altoirea pomilor fructiferi

5/26/2018 Altoirea pomilor fructiferi

1/38

Altoirea pomilor (vara toamna)

Altoirea pomilor

Altoirea este una din metodele de inmultire vegetativa a plantelor. In pomicultura altoitul

se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentru schimbarea sortimentului

(trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom). Altoirea se aplica din necesitatea de aavea in sol pamant unportaltoiviguros, rezistent la diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in

portaltoi vom aplica un altoidintr-un soi cunoscut, pe care ni-l dorim in gradina noastra

(Jonathan, olden, etc.).

!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in pepiniere).#ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta (franc) sau

dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc.

Principalele specii de pomi si portaltoi lor


2/38

&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os

vom surprinde acest aspect%

Specia (altoiul) Portaltoiul

'arul 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)

!arul !arul franc (din samanta), !arul paduret (!rus piraster), unele soiuri de gutui * nuorice gutui su afinitate cu parul

utuiul utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima

rezistenta la seceta)!runul !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbar, arzar

#aisul #ais franc (din samanta), !runul franc, #orcodus, arzar, !iersicul franc, 'igdal

!iersicul !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc

#iresul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinulisinul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinul

Altoirea in T (altoirea in ochi dormind)

umele de altoirea in Tvine de la taietura ce se face in scoarta portaltoiului, sub formaliterei /.

Altoirea in / 0altoirea prin oculatie, este o metoda rapida, eficienta si foarte des utilizata.Altoirea in Tsi altoirea sub scoarta in cap de altoiresunt metodele de altoire cele mai utilizate

in pomicultura.

Altoirea in / 0altoirea prin oculatie, se aplica in pomicultura sub mai multe forme, una din eleeste altoirea in ochi dormind.

Pregatirea portaltoiului:

+e pot folosii si portaltoi cu diametre foarte mici 1 cm (puieti ce au doar 1 an). Altoirea in/ se face in plin seson de vegetatie 0crestere activa a plantelor, teoretic daca portaltoi sunt

irigati nu e"ista impedimentul ca coa$a portaltoiului sa nu se desprinada cu usurinta. #u douasaptanami inainte de altoire vom verifica daca coa$a portaltoiului se desprinde cu usurinta, dacanu se desprinde, vom lua masuri ce presupun% udarea portaltoiului si ciupirea varfului

portaltoiului 0se rup cu unghiile (ciupesc) cresterile din varf. Inainte de altoire suprafata

portaltoiului se va curata de praf cu a$utandu-ne de o carpa uscata.

Altoirea in ochi dormind:

!erioada de altoire in ochi dormind este in intervalul% 12.iulie-12.septembrie, astfel in

prima parte a intervalului vom altoi soiuri de (par, prun gutui si piersic), iar in ultima parte aintervalului se vor altoi soiuri de (visin si cires), aceasta tehnica se aplica cu succes si la lamai,

liliac, trandafir (folosim ca portaltoi macesulRosa canina).

Pregatirea ramurilor altoi:

se aleg ramuri altoi bine dezvoltate cu dimensiuni intre 34 si 54 cm6

ramurile altoi trebuie sa fie lemnificate iar mugurii de pe acestea bine dezvoltati6

ramurile altoi in sectiune transversala vor avea forma rotunda6

ramurile altoi nu trebuie sa prezinte lastari anticiparti (lastari ce apar in acelasi sezon de

vegetatie * pe ramurile din acel sezon)6

ramurile altoi ideale au o grosime intre 7-8 mm6


3/38

frinzele de pe ramurile altoi se fasoneaza (scurteaza) * la petiol (codita), de circa 4,2-1 cm,

9ig. 16

pastrarea ramurilor altoi de la recoltare la altoire (cateva ore) se face intr-o galeata cu apa.

Incepem altoirea cu portaltoiul:

se alege locul de pe portaltoi unde vom face altoirea, preferabil la 14-12 cm de la sol6 se e"ecuta intai, incizia transversala pe portaltoi, aceasta poate avea si o forma usor curbata

(a$uta la introducerea mai usoara a scutisorului altoi) 9ig. :a. Incizia se face pana la lemn, cua$utorul varfului briceagului de altoit universal6

incizia longitudinala se face sub cea transversala, se pleaca de sub aceasta la :-3 cm, si se

taie pana o intalneste pe cea transversala, 9ig :b6

se foloseste spatula briceagului de altoit pentru desprinderea scoartei pe ambele parti ale

inciziei longitudinale * de sus pana $os 9ig. 3b.

Realizarea scutisorului altoi%

se ia ramura altoi si se face taietura de desprindere pornind de la 1,2 cm sub mugure si neoprim dupa ce trecem de centrul mugurelui 9ig. ;a. /aietura se face astfel incat sa avem o

suprafata mare de cambiu si o mica suprafata de lemn (sub mugure) 9ig. 3a.

/aietura finala presupune desprinderea efectiva a scutisorului. +e incepe de deasupra

mugurelui si merge pana ce o intalneste pe prima, 9ig. ;b. +cutisorul detasat trebuie sa aiba

forma din 9ig. 3.a.

Introducerea scutisoruluiin incizia facuta pe portaltoi se face cu a$utorul spatulei briceaguluide altoit, 9ig. 2.


4/38


5/38


6/38

Sectiune prin portaltoi sau altoi


7/38


8/38

Altoirea pomilor fructiferi primavara

Altoirea pomilor se face in doua perioade pe parcursul unui an% primavara (12 martie *mai) si vara-toamna (12.iulie-12.septembrie), in functie de perioada de altoire difera si metoda

de altoire * cu procentul cel mai pun de prindere.

Altoirea este posibila datorita 0calusului (tesutul care conduce la vindecarea ranilorplantei). #alusul apare prin punerea in contact a zonelor generative ale plantei si este

determinat de catre celulele cambiale 0cambiu (vezi 9ig.).

In pomicultura altoitul se aplica atat pentru inmultirea pomilor fructiferi cat si pentruschimbarea sortimentului (trecerea rapida de la un soi de pom la alt soi de pom, ezi 9ig.).

Altoirea se aplica din necesitatea de a avea in sol pamant un portaltoi% viguros, care suporta

diverse tipuri de sol, rezistent la seceta, in portaltoi vom aplica un altoi dintr-un soi cunoscut, pe

care ni-l dorim in gradina noastra (Jonathan, olden, etc.).Atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa provina din plante sanatoase (plante libere de

viroze sau de cancer bacterian).

!ortaltoii sunt diversi, e"ista si portaltoi obtinuti prin selectie (acestia se folosesc in

pepiniere). #ele mai la indemana specii de portaltoi sunt cele care cresc fie spontan din samanta(franc) sau dra$oneaza% corcodus, prun, visin, mar paduret, par paduret, etc. =ste bine sa alegem

portaltoi cu grosimi ce variaza intre 1.2-2 cm, daca portaltoiul este mai gros reusita poate fi maimica (creste riscul e"punerii la boli si imposibilitatea calusarii 0vindecarii integrale 1%1.)

Principalele specii de pomi si portaltoi lor

!entru ca altoirea sa reuseasca in general trebuiesc folosite specii de altoi si portaltoi din

aceiasi specie sau acelasi gen, e". ('alus-genul silvestris-specia), dar pentru mai multa sigurata

folositi datele din tabelul de mai $os.

&a fiecare specie de pomi corespunde un anumit tip de portaltoi, in tabelul de mai $os vom

surprinde acest aspect%

r. crt. +pecia (altoiul) !ortaltoiul

'arul 'arul franc (din samanta), 'arul paduret ('alus silvestris)

!arul !arul franc (din samanta), !arul paduret (!rus piraster), unele soiuri de gutui * nuorice gutui su afinitate cu parul

utuiul utuiul franc (din samanta), +oiuri de gutui utilizate si la par, !aducelul (imprima

rezistenta la seceta)

!runul !runul franc (din samanta), #orcodusul, !iersic, !orumbarul, arzar#aisul #ais franc (din samanta), !runul franc, #orcodus, arzar, !iersicul franc, 'igdal,

!orumbarul

!iersicul !iersic franc (din samanta), #orcodusul, !run franc#iresul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic-paduret (#erasus avium), isinul

isinul #iresul franc (din samanta), #iresul salbatic (#erasus avium), isinul

Atentie>>> In general pentru ca aceasta metoda sa aiba succes (pe anumite specii care se

prind mai greu, e". cires), este bine ca portaltoiul sa fie cat mai tanar (;-3 ani), cum a a$uns la

grosimea de altoit (1,2-;,2 cm), facem altoirea.


9/38

Materiale si unelte necesare in altoire

unelte% foarfeca horticola, foarfeca pentru ramuri groase, fierastrau horticol, briceag de altoit

universal6

materiale% portaltoiul, ramuri altoi, banda de altoit sau (banda izolatoare 0banda pentru

izolatii electrice), 'astic de altoit (Arborrin sau !otaben) sau 'astic preparat dupa o reteta sau

ceara de altoit6?eteta de mastic- ce se aplica la rece (nu trebuie incalzit la foc)% 1 @g smoala, ;44 g seu

de vita6 se topesc separat *fiecare in vasul sau, apoi calde se amesteca intr-un vas mare. In final

va rezulta un mastic foarte bun ce nu carpa la temperaturi scazute.

="ista mai multe metode de altoite, dar doar cateva s-au impus pe scara larga.

9ig. I riceag de altoit universal


10/38


11/38

I. AT!I"EA S#$ S%!A"TA I& %AP 'E A!I"E

=ste o metoda des folosita, intrucat este o metoda relativ usor de aplicat, rezultatele sevad repede :-3 saptamani, asigura un procent mare de prindere peste 84B.

'etoda se poate aplica in perioada% 12 martie-12 aprilie cu conditia ca afara sa fi fost

cateva zile temperaturi de peste 14-12C# (pentru a pune seva in miscare) si a face coa$aportaltoiului sa se dezlipeasca mai usor. 'omentul cand facem altoirea * este preferabil sa fie

intr-o zi cu temperaturi in $urul valoriilor de 14-12C# zi calduroasa -insorita. #u cat altoirea se

face mai devreme (luna martie), cu atat sansele de prindere sunt mai mari.

pentru aceasta metoda se vor folosi portaltoi cu ramuri ce au un diametru intre 1,2-2 cm6

ramurile altoi se recolteaza inainte de pornirea in vegetatie, acestea se pot pastra la frigider

prin mai multe metode. +e recolteaza si se fasoneaza la :4-34 cm, se infasoara intr-o punga cat

mai etans, iar baza se introduce intr-o sticla cu apa (sau in rumegus umed), se pot pastra astfel :-3 saptamani. ?amurile altoi este bine sa fie recoltate de la pomi sanatori si de la soiuri valoroase

ale caror fructe va plac. Ideal este sa faceti altoirea imediat dupa recoltarea ramurilor altoi.

9ig. II +ectiune prin portaltoi sau altoi


12/38


13/38

9ig. III =tapele altoirii sub scoarta in cap de altoire


14/38


15/38

1. !rima operatiune este acea de retezare la cep a portaltoiului (daca este o varga-facetiaceasta la ;4-:4 cm de la sol). Atentie ca ramura portaltoiului (poarta altoiul) sa aiba diametrul


16/38

intre 1,2 si 2 cm. ?etezarea se face perpendicular pe ramura cu a$utorul foarfecilor in functie de

diametru sau cu fierastraul.


17/38

- ramurile altoi cresc repede si mai ales in situatia altoirilor din coronament (de schimbare de

sortiment), e"ista riscul ca acestea sa se rupa usor datorita vanului. #u cat se altoieste maiaproape de sol, cu atat riscul ruperii este mai mic6

- unii pomi se pot usca in urma unei altoirii nereusite.

+++ Atentie Metoda nu garanteaa o prindere de ,-- si e/ista riscul ca planta altoita

(portaltoiul) sa fie grav afectata sau se usuce.

9ig. I &a o luna dupa altoire


18/38

9ig. ona punctului de altoire la 3 ani dupa altoire% A- altoire !ar pe !ar franc, -altoire !run

pe !run franc


19/38


20/38

9ig. I Altoirea primavara in cap de altoire pentru schimbare de sortiment (procent de prindere

144B)


21/38


22/38

9ig. II #eara pentru altoit


23/38


24/38

9ig. III anda pentru altoit


25/38


26/38

9ig. IF 'astic de altoit si taiat 0Arborrinn

Altoirea pomilor fructiferi prezentata de Dragos Milea


27/38

Metoda clasica de altoire in ochi cu taietura in T are dezavantajele ca reusita depinde dedezlipirea scoartei portaltoiului, necesita un briceag sau cutit foarte ascutit, portaltoiul trebuie saaiba o grosime minima cit a unui creion, etc. Coaja se desprinde usor doar in anumite perioade

ale anului(in functie de specie, in lunile iulieaugust! si doar daca portaltoiul a fost bine intretinutprin udare.

"n metoda de altoire prezentata se transplanteaza un scutisor (o bucata de scoarta cumugure! cu lungime mare( pina la # cm! astfel ca sansele sint mai mari ca undeva sa se facacontactul intre celulele de sub scoarta care asigura prinderea altoiului( sub scoarta se afla unstrat subtire de celule care asigura cresterea pomului si care fac posibila altoirea!. Deasemenea, important este ca se pot altoi pomi cu grosime mica (de la $ mm!, cam tot timpulanului, indiferent daca scoarta se desprinde sau nu.

". %entru altoit este nevoie de urmatoarele &

'. jumatate de lama de ras (se recomanad) ca o lam) nou) s) fie taiat) in dou) cu ofoarfec) si nu prin rupere pt. ca se poate produce ranirea degetelor sau deterioarea taisului. Deasemenea, daca folosim o lama vecheea trebuie spalat) si din nou se poate produce ranire !.*e poate folosii si breceagul de altoit universal, dar sa fie bine ascutit (intretinut!.

+. rola asemanatoare cu cea de scotch, dar obtinuta prin taierea unei portiuni (aproimativ +centimetri ! din o rola de plastic autoadeziv pentru impachetat alimente ($- lei in supermaretdin ea se taie cam '+ role!. *e recomand) s) se achizitioneze role de grosimi mici, care se pottaia usor cu un cutit ascutitoperatie care trebuie facuta cu atentie pe o masa de lucru (la iesireadin material cutitul sa nu lovesca piciorul celui care taie sau alte persoane care nu trebuie sa fiein preajm)!. Dac) nu dispunem de rola de plastic alimentar autoadeziv se pot t)ia cu foarfecapanglici din pungi din plastic (alegem pungi din plastic care se intinde /nainte de a se rupe!. 0nacest caz avem nevoie si de un fir de ata pentru a lega panglica dup) altoire, s) nu se desfac)

$. Altoaie . Altoiul este o nuia de un an ( virful unei ramuri! luata de la un pom valoros, pe care

dorim sal /nmultim. *e recomand) ca altoaiele sa aiba grosimea portaltoiului, aproimativgrosimea unui creion si sa provin) de la pomi sanatosi, din partea insorit) a acestora. 1a pomiicare pornesc primii in vegetatie (cires, cais, piersic! altoiul trebuie recoltat in lunile ianuariefebruarie, la par, mar si gutui se pot recolta altoaie si luna martie. Altoaiele se pastreaza inbeciuri sau camere reci . "n beciurile umede se pot aseza direct pe podea iar in cele uscate serecomanda asezarea deasupra unei tavi cu apa (sau albie!. *e pot pastra altoaie si in frigiderenefolosite( in incapere neincalzita!, pe rafturi, cu putina apa in tava de jos a frigiderului. Daca


28/38

pastram altoaie in tava de jos a unui frigider in functiune, ele se usuca. Ca sa nu se usuce, leputem pune in tavi facute din sticle %2T cu sectiune patrata, acoperite cu nisip umed. Altoaielese pot pastra pina in momentul in care mugurii 3 pleac)4. "n conditii bune, mugurii ram/n bunip/na in jur de ' Mai. Altoiele se leaga manunchi, cu un bilet in care se scrie soiul de pom.

Mugurii de cais, prun sau piersic sint dispusi uneori pe nuia cite $ la un loc, din care +,din margini, sint floriferi iar cel central este vegetativ(mai ascutit decit cei florali!. *e pot folosipentru altoire si formatiunile triple de muguri( dupa ce vom altoi, mugurii florali vor cadea singurisi va ramine doar cel central din care va creste lastarul!. *int soiuri de pomi cu ramuri tip3pleata4 care au pe lastar muguri laterali, dar nu pleaca decit cel din virf. Acesti pomi trebuiealtoiti prin metode in care se alipeste o bucata de ramura cu virf (copulatie sau despicatura!.

5u este adevarat ca trebuie sa luam altoaie numai din pomii care sint pe rod. Din contra,e preferabil sa luam din pomii altoiti anul trecut si care nu au muguri florali, pe care sai folosimdin greseala(mai ales la cires!.

1a altoaiele de cires trebuie avuta mare atentie sa nu se foloseasca mugurii de la bazalastarului anual, care sint florali si nu dau lastari. Mugurii florali de cires se deosebesc prin faptulca sint mai rotunzi si sint dispusi mai apropiati intre ei la baza lastarului anual. 1a fel, muguriide nuc sint de $ feluri, trebuie folositi doar cei vegetativi.

1a semintoase (mar, par, gutui! mugurii sint miti si pot fi folositi toti, uneori din mugurelealtoit apar mai intai citeva flori iar apoi florile cad si pleaca un lastar.

#. %ortaltoaie . %ortaltoaiele sint pomi6orii de '$ ani pe care aplicam altoaiele.

"n carti se recomanda ca portaltoiul sa fie de ' an, de grosimea unui creion si in anulanterior sa fi fost bine ingrijit prin udare astfel ca 6i coaja lui sa se desprinda usor si sa fieplantat in anul anterior. "n metoda de altoire prezentata pot altoi pomi de la diametrul unui pai degriu pina la grosimea degetului mare (este bine sa avem altoaie de dimensiuni diferite decivom alege pentru pastrare si altoie subtiri, dar si groase!. 5u conteaza daca pomul a fostplantat in primavara(un pom altoit are sanse mai mari de prindere, pentru ca energia lui efolosita de un singur mugure si pentru crestrea radacinilor! %utem sa ducem acasa oricepomisor salbatic gasit si sal altoim inainte de al planta sau il punem, provizoriu, culcat inpamint (stratificare! pina se face vremea buna de plantat. 2ste mai usor sa altoim inainte deplantare, decit sa altoim dupa ce am plantat.

"". Ce folosim ca portaltoaie7

%entru a obtine cires avem nevoie de portaltoi din & visin, cires crescut din saminta ,cires amar, malin( ciresul, de6i e simburos, nu merge pe corcodu6 !. Deseori, sub visini sau subciresii altoiti pe visin sint sute de lastari de visin care pot fi altoiti pe locul unde sint ( se aleg cei


29/38

din margini si care au mai mult soare!. %entru cais,piersic,prun ( simburoase! avem nevoie de &corcodu6, cais salbatic, prun salbatic, piersic din saminta, porumbar (tot s/mburoase! .*imburoasele se pot altoi /ntre ele ( de eemplu & prun pe cais sau invers, piersic pe cais sauprun ! . *e pot aplica pe ramurile unui corcodu6 mai multe altoaie diferite (piersic de vara,piersic de toamna, cais timpuriu, cais tirziu, prun!.

Marul se altoieste pe mar salbatic (din saminta! sau pe butasi crescuti din radacina unuimar mai batrin. *int portaltoaie de mar numite vegetative(majoritatea celor de pepiniera! caredau radacini daca un lastar este ingropat. Din radacina lor cresc multi lastari care formeazafoarte usor radacini si se pot folosi la plantat chiar daca au doar citeva mustati de radacina saudeloc, vor forma radacini mai tirziu, ca si via butasita.

%arul se altoie6te pe par paduret ( caz in care cre6te mare si rodeste tirziu! sau pe gutui(caz in care are talie mica si rodeste mai devreme!. 1astarii de gutui cu radacina se obtin usor,ei apar din radacina unui gutui mai batrin. *e altoieste si pe paducel(sau gherghinar!.%aducelulse gaseste din abundenta in paduri.

8utuiul se altoie6te pe gutui sau paducel. *emin9oasele (m)r, p)r, gutui! se pot altoi/ntre ele. 8utuiul trebuie altoit cit mai devreme, la pastrare coaja lui se usuca repede siprocentul de prindere e mai mic

5ucul se altoieste pe nuc iesit din nuca..

%ortaltoiul poate fi un pomi6or care a crescut pe un loc din anul trecut 6i ram/ne pe locullui sau poate fi un pomi6or pe care lam dezgropat din locul unde lam gasit si il replant)m.

""". Cum procur)m portaltoaie 7%utem avea pomi salbatici crescuti pe un loc bun si ii altoim acolo(vor avea o crestere bunadin primul an!. Daca nu, c)ut)m corcodu6i, zarz)ri, meri, gutui crescuti pe sub pomi 6idezgrop)m ( dac) mai sint /n repaus vegetativ !, /i ducem acas) 6i altoim 4 /n m/n)4, dup) care

/i /ngropam pe locul unde dorim s) creasc) pomul sau /i punem la 6coal). %utem semanatoamna s/mburi de corcodu6, cais, piersic, prun, la 6coal) sau direct pe locul unde dorim pomul( vom altoi anul urmator!

%utem c)uta, in luna aprilie, 3r)sad4 de corcodu6, cires, zarzar sau prun r)s)rit subpomi batr/ni (cit mai devreme dupa ce au ie6it din p)m/nt 6i mai au rezerva de hrana in

cotiledoane! 6i plantam acest 3r)sad4 /n un loc unde /l putem /ngriji(scoala de pomi! sau pe loculunde dorim sa avem pomul, pentru a fi altoiti la anul. :neori se pot obtine pomi din buta6igutuiul si unele portaltoaie de mar dau radacini ca 6i vita de vie dac) nuielele sint ingropate 6iudate la timp.

"n cazul in care infiintam o livada in locuri nepazite sau locuinte de vacanta, de unde sefura pomii, putem vom planta corcodusi, pe carei vom altoi dupa +$ ani, pe craci.


30/38

Cind se altoie6te 7

Cu altoaie pastrate la rece se altoieste incep/nd cu luna martie si pina cind mai sint bunealtoaiele(pina pleaca mugurii de pe ele, in jur de ' mai!. Dupa '# mai si pina toamna, se poatealtoi din nou cu altoi luat direct din pom (un lastar care a crescut in acea primavara pina la data

altoirii, chiar daca mugurii nou formati nu sint complet dezvoltati, ei se vor dezvolta dupaaltoire!. Cu altoi luat din pom, altoirea reuseste chiar mai bine, pentru ca mugurii noi sintsanatosi.

";. Cum se altoieste 7

Pregatirea portaltoiului

*e pregatesc materialele(lama, folie, altoaie, foarfeca de vie!, se face deplasarea laportaltoi, se alege inaltimea si locul cu scoarta curata(fara ghimpi sau lovituri! si se reteazaportaltoiul cu foarfeca( cu lama taietoare a foarfecii spre locul unde altoim, lama de sprijin inspate!. *imburoasele se reteaz) pentru altoire la o inaltime convenabil) in functie de grosime,calitatea scoartei, dorinta protectiei(daca altoim mai sus, pericolul ca un animal sau om sa calcepe altoi este mai mic!. "naltimea recomandata este de $


31/38

dar ne ferim sa taiem si lemn pentru ca merge mai greu lama. *cutisorul se aseaza pe osuprafa9a curata, s) nu se murd)reasca taietura, pina taiem si portaltoiul(daca putem, tinemscutisorul in mina stinga iar taierea scoartei pe port o facem cu dreapta!. Daca culoarea subscoarta este maronie, lastarul a inceput sa se degradeze sau a fost lovit in zona decupam altmugure sau alta zona din port. Cu cit ne apropiem de ' mai, acest fenomen se observa mai

desdaca nu avem lastari mai buni folosim ce avem, mai merge.

Mugurii de cais sint de regula asezati pe niste umflaturi, scutisorul se taie mai greuatentie sa nu va taiati degetele. %uteti face decuparea scutisorului invers(de jos in susla fel si lanuc!. "n partea de sus a portaltoiului, la


32/38

#.se infasoara folia in jurul scutisorului tragind si controlind rotirea rolei cum fac electricienii cuizolier band cu primele trei degete de la mina dreapta( se trage atit de tare cit folia sa nu serupa!? se infasoara citeva rotatii deasupra unghiei si apoi se elibereaza baza ca sa se infasoare

si partea de jos cu $- straturi, dupa care se infasoara spre mugure pina linga el. *e trece apoideasupra mugurelui, trecind folia prin spatele lui, fara sal acoperim cu plastic . 1a sfirsit,infasuram folia pe capatul portului, depasind cu jumatate de banda partea de sus a portului, iarla final tragem mai tare sa se rupa folia, apoi rasucim folia intre degete (facem un mot ca sa nuse desfaca mai tirziu din cauza vintului !

5e putem antrena in casa folosind un creion pe post de portaltoi si o fisie de hirtie de -# cm pe care desenam un mugure la #mm de un capat. Dac) nu avem role de plastic alimentarsi folosim f/sii de plastic t)iat din o punga, dupa ce infa6ur)m c/t de str/ns permite ca s) nu serup) plasticul, /nf)6ur)m cu firul de l/na ( s) tina panglica s) nu se desfac)! 6i facem un nod.Mugurii de cire6 si cais sint sensibili la rupere (s/nt ie6i9i in afar) ! 6i trebuie protejati .

Dac) e cazul, dupa ce am altoit, punem o protectie impotriva ruperii mugurelui princalcare de om sau animal (/nfigem citeva be9i6oare ramase de la taierea portaltoiului in p)m/nt,pe l/ng) mugur !.

De obicei din mugurele transplantat pleac) un l)star in '+ s)pt)m/ni, /n functie devreme si perioada cind am altoit. Daca cineva a calcat pe pomul altoit si a rupt mugurul de cire6transplantat, altoirea e pierdut) 6i trebuie refacut) (dac) mai avem lastari la rece!. Daca numai avem loc in jos pe scoarta, plasam mugurele pe partea opusa primei altoiri. Daca am altoitcais si cineva a rupt mugurele altoi, apare alt mugure din rezerva de muguri de l/nga mugureleprincipal (nu e nevoie de realtoire, dar pleac) mai tirziu cu '+ saptamini!.

Dupa ce am altoit urm)rim pomiii 6i nu vom l)sa sa creasca alti muguri /n afara celui pecare lam transplantat, /n caz contrar mugurele nostru nu va pleca sau va da un lastar firav,coplesit de cei s)lbatici. Cind mugurele a inceput sa creasca, se inlatura folia cu care lam legatprin desfasurare (atentie sa nu rupem lastaul crescut din el! sau prin taiere longitudinala culama in partea opusa mugurelui. *e poate intirzia cu aceasta operatie $# saptamini, dar nu maimult decit termenul cind locul de altoire incepe sa fie sugrumat ca urmare a cresterii in diametru.Daca se dezleaga prea devreme, e pericol ca vintul sa dezlipeasca lastarul crescut din mugure,de aceea in unele carti se recomanda ca mugurele sa fie plasat in directia vintului dominant sausa fie legat cu un betisor de restul pomului sau de un arac.

Altoirea de vara& *e face dupa data de '# mai. %rocedeul e acela6i dar mugurelecare se transplanteaz) se ia impreuna cu codi9a frunzei la subtioara careia se afla. Altoiul se iadirect din pom 6i se altoie6te cit mai repede (daca sintem in deplasare, lastarul crud se poatepastra la nevoie '+ zile invelit in o punga uda, dupa ce sau lasat doar coditele frunzelor!.Altoirea din vara e reusit) daca dupa @'< zile codi9a frunzei este inca verde la baza si sedesprinde u6or daca e apasata in jos.:neori, cind altoiul a prins foarte bine, codita frunzei


33/38

ramine verde si nu se desprinde. Daca altoirea nu a reusit, codita se innegreste si nu sedesprinde de portaltoi. 2ista pomi incompatibili cu unele portaltoaie (de eemplu & eista un soide cires timpuriu care nu prinde pe visin! Daca un altoi nu e compatibil cu portaltoiul, sefoloseste o altoire intermediara (adica, in situatia de mai sus, ciresul trebuie altoiet pe un ciresobtinut din visin!.

=ig. ' =azele altoirii Metoda chip budding


34/38


35/38


36/38

=ig. + Altoirea la nuc


37/38

=ig. # Altoirea la mar


38/38

altoirea pomilor fructiferi

Documents