1

Hotărâre 525

2016-07-27

Guvernul României

pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea funcţiei publice 2016-2020

Monitorul Oficial al României nr 700 din 2016-09-08

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 525/2016

pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020

Secțiunea 1

Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ Strategia privind dezvoltarea funcției publice (SDFP) 2016-2020 face parte din categoria

strategiilor tematice pentru administrația publică românească, fiind o parte a efortului pe

termen mediu de îmbunătățire a guvernării, cu impact la nivelul întregii societăți, și este

prevăzută în Planul de acțiuni pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante privind existența

unui cadru strategic de politică pentru consolidarea eficienței administrative a statelor membre,

inclusiv reforma administrației publice.

SDFP promovează principiile și direcțiile de acțiune din Strategia pentru consolidarea

administrației publice (SCAP) 2014-2020 și reflectă, detaliază și completează perspectiva

privind resursele umane în administrația publică așa cum este prezentată în SCAP,

concentrându-se pe domeniul funcției publice. În consecință, bugetul estimat pentru

implementarea SDFP se încadrează în bugetul aprobat pentru SCAP 2014-2020.

SDFP a fost elaborată la nivelul instituțiilor desemnate ca responsabile în Planul de

acțiuni pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante: Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici

(ANFP), cu coordonarea Comitetului Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei

pentru Consolidarea Administrației Publice (CNCISCAP). Procesul de elaborare a SDFP a

inclus elaborarea unor analize și studii tematice, ce au avut ca obiect cadrul instituțional de

management al resurselor umane din administrație, sistemele de recrutare, formare și de

evaluare.

De asemenea, procesul de elaborare a SDFP a inclus consultări cu factorii interesați

precum reprezentanți ai instituțiilor administrației publice centrale, ai structurilor asociative

din administrația publică, sindicate ale funcționarilor publici, universități, organizații

neguvernamentale, în perioadele 10 august - 18 septembrie 2015 și 24 martie - 4 aprilie 2016,

precum și în cadrul unei întâlniri de consultare în data de 26 mai 2016.

2

1. Descrierea situației actuale În contextul legislativ actual, resursele umane din

administrația publică centrală și locală sunt organizate în

funcție de următoarele categorii:

- persoanele numite sau alese în funcții de demnitate

publică și funcții asimilate acestora;

- corpul funcționarilor publici, pe cele trei subcategorii

componente (înalții funcționari publici, funcționarii publici de

conducere și funcționarii publici de execuție);

- persoanele care au raporturi de muncă (sau asimilate

acestora) cu autoritățile și instituțiile publice aparținând

administrației publice centrale și/sau locale.

Situația actuală privind managementul resurselor umane

în administrația publică din România poate fi descrisă pe scurt

din perspectiva următoarelor probleme și provocări

identificate:

Fragmentarea evidenței și a managementului

resurselor umane din administrația publică la nivel

instituțional. Estimarea privind numărul de posturi/funcții în

administrația publică din România este de 1.183.608 posturi.

Numărul total de funcții publice în evidența ANFP la 31

decembrie 2015 era de 164125, din care 134500 funcții

publice ocupate (128376 ocupate și temporar ocupate și 6124

temporar vacante) și 29625 funcții publice vacante. ANFP se

ocupă de gestiunea funcțiilor publice generale și specifice,

însă în evidența ANFP nu sunt incluse toate funcțiile publice

cu statute speciale. Pentru evidența personalului contractual

din sectorul public se utilizează Registrul General de Evidență

a Salariaților, din cadrul Inspecției Muncii, instituție în

subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și

Persoanelor Vârstnice.

Ministerul Finanțelor Publice centralizează numărul de

posturi și cheltuielile de personal din administrația publică, pe

baza informațiilor primite de la ordonatorii principali de

credite ai instituțiilor publice centrale și locale, dar aceste date

nu sunt diferențiate pe categorii de personal.

Principalele consecințe ale evidenței și gestiunii

fragmentate pentru resursele umane din administrația publică

sunt date incomplete și grad scăzut de predictibilitate cu

privire la resursele umane din administrația publică și

cheltuielile de personal corespunzătoare.

Recrutarea și selecția în administrația publică sunt

birocratice, pun accent pe reguli și proceduri și nu acordă

3

suficientă atenție competențelor necesare pentru

îndeplinirea mandatului instituției/autorității publice.

Analiza funcțională privind administrația publică

realizată de Banca Mondială în anul 2011 (Public

Administration Reform: an overview of cross-cutting issues)

remarca: „recrutarea și selecția în administrația publică sunt

problematice, cu accent pe reguli și proceduri și insuficientă

atenție pentru corelarea abilităților și competențelor cu

mandatele și funcțiile instituțiilor” (Banca Mondială 2011:15).

Atât procesul de recrutare cât și cel de promovare pun accentul

pe testarea cunoștințelor din legislația în vigoare, fără a testa

competențele profesionale ale candidaților și fără a ține cont

de experiența specifică a candidaților.

Dificultățile de a atrage și reține în administrația

publică personal în domenii cu deficit de personal (e.g.

tehnologia informației, secretar al unității administrativ-

teritoriale) pot afecta continuitatea și calitatea serviciului

public.

Sistemul de salarizare în administrația publică nu

este unul motivant, neavând parametri care să țină cont de

performanță și fiind marcat de diferențe semnificative între

salarizarea persoanelor care ocupă funcții publice similare în

administrația publică.

Sistemul de formare în administrația publică este

insuficient dezvoltat și nu poate asigura un cadru coerent

pentru profesionalizarea corespunzătoare a personalului

din administrația publică. În prezent resursele financiare,

umane și tehnice de care dispune ANFP sunt insuficiente

pentru derularea optimă a programelor de formare pentru

funcționarii publici. În plus, în momentul de față există în

România un număr mare de organizații care au ca obiect

formarea funcționarilor publici. Inexistența unui sistem formal

de monitorizare și control al calității pentru acest grup țintă a

creat imaginea unui sistem neomogen.

Nerespectarea normelor de etică și integritate în

cadrul administrației publice continuă să reprezinte o

problemă, în contextul în care măsurile preventive nu au

avut un impact sistemic, fiind fragmentate și afectate de

capacitatea insuficientă a instituțiilor, de lipsa

cunoștințelor și a competențelor personalului, precum și

de lipsa de voință politică la conducerea instituțiilor. Rapoartele semestriale elaborate de ANFP (2009-2014) indică

următoarele situații de nerespectare a normelor de conduită:

4

neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, necunoașterea

procedurilor de lucru la nivel instituțional, conduită

neadecvată cu colegii de serviciu sau cu beneficiarii serviciilor

administrației publice.

2. Schimbări preconizate Obiectivul general al SDFP 2016-2020 este în

concordanță cu SCAP 2014-2020: În perioada 2016-2020, la

nivelul funcției publice se va asigura un cadru instituțional și

de management al resurselor umane din administrația publică

cuprinzător, stabil, coerent, transparent, va fi implementat un

sistem de recrutare, promovare, evaluare, salarizare, motivare

și instruire unitar și eficace, bazat pe merit, care să permită

atragerea unor persoane competente și să ofere o perspectivă

durabilă a carierei, în conformitate cu nevoile actuale ale

administrației publice, iar creșterea transparenței și

consolidarea integrității și a independenței funcționarilor

publici vor constitui elemente cheie ale politicilor publice din

domeniu.

SDFP propune următoarele acțiuni:

A1.1. Clarificarea rolului și mandatului ANFP și

consolidarea capacității sale administrative, astfel încât să

furnizeze un management de calitate al funcției publice în

concordanță cu nevoile administrației.

A1.2. Crearea unei structuri de guvernanță de tip

”consiliu”, ca o structură independentă cu funcții în ceea ce

privește politicile publice și propunerile legislative din

domeniul funcției publice și resurselor umane din

administrația publică.

A1.3. Clarificarea rolurilor/mandatelor diferitelor

categorii de resurse umane ce lucrează în administrația publică

și integrarea lor într-un sistem instituțional și de management

coerent.

A1.4. Managementul strategic al resurselor umane din

administrația publică și consolidarea departamentelor de

resurse umane din ministere.

A1.5. Coordonarea metodologică de către ANFP a

elaborării și implementării politicilor sectoriale de

recrutare/formare.

A1.6. Implementarea unui suport tehnic adecvat (sistem

IT&C) pentru evidența tuturor resurselor umane din

administrația publică și a managementului strategic al funcției

publice.

A2.1. Stabilirea unui cadru de competențe generale și

specifice pentru ocuparea funcțiilor publice.

5

A2.2. Definirea și punerea în aplicare a unui sistem

mixt (concurs național combinat cu recrutare specifică pe

post) transparent de recrutare și selecție a candidaților la

funcțiile publice de execuție, pe baza unui plan anual de

recrutare, a cărui fundamentare și implementare va fi

coordonată de ANFP.

A2.3. Definirea și punerea în aplicare a unui sistem

transparent de recrutare, selecție și exercitare a funcțiilor

manageriale - de conducere și din categoria înalților

funcționari publici.

A2.4. Implementarea unui sistem transparent și

predictibil de gestiune și evoluție în carieră, care să includă și

elemente de mobilitate voluntară pentru funcțiile de execuție

și de mobilitate obligatorie pentru toate funcțiile definite

sensibile și pentru înalți funcționari publici.

A2.5. Analiza continuării programelor de tipul Young

Professional Scheme, consilierilor de afaceri europene, a

bursierilor Guvernului României.

A2.6. Implementarea unui sistem de management

eficace al performanței individuale și organizaționale, inclusiv

un model coerent și obiectiv de evaluare a performanțelor

funcționarilor publici, pe baza rezultatelor obținute de

instituția publică respectivă.

A3.1. Identificarea și implementarea unor forme de

motivare transparentă, echilibrată și coerentă care să stimuleze

și să răsplătească performanța – stabilirea clară a unei relații

directe între venit și performanța individuală și cea

organizațională.

A3.2. Crearea unui sistem coerent și unitar de salarizare

a funcționarilor publici – eliminarea sistemelor specifice unor

sectoare anume.

A4.1. Consolidarea unui sistem instituțional eficient în

domeniul formării și perfecționării profesionale prin

reînființarea Institutului Național pentru Administrație (INA)

și instituirea de măsuri destinate creșterii responsabilității și

responsabilizării în domeniu.

A4.2. Dezvoltarea de proceduri, standarde și criterii

pentru controlul, monitorizarea și evaluarea procesului de

formare - atât în ceea ce privește definirea minimală a

conținutului care să asigure dobândirea anumitor competențe/

calificări, cât și a profilului de competențe și experiență a

formatorului.

A5.1. Susținerea responsabilității și responsabilizării în

6

funcția publică prin publicarea generalizată de informație în

mod automat (din principiu), mai ales în zonele sensibile:

achizițiile publice, investițiile publice, rezultatele detaliate

(plăți) ale execuțiilor bugetare, evaluările preliminare și

analizele detaliate ale impactului politicilor publice, rapoartele

de monitorizare și evaluare ex-post a politicilor publice.

A5.2. Consolidarea statutului și întărirea rolului

consilierului de etică, concomitent cu dezvoltarea capacităților

instituționale de implementare a mecanismelor în legătură cu

subiectul consilierii pe probleme de etică.

A5.3. Introducerea de reguli privind conduita

actualizate, pentru toate categoriile de funcții din

administrație, unificarea ulterioară a acestora cu regulile

generale privind etica și integritatea, în forma lor reglementată

de către instituțiile în drept, într-un singur document-cadru, și

publicarea informației în secțiuni distincte pe portaluri și/sau

site-uri ale administrației publice centrale și locale.

A5.4. Definirea, în baza unor criterii și proceduri clare,

a așa-numitelor „funcții sensibile” sau, acolo unde este cazul,

a așa-numitelor „posturi sensibile” (funcții comune în

exercitarea cărora doar anumite activități/atribuții pot fi

considerate drept „sensibile”) și stabilirea unui sistem coerent

de evidență și management centralizat al acestora.

Impactul anticipat al implementării Strategiei

privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020 poate fi

rezumat astfel:

Personalul din administrația publică va fi mai

profesionist și neutru politic.

Managementul resurselor umane la nivelul

autorităților și instituțiilor din administrația publică va fi mai

coerent și mai eficient.

Evidența personalului din administrația publică

va fi asigurată pentru toate categoriile de funcții/posturi

printr-un sistem informatic național.

Recrutarea, formarea, evaluarea performanței

profesionale și salarizarea în administrația publică vor fi mai

eficiente și mai transparente.

Se va îmbunătăți percepția cetățenilor privind

administrația publică.

3. Alte informații Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al prezentului act normativ

7

1. Impactul macroeconomic Se poate anticipa că datorită reformei proceselor de

recrutare, formare și evaluare în administrația publică, așa

cum țintește această strategie, se va înregistra o îmbunătățire a

performanței profesionale a personalului din administrația

publică, reflectată în servicii publice de calitate, instituții

eficiente și stabile precum și creșterea nivelului de absorbție

a fondurilor structurale europene.

11. Impactul asupra mediului

concurențial si domeniului

ajutoarelor de stat

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului

de afaceri

Raportul de țară al României pentru 2016 (2016:13)

elaborat de Serviciile Comisiei Europene indică faptul că

mediul de afaceri se confruntă cu proceduri birocratice și

insecuritate juridică, dar există o tendință de îmbunătățire

privind administrarea fiscală. În acest context se poate

anticipa că îmbunătățirea proceselor de recrutare, selecție,

formare și evaluare a performanței profesionale vor contribui

la servicii publice mai bune pentru mediul de afaceri.

2.1Impactul asupra sarcinilor

administrative

Strategia vizează modificarea și simplificarea legislației

privind managementul resurselor umane în administrația

publică, în vederea reducerii sarcinilor administrative în acest

domeniu, care au un impact negativ asupra instituțiilor

publice și a funcționarilor publici, precum și asupra eficienței

guvernării.

2.2Impactul asupra

întreprinderilor mici și

mijlocii

Se poate anticipa că îmbunătățirea performanței

profesionale a funcționarilor publici, ca urmare a

implementării acestei strategii, va contribui la servicii publice

mai bune pentru întreprinderile mici și mijlocii.

3. Impactul social Conform Eurobarometrului 2013 privind încrederea în

instituțiile naționale în țări europene, în România nivelul de

încredere era 28% cu privire la guvern, 17% cu privire la

parlament, 14% cu privire la partide politice, sub nivelul

mediu european.

Sondajul IRES din ianuarie 2016 cu titlul România –

Societate cu încredere limitată arată un nivel scăzut de

încredere în administrația publică. De exemplu, românii au

mai puțină încredere în funcționarii publici decât în lucrători

comerciali (vânzători). Dintre funcționarii publici, polițiștii

atrag mai multă încredere. Miniștrii, primarii, politicienii și

parlamentarii înregistrează un nivel de încredere mai scăzut

decât funcționarii publici.

Această strategie își propune să îmbunătățească nivelul

de încredere a cetățenilor în administrația publică și Guvern,

8

prin acțiuni de promovare a conduitei profesioniste și

prevenire a corupției în administrația publică.

4. Impactul asupra mediului Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informații Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru

anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -|

Indicatori Anul curent

2016

Următorii 4 ani

2017 2018 2019 2020

Media

pe 5

ani

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor

bugetare

plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe

b) bugete locale

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) contribuții de asigurări

2. Modificări ale cheltuielilor

bugetare, plus/minus, din care

a) buget de stat, din acesta

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri și servicii

b) bugete locale

(i) cheltuieli de

(ii) bunuri si servicii

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) cheltuieli de

(ii) bunuri si servicii

3. Impact financiar,

plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale

4. Propuneri pentru acoperirea

creșterii cheltuielilor bugetare

5. Propuneri pentru a

compensa reducerea

9

veniturilor bugetare

6. Calcule detaliate privind

fundamentarea modificărilor

veniturilor si/sau cheltuielilor

bugetare

7. Alte informații SDFP 2016-2020 corespunde prin conținut obiectivelor

și acțiunilor planificate prin SCAP 2014-2020, și se

încadrează în bugetul prevăzut și aprobat pentru SCAP.

Bugetul depinde și poate varia în funcție de accesarea

fondurilor europene și prioritățile guvernamentale privind

domeniul resurselor umane în administrația publică.

Finanțarea obiectivelor și acțiunilor planificate prin această

strategie se va efectua cu încadrare în prevederile bugetare

aprobate anual prin legile bugetare anuale, precum și din alte

surse legal constituite, potrivit legii.

Bugetul estimat pentru implementarea acestei strategii

este 554.310,6 mii lei.

Adoptarea strategiei nu implică modificări ale bugetului

și ale numărului de personal prevăzute pentru anul 2016,

altele decât cele stabilite prin SCAP, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 909/2014.

Secțiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislației în vigoare

1. Măsuri normative necesare

pentru aplicarea prevederilor

a) acte normative în vigoare ce

vor fi modificate sau

abrogate, ca urmare a intrării

în vigoare a prezentului act

normativ

b) acte normative ce urmează

a fi elaborate în vederea

implementării noilor

dispoziții.

- Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

- Proiect de act normativ privind formarea profesională

și înființarea Institutului Național pentru Administrație;

- Proiecte de acte normative pentru armonizarea

statutelor speciale în domeniul funcției publice cu Legea nr.

188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

- Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului;

- Proiect de lege pentru modificarea și completarea

Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor

publici;

- Alte acte normative corespondente și sectoriale,

modificate și completate după adoptarea proiectului de lege

pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999;

- Proiecte de acte normative specifice, după adoptarea

proiectului de modificare a Legii cadru nr. 284/2010 privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

- Alte proiecte de acte normative (în principal, norme

10

de aplicare a legislației primare).

1.1.

Compatibilitatea

prezentului act normativ cu

legislația în domeniul

achizițiilor publice.

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

2. Conformitatea prezentului

act normativ cu legislația

comunitară în cazul

proiectelor ce transpun

prevederi comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Masuri normative necesare

aplicării directe a actelor

normative comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărâri ale Curții de

Justiție a Uniunii Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte acte normative si/sau

documente internaționale din

care decurg angajamente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

6. Alte informații Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informații privind procesul de

consultare cu organizații

neguvernamentale, instituite de

cercetare si alte organisme

implicate

Procesul de elaborare a SDFP 2016-2020 a inclus

următoarele acțiuni de consultare în cursul anului 2015:

- Întâlniri de informare și schimb de experiență

cu personal universitar din domeniul administrație

publică din Universitatea București (Facultatea de

Administrație și Afaceri), Academia de Studii

Economice (Facultatea de Administrație și

Management Public) și Școala Națională de Științe

Politice și Administrative (Facultatea de Administrație

Publică);

- Consultări cu sindicate ale funcționarilor publici

– Sindicatul Național al Funcționarilor Publici și

Alianța Națională a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX;

- Întâlniri de schimb de experiență cu experți ai

Direcției Generale pentru Administrație și Funcție

Publică din Franța, facilitate de Expertise France și

Ambasada Franței la București;

- Ateliere de lucru pentru consultări specifice

procesului de elaborare a SDFP în perioada 25 - 29 mai

2015, la care au participat reprezentanți ai următoarelor

instituții publice: Cancelaria Prim-Ministrului,

11

Secretariatul General al Guvernului, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor

Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul

Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor

Vârstnice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici;

- Consultări în cadrul Grupului de lucru Resurse

umane al CNCISCAP în perioada februarie-octombrie

2015;

- Procesul de transparență decizională după

publicarea variantei inițiale a proiectului strategiei a

cuprins perioadele 10 august - 18 septembrie 2015 și 24

martie - 4 aprilie 2016, precum și o întâlnire de

consultare în data de 26 mai 2016;

- Următoarele instituții/organizații au transmis

observații și propuneri privind proiectul strategiei și

planul de acțiuni: Cancelaria Prim-Ministrului,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale

și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Justiției,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul

Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor Publice,

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice,

Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România,

Direcția Generală pentru Administrație și Funcție

Publică, Școala Națională de Administrație din Franța

(ENA), Expertise France;

- În data de 26 mai 2016 a avut loc o întâlnire de

consultare cu delegați ai organizațiilor

neguvernamentale, sindicate și reprezentanți ai

Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice și ai Agenției

Naționale a Funcționarilor Publici.

2. Fundamentarea alegerii

organizațiilor cu care a avut loc

consultarea, precum și a modului

în care activitatea acestor

organizații este legată de obiectul

prezentului act normativ

Instituțiile administrației publice centrale care au

participat la consultări au fost selectate ținând cont de

atribuțiile lor de reglementare, avizare, sistematizare,

punere în aplicare a reglementărilor din domeniul

managementului resurselor umane. Toate organizațiile

invitate la procesul de consultare au fost selectate în

principal pe baza domeniului de activitate, ce vizează

administrația publică.

12

3. Consultările organizate cu

autoritățile administrației publice

locale, în situația în care proiectul

de act normativ are ca obiect

activități ale acestor autorități, în

condițiile Hotărârii Guvernului nr.

521/2005 privind procedura de

consultare a structurilor asociative

ale autorităților administrației

publice locale la elaborarea

proiectelor de acte normative

În cadrul procesului de transparență decizională

au fost invitate să participe la procesul de consultare

structurile asociative ale autorităților administrației

publice locale: Uniunea Națională a Consiliilor

Județene din România, Asociația Comunelor din

România, Asociația Municipiilor din România,

Asociația Orașelor din România. Uniunea Națională a

Consiliilor Județene din România a transmis o serie de

observații cu privire la proiectul strategiei.

4. Consultările desfășurate în

cadrul consiliilor interministeriale,

in conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 750/2005

privind constituirea consiliilor

interministeriale permanente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informații privind avizarea de

către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a

Țării

c) Consiliul Economic și Social

d) Consiliul Concurenței

e) Curtea de Conturi

Proiectul prezentului act normativ a fost avizat de

Consiliului Legislativ prin avizul nr. 730/2016.

6. Alte informații Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 7-a

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea prezentului act

normativ

1. Informarea societății civile cu

privire

la necesitatea elaborării

proiectului

de act normativ

În cadrul procesului de transparență decizională,

proiectul SDFP a fost publicat pe site-ul ANFP în data

de 10 august 2015 și ulterior, varianta revizuită a

proiectului a fost publicată pe site-ul Ministerului

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în data

de 24 martie 2016.

Procesul de transparență decizională a cuprins

perioadele 10 august - 18 septembrie 2015 și 24 martie

- 4 aprilie 2016, precum și o întâlnire de consultare în

data de 26 mai 2016, la care au participat reprezentanți

ai instituțiilor publice, ai structurilor asociative din

administrația publică, ai organizațiilor

neguvernamentale și ai sindicatelor.

2. Informarea societății civile cu Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

13

privire

la eventualul impact asupra

mediului în urma implementării

proiectului de act normativ,

precum și efectele sănătății și

securității cetățenilor sau

diversității biologice

3. Alte informații Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a

prezentului act normativ de către

autoritățile administrației publice

centrale și/sau locale - înființarea

unor noi organisme sau extinderea

competentelor instituțiilor

existente

Instituțiile propuse drept co-responsabili pentru

implementarea strategiei sunt menționate în planul de

acțiuni detaliat, conform listei responsabililor din

SCAP, în domeniul resurse umane: Cancelaria Prim-

Ministrului, Secretariatul General al Guvernului,

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției,

Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor

Europene, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Afacerilor

Externe, etc.

2. Alte informații Colectarea datelor cu privire la implementarea

strategiei revine instituțiilor cu atribuții în domeniu,

ANFP fiind instituția care centralizează aceste date și

întocmește rapoartele de monitorizare. Acestea vor fi

transmise spre evaluare și formulare de recomandări

către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației

Publice și Cancelaria Prim-Ministrului, din perspectiva

atribuțiilor acestor instituții cu privire la gestionarea

întregului proces de reformă existent la nivelul

administrației publice. Rapoartele vor fi prezentate apoi

CNCISCAP, respectiv structurii prevăzute la A.1.2.

(structură de guvernanță de tip ”consiliu”). Elementele

concrete ale procesului de monitorizare vor fi stabilite

printr-o metodologie aprobată de CNCISCAP.

14

Față de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului

pentru aprobarea Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020.

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice

Vasile Dîncu

Secretarul General al Guvernului

Sorin Sergiu Chelmu

Președintele Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici

Birtalan József

Șeful Cancelariei Primului-

Ministru

Ioan-Dragoș Tudorache