51455568-dezvoltarea-durabila-a-turismului-in-judetul-sibiu.pdf

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

DEZVOLTAREA DURABILA A TURISMULUI IN JUDETUL SIBIU

Coordonator stiintific : Lector Univ.Dr Dodu Patricia

Absolvent: Ispravnicelu Ruxandra Elena

BUCURESTI

2011

CUPRINS

Introducere………………………………………………………....3

CAPITOLUL IPatrimoniul natural şi turistic al judeţului Sibiu

1.1 Aşezare geografică…………………………………………….51.2 Resurse naturale……………………………………………….7

1. 2.1 Relieful………………………………………………………...91. 2.2 Clima şi apele…………………………………........................101.2.3 Vegetaţia şi fauna………………………………………........11

1.3 Resurse turistice culturale…………………………………...121.4 Indicatori economici………………………………………… 14

CAPITOLUL IIAnaliza activităţilor şi echipamentelor pentru turism2.1 Tipuri de turism……………………………………................292.2 Circulaţia turistică…………………………………................332.3 Infrastructura pentru turism……………………..................42

CAPITOLUL IIIDezvoltarea durabila-prioritate în dezvoltarea turismului3.1 Impactul turismului asupra mediului natural.......................463.2Efectele negative ale turismului asupra mediului...................53

CAPITOLUL IVPropuneri de dezvoltare a turismului durabil în judeţul Sibiu4.1 Analiza SWOT.........................................................................584.2 Propuneri de dezvoltare durabilă a turismului....................67

CONCLUZII .................................................................................78

BIBLIOGRAFIE………………………………………...............83

ANEXE

2

Introducere

Turismul ca fenomen şi activitate este unic in felul sǎu tocmai prin acea

dependenţǎ pe care o manifestǎ fatǎ de mediul inconjurator, social si cultural, de

valorile acestora. Din cauza acestei dependente, turismul are un interes de necontestat in

a le asigura durabilitatea.

Această lucrare reprezintă un demers ştiinţific care poate reprezenta un

ghid pentru autorităţile centrale şi locale, pentru toţi cei interesaţi de dezvoltarea

turismului în România, în special de valorificare a unuia dintre cele mai frumoase judeţe

din ţară, cu un puternic potenţial, judeţul Sibiu, pentru a acţiona în direcţia dezvoltării şi

perfecţionării unei dezvoltări durabile a acestuia.

În Capitolul I este prezentat patrimoniul turistic bogat al judeţului,având un

potenţial extrem de ridicat,Sibiul evidentiandu-se prin relieful,faună,flora,datinile şi

obiceiurile vechi dar şi prin monumentele istorice şi arhitecturale.

Capitolul II prezintă tipurile de turism care se pot practica în judeţ,cum ar fi

turismul balnear,de vânătoare,sportiv şi cel rural,circulaţia turistică,în judeţ existând

numeroase sttaiuni şi posibilităţi de cazare pentru toate gusturile.

În Capitolul III am prezentat impactul pe care poate să îl aibă turismul

asupra mediului natural,turismul fiind dependent de natură,de mediul înconjurător.

In Capitolul IV Pornind de la o amplă analiză a tuturor domeniilor

relevante, au fost extrase şi sintetizate, prin intermediul unei analize SWOT, punctele

tari şi punctele slabe ale situaţiei actuale a orasului Sibiu, precum şi oportunităţile şi

riscurile ce rezultă din acestea. Perspectivele de dezvoltare propuse în partea finală a

lucrarii sunt astfel concepute încât să genereze o dezvoltare armonioasă a economiei şi

ocupării forţei de muncă, a protecţiei naturii şi mediului, precum şi a condiţiilor

adecvate de viaţă în toate zonele de dezvoltare ale Sibiului.

Propunerile de dezvoltare a turismului sunt prezentate printr-un « Plan de

Amenajare a Teritoriului Judetean »,care prin demersul sau constituie un prilej bun

3

pentru înţelegerea şi tratarea problemelor existente,în vederea dezvoltării cât mai

eficientă a judeţului Sibiu.

Industria turismului a acceptat conceptul de dezvoltare durabilă şi a adoptat

această noţiune.

Nu există nici un dubiu că turismul, dacă este bine planificat şi condus, poate

ajuta la generarea veniturilor pentru populaţia locală şi poate accelera dezvoltarea

regiunii. Patrimoniul mondial, cultural şi natural, de exemplu, atrage acum vizitatori din

toată lumea şi poate deveni motorul dezvoltării locale şi regionale.

Turismul durabil trebuie să folosească optim resursele mediului care

reprezintă un element cheie în dezvoltarea turismului, trebuie să respecte autenticitatea

socioculturală a comunităţilor gazdă, să păstreze moştenirea lor culturală existenta,

valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturala.

De asemenea, turismul durabil trebuie să asigure operaţii economice de lungă

durată şi viabile furnizând beneficii socioeconomice la toţi participanţii, care să fie

distribuite în mod egal incluzând locuri de muncă stabile, servicii sociale pentru

comunitate.

4

CAPITOLUL I

PATRIMONIUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SIBIU

1.1 Aşezare geograficǎ

Judeţul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, la nord de Carpaţii

Meridionali in Podişul Transilvaniei.

În cuprinsul acestui teritoriu clar delimitat, urmele de locuire in colectivitǎţi

organizate sunt numeroase şi semnificative, fiind rezultatele unor procese istorice

îndelungate şi complexe.

Figura 1.1.- Aşezarea geograficǎ

Suprafaţa sa reprezinta 2,28% din suprafaţa intregii ţǎri, iar populaţia, 1,97%

din totalul populaţiei României.

5

Aşezat în centrul ţǎrii, acolo unde s-au întalnit dintotdeauna drumurile ce au

legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rǎmâne o punte de legaturǎ şi de

circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagǎn de strǎveche culturǎ şi civilizaţie,

zonǎ de simbiozǎ intre cultura romaneascǎ şi cea a naţionalitǎţilor conlocuitoare.

Varietatea peisagisticǎ a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile,

monumentele istorice şi de arhitectura, muzeele, incadreazǎ judeţul intre vetrele de

culturǎ şi civilizaţie romaneascǎ şi in zonele cu tradiţie turisticǎ, cu largi perspective de

dezvoltare.

Prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea peisajului,

prin dezvoltarea industriala şi culturalǎ, judeţul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor

de drumeţii sau alpinism, de vanatoare sau pescuit, practicanţilor de schi sau patinaj, ori

celor interesaţi de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de tradiţii locale.

Staţiunile turistice sunt apreciate pe plan intern şi internaţional, prin

posibilitǎţile pe care le oferǎ pentru practicarea sporturilor de iarnǎ sau varǎ.

Reţeaua hotelierǎ de vile, cabane, restaurante, discoteci, fac ca aceste staţiuni

sǎ fie cautate in toate anorimpurile.

Statiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum şi

baze de tratament pentru diverse afecţiuni.

Multe localitǎţi din judeţ pastreazǎ incǎ trǎsǎturi medievale :case cu ziduri

groase şi acoperişuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetǎţi

medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabilǎ valoare istoricǎ şi

culturalǎ.

O bogatǎ faunǎ cinegeticǎ şi piscicolǎ, flora rezervaţiilor naturale, constituie

obiective de mare interes ştiinţific.

Datoritǎ acestui imens potenţial, turismul a fost ales ca un domeniu ţintǎ

prioritar, prin dezvoltarea cǎruia se poate ajunge la noi locuri de muncǎ, protejarea celor

existente şi la imbunǎtǎţirea performanţelor economice ale judeţului.

6

1.2 Resursele naturale ale Sibiului

Dintre resursele naturale ale judeţului, gazele naturale sunt cele mai

importante, acestea fiind de mare calitate si alcătuite aproape exclusiv din gaz de

puritate inaltă.

Un depozit de marmură a fost descoperit si se află in exploatare in Valea

Porumbac, in timp ce judeţul mai are resurse de nisip, argilă, pietris, folosite ca

materiale de construcţii.

Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului,

păsunile 1780 ha, fănetele 284ha, livezile 190ha, apele 101ha, terenurile agricole si

flora si fauna .

Bogatul patrimoniu natural al judeţului este reprezentat de sase rezervaţii

naturale de mare valoare stiinţifică si turistică : Lacul fară Fund de la Ocna Sibiului,

depozitele de calcar de la Cisnădioara si Turnu Rosu, Rezervaţia din Valea Sarba si

lacurile Balea si Iezerele Cindrelului.

Lacul fară Fund de la Ocna Sibiului este o rezervaţie geologică ce ocupă o

suprafaţă de 0,20ha, acesta fiind ocrotit, declarată monument al naturii.

Lacul are o adancime de 34,5m, iar forma ovala a luat nastere prin

prăbusirea unei ocne părăsite in anul 1775.

O trăsătura specifică o constituie stratificaţia apei, salinităţii si temperaturii.

La suprafaţa lacului se găseste o panză de apă dulce permanentă, iar la adancimea

stratului de apă sarată se acumulează permanent caldura. Diferenţa de salinitate si

caldură este folositaă in scopuri terapeutice.

Lacul Balea este un lac glaciar situat la o altitudine de 2040m, in Muntii

Făgăras.

In anul 1932 a fost declarat rezervaţie stiintifică. In anul 2006 a fost construit

in apropierea lacului primul hotel de gheată din Europa de Est.

Parcul Natural Cindrel-acesta reprezintă o zonă complexă de floră, faună,

geomorfologică şi hidrografică cuprinzând culmi netede şi circuri glaciare.Parcul se află

la limita sud-vestică a teritoriului administrativ al judeţului Sibiu, având o suprafaţă de

9.043 ha. Accesul se face din Sibiu DJ 106A - Răşinari - Păltiniş - Poiana Găujoara -

7

Şaua Bătrâna - Cindrel (traseu marcat: triunghi roşu, bandă roşieRezervaţia Naturală

Iezerele Cindrelului.Este o rezervaţie mixtă prezentând valori geologico-peisagistice,

floristice şi faunistice unitare având o suprafaţă totală de 609,6 ha.Rezervaţia cuprinde

lacurile glaciare Iezerul Mare, situat la o altitudine de 1999 m, suprafaţa fiind de 3 ha,

iar adâncimea maximă 13,30 m. Accesul se face din Sibiu DJ 106 A - Răşinari - Păltiniş

- Poiana Găujoara - Şaua Bătrâna - Cindrel - Iezere (traseu marcat: triunghi roşu, bandă

roşie)

Vulcanii noroioşi de la Haşag-Situat în lunca pârâului Visa, la sud de satul

Haşag, acest monument al naturii reprezintă un fenomen geologic şi geomorfologic de

interes ştiinţific cu valoare peisagistică şi turistică mai ales prin relieful pseudovulcanic

remodelat în timp.Prezenţa vulcanilor noroioşi în această zonă explică structura

geologică şi existenţa masivului de sare din adânc prezentă pe o mare suprafaţă a

Transilvaniei.

Canionul de la Mihăileni-Canionul este situat în apropierea comunei

Mihăileni pe o suprafaţă de 15 ha. Canionul începe din locul cunoscut sub numele de

"Mestecenii lui Drăgan".

Dealul Zakel-Rezervaţia Naturală Dealul Zakel s-a format în urma evoluţiei

milenare a acţiunii factorilor geomorfologici şi climatologici. Aceasta se află în

apropierea localităţii Slimnic şi se înalţă cu cca. 100 m deasupra Văii Şarba, ocupând o

suprafaţă de 11 ha.

Această rezervaţie reprezintă o varietate prin prezenţa unei flore şi faune

caracteristice zonei de stepă euro-siberiană. Se întâlnesc numeroase specii de plante din

familii diverse. Acest habitat găzduieşte o serie de specii de animale, aici existând peste

400 specii de insecte.

Rezervaţia Faunistică Arpăşel-Aceasta se află în centrul S ectorului glaciar

central al masivului Făgăraş acoperind o suprafaţă de 736 ha. Rezervaţia faunistică

Arpăşel este constituită din păduri de răşinoase, iar la limita inferioară, păduri de

răşinoase în amestec de foioase (fag).Din punct de vedere faunistic capra neagră

constituie cea mai numeroasă specie, însă tot în acest areal se mai întâlnesc râsul, lupul,

jderul, cerbul, cocoşul de munte şi căpriorul. O posibilitatea de a ajunge în rezervaţie

este de la calea ferată Sibiu - Braşov cu staţia Arpaşul de Jos. Cu automobilul se poate

8

ajunge din E68 -Şoseaua Sibiu - Braşov - comuna Arpaşul de Jos - apoi pe

Transfăgărăşan - trasee marcate.Rezervatia naturală botanică Şuvara Saşilor acoperă o

suprafaţă de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a râului Sadu în apropierea oraşului

Tălmaciu.Prezenţa dominantă a unei specii de graminae cunoscută sub numele de

"şuvară" a dat numele generic acestui spaţiu deţinut anterior de saşi.În cadrul acestei

rezervaţii se întâlnesc specii floristice şi faunistice rare.

1.2.1 Relieful

Relieful judeţului coboară de la sud, din zona montană care ocupă

aproximativ 30 % din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului unde se

întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2500 m (vf. Negoiu 2535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu

2508 m), munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite, chiar la

altitudini de peste 2200 m (masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic

şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde se întinde pe aproximativ 50 % din

suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor) cu

relief deluros cu înălţimi între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de podiş

trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara

Oltului, Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape

continuu între cele două trepte de relief şi ocupă cca 20 % din suprafaţa judeţului,

propice culturilor agricole.1

Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Sibiu aparţine celor 2

unităţi mari geografice: muntoasă şi depresionară.

- Unitatea muntoasă cuprinzând M-ţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului este

alcătuită în general din şisturi cristaline, amfibolite şi micaşisturi cu o structură puternic

cutată, ce dau forme de relief zvelte, cu pante abrupte, puternic afectate de eroziune şi

glaciaţiuni;

- A doua unitate, cea depresionară, s-a format la sfârşitul Cretacicului. În cadrul

ei se disting din punct de vedere structural două zone principale :

1 Alexandru, D., Negut, S.,Istrate, I. „Geografia turismului” Editura Academiei, Bucuresti,1997

9

- a cutelor diapire în care stratele sunt cutate şi apar la zi sâmburi de sare (Ocna

Sibiului, Miercurea Sibiului)

- a domurilor – în nordul judeţului - reprezentată prin cute largi, boltite, în care

s-a acumulat gaz metan.

Rocile din care este alcătuită unitatea depresionară sunt:în fundament –

cristalinul zonei montane scufundat;sau cuvertura – alcătuită din roci sedimentare.

1.2.2 Clima si apele

Tipul de climă în judeţul Sibiu este cel continental moderat, cu influenţă

oceanică, caracterizat prin ierni moderate din punct de vedere termic şi veri în general

nu foarte călduroase, cu efecte microclimatice secundare conferite de formele de relief.

Valorile medii multianuale ale principalilor factori climatici sunt:

1. regimul climatic – temperatura medie anuală în judeţul Sibiu are o distribuţie

lunară caracterizată prin scăderea valorilor termice din luna august până în luna

ianuarie, creşterea temperaturii din februarie până în iulie şi prin scăderea valorilor

termice odată cu creşterea altitudinii.

2. temperatura multianuală – între 0,30 C în zona montană - Staţia meteo Bâlea

Lac şi 8,90 C la Staţia meteo Boiţa, cu maximă de 37,30C înregistrată în iulie 2000 şi

minimă de -26,70C, înregistrată la Staţia meteo Sibiu în decembrie 2001.

3. regimul precipitaţiilor – precipitaţiile atmosferice anuale prezintă o evoluţie

caracterizată prin creşterea cantităţilor de apă din luna februarie până în iunie şi

descreşterea din iunie până în februarie. Prin modul de dispunere generală a reliefului şi

prin dominarea influenţelor vestice, distribuţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii

este de la 600-700 mm în zona de podiş, la 1300-1400 la treapta înaltă a munţilor.

Cantitatea de precipitaţii scade de la sud la nord, în direct cu coborârea

generală a reliefului, dar şi de la est la vest în funcţie de condiţiile locale ale reliefului şi

de deplasările aerului.

4. regimul eolian - în zona Sibiului, circulaţia generală a atmosferei se supune

circulaţiei la nivel european. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa

direcţiei cât şi în cea a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Sibiu indică

10

predominarea vânturilor din N–V (13%) şi S–E (8,2%). Vitezele medii anuale oscilează

între 1,8 şi 4,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate

un vânt dinspre munte cu caracter de foehn numit Vântul Mare. Acesta provoacă

încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă.

Un fenomen specific zonelor depresionare din judeţul Sibiu îl constituie

inversiunile termice, puternic resimţite în timpul iernii. Acestea se produc în condiţii de

calm atmosferic, se simt ca perioade geroase în zonele depresionare şi dispar doar odată

cu schimbarea masei de aer datoritǎ circulaţiei atmosferice.

Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale,

BH Olt şi BH Mureş, spre care afluează cursuri de ape totalizând o lungime de 1331 km

în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul

hidrografic Mureş (râul Târnava Mare şi afluenţi direcţi).

Un număr mare de lacuri naturale - glaciare şi sărate şi lacuri artificiale –

pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergetică, alimentare cu apă şi agrement, completează

reţeaua hidrografică a judeţului. Sursa: (PLAM judeţul Sibiu 2004).

1.2.3 Vegetatia si fauna

Trebuie menţionat faptul cǎ teritoriul in discuţie a aparţinut in mod evident

pǎdurilor, iar dacǎ astǎzi nu se mai poate afirma acest lucru, aceasta se datoreazǎ

intervenţiei umane, care a modificat peisajul, de-a lungul timpului, in mod radical.

Astǎzi, suprafeţe intinse din cuprinsul judeţului sunt total lipsite de pǎduri.

Cu toate ca in general vegetaţia se incadreazǎ in ansamblul celei central-

europene, existǎ totuşi unele elemente specifice numai acestei provincii, motiv pentru

care o parte a florei este protejatǎ prin lege.

Sunt intalnite patru mari etaje vegetale, fapt datorat dispunerii reliefului in

trepte etajate de la 2500m la sub 400m, de la pajistile alpine panǎ la palierul stejarului.

Pe culmile munţilor Fǎgǎraş, Lotru si Cindrel, in zonele cele mai inalte, la

peste 1900m, se dezvoltǎ pajiştile naturale in compoziţia carora intrǎ gramineele cu

frunze mari, bune de pǎscut.

11

Plantele des intalnite in etajul alpin sunt :degetarul pitic, festuca porcii,

floarea de colţ.

Pǎdurile de molid acoperǎ pantele munţilor panǎ la 1300m, de unde panǎ la

cota 500m sunt prezente pǎdurile de fag in amestec cu rǎsinoasele.

Pe dealuri, in locul pǎdurilor defrişate s-au dezvoltat pajişti de stepǎ in care

predominǎ grupǎrile de iarba vantului, pǎiuşuri si sadina, iar in podişuri, terenurile de

araturǎ.

Extinderea suprafetelor agricole si de pǎşunat in detrimentul celor impǎdurite,

vanatul excesiv, dezvoltarea transporturilor si implicit intensificarea circulatiei umane,

sunt cateva elemente principale care au influentat in mod negativ evolutia faunei, in

sensul scǎderii dramatice a speciilor.

Cu toate acestea fauna este variatǎ si adaptatǎ, in cea mai mare parte

domeniului forestier. Astfel, pe crestele munţilor pot fi intalnite turme de capre negre,

iar in pǎdurile de munte, multe dintre ele de interes vanatoresc, intalnim ursul, rasul,

cerbul, capriorul, mistreţul, jderul de copac, vulpea, iepurele, veveriţa.

Etajul alpin este domeniul pǎsǎrilor mici, mierla guleratǎ, brumariţa,

potarnichea.

Apele raurilor si lacurilor sunt populate de pǎstrǎv, biban, clean, crap, stiucǎ,

salǎu, mreanǎ.

1.3 Resurse turistice culturale

Oraşul Sibiu este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu.

Este un important centru cultural şi economic, iar in anul 2007 a fost capitala

Cultural Europeanǎ.

Oraşul construit pe locul unui vechi castru roman oferǎ, odatǎ cu istoria lui

veche atestatǎ documentar incǎ de acum 850 de ani, o lume unicǎ a manifestǎrilor

artistice şi evenimentelor culturale imbinatǎ cu acea frumuseţe naturalǎ a imprejurimilor

oraşului.

Vizitatorul are prilejul de a contempla in strǎzile si clǎdirile vechi, un

documentar viu despre evolutia oraşului de-a lungul secolelor, care face din Sibiu un

12

obiectiv de patrimoniu cultural de inalt rang. Oraşul oferǎ un spectru larg de manifestǎri

culturale pentru tineri si varstnici.

Aici iubitorii de muzicǎ clasicǎ, jazz, rock sau populara au parte de concerte

deosebite.

Pasionaţii de teatru vor fi entuziasmaţi de Festivalul internaţional de la Sibiu.

Palatul Brukenthal este un monument baroc construit intre 1778-1788, de

cǎtre guvernatorul Transilvaniei. Adǎposteste Biblioteca Brukenthal şi Galeria de artǎ.

Biserica dintre Brazi, cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu,

dateazǎ din 1788 şi are hramul Sf. Petru si Pavel.

Biserica evanghelicǎ cu hramul Sf. Mihail a fost mentionaţǎ intr-un

document in anul 1223 prin care era donat manastirii cisterciene de la Carta, fiind

incontestabil cea mai veche bisericaǎ romanǎ din Romania.

Biserica Dealu Frumos a fost construitǎ in sec. XIII iar in sec. XV a fost

transformatǎ intr-o bisericǎ halǎ in stil gotic. Turnul vestic a fost amenajat ca zona

fortificatǎ iar pe cor s-a construit un turn avand de asemenea funcţii defensive. Biserica

este inconjuratǎ de un zid in formǎ de patrulater, cu turnuri la colturi.

Aici se pot remarca : un crucifix dinaintea reformei, o nişǎ sacramentalǎ şi o

clanţǎ goticǎ.

Capela Sfintei Cruci, adǎposteşte o sculpturǎ istoricǎ numitǎ crucifix.

Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cand artistul austriac Peter

Lantregen a sculptat dintr-un singur bloc de piatrǎ monumentul Iisus pe Cruce intre

Maria si Ioan.

Podul Mincinoşilor a fost inǎlţat in 1859, in locul unui vechi pod de lemn

fiind cel mai vechi pod metalic din Romania. Pe de o parte a podului se vede anul

realizarii iar pe cealaltǎ, emblema saşilor: doua sabii incrucişate şi deasupra lor o

coroana, care simboliza la vremea respectivǎ supunerea saşilor fatǎ de regele maghiar şi

principatul Ardealului.

Astǎzi acest pod este un obiectiv turistic foarte vizitat, fiind mandria orasului

Sibiu. În staţiunea Păltiniş,situată la 32 km de Sibiu se afla obiective turistice:Schitul, o

biserică de lemn ridicată în deceniul trei al secolului XX unde se află mormântul

13

filozofului român Constantin Noica.Lăcasul de cult a fost ctitorit de mitropolitul

Nicolae Balan şi are hramul 'Schimbarea la Faţă a Domnului' şi beneficiază de o

catapeteasmă realizată între 1944-1945 de Constantin Vasile în stil neobizantin. Fresca

este opera lui Ovidiu Preotescu. Bisericuţa a fost ridicată cu meseriaşi din Răşinari.

Dintre obiectele de valoare păstrate în biserică se numară icoana Sf. Paraschiva datată

1904 şi o Psaltire din aceiaşi perioadă;Casa turiştilor (1894), Casa medicilor (1895),

Sala Monaco (1898),toate declarate monumente istorice

Comuna Sadu-în Sadu a luat fiinţǎ in 1782 o manufactura de tors lanǎ si ţesut

postav. În 1896 a fost construitǎ prima hidrocentralǎ de pe teritoriul ţǎrii noastre, Sadu

I. In 1907 se cosntruieste în amonte a doua hidrocentralǎ, Sadu II, iar în 1955

hidrocentrala Sadu V, alimentata cu apǎ din lacul Negoveanu, avand un baraj de 62m

inalţime. Tot in Sadu se mai aflǎ o renumitaǎ fabricǎ de bere. Din Sadu se pot face

excursii pe pitoreasca vale a Sadului, spre Gatu Berbecului, lacul Negoveanu si de acolo

spre Pǎltinis sau spre valea frumoasei. Cabane montane: valea Sadului (550 m

altitudine) si Gatu Berbecului (1175 m altitudine) .

Comuna Rǎşinari-situatǎ la 13 km. sud-vest de reşedinţa de judeţ, este locul

de naştere al poetului "pătimirii noastre", Octavian Goga. în plus, cu o serie de obiective

interesante:muzeul etnografic, muzeul episcopiei, biserica ortodoxă "Cuvioasa

Parascheva", mausoleul lui Andrei Şaguna, casa natală a poetului Octavian Goga,

ruinele cetăţii medievale de pe dealul Cetăţuia, cimitirul cu biserica.

Comuna Biertan-Situat în nordul judeţului, la circa 80 de km.distanţă de

reşedinţă, Biertanul, a fost menţionat, pentru prima oară, în Diploma Andreeană, în anul

1224.

Biserica-cetate de aici, cu hramul “Sfânta Maria” este inclusă, din 1993 pe

lista monumentelor patrimoniului mondial al UNESCO.

Cea mai semnificativă descoperire arheologică din aşezarea ridicată la rang

de cetate în 1397, datează din secolul al IV-lea, fiind vorba de un disc din

bronz.Cunoscut sub numele de Donarium, acesta, descoperit în 1775 în pădurea

Chimdru, are inscripţionată monograma lui Hristos (H+P) precum şi o tăbliţă purtând

inscripţia latină “EGO ZENOVIUS VOTUM POSUI” (eu Zenovius am pus acest dar) şi

se presupune că a aparţinut unui candelabru din bronz dintr-un sanctuar creştin.

14

Descoperirea în speţă atestă existenţa unor comunităţi daco-romane, care, pe teritoriul

fostei provincii, au îmbrăţişat creştinismul prin filieră latină, cu mult înainte de venirea

slavilor. Ridicată pe vremea lui Matei Corvin, cetatea ţărănească Biertan (care timp de

trei secole, mai exact între 1572 şi 1867 a fost sediul episcopatului săsesc) rămâne cea

mai impunătoare construcţie medievală. Având organizare urbanistică, aşezarea se

remarca prin şirul franconic de dispunere a caselor, în jurul unei pieţe centrale, deasupra

căreia se înălţa impunătoarea biserică-cetate.

Comuna Orlat-Una dintre cele mai vechi aşezări din Mărginimea Sibiului,

comuna Orlat este situată la 17 km vest de Sibiu, în Depresiunea Cibinului. Este o

localitate cu o istorie bogată ce a început să fie scrisă încă din perioada feudală. Din

acele vremuri datează cetatea descoperită în nord-vestul satului, pe “Dealul Orlatului”

(Riesenberg). Comuna Orlat este o asezare cu numeroase obiective turistice între care

se detaşează lăcaşurile de cult, trei la număr. Pe lângă Mănăstirea “Sfânta Treime”,

recent construită, există o biserică ortodoxă, precum şi o alta de rit romano-catolic

(ctitorită la 1746). Cea mai importantă este Biserica ortodoxă cu hramul “Sf.

Nicolae”.Comuna Sibiel-Este o aşezare aflată la 23 de km distanţă de Sibiu, al cărei

peisaj deosebit, este conferit de relieful de deal, livezi de pomi fructiferi şi pădure

virgină. După tipicul săsesc, casele sunt orânduite una lângă alta, inspirând sobrietate şi

prosperitate.Drumurile pietruite ce şerpuiesc printre case şi de-a lungul râului,

tradiţionalul şi rusticul, fac din această aşezare una dintre cele mai pitoreşti zone,

asaltate de turişti indiferent de anotimp.

La Sibiel s-au păstrat o serie de meşteşuguri transmise din generaţie în

generaţie:fierăria, potcovăria, tâmplăria, torsul, ţesutul, cojocăria, dar şi prepararea ţuicii

şi a vinului de mere ori coacerea pâinii şi a cozonacului pe vatră. Însă, reprezentativ

pentru localitate este pictatul icoanelor pe sticlă, Nicolae Suciu fiind unul dintre maeştri

acestei îndeletniciri. În memoria acestuia se organizează periodic tabere de creaţie

specifică pentru copii. Dintre obiectivele turistice, deosebit de interesante sunt cetatea,

muzeul şi biserica. Cetatea de pământ şi piatră de la Sibiel datând din secolele XII-XIII

a aparţinut populaţiei româneşti, fiind menţionată în documente în 1384, împreună cu

alte localităţi din Mărginimea Sibiului: Vale, Fântânele-Cacova.

Legat de organizarea muzeului din sat, ea a început în 1969, mai ales prin

15

donaţii. Aceasta reuneşte o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă din aproape toate

centrele de iconari din ţară. Alături de icoanele pe sticlă sunt expuse şi icoane pe lemn,

ceramică populară, piese de mobilier, textile de casă, precum şi o serie de cărţi vechi

romanesti.Cât priveşte Biserica cu hramul “Sfânta Treime”, ea a fost construită între

anii 1765-1767. Are planul dreptunghiular, cu absidă şi turn.

Satul Cisnadioara-Sat aparţinător oraşului Cisnădie, situat la 2 km.vest de

acesta, Cisnădioara se remarcă prin bazilica romanică situată pe dealul ce domină

centrul aşezării, reprezentând cel mai vechi edificiu în stil romanic din România.

Aşezat într-un cadru natural de o frumuseţe sălbatică însă păstrând toate caracteristicile

unui sat de munte, dominat fiind de păduri, dealuri precum şi de curgerea molcomă a

unui pârâu, Cisnădioara se impune turiştilor printr-o serie de obiective demne de

vizitat:cetatea cu bazilica în stil romanic de pe dealul Sf.Mihail, biserica evanghelică şi

expoziţia muzeală de etnografie.

Comuna Poiana Sibiului-Una dintre cele mai pitoreşti aşezări din Mărginime,

comuna Poiana Sibiului, situată la 35 km. distanţă de Sibiu, a păstrat, din timpuri

străvechi, tradiţia oieritului. Din acest motiv, ani buni, în localitate şi-a avut sediul

Uniunea Oierilor din România. În Poiana Sibiului există şi câteva obiective istorice şi

turistice de real interes:biserica ortodoxă din lemn cu hramul Adormirea Maicii

Domnului(Biserica din Deal), Biserica din Vadu, Muzeul sătesc cu profil etnografic

pastoral ce cuprinde colecţia etnografică a învăţătorului Ioan Georgescu.

Comuna Mosna-este una dintre cele mai prospere aşezări din zona

Târnavelor. Fiind puternic susţinută financiar de către comunitatea săsească, aici a fost

ridicată între anii 1480-1486, una dintre cele mai frumoase biserici-hală din

Transilvania, de construcţia căreia s-a ocupat celebrul pietrar din Sibiu, Andreas

Lapicida. Biserica Evanghelică-Lutherană şi zidurile de fortificaţie, înalte de 10 m, au

fost vizitate de-a lungul vremii de o serie de personalităţi, între care şi moştenitorul

coroanei britanice, prinţul Charles de Wales. Încă din secolul al XIX-lea aici au fost

constituite formaţii artistice, atât româneşti cât şi săseşti. De asemenea, de un mare

succes se bucură fanfara locală săsească, prezentă la absolute toate serbările din cadrul

comunitatii.

16

http://www.sibiul.ro/biserici-sibiu/biserica-evanghelica-lutherana-fortificata-din-mosna.html

Municipiul Medias- Cel mai important oraş din judeţul Sibiu, după reşedinţă,

municipiul Mediaş este situat în inima Transilvaniei, pe Valea Târnavei Mari, la

altitudini de 300-400 de metri, într-o zonă viticolă tradiţională. Aerul de cetate

medievală al bătrânei urbe, respiră, încă, prin toţi porii, în zona sa istorică, acolo unde

se regăsesc principalele monumente şi obiective turistice, grupate în jurul celor 17

turnuri ale breslelor şi bastioanelor din piaţa castelului. Reprezentative în acest sens

rămân Biserica “Sf. Margareta”, Turnul Trompeţilor, Casa Schuller, dar şi Casele

Memoriale “St. L. Roth”, respectiv “Hermann Oberth”. De asemenea Muzeul

Municipal, funcţionând într-o clădire monument istoric, datând din secolul al XV-lea şi

care are trei secţii permanente:istorie, etnografie şi ştiinţele naturii. Comuna Slimnic a

fost mentionata documentar inca din anii 1282. Aici se gaseste unul dintre cele mai

importante obiective turistice din judetul Sibiu, cetatea taraneasca, construita in sec.

XV, pe un deal din comuna unde se mai observa resturile unei fortificatii

feudale.Monumentele dacice de la Tilisca si Arpasul de Jos, cele romane de la Boita,

Gusterita, urmele medievale de ordinul zecilor raspandite in zona Sibiului constituie un

tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului. Muzeul de Vanatoare

‘’August von Spiess’’.In 1963 a fost achizitionata colectia ‘’Spiess’’, insumand 1058 de

piese, iar pe baza acesteia si colectiei de profil a Societatii ardelene de stiintele naturii a

fost organizat in1966 muzeul de vanatoare.Cladirea muzeului a fost construita

lasfarsitulsecoluluiXI,fiind locuinta colonelului August von Spiess,fost maestru de

vanatoare a Curtii Regale.

In muzeu sunt expuse arme si trofee de vanatoare,arme de braconaj,curse si

capcane,fotografii.

1.4 Indicatori economici

Poziţia geografică, resursele naturale şi tradiţia meşteşugărească în

prelucrarea resurselor de care dispune judeţul Sibiu, sunt factori care au determinat

dezvoltarea economiei judeţului, dar perioada de tranziţie spre economia de piaţă

traversată de România după 1990 cu problemele specifice (recesiune economică,

inflaţie, şomaj) şi-au pus amprenta şi asupra economiei judeţului.

17

Factorii economici exteriori au facut ca in ultimii zece ani piata romaneasca a

turismului sa se caracterizeze printr-o mare recesiune.

Incepand cu anul 1989,turismul romanesc a suferit numeroase schimbari iar

hotelurile au inceput sa fie mai putin populate,dar in urmatorii cativa ani in care

indicatorii economici au continuat sa scada au aparut mici intreprinzatori care au

inceput sa inregistreze profit.

Tabel 1.4.1 Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale

Judetul Sibiu 2

0052

0062

0072

0082

009

ID09/08 08/07 07/06 06/05

RC 09/08 08/07 07/06 06/05

Hoteluri si restaurante ,7 ,8 ,3 ,3 ,0 94,3 100 110,4 102,1 -5,7 0 10,4 2,1Transport depozitare si comunicatii

10,7 11,9 12,0 11,2 11,0 98,2 93,3 100,8 111,2 -1,8 -6,7 0,8 11,2

Total 5,4 16,7 17,3 6,5 76

192,6 193,3 211,2 213,3 -7,5 -6,7 11,2 13,3

Sursa : http://www.sibiu.insse.ro

Populaţia ocupatǎ civilǎ cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de

muncǎ, toate persoanele care,in anul de referinţǎ, au desfǎsurat o activitate economico-

socialv aducǎtoare de venit, cu excepţia cadrelor militare si a persoanelor asimilate

acestora (personalul MAp, MAI, SRI, militari in termen), a salariaţilor organizaţiilor

politice, obstesti si a detinuţilor.

Populaţia ocupatǎ civilǎ pe activitǎţi ale economiei naţionale este de 16 in

anul 2009,inregistrandu-se o scadere cu 5% fata de anul anterior, pe fondul crizei

economice şi a sistării activităţii unor societăţi.

18

http://www.sibiu.insse.ro/

Tabel 1.4.2 Numarul mediu al salariatilor

Judetul Sibiu 2

0052

0062

0072

0082

009

ID 09/08 08/07 07/06 06/05

RC09/08 08/07 07/06 06/05

Hoteluri si restaurante 2

6482

9143

3863

3163

3119,98 97,9 116,1 110,0 -90,02 -2,1 16,1 10

Transport,depozitare

si comunicatii

875 909 594 108 002 98,6 94,3 108,6 100,4

-1,4 -5,7 8,6 0,4

Total 523 1823 980 424 313 108,58 192,2 224,7 210,4 -91,42 -7,8 24,7 10,4


Numărul mediu al salariaţilor reprezintă numărul de salariaţi angajaţi cu

contracte individuale de muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată medie normală a

timpului de lucru, pe perioada de referinţă.

Numărul mediu al salariaţilor a scǎzut cu 5,56% incepând cu anul 2007

când se inregistra valoarea de 11980,ajungând la valoarea de 11424 in anul

2008,continuând sǎ scadǎ astfel in anul 2009 atingând valoarea de 11313.

Scăderi însemnate ale numărului de salariaţi de pe raza judeţului Sibiu, în

perioada 2005-2009, s-au înregistrat în principalele ramuri ale economiei naţionale:

agricultură, transporturi, industrie, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, învăţământ,

sănătate şi asistenţă socială.

Creşteri ale numărului de salariaţi s-au înregistrat în următoarele domenii:

agricultură, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, intermedieri financiare.

Sibiul este singurul judeţ din Regiunea Centru care prezintă o creştere a

numărului de salariaţi din industria extractivă (+39,85%) în timp ce la nivel regional

precum şi în celelalte judeţe ale Regiunii această ramură a cunoscut o diminuare

constantă a numărului de salariaţi.

19


Tabel 1.4.3 Indicii de dinamica cu baza in lant si fixa

Anii Nr unitati

de cazare

Indicele cu

baza fixa

Indicele cu

baza in

lant2003 116 - -2004 113 0,974 0,9742005 108 0,931 0,9552006 117 1,008 1,0832007 114 1,982 0,9742008 112 0,965 0,9822009 103 0,887 0,919


În ceea ce priveşte unităţile de cazare în structurile de primire se observă

o creştere de 9 unităţi cazare din anul 2005 până în anul 2006,datorită faptului că pe

piaţă există o cerere mare ,iar dezvoltarea structurilor de primire au luat amploare pe

baza segmentării pieţei, în 2008 scăzând cu 5 unităţi cazare.

Tabel 1.4.4 Somerii inregistrati si rata somajului

20


Anii

Somerii inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca

(nr persoane)Total Femei

Barbati

Rata somajului%

Total Femei Barbati

2003

12426 5781 6645

14,1 7,1 7,0

2004

11253 4953 6300

12,6 6,1 6,5

2005

10519 4366 6153

11,9 5,4 6,5

2006

9168 3810 5358

10 4,5 5,5

2007

6706 2600 4106

3,7 2,3 1,4

2008

15088 7583 7505

5,7 3,0 2,7

2009

15315 6203 9112

8,2 4,2 4,0

2010

15965 6336 9629

8,6 3,3 5,3

Sursa : AJOFM

Dacă facem o analiză asupra evoluţiei populaţiei angajate din judeţul

Sibiu, observăm că numărul de şomeri a scăzut an de an pânǎ în 2009 ,concomitent cu

scăderea numărului populaţiei.2

Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte

repartizarea pe sectoare de activitate, în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi

servicii, concomitent cu reducerea celor ocupate în industrie şi transporturi. Scăderea

ponderii populaţiei active s-a manifestat cu precădere în sectorul de stat, care a fost

redus prin privatizare şi creşterea populaţiei active angajate în sectorul privat.

Îmbucurător pentru judeţul Sibiu, este faptul că în ultimul an au apărut o serie de unităţi

industriale care oferă locuri de muncă pentru şomeri.

Analizând aceste date arătăm că ponderea şomerilor pe sexe este mai mare

la femei in comparative cu cea a bărbaţilor.

2 Bran F., Dinu M., Simon T. Economia turismului si mediul înconjurtor , Ed. Bucuresti, 1999

21


Din tabelul de mai sus se observă trendul descrescător al ratei şomajului atât

pe total cât şi la femei. Explicaţia reducerii ratei şomajului an de an, se datorează

dezvoltării economiei judeţului precum şi aplicării riguroase a măsurilor active stabilite

în Legea 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare .

Conform Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă în ceea ce

priveşte numărul de şomeri înregistraţi în 2009,situaţia nu este deloc

îmbucurătoare,înregistrându-se 15315 şomeri,ceea ce a determinat o creştere a

şomajului de 8,2%,42% fiind femei.

În lună martie 2010 numărul şomerilor înscrişi a crescut la 15965,din care

6336 fiind femei,iar din punct de vedere al mediului de provenienţa 9149 aparţin

mediului urban în timp ce 6816 provin din cel rural,rata şomajului înregistrând valoarea

de 8,6%.

22

Tabel 1.4.3. SOSIRI ŞI ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE

TURISTICĂ , ÎN JUD.SIBIU

Tipuri de structuri de primire turistică Sosiri dc straini sem.I 2009 sem.I 2010 sem.I 2010 faţă de sem.I 2009 număr sosiri număr sosiri %

Total judeţ 105215 104941 99.7

24802

24808

100.0 din care: • Hoteluri 74881 85718 114.5

21318

22918

107.5

• Moteluri 5977 3531 59.1

576

389

67.5• Vile turistice 4247 5662 133.3

605

669

110.6• Cabane turistice 2521 1596 63.3

395

37

9.4• Pensiuni turistice *) 6786 2579 38.0

877

248

23

28.3• Pensiuni agroturistice **) 8090 3813

47.1

1031

547

53.1• Campinguri 0 0 0

0

0

0

• Tabere de elevi şi preşcolari 1080 1220

113.0

0

0

0• Căsuţe turistice 55 103 187.3

0

0

0

24

sem.I 2009

sem.I 2010

număr sosiri număr înnoptări % sem.I 2010 faţă de sem.I 2009

• Total jud. Sibiu 105215 104941 99.7

160754

175250

109.0 • Turişti români 80413 80133 99.7

125814

131640

104.6

• Turişti străini - total 24802 24808 100.0

34940

43610

124.8 din care, după ţara de provenienţă:

• Austria 1840 2017 109.6

25

2386

3332

139.6 • Belgia 535 470 87.9

677

763

112.7 • Bulgaria 540 362 67.0

895

573

64.0 • Elveţia 379 351 92.6

820

617

75.2 • Franţa 1597 1892 118.5

2245

3687

164.2 • Germania 9380 7228 77.1

12884

13188

102.4 • Italia 1830 1653 90.3

2533

3016

119.1 • Olanda 776 623 80.3

1517

26

1295

85.4 • Polonia 632 478 75.6

1126

693

61.5 • Regatul unit 762 741 97.2

979

1395

142.5 • Republica Cehă 237 233 98.3

338

397

117.5 • Republica Moldova 79 295 373.4

93

404

434.4 • Serbia 62 40 64.5

62

78

125.8 • Slovacia 170 169 99.4

231

215

93.1 • Spania 983 1887 192.0

1459

3193

27

218.8 • Turcia 184 585 317.9

230

883

383.9 • Ucraina 58 70 120.7

72

111

154.2 • Ungaria 934 857 91.8

1426

1333

93.5 • S.U.A. 861 613 71.2

1290

1065

82.6 • Israel 314 686 218.5

422

1049

248.6 • Japonia 276 315 114.1

289

617

213.5 • Alte ţări 2373 3243 136.7

2966

5706

192.4

28


Numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din judeţul Sibiu,

în semestrul I 2010, a fost de 104941 persoane, în scădere cu 274 persoane ( - 0,3%)

faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent.

Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare au rep rezentat în sem.I. 2010, 76,4% din numărul total de sosiri, în timp ce

sosirile turiştilor străini au reprezentat 23,6% din numărul total de sosiri.

În aceiaşi perioadă, sosirile vizitatorilor străini în structurile de primire turistică

din judeţul Sibiu, a fost de 24808 persoane, faţă de 24802 turişti străini sosiţi în sem.I.

2009. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini s-au înregistrat din Germania (29,1%),

Austria(8,1%), Franţa (7,6 %) şi Spania (7,6%).Pe categorii de unităţi, sosirile în

hoteluri deţin în sem.I 2010, o pondere de 81,7 % , preferinţa turiştilor pentru pensiuni

turistice şi agroturistice fiind de 6,1% din totalul sosirilor în structurile de primire

turistică .Numărul înnoptărilor înregistrate în structurile de primire turistică în sem.I

2010 ,a fost de 175250 în creştere cu 9,0% faţă de cel din sem.I 2009.

Figura 1.2 . -Unitatile de cazare

29



Figura 1.2 - prezinta unitatile de cazare si cresterea lor in perioada 2005-2007

Tabel 1.4.4. Capacitate de cazare turisitica (locuri pat)

2005 2006 2007 Indicatorii de dinamica

Ritmul de crestere

06/05 07/06 06/05 07/06

Total 4589 4743 4333 103,3 91,3 3,3 -8,7Hoteluri 1813 2030 1965 111,9 96,7 11,9 -3,3

30


Hosteluri - 11 12 0 109 0 9Moteluri 193 175 186 90,6 106,2 -9,4 6,2

Vile turistice 273 268 256 98,1 95,5 -1,9 -4,5Cabane turistice 384 359 208 93,4 57,9 -6,6 -42,1

Cabane vanatoare/pescuit - - 30 0 0 0 0Pensiuni turistice urbane 281 334 359 118,8 107,4 18,8 7,4Pensiuni turistice rurale 387 459 567 118,6 123,5 18,6 23,5

Campinguri 472 294 120 62,2 40,8 -37,8 -59,2Bungalouri 58 22 8 37,9 36,3 -62,1 -63,7

Tabere de elevi si prescolari 720 720 540 100 75 0 -25Unitati tip casute 8 82 82 1025 100 925 0


1.4.5.Unitati locale active,2009

Activitati

(sectiuni CAEN,Rev 1)

Total Pe clase

de

marime

0-9 10-49

dupa nr

de

salariati

50-249

Hoteluri si restaurante 594 515 68 11

Transport,depozitare si

comunicatii

812 714 74 18


Datorită potenţialului imens pe care judeţul îl are,turismul a fost ales că un

domeniu tinta prioritar,prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri

de muncă,protejarea celor existente,şi la îmbunătăţirea situaţiei economice a judeţului.

31



Figura 1.3.-Ponderea structurilor de cazare pe categorii de confort in totalul inregistrat

in 2008


In figura 1.3. observam structura unitatilor de cazare pe confort. Constatam o

pondere insemnata a unitatilor cu o margareta, din care concluzionam orientarea spre

pensiuni a judetului si spre turisti nu foarte pretentiosi care vin mai mult pentru peisaje

si locuri decat pentru confort.

1.4.6. Aspecte al nupţialităţii în judeţul Sibiu

În anul 2009, în judeţul Sibiu s-au înregistrat 2899 căsătorii, cu 222 mai puţine

decât în anul anterior.

În acest context, rata nupţialităţii a fost de 6,9 căsătorii la 1000 locuitori, faţă de

7,4 ‰ în anul 2008.

Pe medii de rezidenţă, faţă de anul precedent s-a înregistrat o scădere cu 225

căsătorii în mediul urban şi o uşoară creştere (+ 3 căsătorii) în mediul rural.

Cele mai multe căsătorii (17,4%) s-au încheiat între bărbaţii din grupa de vârstă

25-29 ani şi femeile din grupa de vârstă 20-24 ani, urmate de căsătoriile încheiate de

bărbaţii din grupa de vârstă 25-29 ani cu femeile din aceeaşi grupă de vârstă (15,7%).

32


În anul 2009, vârsta medie la data căsătoriei a fost de 31,0 ani la bărbaţi şi 27,8

ani la femei, decalajul între vârsta soţilor fiind de 3,2 ani, aspect considerat favorabil

din punct de vedere al regimului reproducerii populaţiei.

Vârsta medie la data încheierii căsătoriei a fost mai mică în mediul rural decât în

mediul urban atât la bărbaţi cu 1,4 ani cât şi la femei cu 1,9 ani. În mediul urban vârsta

medie la căsătorie a crescut cu 0,5 ani la barbaţi şi cu 0,4 la femei faţă de anul 2008, în

mediul rural înregistrându-se o creştere a vârstei medii cu 0,4 ani la barbaţi şi cu 0,5 la

femei faţă de anul precedent.

33

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢILOR ŞI ECHIPAMENTELOR

PENTRU TURISM

2.1 Tipuri de turism

Traseele montane, rezervaţiile naturale, staţiunile climaterice şi balneare ale

Sibiului - Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară, situată la o altitudine de

1.450 m, Ocna Sibiului cu nămolul şi lacurile sărate, staţiunea balneară Bazna a cărei

primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843, reprezintă o permanentă

atracţie pentru turişti.

Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la

Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de

ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului,

constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi

de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti.

Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, deschis

pentru public în anul 1817, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), muzeele de

istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi

Complexul Naţional Muzeal Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee

din lume care surprind evoluţia geniului popular şi tehnic, casele şi locurile legate de

numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie

pentru turişti.

În cadrul judeţului Sibiu se diferentiaza urmatoarele tipuri de turism :

TURISM BALNEAR

Judeţul Sibiu deţine 3 staţiuni cu bai sărate pentru afecţiuni reumatice.

34

Staţiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului are ca factori principali de atracţie

apele sărate ale lacurilor care s-au format prin prăbuşirea vechilor mine de sare.

Lacul Avram Iancu,ci o adâncime de 132,5m este considerat cel mai adânc

lac de ocnă din ţară. Climatul temperat,aerul bogat în aerosoli,o recomanda ca o staţiune

de interes regional.

La acestea se adăugă apă minerală a izvorului Horea,cloruro sodica şi uşor

bicarbonate,nămolul sacropelic format în lacuri,uşor mineralizat.

Staţiuni balneo-climaterica Bazna,care nu este încă omologata,este situate la

69 de km de municipiul Sibiu.Factorii naturali de cura sunt apele minerale sarate-

iodurate,folosite sub formă de băi,cu efect complex datorită acţiunii concomintente a

celor 3 factori :termic,mecanic şi chimic.

Nămolul de Bazna şi sărea de Bazna sunt alţi doi factori importanţi de cura.

TURISM DE VÂNÃTOARE

Animalele sălbatice de interes vânătoresc ce se regăsesc în cadrul fondurilor

de vânătoare gestionate de Direcţia Silvică Sibiu sunt bine reprezentate,favorizând o

resursă regenerabilă de interes naţional şi internaţional.

Vânătoarea se practică prin păstrarea unui echilibru corect între speciile de

vânat printr-o activitate desfăşurată limitat şi selectiv.

Vânătoarea se practică ata cu vânători străini cât şi romani,oferindu-se atât

vânatul dorit cât şi pensiune completă în casele de vânătoare existente.

TURISM SPORTIV Turismul sportiv este un mijloc ideal atât preventiv cât şi curativ de păstrare a

sănătăţii.

În munţii Cibinului,la Vârful Mare,din Păltiniş la Negovanu,Lacurile

Cibinului,Vârful Frumoasei,Piatră Albă,în Munţii Făgăraş,se practică alpinismul.

Se mai organizează de asemenea şi numeroase excursii de ski la Păltiniş,şi

diverse concursuri cum ar fi : Marşul bicicliştilor 2009,Inferno 2010-ski şi snowboard la

Bălea Lac,Raliul Sibiului,Turneul de box ‘’Fratii Negrea’’,Campionatu Naţional de

Motocross.

35

Parcul Sub Arini şi Pădurea Dumbravă oferă condiţii superbe de plimbări

sau alergări. Lângă Parcul Sub Arini există un teren de tenis, iar Sala Transilvania oferă

posibilitatea practicării un tennis de masă.

Lângă Sala Transilvania au fost montate patru panouri de baschet unde

oricine îşi poate etala talentul de aruncare la coş. Dacă doriţi să-i vedeţi la lucru pe

adevăraţii baschetbalişti, iubitorii baschetului pot urmări pe durata campionatului

Diviziei A la baschet masculin la Sala Transilvania, meciurile de acasă ale formaţiei

CSU Sibiu.Pentru amatorii de înot, pe lângă oferta complexului Baia Neptun, mai există

şi Complexul Nautic Olimpia deschis întreg anul. Complexul dispune de un bazin de 25

m cu 6 culoare de nataţie, bazin pentru sărituri de 15x15 m şi tribună de 600 locuri.

Complexul este acoperit şi a fost renovat recent.

Ştrandul Aqua Fun-deschis în 2008, ştrandul "Aqua-Fun" are patru bazine cu

apă caldă: unul pentru copii dotat cu tobogane, un bazin cu jacuzzi, un bazin cu pool-

bar şi un bazin olimpic de 20x50m dotat cu 2 trambuline.

TURISM RURAL

Satele sibiene reprezintă locuri minunate unde poţi petrece o vacanţă

relaxantă la diversele pensiuni,în mijlocul naturii.

Frumuseţea locurilor,ospitalitatea gazdelor,tradiţiile specifice zonei şi bucăţele

delicioase sunt numai câteva motive pentru a vizita împrejurimile Sibiului şi a gusta din

pacea şi liniştea satului.

Cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cibin formează o zonă specială.

Mărginimea Sibiului,cu sate romaneşti încărcate de istorie,bierici fortificate şi

case frumos colorate.

Pentru obiceiurile specifice Mărginimii,cele mai importante sunt cele legate

de sărbătorile de iarnă,iar ‘’Colindatul feciorilor’’ şi ‘’Ceata junilor’’ sunt două dintre

cele mai apreciate.

Zona oferă multe posibilităţi de relaxare şi petrecere a timpului liber.Turiştii

pot face drumeţii sau pot vizita obiectivele din zona :biserica din Cisnădioara,bisericile

36

din Răşinari,alături de Muzeul Etnografic,Casa Episcopiei,Castelul Feudal,precum şi

casa memoriala Octavian Goga.

În judeţ se organizează diverse evenimente :Târgul creatorilor populari din

România 2009,Târgul Olarilor,Festivalul brânzei şi al ţuicii.

Serviciile de cazare şi masă sunt asigurate în pensiuni turistice sau

agroturistice din mediul rural,majoritatea pensiunilor fiind case ţărăneşti adaptate şi

dotate pentru practicarea turismului,restul fiind vile sau cabane special construite pentru

turismul rural.

Condiţiile de cazare diferă în funcţie de dotări şi amenajări existând pensiuni de

două.trei sau patru flori.

TURISMUL URBAN care este susţinut de obiectivele turistice de mare

atractivitate din municipiile, Sibiu şi Mediaş şi oraşele existente în judeţul Sibiu:

Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa-Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Miercurea

Sibiului şi Sălişte.

TURISMUL CULTURAL (de cunoaştere, educativ) – care beneficiază de un

valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase monumente istorice, de

arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee şi case memoriale, arhitectură şi creaţie

tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie şi tradiţie orală,

importante instituţii culturale şi de ştiinţă, personalităţi locale, tradiţii culturale ale

minorităţilor, activităţi economice cu valenţe turistice, diverse posibilităţi de agrement

(case de cultură, cluburi, cinematografe etc), care sunt răspândite pe întreg teritoriul

judeţului;

TURISM MONTAN (de odihnă, sporturi de iarnă şi de vară, drumeţie,

alpinism, de agrement, cunoaştere ştiinţifică, vânătoare şi pescuit etc)-favorizat de

prezenţa Munţilor Făgăraşului, a Munţilor Cindrelului (unde se află, la 1.450 m,

staţiunea climaterică Păltiniş) şi a Munţilor Lotrului;

Munţii Făgăraşului cuprind piscuri şi creste care coboară sub 2000 m numai

către extremităţi, cele mai înalte fiind Moldoveanu şi Negoi de peste 2500 m. În aceşti

munţi sunt numeroase lacuri glaciare (aproximativ 23) şi cascade, iar relieful, de o

deosebită frumuseţe, împreună cu reţeaua de cabane, oferă Munţilor Făgăraşului

calitatea de a fi în orice anotimp al anului cutreieraţi de iubitorii de munte. Tot ca punct

37

de atracţie în masivul Făgăraş este şi Transfăgărăşanul, şosea situată la o altitudine de

2000 m, ce face legătura între Muntenia şi Transilvania. Are o lungime de 90 km şi

străbate culmea principală între circurile Bâlea şi Capra, printr-un tunel cu o lungime de

900 m.

Munţii Cindrel, mai scunzi şi mai puţin prăpăstioşi decât Făgăraşul, sunt mai

uşor de circulat, atât pe văi, cât şi pe culmi şi au numeroase atracţii turistice: chei, lacuri

glaciare, lacuri de acumulare, păduri, zona etno-folclorică a Mărginimii Sibiului - zonă

tradiţională de păstori, în care se poate practica turismul rural. Aici întâlnim canioanele

Gîtul Berbecului, Curmătura, Fîntînele, Oaşa şi staţiunea montană Păltiniş (1450 m).

Păltinişul este staţiunea către care se îndreaptă o reţea de zece trasee montane,

care o fac accesibilă din fiecare parte a munţilor (Parîng, Lotru, Sebeşului), iar dinspre

Sibiu se poate ajunge cu maşina, pe DJ 106 A, care reprezintă 32 km de şosea

modernizată. Serviciile de cazare şi alimentare se desfăşoară în vile şi hoteluri de

categoria 1-2 stele. Capacitatea de cazare este de cca 500 locuri. Ca obiective culturale,

întâlnim aici: Casa memorială Constantin Noica şi complexul "La schit". Staţiunea

dispune de un telescaun până la vârful Onceşti, teleschi, 3 pârtii de schi amenajate, o

şcoală de învăţare a schiului, discotecă, bibliotecă şi un club.

2.2 Circulaţia turistică

Judeţul Sibiu oferă turiştilor numeroase oferte de cazare în spaţii foarte

primitoare pentru toate gusturile şi posibilităţile,acestea continuând numeroase pachete

turistice foarte atrăgătoare.

Turiştii se pot caza în hoteluri cum ar fi:Hotelul Palace Sibiu,Hotelul

Continental Forum,Hotelul Fântâniţa Haiducului,Hotel Ramada.

Pentru cei ce preferă pensiunile se pot caza la :Pensiunea Denim,Pensiunea La

Maison Francaise,Pensiunea Ţepeş,Conacul dintre Râuri,dar se mai oferă şi locuri la

moteluri cum ar fi :Perla Cibinului,la cabane sau complexe turistice.

Anii 2007 2008 2009

38

Total 29,3 28,7 23,8


Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2009 a fost de 23,8% pe

total structuri de cazare turistică,in scadere cu 4,9% fata de 2008. Indici mai mari de

utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la vile turistice (40,2 %) , hoteluri

(26,2%), moteluri (25,5%).

Tabel 2.2.2 Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni

de cazare turistica pe tipuri de structuri de primire turistica

Tipuri de

structuri de primire

turistica

2007

2008 2009

Hoteluri 100500 90053 104503Moteluri 700 259 52Vile

turistice

7065 10200 200

Cabane

turistice

40235 368 80

Pensiuni

turistice urbane 2000 1100 70Pensiuni

turistice rurale 85373 3257 310Total 235873 105237 105215


Numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică a scăzut cu 22% în

anul 2009,având valoarea de 105215 faţă de anul 2008,înregistrându-se un număr de

105237 turişti,potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică.

39



Tabel 2.2.3 Înnoptări în principalele structuri de primire turistică

cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică

Tipuri de

structuri de primire

turistica

2007 2008 2009

Hoteluri 150310 156002 140300Moteluri 9100 1830 145500Vile

turistice

110000 100 200000

Cabane

turistice

94800 1700 120

Pensiuni

turistice urbane 4066 37 80Pensiuni

turistice rurale 2034 220500 74000Total 370310 380169 380000


Numărul înnoptărilor înregistrate în structurile de primire turistică a fost de

380000 în 2009 în scădere cu 16,9% faţă de anul anterior,durata medie a sejurului fiind

de 1,6 înnoptări pe turist.

Tabel 2.2.4 Durata medie a sejurului al numarului total de turisti din judetul Sibiu

Anu

l

Numar

innoptari

Numar turisti Durata medie a

sejurului(S)200

3

316,178 188,185 1,68 zile

200 368,305 214,942 1,71 zile

40


4200

5

369,129 228,627 1,61 zile

200

6

434,455 252,694 1,71 zile

200

7

370310 200240 1,69 zile

200

8

380169 287103 1,56 zile

200

9

380000 244708 1,45 zile


În anul 2009 în structura de primire turistică s-a înregistrat un număr de

244708 persoane,în scădere cu 42395 persoane faţă de anul 2008,fiind 287103 turişti

înregistraţi.

Tabel 2.2.5 Ritmul sosirilor turiştilor

Anii Ritmul mediu cu baza

fixa

Ritmul mediu cu baza in

lant2003 - -2004 14,2% 14,2%2005 21,4% 6,3%2006 34,2% 10,5%2007 46,3% 20,1%2008 33,5% 15,9%2009 28,4% 10,2%

Sursa :http://www.sibiu.insse.ro

Ritmul mediu cu baza fixa a crescut in anul 2007 avand valoarea de

46,3%,scazand in anul 2008 la valoarea de 33,5% iar in anul 2009 inregistrandu-se un

procent mai scazut de 28,4%.

41



Tabel 2.2.6 Durata medie a sejurului al numărului de turişti străini din

Judeţul Sibiu

Anul Numar

innoptari

Numar

turisti

Durata medie a

sejurului(S)2003 99,391 60,088 1,65 zile2004 124,287 74,586 1,66 zile2005 123,321 73,614 1,67 zile2006 121,550 68,732 1,76 zile2007 97,420 50,530 1,60 zile2008 74,600 34,341 1,45 zile2009 50,245 24,802 1,30 zile


Sosirile vizitatorilor străini în structurile de primire turistică în judeţul Sibiu a

fost de 24802 persoane,în scădere cu 9539 persoane faţă de anul 2008.Cele mai multe

sosiri s-au înregistrat din Germania 37,8%,Austria 7,4%,Italia 7,4% şi Franţa 6,4%.

42


Figura 2.1. - Durata medie a sejurului


Figura 2.1. reprezinta evolutia densitatii turistice in cazul unitatilor de cazare turistica

Tabel 2.2.7 Densitatea circulaţiei turistice

Anul Numarul

turistilor

Densitatea circulatiei

turistice(Dt)2003 188,185 34,64 turisti/km2

2004 214,942 39,56 turisti/km2

2005 228,627 42,08 turisti/km2

2006 252,299 46,52 turisti/km2

2007 235873 43,42 turisti/km2

2008 105237 19,37 turisti/km22009 105215 19,36 turisti/km2


Analiza datelor statistice a evidenţiat faptul că densitatea circulaţiei turistice a

avut de-a lungul anilor un ritm ascendant,fapt ce a determinat dezvoltarea industriei

turismului şi preocuparea specialiştilor de a găsi factorii care infl;uenteaza evoluţia

acesteia.Creşterea densităţii turistice a crescut considerabil în anul 2006(252,299) în

comparative cu anul 2003 respectiv 188,185,astfel că treptat începând cu anul 2004 se

realizează creşteri în circulaţia turistică în anul 2005 (228,627).În anul 2008 s-a

înregistrat o scădere masivă a circulaţiei având un procent de 19,37% fiind în continuă

scădere în anul 2009 cu un procent de 19,36% turişti/km2.3

Tabel 2.2.8 Structura de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

3 Botezatu C.,Mihailescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date in turism, Editura universitara, Bucuresti, 2007

43



Anii

2006

2007

2008

2009Hoteluri si

moteluri

21 31 23 19

Cabane

turistice

10 10 7 6

Campinguri

si unitati tip casuta

4 4 2 2

Vile

turistice si

bungalowuri

7 7 6 4

Tabere de

elevi si prescolari

7 7 5 4

Pensiuni

turistice urbane

17 24 10 8

Pensiuni

turistice rurale

46 51 30 22

Hoteluri

pentru tineret

1 2 1 1

Hosteluri 1 1 1 2Total 11

4

13

7

85 68


În anul 2007 se observă că structură de primire turistică are creşterea cea mai

mare,înregistrându-se un total de 137,unde pensiunile turistice rurale ocupa cel mai

mare punctaj.În anul 2009 structura de primire turistică suferă o scădere mare faţă de

anii anteriori având un total de 68.4

4 Busuioc M-Managementul serviciilor turistice-note de curs

44


Tabel 2.2.9 Structura innoptarilor in unitatile de primire ale judetului

Sibiu-numar turisti

Anul Total turisti Turisti

straini

Turisti

romani2003 316,178 99,391 216,787

2004 368,305 124,287 244,018

2005 369,129 123,321 245,808

2006 434,455 121,905 312,905

2007 370,310 122,102 248,2082008 380,169 110,111 270,058

2009 380.000 99,200 280,800


În tabelul 2.2.9 ,datele prezentate demonstrează că turiştii romani vizitează în

număr mai mare judeţul Sibiu astfel că în 2003 se înregistrează 216,787 în comparaţie

cu numărul turiştilor străini care în anul 2003 era de 99,391 ,înregistrându-se în ambele

cazuri o creştere treptată în anul 2004 numărul turiştilor străini era de 124,287 pe lângă

numărul turiştilor romani de 244,018,în anul 2005-123,321 număr turişti străini ,iar

turiştii romani de 245,808 în anul 2005. În anii 2008,2009 turiştii străini vizitează în

număr mai mic judeţul Sibiu,numărul celor romani crescând la valoarea de 280,000 în

anul 2009.

Figura 2. 2.- Turisti cazati in unitatile de cazare turistica

45



Figura 2. 2.- reprezinta cresterea numarului de turisti cazati, care in cea mai mare parte

au optat pentru unitatile de cazare de tip hotel

Tabel 2.2.10 Agentii de turism din judetul Sibiu

Agentii turism1 Ardeleana Travel2 Magic Travel3 Paralela 45 Medias4 Paralela 45 Sibiu5 Vacanta de Vis6 Aerotravel SRL7 Aka Travels SRL

46


Sursa : http://www.ghidsibiu.ro

Judeţul Sibiu înregistrează un total de 28 agenţii de turism dintre care cel mai

mare număr de 7 agenţii îl deţine Compania Aka Travels SRL,urmată fiind cu un număr

de 6 agenţii de Aerotravel SRL,locul trei în rma acestui clasament îl ocupa Vacanţă de

Vis cu 5 agenţii,ultimul loc cu o singură agenţie aparatinandu-i agenţiei Ardeleana

Travel.

2.3 Infrastructura pentru turism

Potenţialul unei infrastructuri locale cu care să fie satisfăcute cerinţele

economiei, ale populaţiei, reprezintă o premisă a dezvoltării durabile a judeţului.

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport

ocupă un loc important, fiind compusă din:

- reţeaua de căi rutiere;

- reţeaua de căi feroviare;

- transportul aerian;

- transportul combinat.

Transportul rutier, cel mai important şi totodată cel mai utilizat dintre toate

modalităţile de transport, este în continuă expansiune şi în anii următori, când se

prevede creşterea cu peste 10 % a acestuia până în anul 2013 la nivel naţional. Astfel,

infrastructura rutieră deţine o importanţă aparte în dezvoltarea socio-economică a

judeţului, de aceea o mare parte din resursele financiare judeţene se concentrează asupra

acesteia. Consiliul Judeţean Sibiu este direct responsabil de reţeaua de drumuri

judeţene. Cu resursele financiare limitate care îi stau la dispoziţie, acesta este dependent

de finanţări nerambursabile (precum Fondurile structurale europene) pentru lucrări

rutiere complexe. De aceea dezvoltarea infrastructurii rutiere judeţene trebuie să se

realizeze etapizat, în funcţie de priorităţi clare şi bine fundamentate. .

Lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km din care

257 km drumuri naţionale, în totalitate modernizate şi 1.342 km drumuri judeţene şi

comunale(drumuri publice locale aflate în administraţia Consiliului Judeţean - drumuri

47

judeţene, respectiv în administraţia consiliilor locale comunale şi orăşeneşti - drumuri

comunale).

Densitatea drumurilor publice este de 29,4 km/100 km2 teritoriu, situând judeţul

sub densitatea medie pe ţară, de 33,5 km/100 km2 şi aproximativ la egalitate cu

densitatea mediea Regiunii Centru de 29,9 km/100 km2.

În judeţul Sibiu există următoarele drumuri publice – naţionale, judeţene şi

comunale:

-6 trasee de drumuri naţionale, din care:

· 2 trasee de drumuri europene: E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7);

· 2 trasee de drumuri naţionale principale: DN 7C şi DN 14;

· 2 trasee de drumuri naţionale secundare: DN 14A şi DN 14B.

- 51 trasee de drumuri judeţene;

- 72 trasee de drumuri comunale.

O caracteristică negativă a traficului este determinată de lipsa centurilor

ocolitoare ale oraşelor, ceea ce contribuie la blocări ale traficului, mai ales în orele de

vârf, cu efecte asupra creşterii timpului călătoriilor. Poluarea constituie şi ea un efect

negativ cauzat de traficul desfăşurat în condiţii improprii.

Principalele căi rutiere internaţionale care străbat judeţul Sibiu şi care facilitează

accesul din şi înspre acesta la nivel naţional şi internaţional sunt:

- Drumul european E 68 Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-Braşov

- Drumul european E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca-

Satu Mare-Frontiera Halmeu

- Coridorul IV Pan-European Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sebeş-Sibiu-

Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Slobozia-Constanţa

În anul 2010, totalul liniilor de cale ferată în exploatare la nivelul judeţului Sibiu

însuma 197 km (inclusiv linii cu ecartament îngust), din care 44 km linii

electrificate. Liniile electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ

mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%),

procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de modernizare a reţelei. Din total,

liniile cu ecartament normal (la care distanţa între şine este de 1435 mm) însumează 145

km, din care:

48

• cu o cale 101 km;

• cu două căi 44 km.

În Judeţul Sibiu există trei noduri de cale ferată la Sibiu, Copşa Mică şi Podul

Olt.

Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara cât şi cu

Europa

Centrală şi de Vest. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este

în general bună. De menţionat este punerea în circulaţie şi pe liniile judeţului Sibiu a

trenurilor tip„Săgeata albastră”, moderne şi superioare în viteză de deplasare, precum şi

refacerea şi modernizarea gării municipiului Sibiu.

Judeţul Sibiu dispune de Aeroportul Internaţional Sibiu care se dovedeşte a fi un

punct forte în transportul la nivelul judeţului. Acesta aparţine C.J. Sibiu şi este

poziţionat pe drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric şi administrativ al oraşului

Sibiu, fiind situat la o altitudine de 443 m. În prezent se asigură legături directe interne

cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi

Grecia, existând 6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air,

Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa.

49

CAPITOLUL III

Dezvoltarea durabila-prioritate in dezvoltarea turismului

3.1 Impactul turismului asupra mediului natural

Relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea şi

conservarea mediului ambiant reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi

dezvoltare a turismului. Această legătură este una complexă, ea manifestându-se în

ambele direcţii.

Mediul natural, prin componentele sale, reprezintă resursele de bază ale

turismului, iar pe de altă parte activitatea turistică are influenţă atât pozitivă, cât şi

negativă asupra mediului ecologic, modificându-i elementele componente.

Mediul înconjurător este definit ca fiind calitatea vieţii, condiţiile de viaţă ale

oamenilor şi cadrul natural cu habitatele potrivite pentru animale şi plante. Calitatea

vieţii este determinată de disponibilitatea pe termen lung în cantitate suficientă şi de o

50

calitate adecvată a resurselor precum apă, aer, pământ şi spaţiu în general dar şi a

materialelor neprelucrate.

Ca totalitate a factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane şi, mai

ales, calitatea lui, reprezintă motivaţia esenţială a călătoriilor, alcătuind “materia primă”

a turismului. De aceea, păstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale

constituie condiţia necesară pentru perpetuarea şi dezvoltarea continuă a consumului

turistic.

De peste 30 de ani, începând cu Conferinţa asupra Mediului, de la Stockholm

din 1972, omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător

sunt inseparabile de cele ale bunăstării şi de procesele economice, în general. Astfel, s-a

ajuns să se vorbească despre conceptul de “dezvoltare durabilă” care reprezintă un

proces ce se desfăşoară fără a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea.

Turismul are o contribuţie însemnată la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii

mediului, manifestându-se ca un factor activ al dezvoltării durabile, fiind în interesul

său să se implice în această problemă şi să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în

asigurarea calităţii bazei de resurse şi a supravieţuirii acestuia.

Turismul este una dintre cele mai importante industrii şi cunoaşte o dezvoltare

continuă. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi în explorarea destinaţiilor şi

culturilor noi şi cât mai îndepărtate. Astfel, zonele care dispun de resurse naturale

deosebite atrag tot mai mulţi vizitatori, cu atât mai mult dacă ele oferă şi posibilitatea de

a cunoaşte tradiţii şi obiceiuri ale altor culturi.

Când turismul şi mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de

pe urma turismului. Există multe exemple de acest gen, majoritatea intrând în unul din

cele două tipuri: conservarea şi reabilitarea mediului.

Conservarea înseamnă păstrarea şi utilizarea în cunoştinţă de cauză a mediului

natural şi antropic. Conservarea şi turismul merg de multe ori mână în mână.

Multe monumente istorice şi arheologice au fost salvate de la distrugere datorită

interesului turiştilor faţă de ele. .Sute de obiective cu valoare istorică din judeţul Sibiu

nu ar mai fi fost astăzi decât nişte ruine sau ar fi fost demult demolate dacă nu ar fi fost

valoroase pentru turişti.

51

În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în

variate moduri. Parcurile şi rezervaţiile naturale au reuşit să protejeze multe specii care

altfel ar fi fost distruse de vânatul necontrolat.Turismul nu oferă numai un motiv pentru

conservarea mediului natural şi a celui antropic, ci furnizează şi banii necesari pentru

conservare: o parte din venitul din turism poate fi utilizat pentru păstrarea mediului

înconjurător. De exemplu , donaţiile primite de la vizitatori sunt utilizate pentru

reparaţii şi restauraţii.

Reabilitarea însemnă redarea vieţii unei clădiri sau unei zone şi renaşterea

acesteia ca ceva diferit de starea sa iniţială. În timp ce conservarea presupune păstrarea

mediului înconjurător într-o formă cât mai apropiată de cea originală, reabilitarea

implică o schimbare majoră în utilizarea mediului. Multe clădiri şi zone au fost salvate

prin turism fiind reabilitate ca atracţii turistice sau ca spaţii de cazare turistice.

Trebuie avut mereu în vedere faptul că atât resursele naturale cât şi cele

antropice trebuie păstrate deoarece acestea sunt disponibile o singură dată; odată

consumate, capacitatea de existenţă a destinaţiei turistice este terminată. De aceea

dezvoltarea turismului trebuie orientată către beneficiul social net şi mai puţin către

contul de profit şi pierdere. Conceptul de beneficiu social net presupune acea combinare

a activităţilor care să determine o dezvoltare locală cu deteriorarea cât mai puţin

posibilă a mediului natural şi social. Pentru a ţine sub control acest fenomen trebuie ca

toţi participanţii să înţeleagă nevoia de dezvoltare durabilă şi să recunoască faptul că

succesul afacerii depinde de resurse şi de protecţia acestora .

Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relaţiei turist - rezervǎ

turisticǎ - produs turistic. Existenţa a numeroşi factori exogeni care contribuie la

degradarea accentuatǎ a mediului înconjurǎtor impune cu maximǎ stringenţǎ utilizarea

rationalǎ şi eficientǎ a resurselor turistice. În acest context,judeţul Sibiu prezintǎ câteva

contradicţii majore: un spaţiu urban hiperdezvoltat, spaţiu rural puternic antropizat,

slaba diversitate biologicǎ, arii protejate suprasolicitate, o poluare şi degradare a

siturilor naturale, o puternicǎ presiune umanǎ asupra spaţiului agricol, o hiperdezvoltare

a transporturilor.Prin mǎsurile de administrare si gestionare a rezervaţiilor naturale se

realizeazǎ o barierǎ solidǎ în calea eroziunii resurselor naturale şi crearea premiselor

creşterii capacitǎţii de regenerare.

52

Petrecerea timpului liber a devenit o preocupare din ce în ce mai mare a omului

modern, dornic să evadeze din cadrul artificial al oraşului către mediul liniştit şi

odihnitor pe care îl conferă natura.

Turismul, una dintre activităţile dezvoltate în timpurile contemporane, are

caracter creativ, sportiv sau cultural, constând în parcurgerea unor distanţe şi vizitarea

unor monumente de artă sau naturale, a unor localităţi, obiective turistice etc. Turismul

în natură cu scop recreativ este în continuă creştere.

Aproape toate zonele cu multă vegetaţie, situate în apropierea centrelor

populate, sunt asaltate de numeroşi turişti la sfârşit de saptamână.În timpul vacanţelor

estivale, exodul oamenilor spre munţi şi ţărmul mării se amplifică.Dorinţa omului de a

petrece timpul liber în natură a devenit din ce în ce mai puternică;turismul este o

necesitate vitală pentru omul modern.Natura începe să patrundă din ce în ce mai mult în

viaţa noastră; ea înlocuieşte universul de beton şi sticlă al marilor oraşe.Omul simte

nevoia să evadeze din condiţiile lui obişnuite de viaţă, să uite de stresul cotidian. Nevoia

de relaxare şi de contemplare a naturii face parte din viaţa omului, este o nevoie

absolută, ca nevoia de aer, de alimente etc.

Multe destinaţii si mulţi organizatori de turism sesizează astăzi valoarea

conservării mediuluisi îsi schimbă practicile profesionale spre protejarea resurselor

naturale si îmbunătăţirea calităţii mediului, spre educarea turistilor în scopul

minimizării influenţei acestora asupra habitatelor umane, culturale si ambientale.

Cheltuirea banilor cu raţionament de către turisti poate ajuta la crearea unor oportunităţi

mai bune pentru afacerile, gospodăriile si artizanii locali, sprijinind cresterea economică

din zonele de destinaţie.

Turismul prezintǎ o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic

şi natural. Turismul, prin faptul cǎ este un mare consumator de munca vie, joacǎ un

important rol în economie. El creeazǎ noi locuri de muncǎ, participând astfel la

atragerea excedentului de fortǎ de muncǎ din alte sectoare, contribuind astfel la

atenuarea şomajului.

53

Turismul are si o profundǎ semnificatie socio-umanǎ.; actioneazǎ, prin natura sa,

atât asupra turiştilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate.5 De

asemenea, efectele turismului se rasfrâng si asupra calitatii mediului, a utilizarii

timpului liber si nu în ultimul rând asupra legaturilor dintre regiuni.

Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la degradarea accentuatǎ a

mediului înconjurator impune cu maxima stringenţa utilizarea raţionalǎ si eficientǎ a

resurselor turistice.

Cu toate cǎ are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contribuţie

aparte la realizarea valorii adǎugate. Având ca specific consumul mare de muncǎ vie, de

inteligentǎ si creativitate, turismul participǎ la crearea valorii adǎugate într-o masurǎ

mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneazǎ si stimuleazǎ producţia din alte domenii.

Studiile de specialitate au evidenţiat faptul cǎ activitatea unor ramuri este determinatǎ în

mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezintǎ totodatǎ un mijloc de diversificare a structurii economiei

unei ţǎri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitǎţii turistice la nevoile tot mai

diversificate, mai complexe ale turiştilor determinǎ apariţia unor activitǎţi specifice de

agrement, transport pe cablu.

Trebuie menţionat şi faptul cǎ turismul este capabil sǎ asigure prosperitatea unor

zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin

dezvoltarea unor zone mai puţin bogate în resurse cu valoare economicǎ mare, dar cu

importante şi atractive resurse turistice naturale şi antropice. Datoritǎ acestui fapt el este

considerat o pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

Comportamentul turistilor poate afecta satisfacţia vizitatorilor direct sau indirect

prin impacturi asupra mediului cum ar fi deşeurile sau vandalismul. Alte elemente pot

afecta vizitatorii prin zgomot, poluarea aerului sau elemente vizuale.

5 Firoiu D., Resursele umane in turism, Editia a IV a, Editura Prouniversitaria, Bucuresti,

2007

54

Prin mǎsurile de administrare şi gestionare a obiectivelor turistice naturale se

realizeazǎ o barierǎ solidǎ în calea eroziunii resurselor naturale si crearea premiselor

creşterii capacitǎţii de regenerare. 6

Protecţia resurselor naturale turistice din ariile protejate are ca scop:

- asigurarea bazei ştiinţifice pentru amplasarea în teritoriu a sistemului de

monitoring integrat prin stabilirea organizǎrii spaţiale a acestuia şi prin selecţia şi

standardizarea parametrilor de mediu şi a indicatorilor biologici ce trebuie analizaţi,

- diferenţierea şi organizarea la scarǎ spatialǎ a retelei de arii protejate

care sǎ asigure conservarea biodiversitǎţii specifice si conservarea habitatelor, oferind

în permanenţǎ zone eşantion de minimǎ manifestare a impactului antropic,

În ansamblu si a componentelor sale o concepţie modernǎ de organizare a

sistemului de monitoring, materializeazǎ douǎ concepte:

- sistem integrat pentru toţi factorii de mediu,

- sistem global, pe diferite niveluri de agregare, inclusiv cu conectare la reţeaua

mondialǎ.

Existenţa unui sistem de monitoring al mediului, perfecţionarea şi optimizarea

lui, prin extindere calitativǎ si cantitativǎ, rezultǎ din urmǎtoarele necesitǎţi actuale:

- necesitatea cunoşterii evoluţiei calitǎţii componentelor de mediu, în scopul

stabilirii si impunerii mǎsurilor de protecţie, conservare, reconstrucţie, a celor de

retehnologizare, a aprecierii raportului cost/beneficii, a verificǎrii eficienţei mǎsurilor

luate,

- necesitatea grupǎrii, selectǎrii si ordonǎrii informaţiilor, a corelǎrii lor cu

informatii de alta naturǎ (zonare ecologicǎ ,zonare pedologicǎ,etc.),

- necesitatea obţinerii de informaţii comparabile cu informaţiile la scarǎ

regionalǎ, continentalǎ sau global

- necesitatea cunoaşterii si evaluǎrii rapide a situaţiei în cazuri de accidente sau

incidente antropice, deci a impactului asupra mediului.

- necesitatea dezvoltǎrii bazei de cunoştinţe pentru stabilirea si fundamentarea

unor actiuni de protecţia mediului, de reconstructie ecologicǎ, de evaluare a impactului

6 Zaharia M- Economia serviciilor,Editia a II-a,Ed

55

si pentru evidentierea unor efecte încǎ necontrolate asupra biodiversitǎtii, a sǎnǎtǎtii si a

bunurilor materiale.

Este necesar, prin diferite metode, tehnici, echipamente si tehnologii sǎ se

coroboreze orice activitate umanǎ cu mentinerea nealteratǎ a conditiilor de calitate a

mediului înconjurǎtor. Acest lucru impune elaborarea unor limite pentru o serie de

indicatori de calitate ce caracterizeazǎ mediul, în ansamblu, sau fiecare component în

parte, limite ce trebuie respectate în dimensionarea unei activitǎti sau alta.

Datorita unor cresteri importante a numarului de turisti, dupa anul 2000,

turismul a determinat un consum sporit de resurse turistice. Acestea nu sunt decât parti

componente ale mediului ambiant, si de calitatea acestora vor depinde eficienta si

valoarea turismului practicat. Turismul produce impact asupra cadrului natural si social,

în viziune ecologicǎ, se afla în interactiune cu elementele abiotice, biotice, antropice,

sociale, culturale ale mediului, si depǎseste sfera strictǎ a mediului înconjurǎtor.

Turismul, este dependent de mediul înconjurǎtor, fiind purtǎtorul resurselor

sale. Turismul se desfǎsoarǎ în mediu si prin mediu, calitatea acestuia permitând

dezvoltarea sau sistarea activitǎtilor turistice. Prin exigentele pe care le revendicǎ

turismul se declarǎ ca parte integrantǎ a mediului înconjurǎtor.

Evolutia actualǎ a turismului este caracterizatǎ de profunda înnoire a ofertei

turistice mondiale prin dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare din

punct de vedere calitativ sau cantitativ. Activitǎtile turistice determinǎ în timp si spatiu

efecte potentiale asupra mediului, sanatatii sau sistemului social. Aceste influente

cumulate sunt exprimate de notiunea de impact. Degradarea mediului este o problema

aparutǎ si accentuatǎ o datǎ cu accelerarea cresterii demografice, care a determinat

transformarea de cǎtre om a unor zone din ce în ce mai mari de pe planetǎ. Încǎ din

deceniul 7 al secolul XX, în studiul "Limitele cresterii" s-a demonstrat ca atât rezervele

cât si resursele naturale ale planetei sunt limitate, ca de altfel si puterea de absorbtie a

tuturor reziduurilor si deseurilor rezultate. Ca urmare, în paralel cu progresele tehnice si

cu modificǎrile antropice cu rol pozitiv (împǎduriri, îndiguiri, desecǎri, etc.) au avut loc

si fenomene negative: s-au degradat statiuni si localitǎti turistice montane. Rolul unor

regiuni întinse, au dispǎrut specii de animale si plante, s-au epuizat unele zǎcǎminte

minerale, s-a intensificat fenomenul de poluare. Dezvoltarea intensivǎ si cresterea

56

populatiei vor afecta toate resursele planetei în mai putin de un secol, punându-se astfel

bazele unui nou concept de dezvoltare durabilǎ. Constituirea si proiectarea de noi arii de

protejare a naturii, în special a parcurilor nationale si a rezervatiilor, reprezintǎ - în

acest context alarmant al epuizǎrii resurselor naturale – o sperantǎsi chiar o certitudine.

Aceste impacturi pot fi grupate în douǎ mari categorii: impacturi bio-fizice si impacturi

sociale.

Principalul risc bio-fizic este eroziunea solului. Eroziunea solului poate avea loc

în locurile de campare, punctele de belvedere, locuri de plecare sau îmbarcare sub forma

de bǎtǎtorire.

Recrearea poate avea impact asupra: covorului de vegetatie, compozitia

speciilor si modificarea conditiilor. Covorul vegetal este cel mai adesea impactat de

cǎtre vizitatori ca urmare a bǎtǎtoririi, care reduce înmultirea prin seminte. Arborii

maturi aflati în zonele de recreere sunt avariati mecanic prin tǎierea crengilor sau

inscriptionarea pe scoarta acestora.

Diferite specii sǎlbatice au o tolerantǎ diferitǎ a oamenilor si activitǎtii umane.

Chiar si în cadrul unei specii, nivelul de tolerantǎ variazǎ în timpul anului, în timpul

sezonului de împerechere, cu vârsta animalului, tipul de habitat si experienta

individualǎ a animalului fatǎ de turisti. În general activitǎtile de recreere duc la

micsorarea diversitǎtii specifice.

Calitatea apei este o preocupare majorǎ, dar nu e un impact predominant.

Recrearea în ape termale poate duce la modificarea ratelor de crestere a unora din

plantele acvatice. Uneori existǎ si germeni patogeni dǎundtori omului.

Materiile în suspensie pot fi cel mai adesea un factor vizibil în ochii

vizitatorilor. Traversarea apelor, baia, eroziunea sau schimbarea utilizǎrii terenurilor pot

duce la cresterea volumului de materii în suspensie, reducând claritatea apei si

satisfactia vizitatorilor.

Impactul activitǎtilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural si

varietatea potentialului turistic, de existenta unei infrastructuri generale, de prezenta

unor structuri turistice de cazare, de alimentatie, agrement. Aceste elemente definitorii

ale turismului determinǎ mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural,

s.a.), care pot îmbrǎca forme pozitive sau negative de manifestare.

57

Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltǎrii turistice durabile se regǎsesc în

ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia dorintei ca

turismul sǎ reprezinte un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare economicǎ si o solutie

practicǎ de pǎstrare nealteratǎ a mediului.

3.2 Efectele negative ale turismului asupra mediului

Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă, în principal, prin

folosirea necorespunzătoare a mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement,

dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale.

Turismul este un consumator de spaţiu şi resurse turistice, participând implicit

la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic. Această

degradare se realizează fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului, florei şi

faunei sau altor obiective turistice pe care turismul le poate deteriora parţial sau total,

fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone, puncte şi obiective turistice.

Presiunea omului asupra mediului natural creşte zi de zi, oamenii deplasându-se

mai des şi pe distanţe mai mari faţă de trecut. Petrecerea timpului liber oferă prilejul

unei exploatări mai intense şi unei cuceriri a mediului natural, cea mai mare parte a

timpului liber petrecându-se în afara oraşului, în natură. Ieşirea periodică din oraş spre

zonele verzi – sub forma excursiilor, a week-end-urilor sau a vacanţelor – a devenit un

obicei social cu efecte negative asupra mediului.

Multe din pagubele provocate de turism mediului sunt cauzate de numărul mare

de vizitatori sosiţi la destinaţiile a căror capacitate optimă de primire a fost depăşită.

Mediul înconjurător scapă rareori de efecte negative atunci când numărul de turişti este

foarte mare. Calitatea apei şi a aerului şi diversitatea florei şi faunei sunt inevitabil

afectate într-un fel, ca şi peisajele, oraşele şi monumentele.

În zonele de mare atractivitate este favorizată desfăşurarea de activităţi care pun

în pericol calitatea mediului. Astfel de zone sunt, de obicei, obiectivele turistice situate

în afara traseelor marcate şi special amenajate, unde circulaţia turistică tinde să fie

necontrolată.

Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau

antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre

58

elementele care le-au consacrat ca atracţii turistice (distrugerea vegetaţiei şi florei,

ruperea copacilor şi în special a puieţilor,braconajul, degradarea peisajului ş.a.).

Poluarea naturii se intensifică şi datorită turismului automobilistic al cărui efect

nociv este alterarea calităţilor aerului, distrugerea pajiştilor, a arbuştilor şi a florei etc.

Un alt mod de degradare a mediului îl constituie realizarea investiţiilor cu

caracter turistic neştiinţific şi neraţional, investiţii care se concretizează prin:

supradimensionarea staţiunilor din punct de vedere al capacităţii de primire şi de

tratament, nerespectarea principiilor generale de exploatare a resurselor naturale.

Aspectele analizate sugerează că alături de celelalte activităţi economico-

sociale, turismul constituie o importantă sursă de poluare ceea ce impune o dezvoltare

ecologică a acestuia.

Domeniile majore în care turismul exercită o puternică presiune asupra

mediului, prezentate într-o oarecare ordine a impacturilor, sunt:

→ consumul de spaţiu si de resurse, determinat de extinderea amenajărilor în

functie de

cerintele consumatorului turistic. Amenajările turistice conduc la scoaterea din

circuitul agricol, a importante suprafeţe, mai ales din apropierea marilor orase, unde s-

au construit parcuri de recreere si distracţii;

→ presiunea asupra mediului înconjurător, reflectată în apariţia

supraaglomerării unor zone, conducând chiar la apariţia unor stări conflictuale.

Cresterea densităţii turistice a fost rezultatul restrângerilor suprafeţelor pe care au

apărut investiţii imobiliare, „foamea

de spaţiu” conducând la disconfort;

→ degradarea mediului înconjurător ca efect al poluării de toate categoriile

(aerului, apei siturilor, poluare acustică, degradarea peisajelor, locurilor si

monumentelor istorice etc.).

→ acţiuni de vandalism si inscripţionare rebelă;

→ distrugerea iremediabilă a resurselor si caracteristicilor mediului

înconjurător în

termenii unei dezvoltări mai mult sau mai puţin stăpânite, animată, însă, în

interese pecuniare.

59

Problema impactului turismului asupra mediului este pe cât de importantă pe

atât de diversificată. Ea devine, practic indispensabilă pentru a completa inventarul

general de probleme si de a-l focaliza asupra aspectelor metodologice, prospective, care

să urmărească, în final, conservarea, protejarea si reconstrucţia ecologică pe principii

durabile.

Presiunea exercitată asupra peisajului, cu intensităţi crescânde, conduce la

suprasolicitarea structurii acestuia si, implicit, la apariţia fenomenului de risc. Riscul

turistic apare ca un prag inerţial în devenirea fenomenelor din geosfera recreativ-

curativă care, odată depăsit, determină o evoluţie cu urmări negative a acestora.

Cauzele apariţiei fenomenelor de risc pot fi grupate în trei categorii distincte si

anume:

► naturale, ce fac parte din matricea evolutivă a componentelor peisajului –

modificări

climatice, alunecări de teren, prăbusiri de pesteri, dispariţia faunei;

► antropice, înmagazinate în manifestarea abuzivă a intervenţiei asupra

elementelor naturale, în neadaptarea ei la condiţiile de funcţionare optimă a structurilor

preexistente sau în introducerea unor elemente perturbatoare a funcŃionalităŃii

subsistemelor ce servesc turismul;

Judetul Sibiu beneficiază de un cadru natural cu un potenţial ridicat şi cu o

infrastructură de cele mai multe ori suficientă pentru turismul natural, formă de turism

care, din acest punct de vedere, este mai puţin pretenţioasă.

Această ramură a turismului a avut o creştere din cele mai spectaculoase, atât

din punct de vedere al turiştilor implicaţi cât şi din cel al încasărilor realizate. Dar

deşeurile care ne inundă în prezent işi fac încet, încet loc şi spre destinaţiile

ecoturismului. În plus, ecoturismul este, de cele mai multe ori, legat de ariile protejate

dintr-o anumită ţară, iar la noi situaţia acestora este dintre cele mai triste atât din punct

de vedere legislativ cât şi administrativ. De asemenea, calitatea serviciilor din sectorul

turistic în general este atât de slabă încât rata de reîntoarcere a turiştilor străini (iar

ecoturismul, cel puţin pentru început, va depinde exclusiv de aceştia) este dintre cele

mai scăzute din Europa.

60

Un ultim semnal de alarmă: ecoturismul înseamnă în acelaşi timp obţinerea unui

profit economic, conservarea naturii şi dezvoltarea comunităţilor locale din zonele unde

se practică. Iar lucrul cel mai greu este să păstrezi un echilibru între toate acestea.

CAPITOLUL IV

Propuneri de dezvoltare a turismului durabil in judetul Sibiu

4.1 Analiza SWOT

Analiza SWOT reprezintǎ o analizǎ a punctelor tari, a punctelor slabe, a

oportunitǎţilor şi a ameninţǎrilor care a fost creatǎ si utilizatǎ ca instrument de

formulare a strategiilor. Acest instrument face posibilǎ analizarea rapidǎ a punctelor

strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice.

Analiza SWOT este aplicatǎ in cadrul analizei teritoriului şi este utilizatǎ ca

instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administraţiilor publice.

Analiza SWOT se bazeazǎ pe urmatoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,

oportunitǎţi si ameninţǎri si este utilizatǎ in cadrul acestei lucrǎri pentru evaluarea si

61

prezentarea sintetica a celor mai importante aspecte care vor afecta , intr-un fel sau

altul, evoluţia viitoare a judeţului Sibiu.

Punctele tari: reprezintǎ resurse şi capaciţǎti de care judeţul Sibiu dispune şi care

sunt superioare celor deţinute de alte judeţe.

Punctele slabe: reprezintǎ resurse şi capacitǎţi ale orasului insuficiente sau de o

calitate inferioarǎcelor detinuţe de alte judete..

Opotunitǎţile: reprezinta evoluţii favorabile ale mediului de ansamblu al ţǎrii

noastre, sub diferite forme; schimbǎri de legislaţie, integrare europeanǎ, etc. şi care

oferǎ judeţului Sibiu posibilitatea unei devoltǎri superioare,pe ansamblu sau pe domenii

de interes.

Ameninţǎrile: reprezintǎ evoluţii nefavorabile ale mediului romanesc de

ansamblu, care pot imbraca forme diferite , de la schimbǎri de mentalitate panǎ la

evoluţii economice negative şi care pot afecta in mod serios capacitatea judeţului de a-

şi atinge obiectivele sale strategice.

Analiza S.W.O.T. este deosebit de utilă în efortul de stabilire a principalelor

direcţii de acţiune în procesul dezvoltării viitoare a judeţului Sibiu , deoarece efectuează

o analiză duală, în paralel, a evoluţiilor judeţului si a evoluţiilor mediului de ansamblu

în care acesta există si se dezvoltă si permite, pe această bază, o mai bună gestionare a

relaţiilor de intercondiţionare dintre acestea.

Mai mult, datorită faptului că prezintă problemele si realizările cheie ale

judeţului într-o formă sintetică, acest instrument permite înţelegerea rapidă,

simultană si integrată a legăturilor dintre aspectele pozitive si negative ale

evoluţiei orasului.

Puncte tari Puncte slabeCadrul natural

Poziţia geografică centrală la

intersecţia principalelor artere de circulaţie

rutieră facilitează conexiuni cu celelalte

regiuni şi concentrează fluxuri de bunuri şi

Datorită reliefului parţial muntos,

există zone întinse unde

infrastructura fizică este slab dezvoltată

62

informaţii

Relieful muntos din sudul

judeţului creează un important potenţial

hidrotehnic, silvic şi turistic

Reţeaua hidrografică bazinele

Oltului şi Târnavelor – reprezintă un

potenţial pentru agricultură şi energetică

Mediul

Biodiversitatea mediului natural

impune existenţa unor arii de protecţie a

zonelor valoroase (monumente şi rezervaţii

naturale)

Prezenţa unor resurse naturale

variabile (păduri, parcuri, ape etc.)

Peisaj montan spectaculos, propice

amplificării şi diversificării turismului

montan în toate formele lui

Varietatea ecosistemelor,

habitatelor şi speciilor de plante şi animale

sălbatice şi punerea lor sub regim de

ocrotire

Fond funciar agricol valoros cu

pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi

păşuni

Reţeaua hidrografică, asimetrică

faţă de teritoriul judeţean, a facilitat

dezvoltarea aşezărilor de-a lungul cursurilor

principale, preponderent în nordul şi sudul

judeţului

Depăşirea sistematică a

indicatorilor de calitate a mediului faţă de

normele standardizate în zona Copşa Mică

Probleme legate de colectarea,

sortarea, gestionarea şi valorificarea

deşeurilor menajere şi industriale

Lipsa în unele oraşe a staţiilor de

epurare a apelor uzate: Cisnădie, Copşa

Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului,

Tălmaciu, Sălişte, Miercurea Sibiului

63

Utilizarea pe scară redusă a

îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor

care contribuie la obţinerea unor produse

agricole cu grad redus de poluare.

Populaţia

Gradul înalt de urbanizare a

populaţiei 65,8 % faţă de media pe ţară de

52,7 % situează judeţul Sibiu pe locul 5 din

acest punct de vedere.

Judeţul Sibiu se caracterizează

prin multiculturalitate, prin conlocuirea

alături de români a unui număr însemnat de

locuitori de naţionalitate germană, maghiară

şi rromi, iar dintre confesiunile cu

preponderenţă sunt cea ortodoxă,

reformată, romano-catolică, greco-catolică.

Reţeaua de localităţi

Situarea localităţilor principale pe

axul median N-S al judeţului şi pe coridorul

trans-european nr. IV

Două zone - de nord şi de sud cu

funcţii urbane dezvoltate şi profil economic

Migraţia în străinătate a tinerilor

cu un grad înalt de pregătire profesională în

căutarea unui loc de muncă

Scăderea natalităţii

Îmbătrânirea populaţiei

Depopularea zonei rurale

Polarizarea celor două municipii

(Sibiu şi Mediaş) produce segregarea reţelei

de localităţi în două zone

Reconversia industrială este

principala problemă a zonelor urbane

Densitatea mai mică de localităţi

în jumătatea de est a judeţului şi în

consecinţă o distribuţie inegală a populaţiei

şi dezvoltării pe ansamblu a judeţului

Reţea de sate cu densitate sub

64

diversificat, posedă potenţialul necesar

dinamizării zonelor învecinate

Funcţii diversificate ale

localităţilor, o bună dezvoltare a

activităţilor neagricole, în special în

sectorul secundar, cu tradiţie în judeţ.

Reţeaua de dotări publice pentru

învăţământ este dezvoltată, cuprinzând

toate treptele de învăţământ: preşcolar,

gimnazial, liceal, profesional şi superior

Existenţa în municipiul Sibiu a

unui centru universitar (4 universităţi cu 25

de facultăţi) constituie un important

potenţial zonal

Reţeaua de dotări publice pentru

ocrotirea sănătăţii este diversificată şi

relativ bine distribuită teritorial

(spitale 10, policlinici 9, cabinete

medicale 137, farmacii 95)

Reţeaua de dotări publice

culturale este complexă, beneficiind de

prezenţa numeroaselor obiective din

patrimoniul construit judeţean (29 muzee, 2

teatre,1 filarmonică)

Infrastructura

La nivelul judeţului Sibiu există

media pe ţară.

Reţeaua învăţământului primar şi

gimnazial este dispersată,

Lipsa unor grădiniţe şi a şcolilor

în unele localităţi rurale izolate influenţează

negativ procesul de învăţământ.

Oferta învăţământului mediu şi

de specialitate este restrânsă din lipsa

personalului didactic adecvat

Asistenţa medicală precară în

unele zone din partea de est a judeţului.

Fonduri reduse destinate

asistenţei sociale a copiilor şi bătrânilor.

Starea fizică a dotărilor culturale

produce disfuncţionalităţi.

Lipsa personalului specializat ce

deserveşte dotările culturale.

În zona montană infrastructura

de transport rutier mai slab dezvoltată.

Lipsa fondurilor determină o

slabă întreţinere a drumurilor judeţene şi

comunale.

Existenţa unor zone izolate din

punct de vedere feroviar.

Mari discrepanţe în dezvoltarea

65

o reţea bine dezvoltată de axe de transport

rutier (culoarul IV european, E68, E81),

feroviar şi aerian.

Modernizarea echipamentelor de

telecomunicaţii şi extinderea telefoniei

mobile

Reţeaua de distribuţie a gazelor

naturale este destul de bine dezvoltată

datorită existenţei resurselor de gaz în judeţ.

Agricultura

Existenţa unor importante şi

diverse resurse naturale-terenuri arabile de

calitate superioară favorabile dezvoltarii

sectorului agricol vegetal

Existenţa suprafeţelor cu vii,

reţelelor de comunicaţii între urban şi rural.

Alimentarea cu apă din reţeaua

publică a localităţilor rurale este scăzută.

Instalaţii de captare şi distribuţie a

apei cu capacitate redusă, care determină

discontinuităţi în aprovizionarea unor oraşe.

Reţeaua de canalizare deficitară

în mediul rural.

Zone încă fără acces la gaze.

Pista aerogării şi dotările

depăşite

Gara CFR Sibiu şi autogarile

sunt depaşite din punct de vedere al

dotărilor.

Pondere redusă a activităţilor

neagricole.

Grad ridicat de fărâmiţare a

terenurilor.

Poluarea solurilor din zona

Copşa Mică afectează ecosistemele agricole

şi forestiere.

Mijloace mecanice învechite şi

insuficiente pentru executarea lucrărilor

agricole.

Lipsa de organizare şi

66

livezi, păşuni şi fâneţe, în suprafaţa agricolă

cu posibilităţi de dezvoltare a sectorului

zootehnic

Suprafaţa forestieră constituie un

important potenţial economic şi de mediu

Industria

În judeţul Sibiu există o bogată

varietate de resurse naturale

Vechi tradiţii în prelucrarea unor

resurse locale

Număr relativ mare de

întreprinderi mici şi mijlocii înregistrate

funcţionare a unor centre de colectare a

produselor agricole şi a intermediarilor care

să mijlocească comercializarea acestor

produse.

Existenţa unor zone cu deficit

de vegetaţie forestieră pe teritoriile

ocoalelor silvice Sibiu, Mediaş şi Agnita.

Exploatarea vânatului existent în

fondul forestier peste efectivele optime şi

practicarea braconajului.

Capacitatea lentă de adaptare a

întreprinderilor la modificările intervenite

în structura pieţelor.

Creşterea numărului de şomeri

rezultaţi din restructurarea activităţilor

industriale şi slaba capacitate de reorientare

profesională a acestora.

Aport redus de capital străin în

capitalul social al IMM-urilor.

Dezvoltarea unor centre cu

caracter monoindustrial.

67

Turism

Staţiuni turistice şi balneo-

climaterice (Păltiniş, Bazna, Ocna Sibiului)

cu rol important în tratarea diferitelor

afecţiuni

Valorificarea superioară a

resurselor naturale şi antropice şi crearea

unor produse competitive (creşterea calităţii

serviciilor)

Largi posibilităţi de dezvoltare a

agroturismului datorită peisajului, datinilor,

obiceiurilor, a monumentelor naturale

arhitecturale, existenţa cetăţilor ţărăneşti şi

zona Mărginimii cu specific aparte.

Spiritualitatea rurală plină de

originalitate şi interferenţa dintre cultura

populară naţională cu cea a minorităţilor

naţionale.

Dezvoltarea şi modernizarea

întregii baze materiale turistice în raport cu

cerinţele turismului internaţional

competitiv.

Lipsa unor dotări turistice

corespunzătoare.

Infrastructura slab dezvoltată în

transporturi şi comunicaţii

Fonduri insuficiente pentru

refacerea siturilor istorice

Lipsa de la siturile istorice a

informaţiilor în limbile de circulaţie

internatională

Existenţa unor sate sărace lipsite

de căi de acces şi de comunicaţii, cu

echipare edilitară, aproape inexistentă.

Insuficienta popularizare în

mediul rural a programelor europene de

finanţare (SAPARD) pentru înfiinţarea de

pensiuni turistice.

Lipsa de personal capabil să

elaboreze proiecte pentru finanţări externe,

la nivelul primăriilor

Nivelul de poluare din zona

Copşa Mică - Mediaş, din aer şi apă poate

conduce la scăderea numărului de turişti din

nordul judeţului

Oportunităţi

Cadrul natural

Ameninţǎri

68

Poziţia avantajoasă a judeţului în

raport cu proiectele europene.

Atragerea de actori locali în

parteneriat public - privat privind accesarea

de fonduri externe şi guvernamentale pentru

investiţii în infrastructura de transport şi în

domeniul edilitar-gospodăresc.

Mediu

Programe comunitare de susţinere

a protecţiei mediului privind gestionarea

deşeurilor şi epurarea apelor uzate

Populaţia

Colaborarea strânsă între

populaţia judeţului cu persoane emigrate în

străinătate şi înfiinţarea de societăţi cu

capital mixt.

Existenţa unor instituţii

guvernamentale sau organizaţii

neguvernamentale care se ocupă de

pregătirea profesională şi reconversia forţei

de muncă.

Agricultura

Orientarea investitorilor spre alte

zone în funcţie de facilităţile oferite.

Posibilitatea apariţiei unor

fenomene imprevizibile: inundaţii,

cutremure, care pun în pericol structuri

antropice.

Restructurarea centrelor

monoindustriale fără a oferi o alternativă

clară celor disponibilizaţi, poate să conducă

la amplificarea conflictelor sociale şi a

gradului de infracţionalitate

69

Promovarea şi susţinerea unei

agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor

tehnologii concepute să protejeze mediul.

Industria

Zona defavorizată Copşa Mica

oferă facilităţi fiscale investitorilor şi acces

gratuit la utilităţi în scopul reducerii

şomajului.

Turismul

Posibilităţi de dezvoltare a

turismului prin existenţa unor facilităţi de

scutire de impozite şi creditarea avantajoasă

a celor care investesc în amenajări

agroturistice.

Necunoaşterea suficientă a

implicaţiilor şi avantajelor aderării

României la UE.

Există riscul ca unii întreprinzători

să nu-şi manifeste interesul pentru investiţii

datorită instabilităţii legislative.

Practicarea unui turism

necontrolat duce la distrugerea florei şi

faunei din zonele declararate monumente

ale naturii.

Aceastǎ analiza SWOT are un pronunţat caracter calitativ, permiţând formularea

unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a judeţului Sibiu sau a domeniilor lui

funcţionale, pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior, conturându-se

perspectivele de evoluţie pe termen lung ale judeţului şi ale domeniilor respective.

Diagnosticarea în urma utilizării analizei SWOT, poate fi definită ca o cercetare

complexă a aspectelor economice, tehnice, sociologice, ce caracterizează activitatea

70

judeţului Sibiu prin care se identificǎ punctele forte, punctele slabe, oportunităţile,

ameninţările şi cauzele care le generează şi/sau le va genera, se formulează recomandări

de eliminare sau diminuare a aspectelor negative şi /sau de valorificare a celor pozitive.

4.2 Propuneri de dezvoltare durabila a turismului

Prin propunerile de dezvoltare durabila a turismului în judeţului Sibiu se

urmăreşte impulsionarea şi coordonarea dezvoltării generale a judeţului prin

valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru a obţine o dezvoltare teritorială

echilibrată.

Pentru elaborarea planului au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în

mod special în sarcina competenţelor autorităţilor şi organismelor judeţene şi locale,

caracteristicile naturale, social-economice şi culturale din judeţ, dar şi utilizarea

resurselor interne.

Elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a

realizat plecând de la analiza documentelor de planificare strategică existente, integrand

obiectivele specifice autorităţii publice judeţene cadrului mai larg regional, sectorial şi

naţional. În acest context a putut fi definit rolul pe care Consiliul Judeţean poate să-l

joace în susţinerea dezvoltării turismului, în concordanţă cu competenţele sale materiale

şi teritoriale.

Stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare, a priorităţilor, acţiunilor şi

programelor s-a fundamentat pe rezultatele analizei situaţiei existente, cu precădere pe

cele ale analizelor SWOT. În acest sens s-a avut în vedere identificarea de soluţii pentru

fructificarea avantajelor competitive şi comparative, pe de o parte şi rezolvarea

problemelor cu care se confruntă turismul sibian, pe de altă parte.

Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate în etapa de analiză, au mai fost purtate

o serie de discuţii cu specialişti locali din cadrul Consiliului Judeţean (urbanism,

patrimoniu, buget, etc.) din cadrul serviciilor publice subordonate (Salvamont Sibiu) şi

Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, care au contribuit la cristalizarea opţiunii privind

structurarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului.

71

Dintr-o perspectivă europeană, obiectivul general al politicii comunitare în

domeniul turismul îl reprezintă îmbunătăţirea competitivităţii turismului şi crearea mai

multor locuri de muncă.

Susţinerea financiară a demersurilor care vizează în mod direct atingerea acestui

obiectiv se poate realize din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - unul

din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, prin Programul Operaţional Regional

pentru perioada 2007 – 2013.

In mod indirect, domeniul turismului va fi sprijinit şi prin alte fonduri şi

programe europene. Astfel, infrastructura de mediu şi transport, vitale pentru susţinerea

dezvoltării turismului, sunt finanţate din Fondul de Coeziune prin Programe

Operaţionale Sectoriale.

De asemenea, Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol de

Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European Piscicol (FEP) pot finanţa proiecte

care să contribuie indirect la dezvoltarea durabilă a turismului. Prin Programul Naţional

de Dezvoltare Rurală, (PNDR) axele 3 şi 4 se pot finanţa proiecte privind creşterea

calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi sprijinirea

dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, evident cu impact asupra dezvoltării

turismului.

Studiile de piaţă arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări

venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de

imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare

decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în

ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să

contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului.

Dezvoltarea durabilă a turismului în judeţul Sibiu reprezintă una din priorităţile

C.J.S. pentru perioada 2010 – 2020.

Pornind de la legislaţia în vigoare (Legea administraţiei publice locale nr.

215/2001 cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţa Guvernului nr.

58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România) misiunea

Consiliului Judeţean în domeniul turismului constă în: intervenţii directe pentru

siguranţa turismului, participarea la proiecte de investiţii cu efect asupra dezvoltării

72

durabile şi echilibrate a turismului din judeţ, implicarea în parteneriate pentru

dezvoltarea infrastructurii în turism, promovarea potenţialului turistic pe plan intern şi

internaţional prin participarea la saloane de turism în ţară şi străinătate, elaborarea de

materiale de promovare.

Pentru realizarea misiunii s-au identificat opt obiective generale de dezvoltare a

turismului şi anume:

1. Siguranţa:

Siguranţa practicării turismului reprezintă unul din obiectivele generale ale

Consiliului Judeţean, cu atât mai mult cu cât aceasta este o obligaţie prevăzută de lege,

astfel judeţul Sibiu va putea fi perceput ca o destinaţie sigură.

Aşa cum s-a menţionat în secţiunea de analiză, preferinţele turiştilor în alegerea

pachetelor turistice vizează în primul rând raportul calitate-preţ, pentru ca apoi

siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în această ordine,

criteriile de fundamentare a opţiunilor indiviuale. Din această perspectivă, asigurarea

siguranţei practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorităţii

publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situaţii reprezintă şi o obligaţie legală

a acestora.

Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în

sfera obligaţiilor şi competenţelor legale ale administraţiei publice judeţene (Legea

administraţiei publice locale şi legi speciale) sau cele care, deşi prevăzute în competenţa

altor autorităţi locale sau a unor servicii deconcentrate, ar putea fi realizate într-o

formulă de parteneriat instituţional, ţintindu-se o mai eficientă utilizare a resurselor

publice disponibile şi maximizarea rezultatelor.

În esenţă, într-o abordare mai generală, creşterea siguranţei turiştilor se poate

realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri:

- Protejarea stării de sănătate a turiştilor. În acest sens, în completarea

intervenţiilor directe (de exemplu îndomeniul asigurării la parametrii calitativi superiori

a serviciului de furnizare a apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate, etc.),

Consiliul Judeţean poate sprijini (prin agrearea unor formule instituţionale de

parteneriat) autorităţile publice locale şi serviciile publice deconcentrate competente în

implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico sanitare de funcţionare

73

a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu

şi evitării poluării etc.7

- Asigurarea, în limitele competenţelor şi atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a

instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate,

- Asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor

judeţene, aflate sub jurisdicţia autorităţii publice judeţene), prin întreţinerea

corespunzătoare şi modernizarea infrastructurii de transport, semnalizare şi marcare

corespunzătoare.

- Asigurarea siguranţei şi ordinii publice, prin măsuri speciale în conformitate cu

competenţele şi atribuţiile legale în domeniu. Înafara acestor intervenţii în domenii

colaterale de acţiune, dar cu implicaţii directe asupra stimulării creşterii cererii turistice,

Consiliul Judeţean va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor

practicanţi ai turismului activ, prin organizarea şi asigurarea funcţionării Serviciilor

Salvamont. Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei

turiştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul activ.

Zona montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi atractivă pe

măsură ce infrastructura specifică – trasee marcate, cabane, refugii, etc., va fi reabilitată

şi completată şi întreţinută corespunzător. Măsurile întreprinse vor avea ca efect

diversificarea şi extinderea traseelor montane şi, pe fondul unui potenţial insuficient

valorificat, stimularea dezvoltării cererii pe acest segment de piaţă

Obiectivele specifice în acest sens sunt:

- aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor

privind siguranţa şi sănătatea turiştilor;

- prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a

turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate

montană;

- îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu;

- asigurarea unui număr suficient de refugii montane;

7 Stanescu D., Particularitatile tehnologice in serviciile de alimentatie, Editura Universitara, Bucuresti 2008

74

- întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, de drumeţie şi

culturale;

- scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

2. Calitatea:

Consiliul Judeţean Sibiu va interveni prin extinderea, modernizarea şi

reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial

turistic; aceastăintervenţie va avea impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei

turistice în judeţ, cu reflectare în creşterea numărului de turişti.

Sibiul va deveni o destinaţie turistică oferind experienţe de calitate pe tot

parcursul anului. Se va realize corelarea între promisiunea făcută vizitatorilor şi

experienţa trăită. Agenţii economici vor fi sprijiniţi şi stimulaţi să crească calitatea

produselor şi serviciilor şi sa vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor.

Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat

instituţional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la

dispoziţie.

Un prim set de intervenţii va fi realizat de către Consiliului Judeţean prin

extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce

deservesc zonele cu potenţial turistic, aflate în proprietate judeţeană. Acest tip de

intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul

Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei

sejurului.

Intervenţiile autorităţii judeţene, cu impact asupra creşterii cererii turistice, vor

determina operatorii privaţi să îmbunătăţească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte şi

să o diversifice. În cazul realizării, modernizării şi reabilitării infrastructurii publice de

orice tip, aflate în proprietatea altor unităţi administrativ teritoriale, Consiliul Judeţean

va sprijini autorităţile publice respective şi le va furniza, la cererea acestora, asistenţă

tehnică de specialitate.

Înafara furnizării de asistenţă tehnică în domeniul investiţiilor publice,

sprijinirea autorităţilor publice locale se va realiza şi prin:

75

- asistenţă în accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele

structurale,

- alocare prioritară a sumelor pentru echilibrare bugetară (în limitele

competenţelor date de Legea finanţelor publice locale) pentru obiective de investiţii

constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă):

infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică

precum şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foişoarelor) de

observare / filmare / fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice

naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor,

ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării

celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas,

pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe,

monumentelor istorice şi de arhitectură, etc.

Un al doilea set de intervenţii va viza sprijinirea agenţilor economici din turism

prin crearea unui cadru propice dezvoltării lor, accesului la resurse şi la informaţii,

consolidării unor parteneriate şi promovării exemplelor de bune practici.

Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea calităţii serviciilor turistice

în judeţul Sibiu având ca obiective specifice:

- modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice şi sprijinirea unităţilor

administrativ-teritoriale pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice în zonele

respective;

- realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică;

- monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia

tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din cel al

consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi;

-atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri

complementare;

-dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate

în analiza SWOT ale judeţului.

3. Patrimoniul cultural:

76

Sibiul este un judeţ cu un mare potenţial în ceea ce priveşte turismul cultural,

acesta fiind o destinaţie bazată pe unicitatea culturii, ca o componentă esenţială a

experienţei turistice.

Studiile arată că profilul de piaţă al turistului cultural este: nivel mai ridicat al

educaţiei şi veniturilor, cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu şi

achiziţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile, obiectele de artizanat, petrec

mai mult timp în zonă (5,1 nopţi faţă de 3,4 în cazul celorlalţi turişti), sunt mai multe

femei decât bărbaţi (ştiindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacanţe),

se încadrează în grupa de vârstă 45- 64 şi sunt dispuşi să călătorească în perioadele de

extrasezon.

Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat

instituţional va acţiona pentru prezervarea şi atragerea în circuitul turistic, în vederea

unei valorificări durabile, a patrimoniului cultural material şi imaterial.Consiliul

Judeţean va interveni direct pentru reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a

patrimoniului construit, cu valoare culturală, aflat în proprietatea judeţului.

În privinţa clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terţe persoane

fizice şi juridice Consiliul Judeţean se va implica în conştientizarea acestora asupra

importanţei şi necesităţii bunei administrări a imobilelor şi va acorda sprijin prin

consiliere şi realizarea demersurilor legale pe lângă autorităţile/ instituţiile publice

competente, în vederea soluţionării impasurilor de natură legislativă şi instituţională.

O atenţie deosebită se va acorda bisericile fortificate, proprietate a bisericii

evanghelice, pentru care se vor căuta soluţii de legale de finanţare a reabilitării,

conservării şi atragerii în circuitul turistic. Va trebui fructificat în continuare avantajul

competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană,

consolidându-se această imagine şi extinzând-o pe cât posibil şi la nivelul judeţului.

Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul

turistic. În acest sens, în paralel cu colaborarea cu instituţii de cultură de prestigiu, cum

ar fi Complexul Naţional Muzeal

(CNM) Astra, Muzeul Brukental, Filarmonica Sibiu, Teatrul „Radu Stanca”,

Teatrul pentru copii şi tineret, Centrul judeţean pentru conservarea si promovarea

77

culturii tradiţionale, sau cu instituţii de cultură de interes local din judeţ, se pot pune la

punct formule de colaborare şi cu alte instituţii de cultură naţionale şi internaţionale.

Un aspect important, aflat deseori în atenţia autorităţilor publice locale îl

reprezintă modificarea cadrului legal, într-un mod care să permită autorităţilor locale

impunerea, prin autorizaţiile de construire, a unor restricţii cu scopul păstrării specificul

arhitectural al zonei/localităţii.

Obiectivul general al acestei priorităţi este mai buna valorificare turistică a

patrimoniului cultural material şi imaterial, având ca obiective specifice:

- reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural

construit;

- creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi

promovarea acestora;

- sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale

reprezentative, cu impact asupra atractivităţii turistice.

4. Accesibilitatea informaţiei turistice:

Industria turistică din judeţul Sibiu va trebui să profite de avantajul oferit de

noile canale de promovare. Prezenţa Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei

promovări integrate a judeţului.

Produsele turistice ale Sibiului vor fi accesibile pentru pieţele ţintă prin prezenţa

online, pe Internet, precum şi prin folosirea mijloacelor, canalelor tradiţionale.

Informaţiile oferite celor interesaţi vor fi de o calitate superioară, reflectând

poziţionarea brandului Sibiu şi contribuind la formarea unei imagini de ansamblu.

Sibiul va fi o destinaţie care atrage turiştii cu venituri mai ridicate, cu un nivel

mai înalt de educaţie şi care sunt interesaţi de turismul cultural. Pentru acest lucru Sibiul

trebuie să profite cât mai mult de avantajele oferite de prezenţa aeroportului

internaţional Sibiu, precum şi de cele din vecinătate: Cluj, Targu Mures, Oradea.

Obiectivul general al acestei priorităţi este îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului

ca şidestinaţie turistică, având ca obiective specifice:

78

- încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe

Internet;

- oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele

tradiţionale cât şi prin cele moderne;

- îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile,

gările,autogările).

5. Consolidarea Brandului Sibiu:

Poziţionarea brandului Sibiu ca şi destinaţie turistică a fost iniţiată în 2007, o

data cu lansarea Programului "Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007".

Sibiul reprezintă un brand puternic şi provocator şi de aceea poziţionarea

regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce e caracteristic, unic şi diferit. Vizibilitatea şi

atracţia regiunii ca şi destinaţie turistică va creşte, o dată cu calitatea produsului turistic

« Sibiu ». Trebuie creată o identitate puternică de brand şi implementată la toate

nivelurile industriei, permiţând astfel o creştere a cotei de piaţă formată atât din turişti

străini, cât şi români.

Obiectivul general al acestei priorităţi este dezvoltarea şi comunicarea unei

imagini puternice a brandului SIBIU, având ca obiective specifice:

- alăturarea brandului Sibiu la cel al Transilvaniei pentru a avea un impact mai

puternic;

- realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei

turistice;

- asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de

parteneriate;

- încurajarea dezvoltării unor produse „icoană” care sa fie reprezentative /

distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura săsească, marca Brukenthal,

ş.a.).

6. Pregătirea profesională:

79

Creşterea calităţii serviciilor din judeţul Sibiu este posibilă prin investiţii

materiale dar şi prin pregătirea personalului. Lipsa pregătirii în domeniu reprezintă o

provocare care trebuie rezolvată la nivelului întregului judeţ Sibiu.

Experienţa turistică depinde în mare parte de calitatea serviciilor şi de

ospitalitatea cu care sunt întâmpinaţi, iar profesionalismul trebuie să depăşească

aşteptările vizitatorilor.

Obiectivul general al acestei priorităţi este încurajarea pregătirii profesionale în

turism, având ca obiective specifice:

- sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului prin organizarea de

seminarii, dezbateri, acordări de premii, diplome, recunoaştere şi mesaje publice ş.a.;

- încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism;

- încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor.

7. Parteneriate:

Consiliul Judeţean Sibiu va acorda atenţie modalităţilor de valorificare a

potenţialului turistic al judeţului, de creare a infrastructurii necesare susţinerii acestuia

şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă cerinţelor pieţei.

Turismul în Sibiu va fi competitiv, sustenabil şi se va baza pe o ofertă aparte.

Atenţia autorităţilor publice locale se va focaliza asupra modalităţilor de valorificare a

potenţialului turistic al judeţului, de creare a infrastructurii necesare susţinerii acestuia

şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă în condiţii din ce în ce mai bune

cerinţelor pieţei. Pentru aceasta, autorităţile publice locale, serviciile publice

deconcentrate ale ministerelor, autorităţile publice centrale vor colabora în plan local,

realizând parteneriate al căror obiectiv va fi dezvoltarea turismului sibian.

80

Operatorii din turism vor colabora atât cu autorităţile publice, în scopul

valorificării superioare a potenţialului turistic, dar şi între ei pentru a asigura un plan de

acţiuni unitar atât la nivel local cât şi regional.8

Obiectivul general al acestei priorităţi este dezvoltarea unei colaborări eficiente

în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat având ca obiective specifice:

- dezvoltarea de parteneriate la nivel naţional, regional şi local pentru

promovarea şidezvoltarea turismului;

- încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea

turismului în zonele lor;

- coordonarea şi sprijinul autorităţilor locale în promovarea turismului,

pregătirea profesională, dezvoltarea economică, conservarea moştenirii culturale;

- minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.

8. Capacitatea instituţională:

Consiliul Judeţean va acţiona pentru creşterea capacităţii instituţionale a

propriilor structuri cu atribuţii în domeniul turismului şi va sprijini în acest sens

Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, organizaţie creată în scopul implementării

politicilor autorităţii publice judeţene în domeniul turismului.

Creşterea capacităţii instituţionale reprezintă un obiectiv permanent al

autorităţii publice judeţene.

Competenţele şi atribuţiile legale actuale, dar şi cele de perspectivă în

domeniul turismului fac necesară alocarea corespunzătoare de resurse, formarea

continuă a personalului şi un management performant. Consiliul Judeţean va acţiona

pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor structuri cu atribuţii în domeniul

turismului şi va sprijini în acest sens Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, organizaţie

8 Dodu P- Tehnici operaţionale în agenţiile de turism,Ed Prouniversitaria,Bucureşti,2007

81

creată în scopul implementării politicilor autorităţii publice judeţene în domeniul

turismului.

Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea capacităţii instituţionale a

Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi

măsurilor de dezvoltare durabilă a turismului având ca obiective specifice:

- consolidarea/formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de

dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu;

- dezvoltarea resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea

de turism;

- autorizarea şi monitorizarea construcţiilor cu scop turistic cu respectarea

strictă a prevederilor legale din domeniul protecţiei mediului, a patrimoniului natural,

culturalistoric;

- sprijinirea Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu în dezvoltarea resurselor

umane,îmbunătăţirii managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii.

Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de

vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu specialiştii locali, comparaţiei cu

situaţii similare, experienţei consultantului, etc.), al timpului necesar pentru

implementare, al impactului asupra mediului, etc. Acţiunile şi programele sunt ordonate

în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare, în cadrul căreia se propun alocări de

resurse bugetare şi atrase, în ordinea priorităţii, pe un orizont de programare de patru

ani.

Sursele atrase pentru finanţarea priectelor vizează în special instrumentele

structurale si cele complementare – identificate şi menţionate expres în cadrul planului

de măsuri, dar şi parteneriatele public – public, sau public – privat.

În dezvoltarea durabilă, turismului îi revine un rol esenţial contribuind cu o

pondere ridicată la relansarea şi rederesarea economică.

Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri

de muncă, atât direct - în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice - cât şi

indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe.

Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind

legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia

82

valorile şi nivelul de trai dintre participanţii la actul de turism, comunicare, schimburi

de idei etc

Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiţiile existente,

cultura oamenilor şi a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia

spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil.

Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic astfel creat vor deveni

spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală.

Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei

vieţi spirituale a localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii

serviciilor publice.

Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra

nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor

realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului

uman, dotările tehnice şi conservarea patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune

astfel:

Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul

rural) şi stimularea revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone;

Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând

stabilitatea populaţiei active în aceste medii;

Conservarea şi protecţia mediului natural – factor de atracţie a populaţiei

autohtone şi străine.

Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe

piaţa internaţională, va deveni un ambasador cultural- educaţional, un instrument

constant şi nu costisitor – de exemplu continuarea activităţii economice într-un mediu

slab productive prevenirea creşterii ratei şomajului, contribuţia majoră la creşterea

gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, mai ales prin

ameliorarea condiţiilor igienico- sanitare, a comportamentului social şi cultivarea

gustului estetic.

Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetari, poate influenţa

dezvoltarea unei zone defavorizate prin: atragerea unui flux de turişti străini în zonă;

83

modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel

încât să nu afecteze mediul natural existent; crearea de noi locuri de muncă şi

dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea angajaţilor; păstrarea

continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă.

Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini,

exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele

promovate de produsul respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului.

Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea

şi menţinerea unui turism durabil.

Dintre propuneri vom menţiona următoarele:

- informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind

importanţa creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui

turism durabil în zonă;

- implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care

promovează astfel de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de

vedere economic;

- angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului

specializat, care să aibă studii superioare în domeniu.

CONCLUZII

Conceptul dezvoltǎrii durabile a patruns în toate domeniile vieţii economice şi

sociale, inclusiv în domeniul turismului. Orice formǎ de turism trebuie sǎ respecte

principiile dezvoltării durabile: de la ecoturism, turism rural, turism cultural până la

turism de afaceri şi congrese sau turismul automobilistic.

Impactul activităţilor turistice asupra unei zone este dat de cadrul natural şi

varietatea potenţialului turistic, de existenţa unei infrastructuri generale, de prezenţa

unor structuri turistice de cazare, de alimentaţie, agrement. Aceste elemente definitorii

ale turismului determinǎ mai multe tipuri de impact (politic, social, economic, cultural,

s.a.), care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare.

84

Obiectivele, principiile, cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc în

ecoturism, turismul rural, turismul cultural, s. a., aceste forme fiind expresia dorinţei ca

turismul să reprezinte un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare economică şi o soluţie

practică de păstrare nealterată a mediului.

Efectul multiplicator al turismului are mai multe implicaţii şi modalităţi de

exprimare. Este vorba, în primul rând, despre un aşa-numitul efect direct care constă în

creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor,

agenţiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turişti în

decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. În al doilea rând, avem în

vedere efectul indirect care vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile

turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice

apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine oferta turistică la parametri competitivi. În

fine, în al treilea rând, poate fi urmărit şi un efect indus asupra întregii economii

naţionale, deoarece atât veniturile celor ce lucrează nemijlocit în turism, cât şi cele ce

revin sectorului producător de bunuri de consum sunt reinvestite în vederea procurării

altor mărfuri şi servicii de care au nevoie.

Turismul reprezintă nu numai în prezent un factor pozitiv şi dinamic de

dezvoltare ci şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului.

Turismul şi călătoriile reprezintă o activitate cu o rată de creştere înaltǎ, care

este prevăzută să-şi dezvolte activitatea economică în următorii 10 ani.

Turismul se consideră a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar de

câteva zeci sau sute de afaceri singulare, ci de o adevărată industrie cu importante

implicaţii politice.

Turismul reprezintă o afacere şi o sursă de venit pentru cei care activează în

acest domeniu dar şi pentru susţinerea localităţilor sau zonelor turistice (receptoare).

Implicaţiile economice ale turismului cuprind şi elemente care vizează o

valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activităţii turistice, în special a

celor naturale (peisajul, climă, apele, flora, faună), dar şi antropice, turismul fiind pentru

multe dintre acestea chiar singura modalitate de valorificare.

Practicarea turismului permite asigurarea unei circulaţii băneşti echilibrate.

Aspecte inflaţioniste în turism sunt semnalate la nivelul zonelor supuse dezvoltării

85

turistice, printr-o condensare mai mare a cererii turistice care determină o accentuare a

fluctuaţiilor sezoniere ale preţurilor, o discrepanţă semnificativă între puterea de

cumpărare a rezidenţilor şi cea a turiştilor printr-o creştere a preţurilor la alimente, spaţii

de cazare pentru turişti/investitori/angajaţi externi sau la unele produse sau servicii

cerute mai mult în zonele respective.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru, D., Negut, S.,Istrate, I. „Geografia turismului” Editura

Academiei, Bucureşti,1997

2. Bran Florina, Dincu I. Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura

A.S.E., Bucureşti, 1998

3. Bran F., Dinu M., Simon T. Economia turismului şi mediul înconjurtor ,

Ed. Bucureşti, 1999

4. Bran Florina Politici ecologice, A.S.E., Bucureşti 1997

86

5. Botezatu C.,Mihăilescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date în

turism, Editura universitară, Bucureşti, 2007

6. Busuioc M., Managementul serviciilor turistice-note de curs

7. Cosmescu, I. Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura

Economicd, Bucureşti, 1998

8. Dodu P., Tehnici operaţionale în agenţiile de turism, Editura

Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

9. Dodu P., Tehnologie hoteliera- note de curs

10. Firoiu D., Industria turismului şi a călătoriilor, Editura prouniversitaria,

Bucureşti, 2008

11. Firoiu D., Studii de caz în industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro

Universitara, Bucureşti, 2007

12. Firoiu D., Resursele umane în turism, Ediţia a iv a, Editura Prouniversitaria,

Bucureşti, 2007

13. Firoiu D.,Petan I., Gheorghe C., Turismul în perspectiva globalizării,

Ediţia a ii-a Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2007

14. Minciu, R. Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

15. Neagu V., Busuioc M., Managementul calităţii serviciilor turistice, Editura

Prouniversitaria,Bucureşti, 2007

16. Nistoreanu, P., Managementul în turism, Editura ASE, Bucureşti, 2002

17. Nită, I., Nitd, C-tin Piaţa turistică a României, Editura Ecran Magazin,

Braşov, 2000

18. Snak O. Baron, P. Neacşu, N. Economia Turismului, Editura Expert,

Bucureşti, 2001

19. Schiopu D., Ecologie şi proiecţia mediului, Ed. Didactică şi Pedagogicd,

Bucureşti,1997

20. Stănescu D., Alimentaţie catering, Editura Oscar prnt, Bucureşti, 1999

21.Stănescu D., Particularităţile tehnologice în serviciile de alimentaţie,

Editura Universitară, Bucureşti 2008

22. Tigu, G. Turismul montan, Editura Uranus, Bucureşti, 2000

87

23. Zaharia M. (coordonator), Economia serviciilor, Ediţia a II-a, editura

Universitară, Bucureşti,2006

24. Zaharia M. (coordonator), Economia serviciilor-probleme şi studii de caz,

Editura Universitară,Bucureşti, 2007

25. Zaharia M. (coordonator), Modele şi metode cantitative în Economia

Firmei, editura Universitară, Bucureşti, 2007.

26 www.expedia.com

27 www.travelocity.com

28. www.travelweb.com

29. www.uneptie.org/pc/tourism

30. www.vizion.com

31. www.world-tourism.org

32. www.yahoo.co.uk/business and economy/campanies/travel

33.http://www.b-and.ro/ro/sibiu.php

34.http://carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre34-jud/71-sb

35.http://www.ghidsibiu.ro

36.http://www.evz.ro

37.http://www.sibiul.ro

38.http://www.turismromania.info

39.http://www.travelguide-romania.ro

40.http://www.cjsibiu.ro

41.http://www.sibiu.insse.ro

[email protected]

88

mailto:[email protected]


http://www.cjsibiu.ro/

http://www.travelguide-romania.ro/

http://www.turismromania.info/

http://www.sibiul.ro/

http://www.evz.ro/

http://www.ghidsibiu.ro/

http://carteagalbena.ro/index.php/lang-ro/despre34-jud/71-sb

http://www.b-and.ro/ro/sibiu.php

http://www.world-tourism.org/

http://www.uneptie.org/pc/tourism

http://www.travelweb.com/

http://www.travelocity.com/

43.http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Sibiu

44.http://www.clubromania.ro/romania/counties/sibiu/index_ro.htm

45.http://www.ghidsibiu.ro/despre-sibiu-judet.php

46.http://www.studentie.ro/Muzee_din_judetul_Sibiu-u955.html

47.http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Sibiu/county-35-

Cazare_hoteluri_pensiuni_Sibiu.html

48.http://www.sibiu.hermannstadt.ro/

49.http://www.ropedia.ro/index.php?mod=judet&judet_id=11

http://www.geocities.com/adevarata_romanie/sibiu.html

89

http://www.geocities.com/adevarata_romanie/sibiu.html

http://www.ropedia.ro/index.php?mod=judet&judet_id=11

http://www.sibiu.hermannstadt.ro/

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Sibiu/county-35-Cazare_hoteluri_pensiuni_Sibiu.html

http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Sibiu/county-35-Cazare_hoteluri_pensiuni_Sibiu.html

http://www.studentie.ro/Muzee_din_judetul_Sibiu-u955.html

http://www.ghidsibiu.ro/despre-sibiu-judet.php

http://www.clubromania.ro/romania/counties/sibiu/index_ro.htm

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Sibiu

51455568-dezvoltarea-durabila-a-turismului-in-judetul-sibiu.pdf

Documents