57143077-oligopol(2)
TRANSCRIPT
1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
Oligopolul. Piaţa telefoniei mobile.
Trăncălanu AlexandraToader Cătălina
Grupa 5
-2011-
2
Cuprins
Introducere .......................................................................................................................... 3
Scurt istoric ........................................................................................................................... 4
Structura pietei ..................................................................................................................... 5
Gradul de concentrare al pietei ........................................................................................... 9
Comportamentul corporatiilor ........................................................................................... 11
Intelegerile tacite................................................................................................................. 13
Concluzii ............................................................................................................................. 14
Bibliografie selectiva ........................................................................................................... 15
3
Introducere
Confluenta teoriilor din manualele de economie studiate conduc catre o definitie
simpla a pietei de oligopol si anume: oligopolul reprezinta structura de piata cea mai
raspandita in tarile dezvoltate din punct de vedere economic in care oferta este asigurata de un
numar relativ mic de firme (cativa vanzatori), intre care nu exista diferente semnificative sub
aspectul inzestrarii tehnice, fortei economice, nivelului costului mediu, gradului de
internationalizare a activitatii. Fiecare vanzator reprezinta o firma mare, cu o forta economica,
tehnologica si financiara ridicate, detine o pondere importanta in oferta totala si are
capacitatea de a influenta piata in mod direct (prin deciziile privind pretul, cantitatea,
publicitatea, lansarea in modele noi, modul de comercializare etc.), si indirect (prin reactiile
pe care le are la actiunile concurentilor).
In sprijinul acestei teorii vin numeroase exemple intalnite pe diverse piete, in diferite
culturi si in conditii economice diferite, dar care sustin aceleasi trasaturi pentru acest tip de
piata, cum ar fi: produsele petroliere, mobila, tehnica electronica de calcul, autovehiculele,
tigaretele, produsele alimentare cu un grad ridicat de prelucrare, audiovizualul, majoritatea
materiilor prime neagricole, bunurile electrocasnice, incaltamintea, articolele de toaleta, de
confort personal, bauturile racoritoare, cimentul, produsele siderurgice, medicamentele,
energia electrica, detergentii, liniile aeriene, sistemul bancar, etc.
Cateva cifre sunt relevante. Pe plan mondial, productia de autovehicule este asigurata
de 150 de firme. Doua dintre ele, General Motors si Ford produc aproximativ 1/3 din toate
autovehiculele oferite pietei, iar 75 % din productia mondiala se asigura doar de catre zece
companii.
Diferenta principala dintre oligopol si alti ofertanti pe pietele imperfecte este ca
oligopolul are un comportament strategic. In elaborarea strategiilor si adoptarea deciziilor
(mai ales in privinta pretului – fiecare oligopol fiind un cautator de pret) oligopolul se
confrunta cu o dilema fundamentala: sa adopte un comportament de cooperare sau de
confruntare cu celelalte cateva firme din industrie.
Daca firmele coopereaza, obtin avantaje mai mari ca grup, comportandu-se ca un
monopol; daca o firma „dezerteaza” din cooperare ea va obtine mai multe avantaje pentru
sine, iar daca celelalte vor face la fel, va fi mai rau atat pentru grup, cat si pentru fiecare.
Starea de echilibru care se realizeaza prin luarea in calcul, de catre fiecare firma, doar
a castigurilor proprii, fara a coopera cu ceilalti, este numita echilibru noncooperant.
4
Se mai numeste si echilibru Nash de la numele matematicianului John Nash care in
anii ’50 a dezvoltat Teoria jocurilor – a adoptarii rationale a deciziilor in situatiile cand mai
multi participanti sunt in competitie, fiecare aproape egal ca forta cu ceilalti, iar fiecare
reactioneaza la reactiile celorlalti. Firma adopta un comportament strategic si alege solutia
optima tinand seama de ce pot face ceilalti. Mai este cunoscut si ca dilema prizonierului.
Relatiile dintre firmele care actioneaza pe piata de oligopol nu pot fi incadrate intr-o
schema rigida, pentru ca nu exista o teorie generala a oligopolului, ci doar situatii particulare
si modele specifice. Ele pot fi incluse in doua modele extreme: relatii de confruntare deschisa
(oligopolul noncooperant) si relatii de „cooperare" limitata, din interes.
Un tip de piata de oligopol cu strategie cooperanta se bazeaza pe existenta unor
intelegeri, exprese sau tacite, dar confidentiale, asupra unor chestiuni importante, dar limitate,
prin care participantii isi asuma comportamente comune sau similare, comportamente (si
intelegeri) aflate adeseori la limita legii sau in conflict cu ea (dar pentru care cu greu se pot
aduce dovezi). Exista numeroase situatii tipice dintre care trei sunt relevante: oligopol
coordonat, de tipul cartel sau trust; oligopolului asimetric sau mixt; intelegeri temporare si
partiale1.
Pentru a evidentia caracteristicile pietei de oligopol, am ales sa prezentam piata
telefoniei mobile.
Scurt istoric
Pe aceasta piata, monopolul a fost detinut pana in 1997 de Telemobil, initial cunoscuta sub
numele de Telefonica Romania, care a lansat servicii NMT 450 in 1993. Din 1996, doi operatori
au obtinut licente GSM iar serviciile lansate de acestia in 1997 au inregistrat un mare succes
comercial, care a eliminat temporar de pe piata prezenta Telemobil.
Pe piata telefoniei mobile din Romania opereaza in prezent 4 mari companii,
mentionand faptul ca Zapp a fost preluata de Cosmote Romania: Orange, Vodafone, Cosmote
si RCS&RDS (din 2006, prin DigiMobil).
Prima companie care a introdus sistemul GSM in Romania a fost Connex, in luna
aprilie a anului 1997, fiind urmata la doar o luna diferenta de operatorul de telefonie mobila
Dialog. Daca asteptarile acestora se situau undeva la valoarea de 50 000 de abonati, la
sfarsitul anului 1997 cifrele arata o valoare de 10 ori mai mare, companiile inregistrand cate
500.000 de abonati fiecare. Acestora li se adauga din anul 2005 Cosmote Romania, care
patrunde pe piata romaneasca prin preluarea fostului Cosmorom si din anul 2006 compania
RCS&RDS.
1 R. Lipsey; K. A. Chrystal, Economia pozitiva, Editura Economica, p. 300-305
5
Structura pietei
In continuare vom prezenta structura pietei telefoniei mobile din Romania tinand cont
de urmatorii indicatori: cota de piata, gradul de concentrare a pietei, bariere la intrare.
Cota de piata (%)
Furnizor Orange Vodafone Cosmote Zapp Digi
Anul
2005 49,8 44 0,5 5,7 -
2006 47,6 45,4 4,3 2,7 1
2007 43,1 38,7 15,9 2,3 4
2008 37,3 34,7 21,2 2,1 4,7
2009 37,8 33,2 23,8 1,2 4
Tabel : prelucrare proprie din urmatoarele surse: www.orange.ro , www.marketwatch.ro,
www.ancom.org.ro, www.zf.ro
Telefonia mobila nu mai este de mult timp un lux, ci o o veritabila necesitate. Acest
lucru este sustinut atat de cota de piata detinuta de fiecare furnizor, dar si de rata de penetrare
a serviciilor de telefonie mobila. Daca ne orientam numai dupa ultima perioada (semestrul II
din 2008 pana in semestrul I 2010), observam in medie o usoara crestere a numarului de
utilizatori (identificati prin numarul de cartele SIM active).
Sursa: Raport ANRCTI- Piata de telecomunicatii electronice in semestrul I 2010
6
In opinia noastra, acest lucru este determinat si de faptul ca majoritatea celor care
utilizeaza telefonia mobila detin mai multe cartele SIM diferite din punct de vedere a
furnizorului de servicii, pentru ca de la fiecare poate obtine diverse beneficii care il
avantajeaza.
Orange
Orange Romania este cel mai mare operator de telefonie mobila din tara. Pana in luna
aprilie a anului 2002, Orange a operat sub brandul Dialog. Pornind de la zero, Orange a reusit
sa atraga clienti prin produsele si serviciile sale de calitate, detinand pozitia de challenger pe
piata pana in septembrie 2004, cand a reusit sa devina leader, surclasand Vodafone. Daca in
luna februarie 2006, Orange atingea pragul de 7 mil de clienti, in luna septembrie a anului
2009, compania detine un portofoliu de 10,694 de clienti, in crestere cu 4,7% fata de anul
2008, avand o acoperire a populatiei de 96,6%. In ceea ce priveste veniturile sale, in
momentul intrarii Cosmote pe piata, Orange inregistra un venit de 870 mil euro si un numar
de 6,3 mil de clienti. Trendul ascendent al cifrei de afaceri a fost sustinut si de o investitie de
peste 1,4 mld de euro, atingand in anul 2008 o cifra de afaceri de 1,31 mild euro, iar in
primele 9 luni ale anului curent, o valoare de 800 mil euro, in scadere cu 18,1 % fata de
aceeasi perioada a anului trecut, scadere datora efectelor crizei financiare. Fiind o companie
cu peste 2700 de angajati, Orange a reusit sa isi mentina pozitia de leader pe piata romaneasca
prin capacitatea de a se adapta si de a se dezvolta prin spiritul sau inovator si de a oferi
clientilor sai produsele si serviciile optime pentru satisfacerea nevoilor lor.
Vodafone
Vodafone este cel de-al doilea mare operator de telefonie mobila ca numar de clienti
din Romania, fiind totodata prima retea GSM lansata in Romania, in luna aprilie 1997. Pana
in luna noiembrie 2005, compania era cunoscuta sub numele de Connex, ulterior, suferind un
proces de rebranding, in intentia de a fi integrata in reteaua globala Vodafone. Daca pana in
septembrie 2004, Vodafone s-a bucurat de pozitia de leader, in prezent, compania este plasata
7
pe locul secund. La sfarsitul anului 2005, Vodafone inregistra o baza de 6 milioane de clienti,
reusind sa ajunga in prezent la un numar de 9 535 248 clienti, reusind o capacitate de
acoperire a populatiei de 98,6% si teritoriala de 82,92%. Datorita capacitatii sale competitive
si a gradului sau ridicat de tehnologizare si inovatie, Vodafone a fost prima care a lansat pe
piata romaneasca serviciul 3G, bazat pe tehnologia UMTS (W-CDMA), avand o acoperire de
peste 30% din teritoriul Romaniei. De asemenea, in 2006, Vodafone a imbunatatit acest
serviciu, lansand 3G Broadband (HSDPA-3,5G). In ceea ce priveste veniturile sale in anul
2006, comparativ cu Cosmote Romania, Vodafone a inregistrat o valoare de 1,06 mld de euro
si o valoare a EBITDA de 502 mil de euro, valori ce au urmat un curs ascendent si in anul
urmator, cand cifra de afaceri a companiei a atins 1184 mld euro, iar EBITDA 558 mil euro,
cu 11,2% mai mult fata de anul precedent. Cu un numar de peste 3000 de angajati si cu
investitii de 1,5 mld euro in ultimii 10 ani, Vodafone inregistreaza in prima jumatate a anului
2009, o cifra de afaceri de 486 mil euro, in scadere cu 20,9% fata de anul precedent si o
EBITDA de 223 mil euro, diminuat cu 22,6% fata de 2008, principala cauza reprezentand-o
deprecierea monedei nationale.
Cosmote
COSMOTE Romania, membra a grupului COSMOTE, s-a lansat pe piata romaneasca
in decembrie 2005 cu scopul de a face telefonia mobila accesibila tuturor romanilor.
Inca de la inceputul activitatilor sale comerciale, COSMOTE Romania si-a asumat un
plan ambitios de extindere a retelei, precum si o strategie corespunzatoare pentru a furniza
servicii de telefonie mobila de calitate, accesibile tuturor. Mai mult, COSMOTE a fost primul
operator care a introdus o politica transparenta de tarifare a serviciilor de voce, fara inscrisuri
mici, promovand tarifarea unica, fara diferentiere intre retele. In acelasi timp, COSMOTE a
introdus pe piata cele mai accesibile pachete de servicii pe segmentele cartele preplatite si
abonamente.
Ca rezultat al strategiei sale, la sfarsitul lunii martie 2009, COSMOTE a ajuns la peste
6,1 milioane de utilizatori si o cota de piata de 23%, continuand sa fie cel mai dinamic
operator de pe piata. In anul 2008 compania si-a dublat veniturile, raportand o valoare
EBITDA pozitiva, de 22,5 milioane euro. Astfel, COSMOTE si-a indeplinit principalul
8
obiectiv financiar pentru anul 2008. In trimestrul 1 din 2009, compania a raportat o crestere de
84% a veniturilor si o valoare EBITDA de 13 milioane euro.
COSMOTE Romania continua dezvoltarea retelei sale nationale de distributie, care, in
momentul de fata, este formata din peste 840 de magazine COSMOTE, Germanos, Internity,
Romtelecom si numerosi dealeri independenti.
Ca urmare a investitiilor semnificative, COSMOTE Romania si-a extins in timp record
acoperirea retelei, dubland acoperirea la nivelul populatiei si tripland acoperirea teritoriului
numai in ultimul an. In prezent COSMOTE ofera acoperire pentru peste 98% din populatie si
87,5% din teritoriu.
Pentru a sustine cresterea rapida a companiei, COSMOTE a devenit unul dintre cei
mai dinamici angajatori de pe piata. In ultimii doi ani, COSMOTE a creat peste 600 de locuri
de munca, echipa fiind astazi formata din peste 1.000 de angajati.
Grupul COSMOTE, care are in prezent peste 20,7 de milioane de utilizatori la nivel
regional, desfasoara operatiuni de succes in cinci tari din Sud Estul Europei – Grecia,
Romania, Bulgaria, Albania si FYROM – prin companiile locale COSMOTE Grecia,
COSMOTE Romania, GLOBUL, AMC si COSMOFON.
RCS & RDS – Digi Mobil
RCS & RDS este un operator de servicii de telecomunicatii din Romania, infiintat in
anul 1994. Compania Romanian Cable Sistem (RCS) a cunoscut o dezvoltare rapida pe piata
din Romania, primii pasi concretizandu-se prin achizitionarea mai multor retele de
comunicatii din tara. Deja in anul 1996 se realizeaza consolidarea Grupului RCS, iar acesta
incepe sa se extinda tot mai mult prin achizitii.
Compania RCS & RDS este prezenta inca din anul 1998 in Ungaria si incepand cu
anul 1999 in Slovacia oferind in acest moment servicii de televiziune prin
cablu, Internet sitelefonie fixa. In prezent (martie 2008), RCS & RDS are operatiuni
in Ungaria, Slovacia, Serbia, Cehia,Croatia si in Moldova.
Principalul actionar este Cable Communications Systems din Olanda, cu 94,15%, al
carui actionar majoritar este omul de afaceri Zoltan Teszari.
9
Gradul de concentrare al pietei
Avand aceste date la dispozitie putem calcula un indicator semnificativ pentru a
demonstra insusirea de piata de oligopol a pietei telefoniei mobile, si anume gradul de
concentrare al pietei. Acesta se calculeaza pe baza indicelui Herfindahl – Hirschman (HHI)
care reprezinta suma patratelor cotelor de piata detinute de furnizori (in functie de volumul
total de trafic originat de utilizatorii finali). Daca HHI <1000, gradul de concentrare al pietei
este mic; daca 1000<HHI<1800, gradul de concentrare a pietei este moderat; daca HHI>1800,
gradul de concentrare a pietei este mare; o valoare a HHI de 10000 este specifica situatiei de
monopol.
0
1000
2000
3000
4000
5000
2005 2006 2007 2008 2009
Indicele HHI
Dupa cum se poate observa in toata aceasta perioada, gradul de concentrare al pietei
este mare atunci cand ne referim la piata telefoniei mobile avand in vedere furnizorii acestor
servicii si volumul total de trafic, o situatie de altfel specifica oligopolului.
Acest indicator este unul dintre cele mai puternice argumente atunci cand vorbim si
despre politica de concurenta. Spre exemplu, HHI > 1800 (deci un grad de concentrare mare a
pietei) indica si bariere mari la intrare. Conform Glosarului Comisiei Europene de termeni
folositi in politica de concurenta barierele de intrare sunt definiti ca acei factori “care previn
sau impiedica companiile de a intra pe o anumita piata.” Este de remarcat faptul ca cea mai
nou intrata companie pe piata telefoniei mobile (RCS&RDS prin Digi Mobil) nu reuseste sa
depaseasca o cota de piata de 5% din momentul penetrarii in acest domeniu si pana in prezent.
Cauzele esentiale constau in faptul ca operatorii dominanti au avut suficient timp sa
construiasca economii de scala si sa capitalizeze experienta si cunoastere profunda a pietei
locale. In ultima instanta toate acestea se traduc in avantaje absolute de costuri cu marketing-
ul, distributia si vanzarile. Faptul ca au construit in acest timp imagini foarte puternice ale
10
brand-urilor lor in mintea consumatorilor nu sunt nici ele de neglijat in ecuatia
competitivitatii.
Pentru ca RCS&RDS sa reuseasca o patrundere mai profunda pe aceasta piata, trebuie
sa aiba in vedere anumite aspecte esentiale cum ar fi : sa inregistreze un avantaj competitiv pe
termen lung asupra celorlati fie din punct de vedere a costurilor, fie din unghiul diferentierii
clare a ofertei, sa gaseasca o modalitate de a neutraliza partial sau total avantajele
concurentiale ale liderilor de piata sau sa sa gaseasca un instrumentar eficient de a limita
efectele contraofensivelor lansate de ceilalti competitori. Aceste trei optiuni strategice nu se
exclud reciproc. Fiecare dintre aceste optiuni ar putea schimba regulile jocului in piata, ar
putea eventual neutraliza avantajele liderilor din acest moment si nu in ultimul rand ar da
posibilitatea noului venit de a impune propriile avantaje concurentiale in privinta costurilor
sau a diferentieri serviciilor2.
Prima optiune in discutie este adaptarea. Noul venit trebuie sa inoveze modul in care
sunt executate diferitele activitati din lantul valorii adaugate. In cazul Digi Mobil, acest lucru
s-ar putea traduce printr-un nivel mai sofisticat al relatiilor cu clienti, un sistem de facturare
mai transparent, o crestere dramatica a cheltuielilor de marketing in comparatie cu cele ale
concurentei, pozitionarea radical diferita a serviciilor sale, un tip radical diferit de organizatie
de vanzari, o retea de telefonie mobila considerabil mai ieftina sau un nou canal de distributie.
In orice caz adaptarea lantului valorii adaugate este un proces care depinde masiv de
creativitatea organizatiei si nu se poate realiza printr-o noua rutina sau fara a recurge la
surprinderea adversarului.
A doua optiune strategica se refera la redefinirea orizontului concurential. Noul venit
se poate concentra exclusiv pe un anume segment al pietii (companii sau piata rezidentiala),
un anume tip de servicii (voce sau date) sau un anume canal de distributie
Ultima si cea mai riscanta optiune este un atac masiv asupra pietei rezultat in urma
investitiilor masive fara a insista asupra adaptarii la piata sau a redefinirii pietei. Aceasta
strategie implica pur si simplu cumpararea cu orice pret de cota de piata, cresterea vitezei
fluxului de numerar precum si afilierea consumatorului pe termen scurt la brand datorita
preturilor foarte mici si reclama omniprezenta. In acest scenariu, noul venit nu e preocupat sa
faca altceva decat ce au facut la timpul lor operatorii deja existenti incercand sa-i depaseasca
prin mobilizarea disproportionata de resurse intr-un efort investional imposibil de contracarat.
Avand in vedere rezervele de resurse ale Vodafone, Orange si Cosmote, este insa putin
credibil ca o asemenea strategie ar putea avea succes. Pe de alta parte disponibilitatea de a
investi masiv este un ingredient suplimentar cheie la o strategie bazata pe adaptare la piata 2 http://www.bucharestconsultinggroup.ro
11
si/sau redefinirea acesteia. In cazul Digi Mobil investitia masiva in marketing si vanzari
(promotii, distributie si preturi) precum si in infrastructura tehnologica poate in cele din urma
conduce la generarea propriului avantaj concurential in contextul in care atat cei trei mari
competitori aleg linistite crema pietei.
Comportamentul corporatiilor
Pornind de la definitia Echilibrului Nash (situatie in care jucatorii, interactionand unii cu
altii, aleg cea mai buna strategie avand in vedere strategiile alese de ceilalti jucatori) vom
prezenta in continuare cateva exemple relevante.
„Strategia Cosmote in lupta cu doi giganti Orange si Vodafone
22 Mai 2007
Cand am intrat pe piata era si, de altfel, este si acum, o perioada dificila, din cauza ca
piata prezinta un grad ridicat de penetrare a telefoniei mobile. In prezent aceasta este de
85%, iar la momentul venirii noastre, acum un an si jumatate, era de 72 %. In conditiile unui
grad mare de pentrare a pietei si existentei unei concurente a doi mega jucatori internationali
mai puternici decat noi, strategia noastra a fost diferentierea. Am facut acest lucru la inceput
si-l facem si acum. Ne diferentiem de concurenta nu doar din punctul de vedere al ofertei, dar
si prin felul in care comunicam. Am venit pe piata cu oferte agresive, accesibile, relevante
pentru consumatori si inovatoare, oferte care sa faca diferenta si pe care consumatorii sa le
aprecieze. Apoi, comunicarea abordata de noi are o strategie diferita. Competitorii nostri se
concentreaza mai mult pe imagine si pe partea emotionala, comunicarea noastra din ultimele
15-16 luni este una rationala bazata pe situatii din viata reala, cu oameni reali care duc o
viata reala si se confrunta cu probleme reale.”
(Sursa: www.businessmagazin.ro)
12
Cosmote a intrat destul de agresiv pe piata din Romania, in decembrie 2005, cand la
acea vreme, inca nu erau cunoscute ofertele cu mii de minute in retea. Cu oferta de 2000 de
minute in retea si 2000 de SMS-uri, piata telefoniei mobile a cunoscut practic o noua etapa,
etapa sutelor si/sau miilor de minute in reteaua proprie. Oferta este una chiar profitabila
pentru operatorii de telefonie mobile pentru ca, daca ar fi sa ne raportam la costurile de
interconectare in cadrul retelei, acestea sunt 0 deoarece sunt folosite antenele proprii.
Castigul? Daca un utilizator are abonament sau cartela prepaid in reteaua X si vrea sa sune in
reteaua Y, atunci X va trebui sa plateasca lui Y o taxa de interconectare in valoare de 6
eurocenti. Ideea de a oferi atat de multe minute in retea vine de la premisa ca utilizatorul
abonamentului sau a cartelei prepaid va consuma o buna parte din aceste minute cu prietenii
din retea, dar in mod sigur mai are cunostinte, prieteni si in alte retele mobile.
“Reactie la RCS & RDS, Vodafone isi modifica oferta 3G
30 iulie 2008
La scurt timp dupa ce RCS & RDS a anuntat ca va avea oferta de date pe mobil gata
de lansarea comerciala pina la final de an, Vodafone Romania a anuntat o noua oferta pe
partea de date. Sigur, cunosc raspunsul oficial: Vodafone lucra de mai mult timp la lansarea
acestei oferte si nu avea cum sa stie ca tocmai azi va face si RCS & RDS un astfel de anunt.
Totusi, eu cred ca e vorba de prima tentativa de a contracara avansul RCS&RDS,
deocamdata vizibil doar pe voce, ca si Cosmote, dar care s-ar putea sa fie foarte agresiv pe
partea de date mobile, un segment vital pentru Vodafone si Orange. “
(Sursa: http://www.dandragomir.biz)
Recent, cei trei operatori de telefonie mobile au lansat noul IPhone4. Este adevarat ca
Orange a intrat primul pe piata cu abonamente care sa insoteasca minunatul Smartphone dar
la scurt timp Vodafone si Cosmote l-au introdus in grila lor de promovari. Bineinteles, si
acestia au conceput diverse planuri tarifare care sa insoteasca smartphone-ul, cele doua oferte
fiind apropiate si ca pret si ca pachet de optiuni (minute in retea, minute nationale, diverse
optiuni pentru internet pe mobil etc).
Tinand cont de asemanarile tot mai evidente dintre operatorii de telefonie mobila,
singura modalitate de diferentiere o reprezinta calitatea serviciilor, timpul redus de raspuns la
problemele utilizatorilor si interesul pentru multumirea si satisfacerea nevoilor
consumatorilor.
13
Intelegerile tacite
“Intelegerile de acest tip reprezinta o abatere de la principiul liberei concurente, avand ca
efect cresterea preturilor si reducerea posibilitatii de alegere a produselor de catre
consumatori.”
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei
Pana in mometul de fata exista doar suspiciuni in ceea ce priveste intelegerile intre
colosii telecomunicatiilor mobile si implicit a unui posibil abuz colectiv de pozitie dominanta.
In acest sens s-au deschis cateva anchete.
Una dintre ele, deschisa in 2007 vizeaza companiile Orange si Vodafone aceastea
doua fiind suspectate de “pozitie dominanta colectiva”. Suspiciunile deriva din mai multi
indici cum ar fi: nivelul ridicat de concentrare a pietei, stabilitatea cotelor de piata, nivelul
ridicat al barierelor la intrare, similaritatile de comportament si omogenitatea ofertelor celor
doi mari operatori, nivelurile semnificativ mai mari de profitabilitate in raport cu competitorii
lor de pe acelasi segment si chiar cu subsidiarele din alte state ale acelorasi grupuri. Daca se
va ajunge la concluzia vinovatiei acestora , ei ar putea fi amendati cu pana la 10% din cifra de
afaceri. (sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1001908-orange-vodafone-suspectate-
oligopol.html)
O alta ancheta a fost deschisa in 2009 si vizeaza posibile intelegeri pe piata
comercializarii produselor preplatite de telefonie mobila in sensul unor practici
anticoncurentiale prin stabilirea preturilor de revanzare si intelegeri intre agentii economici
implicati pe intreg lantul de distributie al Orange Romania, Vodafone Romania si Cosmote.
Poate “intelegerea” cea mai mediatizata si de efect a fost intre Cosmote si Zapp. Inca
din martie 2009 au fost purtate discutii despre preluarea companiei Telemobil de catre grupul
elen OTE. Practic Zapp ramane o enitate distinct, dar pune la dispozitia Cosmote cele 2 retele
pe tehnologii diferite (3G si CDMA). Preluarea Zapp de catre Cosmote a fost realizata in
iunie 2009. Scopul celor de la Cosmote a fost intrarea pe piata serviciilor pentru companii, pe
segmental de business, segment deja impartit intre Orange si Vodafone.
14
Cosmote a incercat inca din 2006 sa obtina o licenta pentru 3G, dar a pierdut in fata
operatorilor RCS&RDS si Telemobil. Considerata favorita pentru una dintre cele doua licente,
Cosmote a avut o oferta surprinzator de slaba la criteriul „acoperire geografica si a
populatiei”.
Prin preluarea Zapp, Cosmote poate sa intre pe segmentul cel mai dinamic al
telecomunicatiilor, si anume internetul mobil. Unii specialisti in domeniul telecom sunt de
parare ca daca nu se vor depune eforturi considerabile pentru a se reusi sa se treaca la o
tehnologie alternativa, Cosmote are putea sa dispara in 5-10 ani. Din fericire operatorul grec,
acest lucru a fost posibil. Noile abonamente de date cu care a intrat pe piata sunt destul de
competitive. Cel mai ieftin abonament de date este Connect Now+ in valoare de 8,32euro pe
luna cu un trafic de 3GB la o viteza de pana la 7,2 Mbps. Orange are in paleta de abonamente
de date pachetele Colibri, cel mai ieftin fiind Colibri 7 in valoare de 7 euro pe luna fiind
inclus un trafic de doar 0,5 GB. Vodafone nu acorda decat 1 GB trafic inclus pentru cel mai
ieftin abonament de date, si anume, pentru Internet Nelimitat Standard.
Concluzii
La mai bine de 10 ani de la aparitia industriei telefoniei mobile pe piata din Romania
operatorii au ajuns sa fie colosii industriei IT&Comunicatii. Cu un profit cumulat de peste 1
miliard de dolari anual, o baza solida de clienti si o prezenta media imposibil de evitat,
operatorii de telefonie mobila par a fi o forta mereu crescatoare in intreaga economie.
Piata telefoniei mobile este un exemplu bun pentru structura de oligopol intrucat
intruneste toate aspectele acestei tipologii: putini furnizori ai acestui serviciu, cote de piata
mari, grad de concentrare a pietei mare, bariere mari la intrare; am demonstrat pe parcursul
acestei lucrari prin cifre exacte si comportamente ale companiilor tocmai aceste caracteristici.
Lasand la o parte aspectele negative pe care le gasim pe aceasta piata (razboiul
preturilor si al ofertelor, numarul mic de optiuni in alegerea furnizorului, etc.,), putem
identifica si aspecte extrem de importante si benefice pentru noi ca si societate in sensul ca,
aparitia acestui domeniu si a acestor giganti a generat (cumulat) peste 15.200 de locuri de
munca, are o pondere de 2% din PIB, faciliteaza relatiile dintre oameni, comunicarea rapida
fiind esentiala in zilele noastre.
15
Bibliografie selectiva
1)R. Lipsey; K. A. Chrystal, Economia pozitiva, Editura Economica
2)http://www.ancom.org.ro3)http://www.zf.ro/infografice/evolutia-cotelor-de-piata-pentru-operatorii-de-telefonie-mobila-din-romania-in-perioada-2007-2009-70443174)http://www.zf.ro/business-hi-tech/cosmote-preia-zapp-pentru-cea-mai-mare-miza-in-telecom-3g-4610805/5)www.cosmote.ro6)www.orange.ro7)www.vodafone.ro8)www.wall-street.ro9)http://www.dandragomir.biz/telefoane-mobile/reactie-la-rcs-rds-vodafone-isi-modifica-oferta-3g.html10)www.marketwatch.ro11)http://www.bucharestconsultinggroup.ro