-am in-tlebat pc Flenlicson.- inc i nu I sun l r ispunsul .Anr continuatsi muncim in ticere. Priu bufniturilevintului, prin loviturile de tirnicop gi de sapi se auzeadoar lisuflarca noastri obositL. Lawrence Robertschinrbacind qi cind pe cite unul din noi gi anevoiedirdeaapoi sapadin mini. Rind pe rind, am sipat laridicina celor douXzcci e pini. Nimic ! Nici urmi deexcava(ie boltiti, amenajatXspecialpentru a ocrotiaparatclc.Un fel de minie su.rdX rca in noi.* Sn fi muncit oare zadarnic? intlebi Henricson.* Aga se pale. Bdtrinul s-a-ngelat, iri indoial5,nrorrnii Morand.

- Nu cred am rispuns cu vehemenfi.Nu gtiu de ce am sim{.itnevoia s5.-laplr pe Johnlranklin. Iar LawrenceRobertmi sus{inu:- Nici eu nu cred c; bltrinul s-a-nqelatAtunci Paralu, ciruia canadianul i tradusese po-60


62/66

vedania bltrirrului explorator, ne arJt5 la o distan{idc citeva zeci de nrctri un pin singurati.. e.op.rii,covirqit de zipadi, treceacu totul neobser.vat.Am reinceputmuncanoastri aspri cu 9i mai nrultiriirzenie.Bitrinul nu se-ngelase

guratic...Ciudilenii ale vieiii !

nou vaPara.

_ Adunarea, convocati fi.ri intirziere de Oipingelik,j r , l d I i .

61


63/66

nic a ju tor pentru reg is i r .ca c l t r os ind i t5 i a lungat . . .Tlclruie si se porncascir le ndati. T'er.ignali -are nicio v i n i . N i c i u n ; r 'S-ar.rormat echipe.Au pur.nit este nensitiqile alLe,brurlate de noapteapoiar-i. u ciutarea acclui IliciLrpe care-l indr"igiseur tit de mult. pini. depar.te, prencmirginirea zir.ilor, au sigctat rcflectoareputcr.nice.Pl iv i r i le au cer .cetr irc tu indcni .Am plecat cu grupul alcituif din Tukutu, Gjclitti,Paraln, Lawlence Rober.t.Tukutu qi Giolitti {;curei[neobosite nvestigajii. Au dat peste unele urne. Z;i-pada era riscoliti de labe. PLrteau i ale lui Savirr.Pentru ci Savik, credinciosulprieten crescrrt,hr.init,alintat de Terignak, a pornit dupi. stiphrul lLri. CindTerignak pir.isise a;ezar.easX.-9i ispigcascii osirda,Savik a-nceput si se smuceasci,si. urle, si nu nraiaibi o ciipi astimpir.- Savik simteca un om ! spuneaTukutu.lar tirziu, cind oamenii caribu er.aucufundali i i.rsomn, ata s-a apr.opiat c furig de locul unde sc allarrlega{i ciinii. A desfdcut eg5tura lui Savik. Ciinii ocuno$teau. -au litrat. S-au gucluratpe lingi ea._ favik, i-a qoptit tainic fata, du-te dupi sti.pi-nul tXu ! Apiri-l ! El e singur in vuietul r.intului. !n

deznidejdea ui poate va rosti cu gtnrlul cur.intcnc-cugetate.ar Sila ar putea si-l pedepseascir.oatc i_trieqi nainte in chip de fiari, ori poate l-ar nroicai n-viluinclu-l in somn.Trr gtii cit de puternic e Sila ! tipt'etutindeni.Vine cind nu te altepfi. Apir.i-I, Savik,

62


64/66

pe Terignak sA ns Srefearci, si nu stirneasci miuialui Sila ! Apiri-I, Savik !Ciineie ascultacu urechile ciulite. Privilile lui calde,

luminoase, scinceiul slab ii erau rispunsul, ln{elegea.- Savik simte ca un o;n..,Dezlegat, a ti$nit ca o impuqcituri fi s-a topit cit aiclipi in albul nesfirfit aI deplrtXrilor.Tukutu qi Giolitti au dai Pestezipada riscoliti Liclabe.Sevedeabine tiparul lor. Puteau i ale lui Savik

N-au fost !Lupi innebunili de foame cutreierau ntinderile,ris-

coleau zipada, cXutaupradi. O simleau poate in allru-.piere... Terignak? Savili? Cine Etie?!!Peste imensitilil a1be,bmmate de bezni, au si-g&at reflectoare putemice. PinX departe, spr:enem;r'-ginirea zirilor... Privirile au cercetatpretutindeni.Terignak, Savik n-au fost gisili ! Poate alti dati...Poate mai tirziu, in scurtul triumf al primivelii..

Alb... Alb.,, Cit poate cup{nde privirea' O imensiSahrrl de nea, sllb care c]oeotcsc heizerc... n ca'cinghealXgheizere..,Ora tainici a bezneipolare se apropie de sfir'git...

l\{ari presirnlili plutesc peste cristalele de zipadi..herul geme.,. resare...LawrenceRobcrt mi-a citit nltimul lui poen.r ,,Ni-c iodat i " . . .

,,Oamenii, riundepe pinrint,Oricine ar fi,.. sint de neinlocuit63


65/66

Iiecare om,Fiecaresuflet de omAre sunetul lui propriu,Fiecare om e un clntec...Pielind, n-ai si-i mai auzi niciodati INiciodati..."Ora tainici a bezneipolale sc apropie de sfirtit...In culind va izbucnibiruitoarea umini boreali.Voi mai atzi oare vreodati sunetul acela minunat,cald, cati{clat,care este sufletul iui Terignali?Post-scriptunt In plimXvali am plecat din canto-.namentul ,,Arcticei". Curind Henricson mi-a trimiso fotografic: Tukutu qi Terignak iqi setbaucisitoria.


66/66

58 - stefan tita - gheizerul inghetat

Documents