Tunderea pomilor fructiferi

Tunderea pomilor fructiferi

Postat de Informatii Profesionale in (productie de servicii) la data de 17/03/2010 Pomii fructiferi trebuie tunsi in mod regulat si in niciun caz la intamplare

Pomii fructiferi au nevoie de grija si intelegere. Perioada potrivita tunderii pomilor fructiferi si a celor mai multi arbori ornamentali este perioada de vegetatie. Astfel, tunderea se va face primavara devreme, atunci cand au trecut ingheturile puternice si cand bobocii nu au inceput sa se desfaca.Este clar ca exista si exceptii, si anume soiurile care infloresc primavara devreme, cum ar fi liliacul sau forstitia.

Prin aceasta taiere, sau tundere mai bine zis, trebuie sa se conduca arbustii spre forma lor finala, fara a se ignora insa caracterele specifice soiului. Primavara, se vor taia mai intai crengile rupte si inghetate. Ramurile prea lungi vor fi scurtate la marimea normala.

Tunderea pomilor fructiferi trebuie facuta in asa fel incat copacul sa fie adus catre forma sa finala fara a i se influenta. In primavara se indeparteaza toate ramurile rupte si uscate sau cele afectate de inghet. Se indeparteaza si ramurile ce se intersecteaza , cele care au tendinta de crestere catre interiorul copacului sau care sunt prea apropiate. Ramurile prea lungi se taie la dimensiunea lor normala .

Pomii fructiferi care au ramurile crescute de la nivelul solului, au nevoie regulat de taieri de mentinere. Tunderea are ca scop formarea de noi ramuri tinere si indepartarea celor batrane . De data aceasta, crengile vechi se taie cat mai scurt pentru ca cele tinere sa aiba loc sa se dezvolte .

Intervalul intre taieri este de regula de cativa ani . Este obligatoriu sa se execute regulat taieri de mentinere decat sa se astepte un interval mai lung de timp.

La pomii fructiferi care au multe crengi imbatranite sau nu au mai fost tunsi o perioada mare de timp este indicat sa se efectueze o taiere de intinerire. In acest caz, crengile imbatranite se taie foarte scurt, circa 30 40 cm de trunchi. Dupa aceasta taiere pomii dezvolta lastari noi, tineri si vigurosi

Sfaturi pentru tunderea copacilor - Profi Family

Adaugati frumusete si longevitate copacilor dumneavoastra printr-un tuns corect al copacilor. Facut corect, tunsul copacilor poate imbunatati sanatatea si aspectul copacilor dumneavoastra.

AspectulFacut cu cap, tunsul copacilor va imbunatatii aspectul lor indiferent daca este doar o "redecorare" sau o tunsoare la scara mare. Unii copaci isi pun in evidenta mai bine coaja frumoasa si florile atractive daca sunt tunsi asa cum trebuie.

SanatateaTunsul poate sa va ajute la pastrarea copacului dumneavoastra sanatos. Crengile bolnave pot fi inlaturate inainte ca sa infecteze intreaga coroana, dar asigurativa ca ati inmuiat lama cu care tundeti intr-o solutie cu 10% inalbitor, intre taieturi, pentru ca sa evitati raspandirea bolii. Crengile uscate sau rupte trebuie inlaturateinainte ca acestea sa devina locuinte pentru insecte.

SigurantaDaca tundeti copacii corect, puteti evita unele situatii dezastruoase. Taierea crengilor care pot ajunge la liniile de curent pot evita accidente serioase, dar va recomandam sa chemati un profesionist pentru astfel de operatii. Crengile mari si uscate sau rupte partial trebuie inlaturate pentru ca pot cadea peste masini sau chiar oameni. Crengile care ating peretii casei cand este vant puternic deasemenea trebuiesc taiate inainte sa ii deterioreze.Copacii care abia au inmugurit ar putea fi slabiti daca ii tundeti prea devreme. Cel mai bine este sa o faceti la sfarsitul verii. Daca taiati copacii pentru a le da o anumita structura si forma, este mai bine sa o faceti dupa ce cad frunzele iar crengile pot fi vazute clar.Indepartati lemnul uscat in timpul verii, cand crengile sanatoase sunt acopeite de frunzis, iar cele moarte pot fi usor identificate. Taiatul la scara mare, nu ar trebui facut din luna Ianuarie pana in Martie. Insectele care infecteaza stejarii sunt active de la sfarsitul primaverii pana la mijlocul verii. Daca in zona dumneavoastra a aparut vreo boala ce afecteaza acesti copaci, nu ii tundeti in perioada respectiva.

Unde sa taiati ?Nu taiati prea aproape de trunchi. Astfel de taieturi sunt prea mari si intarzie vindecarea. Nu taiati nici prea departe de trunchi pentru ca veti lasa un ciot urat, care poate fi usor invadat de insecte. Rana nu se va vindecat decat dupa ce ciotul este inlaturat.

Faceti taietura chiar dupa guler (partea mai umflata unde creanga se intalnste cu trunchiul). Aceasta parte contine substante care grabeste formarea tesutului ce sigileaza taietura.

TAIEREA POMILOR FRUCTIFERI

Tierea pomilor fructiferi este poate cea mai dificil operaiune din grdin, nu pentru c ar fi foarte complicat, ns necesit cunotine specifice i experien iar probabilitatea de a grei este mare, putnd afecta grav evoluia pomilor. Este o lucrare obligatorie n livad, fiind important din punct de vedere a rodirii, de aceea, dac nu suntem siguri de modul corect de efectuare a acesteia, mai bine cerem ajutorul unui specialist.

n funcie de vrsta i de gradul de dezvoltare a pomului putem vorbi de tieri de formare, la pomii tineri (1-5 ani) i tieri de meninere la cei maturi, care este defapt tema acestui articol.

Astea fiind spuse, a dori s v prezint, ct se poate de sumar, ce trebuie s tii despre tierea pomilor fructiferi, pentru a evita greelile grave.

De ce este necesar tierea pomilor, i cnd se face?De obicei se efectueaz n perioada de repaus, dup cderea frunzelor (n afar de cire, viine i piersic, care se tai vara dup recoltare) i are ca scop urmtoarele:

meninerea echilibrului dintre cretere i rodire

mbuntirea sau meninerea calitii recoltei

controlul formrii coroanei

pstrarea coroanei aerisit i luminat

Unelte necesare

Dac ne hotrm s efectum singuri tierea pomilor, vom avea nevoie de urmtoarele unelte:

foarfec de grdin

foarfec de crengi cu mner ergonomic

fierstru cu ram

fierstru cu lam retractabil (opional)

scar extensibil

toctoare de crengi (opional)

mnui de grdin (mai ales dac temperatura este sub 0 grade)

Cum s tiem pomii fructiferi?Cel mai important de reinut este faptul c tierea este o msur de stimulare a creterii, i nu de limitare a acestuia, dac portaltoiul este un soi viguros, nu putem limita creterea acestuia, indiferent ct de drastic am tia! Cu ct se taie mai mult cu att creterea va fi mai vigoroas, proporionalitatea asta direct fiind principiul de baz al tunderii plantelor. Tierile se efectueaz la temperaturi de peste peste -5 C, n concordan cu tierile din anii anteriori.

Iat cteva sfaturi de baz:

prima dat eliminm ramurile uscate, rupte sau rnite

este foarte important s ndeprtm ramurile afectate de boli

cnd tiai ramuri s facei tietura ct mai aproape de baza lor (inelul ramurii), fr a rni scoara

trebuie ndeprtate ramurile care se intercaleaz sau se ating

se ndeprteaz ramurile ndreptai spre interiorul coroanei

totdeauna se taie la o ramificaie, nlocuind lstarii btrni cu lstari mai tineri

s nu uitm nici de normarea mugurilor de rod

dac nu avem ramificaie (n special la tierile de formare) se taie oblic, deasupra unui mugure orientat spre exterior, fr a-l rni, dar nici prea departe de acesta

dac rana are diametru mai mare de 2 cm se aplic mastic special (de obicei pe baz de cear) pentru a preveni infeciile i a stimula vindecarea lor

Dac nu s-au efectuat anual tierile de meninere la un pom, s-ar putea ca dup tiere (care este obligatoriu mai sever) s avem o recolt srac sau s nu avem deloc, dar dup primul an cu siguran vom observa efectele benefice a tierilor.

Ca s nu fie numai teorie, n articolul urmtor v voi prezenta, tierea pomilor fructiferi n practic, la mine n grdin! Pn atunci, un singur lucru v mai ntreb, voi apelai la specialiti sau efectuai tierile singuri?Sa nu uitati de rarirea recoltei!

Taierea corespunzatoare a pomilor este doar una dintre modalitatile lor de intretinere, este doar un instrument. Ea ar trebui completata, cel putin, de rarirea recoltei. Acest lucru poate inseamna ca, in ciuda faptului ca au fost lasate mai putine crengi, pomul poate sa produca prea multe fructe, ele fiind agatate pe crengi in ciorchini. Acest lucru, evident, nu ar trebui sa fie permis, deoarece, pe langa faptul ca reprezinta o povara in plus pentru pom, strica si calitatea fructelor. In mod surprinzator, indepartarea unui numar suficient de fructe, va creste productia!

Un profesor universitar a spus, la o practica de taiere dintr-o livada de piersici, ca dintr-un piersic trebuie culese atatea fructe coapte incat printre piersicile coapte sa mai incapa, cate una.(Atunci inca nu m-am gandit ca, la 10 de ani dupa terminarea facultatii, in fiecare primavara, timp de cateva saptamani ma voi bucura de "frumusetile" taierii).

Fructele ramase in urma raririi recoltei vor fi mult mai mari, mai frumoase, mai sanatoase.Daca aveti doi pomi fructiferi din acelasi soi, predispusi la supraproductie si avand aceeasi conditie, atunci puteti sa va convigeti de eficienta acestor practici facand un experiment simplu: pe un pom sa lasati toate fructele iar pe celalalt sa le rariti asa cum am amintit la piersic. Rezultatul va fi socant.

Dar sa ne reintoarcem la curatarea prin taiere!

taierea pomilor

Soiurile diferite de pomi fructiferi vor fi curatate in moduri diferite.Cea mai intensa curatare prin taiere o necesita piersicul. El poate sa piara cu usurinta, dar poate de asemenea, sa nu aiba rod cel putin 4-5 ani.Situatia este agravata de catre agentii patogeni care traiesc in mod parazitar pe trunchiul pomului, carora le pot face fata, daca sunt tinuti in putere printr-o taiere ( si prin rarirea roadelor) corespunzatoare. In caz de neglijenta, aceste microorganisme ii pot distruge cu usurinta. De asemenea, piersicul este diferit de alti pomi fructiferi, prin faptul ca mugurii roditori pot fi gasiti pe primii vlastari, astfel incat renuntarea la ele ar inseamna, de asemenea, un mijloc de curatire a copacilor slabiti.

Reintinerirea coroanei roditoare la pomii fructiferi

La ceilalti pomi fructiferi, va fi perfect acceptabil ca dupa formarea initiala a coranei, sa facem doar cateva reintineriri anuale, adica eliminarea crengilor batrane sau a cioturilor din trunchi, in locul carora vor creste altele noi. Aceasta este si logica lasarii cioturilor mici, dat fiind ca din baza unei parti tinere inmuguresc mai usor mugurii ascunsi.

Curatirea prin taiere intensiva

De intretinere intensiva beneficiaza si culturile de mere, produse la scara larga, din cauza ca, pentru producerea a 40-50 de tone de recolta la hectar, trebuie sa fie foarte bine intretinute. Ele, din pacate, nu sunt intinerite, iar dupa 15-20 de ani, "luptatoarele obosite" sunt scoase din pamant cu ajutorul utilajelor. Astfel, un alt profesor a spus: "Pomul fructifer este un mijloc de productie si nu un monument istoric". Suna crud, dar daca existenta noastra depinde de el, atunci, din pacate, este adevarat. Producatorii care ii cresc in mod traditional, fara a folosi substante chimice si care si-au dedicat viata ingrijirii copacilor de peste 100 de ani, se comporta mult mai uman cu soiurile vechi... (De la un gradinar bio armean am auzit ca, fructele cultivate in mod traditional, apropiat de conditiile naturale ajung la randamentul pe care il dau livezile supra - fertilizate, irigate care dau productie la scara larga!). Gradinarii incepatori au de multe ori experiente foarte dezamagitoare privind primele curatari prin taiere. De multe ori am vazut proprietarul stand langa pom neputincios sau facand al cincisprezecelea nconjor al copacului, si in cel mai fericit caz, taind ceva odata la 5 minute.

Cu siguranta, intretinerea pomilor trebuie invatata de la un gradinar cu experienta sau un prieten al gradinii. Nu strica nici parcurgerea unor carti de specialitate, dar adevarata scoala este oricum gradina in sine. Daca in fiecare an vom vedea roadele muncii si rezultatele activitatilor din anul precedent, vom gasi stratagemele mult mai usor.

Unui lucru ar trebui sa-i acordam atentie, la mine cel putin a functionat: sa nu ne uitam niciodata la ce taiem

Sa ne uitam la ceea ce ramane netaiat pe pom, astfel, surplusul, il putem indeparta cu viteza luminii. Cu aceasta metoda nu va fi o problema curatirea a 100 de pomi pe zi. In cele din urma, sa nu uitam nici de instrumentul adecvat. Desi e dificil de crezut, foarfecele pentru taiere de 300 lei este mai ieftin decat cel de 50 lei ! Foarfecii ieftini disponibili peste tot pot sa ne strice ziua de munca in mod incredibil. Prin contrast, un instrument profesionist, care taie ramurile ca si cum ar taia untul, este o bucurie pentru munca si in plus, este mai rapid, si protejeaza mainile. In cazul multor copaci, a unei mosii mari, foarte usor poate aparea o inflamatie a invelisului tendonului!

Sanatatea arborilor este importanta, nu e indicat sa lasati mute cioturi, suprafete ranite, deteriorate pe ei! Exista o paleta larga de mici fierastraie pliabile in magazinele de gradinarit, pentru care, chiar taierea ramurilor mai groase ( cu diametre de 10-12 cm) este o joaca de copii.Pe scurt, acestea ar fi sfaturile cele mai importante privind munca de primavara in gradina, sfaturi care doresc sa contribuie la culegerea unei recolte cat mai placute si mai imbelsugate!

Taierea pomilor fructiferi

Dupa ce am cumparat pomul fructifer si dupa ce l-am plantat vom efectua taieri pentru formarea si dezvoltarea coroanei.

Un pom fructifer care nu este taiat(tuns), poate sa dea deja rod din anul urmator plantarii. Ramurile se incovoaie si nu mai cresc sub povara fructelor. Pe masura ce pomul inainteaza in varsta, recolta este din ce in ce mai slaba. Cu cat atarna mai multe fructe de o ramura, acestea raman mici si de calitate slaba.

Formarea unei coroane se obtine in 4-5 ani de la plantarea pomului, prin taieri propriu-zise, prin scurtari sau suprimari de ramuri sau prin diverse operatii de modificare a pozitiei de crestere a ramurilor si lastarilor.

Cu ajutorul foarfecelui, prin taieri vom dirija energia pomului spre ramurile tinere, astfel incat ajutam pomul sa isi dezvolte ramificatii puternice si sa isi pastreaza capacitatea vegetativa. Dupa formarea coroanei, pomul trebuie ajutat in anii ce urmeaza prin taieri de intretinere si taieri de fructificare.

Taierea pomilor fructiferi trebuie sa inceapa abia dupa terminarea gerurilor. In principiu, inceputul lunii martie este favorabil inceperii lucrarilor de taiere a pomilor. Taierile executate mai devreme pot slabi rezistenta la gerurile care mai pot surveni. Pomii care nu au fost supusi taierilor au rezistat mai usor gerurilor decat cei care au suportat actiuni de taiere inaintea aparitiei acestor geruri.

Taierile de varaPentru pomii fructiferi, pot fi aplicate si taierile de vara ce incep prin ruperea lastarilor cu crestere incomoda(mai-iunie), crescuti pe lemn destul de vechi si care, prin dezvoltare, pot deranja ramificatiile normale ale pomului. Ruperea cu mana a acestor lastari se va face inainte ca acestia sa depaseasca 15-20 cm. La sfarsitul lunii iulie si inceputul lui august, se va continua taierea de curatare pentru eliminarea ramificatiilor scurte care au format muguri terminali.

In cazul pomilor fructiferi care cresc puternic, dar au o productie redusa, se va efectua o taiere pentru iluminare incepand cu mijlocul lunii august. Aceasta taiere poate determina o linistire a cresterii mladitelor si o crestere a productiei pomului. Prin aceste taieri se inlatura parti intregi de crengi, chiar daca pe ele se afla si fructe. Aceasta "taiere de august" se aplica cu succes cu conditia sa inaintea ei sa nu se fi executat alta taiere timp de cel putin un an si jumatate.

Taierile anualePrin aceste taieri si urmareste reducerea incarcaturii excesivae cu muguri a pomilor fructiferi si pentru a se stabili marimea ramurilor si intrepatrunderea lor.

Taierile de intretinerePrin aceste taieri se urmareste echilibrarea vegetatiei intre baza si varf si pentru a lasa lumina sa patrunda in adancimea coroanei. Stropirile se fac mult mai greu la pomii fructiferi care au coroana deasa, existand si riscul ca solutia cu care se stropeste sa nu poata fi aplicata pe toate ramurile.

Taierile de fructificare Sunt necesare pentru a mentine pomii intr-un echilibru fiziologic timp mai indelungat. La pomii fructiferi aflati in plina rodire se urmareste normarea incarcaturii cu muguri floriferi in raport cu potentialul acestor pomi.

Taierile de intinerireSunt recomandate atunci cand coroana pomilor se reduce considerabil iar semischeletul se intinereste in majoritate. Taierea pomilor fructiferi trebuie facuta in perioada de repaus, eventual primavara tarziu dar numai in cazul in care pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi mugurii sanatosi de cei atinsi de ger.

Taierile in verdeSe executa la unii pomi fructiferi : cires, piersic (timpuriu), dupa culesul fructelor. Aceste taieri vin in completarea unui ansamblu de lucrari fundamentale pentru pomii fructiveri , de care vor depinde recoltele viitoare (sapatul in jurul pomilor, varuitul,stropiri).

Tierea viei de vie

Scris de huni pe 02.03.2010 in categoria Gradinarit (28 comentarii - (Fara comentarii)) Etichete: cazenave, cordon, taiere, taierea vitei de vie, taieri, veriga de rod, vie, vita de vie

sursa foto

Una dintre primele probleme cu care m-am confruntat, dup ce ne-am mutat la cas, a fost tierea viei de vie. Am motenit civa butai de izebela, i vreo doi dintr-un un soi alb de mas, timpuriu (nu-i tiu numele dar este foarte gustos), care erau condui pe palier i cordon.

Sunt destule informaii pe internet i n literatura de specialitate, ns mie mi s-a prut destul de grea extragerea informaiilor relevante din mulimea de articole despre formele de conducere, sisteme i tipurile de tiere. Am fost copleit de cantitatea de informaie, ceea ce a fost agravat i de faptul c eram absolut novice n grdinrit i viticultur.

Noiuni de bazDup ca am rsfoit mai multe cri de specialitate i oarecum m-am pus la punct cu elementele de baz, a vrea s clarific cteva noiuni, care pentru mine nu au fost evidente de la nceput. La vie, coardele roditoare sunt cele de 1 an crescute pe coardele de 2 ani.

Sistemele de tiere se refer la lungimea coardelor roditoare i se deosebesc 3 sisteme: scurt, lung i mixt.

Formele de conducere se refer la nlimea elementelor de poducie i se deosebesc tot 3 forme: joas, seminalt i nalt.

Tipul de tiere este combinaia sistemului de tiere aleas cu una dintre formele de conducere i modul de dirijare al coardelor i se cunosc destul de multe: Guyot, Cazenave, Lenz Mozer etc. (google v st la dispoziie)

Veriga de rod alctuit din cep, cordi, clra. Cepul are 2 ochi vizibili i trebuie s fie ntotdeauna situat mai aproape de butuc dect celelalte elemente de rod. Cordia are 6-10 ochi, sau 8-12 ochi vizibili, n funcie de vigoarea soiului i de particularitatea de rodire (sunt soiuri care rodesc la ochii 3-4 i soiuri care rodesc pe lstarii situai la ochiurile 5-6). Clraul are ntre 4-6 ochi i se las numai la soiurile vivace, pentru a stimula rodirea n detrimentul unei creteri buiace. (Mulumiri lui vonheizer pentru definiie!)

Formarea elementelor de rod pe cordonDe fapt aceasta este partea care m-a interesat pe mine n mod special, fiind tipul de tiere pe care vreau s-l practic, i v voi prezenta cum se obin cepii de rod pe cordon, pas cu pas. Despre formarea cordonului, voi vorbi ntr-un articol separat, cnd voi face acest lucru cu butaii mei, plantai anii trecui.

Primvara coardele crescute pe cordon, se scurteaz la 2 ochi.

Anul urmtor, din cele dou coarde de 1 an, cea de sus se ndeprteaz, iar cealalt care se situeaz mai aproape de cordon, se scurteaz la 2-3 ochi:

Anul trei se repet aceast procedura, avnd grij ca rnile s fie situate pe o singur parte!

Dac avei nelmuriri, folosii comentariile pentru c sigur vei gsi rspunsuri, dac nu de la mine, de la cititori, printre care tiu, c sunt muli care au deja experien n viticultur. Spor la treab!

Taierea la vita de vie se practica din antichitate, cand s-a constatat ca prin taierile anuale se obtin struguri mai mari, mai aspectuosi, cu boabe de dimensiuni mai mari, cu continut mai ridicat in must si zahar. Lasata liber, fara a interveni prin taieri anuale, datorita insusirilor sale de liana, vita de vie manifesta tendinta de a-si ridica vegetatia catre varf si de a se degarnisi la baza, formandu-se un numar mai mare de struguri, dar de dimensiuni mai reduse, cu boabe mai mici, asezate mai rar pe ciorchine, cu continut mai scazut de must si zahar.

Cu ocazia taierilor se elimina de pe butuc pana la 80 - 90% din totalul cresterilor anuale pentru care planta a folosit cantitati insemnate de energie. Eliminarea anuala a unui volum atat de mare din cresterile anuale, cat si prezenta numeroaselor rani provocate prin taierile de rodire, micsoreaza mult durata de viata a vitei de vie din cultura. Comparativ cu vita netaiata, durata de viata a unui butuc se reduce la 60 de ani, chiar la mai putin. Prin executarea incorecta a taierilor, asociate cu alte lucrari neadecvate, ca si cu diferite accidente climatice (inghet, grindina, seceta indelungata, furtuni etc.) durata de viata a unui butuc se poate reduce si mai mult. Toate lucrarile care se aplica vitei de vie, dar mai ales taierile, care zdruncina cel mai puternic viata plantei, se bazeaza pe cunoasterea temeinica a organelor vitei de vie si rolul lor in realizarea productiei.

Formatiunile lemnoase la vita de vie inainte de taiere. Aceste formatiuni sunt de diferite varste, poarta denumiri conventionale si asupra lor se intervine la taiere. In functie de forma de conducere a butucilor (joasa, semiinalta si inalta) se deosebesc urmatoarele formatiuni: La butucii condusi in forma joasa, la nivelul solului se deosebeste zona de concrestere (punctul de altoire), urmeaza apoi scaunul butucului (buturuga), care datorita ranilor facute cu ocazia taierilor anuale, se ingroasa. Aici se gasesc grupuri de muguri dorminzi pe existenta carora se sprijina taierea de regenerare.

Din scaunul butucului pornesc ramificatii multianuale, variate ca lungime, datorita taierilor din anii anteriori si de grosime diferita, purtand denumiri conventionale: - brat scurt sau cotor (sub 50 cm lungime), gros si rigid, intalnit in unele vii din Banat si Transilvania (Valea lui Mihai), ca si la unii hibrizi producatori direct; - brat lung, peste 50 cm lungime, de 5 - 6 ani, elastic, intalnit in special la vechile tipuri de taieri din Moldova (taierea de Odobesti, taierea de Husi); - ramificatii in varsta de 3 - 4 ani, de diferite lungimi, rezultate prin taierile din anii anteriori, subtiri si flexibile, numite conventional corcani; pe ele se gasesc coarde de 2 ani. Ramificatiile mentionate (cotor, brat lung, corcan) se intalnesc la diferite tipuri de taieri, rar toate pe acelasi butuc. Cu ocazia taierilor o parte din ele se inlatura de pe butuc sau se scurteaza. Se poate aprecia ca aceste ramificatii formeaza scheletul butucului, pe care se gasesc coardele (ramificatiile) de 2 si 1 an.

Coarda de 2 ani este crescuta din ramificatiile multianuale (peste 2 ani) sau din scaunul butucului. Ea are diferite lungimi in functie de taierea executata in anul anterior si poarta coardele de 1 an. Sunt ceva mai groase decat cele de 1 an. In zona nodurilor se gasesc muguri in stare dorminda, neporniti in vegetatie in anul anterior. Cand aceste coarde de 2 ani sunt mai lungi si prezinta mai multe coarde de rod, se numesc punti de rod.

Coarda de 1 an este o ramificatie lemnoasa provenita din lastar dupa caderea frunzelor si schimbarea culorii din verde in diferite nuante de cafeniu (in functie de soi). Coarda de un an poate fi crescuta pe coardele de 2 ani, in care caz este roditoare (va forma lastari cu rod) sau pe formatiuni mai in varsta (corcani, brate, scaunul butucului), cand poarta denumirea de coarda lacoma, din care, in primavara vor creste lastari fara rod. Inseamna ca rodirea anuala a vitei de vie este asigurata de coardele de 1 an, formate pe coarde de 2 ani (indiferent de lungime). Butucii condusi pe forme semiinalte sau inalte prezinta zona de concrestere (punctul de altoire) la nivelul solului, continuata cu scaunul butucului, mai redus ca dimensiuni. Uneori acesta poate lipsi. Urmeaza apoi tulpina, formatiunea lemnoasa multianuala, cu pozitie verticala de 0,60 - 0,80 cm lungime, realizata prin taierile de formare din primii ani de la plantare, la formele de conducere semiinalte si de 1,00 - 1,50 m la formele inalte. La unele forme artistice (bolta, chiosc, palmela etc.) tulpina poate fi orizontala sau oblica si de lungimi mai mari. La capatul superior al tulpinii, in pozitie orizontala se distinge cordonul ,care este tot o formatiune multianuala, de aceeasi varsta cu tulpina sau cu 1 - 2 ani mai putin. In unele situatii, butucii pot prezenta 2 cordoane (in stanga si dreapta butucului). Lungimea cordoanelor variaza in functie de vigoarea soiului si de distantele de plantare dintre butuci, determinata prin taierea de formare. Dupa formarea lor, cresterea in lungime nu se mai continua, in schimb o data cu trecerea anilor, cordoanele se ingroasa. Pe cordoane se gasesc formatiuni multianuale (cepi scurti), varsta lor descrescand dinspre baza spre varf, unde se afla lemnul de 2 ani pe care sunt prezente coardele de 1 an, roditoare. Coarda de 1 an, lacome, se formeaza pe lungimea cordonului sau a formatiunilor multianuale, in dreptul fostului nod (la coardele de 1 an) din muguri dorminzi. La soiurile de struguri pentru consum in stare proaspata, viguroase, butucii prezinta in capatul tulpinii, in loc de cordon, 2 - 4 elemente multianuale scurte, pe care se gasesc formatiuni scurte de 2 ani. Din acestea pornesc coarde de 1 an roditoare. Pe formatiunile scurte multianuale sau chiar pe tulpina, in zona superioara pot fi intalnite si coarde de 1 an lacome. La taierile anuale, de rodire se opereaza in primul rand asupra coardelor de 1 an roditoare (se afla pe lemnul de 2 ani) si lacome (formate pe lemn multianual), de aceea insistam mai mult pe cunoasterea lor. Ele provin din lastari lemnificati dupa caderea frunzelor. In conditiile noastre de cultura a vitei de vie, lungimea de 1,20 - 1,80 m, realizata in perioada de vegetatie a unei coarde, se considera optima pentru productia de struguri, ca si grosimea de 7 - 12 mm (diametru). Coardele anuale sunt compuse din noduri si internoduri bine determinate. La noduri se afla ochii de iarna alcatuiti dintr-un complex de muguri (principal, secundari, tertari). Avand dimensiuni si grade diferite de formare si de evolutie, mugurii au insusiri diferite. Productia de struguri se sprijina, in principal, pe existenta si starea de sanatate a mugurului principal din ochiul de iarna. Numai in cazul unor accidente, cand acesta este distrus, mugurul secundar poate deveni de baza pentru realizarea productiei.

Prof. univ. dr. Liviu DEJEU

Taierea vitei de vie

Tierile efectuate la butucii de vi de vie se clasific dup mai multe criterii:a) dup scop i vrsta butucilor:Tierile de formare sunt indicate n primii 3-5 ani de cretere a butucilor de vi de vie. Ele au scopul de a da o anumit form butucilor.Tierile de fructificare sunt aplicate n perioada de cretere i fructificare i urmresc scopul obinerii unei recolte stabile i calitative. Tierile de regenerare sunt indicate n plantaiile viticole btrne, n perioada de declin. Ele au ca scop refacerea butucilor pentru o perioad scurt (5-7 ani) n scopul unor recolte relativ stabile. Acest tip de tieri trebuie combinat i cu alte lucrri agrotehnice.Tierile speciale se efectueaz n cazul butucilor afectai de accidentele climatice, cum ar fi temperaturile joase din timpul iernii, ngheurile trzii de primvar, grindina, bolile etc.b) dup modul de execuie:Tierile manuale se realizeaz de ctre persoane calificate, cu ajutorul foarfecelui i ferestrului.Tierile semimecanizate se efectueaz cu ajutorul unor foarfece pneumatice, care uureaz efortul fizic depus.Tierile mecanizate se utilizeaz mai mult n plantaiile roditoare, prin utilizarea unor mijloace mecanizate de tiere, de tipul cositoarelor. Se execut cu scopul de a uura munca manual.c) dup starea de vegetaie a butucilor:Tierile n uscat. Sunt utilizate n intervalul de dup cderea frunzelor (toamna) i pn la migrarea sevei (primvara).Tierile n verde se execut n perioada de vegetaie dup afectarea de diferii factori abiotici sau biotici i n cazul formrii rapide a butucilor.Tierea viei de vie pentru fructificaren viticultur, n scopul obinerii unor recolte stabile i calitative i pentru limitarea polaritii longitudinale, exist urmtoarele metode de tiere:Tiatul scurt, care const n aceea c n fiecare an lstarii pentru recolt se taie scurt, la 2-3 ochi. Aceast metod are cteva avantaje, ntruct punile de rod n fiecare an se lungesc cu un internod. Rnile sunt mici, fiindc tiatul se face prin lemn de doi ani i le putem localiza dintr-o parte a punii de rod. Aceast metod de combatere a polaritii se folosete n regiunile unde butucii au o cretere slab. La noi n ar ea se folosete n plantaiile de portaltoi i plantaiile altoi de tip intensiv;Arcuitul coardelor n timpul legatului n uscat. Conform acestei metode la tiatul n uscat se las corzi de rod de 8-12 ochi, care ulterior se arcuiesc. Dac coarda va fi legat vertical, mai viguroi vor fi lstarii crescui n vrful corzii, iar lstarii din ochii de mijloc i de la baz au o cretere foarte slab sau nu se dezvolt. Legnd corzile de rod orizontal sau arcuit, lstarii pe aceast coard se vor dezvolta uniform. Astfel, mai nti se neutralizeaz vrful fiziologic al coardei, prin arcuire, o parte din vasele conductoare se deformeaz, ceea ce favorizeaz repartiia egal a apei i elementelor nutritive pentru toi lstarii de pe aceast coard. Corzile de rod la legatul n uscat trebuie arcuite, fapt ce stimuleaz considerabil fructificarea butucilor;Principiul Marconi. Pe cordon se las un cep tiat la 4 ochi, din care doi de la baz se orbesc. Din ochii superiori se dezvolt doi lstari i, fiindc ncrctura e slab, se dezvolt i lstarii din ochii unghiulari. n al doilea an, tiatul se face n felul urmtor: din lstarii dezvoltai la vrful cepului se las o coard sau dou pe rod, iar unul din lstarii dezvoltai din ochii unghiulari se taie la patru ochi, din care doi de la baz se orbesc. n al treilea an i mai departe, coardele cu lstari ce au fructificat se nltur de la baz, iar din lstarii de pe cep se formeaz 1-2 corzi de rod, iar unul din lstarii ce cresc din ochii unghiulari scurtndu-se la 4 ochi;Principiul veriga de rod este o metod mixt ce include elementele din toate trei principii descrise mai sus, nlturnd neajunsurile pe care acestea le au, fiecare n parte;Tierea dup principiul veriga de rodCepul de nlocuire i coarda de rod localizate pe puntea de rod poart denumirea de verig de rod. Altfel spus, pe puntea de rod se las un cep de nlocuire a doi-patru ochi i o coard de 5-15 ochi. Cepul de nlocuire ntotdeauna se plaseaz mai jos de coarda de rod. Pentru a forma cepul de nlocuire i coarda de rod, se aleg numai lstari anuali maturai, dezvoltai normal. Principiul veriga de rod ca metod de limitare a polaritii longitudinale este cea mai rspndit i d posibilitatea de a regla puterea de cretere i fructificare a butucilor i de a menine forma acestora. Se folosete n regiunile unde creterea butucilor este puternic. n general, tierea viei de vie dup principiul veriga pe rod poate fi exprimat n felul urmtor: anual, pe cepul de nlocuire de anul trecut se formeaz (din lstarii anuali maturai) o nou verig de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu toi lstarii (anuali, maturai) amplasai pe ea se nltur.Lstarii anuali maturai dezvoltai normal sunt acei care au lungimea de 0,8-2,0 m i grosimea de 6-13 mm.Cepul de nlocuire ntotdeauna se las mai jos dect coarda de rod.Exist urmtoarele tipuri de verigi de rod:clasic - alctuit dintr-un cep de nlocuire de 2-4 ochi i o coard de rod de 5-15 ochi;fortificat - alctuit dintr-un cep de nlocuire de 3-4 ochi, semicoard de rod (5-7 ochi) i o coard de rod de 8-12 ochi;bulgar - alctuit din doi cepi de nlocuire de 2-3 ochi fiecare i o coard de rod de 6-12 ochi,moldoveneasc - compus din dou corzi de rod cu lngimea de 6-12 ochi (utilizat la forma de cup moldoveneasc) sau dintr-o semicoard de rod de 4-6 ochi i o coard de rod de 8-12 ochi (utilizat la forma de butuc moldoveneasc de spalier).