Carnavalulfraudulos

Marius Mihe]

Ceea ce ura Adrian Leverkühn era,`nainte de toate, faptul c\ se vedesilit s\ râd\ [i atunci când refuz\.Zâmbe[te când `n jur calamit\]ilese `nl\n]uie uluitor [i ireversibil,când ntâlne[te fenomene bogate nmister din care nu poate evada. Cemai, omul se afl\ pe culmile dis-per\rii. Dar eroul lui ThomasMann g\se[te o solu]ie: refugiul `nteologie. Ghinion. Reac]iile nepo -tri vite nu se potolesc.

» pag. 10

ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

14 × La la landIulia Blaga

C\ Oscarurile ]in mai mult debusiness [i mai pu]in de va -loarea filmelor nu mai e o sur-priz\, dar `n fiecare an ne places\ ne mir\m/revolt\m c\ anu-mite filme sau persoane au fostnedrept\]ite [i s\ a[tept\m capremiile s\ mearg\ la cine con-sider\m noi c\ merit\. Vorbim,`ns\, despre premiile industrieiamericane de film (cu accent pe„industrie“), unde conteaz\ câtde influent e distribuitorul fil-mului, câ]i bani sunt investi]i`n promovare [amd.

» pag. 3

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

REGIZORUL ADRIAN SITARU (FIXEUR) DESPRE ETICA JURNALISMULUI {I ABUZ ~N GENERAL

„Chiar dac\ e vorba doar de un interviu, a for]a pe cineva e forma incipient\ a abuzului“

Cronic\ de carte

Arnold contra2017. Cât debine au prezisviitorul filmeledin anii ’80?

Drago[ Cojocaru

Exist\ zeci de articole desprefelul `n care filme precum Mi -nority Report de Steven Spiel-berg sau Children of Men al luiAlfonson Cuaron au reu[it s\ an-ticipeze corect viitorul imediat.

» pag. 14

Noul lungmetraj al lui Adrian Sitaru, Fixeur (pe ecranele române[ti din 27 ianuarie 2017), ur m\re[te doi jur-nali[ti francezi care `mpreun\ cu un intermediar român `ncearc\ s\ intervieveze o prostituat\ minor\ repatriat\din Fran]a. Scenariul scris de directorul de imagine Adrian Sili[teanu `mpreun\ cu Claudia Sili[teanu investi -gheaz\ pozi]ia eticii jurnalistice `n rela]ie cu aflarea adev\rului [i lea g\ o punte interesant\ cu scurtmetrajul lui Sitaru, Art\ (2014), construit `n jurul unei [edin]e de casting pentru rolul unei prostituate minore.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

2 » actualitate

CÂND MINISTERUL ADEV|RULUI DEVINE INSTITU}IE „DEMOCRATIC|“

Bun venit `n minunata lume nou\!

George Onofrei

Ceea ce `n Rusia lui Putin trecepur [i simplu drept propagand\,f\r\ posibilitatea ca o pia]\ medialiber\ s\ demonteze minciunileorchestrate de speciali[tii de laKremlin [i propagate ulterior `nlumea `ntreag\ de Russia Today,`n Statele Unite ale Americii, o]ar\ cu institu]ii de pres\ main -stream solide (de[i nu tocmai po-pulare), versiunea Casei Albepoart\ eticheta de „alternativ“. ~ncadrul opririi sale de sâmb\ta tre-cut\ la sediul CIA, Donald Trumpi-a anun]at pe ofi]erii de informa]iic\ se afl\ `ntr-un r\zboi deschis cupresa. Mai precis, cu acea pres\ ca-re `i chestioneaz\ limbajul, carescormone[te dup\ fapte [i care nus-a predat stilului s\u inconfunda-bil de a juca pe scena public\ [i dea prezenta realitatea strict a[a cum`i convine, ca `ntr-un reality-show.Ulterior l-a trimis pe secretarul depres\ al Casei Albe, Sean Spicer, s\urle la jurnali[ti pentru c\ domnulTrump s-a sim]it lezat de compa-ra]ia f\cut\ de unele canale de [tiri`ntre mul]imea adunat\ `n 2009 laprima `nvestitur\ a pre[edinteluiObama [i mul]imea adunat\ pe 20ianuarie 2017, la `nvestitura sa.„Ceremonia de `nvestitur\ a pre -[edintelui Trump a fost cea maiurm\rit\ din istorie, fie `n per-soan\, fie indirect. Punct!“, a tunatSpicer. Moment `n care opinia pu-blic\ american\ p\rea c\, de[i mi-za pe un trump `n via]a sa, avea s\se aleag\ cu doi la leg\tur\.

Un magnat `n frunteaclasei muncitoare

De fiecare dat\ când este contra-zis, Donald Trump acuz\ o conspi-ra]ie `mpotriva sa, o `ncercare dedelegitimizare a mandatului s\u`n fruntea Statelor Unite ale Ame-ricii. Cu excep]ia Fox News [i a

site-urilor de tip Breibart, majori-tatea ziarelor cu tradi]ie [i a tele-viziunilor na]ionale se calific\ lacategoria „pres\ tic\lo[it\“, `nopinia lui Trump. O pres\ care s-ar r\zbuna pe el pentru c\ prefe-rata ei `n cursa preziden ]ial\, Hil-lary Clinton, n-ar fi reu[it s\ob]in\ victoria. Tot r\zbun\ri [itic\lo[ii ar fi [i sondajele de opiniecare m\soar\ `ncrederea `n noulpre[edinte (`n marja a 40 de pro-cente, comparativ cu cele 84 pe ca-re le avea Obama n 2009 la prelua-rea mandatului). Trump continu\s\ sus]in\ c\ singurul motiv pen-tru care a pierdut votul popular nfavoarea doamnei Clinton este c\au votat pe 8 noiembrie 2016 câte-va milioane de imigran]i ilegali. Otez\ halucinant\, care nu a pututfi probat\ `n nici un fel de Trump[i `n care nu cred absolut delocnici m\car republicanii.

Donald Trump este decis s\ `[ifoloseasc\ pe mai departe contul deTwitter pentru a comunica directcu poporul american, care risc\ s\primeasc\ informa]ii eronate [i in-terpret\ri tenden]ioase ale ac]iuni-lor sale executive din partea „pre-sei tic\lo[ite“. „Jurnali[tii sunt oa-menii cei mai lip si]i de onestitatede pe fa]a p\mântului“, repet\ ob-sesiv Trump. Astfel, pare decis s\ofere publicului larg propria inter-pretare asupra realit\]ii, neme-diat\ de jurnali[tii care `[i fac me-seria `n slujba interesului public [iprezint\ faptele cât mai aproape deforma lor verificabil\.

Cu „vocabularul s\u de 77 decuvinte“ (sintagma `i apar]ine ce-lebrului scriitor Philip Roth), Do-nald Trump a declarat, de fapt,r\zboi total ideii de elit\, iar totulpare s\ vin\ dintr-un complex pecare nu [i l-a putut dep\[i toat\via]a, `n ciuda faptului c\ a ajunsla venerabila vârst\ de 70 de ani.Paradoxul de a avea un magnat

care s-a bucurat de toate privile-giile posibile ale unui trai de lux`nc\ din copil\rie, ast\zi urcat peun val politic creat cu armele cla-sice ale populismului nu a fost`nc\ explicat pân\ la cap\t nicim\car peste Ocean. Nici demo-cra]ii, marii perdan]i ai alegerilorde la sfâr[itul lui 2016, nu reu[escs\ `n]eleag\ ce anume s-a schim-bat atât de drastic `n structura de-mografic\ a SUA care s\ justificeo `nfrângere atât de dureroas\.

Ce lume vor mo[tenitinerii de azi?

Totu[i, revan[a omului simplu`mpotriva elitelor de orice fel con-stituie un fenomen care `ncepusedeja s\ capete consisten]\ `n Euro-pa. Nigel Farage, Donald Trump,Marine Le Pen sunt doar profitoriai unei mi[c\ri politice reale (defi-nit\ `n general ca populism). SteveBannon, strategul-[ef al lui Trump,pare s\ fi `n]eles `naintea tuturorconsilierilor politici din SUA c\ oni[\ poate deveni o ade v\rat\ mi[ -care sub spirala t\cerii. Brexitul afost posibil deoarece o `n treag\ genera]ie matur\ a `nceput s\ sesim t\ tot mai str\in\ de direc]ia pecare a imprimat-o elita politic\ oc-cidental\. ~n mod paradoxal, re]ele-le de socializare nu au democrati-zat discursul [i n nici un caz nu auprodus o linie narativ\ universalacceptat\. Exist\ deja studii serioa-se care se refer\ la „camerele de re-zonan]\“ de pe Facebook sau, cumle numim `n România, „bule“. Re -]elele au oferit unor grupuri cu opi-nii deja bine formate ocazia de a seorganiza mai bine, de a-[i `nt\ripozi]ia prin identificarea [i interac -]iunea cu semenii care cânt\ dup\aceea[i plac\.

~n discursul s\u de adio, fostulpre[edinte Obama [i-a exprimat`ncrederea c\ viitorul se afl\ pemâini bune, c\ o genera]ie tân\r\,

ultraglobalizat\ [i lipsit\ de preju-dec\]i religioase sau rasiale, vaajunge n mod natural s\ fie mai nu-meroas\ decât genera]ia alienat\de mersul globaliz\rii [i de discur-sul corect politic de azi, care par s\fi fost impuse cu for]a de o elit\ uni-versitar\, politic\ [i media. Posibilca viitorul s\ fie, `ntr-adev\r, celdescris de pre[edintele Obama, nu-mai c\ pân\ la el va trebui s\ maistr\batem cel pu]in un deceniu saudou\ `ntr-o lume care va fi schim-bat\ din temelii prin politicile celor

care sunt nvesti]i ast\zi n cele maiimportante func]ii ale democra]ii-lor liberale. Reconcilierea diverse-lor tabere din societate este tot maipu]in probabil\, iar discursuriledespre unitate vor mai fi bune doar`n programele de la Comedy Cen-tral. Pentru moment, majoritateavotan]ilor `[i impune punctul de ve-dere, iar lumea va merge exact n di-rec]ia care i bag\ `n sperie]i pe res-tul de 49%. O lume `nfrico[\toare `ncare conteaz\ mai mult ce se spunedecât ce se vede.

Romanul lui George Orwell, O mie nou\sute optzeci [i patru, a ajuns mar]i sear\pe locul I pe Amazon Books. Penguin apus `n reprint 75.000 de exemplare, ci -frele indicând vânz\ri sensibil mai maridecât `n mod obi[nuit ale celebrei c\r]i

ap\rute `n urm\ cu 68 de ani. Coin -ciden]\ sau nu, interesul crescut pentrucelebra distopie a ap\rut dup\ primelezile ale lui Donald Trump la Casa Alb\,precum [i `n urma lans\rii unei sintagmehalucinante de c\tre Kellyanne Conway

(fosta [ef\ de campanie a lui Trump [iactual consilier al pre[edintelui): „al -ternative facts“. ~n era Trump, nu maiexist\ minciun\ [i adev\r, iar realitateapoate fi prezentat\ sub forma unorvariante alternative.

Steve Bannon, fost [ef al site-ului „Breibart News“, ideologul lui Donald J. Trump,omul care a `n]eles c\ mi[carea Brexit poate fi aplicat\ cu succes `n SUA

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

actualitate « 3

NOMINALIZ|RILE LA OSCAR

B\t\lia e deschis\ `ntreLa La Land [i Moonlight

Iulia Blaga

Ca un film s\ fie nominalizat, eltrebuie s\ fie `nscris. Deci faptulc\ filme foarte bune, ca Paterson(de Jim Jarmusch) sau AmericanHoney (de Andrea Arnold) sau I,Daniel Blake (de Ken Loach), nuau primit nici o nominalizare seleag\ cel mai probabil faptului c\nu au fost `nscrise. Ne maimir\m? Jarmusch e unul dintrecei mai cunoscu]i cinea[ti anti-es-tablishment, iar Loach e prin defi-ni]ie la antipodul Hollywoodului.

Ca un film s\ fie nominalizat, eltrebuie, printre altele, s\ fi rulatm\car o s\pt\mân\ `n Los Ange-les [i s\ fi fost v\zut de suficien]imembri ai Academiei Americanede Film (AMPAS). Fiecare sec]ie arespectivei academii voteaz\ lacategoria corespunz\toare: regi-zorii voteaz\ nominaliz\rile laregie [i pe urm\ Oscarul la catego-ria Cel mai bun regizor [amd – cufoarte pu]ine excep]ii, printrecare la categoriile film vorbit `nalt\ limb\ decât engleza [i lung-metraj anima]ie.

La film str\in, procedura s-aschimbat din 2006 [i acum, `ntr-oprim\ faz\, un comitet de selec]ieformat `n majoritate din membri

ai academiei voteaz\ o list\ scurt\cu nou\ titluri, din care se extragnominaliz\rile, iar to]i membriiacademiei voteaz\ apoi cel maibun film str\in, dar numai dup\ce au dovedit c\ au v\zut toatecele cinci filme.

Oscarul pentru cel mai bunfilm e votat de to]i membrii acade-miei, dup\ ce `n prealabil tot ei auvotat nominaliz\rile.

Acestea sunt, `n mare, regulile,iar regulile te fac s\ `n]elegi c\ evorba, pân\ la urm\, despre ni[tepremii de popularitate, decisedup\ simpatiile votan]ilor [i `nurma unor campanii acerbe demarketing, criticate nu o dat\(vezi declara]iile de acum câ]ivaani ale lui Joaquin Phoenix).

Faptul c\ La La Land, al luiDamien Chazelle, are 14 nominali -z\ri (la egalitate cu All about Evedin 1950 sau Titanic din 1997) nu`nseamn\ c\ e cel mai bun film alanului, ci c\ e o reu[it\ la toatecompartimentele. De fapt, b\t\liapentru cel mai bun film e mai des -chis\ ca niciodat\. De[i se spe -culeaz\ c\, n buna tradi]ie a premi-ilor, `n 26 februarie ar putea fi`ncoronat un musical escapist [i au-toreferen]ial (mai ales `n realitateagri pe care o tr\im), tot realitatea

gri pe care o tr\im ar putea s\-ifac\ pe votan]i s\ dea Oscarul su -prem unui film ca Moonlight, carenu e genul de superproduc]ie for-matat\ pentru Oscaruri, dar carepoate fi un vehicul pentru unmesaj anti-Trump. Adaptare a unei piese de teatru scrise de TarellAlvin McCraney, Moonlight e undelicat bildungsroman despre untân\r gay de culoare urm\rit pedurata a trei capitole, din copi -l\rie pân\ la maturitate. ~n ciudastereotipurilor (b\iatul e triplumarcat: [i negru, [i gay, [i s\rac),filmul are o structur\ aerisit\,care `i permite eroului s\ creasc\[i spune multe prin lucrurile pecare nu le spune. Mai ales `npartea a treia, filmul e de o vir-tuozitate care aminte[te de WongKar-wai. Oricum, dac\ `n anii tre-cu]i cinea[tii de culoare se plân -geau c\ sunt discrimina]i, acum s-a `ntors roata, au 18 nominali -z\ri la toate categoriile.

Faptul c\ Arrival are [i el totopt nominaliz\ri, la fel ca Moon-light, arat\ c\ au contat categori-ile tehnice, care la Globurile deAur nu exist\, de[i remarcabilulSF al canadianului Denis Vil-leneuve e nominalizat [i la regie,[i la scenariu adaptare. O sur-priz\ [i mai pl\cut\ e c\ a intrat ncursa pentru Cel mai bun film (laGloburile de Aur l-au s\rit la cate-goria Cea mai bun\ dram\). Ca lu-crurile s\ se echilibreze, AmyAdams a fost scoas\ cu totul dinc\r]i, nu doar pentru rolul din Ar-rival, ci [i pentru puterniculthriller Nocturnal Animals. Fil-mul lui Tom Ford (Marele Premiual Juriului la Vene]ia `n 2016)merita s\ fie nominalizat [i la ca -tegoria Cel mai bun film, unde `nschimb academia a preferat s\-ispele p\catele lui Mel Gibson(pentru remarcile antisemite dintrecut), nominalizându-i Hacksaw

Ridge, f\când [i o nominalizarecorect\ politic – Hidden Figures,de Theodore Melfi, despre trei sa-vante de culoare de la NASA.

Deci Nocturnal Animals a fostre]inut doar pentru rol secundarmasculin – Michael Shannon, de[imi s-a p\rut mai bun Aaron Taylor-Johnson, care a luat Globul de Aur [icare acum n-a mai fost nominalizat.

Ar mai fi multe de spus (de ceactorul Joel Edgerton nu e nomi-nalizat pentru Loving, ce au avutcu Silence-ul lui Martin Scorsese,pe care l-au re]inut doar pentruimagine, de ce Jackie are doardou\ nominaliz\ri etc.), dar se ter-min\ pagina, a[a c\ `nchei cu ca -tegoria film str\in.

Spre deosebire de Globurile deAur, unde pot fi nominalizate maimulte filme produse de aceea[i]ar\ (de aceea anul \sta au fostmulte coproduc]ii majoritare [iminoritare franceze), la Oscarurifiecare ]ar\ poate `nscrie doar unsingur film. ~n România bucuria emare pentru c\ a fost nominalizatToni Erdmann, de Maren Ade.Sigur, filmul o merita cu priso -sin]\. Dar eu am un gust amar,pentru c\ am dezinformat lumeaf\r\ s\ vreau. Filmul a fost promo-vat `n România ca o coproduc]ieminoritar româneasc\ (toat\ pre-sa, de la Cannes `ncoace, numaiasta spune), dar de fapt, pentru c\Centrul Na]ional al Cinemato gra -fiei nu i-a acordat finan]are, a r\ -mas coproduc]ie germano-austriac\,cu compania Hi Film Productions

prestator de servicii [i Ada So -lomon produc\tor executiv. Deci efilmat aproape `n `ntregime `nRomânia, cu mul]i actori români`n distribu]ie, e un film românescprin românii care au luat parte lael [i prin felul `n care surprindeRomânia, dar de fapt nu e un filmromânesc.

Altfel, la categoria asta mi separe nedrept c\ n-a fost nomina -lizat [i Elle, de Paul Verhoeven,dar adev\rul e c\ era prea sofisti-cat pentru AMPAS. Ce s\ cauteamoralul Elle printre filme cuaborigeni [i comedii accesibile?

C\ Oscarurile ]in mai mult de business [i mai pu]in de valoarea filmelor nu mai eo surpriz\, dar `n fiecare an ne place s\ ne mir\m/revolt\m c\ anumite filme saupersoane au fost nedrept\]ite [i s\ a[tept\m ca premiile s\ mearg\ la cine con -sider\m noi c\ merit\. Vorbim, `ns\, despre premiile industriei americane de film(cu accent pe „industrie“), unde conteaz\ cât de influent e distribuitorul filmului,câ]i bani sunt investi]i `n promovare [amd. Iat\ câteva lucruri de la care trebuiepornit atunci când discut\m despre Oscaruri [i despre nominaliz\rile anun]ate `n24 ianuarie 2017 (premiile se acord\ pe 26 februarie).

Cel mai bun film

ArrivalFences

Hell or High WaterHacksaw Ridge

La La LandManchester by the Sea

MoonlightHidden Figures

Lion

Cel mai bun regizor

Denis Villeneuve (Arrival)Mel Gibson

(Hacksaw Ridge)Damien Chazelle (La La Land)

Kenneth Lonergan (Manchester by the Sea)Barry Jenkins (Moonlight)

La la land, de Damien Chazelle

Moonlight, de Denis Villeneuve

Scumpe domnule Bulgakov, amdep\[it, nu cu mult, etatea la care a]iscris [i a]i publicat ~nsemn\ri peman[ete. Nu [tiu cât conteaz\ am\nun-tul, dar v\ fac o scandaloas\ dest\inui-re: din `ntreaga dumneavoastr\ oper\,de aceast\ scurt\ nuvel\ m-am sim]itcel mai apropiat.

Nu de Maestrul [i margareta, nude Inim\ de câine, nu de Diavoliada,nu de Ou\le fatale, nici m\car de tea-trul dumneavoastr\, despre care nuo dat\ am scris elogios. Nu. Deaceast\ scurt\ nuvel\ `n care un omde litere se treze[te `ntr-un labirint

birocratic, pe care ncearc\, dup\ pu-teri, s\-l schimbe, [i bine`n]eles c\ nuse va ntâmpla a[a.

Nu cred n gloria postum\. E [i eaun moft. Cred `n aceste c\r]ii vii, ca-re le dau palme peste fa]\ contempo-ranilor ca s\ i trezeasc\ la realitate,[i bine`n]eles c\ ei nu se trezesc, ceeace nu i opre[te pe scriitori din scri-sul lor. Cred mult `n ideali[tii cu visele frânte.

Dac\ nu ar fi fost nceputul anilor’20, secolul XX, ~nsemn\ri peman[ete ar fi avut, probabil, un des-tin mai blând. A]i ajuns pân\ la

urm\ scriitorul care promitea]i c\ve]i fi, iar asta mi se pare c\ ]ine de omiraculoas\ tenacitate. Bine`n]elesc\ v\ invidiez.

Dar m\ gândesc la dumnea-voastr\ tân\r scriind aceast\ carte,care are, deopotriv\, stil [i lacune.Scria]i perfectibil. Dar cât\ energie[i cât\ furie bun\ [i cât minunatsarcasm. Era]i atât de tân\r, dom-nule Bulgakov, [i totu[i [tia]i dejatot! Nu doar ideile, ci [i cuvintele v\ajutau. {i de unde cuno[tea]i atât debine omul? Doar pentru c\ a]i fostmedic? E peste poate. Cunosc atâ]iamedici care nu n]eleg nimic din na-tura uman\. Dependen]a de mor-fin\? Aceasta este doar o sinuciderepermanent amânat\, nu un izvorde luciditate.

A]i fost n dizgra]ia bol[evicilor, [icum s\ nu fi]i, când avea]i umor? V-a sunat `nsu[i Stalin [i tot el v-aoprit publicarea c\r]ilor, a]i orbit [ia]i ajuns faimos dup\ moarte, [i nicio bibliotec\ mare nu mai este de gân-dit f\r\ Maestrul [i Margareta. {i iat\c\ am insolen]a s\ m\ prezint aici [i

s\ spun c\ ~nsemn\ri pe man[ete v\este, dac\ nu capodopera, m\car ceamai bun\ fereastr\ deschis\ c\tre su-fletul personal. Un asemenea curaj, oasemenea onestitate nu mi se par unm\run]i[. Ele sunt, n literatur\, totul.

M-am `ncântat de seratele dum-neavoastr\ literare, când aducea]i `ndezbatere [i `n disput\ operele luiPu[kin sau Gogol. Ce frumoas\ nebu-nie a tinere]ii! {i cu cât farmec distru-gea]i tot ceea ce distruge un suflet la`nceput de drum: aceast\ monstruo-zitate, aceast\ obtuzitate, acest ab-surd al birocra]iei dintotdeauna [i depretutindeni.

{i cum s-au spulberat sec]iile cultu-rale ale ntreprinderii dumneavoastr\de la Vladikavkaz ca [i cum n-ar fi fost!Nu altfel s-au spulberat nainte [i dup\dumneavoastr\, pân\ n zilele noastre.Cunosc bine sentimentul. Am lucratcândva `ntr-o redac]ie de ziar ast\ziatât de dec\zut ncât trebuie, uneori, s\m\ ascund `n arhiv\ [i s\ m\ recitescpentru a fi sigur c\ nu mi-am visat de-ceniul precedent. Domnul Bulgakov,~nsemn\rile sunt `ntocmai cartea pe

care visam s\ o scriu la nceputul In-terbelicului personal. Nu [tiam c\ fu-sese deja scris\. Nu [tiam c\ a]i scris-o chiar dumneavoastr\. M-ambucurat s\ aflu c\ nu m-am `n[elatcrezându-v\ mereu un om cu un crez.Ce altceva s\ po]i cere unui om, nu-ia[a? Nu-i a[a?

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

De Ziua Unirii am propus un micexperiment, o joac\ cumva mai se-rioas\, pentru lista mea de pe Face-book, prin care s\ aflu ce ne ]inelaolalt\ pe noi, românii:

„Chiar sunt curios, nu polemic:poate s\ scrie cineva o propozi]iesimpl\ – orice – despre români, ca -re s\ fie acceptat\ de to]i românii?Exist\ vreo personalitate/va loa -re/idee comun acceptat\, care s\nu fie contestat\ de nimeni? Exist\ceva care ne une[te cu ade v\rat,pân\ la cap\t, f\r\ comentarii su-plimentare?

PS: Evident, m\ refer la ceva debine. C\, altfel, lucrurile cele maigeneral acceptate de români de-spre ei n[i[i sunt de genul «]ar\ dedoi lei», «suntem varz\», «n-ai cucine» etc.“.

Iar r\spunsurile au `nceput s\curg\:

„Românii e de[tep]i.“ Mul]i credasta, dar nu e de bine. Plus c\ ospunem la mi[to, nu facem acordulgramatical [i cel cu realitatea, nucredem `n asta pân\ la cap\t.

„România e Gr\dina MaiciiDomnului.“ Or fi mul]i românicare spun asta, dar cel pu]in la felde mul]i care spun c\ aici tr\ie[teTalpa Iadului.

„Românul e descurc\re].“ OK,dar nu [tiu cât de bine-i asta, câtreprezint\ o valoare na]ional\.

„Româncele sunt frumoase.“Afirma]ia asta adun\ un grad marede acceptabilitate. Problema e c\nu se refer\ la to]i românii, ci doarla aproximativ jum\tate dintre ei,adic\ la femei.

„România are peisaje frumoa -se.“ Pe-asta chiar c\ o accept\ to]iromânii, dar se refer\ la geografie,nu la cum sunt românii. E o

valoare „fizic\“, nu una spiritual\,care ]i d\ identitate, pentru care s\avem vreun merit.

„Românii au sim]ul umorului;caut\ `ntotdeauna partea simpa -tic\ a lucrurilor.“ Poate l-om fi avutcândva, dar uita]i-v\ numai ce`nc\ier\ri, ce `njur\turi sunt `nmediul online despre orice – pân\[i despre starea vremii. Chiar i semai pare cuiva c\ avem sim]ulumorului, c\ ne d\m `n vânt dup\partea simpatic\ a lucrurilor?

„Românii sunt animale bipede,f\r\ pene.“ ~n prim\ faz\, asta ar fidovada c\ unii români, da, mai ausim]ul umorului. Dar sunt convinsc\ zeci de mii de români ar putealua afirma]ia asta `n serios [i ars\ri la jugular\: „Cum adic\, nefaci pe noi animale?!“.

„Nu to]i românii sunt ho]i.“ Etot cu dus [i `ntors. C\, la baz\, in-sinueaz\ din prima o alt\ afirma]iecontradictorie, general acceptat\:„România e ]ara ho]ilor“.

„Românii sunt mai români

când sunt departe de cas\.“ Dac\interpret\m asta ca o redesco pe -rire a valorilor de acas\ doar dinafara ]\rii, da, e de bine. Dar tot nupân\ la cap\t, c\, zic eu, ar trebui s\ne d\m seama de valorile noastre [icât suntem acas\.

„Suntem oameni puternici, darnu cred c\ ne d\m seama de asta.“Cu alte cuvinte, suntem noi puter-nici, dar cam pro[ti. Nu prea neune[te afirma]ia.

„Românii sunt un popor ospita -lier.“ O a[a propozi]ie cred c\ araduna cele mai multe voturi de laromâni. Problema e – vorba lui Mo-romete – pe ce ne mai baz\m ast\zicând spunem asta? C\ de multe orinu po]i ob]ine la noi o cazare [i untratament decente, pe bani buni, laun hotel sau restaurant.

R\spunsurile de mai sus au ve -nit de la ni[te români care chiar [i-au propus s\ r\spund\ pe bune,f\r\ isterie, la o `ntrebare sincer\.Pe de alt\ parte, la comentarii aufost o mul]ime de al]i români careau prins a `ntreba ce relevan]\ are`ntrebarea mea. C\ a[a-i la to]i [inici o na]ie nu poate spune nimicbun, general acceptat de c\tremembrii ei. Iar când s-a ajuns la„dar ce, unguri-s mai buni?“, amregretat c\ am pornit jocul, amvrut s\ [terg totul pentru c\, `ncet-`ncet, se pornea o gâlceav\.

Prin urmare, cât de relevant afost jocul meu, cât de uni]i sun-tem [i ce ne une[te r\mâne s\ hot\rasc\ fiecare român `nsinea lui.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

De Ziua Unirii

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pewww.suplimentuldecultura.ro

Cartea care cuprinde nuvelele Inim\ de câine [i~nsemn\ri pe man[ete (traduceri de Alexandru Calais,Paraschiva B\descu [i George G. Potra) a ap\rut laEditura Polirom, `n 2011.

Scrisoare c\tre Mihail Bulgakov

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

opinii « 5

M\ gândesc, de exemplu, la trans-portul de persoane pe calea ferat\.Aici au ap\rut de câtva timp maimulte companii private, care aupreluat trasee de c\l\tori prin toat\]ara. Teoretic, e bine: a ap\rut con-curen]a, iar CFR C\l\tori [i compa-niile private trebuie s\ se `ntreac\`ntre ele ca s\-i atrag\ pe c\l\tori,oferind condi]ii de c\l\torie civili-zate, pre]uri atractive, leg\turi bu-ne `ntre trenuri. Practic, e r\u: deobicei companiile private `[i adju-dec\ anumite trasee, iar atuncicând unele rute nu mai sunt profita-bile, g\sesc o metod\ semilegal\ princare le ntrerup – [i ntrerupte r\mân.A[a s-a `ntâmplat, de exemplu, `n

zona de vest a ]\rii, cu ruta Iam-Oravi]a-Berzovia, una dintre celemai vechi linii de cale ferat\ din]ar\. Acolo [inele ruginesc `ncet,a[teptând s\ fie furate [i duse la fiervechi. Dup\ mai bine de un secol,perioad\ `n care trenurile f\ceauparte din via]a oamenilor [i le-o or-ganizau dup\ mersul lor, capitalis-mul nostru original, ajutat de im-poten]a statului român, a nimicit oordine devenit\ fireasc\. Iar \sta edoar un exemplu.

~n halul `n care e azi, re]eaua dec\i ferate din România e o bun\ilustrare a combina]iei exotice din-tre proasta administrare [i proastaprivatizare. Doamne fere[te s\ fie

nevoie vreodat\ de ea `n scopuristrategice!

E drept c\ românii nici nu maicircul\ prea mult cu trenul – asta [idin cauza condi]iilor proaste, dar [ifiindc\ mul]i [i-au cump\rat ma [ini, cu care circul\ pe [oseleledesfundate ale patriei [i viseaz\ laclipa când buc\]ile ciuntite de au-tostr\zi se vor uni [i se vor trans-forma `n drumuri adev\rate. Deocamdat\ mai au de a[teptat.Probabil c\ suntem ]ara cu cele maimulte cioturi de autostrad\ ce leag\nimic de nimic. A[a se vede `nc\ odat\ cum func]ioneaz\ capitalis-mul românesc asociat investi ]iilorde stat: majoritatea tronsoanelor deautostrad\ au fost concesionate

unor firme private, care [i-au f\cuttreaba prost sau foarte prost. Cumaltfel s\ explici, de exemplu, c\ ocompanie ca faimoasa Bechtel a pu-tut construi `n Croa]ia auto str\ziprin mun]i, t\ind tuneluri n stânc\,la pre]uri de dou\-trei ori mai micidecât `n România, unde nu a f\cutmai nimic, dar a `ncasat o cârc\ debani pentru mai nimicul \sta?

Printre domeniile de interesna]ional `n care statul [i-a pierdutmonopolul se num\r\ [i `nv\]\ -mântul. {tim cu to]ii cum au proli-ferat institu]iile de nv\]\mânt par-ticulare odat\ ce legea a permis`nfiin]area lor. Nu m-a[ hazarda s\vorbesc despre calitatea educa]ieidin gr\dini]ele, [colile sau liceele

private din România, fiindc\ aici,dincolo de costurile mai mici saumai mari, calitatea educatorilorr\mâne esen]ial\. ~ns\ cele mai vi-zibile cor\bii ale educa]iei private,universit\]ile, au dovedit `nc\ odat\ cum se poate deturna o in -ten]ie l\udabil\. O logic\ sucit\ aexistat [i aici: `nfiin]ezi o universi-tate particular\ ca s\ faci o afacere,a[a cum `nfiin]ezi un butic sau unsalon de coafur\. Da, educi tinerelemin]i, cum s\ nu, dar scopul esen -]ial r\mâne profitul, altfel ce rost aravea s\ bagi banii `n a[a ceva? Decealalt\ parte, aceea[i logic\ negus-toreasc\ i-a motivat [i pe studen]i:de vreme ce dai ni[te bani pentrustudii, trebuie s\ prime[ti ceva `nschimbul lor. A[a c\ ambele p\r]iau acceptat tacit ideea de a cum -p\ra/vinde diplome de licen]\, iarmajoritatea universit\]ilor parti-culare de la noi au devenit tipogra-fii de diplome. ~ntre Harvard [i Cio-rogârla distan]a nu e doar de calita-te, ci [i de mentalitate.

Ar mai merita amintite [i in-vesti]iile private din s\n\tate, unalt domeniu n care nevoia de profitafecteaz\ interesul public. Dar aiciar fi atâtea de zis, `ncât mai bine olas pe alt\ dat\.

Cred `n capitalism [i `n libera ini]iativ\. Cred c\ osocietate prosper\ are nevoie de comer] liber [i deconcuren]\. Pe de alt\ parte, cred c\ `n anumite do -menii – s\ le zicem „strategice“ – privatizarea nuaduce mari beneficii nici cet\]enilor, nici statului. Ba chiar ajunge s\ fac\ r\u. Cel pu]in `n România.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Stat [i privat

Nu cred `ns\ c\ PSD a abandonatlupta pentru a-[i salva corup]ii. Apierdut o b\t\lie, dar r\zboiul elung. Se va merge probabil peschimbarea tacticii. Habar n-am cese pune la cale, dar pesedi[tii suntexper]i n camuflaj. Se vor folosi deorice pentru a-[i duce proiectul lacap\t. Iar acest proiect este salva-rea de pu[c\rie. Prin orice mij -loace, chiar dac\ vor pl\ti politicpentru asta.

PSD e `n chingi. Pe Dragnea [ipe ceilal]i lideri ai partidului nu-imai intereseaz\ acum imaginea.Nici m\car dac\ vor c\dea `n son-daje. Au timp s\-[i refac\ zestrea,

controleaz\ 60 la sut\ din adminis-tra]ia local\, au guvern, au Parla-ment [i mai ales au suficiente pâr -ghii la `ndemân\. Calculul lor esimplu: pot pierde [i 10-15 puncteanul \sta, nu mai conteaz\, alegeri-le au trecut. Sacii sunt n c\ru]a lor[i e plin atelajul. Nici un parlamen-tar nu va p\r\si barca PSD, chiardac\ partidul scade la 20 sau 25 lasut\. Dar se tem teribil de tare destrad\, asta e nelini[tea cea mare.Nu pot controla valul, nu pot esti-ma pân\ unde vor duce manifes -ta]iile de strad\. Dac\ ordonan]elear trece, nu-i v\d bine pe social-democra]i. Ar `mpinge lucrurile

`ntr-o zon\ periculoas\. OricumPSD are deja o problem\, fiind opremier\ ca la doar dou\ s\pt\ -mâni de la instalarea guvernului s\ai puhoi de lume nemul]umit\. Oscânteie ar mai trebui acum ca lu-crurile s-o ia razna.

Pe cei din PSD i-a mai pus pegânduri ceva: reac]ia ferm\ apre[edintelui. Ie[irea din bârlog a[efului statului, dup\ ce a fost cata-logat mai bine de un an dreptMut\l\ul na]iunii, i-a luat prin surprindere. N-au anticipat c\ Io-hannis se va duce peste guvern `nPalatul Victoria pentru a opri ordo-nan]ele. Cum n-au anticipat nicifaptul c\ Iohannis va merge la pro-testul din Pia]a Universit\]ii. Aufost dou\ semnale puternice c\pre[edintele nu va ceda, ci dimpo-triv\, c\ iese la lupt\.

Pe de alt\ parte, PSD a reu[it s\fac\ dou\ lucruri:

1. S\ demonstreze c\ to]i cei careaveau temeri c\ PSD nu s-a schim-bat au avut dreptate. PSD s-a com-portat irepro[abil pe tot parcursulanului 2016, dar mai ales `n campa-nie. {i-a f\cut treaba ca la carte. Atocat m\runt guvernul Ciolo[, iarpresta]ia nea[teptat de bun\ a luiDragnea din toamna trecut\ i-a cu-cerit pân\ [i pe unii simpatizan]i aidreptei. PSD a vorbit despre proble-mele ]\rii, despre economie, despresalarii, pensii [i despre ceea ce vreas\ fac\ din 2017 `ncolo, dup\ câ[ti-garea puterii. A dat impresia unuipartid responsabil, care [tie ce vrea[i care e preg\tit s\ guverneze. Ceicare cuno[teau vechiul PSD se te-meau c\ bun\starea promis\ e o fu-migen\ [i c\ `n spate e un alt plan.Dar teoria drobului de sare n-afunc]ionat, `n condi]iile `n carePSD venea din opozi]ie [i p\rea cre-dibil n ceea ce spune. Acum vedemde fapt care au fost adev\ratele in-ten]ii. ~ns\ `ncercarea de a adormivigilen]a n-a mers.

2. Dragnea, Grindeanu [i ceilal]iau reu[it totodat\ s\ reuneasc\fron tul anti-PSD. Dup\ mult\vreme, n-am mai auzit dispute `nzona dreptei. E adev\rat c\ B\ses -cu a `ncercat s\ bage b\]ul pringard, prin jocul s\u dublu, dar la

mitingurile din ultimele zile auparticipat [i destui oameni dinPMP. Oamenii s-au dezmeticit, in-clusiv cei care nu s-au dus la vot re-gret\ acum pasivitatea din 11 de-cembrie. Frontul anti-PSD, chiardac\ se va retrage din strad\, r\ -mâne [i se va manifesta probabil laviitoarele alegeri preziden]iale.

Dincolo de b\t\liile politice carenu se vor termina prea repede, o`ntrebare e pe buzele multora: ce seva `ntâmpla cu economia? Vommai putea avea cre[tere de pestecinci la sut\ n condi]ii de instabili-tate? Ce rezultate poate s\ mai aib\un guvern preocupat de cu totulalte lucruri? ~ncas\rile la buget nuse fac din pix, iar din mai-iunie eposibil s\ ne trezim cu mari sur-prize `n zona veniturilor.

Dac\ PSD clacheaz\ `n ceea ceprive[te mersul economiei, atunci`ntreg castelul construit de social-democra]i se va n\rui. Jum\tateaa doua a anului ar putea fi momen-tul adev\rului, pentru c\ to]i ceicare acum se uit\ nedumeri]i la cese petrece vor deveni la rândul lornemul]umi]i, `ngro[ând corul pro-testatarilor.

Iar `n popor e o vorb\: Ai grij\ s\nu-]i pierzi prietenii, s-ar putea s\ setransforme n cei mai aprigi du[mani.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Elefan]ii care zdruncin\ mamutul PSDA trecut pericolul trecerii `n guvern a celor dou\ ordonan]e? Greu de zis. Uniispun c\ PSD nu va risca, pentru c\ s-ar trezi cu o furtun\ `n strad\. Adic\ o mi[ -care mult mai ampl\, care ar putea duce chiar la pierderea guvern\rii. Imagina-]i-v\ cum ar reac]iona strada `n momentul `n care social-democra]ii ar adoptacele dou\ ordonan]e. La asta se gânde[te [i Dragnea, de[i e mai preocupat depropria c\ma[\, adic\ de libertate, decât de reac]ia greu de controlat a societ\]ii. Ceea ce s-a `ntâmplat duminica trecut\, când zeci de mii de oameni au ie[itla Bucure[ti `n strad\, e o imagine care d\ fiori conducerii PSD.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

6 » muzic\

PE MARGINEA UNEI NEFERICITE CAMPANII RADIO ROMÂNIA MUZICAL

{i eu cu cine votez?

Fiindc\ este de-a dreptul ridicol s\`ncerci s\-i faci publicitate luiAlexandru Tomescu, pretinzând`ntr-o emisiune dedicat\ prezen -t\rii albumului s\u c\, la o contabi-lizare a imprim\rilor integraleiPartitelor [i Sonatelor solo pentruvioar\ de Bach, s-ar putea „consta-ta c\ nu sunt mul]i (sic! s.m.) vio-loni[tii care au acceptat provo-carea de a realiza aceast\ `nregis-trare“. ~n colec]ia mea mo dest\ de

discuri am doar vreo 25 de versiunicomplete ale integralei lui Bach.M\ ab]in s\ o trimit pe redactoarearadio, ini]iatoarea com pe ti]iei, la uncatalog de discuri sau, [i mai simplu,pe internet, la disco grafia lui Bach,pentru a constata c\ num\rul celorcare s-au sim]it „provoca]i“ se ridic\,totu[i, la aproape 50 de violoni[ti dintoate timpurile.

Competi]iile de genul celei gi-rate de RRM nu sunt nici o noutate,nici o form\ original\ de comer-cializare a discului clasic, dar sepoate accepta faptul c\, atunci cândsunt organizate bine, inteligent, `[iau utilitatea lor fie [i numai pentrupromovarea bunului gust `n muzi-ca clasic\. Competi]ia RRM a celormai votate CD-uri ap\rute `n 2016este `ns\ una [chioap\, `n m\sura`n care o majoritate a discurilor su-puse publicului nu se g\sesc `nmagazinele (pu]ine) de specialitate,nu s-au bucurat de o critic\ de`ntâmpinare, de vreo publicitatecât de mic\ `n presa local\, iar se-lec]ia CD-urilor prezentate `n emi-siunile radio este, a[ spune, arbi-trar\ [i cu parti-pris.

Doar a[a se poate explica un cla -sament ce i are `n top pe Alexan-dru Tomescu, urmat de pu]incunoscu]ii Bogdan V\c\rescu [iSânziana Mircea, iar `n coad\ peMurray Perahia, precedat de Or-chestra Simfonic\ din Pittsburgh [ide pianistul Daniel Trifonov. Pen-tru a nu mai spune c\ redactoarearadio a adus `n competi]ie un CD,cel al Duo Tarara, excelent, darap\rut la mijlocul anului 2015.

Violonistul {tefan Tarara [i pia -nista Lora Vakova Tarara au avuttotu[i un alt album ap\rut `n 2016,cu muzica lui George Enescu, inti -tulat Childhood Impressions [icare, culmea, s-a bucurat de cronicimai mult decât elogioase `n str\i -n\tate, unul din criticii francezi,cunos c\tori ai lumii muzicale est-europene, al\turându-i chiar epite-tul „genial“. Cei din redac]ia RRMnu par s\ fi auzit `ns\ de acest disc.

Cu mul]i ani `n urm\ m-am bu-curat nespus când o meritoas\ pia -nist\ originar\ din România, LuizaBorac, a câ[tigat un concurs real degenul celui pe care l imit\ [i lsimuleaz\ RRM. Luiza a fost re -compensat\ `n 2007 de publica]ia„BBC Music Magazine“ cu Premiul

la categoria Instrumental\ pentruimprimarea ei George Enescu – Pi-ano Works, Volume 2, publicat\ decompania britanic\ Avie. S-a spus[i s-a scris atunci c\: „Pasiunea,sensibilitatea [i controlul tehnicuimitor sunt cuvintele ce `nsu -meaz\ interpretarea pe acest discatr\g\tor a muzicii de pian a luiEnescu. Romantic `n caracter, cuinflexiuni suprapuse bachiene,aceast\ muzic\ frumoas\ este de ocalitate etern\“. Discul Luizei Bo-rac – este util de amintit – fuseseales de pe o list\ de trei finali[ti,ceilal]i doi nominaliza]i fiind numesonore de instrumenti[ti, AndreasStaier [i Marc-André Hamelin.

Util de amintit sunt [i expli -ca]iile oferite de organizatorii com-peti]iei despre cele 24 de discuri se-lec]ionate pe o list\ scurt\, dinsutele de discuri ap\rute `n cursulanului, despre cele câteva zeci demii de voturi pe care le-au ob]inutde la un public ce a putut atât s\ as-culte extrase [i prezent\ri propusede BBC ca podcast-uri pe site-ul s\uweb, cât [i s\ cumpere discurilenominalizate, gra]ie portalurilorinternet partenere, de la compani-ile Crotchet, Europadisc, MDT,Presto Classical, iTunes [i HMV.

Exist\ oare vreo compara]ieposibil\ `ntre competi]ia BBC [icea RRM, `n privin]a organiz\rii, ajudec\]ii calitative [i a p\str\rii unei obiectivit\]i? Am mari ndo ieli.Singurul lucru util este popu-larizarea discurilor unor instru-menti[ti români stabili]i `n Occi-dent [i, poate, competi]ia ar trebuis\ se rezume la ei, discurile lor s\ poat\ fi ascultate ca podcast pesite-ul RRM, iar Casa Radio s\ levând\ imprim\rile. Altfel, ierarhii -le, viabilitatea arti[tilor, gloria le vastabili timpul.

De[i mi-am propus s\ numai scriu despre bravurileunor redactori de la RadioRomânia Muzical – undemi-am f\cut atâ]ia prietenidup\ articolele din s\pt\ -mânalul nostru –, publica -rea de c\tre agen]iile depres\ române a listei ce arcuprinde „Cel mai bun discde muzic\ clasic\ al anului2016“ din cadrul campanieiradiofonice „Voteaz\ disculde muzic\ clasic\ al anu-lui“, m-a f\cut atât s\ râd,cât [i s\-mi fac publice, dinnou, câteva gânduri. Cu oprecizare necesar\, cred:cel desemnat drept câ[ -tig\tor de RRM, violonistulAlexandru Tomescu, esteun solist mai mult decâtonorabil, un meritoriu pro-motor al tinerelor talente[i al muzicii [i mo[teniriienesciene `n România. Decinu la el se refer\ notelemele, ci la maniera ridicol\de a stabili ierahii muzicalede c\tre un post de radiona]ional cum este RRM.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Când, acum aproape doi ani, Nightwish edita al optulea disc destu dio – Endless Forms Most Beauti-ful –, mi s-a p\rut c\ este un produsde succes `ntr-atât de evident, `ncât n-am g\sit ce s\ comentez pe margi-nea lui. Pe undeva, ca s\-mi ar\tmie `nsumi cât de ridicat\ men]in[tacheta estetic\ [i s\ nu m\ fac derâs fa]\ de ni[te amici exigen]i careascult\ numai muzic\ de avan-gard\, mi spuneam c\ genul acestade rock a devenit un soi de pop-corn, consumabil `ntre dou\ repri-ze de studii aprofundate asupra ni-micului preten]ios. ~n plus, ca s\ nufiu b\nuit de sentimente languroa-se fa]\ de impetuoasa vocalist\Floor Jansen, ale c\rei calit\]i evi-dente n-au nevoie de elogii „obiecti-ve“ ntr-o limb\ de circuit restrâns,am tot amânat s\ adun câteva frazeconven]ionale `ntr-un text decent.Altfel vorbind, atât discul, cât [i vo-calista merit\ din plin o semnalare.Nota]iile mele actuale nu valideaz\reu[ita (suficient de clar\ ca s\ numai necesite vreo demonstra]ie), ciconsemneaz\ capitularea (fie [itemporar\) a spiritului critic `n fa -]a frumuse]ii. Voi fi eu `ntr-o pe-rioad\ `n care sensibilitatea mi-elipsit\ de scuturi, `ns\ dinainteaminun\]iei muzicale, precum di-naintea unui copil nou-n\scut, ori-ce reticen]\ se pr\bu[e[te.

Discul a fost sus]inut de un tur-neu mondial, `n care Nightwishavea de `nfruntat propria legend\.Iar legenda spune c\ faima trupeise datoreaz\ miraculoasei TarjaTurunen, h\r\zit\ cu virtu]i vocalece acoper\ senzualitatea nu preaevident\, visat\ de `nchin\toriizeit\]ilor heavy-metal la orice solist\rock. Nu-i nici un secret c\ finlan-deza a declan[at pasiuni planetare,cariera ei ulterioar\ demon strândf\r\ dubiu atuuri de excep ]ie. To-tu[i, echipa care gestioneaz\ bran-dul Nightwish s-a descurcat onora-bil cu lipsa Tarjei, reu[ind s\p\streze trupa deasupra liniei de

plutire. Meritele apar]in, probabil,claviaturistului Tuomas Holopai-nen, „creierul“ `nc\ inventiv `n or-chestra]ii seduc\toare, [i chitaris-tului Emppu Vuorinen, fondatoriide-acum dou\ decenii. Contribu]iamelodic\ [i imaginea ciol\nosuluibasist Marco Hietala adaug\ unplus de relief, metaforic `nt\rit debateristul Kai Hahto prin presta]iadinamic\, for]oas\, epuizant\. Og\selni]\ pare aducerea lui TroyDonockey, dibaci mânuitor de bod-hran, bouzouki, chant, low whistle,uillean pipes [i alte instrumente `ncare se presupune c\ suflau odi-nioar\ cel]ii. Dar e o g\selni]\ demare efect, interven]iile britanicu-lui soldându-se cu ropote de aplau-ze [i desc\rc\ri sonore bubuitoare,de parc\ s-ar frânge arborii secu-lari prin p\durile `nghe]ate. Taifu-nul instrumentelor „clasice“ (chi-tar\, bas, tobe, clape) se transform\instant `ntr-o simfonie fantastic\,deloc eteric\. Dimpotriv\.

Energia furnizat\ de vulcanulpe nume Floor Jansen a schimbataproape complet sistemul de func -]io nare Nightwish, de[i aparent nuse observ\. Dotat\ de mother natu-re cu asupra de m\sur\ `n toate,olandeza cu nume ginga[ impunef\r\ probleme, cu toat\ greutatea [i`n\l]imea sa, un joc de scen\ econo-mic, senzual [i decent `n egal\m\sur\, f\r\ umbra vreunei lubri-cit\]i, pesemne obligatorii practi-cantelor rockului. }inuta `ngrijit\nu exclude `nsemnele specifice:machiaj spooky, piercing, tatuaje,haine de piele etc. Floor exceleaz\la capitolul for]\ ([i face headban-ging demen]ial!), f\r\ nici un mi-nus la melodicitate.

La jum\tatea lui decembrie tre-cut, ca un dar de Cr\ciun, Ni-ghtwish a lansat Vehicle of Spirit(Nuclear Blast, 2016). Este un blu-ray dublu cu film\rile concertelorde pe Ratina Stadion, Tampere [iWembley Arena, Londra. Inegaleca durat\, cele dou\ spectacole sedeosebesc mult [i prin atmosferasurprins\. Publicul tân\r finlandezgesticuleaz\ disciplinat `n zonele`ngr\dite, la distan]\ de interpre]i.Spectatorii londonezi, de toate vâr-stele, de[i nu dau buzna pe scen\,particip\ ardent [i contribuie deci-siv la generarea tensiunii electri-zante. S\ te ridici din fotoliu [i s\]op\ie[ti de unul singur poate s\-imire doar pe ne[tiutori.

Lor, fiorul acestei muzici nu leva cliniti fericirea!

Fiorul muzicii

Teatrul e o art\ vie care exist\ ex-clusiv `n prezen]a concomitent\,`n acela[i spa]iu – `n principiu,sala de spectacol, dar s\ nu omitemnici spa]iile neconven ]ionale, atâtde apreciate de variantele deteatru ambiental – a arti[tilor [i apublicului. A[eza]i fa]\ `n fa]\, darnu `n opozi]ie, cei dintâi, la ramp\,ceilal]i, `n partea neluminat\ aspa]iului teatral, e obligatoriu capasiona]ii de art\ teatral\ s\ se`ntâlneasc\ `n acest proces de co-municare direct\ care e arta sce-nic\. De[i numai arti[tii vorbesc,leg\tura cu publicul e vital\, e unparcurs tur-retur [i se realizeaz\ nprincipal pe canale emo]ionale.Toate elementele sincretice carefac teatrul ac]ioneaz\ pe direc]iaimpresion\rii afective a privito-rilor. Materia prim\ a artelor spec-tacolului o reprezint\ afec tele, iarfluxul nev\zut de st\ri, sensi-bilit\]i [i gânduri pe care perso -najele de la ramp\ `l construiesc [irevars\ spre cei din fotoliile deprivitori e instant [i posibil numaiatât cât dureaz\ spectacolul. Dup\aplau zele de final, tot ceea ce amv\zut [i tr\it trece n memoria per-sonal\, se transform\ `n amintiriarhivate sau e dat uit\rii mai de-vreme ori mai târziu, func]ie de câtde mult ne-a impresionat ]es\turaspiritual\. Conexiunile acesteaimateriale dintre zona luminat\ dereflectoare [i cea `ntunecat\ rea -duc oamenii la teatru de mai binede dou\ mii de ani. {i, de[i toat\

lumea [tie c\ arta teatral\ e con-ven]ie, iluzie, c\ se repet\ `n seriide reprezen ta]ii, c\ cei din scen\sunt rezultate ale fic]iunii, cât\vreme e[ti pre zent acolo, cu fa]aspre scen\, te tran spui imaginar npovestea la care e[ti p\rta[.

Filmul e mai rece, mai `nde -p\rtat. Ne emo]ioneaz\ [i el, dar dela distan]\, intermediat de un sis-tem de aparatur\ tehnic\. Cei pecare-i urm\re[ti pe ecran `]i vor -besc de pe un suport al ima ginilor`nregistrate `n alte p\r]i, alt\dat\,[i asamblate ntr-un studio. ~n dru-mul ei pân\ la tine, povestea cine-matografic\ are o suit\ de interme-diari, ai c\ror ochi [i capacit\]ifabulatorii intervin `n transmi -terea mesajului artistic care frag-menteaz\ traseul emo ]ional. ~nanii de `nceput ai erei cine-matografului, `n epoca filme lormute, prezen]a live `n sala deproiec]ie a unui pianist ori a uneimini-orchestre ce acompania ac -]iu nea de pe pelicul\ conferea cevadin unicitatea pe care fiecarereprezenta]ie teatral\ o are. Filmulsonor i-a scos din peisaj, deta[ândcinematografia de artele vii.

Teatrul e mai apropiatde via]\, chiar dac\ eun tablou redus,concentrat al acesteia

Dar filmul are avantajul multi-plicit\]ii, al dispersiei geografice[i al rezisten]ei n timp. O pelicul\poate fi proiectat\ simultan `nmai multe locuri [i `nc\ mul]i anide la premier\, ceea ce reprezint\o facilitate esen]ial\. Pe care artateatral\ nu o are. ~nregistr\rilepentru televiziune, transmisiu-nile live sau streaming–ul onlinesunt tehnici pe care teatrul le-apreluat cu beneficii de la cea de-a[aptea art\, dar formele acesteasunt deja altceva, sunt teatru fil-mat. Sunt ncerc\ri de a-[i nvingefragilitatea de a exista doar atâtcât dureaz\ reprezenta]ia. Duratalimitat\ de ridicarea [i coborâreacortinei are [i atuul de a fi, chiardac\ sensibil, altfel de la o sear\ laalta [i `n func]ie de forma arti[ -tilor [i de deschiderea s\lii, casum\ de privitori, de a primi ce elivrat dinspre ramp\. Arti[tiispun c\ misterul teatral [i fasci-na]ia lui vin [i din faptul c\, evident, aleatoriu, anumite s\li, [im\ refer la ocupan]ii ei, sunt mai

bune, `n timp ce altele sunt mai`nchise, mai pu]in receptive. Pu -blicul de premier\ nu se compar\cu cel de la, s\ zicem, reprezen ta]iacu num\rul 30 sau 100. Dup\ cumto]i profesioni[tii scenei [tiu dinexperien]\, `ntotdeauna a douareprezenta]ie e obligatoriu maislab\, urmând serii inaugurale, demaxim\ concentrare [i tensiune.

Teatrul e mai apropiat de via]\,chiar dac\ e un tablou redus, con-centrat al acesteia. ~]i las\ posibi -litatea unei imagini de ansamblu,`n timp ce filmul `]i duce volens-nolens privirea `n punctul `n careope ratorii au direc]ionat obiec-tivul camerei de filmat. ~]i diri-jeaz\ receptarea, impunându-]i,`ntr-o m\sur\, `ncotro s\ prive[ti[i ce s\ vezi. Interesant e c\, [ipentru actorii de film, contactuldirect cu publicul oferit de teatrue ceva special, de care, din când `ncând, au nevoie. Chiar f\r\ caspectatorii s\ aplaude, s\ reac -]ioneze prin râs, oftat, foindu-se nscaun ori c\utând `n po[ete, ac-torii de pe scen\ simt `n ce m\ -sur\ mesajul lor a atins publicul.~n film, arti[tii nu [tiu asta nicio-dat\ `n timpul turn\rii, pot doaranticipa c\ se va petrece. Perso -najul de film pe care-l creeaz\ efragmentat, construit dintr-unpuzzle ce cap\t\ forme din sceneleturnate `n diverse locuri, pes\rite, nu `n succesiunea din sce-nariu, din deciziile ulterioareprivind ce se p\streaz\ la montaj[i ce se taie. Actorii de film au sur-prize la proiec]iile ante-premier\,atunci v\d exact ce au reu[it s\fac\ ei, ce a p\strat regizorul [i ceide la masa de montaj.

{i teatrul [i filmul, modalit\]ide delectare, de petrecere a timpu-lui liber, de frângere a rutinei, desocializare [i de hr\nire a ne -voilor intelectuale, sunt arte carese intersecteaz\ [i concureaz\ re -ciproc. Ne`ndoielnic, cinemato -gra fia are mult mai mul]i fani, darnici teatrul nu cedeaz\ u[or. LaLondra, de pild\, Theatreland,zona dintre Oxford Street [i Ta -misa, concentreaz\ o densitateimpresionant\ de scene: 241, ceadun\ sezon dup\ sezon milioanede spectatori. Statisticile oficialezic c\ `ncas\rile din bilete lateatru bat aici box-office-ul s\lilorde film. Semn cert c\ teatrul are ncontinuare imense resurse.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Concuren]a serioas\ pecare filmul o face teatru-lui de ceva vreme a orien-tat c\tre cinematografetot mai mul]i spectatori,dar nici s\lile teatrelor nus-au golit, iar la `ntreba -rea din titlu nu se poater\spunde decât nuan]ândce anume ne face pe uniis\ mergem mai des lateatru, dar s\ ne intere-seze [i filmul, iar pe al]iis\ prefere s\lile de cine-ma? Motiva]ia ]ine deprofilul acestor arte foar -te `nrudite, de dife ren]alor specific\, iar expli -ca]ia durabilit\]ii la scar\istoric\ a artei scenice,una dintre cele mai lon -gevive `n aten]ia public\,tot acolo trebuie c\utat\.

La teatru sau la cinema? Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

8 » interviu

Interviu realizat de Iulia Blaga

Care a fost punctul de ple-care al filmului?

Povestea a fost inspirat\ dintr-o`ntâmplare tr\it\ de Adrian Si -li[teanu pe vremea când lucra laAgen]ia France Presse România,`nainte de a deveni director deimagine. Claudia Sili[teanu l-ascris la propriu, eu am colaborat,iar la multele discu]ii din jurul luia participat [i R\zvan R\dulescu,`n calitate de consultant.

Cine a fost Yann Fronty,memoriei c\ruia `i e dedicatfilmul?

Jurnalistul francez cu care Si -li[teanu a colaborat la câteva re-portaje atunci când a lucrat cafixeur, la `nceputul anilor 2000.~mpreun\ cu el a [i `ntâlnit cazuldin care a fost inspirat filmul. ~ntimpul lucrului la scenariu a aflatc\ `ntre timp murise.

Deci termenul de fixeur exist\.

Exist\, e `ns\ mai cunoscut `nlumea jurnali[tilor care fac repor-taje `n afara ]\rii de origine [i care au nevoie de persoane localecare aranjeaz\, traduc, stabilesc

leg\turile necesare. {tim c\ e untitlu mai greu reperabil, dar, `m -preun\ cu semnifica]ia fixer-uluidin englez\ (persoana care facearanjamente pentru al]ii `n ches -tiuni ilicite), am hot\rât c\ are orezonan]\ interesant\.

Ai cunoscut fata real\?

A[a cum am zis, fata real\apar]ine unui caz de acum apro -ximativ 15 ani. Ar fi necesitat unefort uria[ s\ o g\sim [i nici nu ne-am pus aceast\ problem\. Mai mult, scenariul e totu[i o

dramatizare, deci nu respect\`ntru totul evenimentele reale. Nu[tiu cât de mult s-ar identifica fatacu situa]ia din film.

Dincolo de dimensiunea so-cial\ (traficul de carne vie),Fixeur chestioneaz\ rolulimaginii [i etica ei `n rela]iecu realitatea. Ce te pasio -neaz\ la tema asta?

Din start m-a pasionat aceast\dilem\ a lui Sili[teanu pentru c\se plia pe o dilem\ personal\, aeticii meseriei mele care, practi-cat\ cu cele mai bune inten]ii, `nnumele artei, poate devia u[or(chiar f\r\ s\-]i dai seama) spre oserie de abuzuri. Paralela a n\scut`n mod natural scurtmetrajulArt\, `n timpul lucrului la scena -riul pentru Fixeur.

Exact, scena interviului lea -g\ direct cu scurtmetrajult\u, Art\, `n care o mam\ `[iduce fiica minor\ s\ dea cas -t ing pentru rolul unei prosti-tuate. Ce crezi c\ r\m\sesenespus de la Art\ `ncoace?

Art\ e o consecin]\ a nenu -m\ratelor discu]ii dintre noi `ntimpul scrierii scenariului, de-spre etic\ [i abuzul `n jurnalism,abuzurile posibile ale regizorilorsau ale artistului `n general [i, nu`n ultimul rând, abuzul foartegreu identificabil al p\rin]ilorasupra propriilor copii. De aici a[i ap\rut acest al doilea plot dinfilm, cel al rela]iei dintre Radu [ib\iatul iubitei sale.

Spui c\ la castingul pentrurolul fetei din Fixeur te-aiconfruntat cu o situa]ie simi-lar\ din scurtmetrajul Art\?

Nu am spus asta. Lucrând la sce-nariul lui Fixeur [i discutând, ne-am dat seama c\ la un momentdat va trebui s\ facem casting pen-tru aceast\ minor\. Am `nceputs\ ne gândim serios cum vom faceacest casting f\r\ s\ devenimabuzivi la rândul nostru. De aiciideea scurtmetrajului Art\. Mi-amimaginat, cred, cum a[ fi f\cut

REGIZORUL ADRIAN SITARU (FIXEUR) DESPRE ETICA JURNALISMULUI {I ABUZ ~N GENERAL

„Chiar dac\ e vorba doar de un interviu, a for]a pe cineva e forma incipient\ a abuzului“Noul lungmetraj al luiAdrian Sitaru, Fixeur (peecranele române[ti din27 ianuarie 2017), ur m\ -re[te doi jurnali[ti fran -cezi care, `mpreun\ cu un intermediar român,`ncearc\ s\ intervievezeo prostituat\ minor\repatriat\ din Fran]a.Scenariul scris de direc-torul de imagine AdrianSili[teanu `mpreun\ cuClaudia Sili[teanu inves-tigheaz\ pozi]ia eticii jurnalistice `n rela]ie cuaflarea adev\rului [i lea -g\ o punte interesant\ cuscurtmetrajul lui Sitaru,Art\ (2014), construit `njurul unei [edin]e de cas -ting pentru rolul uneiprostituate minore.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

interviu « 9

acest casting acum 10 ani, s\zicem, când n-a veam asemeneadileme, abuzând `n numele artei[i chiar f\r\ s\ rea lizez acest lu-cru. Nu s-a `ntâmplat nimic simi-lar la castingul pentru Fixeur,pentru c\ ne-am luat m\ suri deprecau]ie.

Cum vezi rezolvarea acesteidileme morale legate de ima -gine [i jurnalism?

Cred c\ de aceea am [i f\cut fil-mul, ca s\ aflu r\spuns la aceast\dilem\. La fel ca [i celelalte filme`n care cred c\ mi-am chestionatpropriul comportament, c\utândr\spunsuri. De la public, critici,prieteni, de la oricine.

Dup\ ce criterii ai ales-o peDiana Sp\t\rescu, interpretaminorei, care e foarte bun\?

~n primul rând, criteriul talentu-lui. Apoi cel al inteligen]ei [i maturit\]ii. A fost foarte dificil s\decidem felul `n care facemcastingul minorei. Am realizat c\,`n primul rând, trebuia s\ le d\mp\rin]ilor s\ citeasc\ scenariul –ei `[i cunosc cel mai bine copilul,[tiu ce [tie [i ce poate duce psiho-logic, ca s\ zic a[a. Am primitmulte refuzuri chiar de la p\rin]i`n timpul castingului. Apoi, lacasting, am `ncercat s\ ne asi -gur\m c\ fata din realitate `n -]elege ce spune personajul dinfilm, adic\ s\ nu trebuiasc\ s\vin\ de la noi aceste explica]ii. Amconsiderat c\ ar fi un abuz s\ ofacem s\ afle ni[te lucruri mai re-pede decât procesul natural. Am`ncercat s\-i respect\m inocen]a.Apoi, când am g\sit-o pe Diana, i-am explicat toate posibilele re -percusiuni ce ar urma apari]iei fil-mului: posibilele iro nii la [coa l\,confundarea imaginii din film cucea din via]a real\ etc.

E interesant c\, cu excep]iape[telui care nici nu apare [i a b\ie]ilor agresivi f\r\program, `n film nu exist\personaje negative. Te-ai a[ -tepta ca cei care se opun in-terviului s\ fie ni[te antago-ni[ti adev\ra]i, dar ei au mo-tivele lor, `n timp ce nici

francezii nu sunt completamorali.

Da, to]i ace[ti jurnali[ti au celemai bune inten]ii, ei cred `n for]ajurnalismului [i cred c\ pot salvaalte zeci de fete n urma reportaju-lui. A[a cum exist\ oameni cu uncrez `n orice meserie, a[a cump\rin]ii `[i doresc ce e mai binepentru copiii lor. Cine e antago-nistul? Cred c\ tot ei. Pentru c\,insistând, ei ajung s\ for]eze si -tua]ia, s\ for]eze o minor\ s\ fac\ceva ce nu vrea. Chiar dac\ e vor-ba doar de un interviu, a for]a pecineva rezoneaz\ cu abuz, e formaincipient\ a abuzului. Sigur, in-tr\m `ntr-o zon\ gri `n care putemfilosofa, `ns\ e aceea[i zon\ `ncare, f\r\ s\ ne d\m seama poate,ne abuz\m [i propriii copii (oricâtde pu]in): s\ fie cei mai buni la[coal\, la `not, s\ fie primii `n ge -neral. Pentru c\ asta e societatea`n care tr\im – extrem de compe -titiv\ [i, de aici `ncolo, vin\ [i an-tagoni[ti se pot tot g\si.

Cum le-a]i explicat filmul co-produc\torilor francezi ast-fel `ncât s\ nu aib\ reticen]elegate de francezii din film?

Nu a trebuit s\ le explic\m nimic.Au citit scenariul [i au `n]elesfoarte bine despre ce e vorba. Pre-miul pentru proiect câ[tigat la Sara-jevo a venit `n urma pre zent\rii lui`n fa]a unei comisii din care celpu]in trei persoane erau dinFran]a, inclusiv de la ARTE [i de laCNC-ul francez. Nu a pus nimeniproblema c\ ar fi vorba desprefrancezi. Cred c\ orice jurnali[ti `ncazul filmului, orice regizor `ncazul cinemaului, orice p\rinte `ncazul familiilor are aceast\ pornirespre abuz. Poate c\ e un impuls an-cestral – am discutat mult [i despreasta, deci cred c\ e un comporta-ment uman, universal.

Prin ce te-a convins TudorAaron Istodor c\ e cel maipotrivit pentru rol? Prin cetrebuia s\ ias\ `n eviden]\protagonistul – prin ochi,poate?

Nu m-am gândit niciodat\ c\ unactor trebuie s\ ias\ `n eviden]\prin ceva, nici m\car prin ochi.

Dac\ nu ai ce s\ transmi]i prinochi, oricât de frumo[i ar fi, r\mâicu o privire neutr\, ca s\ nu zictâmp\. M\ repet, talentul e o con-di]ie sine qua non. Apoi ne tre-buia un personaj ambi]ios, dar la`nceput de drum, matur, dar `nc\inocent. Un personaj `n c\utare,in between. Ca [i minora, care e`ntre feti]\ [i femeie.

F\r\ a da prea multe spoi -lere, cum a]i ajuns la scenafinal\, care e puternic\ [i`nchide foarte bine filmul?

Am ajuns destul de greu [i foartetârziu. ~n perioada scrierii, nici-cum nu g\seam finalul potrivit.La un moment dat am realizat c\nu cuvintele sunt cele care con-teaz\ sau care pot r\ni, ci felul `ncare sunt spuse. Acelea[i cuvintepot avea semnifica]ii diferite, a[acum aceea[i palm\ (alt simbol dinfilm de care se leag\ scena dintren) poate fi folosit\ ca s\ lo -veasc\ sau ca s\ mângâie. Apoi,ce `nseamn\ s\ for]ezi un copil? E[i o vorb\, „s\ stai c\lare pe el“.Am zis c\ personajul nostru a`nv\]at ceva [i, `n final, va [ti s\p\streze distan]a.

Adic\?

Ce `nseamn\ s\ p\strezi distan]afa]\ de un copil [i care e distan]acorect\? Greu de spus. Cred c\ tre-buie s\ fie o distan]\ suficient\ dela care s\ nu-l cople[e[ti, dar niciprea mare astfel `ncât s\ te simt\lâng\ tine, s\ [tie c\ e[ti acolo.Fiecare are, probabil, distan]a lui.

Mottoul olimpic „Citius, al-tius, fortius“ („Mai repede,mai sus, mai puternic“) ]inede recuzit\ sau era la bazin?Ce rela]ie crezi c\ formeaz\cu subiectul filmului?

Era la bazin, la Izvorani. Astfel de`ncuraj\ri nu sunt doar pe toatecanalele de comunicare din zilelenoastre, nu apar]in se pare doarsociet\]ii capitalist-concuren]iale,ci vin din vremuri mai vechi. Mot-toul cu pricina s-a pus de la sine nsubiectul filmului doar pentru c\se afla la un bazin olimpic unde auloc de adev\ratelea concursuri de`not pentru copii. E de mers acolopentru a vedea pe viu reac]ia unorp\rin]i dezl\n]ui]i n urale pentrucopiii lor care `noat\ sau dez -l\n]ui]i `n furie, la vestiare, cândace[tia n-au câ[tigat.

Ca s\ parafrazez personajulprincipal: unde crezi c\ ediferen]a dintre bine, foartebine [i perfect `n privin]a fil-mului?

Nu `n]eleg `ntrebarea... Dac\ m\`ntrebi cum cataloghez eu filmul,mi se pare c\ e bine.

Ai circulat `n 2016 prin festi-valuri interna]ionale [i cuFixeur, [i cu Ilegitim. Cumau fost primite? Care a mersmai bine?

Au fost mult mai bine primitedecât speram, ambele. Se vede [idup\ cum a circulat Ilegitim prinlume [i `nc\ circul\ – vreo 50 defestivaluri [i zece premii. Ilegitima avut o critic\ unanim foartebun\ `n Fran]a, unde a [i fost dis-tribuit. Nu m\ a[teptam. Specta-torii lui Fixeur – atât la Toronto,cât [i la Tokio – au r\mas `n pro-por]ie foarte mare la Q&A, unsemn bun de obicei, iar discu]iileau durat mult. E prea devreme s\afirm care a mers mai bine,Fixeur e `nc\ la `nceput. Specta-torii mi-au spus c\ ambele ausubiecte [i personaje universale [ic\ actorii joac\ foarte bine. ~ntâl-nirea cu publicul e, `n general,foarte interesant\ [i pentru ceeace exprim\ fe]ele lor dup\ film,dincolo de cuvinte.

~n România, Ilegitim a stâr-nit reac]ii complexe [i in-tense. {i s-a p\rut c\ cei carel-au criticat nu l-au `n]elesbine sau c\ n-au fost de acordcu ce au `n]eles.

Sincer, nu mi s-au p\rut chiar a[acomplexe [i intense reac]iile saunu mai deosebite decât pentruorice alt subiect `n care lumea in-tr\ cu emo]ii [i subiectivism. Mai

ales dintre p\rerile celor care m\intereseaz\, nu mi s-a p\rut nimicextravagant, poate cu o excep]iesau dou\. Acum, cei care l-au cri -ticat cred c\ mai degrab\ n-au fostde acord cu ce au `n]eles, [i asta efoarte `n regul\, adic\ a[a se`ntâmpl\ cu majoritatea filmelor.{i nu numai cu filmele.

Ai putea trage un fir printoate filmele tale?

Cred c\ dilema moral\ apare `nmajoritatea: `n Valuri [i Pescuitsportiv este evident\, `n Din dra -goste, cu cele mai bune inten]iiexist\ aceast\ dilem\ c\ din dra -goste s-a f\cut mai mult r\u cucele mai bune inten]ii, n Colivia evorba despre cum te raportezi la opas\re bolnav\ g\sit\, dar [i lacopilul t\u [amd.

~n ce direc]ie o s-o iei cu ur -m\torul film?

Foarte greu mi se contureaz\ ideea,pentru c\ sunt mai multe direc]ia,dar parc\ toate converg sprecredin]\. O alt\ dilem\ personal\ce ]ine, `n mod specific (speculez)doar de comportamentul uman.

Te preocup\ ideea unei fil-mografii coerente sau `]iurmezi impulsurile?

Mai degrab\ a doua variant\, darchiar [i-a[a mi-e greu s\ v\d ur -m\torul pas.

FIXEURn Regia: Adrian Sitarun Scenariul: Adrian Sili[teanu, Claudia Sili[teanun Imaginea: Adrian Sili[teanun Montaj: Mircea Olteanun Cu: Tudor Aaron Istodor, Mehdi Nebbou, Nicolas Wanczycki,

Adrian Titieni, Diana Sp\t\rescu, Andreea Vasile, ChristophePomez, Cristian Ilinca, Sorin Coci[

n Produs de 4 Proof Film (România), Petit Film (Fran]a)

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

10 » carte

Marius Mihe]

Ajunge, `n dezn\dejdea lui, s\cread\ `ntr-o retoric\ nihilist\.Spune el: De ce aproape toate lu-crurile trebuie s\-mi par\ proprialor parodie? De ce trebuie s\ mi separ\ c\ aproape toate, nu aproape:toate mijloacele [i artificiile artei numai sunt bune ast\zi decât pentruparodie? Confesiunea protagonistu-lui din Doctor Faustus s-a transfor-mat de ceva vreme `n eviden]\, iarliteratura postmodern\ a profitatcel mai mult de pe urma unorasemenea r\m\[i]e ale zilei de ieri.

~n esen]a lui uman\, nu m\ `n -doiesc c\ Petru Cimpoe[u a tra-versat situa]ii asem\n\toare. Numai c\ scriitorul român a dez-voltat o metafizic\ aparte, a[ zicechiar miraculoas\, `n preaj ma unui verdict apocaliptic: cine râdela urm\, nu mai râde deloc. Pro -verbul revalorizat de I.D. Sârbunu-i pe placul scriitorului moldo -vean. Nu pân\ la cap\t. A[a `ncâtcel din urm\ anesteziaz\ cu in-strumentele postmodernismuluitoat\ greutatea de sens. Iar aici sepoate juca la nesfâr[it cu paro-dierea proverbului. C\ci, `n ceeace scrie Petru Cimpoe[u, uneoricel de la urm\ râde mai bine. Dar[i mai bine râde cel care râde tottimpul. La fel de adev\rat e [i c\nu po]i râde mult\ vreme. Maiales dac\ ne gândim la românuldin postcomunism. E nevoie desenza]ional, de mir\ri con spi ra -]io niste, de `ncurc\turi [i oglinzi`n oglinzi. De spectacol.

Lumea lui Petru Cimpoe[u pro -iecteaz\ scenarii ale actualit\]ii

parodice `n care cititorul este ade-menit s\ fac\ ni[te exerci]ii desubstituire. Fire[te c\ nu po]iconvinge individul de ast\zi s\ in-tre `n joc f\r\ a-i oferi curio zit\]i,iar anecdotica trebuie s\ func -]ioneze caleidoscopic. Odat\ ]intu-it `n fotoliul potrivit pentru aurm\ri povestea a[a cum trebuie,cititorul lui Cimpoe[u `[i d\ cup\rerea despre „fic]iunile ilicite“.{i cum `i apare povestea dinChristina Domestica [i Vân\toriide suflete? ~n primul rând ca o is-torie a României din perioadatranzi]iei. O poveste de pe vremeacând nu [tiam nimic [i credeamorice. {i totul era posibil. Maiapoi, când pragmatismul a luatlocul inocen]ei, teoria conspira -]iei a câ[tigat tot mai multe min]i.Prin urmare, fic]iunea lui Cim-poe[u nu mai apare ast\zi pentrumul]i neverosimil\. Se vor g\si,cu certitudine, mul]i care vor afir-ma sf\to[i: „Dom’le, fire[te c\ amavut o insul\ vulcanic\, numit\Roland, pe vremea lui Ceau[escu,`n mijlocul Pacificului, furat\ ul-terior de Noua Ordine Mondial\,poate chiar de extratere[tri – decare, cu siguran]\, tot americanii[i ru[ii se ocup\ s\ nu afle [i pros-timea“. ~n al doilea rând, vor citi oistorie a vie]ii domestice, cu femeisuspicioase [i implicate tot maimult social, preocupate de media-tizare [i de triumful pe cât posibilal feminismului naiv. Nu lipsescspioni, agen]i dubli, [arlatani, actori, militari pacificatori, afa -ceri[ti cu mo]uri `n frunte etc. Bâlciul de[ert\ciunilor vesele depe insul\ cuprinde toat\ faunauman\ contemporan\.

Cum po]i face fa]\ unui aseme-nea asalt al realit\]ii suprasolici-tate? Petru Cimpoe[u se sluje[tede parodic [i nu gre[e[te. Acolounde eroul amintit al lui ThomasMann ar sim]i c\ doar sinu-ciderea `l mai ajut\, Petru Cim-poe[u insist\ [i mai mult. Chiardac\ râsul las\ locul sarcasmului[i ironiei, grotescului [i dramati -cului. Pacien]ii lumii contempo-rane tr\iesc crize multiple, greude contabilizat altfel decât prinre]ete absurdiste. Irezistibil atrasde manifest\rile indivizilor ce-opopuleaz\, scriitorul face ce [tiemai bine: `nsceneaz\, dubleaz\mirajele, controleaz\ exploziile,exagereaz\ cu zâmbetul pe buze.De bun\ seam\ c\ nu po]i avea unsim] al umorului, nici unul al pa -rodicului, f\r\ a sim]i pe m\sur\.Adic\ mult. Solicit\rile au nevoiede motiva]ii decantate tragic.Pân\ [i onomastica precizeaz\primejdia acalmiei parodice: Ko-matown, Baakho…

~n spatele autorului e un individ care `n]elegelumea alterat\ din jur

Carevas\zic\, `n insula strategic\pentru `ntreg universul mi [un\conspira]ii ideologice, religioase,metafizice, militare, feministe, ex-tremiste [.a.m.d. Rolan zii `[i sus -]in liderul impostor, dar mai pre-sus de toate ei se cred – [i sunt`ntr-o oarecare m\sur\ – buriculp\mântului. Drept pentru care,atunci când Valerian [i Jeni (es-croci profesioni[ti) o conving peChristina c\ deplasarea polilorpoate fi oprit\ chiar de ei, insulagenereaz\ cu adev\rat energiiteatrale. Fire[te c\ tot acest car-naval fraudulos nu reabiliteaz\ceea ce lipse[te de peste tot: sufle-tul. Dar aprinde imagina]ia. {i ead\ `n clocot, explodeaz\, iar arti-ficiile se v\d de departe. Chiar deAutorul `nsu[i, nimeni altul decâtun alt „vân\tor de suflete“. Din tott\r\boiul planetar se disting câ]i -va pierdu]i `n interoga]ii (pseu -do)existen]iale: Christina, cu fobi-ile ei simpatice, are [i motive. Vic,so]ul, ofi]er `n armata StatelorUnite, este [i agent CIA, iar tat\l

ei, Como, se dovede[te un extra -terestru periculos. Agentul Smithajunge [i el s\ `ncurce realit\]ile [iadev\rul printre atâtea mani pul\ri,doctorul Thomas crede c\ binele emai viclean decât credea [i a[a maideparte. De]i n\torul Graalului este`ns\ securistul Pabo Cârlan, care nu[tie s\ profite cum trebuie de me -moriile lui Ceau[escu.

Dac\ ar fi avut mai mult curaj,Petru Cimpoe[u putea s\ nsce nezeo fars\ editorial\ cu titlul Memoriilelui Ceau[escu, f\r\ a deconspira untimp autorul real. Cu siguran]\ast\zi ar fi un mi lionar fericit, tr\i -tor, cum altfel?, pe o insul\ achizi -]ionat\ `n sco puri creative.

A[a func]ioneaz\ Petru Cim-poe[u: fic]iunile lui ilicite, cum lenume[te, definesc realitatea re-povestit\ prin propria imagina]ie.Cea din urm\ nu poate construidecât prin parodic, prin intertex-tualitate [i absurd. ~nd\r\tul lu-mii lui, `n spatele autorului e unindivid care n]elege lumea alterat\din jur, care pricepe apocalipseletonice [i triumful unui ridicol

imposibil de contracarat. Nu-i r\ -mâne decât s\ traduc\ a[a cum[tie mai bine contrafacerea uneirealit\]i din care se poate salvapu]in, tot mai pu]in. Cheia c\r -]ilor lui Petru Cimpoe[u `nseam -n\ a extrage din extravagan]elelui parodice esen]ele tragice, adilua infrastructura comic\ pân\la depunerile ei originare.

Romanul lui Petru Cimpoe[uvitalizeaz\ chiar zonele ofilite aleimaginarului comun. Se reazem\pe contradic]ie [i dezacord, pe di -sonan]a ra]ional\ [i exager\rilelocului comun. ~n toate, literaturalui reactualizeaz\ caricaturalul [ibluful institu]ionalizat.

Christina Domestica [i Vân\ -torii de suflete este un foarte bunmanual de supravie]uire a primu-lui deceniu postcomunist [i nunumai, o feerie absurdist\ a ne -voii de istoricizare dintr-o lumetot mai lipsit\ de sens.

Petru Cimpoe[u, Christina Domestica[i Vân\torii de suflete, Edi]ia a II-arev\zut\, Ia[i, Editura Polirom, 2016, 432 pag.

Ceea ce ura Adrian Leverkühn era, `nainte de toate, faptul c\ se vede silit s\ râd\[i atunci când refuz\. Zâmbe[te când `n jur calamit\]ile se `nl\n]uie uluitor [iireversibil, când `ntâlne[te fenomene bogate `n mister din care nu poate evada.Ce mai, omul se afl\ pe culmile disper\rii. Dar eroul lui Thomas Mann g\se[te o solu]ie: refugiul `n teologie. Ghinion. Reac]iile nepotrivite nu se potolesc.

Carnavalul fraudulos

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

actualitate « 11

Despre colec]ia„Junior“ la Ia[i. Atelierde lectur\ [i dezbatere

La eveniment vor participa eleviai Colegiului Na]ional „MihaiEminescu“ din Ia[i, care vor facescurte prezent\ri ale romanelorcu care debuteaz\ colec]ia, vor citifragmentele preferate din acestea[i vor pune `n dezbatere temeleabordate `n cele patru volume.

n Modereaz\: prof. Laura ElenaRadu

n Un eveniment organizat de Editura Polirom [i Colegiul Na]io -nal „Mihai Eminescu“ din Ia[i

n Intrarea liber\

Editura Polirom a lansat decurând colec]ia „Junior“, un nouproiect editorial, ce se adreseaz\atât copiilor, cât [i adolescen]ilor.Ace[tia vor g\si aici c\r]i de aven-turi, romane fantasy, c\r]i ilus-trate, semnate de nume mari aleliteraturii universale actuale. ElifShafak, Sophie Kinsella sau IanMcEwan sunt autori deja`ndr\gi]i de publicul român, careare acum ocazia s\-i cunoasc\ [i`n ipostaza de autori de literatur\

young adult sau pentru copii.Colec]ia se adreseaz\ unui publictân\r foarte variat, de la elevii de[coal\ primar\ [i pân\ la tineriide orice vârst\.

Coordonat\ de Bogdan-Alexan-dru St\nescu, colec]ia „Junior“debuteaz\ cu volumele ~n c\uta-rea lui Audrey, de Sophie Kinsella,traducere de Anacaona M`n dril\-Sonetto, o poveste despre iubire [i`ncredere la vârsta adolescen]ei;Casa Heap. Primul volum al Trilo-giei Iremonger. Cu ilustra]iile auto-rului, de Edward Carey, traducerede Mihaela Ghi]\, ajuns pe listacelor mai bune titluri ale anului2014 a prestigioasei pu blica]ii „TheNew York Times Book Review“;Via]a secret\ a albinelor, de SueMonk Kidd, traducere de VictorGhica, povestea unei tinere orfanecare descoper\ c\ dragostea poate fig\sit\ `n cele mai nea[teptatelocuri, carte vândut\ `n peste pais-prezece milioane de exemplare,tradus\ n treizeci [i [ase de limbi [icare s-a aflat peste o sut\ de s\p -t\mâni pe lista de bestselleruri a„New York Times“; Feti]a c\reianu-i pl\cea numele s\u, de Elif

Shafak, cu ilustra]ii de Zafer Okur,traducere de Sunia Iliaz Acmam-bet, povestea unei feti]e cu un numetare ciudat: Mu[cat\ Curg\toare.

Bogdan-Alexandru St\nescu: ~iciteam fiului meu `n fiecare sea -r\, apoi am `nceput s\ urm\ resccum cite[te singur. Am luat-o dela cap\t cu fiica mea [i, `ncet-`ncet, am `nceput s\ `nv\] ce leplace [i ce nu. M-am apropiat deun gen de lectur\ care nu-mi erafamiliar [i la un moment dat m-am `ntrebat de ce s\ nu pu -blic\m chiar la Polirom c\r]i pen-tru pu[ti, mai ales c\ mul]i dintreautorii no[tri din „Biblioteca Po -lirom“ scriu literatur\ pentrucopii [i tineri. A[a s-a n\scut „Ju-nior“: o colec]ie tân\r\ din toatepunctele de vedere.

n ~n preg\tire:» Edward Carey, Lungdon. Al

doilea volum al Trilogiei Iremonger» Edward Carey, Foulsham. Al

treilea volum al Trilogiei Iremonger» Frances Hardinge, Copacul

Minciunilor» Ian McEwan, Vis\torul» Michael Ende, Momo» Carlos Ruiz Zafón, Luminile

din septembrie» Carlos Ruiz Zafón, Prin]ul

`ntunericului» Carlos Ruiz Zafón, Palatul de

la Miaz\noapte

Mar]i, 31 ianuarie, la ora 17.00, la Libr\ria C\rture[tidin Palas Mall Ia[i (str. Palas, nr. 7 A), va avea loc unatelier de lectur\ [i dezbatere dedicat celei mairecente colec]ii lansate de Editura Polirom, „Junior“.

America de peste pogrom, de C\t\lin Mihuleac, `n curs de traducere `n limba german\ America de peste pogrom evolueaz\ pedou\ mari planuri aparent divergente.Primul, situat `n România interbelic\ [ibazat pe documente istorice [i pe m\rturiide arhiv\ secret\ din epoc\, face dezv\luirisenza]ionale despre via]a social-politic\ [iconvulsiile interetnice din acea perioad\.Al doilea plan este construit `n jurul unei

familii de evrei americani din anii 2000,specializat\ n comer]ul cu m\rfuri second-hand. O familie f\r\ trecut, `n aparen]\, aic\rei membri sunt ghida]i doar de pragma-tismul vremurilor noastre, unde totul – dela haine pân\ la idei [i chiar nostalgii – este„la mâna a doua“. Dou\ femei cu perso -nalit\]i excep]ionale vor uni cele dou\

planuri, iar cheia pove[tii lor, aflat\ subsemnul unei memorii prodigioase, careapar]ine atât ra]iunii, cât [i inimii, va fig\sit\ la final, când trecutul se dizolv\miraculos `n prezent. C\t\lin Mihuleacreu[e[te s\ impun\ aten]iei publice evo -lu]ia acestui „dosar de existen]e“ inter -na]ional, ale c\rui file, redate prin tensiunea

[i culoarea decupajului filmic, uimesc [iemo]ioneaz\ pe `ntreg parcursul lecturii.Romanul s\u pledeaz\ pentru reconciliereacu ceilal]i, dar, `n primul rând, pentru re -concilierea cu tine nsu]i. Este o invita]ie la`n]elegere [i toleran]\, care leag\ ingeniossute de destine [i trei ora[e cu istorii fabu-loase: Ia[i, Washington D.C. [i Viena.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

12 » avanpremier\

Alin Ciupal\ – B\t\lia lor. Femeile din România `n Primul R\zboi Mondial

– Fragment –

Ini]iativa de organizare a implic\riifeminine `n efortul de r\zboi a debu-tat `naintea intr\rii Româ niei `nconflict, sub forma aju tor\rii Fran -]ei. Ini]iativa a fost una exclusiv pri-vat\, dar cu toate acestea au fost im-plicate [i institu]ii ale statului,chiar dac\, formal cel pu]in, statu-tul de neutralitate limita posi-bilit\]ile de ac ]iune. Caracterul `nbun\ m\sur\ semiclandestin alacestei ini]iative face ca docu-mentele pe care le avem ast\zi ladispozi]ie s\ fie lacunare [i s\ nu nespun\ prea mul te despre detaliileorganiz\rii, cu toate c\, ntr-o for m\sau alta, era implicat [i Mi nisterulAfacerilor Str\ine, probabil [ireprezentan]a diplomatic\ a Româ -niei la Paris, cu siguran]\ Co misiamilitar\ român\ din America.

Din ini]iativa unui grup de doam -ne din Bucure[ti [i a unora careapar]ineau de colonia român\ dinFran]a, s-a nceput strângerea de fon-duri `n vederea „u[ur\rii sufe rin -]elor solda]ilor francezi care [i vars\sângele pentru patrie“. Prin inter-mediul Comisiei militare ro mâ ne,comitetul de conducere al asocia]iei acomandat Casei Kellner de la NewYork un num\r de dou\zeci de auto-mobile sanitare (ambulan]e) mili -tare, construite pe [asiuri Ford,dotate cu tot echipamentul necesaractivit\]ii acestora pe front. Pre]ul to-tal al achizi]iei se ridica la 13.300 dedolari sau 80.000 de franci, bani carefuseser\ trimi[i colonelului AdrianMiclescu, la New York, prin inter-mediul b\ncii „Union Parisienne“.~mpreun\ cu pre]ul transportului [ialte cheltuieli, Comitetul doamnelorromâne a pl\tit `n final 106.000 francifrancezi.

Raportul `naintat MinisteruluiAfacerilor Externe de la Bucure[tiamintea de faptul c\ „l’opinion pu -blique a accueilli avec la plus grande

faveur cette généreuse initiative parlaquelle les Roumains, tout en aidant asoulager les souffrances de ceux quiluttent les armes a la main, ont tenu atémoigner de leurs sentiments enversun pays auquel ils sont attachés partans de liens“. Dincolo de dorin]a de afi de folos solda]ilor francezi admira]ipentru lupta lor patriotic\, reie[eauatât sentimentele francofile, cât [i re-gretul c\ românii, la rândul lor, nu poturma exemplul francez. De asemenea,gestul femeilor române a consolidatsimpatia opiniei publice franceze fa]\de viitoarea aliat\.

Ambulan]ele militare erau livra tesubsecretariatului de stat `ns\rcinatcu Serviciul sanitar din cadrul Minis-terului de R\zboi francez, iar listele desubscrip]ie erau [i ele tri mise la Bu-cure[ti pentru luare aminte.

Intrarea României `n r\zboi adeterminat o reorientare a efor-turilor de sus]inere a luptei c\trefrontul de acas\. ~nceputurile nu er-au lipsi te de anumite naivit\]i, alt-fel repede p\r\site.

„E lume care plânge de entuziasm.Câteva dame din `nalta societate vinpe peronul doi [al g\rii din Sinaia, n.n.]unde suntem [i noi [i mpart solda]ilordin co[uri ]ig\ri [i pachete cu ali-mente. {i bani. Gestul cucoanelor efrumos dar nu e practic, se omoar\ oa-menii pentru a prinde ]ig\ri.“

Probabil trenul respectiv trans-porta c\tre Predeal, la frontiera aus-tro-ungar\, unele dintre primeleunit\]i militare româ ne[ti care tre-buiau s\ continue ofensiva n Transil-vania. Memorialistul era martorulunuia dintre exemplele timpurii aleimplic\rii femeilor în efortul de r\z -boi, gest pe care l privea, de pe mar-gine, cu destul\ superioritate.

Ini]iativa privat\ a fost pe primulloc `n organizarea sistemului desus]inere a efortului de r\zboi pe toat\durata conflagra]iei, dar ea era com-pletat\ de cea public\ a statului, ntr-o

logic\ de altfel sesizat\ de contempo-rani. La o analiz\ atent\, este destul dedificil de spus unde se ncheia ini]iati-va privat\ [i unde `ncepea aceea astat ului. Care erau n fond elementelecatalizatoare ale eforturilor private?~n primul rând, patriotismul, con-secin]\ a unei `ndelungate opere deconstruire a cet\]eanului, dar nu `nsens civic, adic\ implicarea lui n aju-torul semenilor n suferin]\, ci n sensna]ional: ap\rarea patriei aflate `nprimejdie [i realizarea proiectuluina]ional român. ~n al doilea rând,aceast\ oper\ privat\ era emina-mente feminin\, [i aici credem c\putem identifica importante con-secin]e ale activit\]ii de emanciparesocial\ [i spiritual\ a femeilor deru-lat\ n a doua jum\tate a secolului alXIX-lea [i la `nceputul secolului XX.Experien]a acumulat\ era acumfolosit\ [i pus\ n sprijinul proiectu-lui na]ional. ~n al treilea rând, exis-ten]a unei societ\]i feminine edu-cate [i instruite, identificabil\ lanivelul lumii urbane, alc\tuit\ atâtdin reprezentante ale protipendadei,cât [i dintr-o burghezie mic\ [i mij -locie, asigura masa critic\ necesar\unei opere de anvergur\.

~n acela[i timp, statul român,prin institu]iile sale publice, fie apreluat [i a continuat ini]iativa pri-vat\, fie a contribuit la finan]areaunora dintre respectivele societ\]i [iasocia]ii. Demersul celor dou\spa]ii, public [i privat, s-a constituit`n acela[i timp, simultan [i separat.~n plus, statul român avea interesuls\ centralizeze toate aceste ac]iuni,din considerente strict practice, dar[i din motive de natur\ ideologic\,deoarece aceast\ entitate `[i aro-gase, precum `n cea mai mare partea Europei, respon sa bilitatea con-struirii na]iunii. Una care trebuia s\ias\ victorioas\ din Marele R\zboi.

Poate cel mai bun exemplu careilustreaz\ existen]a simultan\ [i se -parat\ a operei de sprijinire a efortu-lui de r\zboi este cel legat de CruceaRo[ie din România. De fapt, cu`ncepere din 1914, nu vorbim despreo singur\ societate de Cruce Ro[ie,ci de trei. Una continua, ca s\ spu -nem a[a, tradi]ia fondatoare din

1876, momentul de `nceput al Soci-et\]ii române de Cruce Ro[ie, produsde iminenta participare a ]\rii lar\zboiul balcanic ruso-otoman denu-mit de noi R\zboiul de Independen]\.A doua societate ap\rea `n condi]iileparticip\rii României la al doilear\zboi balcanic din 1913, printrefondatoare reg\sindu-se n general fe-mei din elita liberal\, precum doam-nele [i domni[oarele familiei Br\ -tianu [i Irina Câmpineanu, pus\ subpatronajul principesei mo[tenitoareMaria. ~n 1915, la ini]iativa regineiMaria, cele dou\ societ\]i fuzioneaz\,iar conducerea era ncredin]at\ unuicomitet condus de Irina Câmpineanuca pre[edint\ de onoare [i AlexandruMarghiloman ca pre[edinte activ. Atreia societate ap\rea la scurt\ vremedup\ intrarea României `n r\zboi, `nurma rupturii produse mai ales dup\retragerea n Moldova. Cezura dintregermanofilul Alexandru Marghilo-man, care a p\strat conducerea soci-et\]ii r\mase la Bucure[ti, [i antan -tofila regin\ Maria, care a preluat patronajul unei noi societ\]i, organi-zat\ la Ia[i [i condus\ propriu-zis de

Maria Moruzi, s-a p\strat pân\ lasfâr[itul r\zboiului.

Cu aceast\ din urm\ societate s-aconfruntat, adesea mai dur decât s-arputea crede, personalul medicalfrancez din cadrul misiunii condusede generalul Henri Berthelot. Me dicii[i asistentele franceze, pe de o parte,unele doamne române conduc\toareale spitalelor de campanie, pe de alta,reeditau tensiunile existente `ntre oparte a corpului ofi]eresc român [iofi]erii francezi. {i de data aceasta,jovialul Berthelot a trebuit s\-[i uti-lizeze toat\ puterea de persuasiunepentru a aplana conflictele care iz -bucneau, de cele mai multe ori dincauza orgoliilor [i va nit\]ilor, de am-bele p\r]i. Regina Maria nota [i ea `njurnalul ei c\ „ambele p\r]i suntfoarte `nfuriate [i tulburate, amân-dou\ gre[esc“. Fran cezii aveau departea lor experien]a [i profesionalis-mul, românii se remarcau prin en-tuziasm [i patrio tism. La primavedere, `n]elegerea ar fi trebuit s\ fiedeplin\. Ciocnirea personalit\]ilor aprodus `ns\ nu pu]ine incidente, ui-tate n momentul victoriei din 1918.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din volumul B\t\lia lor. Femeile dinRomânia `n Primul R\zboi Mondial de Alin Ciupal\,care va ap\rea `n curând la Editura Polirom.

AUTORUL

Alin Ciupal\ este profesor universitar la Facul-tatea de Istorie a Universit\]ii din Bucure[ti [i se -cretar [tiin]ific al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române. De acela[i au-tor: Femeia `n societatea româneasc\ a secolului al XIX-lea. ~ntre public [i privat (2003); Studii

moderne (2009). A coordonat volumele: Ipostaze alemodernit\]ii `n Vechiul Regat, vol. I-VI (1998, 2005-2008, 2010; `mpreun\ cu Ion Bulei), Despre femei [iistoria lor `n România (2004), Orizonturi [i direc]ii`n cunoa[terea istoric\ (2009; `mpreun\ cu Lau-ren]iu Constantiniu), Medicine, Hygiene and So -ciety from the Eighteenth to the Twentieth Cen-turies (2011; `mpreun\ cu Constantin B\rbulescu).

Curtea arde, dar `n cas\ n-a b\gatnimeni asta de seam\, se ceart\membrii clanului pe ultimelespuse ale analistului BogdanChirieac. Urletele se aud din stra -d\, semn c\ l-a contrazis domnulCiuvic\. Vecinii url\ [i ei, darsonorul televizorului, combinat cur\cnetele clanului, face imposibil\p\trunderea vreunui sunet deafar\ `n cas\. Fl\c\rile-s prea marica s\ se `ncumete vreun avertizorde integritate corporal\ s\ str\bat\ograda ca s\ le spun\ celor dinfamilion c\ ar trebui s\-[i fac\ vreun plan B s\ se fac\ sc\pa]i.

~n vreme ce toat\ Europa e pa-ralizat\ de primele zile ale admi-nistra]iei Trump la Casa Alb\, seconstat\ c\ Portocaliul a aruncat`n [emineu ultimii 70 de ani de po-litic\ interna]ional\ a SUA, `n România emisiunea continu\

nestingherit\. Televizorul numerge nici pe CNN, nici m\car peFox News, ci toat\ lumea a[teapt\ultimele dezv\luiri ale lui Ghi]\ [is\ afle dac\ azi Binomul a maiomorât pe cineva nevinovat.

Un ministru de unic\ folo-sin]\, Iordache, a fost pus de lide-rul coa li]iei de guvern\mânt, undomn cu musta]\ de la Teleor-man, s\-i scoat\ prietenii pri-goni]i de Binom de la mititica [is\ dea o lege care s\ le interzic\procurorilor s\ se mai apropievreodat\ de vreun politician dinadminis tra ]ia local\ sau central\.A, sigur, dac\ `l apuc\ pe vreundomn parlamentar ori primar de-men]a [i omoar\ cu cu]itul vreunom pe strad\, atunci s\ r\spund\pentru faptele sale! Sau dac\ o co-mite vreun viol, Doamne Fere[te!Dar, pe scurt, de obiectul muncii

sale, `nfruptatul din banii statu-lui n interes public, s\ r\mân\ peveci neatins.

30.000 de cet\]eni ies `n strad\la Bucure[ti [i alte câteva mii prinora[ele din ]ar\, dar adev\rul iesela iveal\ curând `n privin]a in-ten]iilor lor. Sunt pl\ti]i de agen-turili str\ine. Care agenturi suntsigur-sigur mân\ `n mân\ cu as-tea ale noastre, care au pus [i eleum\rul la prostirea popula]iei ca-re nu are bani de cablu ca s\ afleadev\rul de la televiziunea celuide-Al Doilea Pacepa al României,domnul Ghi]\, sau de la televiziu-nea domnului profesor `ncarceratpentru vina de-a-i fi dat o tribun\doctorului Mencinicopschi. Pen-tru cine nu [tie, doctorul Mencispunea tot adev\rul despre E-uri-le din alimente, iar corpora]iilestr\ine, care sug sângele poporu-lui mai r\u ca burghezo-mo[ieri-mea de alt\ dat\, aveau de pierdutla buzunar. A[a c\ au vorbit cudomnul Binom s\ regleze situa]ia.{i s-a reglat. Dar divag\m.

30.000 de cet\]eni au ie[it `nstrad\ la Bucure[ti [i alte câteva

mii prin ora[ele din ]ar\, sp\la]ipe creier de Dan T\p\lag\ [ipl\ti]i de Soros din ultimii luibani (pe restul i-a spart ca s\-i spele pe americani pe creier, nucumva s\ `l voteze pe prietenuldomnului Dragnea, unul cu p\rulportocaliu [i foarte bogat din Sta-te, dar nu i-a mers, cum nu o s\ `imearg\ nici la noi, dar divag\miar) ca s\ protesteze `mpotrivapunctului de pensie. 30.000 decet\]eni au ie[it `n strad\ la Bucu-re[ti [i alte câteva mii prin ora[eledin ]ar\ ca s\ nu fie adoptat latimp Codul Economic al Româ-niei, care, odat\ pus `n practic\,va aduce o pâine pe masa fiec\ruiromân. 30.000 de cet\]eni au ie[it`n strad\ la Bucure[ti [i alte câte-va mii prin ora[ele din ]ar\ ca s\nu fie posibil ca pân\ `n 2020 unmilion de români s\ câ[tige maimult de 1.000 de euro [i tot ca pân\`n 2020 s\ fie create ale 800.000 delocuri de munc\. 30.000 de cet\]eniau ie[it `n strad\ la Bucure[ti [ialte câteva mii prin ora[ele din]ar\ ca nu cumva s\ fie `nfiin]atFondul Suveran de Investi]ii.

30.000 de cet\]eni au ie[it n strad\la Bucure[ti [i alte câteva mii prinora[ele din ]ar\ ca s\ nu creasc\salariile `n sistemul bugetar cu56% (`n medie). 2.000 de oameni auie[it `n strad\ la Ia[i oripila]i lagândul c\ Ia[ul ar urma s\ fie le-gat de Târgu Mure[ printr-o au-tostrad\, de Bucure[ti de alta [inu cumva, Doamne Fere[te!, s\avem un tren de mare vitez\ cares\ lege Ia[ul de Bucure[ti. 2.000 deoameni au ie[it `n strad\ la Ia[i,pl\ti]i tot de Soros cu ultimii luibani, dar s\ nu mai divag\m, canu cumva s\ se construiasc\ maidevreme de 2030 Spitalul Regionalde Urgen]e.

30.000 de cet\]eni au ie[it `nstrad\ la Bucure[ti [i alte câtevamii prin ora[ele ]\rii ca s\ protes-teze `mpotriva faptului c\ pestetrei decenii nimeni nu va maimunci, iar activit\]ile vor fi pre-luate n totalitate de robo]i. Oame-nii \[tia pur [i simplu nu vor o va-can]\! Domnul Iordache, ministrude unic\ folosin]\, `[i dore[te una[i o va primi de ndat\ ce va termi-na misiunea. Tr\i]’!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Ast\zi, iar, la telejurnal...

Când lucrurile nu merg bine n Ro-mânia o [tiu `nainte s\ citesc oriceziar, pentru c\ râd foarte mult.Umorul nostru de oropsi]i este atâtde savuros [i de inteligent, `ncâtuneori `mi suspectez ]ara c\ faceprostii `n ziua votului numai ca s\se asigure c\ are poante de calitatepentru urm\torii patru ani. Pro-testele din weekendul trecut nu auf\cut excep ]ie. Oamenii au ie[it `nstrad\ cu mic, cu mare, cu hârtiiA4 tip\rite sau cartoane scrise demân\, cu c\]elul [i cu elefantul.Elefan]ii au participat `n mai mul-te varia ]iuni: de plu[, de semn decircu la]ie, de c\ciul\, `n perechesau trop\ind pe pânze de p\ianjen.Dintr-o singur\ replic\ a pre[e din -telui, elefan]ii s-au transformat`ntr-un simbol al rezisten]ei [i alrefuzului de a ignora problemele.Elefan]ii au ap\rut aproape `n

fiecare ora[ [i au fost rapid detrona]i`n popularitate de câinii protestatari.

Spre disperarea popula]iei pi -sice[ti, imediat dup\ ie[irea n strad\câinii au r\sturnat ordinea fireasc\ apopularit\]ii pe Internet. Din cauzaunor acuze nefericite la adresa protes-tatarilor – faptul c\ ar fi fost pl\ti]i par-ticipan]ii cu câini ca s\ instige o „mi-neriad\“ –, câinii-boss, câinii-[tabi,câinii-care-aduc-bani- n-cas\, câinii-care-beau-doar-ap\-plat\-cu-l\mâieau inundat Internetul. Pisicile bo-sumflate, pisicile discriminate [i pisi-cile n [omaj au f\cut tot ce au putut s\restabileasc\ echilibrul glumelor, darnu au putut face fa]\.

Umorul a `nso]it [i milioanele defemei [i b\rba]i ie[i]i n strad\ la Wo-men’s March, protestele pentru drep-turile femeilor [i anti-Trump care auavut loc pe toate continentele. „Atâtde r\u, c\ pân\ [i introverti]ii sunt

aici“, „Mi-au obosit mâini le pentruc\ ]in semnul \sta din anii ’60“, „Faccele mai bune pancarte. Sunt excelen-te. Toat\ lumea e de acord“, „F\r\Hermione, Harry ar fi murit n primulvolum“, „Mâini mici, pancart\ mic\“.Revista „New Yorker“ a scris despremar[ul femeilor c\ avea, `ntr-adev\r,mare nevoie de zâmbete. ~n primulrând, pentru c\ era o modalitate fi-reasc\ de expresie a frustr\rii, dar [ipentru c\ sarcasmul este o arm\ efi-cient\ mpotriva unui pre[edinte narci-sist. Dar nu numai. Mar[ul avea nevoiede umor [i pentru a contracara sensulap\ s\tor, negativ, pe care zeci de ani deretoric\ au imprimat-o cuvântului „fe-minist“. S-a creat un mic memento: eun cuvânt „de bine“, nu „de r\u“.

Rezisten]a prin râs p\rea ceva dedomeniul trecutului. A fost nevoiede el `n protestele din Turcia din ul-timii trei ani, pentru c\ dictaturile nu

[tiu cum s\ r\spund\ la umor. Aap\rut `n Prim\vara Arab\, pentruc\ a râde nseamn\ s\ ]i nvingi frica.~n România, ne duce cu gândul la tre-cutele spectacole din comunism aleDivertis, când se râdea pe sub mus-ta]\. Pe atunci, Divertis avea [i un

banc cu elefan]ii. ~l [ti]i? „Cum p\[escelefan]ii pe un plan? Tropa-tropa. Darcum p\[esc elefan]ii pe un plan `ncli-nat? Tropa tropa sin de alfa.“ Desprecum p\[esc elefan]ii pe o pânz\ dep\ianjen care se rupe – pentru astatrebuie un banc nou.

Deasupra Casei Albe, privit\ dintr-un anumit unghi, se vede o macara. Acum, când `miscriu textul, deasupra Casei Albe, desf\[urat pe bra]ul cel mare al macaralei, se vede unsemn imens, negru pe galben, pe care scrie „Resist“. Rezista]i. Doi protestatari stau atâr -na]i de-o parte [i de alta a bannerului, la peste 50 de metri. Este ora zece diminea]a laWashington, o zi care deja `ncepe, `n mod obi[nuit, cu un protest. Aici, este ora la care`mi scriu textul. ~ntâmpl\tor, m\ hot\râsem s\ scriu despre protestele care ne fac s\zâmbim [i s\ gândim.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina CoceaRâsisten]a

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

14 » interna]ional

Arnold contra 2017. Cât de bine au prezisviitorul filmele din anii ’80?Exist\ zeci de articoledespre felul `n care filmeprecum Minority Reportde Steven Spielberg sauChildren of Men al luiAlfonson Cuaron aureu[it s\ anticipezecorect viitorul imediat.

Nu e o minune. Spielberg chiar adorit s\ creeze o imagine foate cre -dibil\ a lumii de mâine [i de aceeas-a folosit de un think-tank de ex-per]i din diverse domenii, de la in-gineri la medici [i urbani[ti sauspeciali[ti `n publicitate. ~n conse -cin]\, lu mea de azi are deja multepuncte comune cu viitorul imagi-nat de Spielberg `n 2002.

La fel, Children of Men este [i elteribil de realist, cu alura lui de doc-umentar postapocaliptic. Asta fi-indc\ atât Cuaron, cât [i scenaristulTim Sexton [i-au spus c\ viitorulnu este atât de diferit de prezent. De

aceea, crizele lui 2017 (emigran]i,Brexit, Trump la Casa Alb\) arp\rea la locul lor n lumea din Chil-dren of Men.

~n materie de anticipare a vii -torului pe care `l tr\im `n prezent,cel mai bine pare s\ fi reu[it, `ntr-un fel, filmul ~napoi `n viit orII, regizat de Robert Zeme ckis `n1989 [i a c\rui ac]iune se petrece,`n parte, `n 2015.

E drept, `n ciuda eforturilor unor companii uria[e, ne lipsescdeo camdat\ multe dintre fabuloase-le gadgeturi „inventate“ `n 1989, cuskateboardurile zbur\toare pe pri -mul loc pe list\. ~n rest, Zeme ckis [iscenari[tii au intuit destul de binecum va ar\ta anul 2015, de[i nu [i-au propus nici o clip\ a[a ceva.

Acum, dup\ alegerile ameri-cane, mul]i sunt de p\rere c\ ~napoi`n viitor II a prev\zut foarte bineprezentul: n film, personajul negatival seriei, Biff Tannen, ajunge `n 2015pre[edinte al Statelor Unite. La fel

ca un anume magnat imobiliar...Culmea este c\, `n acest caz,

predic]ia reu[it\ chiar nu a fostrodul `ntâmpl\rii.

Scenaristul filmului, Bob Gale,a recunoscut c\, `ntr-adev\r, s-al\sat inspirat de „manierele“ luiDonald Trump, `n anii ’80, atuncicând a construit personajul luiBiff Tannen. Pe atunci, Trump eraun magnat controversat. Gale arecunoscut c\ s-a inspirat de el lasfâr[itul lui 2015, când nu aveacum s\ [tie c\ Biff/Donald chiarva ajunge pre[edintele SUA, exactca `n filmul din 1989.

Exist\ filme SF care, cu câtevadecenii n urm\, [i-au plasat ac]iuneachiar `n anul 2017. Majoritatea aces-tor filme sunt, a[a cum subliniaz\„Slate“, de serie B care au primit maidegrab\ nominaliz\ri la Zmeura deAur decât premii Oscar.

De exemplu, n Fortress, rea lizatde Stuart Gordon `n 1992, `n StateleUnite suprapopulate cuplurile auvoie s\ fac\ un singur copil. Unpoli]ist (Christopher Lambert) care`ncalc\ legea este arestat atuncicând `ncearc\ s\ fug\ cu familia `nCanada. O situa]ie aproape real\,`ntr-un anume fel: `n noiembrie,imediat dup\ ce s-a anun]at victorialui Trump, o mul]ime de americani s-au gândit s\ se mute `n Canada,atât de mul]i `ncât au blocat site-ulbiroului de emigr\ri canadian.

Mai devreme, `n 1987, un alt filmvenea cu o viziune distopic\ despre

2017: Running Man, film de ac]iuneSF cu Arnold Schwarze negger,bazat pe un roman de StephenKing. ~n Running Man, Americas\r\cit\ a devenit un stat poli -]ienesc. Arnold este un poli]istacuzat pe nedrept de crim\ [i silits\ joace `n cel mai popular reali-ty-show (cu ajutorul c\ruia gu-vernul controleaz\ masele), olupt\ de gladiatori televizat\, pevia]\ [i pe moarte.

Se pot g\si multe puncte co-mune `ntre aceast\ fantezie de se-rie B [i realitatea lui 2017: doveziletrucate contra personajului luiArnold – era post-adev\r, specta-colul Running Man – succesul actual al emisiunilor reality.

Tot `n 2017 se petrece ac]iuneafilmului Barb Wire, poveste SFprin care Pamela Anderson a`ncercat `n 1996 s\ devin\ un „action star“. ~n 2017, n regimul to-talitar din film, este perfect accept-abil s\ fii nazist [i misogin – adver-sarii pre[edintelui american spunc\ asta se petrece [i ast\zi, mai alesprin mi[c\rile „Alt-Right“ sau prinatitudinea lui Trump fa]\ de femei.

O alt\ anticipa]ie ce vizeaz\ viitorul de ast\zi poate fi g\sit\`ntr-un film (de serie C) din 1987:Cherry 2000, `n care b\rba]ii pre-fer\ s\ fie „c\s\tori]i“ cu femei an-droizi. Ceea ce nu este departe de adeveni realitate: `n ultimii ani, totmai mul]i au fost aceia careafirm\ c\ era robo]ilor sexualieste iminent\.

Cu alte cuvinte, scrie „Slate“, n2017, „americanii, manipula]i demass-media controlat\ de guvern,urm\resc un reality-show extremde violent, se complac `ntr-un ra-sism abject [i n misoginia cea maicras\, folosindu-se de femei sau dedublurile robotice ale acestora,`ntr-un decod de apocalips\ clima -tic\ sau nuclear\. Iar cei care nusunt de acord cu aceast\ tiranie,fug `n Canada“. Cam \sta ar fi, `nrezumat, felul `n care filmele SFmai vechi [i-au imaginat viitorul.Evident, o interpretare pe placulcelor mai aprigi oponen]i ai luiTrump, dar cam atât.

~ntr-un epilog simpatic, `n 2017,Arnold Schwarzenegger chiar aajuns s\ se confrunte cu mult huli -tul pre[edinte Trump. Culmea,chiar `n arena unui reality-show.Nu ca gladiator `ns\, ci ca gazd\ alpopularului The Apprentice, emisi-une n care fostul Terminator a luatlocul lui Donald Trump. Locul`nfrun t\rii: conturile lor de Twitter.

Invidios, Trump a stat cu ochiipe prima edi]ie din The Apprenticecu Arnold (care, de[i republican,nu a vrut s\ `l sus]in\ `n campaniaelectoral\) [i l-a amendat imediat.

„Arnold a fost distrus princompara]ie cu ma[ina de ratingDJT“, a scris Trump.

„Sper s\ munce[ti pentru TO}Iamericanii la fel de agresiv pe câtmunce[ti pentru audien]a ta“, i-ar\spuns Arnold.

Suplimentul lui Jup

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

„Faptele alternative“,cea mai bun\ reclam\pentru 1984

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn „Profund `ntristat“, re-

gizorul Roman Polanski ahot\rât s\ refuze invita]ia dea fi pre[edinte anul acesta alFestivalului de la Cannes, caurmare a polemicii stârnitede desemnarea sa. Polemica,creat\ de asocia]iile femi-niste, este legat\ de faptul c\Polanski este `nc\ acuzat deviol `n Statele Unite.

n Noul film din seriaR\zboiul stelelor se va numiThe Last Jedi. Faptul c\ noullogo Star Wars dat publi -cit\]ii are culoarea ro[ie `n loc de tradi]ionalul galben a inflamatfanii, care fac nesfâr[ite analize [i comentarii pe internet.

n Inspirat de un roman bestseller din ]ara natal\, filmul de ani-ma]ie Your Name a devenit un adev\rat fenomen `n Japonia [i,`ntre timp, [i cel mai mare succes de public din toate timpurile `nJaponia, cu ncas\ri de 331 de milioane de dolari. Filmul va fi lansat`n SUA [i alte 80 de ]\ri pe 7 aprilie.

n Fostul Sfântul [i James Bond, actorul Roger Moore particip\la o nou\ cruciad\, al c\rei scop este eliminarea spectacolelor cu animale la circ. Actorul n vârst\ de 89 de ani critic\ mai ales Festiva -lul de arte ale circului ce se desf\[oar\ `n principatul Monaco.

n La premiera de la Edinburgh a filmului Trainspotting 2, ac-torul Robert Carlyle a dezv\luit faptul c\ negociaz\ cu produc\toriiapari]ia `ntr-o a treia produc]ie din serie.

n Peter Overend Watts, basist al forma]iei Mott the Hoople, a`ncetat din via]\ la vârsta de 69 de ani.

n De[i n-a vrut s\ comenteze `nvestitura lui Donald Trump pemotiv c\ „politica nu are ce c\uta la festivalul de la Sundance“,Robert Redford a spus c\ se a[teapt\ la o sc\dere a finan]\rii pu -blice pentru cultur\ [i a afirmat c\ mul]i consider\ ca „lucrurilevor deveni tot mai sumbre“.

nPornit ntr-un turneu australian, Bruce Springsteen a anun]atc\ se va mobiliza contra pre[edintelui Trump [i c\ sus]ineprotestele Women’s March. „Suntem al\turi de voi, suntem nouarezisten]\ american\“, a declarat artistul.

n Actorul Shia LaBeouf a pornit [i el un protest live: o manifes-ta]ie care se va `ntinde pe toat\ durata mandatului lui DonaldTrump [i care va fi transmis\ `n direct pe internet.

„Expresia «fapte alternative» afost deja comparat\ cu «nouvor-ba» (newspeak) care se folose[te`n acest roman publicat `n 1949 [icare a fost utilizat pentru a definilimbajul fic]ional ce vizeaz\ eli -minarea opiniilor personale [i cu«dubla gândire»“, comenteaz\„The Guardian“. „La Orwell,«dubla gândire» este puterea de ap\stra `n minte dou\ sistemecontradictorii [i de a le acceptape amândou\.“

Remarca lui Kellyane Conwaya fost amendat\ aproape imediat.La numai câteva ore de la de-clara]ia ei, Karen Tumulty de la„Washington Post“ scria: „«Faptealternative» este o fraz\ de-a drep-tul orwellian\. Ne duce direct la1984, la «dubl\ gândire», under\zboiul este de fapt pace [i undefoametea este `n realitate opu -len]\. Asta se `ntâmpl\ aici“.

Un reprezentant al edituriiPenguin a declarat pentru CNNc\ a fost comandat\ `n aceast\s\pt\mân\ tip\rirea a 75.000 de

noi exemplare din romanul luiOrwell.

„E o reeditare important\, emult mai mult decât tip\rim ntr-untiraj normal pentru 1984.“

De asemenea, „Slate“ noteaz\c\ au crescut [i vânz\rile altor

volume: It Can’t Happen Here deSinclair Lewis, un roman despreinstaurarea unei dictaturi `nStatele Unite, [i Good Night Or-ange Monster (Noapte bun\,monstru portocaliu), o carte pen-tru copii de Betty Jean Lifton.

Vânz\rile romanului1984 al lui George Or-well au crescut conside -rabil, devenind cea maivândut\ carte pe Ama-zon, dup\ constroversa-ta declara]ie `n care con-siliera lui Donald Trump,Kel lyanne Conway, afolosit sintagma „faptealternative“.

Final de Black Sabbath.Ozzy continu\~n sfâr[it, Black Sabbath ajungela finalul oficial al carierei, cu ul-timul concert ce va avea loc pe 4februarie la Genting Arena, `nBirmingham, ora[ul de unde aplecat `n urm\ cu aproape ju -m\tate de secol.

Vocalistul trupei, faimosul OzzyOsbourne, nu se las\ doborât la

vârsta de 68 de ani ([i decenii deexcese care deja fac parte din le -gend\). El scoate deja planuripentru viitor: un nou album solo[i o serie de concerte americaneal\turi de Kiss [i Slayer.

„Nu ies la pensie, voi conti -nua“, asigur\ Ozzy `ntr-un in-terviu pentru postul „Sirius

XM“, afirmând c\ acum se afl\`n studio, unde lucreaz\ `mpre-un\ cu doi membri ai echipei luiBilly Idol.

De asemenea, Osbourne nu ex-clude un ultim concert cu BlackSabbath anul viitor, cu ocazia`mplinirii a 50 de ani de activitatea „p\rin]ilor heavy metalului“.

De la bun `nceput vreau s\ afirm c\acest text nu se vrea citit de per-soane hiperfudule, penetrate preaadânc de mândria locului de ba[tin\sau de c\tre poetul Sorin Poclitaru,

ultimul fiind capabil s\ scoat\toporul `n mijlocul Pri m\riei dac\zici ceva de r\u de s pre Bucovina.

M\i, [i cum st\tea poetul SorinPoclitaru `n propria pizzerie, nu-ma’ deodat\ vede c\ se deschideu[a. Nu era un lucru ie[it din co-mun, judecând dup\ faptul c\fr\mânta aluatul mult mai binedecât scrie [i oamenii chiar serisc\ la o câte o Capriciosa cusl\nin\. Politicos ca de obicei, `i

d\ bine]e oaspetelui: U\i, da’ intrisau nu? C\ n-am f\cut focul degea-ba! Apoi a c\scat o gur\ mare.

Cu lumina `n spate, pentru aspori efectul vizual, cu pletele flu-turânde [i `mbr\cat precumGeorge Cozorici `n Apus de Soare,a intrat `n local `nsu[i {tefan celMare. Mic la stat, dar totu[i im-pun\tor, un pic [chiop\tând, apus pe mas\ palo[ul de o manier\care te face s\ `nghi]i `n sec sonor.Vocea domnitorului a r\sunat cao rupere de nori pe tabla casei: Cepizzerie e asta, m\i chelbosule? ~nmod normal, Sorin s-ar fi scuzat osecund\, s-ar fi dus pân\ `n birou[i s-ar fi `ntors cu barda. Dar atâtde impun\toare era vocea lui{tefan, `ncât singurul r\spunscare i-a venit omului `n minte afost: E pizzeria Moldovei, M\ria Ta!

A[a s\-i r\mân\ numele! C\ nu[tiu cum naiba, cinci sute trei[peani am dormit, iar acum aud c\]ara mea, care de fapt nu-i a mea,dar nu intru `n detalii, nu se mainume[te Moldova! Sigur am auzitgre[it. Nu-i a[a, cronicarule? Zi-mi tu c\ m\n\stirile pe care le-am ctitorit nu se mai afl\ `n}ara Moldovei.

Nu tre’ s\ fii academician ca s\-]idai seama când {tefan cel Mare epus pe scandal [i t\iat capete. B\i,`l mânca limba s\ zic\ b\i, mo[ule,acum se cheam\ Bucovina, a[a nechem\m noi de când cu austriecii[i a[a ne place, c\ d\ bine la tu -rism, dar parc\ [i capul `i st\teabine la locul lui. Eh, zvonuri,M\ria Ta! Uite, eu sunt moldoveanpân\ `n m\duva oaselor.

Nu pari prea convins, croni-carule! Ia pup\ sabia. A[a. {i jur\credin]\ ve[nic\ Moldovei!

V\ spuneam despre oamenimult prea mândri de locurile lornatale. Se pare c\ pentru uniimândria asta este mai puternic\decât `ns\[i dragostea de via]\.Nah, bucovinean c\pos. S-a uitatla sabie, a tras aer `n piept [i azis: Da’ mai las\-m\ dracului cuMoldova ta! Aici e Bucovina.Du-te la Cotnari, acolo n-au fostaustriecii.

Relatarea mea se `ncheie cu undomn care fug\re[te un poet n sen-sul giratoriu din centrul ora [uluiGura Humorului: Stai, am zis! Stais\-]i tai capul, m\i cum te cheam\?

M\ cheam\ Sorin!So ce?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 552 » 28 ianuarie – 3 februarie 2017

16 » fast food

552

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Moldovina

Adic\ o poveste `n ram\, unde cu-plul interpretat de Lauren]iuB\nescu (Tony) [i Maria Obretin(Kitty) e dublat de mitul lui Orfeu[i Euridice, pentru c\ Tony e unactor care repet\ `n piesa Orfeu [iEuridice când rela]ia cu Kitty e `nimpas, pentru c\ ea e isteric\, difi-cil\ [i a cheltuit economiile fami-liei ca s\ cumpere apartament`ntr-un bloc cu bulin\ (Tony fiindangoasat de ideea cutremuruluicatastrofal anun]at pe toate cane-lele media). Ca fandacsia s\ fie ga-ta, mai apare [i un fante ofilit (in-terpretat de Teodor Corban), carepretinde c\ e tat\l eroului, un fostpilot care a zburat din familie cândodrasla era prea mic\ pentru a-l]ine minte [i care acum pretindecazare `n apartamentul cu bulin\pentru c\ n-are unde s\-[i duc\amanta (Maria Simona Arsu).

Nae Caranfil `mpacheteaz\aceast\ situa]ie `mbulinat\ `ntr-onara]iune cu buzunare onirice, `n

care co[marurile lui Tony devincu atât mai `ngrozitoare cu cât lu-mea real\ devine mai dificil de su-portat. Uit\ s\-[i salveze so]ia `nvis când `n via]a real\ ea e tot maiantipatic\, dar devine tot maipreocupat de soarta ei când reali-zeaz\ c\, de fapt, o mai iube[te.Chiar dac\ acest joc n oglind\ aresens, psihologia nu e punctul forteal scenariului care, spre deosebirede celelalte ale cineastului, mi separe cel mai pu]in riguros. Suntcâteva lucruri care nu cad la locul

lor. Personajul Kitty pare trei sferturidin film satirizat pentru cât e dedificil [i de isteric (foarte bun\Maria Obretin), pentru ca `n mo-mentul când amanta vamp\ atat\lui, care se dovede[te a fi stu-dent\ la psihologie, dezv\luie c\simptomele sunt de depresie, Kit-ty s\ redevin\ brusc valorizat\ deso], iar acesta s\ aib\ o reve la]ie,chiar la premiera piesei. Sfâr[itule `n coad\ de pe[te, spectatorulr\mâne nel\murit pentru c\a[tepta ca lucrurile dintre Tony [i

Kitty s\ duc\ `n alt\ direc]ie, cutot mitul lui Orfeu [i Euridice, ca-re spune c\ Orfeu a pierdut-o defi-nitiv pe Euridice dup\ ce, `ncer-când s-o scoat\ din infern, a`nc\lcat promisiunea f\cut\ luiHades [i [i-a `ntors capul dup\ ea.

Ne`mplinirile scenariului suntpar]ial echilibrate de jocul actori-lor [i de verva regizorului, care nulas\ ac]iunea s\ lâncezeasc\, iarmomentele muzicale, oricât de ne-obi[nuite par pentru România, nusun\ ca nuca-n perete. Momentul

muzical-coregrafic de la final mi-apl\cut cel mai mult, chiar dac\ nureu[e[te s\ ridice filmul la nivelulde zbor [i viteza de croazier\ aunui film de Nae Caranfil. Dac\ arfi fost mai multe astfel de momen-te, filmul s-ar fi a[ezat altfel, de[ise `n]elege c\ finalul e gândit ca oconcluzie alegoric\ a pove[tii cutoate oglinzile ei [i un mod de a ce-lebra capacitatea omului de a su-blima prin art\ ne`mplinirile dinvia]\. Cifrele din titlu trimitprobabil la ideea c\ lucrurile arputea fi, poten]ial, `n buza dezas-trului (vezi [i teama de cutremur,teama de `mb\trânire, de boal\etc.), dar c\ nu e neap\rat nevoieca dezastrul s\ se [i produc\. Ca-ranfil a fost tot timpul ntre vecheagenera]ie [i noul val, `ntre come-die [i dram\, `ntre filme de public[i filme de art\. Asta `i d\ o marelibertate. (El `nsu[i spunea autoi-ronic `n interviul acordat recentSdC: „M\ intereseaz\ dihotomiadintre jum\ tatea mea serioas\, defost tocilar, [i sfertul r\mas, adic\cel ludic, petrec\re] [i self-de-stroy“.). 6,9 n loc de 7 poate fi [i unsemn c\ ne `ndrept\m spre dezas-tru, dar c\ mai avem timp de-un[pri]. (Cine vrea s\ duc\ psihanali-za de coafor mai departe poate glo-sa pe marginea faptului c\ 9 e, defapt, un [ase `ntors, ca `ntr-ooglind\ r\sturnat\.)

6,9 pe scara Richter, de Nae Caranfil.Cu: Lauren]iu B\nescu, Maria Obretin,Teodor Corban, Maria Simona Arsu,Adrian V\ncic\, Gelu Colceag,Constantin Florescu, Ovidiu Niculescu,Radu Bânzaru

Film

Iulia Blaga{ase virgul\ nou\~n cel de-al [aselealungmetraj al s\u, NaeCaranfil `[i vede `mplinitun vis mai vechi – un filmcu momente muzicalecreate tot de el [i, pentruc\ `i place s\ spun\ c\filmele lui or fi ele des -tinate publicului, dar totfilme de autor se cheam\c\ sunt, `i d\ lui 6,9 pescara Richter marca NaeCaranfil.