masterplan trs sibiu.pdf

Adresa: Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucureşti, România

Telefon: + 40 31 822 22 82 Fax: + 40 31 822 00 19 E-mail: [email protected] Website: www.marketscope.ro

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

mailto:[email protected]

http://www.marketscope.ro

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

Ianuarie 2010

Masterplan pentru turism în judeţul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 1

CUPRINS ___________________________________________________________________

SCURTĂ METODOLOGIE ................................................................................................................................... 3

INTRODUCERE: TENDINŢE ÎN TURISM LA NIVEL EUROPEAN. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL DIN JUDEŢUL SIBIU ŞI A STADIULUI PREZENT DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ..................................................................................................................................................... 5

I. RESURSE ŞI STRUCTURI TURISTICE ÎN JUDEŢUL SIBIU ................................................................... 7 I.1. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA RESURSELOR TURISTICE ÎN CONTEXT ISTORIC, ETNO-FOLCLORIC ŞI GEOGRAFIC .......................................................................................................................................................... 7 I.2. INVENTARIEREA, EVALUAREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ................ 9 I.3. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE NATURALE .................................................................. 10 I.4. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE ................................................................ 15 I.5. INVENTARIEREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A STRUCTURILOR TURISTICE................................ 24 I.6. DESCRIERE SINTETICĂ A INFRASTRUCTURII DE CAZARE ........................................................................... 25 I.7. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ALTOR STRUCTURI TURISTICE ................................................................ 46 I.8. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT (ACCES) ŞI DE UTILITĂŢI. CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ ............. 47 I.9. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 51

II. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU ŞI ÎN ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI .................. 53 II.1. PROFILUL TURISTIC AL ZONEI DE SUD A TRANSILVANIEI ........................................................................... 53 II.2. REPERE STATISTICE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ ÎN SUDUL TRANSILVANIEI. SEZONALITATE ................. 54 II.3. ANALIZA INTERESELOR TURIŞTILOR PENTRU ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI, CU ACCENT PE PRODUSE TURISTICE DIN JUDEŢUL SIBIU. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ........................................................................... 58 II.4. ALTE PERSPECTIVE ŞI OBSERVAŢII PRIVIND INTERESELE TURIŞTILOR ...................................................... 65 II.5. PREZENTARE SINTETICĂ A INTERESELOR TURIŞTILOR ROMÂNI ŞI ALE TURIŞTILOR STRĂINI....................... 67 II.6. PROFILAREA PRINCIPALELOR SEGMENTE DE TURIŞTI INTERESAŢI DE OFERTA TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU. NOI PIEŢE ŞI SEGMENTE DE TURIŞTI ŢINTĂ ................................................................................................ 69 II.7. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 71

III. STUDIU DIAGNOSTIC AL OFERTEI TURISTICE ŞI POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN JUDEŢUL SIBIU 72

III.1. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI ÎN ZONE, ÎN VEDEREA ANALIZEI OFERTEI TURISTICE................... 72 III.2. MUNICIPIUL SIBIU ................................................................................................................................ 73 III.3. ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI .................................................................................................................. 75 III.4. OCNA SIBIULUI - SECAŞE .................................................................................................................... 77 III.5. VALEA TÂRNAVELOR ........................................................................................................................... 79 III.6. VALEA HÂRTIBACIULUI ........................................................................................................................ 82 III.7. ŢARA OLTULUI .................................................................................................................................... 83 III.8. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 85

IV. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR DE IMPLICARE A CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ............................................................................................................................ 88

IV.1. PREZENTARE SINTETICĂ A POSIBILITĂŢIOR DE IMPLICARE A CONSILIILOR JUDEŢENE ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ŞI SURSE DE FINANŢARE ............................................................................................. 88 IV.2. PRACTICI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂRII TURISMULUI ÎN CADRUL CONSILIILOR JUDEŢENE .................... 89 IV.3. POSIBILITĂŢI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE CĂTRE CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ..... 92 IV.4. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 96

V. PROPUNEREA UNOR DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU ÎN PERIOADA 2010-2020 ....................................................................................................................... 98

V.1. CONTEXTUL GENERAL ............................................................................................................................. 98 V.2. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI ................. 99 V.3. DIRECŢII STRATEGICE ............................................................................................................................. 99 V.4. ACŢIUNI ŞI PROGRAME PENTRU REALIZAREA PRIORITĂŢILOR STRATEGICE ............................................. 107 V.5. REZUMATUL CAPITOLULUI ..................................................................................................................... 120


VI. PLANUL DE MĂSURI AL CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU PENTRU DEZOVLTAREA TURISMULUI, ÎN PERIOADA 2010 - 2013..................................................................................................... 123

VI.1. PLAN DE MĂSURI PENTRU PERIOADA 2010 - 2013 - VARIANTA A CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 406.000 LEI, 2011 – 418.000 LEI, 2012 – 429.000 LEI SI 2013 – 440.000 LEI. .. 123 VI.2. PLAN DE MĂSURI PENTRU PERIOADA 2010 - 2013 - VARIANTA B CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 424.000 LEI, 2011 – 446.000 LEI, 2012 – 471.000 LEI SI 2013 – 500.000 LEI. .. 131 VI.3. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................. 138

VII. ANALIZA IMPACTULULUI REALIZĂRII PLANULUI DE MĂSURI PROPUS ASUPRA SECTORULUI ECONOMIC, SOCIAL, PRECUM ŞI ASUPRA MEDIULUI .................................................. 139

VII.1. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ, ÎN URMA PROCESULUI INVESTIŢIONAL ÎN ACTIVE CORPORALE ......................................................................................... 139 VII.2. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ, ÎN URMA PROCESULUI INVESTIŢIONAL ÎN ACTIVE NECORPORALE, REALIZĂRII DE ACŢIUNI, PROGRAME ETC. ..................... 140 VII.3. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREĂRII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ GENERATE DE FUNCŢIONAREA CIT-ULUI DIN AGNITA ......................................................................................................... 140 VII.4. ESTIMAREA IMPACTULUI PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 ................................................................. 141 VII.5. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................. 142

VIII. STABILIREA UNEI PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ................................................................................................................................... 143

IX. REZUMATUL MASTERPLANULUI PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU .... 158


Scurtă metodologie Realizarea „Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” a presupus două etape: § Etapa 1 - Obţinerea unui suport informaţional care să includă o evaluare a patrimoniul turistic al

judeţul Sibiu şi a cererii pentru produsele şi serviciile turistice din judeţ (în contextul apartenenţei la zona de sud a Transilvaniei), un studiu diagnostic al ofertei turistice din judeţ şi o analiză a posibilităţilor pe care Consiliul Judeţean Sibiu le are pentru susţinerea dezvoltării turismului

§ Etapa 2 - Adoptarea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010 - 2020 şi a unui plan de măsuri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezvoltarea turismului în perioada 2010 - 2013, respectiv propunerea unei proceduri pentru monitorizarea şi evaluarea implementării planului de măsuri.

Etapa 1 s-a constituit într-o amplă cercetare de piaţă, ale cărei module metodologice au inclus1: § Cercetare de birou (identificare şi evaluare de surse de informaţii secundare, culegere şi analiză

de informaţii secundare, identificarea de experţi / organizaţii / instituţii relevante, etc.): o studii, analize, rapoarte şi materiale de prezentare ale diverselor autorităţi şi organizaţii

relevante pentru obiectul Masterplanului2 (de exemplu Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii etc.)

o portaluri cu informaţii turistice (www.turistinfo.ro, www.sibiul.ro, www.sibiu.ro, www.infopensiuni.ro, www.roturism.com, www.turismrural.ro etc.)

o publicaţii de turism (ANAT Media, Tourist Media, Descoperă România etc.) o articole în presa generală şi economică (ZF, Capital, Gândul, Cotidianul, Săptămâna

Financiară, Tribuna, Monitorul de Sibiu, etc.) o date statistice (Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu)

§ Fundamentarea şi realizarea unei cercetări bazate pe chestionare cu auto-completare pentru primăriile din judeţul Sibiu (la care au raspuns 52 de primării, ce sunt de asemenea menţionate in Anexa 4)

§ Realizarea a peste 50 de interviuri semistructurate cu decidenţi aparţinând următoarelor categorii de organizaţii relevante:

o Agenţii de turism o Primării din judeţul Sibiu o Hoteluri şi pensiuni din toate zonele judeţului Sibiu o Consilii judeţene sau asociaţii de promovare a turismului din Alba, Braşov, Maramureş,

Mureş, Suceava o Obiective turistice majore din judeţul Sibiu o Experţi sectoriali (asociaţii profesionale / patronale, grupuri de acţiune locala etc.)

§ Realizarea de vizite lucru în toate zonele judeţului Sibiu (ce au presupus observarea specificului local şi a stării infrastructurii, scurte discuţii cu administratori de obiective turistice, cu pensiuni, cu turişti, etc.)

§ Colectarea de informaţii de la Birourile de Promovare Turistică a României din Străinătate prin intermediul unor chestionare cu autocompletare şi a unor scurte interviuri telefonice (unde a fost cazul); au fost avute în vedere acele ţări din care sosesc un număr semnificativ de turişti spre judeţul Sibiu (şi, în general, spre Sudul Transilvaniei), dintre acestea participand la studiu birourile din Germania, Franţa, Olanda & Belgia, Austria şi Spania.

În ceea ce priveşte aportul modulelor metodologice la redactarea capitolelor I – IV, conceptul de cercetare propus a presupus ca studiile şi analizele de piaţă, considerate în ansamblul lor, să conducă la acoperirea obiectivelor informaţionale din caietul de sarcini. Astfel, rezultatele din fiecare capitol au la bază date culese şi validate prin mai multe sau toate modulele metodologice (de exemplu interviurile semi-structurate 1 Aceasta sectiune conţine doar câteva exemple de surse şi respondenţi; enumerarea completă a surselor se găseşte în Anexa 4 (incluzând, printre altele, lista respondenţilor pentru interviurile semi-structurat şi a primăriilor care au trimis chestionare) 2 “Masterplanul pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” va fi numit simplu “Masterplan(ul)”, acest termen simplificat referindu-se la documentul de faţă, în timp ce referirile la alte masterplanuri vor include şi detalierea numelui acestora (de exemplu “Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional”)

Etapa 1

http://www.turistinfo.ro

http://www.sibiul.ro

http://www.sibiu.ro

http://www.infopensiuni.ro

http://www.roturism.com

http://www.turismrural.ro


au oferit date pentru toate capitolele, la fel cum cercetarea de birou a fost utilizată pentru a verifica sau completa informaţii din fiecare din cele patru capitole). Pe parcurcul capitolelor I – IV, înaintea fiecăreia din secţiunile pentru care caietul de sarcini prevedea în mod expres, dar şi oriunde s-a considerat necesar, a fost inserată o casetă în care se punctează particularităţi metodologice (de exemplu modalităţi de obţinere a datelor şi modulele sau sursele care au avut o contribuţie mai importantă în acel capitol), respectiv se prezintă criterii de selecţie pentru introducerea unor rezultate în Masterplan sau se justifică modalităţi de interpretare a datelor, ce au influenţat forma şi conţinutul Masterplanului. Aceste casete sunt constituite ca subcapitole separate, sau se regăsesc la începutul unor subcapitole. Selecţia respondenţilor pentru interviurile semi-structurate a pornit de la o bază iniţială extinsă de contacte, construită prin cercetare de birou, luând în calcul categoriile majore de subiecţi dar şi importanţa şi relevanţa implicite ale unor potenţiali respondenţi (de exemplu primăriile din principalele localităţi turistice, marile muzee, asociaţiile turistice, grupurile de acţiune locală). În afară de criteriul importanţei şi relevanţei implicite, alte criteriile de selecţie pentru contactarea şi intervievarea subiecţilor potenţiali au fost evaluările prealabile ale consultanţilor Marketscope, recomandările altor respondenţi sau experţi, precum şi promptitudinea şi interesul subiecţilor în momentul contactării preliminare. Considerăm că mixul de respondenţi a asigurat acoperirea obiectivelor informaţionale, iar reprezentativitatea acestuia pentru sectorul turistic şi pentru pieţele şi segmentele de interes pentru Masterplan poate fi justificată prin existenţa în cadrul grupului subiecţilor intervievaţi a următoarelor categorii: § Hoteluri mari şi medii din principalele localităţi turistice (oraşele mari: Sibiu şi Mediaş, staţiunile

Ocna Sibiului, Bazna şi Păltiniş); § Reprezentanţi ai principalelor segmente de turism: business, activ, rural, balnear, cultural etc.; § Experţi ai industriei de ospitalitate cu mare experienţă, recunoscuţi în turismul sibian (atât

antreprenori, cât şi manageri de unităţi turistice); § Principalele muzee din judeţ, în funcţie de notorietate şi număr de vizitatori § Autorităţi locale din principalele localităţi turistice § Consilii judeţene sau funcţiuni de turism din judeţe reprezentative pentru turismul românesc

Principalele surse utilizate şi aspecte de care s-a ţinut cont la fundamentarea capitolelor V – VIII sunt: § informaţiile relevante din capitolele precedente § documente de planificare strategică existente la nivel regional, sectorial şi naţional § o serie de discuţii suplimentare cu specialişti locali § constrângerile bugetare § posibilităţile de accesare a fondurilor europene § competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvoltării turismului

Particularităţile metodologice sunt punctate la începutul capitolelor.

Etapa 2


Principalele tendinţe în turism la nivel european

Introducere: Tendinţe în turism la nivel european. Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu şi a stadiului prezent de dezvoltare a turismului

În baza unor cercetări de piaţă recente realizate la nivel european1 (februarie 2009), principalele tendinţe în ţările membre ale Uniunii Europene în privinţa turismului în anul 2008 indică anumite modificări ale comportamentului de achiziţie şi consum al serviciilor turistice (în principal cauzate de adâncirea crizei economice) în raport cu 2007, când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale. Tendinţa cu probabil cel mai mare impact este diminuarea sau anularea bugetelor alocate vacanţelor; diminuarea bugetelor de concediu are drept consecinţe alegerea unei destinaţii interne în defavoarea uneia externe, tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacanţă (preponderent la cea de iarnă), diminuarea sejurului, reducerea bugetului de cumpărături sau călătoria în extra-sezon, etc. Totuşi, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun, mai degrabă decât asupra unui preţ scăzut sau „celui mai mic preţ”. Alte elemente importante în alegerea unei destinaţii sunt siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător. Principalele elemente motivaţionale pentru a merge în vacanţă le reprezintă odihna şi recreerea, soarele / plaja şi vizitarea prietenilor şi a rudelor. Într-o măsură mai mică, interesele majore ale turiştilor includ vizitarea oraşelor, atracţiile culturale / ecumenice şi natura. Aceste ultime trei nuclee de motivaţie sunt mai puternice pentru publicul din Slovenia, Danemarca şi Lituania, iar din perspectiva segmentelor de vârstă, pentru persoanele de vârsta a treia. Destinaţiile cele mai populare în turismul extern sunt Spania, Italia, Franţa şi Grecia. Împărţirea destinaţiilor preferate de turişti în „tradiţionale” şi „non-convenţionale” indică Suedia, Danemarca şi Irlanda, urmate de Slovenia şi Germania, drept principalele ţări emitente de turişti ce preferă zone non-conveţionale2. Principala motivaţie a turiştilor care preferă destinaţii non-convenţionale este înţelegerea specificului local şi observarea pitorescului. Principalele beneficii aşteptate de către aceşti turişti sunt: înţelegerea culturii locale (stil de viaţă, tradiţii), raportul calitate-preţ mai bun, preţurile mai mici. În general, persoanele care preferă acest tip de destinaţie planifică perioade mai îndelungate de şedere. Principalele surse de informare pe baza cărora este fundamentată planificarea vacanţei sunt recomandările prietenilor şi colegilor, internetul, experienţa personală, iar abia apoi agenţiile de turism. Cei care aleg destinaţii de vacanţă non-convenţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată decât cei care aleg destinaţii consacrate. Cele mai importante considerente în alegerea unei destinaţii sunt mediul ambiant (atractivitatea generală a zonei), patrimoniul cultural, divertismentul şi gastronomia. În ceea ce priveşte modalitatea de organizare a vacanţei, se pare că majoritatea turiştilor (mai mult de jumătate) preferă să se ocupe singuri, în timp ce doar un sfert au utilizat serviciile unei agenţii de turism sau au optat pentru o ofertă all-inclusive cu rezervare prin internet. Opţiunea de a organiza pe cont propriu vacanţa se observă în mai mare măsură în segmentul de populaţie cu venituri şi educaţie peste medie. Principalele două modalităţi de transport utilizate sunt automobilul / motocicleta, respectiv avionul.

1 Principalele tendinţe la nivel european sunt preluate din studiul de tip eurobarometru “Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”, disponibil pe website-ul Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_258_en.pdf) 2 Scurta analiză a preferinţelor pentru zonele “non-convenţionale” este importantă intrucât România poate fi privită de străini astfel (nefiind o destinaţie consacrată)

http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_258_en.pdf)


Pe lângă turism, principalele ramuri ale economiei din judeţul Sibiu sunt industria prelucrătoare (producţia de componente pentru industria automobilelor, logistică şi ambalaje, industria alimentară, a confecţiilor textile, precum şi industria electronică) şi cea a imobiliarelor (construcţii şi intermediere imobiliară), un rol important având de asemenea agricultura şi transporturile şi comunicaţiile. De asemenea, în parcurile industriale de lângă Sibiu (Şelimbăr şi Şura Mică) şi în parcul industrial Mediaş sunt preconizate investiţii în facilităţi de producţie ale unor companii cu profil industrial similar cu domeniile enumerate. Populaţia judeţului este de aproximativ 425.000 de locuitori, din care populaţia urbană reprezintă aproximativ 70%. Principalele tendinţe sunt de scădere şi îmbătrânire a populaţiei, în special în mediul rural, situaţie accentuată şi de plecarea tinerilor către zonele industrializate. Câştigul mediu salarial brut în judeţul Sibiu se situează la nivelul de 1.962 RON (media lunilor ianuarie-mai 2009), în creştere cu 16% de la 1.687 RON (perioada similară a anului 2008), în timp ce rata şomajului este de 4,8% (ianuarie-mai 2009) se află în creştere de la 3,2% (ianuarie-mai 2008). Aceste performanţe situează judeţul peste media regiunii Centru, dar şi a ţării. Investiţiile străine directe se concentrează în special în domeniul industriei componentelor pentru automobile (de exemplu: SNR Roulements, Marquardt, Caucho, Faurecia, Continental, etc.). Judeţul Sibiu are propria bursă monetar-financiară şi de mărfuri (SIBEX).

Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România (alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turiştii români, cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului. Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform INS, numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 2006 cu aproape 15%1;) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului2. Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activităţii turistice în special în mediul rural, în alimentaţie publică, la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial.

1 Anul 2007 a fost atipic, cererea mult mai mare faţă de 2006 şi 2008 fiind influenţat de programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană; totodată, trebuie menţionat că datele înregistrate statistic subestimează considerabil numărul real al vizitatorilor 2 Date statistice recente care să descrie ponderea turismului în PIB-ul judeţului Sibiu nu sunt disponibile. Cele mai recente date relevante, din Anuarul Statistic al judeţului Sibiu (ediţia 2008), sunt din 2005; conform acestora, ponderea activităţii hotelurilor şi restaurantelor în PIB-ul judeţului este de 3,66% (2005), în creştere cu 0,45 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu

Repere privind stadiul prezent de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu


I. Resurse şi structuri turistice în judeţul Sibiu

I.1. Privire de ansamblu asupra resurselor turistice în context istoric, etno-folcloric şi geografic

Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice naturale variază de la peisaj montan alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale, religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. Cercetări arheologice certifică locuirea zonei încă din cele mai vechi timpuri (există vestigii arheologice protopaleolitice, din neolitic, din epoca bronzului, precum şi aşezări dacice şi romanice). În secolul al XII-lea, pe teritoriul Transilvaniei regii unguri încep colonizarea cu saşi în scopul apărării Transilvaniei de invaziile turceşti, una dintre cele mai importante şi intens colonizate zone fiind Sibiul. Oraşul Sibiu este atestat pentru prima dată în anul 1191, iar după ridicarea fortificaţiilor din secolul al XIV-lea nu a mai fost cucerit. Începând cu secolele XIV-XV sunt ridicate fortificaţii în jurul bisericilor în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului. Localităţile din judeţul Sibiu cunosc o dezvoltare economică continuă, înfiinţându-se numeroase bresle, oraşul Sibiu devenind de altfel într-o perioadă capitala principatului Transilvaniei. Sibiu se constituie într-un spaţiu unde s-au produs numeroase evenimente cu impact semnificativ asupra istoriei României, precum bătălia de la Şelimbăr sau redactarea proclamaţiei de la Blaj. Pe cuprinsul judeţului Sibiu pot fi identificate cinci zone etno-folclorice, caracteristica principală fiind întrepătrunderea culturii săseşti cu cea românească în ansamblul judeţului: Mărginimea Sibiului (cuprinzând 18 localităţi la sud şi sud-vest de Sibiu; pe axele Jina – Tălmaciu / Munţii Cindrel – Munţii Lotru), Valea Târnavelor (axa Copşa Mică – Dumbrăveni), Ţara Oltului (axele Turnu Roşu – Arpaşu de Jos / Munţii Făgăraş), Valea Hârtibaciului (Caşolţ – Agnita) şi Podişul Secaşelor (axa Apoldu de Jos – Micăsasa). Aşezată la poalele munţilor, Mărginimea Sibiului este leagănul păstrării obiceiurilor străvechi româneşti şi locul de desfăşurare a unor festivaluri şi târguri de tradiţie populară, precum şi a practicării meşteşugurilor şi ocupaţiilor ancestrale. Gastronomia zonei este de asemenea recunoscută, atât datorită produselor agricole tradiţionale, cât şi prin ineditul uşoarelor influenţe săseşti în bucătăria românească. Aşadar, patrimoniul turistic antropic are şi o importantă componentă imaterială, al cărei potenţial începe să fie exploatat. Podişul Târnavelor reprezintă o zonă de concentrare a unor importante obiective turistice din categoria bisericilor fortificate, resurse datorate paginilor de istorie scrise de populaţia săsească în zonă. Podişul Târnavelor este şi o renumită zonă viticolă, însă exploatarea acestei resurse rămâne limitată în judeţul Sibiu. Podişul Hârtibaciului reprezintă o zonă cu potenţial în exploatarea turistică a multiculturalismului (de la bisericile săseşti fortificate la meseriile rromilor). Podişul Secaşelor se distinge ca fiind o zonă viticolă cu tradiţie, însă al cărei potenţial rămâne în mare măsură neexploatat. Ţara Oltului reprezintă, în mod similar cu Mărginimea Sibiului, un spaţiu al culturii româneşti, însă cu o influenţă săsească mai puternică, respectiv cu unele elemente specifice (dacă Mărginimea este recunoscută pentru creşterea oilor, în Ţara Oltului se cresc cu succes bovine). Judeţul Sibiu este poziţionat în centrul ţării şi este structurat pe două etaje principale de relief: cel montan (21% din suprafaţa teritoriului) în partea de sud a judeţului şi cel de podiş (79% din suprafaţa teritoriului) în partea centrală şi de nord. Etajul montan este alcătuit din trei grupe muntoase despărţite de către defileul Oltului, şi anume: grupa Cindrel şi grupa Lotru la dreapta Oltului şi cea a Făgăraşului la stânga Oltului. Pe teritoriul judeţului, în grupa Făgăraş altitudinile depăşesc 2.500 de metri, cuprinzând mai multe vârfuri aflate între primele 10 în ordinea altitudinii din România (Vf. Negoiu – 2.535 m, Vf. Vânătoarea lui Buteanu – 2.507 m, Vf. Lespezi – 2522 şi Vf. Colţul Călţunului – 2510 m – acestea două din urmă se găsesc chiar la graniţa cu judeţul Argeş). Grupa Munţilor Cindrel (cuprinsă în totalitate de teritoriul judeţului Sibiu) precum şi grupa munţilor Lotru se desfăşoară în partea de sud-vest a judeţului, fiind caracterizate de altitudini ce urcă până la peste 2.200 de metri (Vf. Cindrel – 2.244 m – fiind cel mai înalt), însă în trepte mai puţin abrupte decât cele ale grupei de la sud-est (Făgăraş). Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului sunt despărţiţi de Valea Sadului. Peisajul montan al judeţului, incluzând păduri, lacuri glaciare, pajişti alpine, abrupturi şi stânci se constituie într-o importantă resursă naturală pentru turismul din judeţul Sibiu. Partea


centrală şi nordică a judeţului cuprinde unităţile de relief Podişul Hârtibaciului (partea central-estică – axa Sibiu – Agnita), Podişul Târnavelor (partea nordică – axa Copşa Mică – Mediaş – Dumbrăveni) şi podişul Secaşelor (partea vestică – axa Apoldu de Jos – Ocna Sibiului). Două treimi din teritoriul judeţului Sibiu îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Olt, care traversează judeţul pe 56 de km de la est spre sud, iar o treime îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Mureş: Târnava Mare (important afluent direct al râului Mureş) traversează partea de nord a judeţului de la est la vest. Pe teritoriul judeţului există o serie de lacuri glaciare (Bâlea, Podragu, Avrig, Doamnei, etc.) dar şi lacuri de baraj antropice (Gura Râului, Negovanu, etc.). Temperatura medie anuală în zona de podiş este de aproximativ 10ºC, iar precipitaţiile se situează în jurul mediei de 650 mm/an, în timp ce în zona de munte temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine între 0ºC şi 5ºC, iar precipitaţiile între 900 mm/an şi 1.200 mm/an. Întrucât există numeroase etaje de altitudine, flora şi fauna sunt deosebit de diverse (stejar, arţar, fag, carpen, brad, molid, bujor, jneapăn, pajişti alpine, respectiv mistreţul, cerbul, căpriorul, râsul, lupul, capra neagră, marmota, cocoşul de munte, acvila, etc). Cea mai mare parte a judeţului este inclusă în reţeaua siturilor Natura 2000. Daca sudul judeţului este dominat de peisajul montan, jumătatea nordică a judeţului include o serie de centre urbane ce sunt sau se pot constitui în atracţii turistice de sine stătătoare (de exemplu Mediaş, Agnita, Copşa Mică, Dumbrăveni). Municipiul Sibiu (poziţionat în centrul judeţului, la graniţa celor două trepte majore de relief) reprezintă destinaţia turistică cu adevărat consacrată a judeţului, putând fi considerat o entitate separată în cadrul resurselor turistice şi principal nucleu al atracţiilor de tip istorico-arhitectural şi religios. Alte categorii de atracţii turistice cuprind: staţiunile balneoclimaterice (Bazna, Ocna Sibiului), staţiunea montană Păltiniş, precum şi o serie de evenimente cu tradiţie, internaţionale sau de anvergură mai mică (naţionale, regionale, locale).

Figura 1. PRINCIPALELE GRUPE DE RELIEF ALE JUDEŢULUI SIBIU

Sursa: Adaptare Marketscope a hărţii fizice a judeţului Sibiu

N

Munţii CINDREL

Munţii FĂGĂRAŞ

Podişul SECAŞELOR

Podişul TÂRNAVELOR

Podişul HÂRTIBACIULUI

Hârtibaciu

OLT

Cibin

Sadu

TÂRNAVA MARE

SIBIU

MEDIAŞ

Munţii LOTRULUI


I.2. Inventarierea, evaluarea şi modul de prezentare sintetică a resurselor turistice

Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse: § Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu

cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.) § Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice § Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice) § Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate

În plus, în cadrul vizitelor de lucru au fost vizate o parte importantă dintre resursele turistice naturale şi antropice importante (observare şi scurte discuţii cu administratori / reprezentanţi / localnici care au putut oferi câteva detalii despre acestea). Argumentele majore privind veridicitatea datelor sunt includerea în analiză a informaţiilor oficiale şi a colectării de informaţii primare de la surse credibile (respondenţii din cadrul primăriilor, experţii sectoriali – ambele categorii având o bună cunoaştere a zonelor în care activează şi a judeţului în ansamblu), precum şi validarea încrucişată a rezultatelor din mai multe surse (secundare şi primare). Cercetările preliminare au condus la alcătuirea unei liste extinse cu câteva sute de resurse turistice din categorii variate, care au fost evaluate în vederea selectării principalelor resurse, acestea din urmă fiind incluse în cadrul Masterplanului (în anexe şi / sau în documentul de faţă), în conformitate cu cerinţele formulate în caietul de sarcini. Criteriile de care s-a ţinut cont în selectarea resurselor turistice includ (în ordine aleatoare) prezenţa în / menţionarea de către mai multe categorii de surse şi creditarea cu un anumit nivel de importanţă pentru turism, percepţia respondenţilor şi consultanţilor Marketscope cu privire la atractivitatea, nivelul de exploatare şi interesul pe care îl suscită respectivele atracţii turistice în rândul turiştilor, respectiv elemente de natură obiectivă (în măsura în care au existat informaţii – de exemplu: număr de turişti atraşi, trafic de turişti observat, aspectul observat al resursei turistice etc.). Acelaşi sistem de evaluare, ce utilizează în special informaţii de natură calitativă (observaţii, opinii, percepţii ale experţilor sectoriali dar şi ale echipei Marketscope) şi mai puţin informaţii de natură cantitativă (de exemplu număr vizitatori sau număr turişti mulţumiţi), întrucât acestea din urmă nu există, a fost folosit pentru gruparea resurselor turistice incluse în Masterplan în doua categorii: „majore” şi „secundare”. În prima categorie au fost incluse resursele cu atractivitate şi notorietate ridicate (ce presupun diversitate şi / sau unicitate a elementelor de interes turistic), cu un nivel de exploatare perceput ca fiind mediu sau ridicat (prin prisma amenajării resursei turistice, a infrastructurii de cazare existente, ambele judecate în funcţie de specificul respectivei resurse) – practic, resursele turistice considerate ca fiind cele mai importante pentru judeţ în acest moment (din perspectiva renumelui şi traficului de turişti). Cea de-a doua categorie cuprinde restul resurselor, considerate ca având potenţial, dar în prezent un nivel de exploatare redus. Resursele turistice sunt prezentate sintetic separat (naturale vs. antropice) – pentru fiecare tip se începe cu „resursele turistice majore”, menţionate individual, în timp ce „resursele turistice secundare” sunt prezentate grupat – cele naturale pe zone geografice sau pe grupe de relief, iar cele antropice pe zone etno-folclorice şi pe subcategorii generice. Astfel, este posibil ca o zonă mai extinsă să fie considerată resursă secundară per ansamblu, iar nucleul de atractivitate turistică să fie prezentat separat la „resurse turistice majore”. Ordinea în care sunt prezentate resursele nu constituie o ierarhizare a acestora după importanţă, la fel cum nu indică priorităţi de acţiune; acest capitol este preponderent descriptiv, echipa Marketscope alegând să prezinte resursele într-o ordine logica prin prisma criteriilor utilizate în analiză. Cifrele care introduc resursele turistice naturale nu trebuie, deci, interpretate ca ierarhizare, ele având rolul de a facilita reprezentarea grafică pe harţi a a atracţiilor turistice.


I.3. Descriere sintetică a resurselor turistice naturale

Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele din tabelul de mai jos (amplasarea geografică a resurselor este prezentată în harta de pe pagina următoare).

Resurse turistice naturale majore

1 ZONA BÂLEA

2 PEISAJUL SUBMONTAN ŞI MONTAN AL ZONEI RĂŞINARI – PĂLTINIŞ (elemente naturale de interes ridicat: CURMĂTURA ŞTEZII, PĂLTINIŞ)

3 FACTORII TERAPEUTICI DE LA OCNA SIBIULUI 1 4 FACTORII TERAPEUTICI DE LA BAZNA 5 ZONA AVRIGULUI

Resurse turistice naturale secundare

ZONA MUNŢILOR CINDREL ŞI LOTRU (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota (9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (62), Iezerul Mare (73); cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (164); zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18), Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20), La Grumazi (205), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23), Fântânele (24))

ZONA MUNŢILOR FĂGĂRAŞ (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27), Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33), Doamnei (34), Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu (38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş(41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48), Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51))

ZONA PODIŞULUI HÂRTIBACIULUI (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57))

ZONA PODIŞULUI TÂRNAVELOR (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (516), SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60))

ZONA PODIŞULUI SECAŞELOR (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63))

SPA – Sit de Protectie Avi-faunistică – reţeaua Natura 2000 PN – Parc Natural SCI – Sit de Importanţă Comunitară – reţeaua Natura 2000 RN – Rezervaţie Naturală MN – Monument al Naturii

În continuare sunt descrise succint principalele resurse turistice menţionate7 (detalii despre principalele resurse turistice inventariate – inclusiv amplasare, elemente de interes turistic, căi de acces – se găsesc în Anexa 1 a Masterplanului).

1 Staţiunile balneoclimaterice sunt prezentate la resurse naturale pentru că factorii terapeutici sunt naturali 2 Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Cindrel 3 Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Frumoasa 4 Obiectivelor turistice ce reprezintă zone întinse bine delimitate le este ataşat indicativul de număr în colţul stânga sus al zonei 5 Datorită apropierii dintre cele două obiective turistice le-a fost atribuit acelaşi număr 6 Cuprinde şi zone din Podişul Târnavelor 7 Zona Podişul Secaşelor are resurse turistice naturale limitate ca număr şi importanţă, motiv pentru care nu este descrisă mai amplu în acest subcapitol; detalii asupra obiectivelor din această zonă se regăsesc în Anexa 1 a Masterplanului


TTTÂÂÂRRRNNNAAAVVVEEE

Figura 2. RESURSE TURISTICE NATURALE ÎN JUDEŢUL SIBIU

Drumuri

Municipii

Oraşe Localităţi de interes turistic

Arii Natura 2000 SCI

Lacuri / Mlaştini

Arii naturale protejate

Arii Natura 2000 SPA

Râuri

>500 m

<500 m

>1000m

>1500m

>2000m

Altitudine

Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţii fizice a judeţului Sibiu Legendă

Notă: Harta de mai sus nu este realizată pe baza unor ridicări topografice, ci este o reprezentare grafică cu rolul de a facilita parcurgerea acestui capitol

MUREŞ

VÂLCEA

ARGEŞ

BRAŞOV

ALBA

Resurse turistice naturale cu grad de exploatare inferior

Resurse turistice naturale cu grad de exploatare superior

SIBIU

MEDIAŞ

AGNITA

AVRIG

Râu Sadului

Păltiniş

6

2

3

4

Sadu

Răşinari

Gura Râului CISNĂDIE

SĂLIŞTE

Jina

MIERCUREA SIBIULUI

OCNA SIBIULUI

COPŞA MICĂ

DUMBRĂVENI

Cârţişoara

Zonă de convergenţă cu judeţe limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune

Bazna

7

8

9 10

11

12

13

14

15

16

17 18

19 20

21

23 24

25 26

27 28 30

29 1 33

34

39

40 42

44

45

31

41

42

46

47

48

49 50 51

52

57

59 60

53

54

56

55

FFFĂĂĂGGGĂĂĂRRRAAAŞŞŞ

58

TĂLMACIU

61

CCCIIINNNDDDRRREEELLL

LLLOOOTTTRRRUUU

36 5

SSSEEECCCAAAŞŞŞEEE HHHÂÂÂRRRTTTIIIBBBAAACCCIIIUUU

OLT

Hârtibaciu

Cibin

Târnave

DN1-7 DN1

DN7

DN14

DN14B

DN14A

N

22 32

35

38 37

43

62


Resurse turistice naturale „majore”

Zona Bâlea Bâlea este un lac glaciar (4,5 ha suprafaţă, 11 metri adâncime) cuprins în golul alpin dintre Muchiile Buteanului, Piscul Bâlei şi Creasta Făgăraşului. De-a lungul pârâului Bâlea, în aval de lacul glaciar cu acelaşi nume pe care îl alimentează, se află Cascada Bâlea, cu o cădere de aproximativ 60 de metri. Această zonă reprezintă în fapt Rezervaţia Naturală „Lacul şi Golul Alpin Bâlea” şi se află în cadrul Parcului Natural „Golul Alpin Făgăraş”. Peisajul zonei este cel de relief glaciar (căldări glaciare cu văi abrupte, vegetaţie ierboasă şi de jnepeniş, stânci, creste înguste). Zona Bâlea este străbătută de DN7C, ce cuprinde şi porţiunea denumită Transfăgărăşan”, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România şi o atracţie turistică în sine: cei 91 de kilometri ai sectorului dintre Cârţişoara şi Cabana Capra din judeţul Argeş, urcă până la altitudinea de 2.042m, au dispuse de-a lungul lor 27 de viaducte şi poduri, iar cel mai lung tunel din România (884m) se află tot pe acest drum. (in plus, notorietatea acestui drum a făcut ca denumirea de Transfăgărăşan să fie identificată cu întreaga şosea DN7C). În mod uzual, în perioada noiembrie – iunie, sectorul Transfăgărăşanului dintre Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac este închis (astfel şi legătura dintre porţiunile din DN7C aflate de o parte şi de alta a tronsonului menţionat este întreruptă), Bâlea Lac fiind accesibil prin intermediul telecabinei (ce porneşte de la Bâlea Cascadă, urcând până la Bâlea Lac). Zona Bâlea Lac – Bâlea Cascadă beneficiază de cel mai important aflux de turişti din întreg Parcul Natural „Golul Alpin Făgăraş”, mai ales în sezonul estival cand sectorul Transfăgărăşan este deschis. Bâlea Lac reprezintă de fapt un punct de confluenţă pentru turiştii atraşi în zonă de peisajele munţilor Făgăraş, cât şi de Transfăgărăşan în sine. În plus, Bâlea Lac reprezintă un bun punct de plecare pentru traseele din zona de creastă a Munţilor Făgăraş datorită accesului relativ uşor prin Transfăgărăşan. Zona Bâlea Lac este de asemenea cunoscută pentru posibilitătea practicării schiului şi a altor sporturi de iarnă, atât de agrement cât şi ca sporturi extreme. Pârtiile sunt naturale iar situarea la altitudini în jurul a 2.000 de metri permite practicărea schiului o bună parte din an (până la 7 – 8 luni), întrucât stratul de zapadă se menţine o perioadă foarte îndelungată, iar pantele alternează între line şi abrupte. Turiştii beneficiază şi de instalaţii de transport (în principal telecabina de la Bâlea Cascada la Bâlea Lac, dar şi o instalaţie artizanală de teleschi).1 Unicitatea cadrului natural şi renumele de spaţiu dedicat prin excelenţă sporturilor de iarnă au determinat dezvoltarea unor evenimente de mare atractivitate turistică (de exemplu „Serbările Estivale ale Zăpezii”). Răşinari – Păltiniş Răşinari este situat la 13 km de centrul oraşului Sibiu, fiind comuna din Mărginimea Sibiului către care se realizează cel mai facil accesul dinspre oraş. Răşinari este poziţionat pe DJ106A ce duce prin Curmătura Ştezii la Păltiniş. Pe lângă rutele de autobuz Sibiu – Răşinari – Păltiniş, accesul dinspre Sibiu până la Răşinari se poate realiza şi cu un tramvai. Păltiniş se găseşte la 32 de km de Sibiu (prin DJ106A), la o altitudine de 1.440 metri, fiind staţiunea din ţară aflată la cea mai înaltă altitudine. Drumul de acces este bun, exceptând porţiunea de pe raza localităţii Răşinari şi câteva segmente scurte ale serpentinelor de după Curmătura Ştezii. Ruta Răşinari – Păltiniş reprezintă cea mai facilă cale de acces în Munţii Cindrel. Păltiniş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. Cindrel). La Păltiniş există o pârtie de schi de aproximativ 1.200 m (diferenţă de nivel de 240 de metri). Zona este o importantă atracţie naturală datorită peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii, dar şi pe sibienii dornici de un picnic. În comparaţie cu zona Bâlea, zona Răşinari – Păltiniş este caracterizată de pante mai puţin abrupte şi păduri mult mai extinse.

1 Acest paragraf preia idei de pe pagina web http://www.balea.ro/index.php?page=ski

http://www.balea.ro/index.php?page=ski


Resurse turistice naturale „secundare”

Ocna Sibiului Ocna Sibiului este accesibilă rutier prin DJ106B şi DJ106T, la 17 km de Sibiu şi la 45 km de Mediaş, dar şi cu trenul. Resursa turistică la Ocna Sibiului are în prim-plan un complex de lacuri formate în vechi ocne ce s-au surpat. Dintre cele 52 lacuri existente, cele mai importante sunt Rezervaţia Naturală „Lacul fără Fund” (puternic efect de heliotermie), Lacul Avram Iancu (adâncime de 133 de metri), Lacul Brâncoveanu (salinitate de 310g/l). În zonă există şi o pădure de stejari seculari. Proprietăţile terapeutice ale lacurilor sărate, aerului curat, aerosolilor şi nămolului reprezintă principalele atracţii. Deşi lacurile şi amenajările antropice (incluzând bazele de tratament şi ştrandurile) au permis atragerea unui spectru larg de turişti, exploatarea turistică a zonei este în prezent relativ redusă comparativ cu adevăratul potenţial. Factorii curativi de la Ocna Sibiului sunt exploataţi încă din 1858. Bazna Bazna este o staţiune balneoclimaterică de interes local, factorii curativi fiind „nămolul, apele minerale şi climatul sedativ”1. Accesul la Bazna se realizează dinspre Mediaş prin DN14A, DJ142B şi apoi DJ142H. Porţiunea DJ142H şi drumurile din comuna Bazna necesită reabilitare. În cadrul inventarierii a fost identificată o bază principală de tratament în cadrul staţiunii, aparţinând celei mai mari structuri de cazare din localitate, care este însă deschisă publicului larg. Nămolul sapropelic de la Bazna este considerat a fi de o calitate deosebită, superior celui de la Ocna Sibiului şi unul dintre cele mai bune din România. Alte elemente de interes turistic sunt bisericile evanghelice fortificate Bazna, Velţ şi Boian (accesul la Boian dinspre Mediaş se face prin DN14A şi DJ142B, iar în Velţ se ajunge pe DC16, pornind tot din DJ142B). Zona Avrigului Zona Avrigului (Valea Avrigului şi Valea Porumbacului) se constituie drept una dintre cele mai importante din piemontul Făgăraşului, pe cele două văi fiind principalele două căi de acces la Vf. Negoiu, exceptând zona Bâlea. Alte elemente de interes pe Valea Avrigului şi Valea Porumbacului sunt pădurile şi fauna acestora, precum şi peisajul montan.

Zona Munţilor Cindrel şi Lotru Munţii Cindrel şi Lotru reprezintă o zonă cu o largă diversitate de categorii de resurse naturale, de la areale extinse de pădure, unde se regăseşte o mare varietate faunistică (partea sudică a munţilor Cindrel şi partea de nord a munţilor Lotru este sit Natura 2000), până la chei (cheile Cibinului), pajişti alpine (de exemplu, Platoul Diavolului) şi lacuri glaciare (Iezerul Mare şi Iezerul Mic). De asemenea, zona este una propice practicării cicloturismului, sporturilor extreme (de exemplu parapantă, „adventure race”), dar şi a sporturilor cu motor (de exemplu, motocross), de altfel existând iniţiative de dezvoltare în această direcţie. Dispunerea şi înălţimea versanţilor permit amenajarea unor puncte de perspectivă asupra masivului (de exemplu: Vf. Cindrel, Vf. Frumoasa, Vf. Ştefleşti). Munţii Cindrel adăpostesc şi zone turistice consacrate, cel puţin pe plan local, respectiv Crinţ (fostă staţiune turistică) şi Fântânele. Perimetrul Cindrel-Lotru se înscrie într-o regiune mai largă dominată de resurse turistice naturale, ce include Munţii Şureanu la vest, munţii Căpăţânii la sud (Parcul Natural Buila Vânturiţa) şi masivul Cozia la est (Parcul Natural Cozia).

1 Sursa: www.spas.ro

http://www.spas.ro


Zona Munţilor Făgăraş Munţii Făgăraş beneficiază de o notorietate ridicată atât datorită faptului că formează grupa muntoasă cu cele mai mari altitudini din ţară, cât şi datorită peisajelor impresionante, în special în zona de creastă. Totodată, teritoriul judeţului Sibiu cuprinde sectorul glaciar central al acestei grupe de munţi (grupă ce poate fi considerată cel amplu complex montan din Carpaţii romaneşti). Una dintre particularităţile jumătăţii de nord a munţilor Făgăraş este aceea că diferenţa de altitudine este mare coborând chiar şi 2.000 m pe parcursul a 10km, în comparaţie cu zona sudică (judeţul Argeş), a cărei descreştere altitudinală este mult mai puţin abruptă; acest fapt contribuie la impactul vizual al peisajului, oferind şi numeroase puncte de belvedere (de exemplu: vârfuri – Vf. Negoiu, Vf. Vânătoarea lui Buteanu, Vf. Laiţa, Vf. Scara, Vf. Suru, Vf. Paltinu; muchii – Muchia Albotei, Muchia Buteanului, Muchia Bâlei, Muchia Doamnei). Pe cuprinsul munţilor Făgăraş sunt întâlnite numeroase căldări şi lacuri glaciare (de exemplu: Avrigului, Podrăgel, Doamnei, etc.), grohotişuri, abrupturi de stâncă, etc. Zona pune la dispoziţie numeroase posibilităţi pentru practicarea sporturilor extreme precum parapantă, schi extrem, mountain-biking, escaladă pe gheaţă etc. Similar cu zona Cindrel-Lotru, Munţii Făgăraş beneficiază de faună şi floră diversă, însă suprafeţele de pădure sunt mai restrânse1. Zona Podişului Hârtibaciului şi zona Podişului Târnavelor Podişul Hârtibaciului este în întregime sit Natura 2000 – zonă specială de proctecţie avi-faunistică; în această zonă mai amplă, ce se extinde până la Sighişoara (judeţul Mureş) în nord, Rupea (judeţul Braşov) la est, râul Olt la sud şi axa Moşna-Roşia la vest este cuprins şi situl de importanţă comunitară Sighişoara-Târnava Mare. Există aproximativ 32 de specii de păsări de importanţă comunitară2, putând fi menţionate cristelul de câmp, sfrânciocul roşiatic, barza neagră, acvila ţipătoare mică, viesparul, etc. O alta zonă aflată în reţeaua Natura 2000 este reprezentată de siturile SCI „Insulele stepice de lângă Slimnic”, includerea în reţea având drept scop protejarea a numeroase specii floristice şi de nevertebrate prezente în acest areal (specii de plante de importanţă comunitară precum capul şarpelui, varza tătărească); de menţionat că în imediata apropiere se află şi RN Dealul Zackel, o rezervaţie botanică de 11 ha. Aşadar, zona oferă condiţii bune pentru „bird-watching”, fitoterapie cu plante medicinale cultivate local etc. Heleşteele de la Brădeni şi lacul lghişu Nou sunt de asemenea zone ce oferă posibilitatea observării de pasări rare. În podişul Hârtibaciului există atât ape minerale (Sărături Băi – fostă bază de tratament), cât şi termale la mică adâncime (Bârghiş). În zona Podişul Târnavelor există şi pâlcuri de pădure de stejar pufos ce reprezintă situri de importanţă comunitară (de exemplu: Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş şi de pe Târnava Mare ce includ şi specii precum migdalul pitic sau sorbul domestic). Zona Podişul Târnavelor posedă un pedo-climat propice cultivării viţei de vie. Arii naturale protejate şi păduri cvasi-virgine Deşi incluse teritorial în zonele deja prezentate, merită amintite şi separat, la capitolul resurse naturale, vastele suprafeţe protejate de pe teritoriul judeţului Sibiu (situri Natura 2000, parcuri şi rezervaţii naturale). De asemenea, valoarea resurselor naturale din judeţ este întărită prin existenţa a unor areale extinse de păduri cvasi-virgine (conform unor experţi din judeţ, ar fi vorba de peste 14.000 de hectare, dar datele relevante identificate nu confirmă această valoare3). Pe de altă parte, practicarea turismului în aceste zone protejate ar trebui sa fie reglementată, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Aşadar, observaţiile din Masterplan privind turismul activ includ la nivel potenţial şi arealele protejate, în condiţiile exploatării raţionale a lor (în caz contrar, turismul poate afecta negativ aceste teritorii protejate). Totuşi, valoarea turistică a acestor zone vine şi din contribuţia lor la crearea unei imagini de cadru natural unic şi pitoresc pentru întregul judeţ, imagine ce poate influenţa pozitiv percepţia turiştilor care vizitează judeţul, chiar dacă nu ajung efectiv în aceste areale protejate (unele sunt chiar periculoase, fiind greu accesibile).

1 Pe teritoriul judeţului Sibiu 2 Întrunesc una sau mai multe dintre următoarele caracteristici la nivel european: specii ameninţate cu dispariţia; specii vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor; specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus şi apariţia locală este restrânsă; specii care necesită o atenţie specială în vederea conservării habitatului lor. 3 http://www.veenecology.nl/data/units.pdf; http://www.veenecology.nl/data/VirginforestRomaniaSummary.PDF

http://www.veenecology.nl/data/units.pdf

http://www.veenecology.nl/data/VirginforestRomaniaSummary.PDF


I.4. Descriere sintetică a resurselor turistice antropice

Tabelul de mai jos şi harta de pe pagina următoare cuprind principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu. Au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită puternicului caracter natural al acestor atracţii, chiar dacă potenţialul turistic este exploatat prin intermediul factorului antropic.

Resurse turistice antropice „majore” ♦ MUNICIPIUL SIBIU ♦ ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI1 (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt SĂLIŞTE – SIBIEL –

GURA RÂULUI, respectiv CISNĂDIE – CISNĂDIOARA) ♦ SATUL BIERTAN ♦ MUNICIPIUL MEDIAŞ

Resurse turistice antropice „secundare”

♦ ZONELE ETNO-FOLCLORICE

Categorii de resurse▼

MĂRGINIMEA SIBIULUI ŢARA OLTULUI VALEA

HÂRTIBACIULUI VALEA

TÂRNAVELOR PODIŞUL

SECAŞELOR

Meserii / Activităţi

oierit, cojocărit, pielărie, ţesătorie, pălărieri, iconari

sticlărie, creşterea animalelor

împletituri din nuiele

tâmplărie, dogărie, căldărărit, feronerie

Tradiţii şi sărbători

obiceriuri de Crăciun, obiceiuri de nuntă, „Udatul Ionilor”

Sărbătoarea Lolelor

„Butea Feciorilor”, „Boul Înstruţat”

♦ BISERICILE FORTIFICATE2 (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos Hosman, Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare3; pe Valea Târnavelor: Agârbiciu, Alma Vii, Axente Sever Aţel, Bazna, Brăteiu, Biertan, Copşa Mare, Curciu, Dârlos, Ighişu Nou, Mălâncrav, Moşna, Şeica Mică, Valchid, Valea Viilor, Velţ4; în zona Mărginimii Sibiului: Cristian)

♦ PALATE / CASTELE / FORTIFICAŢII (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo, Conacul Barcianu, Cetăţile de laTilişca; în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal, Cetatea Landskrone, Cetatea Turnu Roşu, ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa; pe Valea Târnavelor: Castelul Apafi, Conacul Apafi, Castelul Bolyai; în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa)

♦ GASTRONOMIA ŞI VITICULTURA ♦ MUZEELE ♦ LACURILE ♦ ALTE ORAŞE (Agnita, Tălmaciu, Avrig, Dumbrăveni) ♦ DOMENIUL SCHIABIL ♦ EVENIMENTE / FESTIVALURI ♦ MOCĂNIŢA de pe Valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare)

1 Din punct de vedere al cererii turistice, al resurselor turistice, al caracteristicii multiculturale a zonei, al proximităţii faţă de ceea ce reprezintă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului, cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun cu localităţile incluse în mod tradiţional în Mărginimea Sibiului, localităţile Cisnădie, Cisnădioara şi Cristian vor fi incluse convenţional în analiza „zonei Mărginimii Sibiului” (mai multe argumente pentru adoptarea acestei convenţii se regăsesc în capitolul III) 2 Aceste biserici fortificate sunt considerate ca fiind printre cele mai reprezentative pentru această categorie de resurse turistice, însă de menţionat este faptul că există biserici fortificate în mult mai multe sate din zonă 3 Tot pe Valea Hârtibaciului, bisericile evanghelice fortificate din Iacobeni şi Veseud sunt de asemenea relevante, dar necesită investiţii mari în reabilitare 4 Tot pe Valea Târnavelor, biserica evanghelică fortificată din Buzd este de asemenea relevantă, dar necesită invesţii mari în reabilitare


1

2

3

4

5 Drumuri

Municipii

Oraşe Localităţi de interes turistic

Râuri

Legendă

Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţii fizice a judeţului Sibiu

Zonă de convergenţă cu judeţe limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune

1

2

5

4

Resurse turistice antropice cu grad de exploatare scăzut

Resurse turistice antropice cu grad de exploatare mediu şi ridicat

1

Zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului

Zona etno-folclorică Ţara Oltului

Zona etno-folclorică Valea Hârtibaciului

Zona etno-folclorică Valea Târnavelor

Zona etno-folclorică Podisul Secaşelor

Biserică fortificată grad mediu şi ridicat de exploatare

M Muzeu

2 4

10

DUMBRĂVENI

AGNITA

COPŞA MICĂ

MEDIAŞ

Biertan UNESCO

Valea Viilor UNESCO

MUREŞ

VÂLCEA

ARGEŞ

BRAŞOV

ALBA

3

Figura 3. RESURSE TURISTICE ANTROPICE ÎN JUDEŢUL SIBIU

Biserică fortificată grad scăzut de exploatare

3

N

MM

M

Şura Mare

AVRIG

SIBIU SĂLIŞTE

MIERCUREA SIBIULUI

CISNĂDIE

Răşinari

Gura Râului Jina

Sadu

Râu Sadului

Sibiel Orlat

Poiana Sibiului Tilişca OCNA SIBIULUI Hosman Cârţa

Alţâna Slimnic

Şeica MicăAgârbiciu

Axente Sever

Bazna

Velţ Dârlos Curciu

Ighişu Nou Moşna

Alma Vii

Valchid Brăteiu Aţel

Copşa Mare

Mălâncrav

Brădeni

Movile Stejărişu

Dealu Frumos Merghindeal

Cristian

Cisnădioara

Palate / Castele / Fortificaţii

>500 m

<500 m

>1000m

>1500m

>2000m

Altitudine

OLT

Hârtibaciu

Cibin

Târnave

DN7

DN1-7

DN1

DN14B

DN14A

Zonă viticolă


Resurse turistice antropice „majore”

Municipiul Sibiu Sibiul este poziţionat în centrul judeţului, fiind străbătut de principalele drumuri rutiere ce traversează judeţul (DN1 şi DN14). Accesul feroviar este facil dinspre Braşov şi mai dificil / ineficient dinspre Bucureşti şi dinspre Cluj-Napoca. Oraşul Sibiu este accesibil şi prin intermediul rutelor aeriene, existând un aeroport internaţional modernizat la 6 km de centrul oraşului. Istoria bogată a oraşului a stat la baza creării unui adevărat patrimoniu cultural şi arhitectural, ce a devenit motorul pentru dezvoltarea turismului în Sibiu. Patrimoniul cultural este pus în valoare prin aspectul Oraşului Vechi (centrul istoric), cu câteva puncte de atracţie majore (de exemplu, Turnul Sfatului, Turnul Scărilor, Biserica Evanghelică, Palatul Brukenthal, Casa Generalilor, Casa Haller, Casa Albastră, Casa Lutsch, Primăria, Casa parohială romano-catolică, Biserica Azilului, Biserica Franciscană, Biserica Catolică, Catedrala Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Ursuline, Casa Hermes, Casa Artelor), dar şi prin Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra (muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului). Sibiu beneficiază şi de poziţionare privilegiată în imediata apropiere a munţilor (Păltiniş şi Bâlea Lac – ambele zone de schi – se află la 32 şi respectiv 65 km), dar şi la confluenţa unor importante zone etno-folclorice precum Mărginimea Sibiului, Ţara Oltului şi Valea Hârtibaciului. Statutul de capitală culturală europeană a sporit promovarea şi a contribuit la creşterea notorietăţii oraşului şi la formarea şi accenturarea unei imagini atractive a Sibiului, ce a condus la intensificarea vizitelor în scopuri turistice a oraşului şi a împrejurimilor. În acelaşi timp, dezvoltarea economică a Sibiului a condus şi la creşterea turismului de business (un aport important l-au avut în acest sens Parcurile Industriale Şelimbăr şi Şura Mică). Muzeul Brukenthal. Muzeul Naţional Brukenthal cuprinde nouă obiective expoziţionale (Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească, Biblioteca Brukenthal – acestea fiind situate în perimetrul Palatului Brukenthal din centrul Sibiului, respectiv Galeria de Artă Contemporană, Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Vânătoare „August von Spiess” şi Sala Frescă – în alte zone relativ apropiate de centrul oraşului). Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu deschis pe actualul teritoriu al României, precum şi primul din Europa Centrală şi de Est, în momentul de faţă cuprinzând aproximativ 10.000 m2 de spaţiu expoziţional. Colecţia expusă în momentul deschiderii (anul 1817) era considerată a doua ca valoare din imperiul Austro-Ungar, după cea de la Viena. Muzeul Brukenthal a fost restaurat, iar galeriile reamenajate în perioada 2006-2009. De asemenea, au fost reamenajate magazinele din cadrul Muzeului de Istorie, Muzeului de Istorie Naturală, Muzeului de Istoria Farmaciei şi Muzeului de Vânătoare. A fost amenajată şi o terasă în cadrul curţii interioare a Palatului Brukenthal. Mai mult, a fost lansată şi ciocolata „Brukenthal” şi au fost realizate efigii şi alte produse personalizate cu rol de suveniruri, dar şi destinate consolidării unui brand „Brukenthal”. Numărul total al vizitatorilor în toate obiectivele muzeului a crescut semnificativ în ultimii ani, de la sub 50.000 în 2006 la 250.000 în 2007 şi aproximativ 285.000 în 2008. În primul semestru din 2009 numărul de vizitatori a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului anterior. Cea mai mare pondere în totalul vizitatorilor o deţine Palatul Brukenthal. O mare parte a vizitatorilor muzeului (aproximativ 30%) este reprezentată de elevi. Din întreg patrimoniul Brukenthal pe cuprinsul judeţului Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal este probabil cel mai reprezentativ obiectiv pentru ceea ce a însemnat personalitatea baronului Brukenthal pentru Sibiu şi de asemenea cel mai bine conservat, motiv pentru care acesta se constituie drept un punct de plecare important atât în descoperirea altor obiective în strânsă legătură cu baronul Brukenthal (de exemplu, Palatul de vară Brukenthal de la Avrig), cât şi pentru întreg spaţiul cultural săsesc în judeţul Sibiu. Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra. CNM Astra este una dintre principalele resurse turistice ale oraşului Sibiu (şi ale judeţului), ce are propria identitate şi un potenţial turistic complex prin tipurile de turism şi punctele de interes variate. Complexul este format dintr-un muzeu în aer liber („Astra”, care dă şi denumirea ansamblului de muzee şi se constituie în cea mai importantă atracţie turistică), situat în Pădurea Dumbrava la ieşirea din Sibiu pe drumul ce leagă municipiul de Răşinari şi Păltiniş, respectiv de


Cisnădie şi Cisnădioara, şi din alte trei corpuri de muzeu aflate în centrul oraşului Sibiu (Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „Astra”). Pe lângă importanţa CNM Astra în patrimoniul cultural, Complexul are şi o mare însemnătate turistică prin prisma unei oferte diverse, potenţate în special în cadrul muzeului în aer liber. Cele aproape 100 de hectare de pădure deţinute de CNM Astra în cadrul Parcului Natural „Dumbrava”, permit atât programe de vizitare cu specific cultural-tradiţional (etnografic, religios), cât şi vizitarea muzeului cu scopul de relaxare în aer liber şi linişte. Gama largă de exponate valoroase ce prezintă diverse aspecte ale vieţii satului românesc, în diverse etape de dezvoltare şi din regiuni diferite ale ţării, fac din Astra unul din muzeele etnografice reprezentative pentru România (cel mai vizitat din ţară de acest gen), fiind astfel un punct central de interes pentru turişti de toate tipurile. Latura culturală şi tradiţională a muzeului include şi o serie de evenimente cu valoare turistică, cum sunt: Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, Târgul Creatorilor Populari, Târgul Olarilor, Festivalul de film documentar ”Astra Film Fest”, Nedeia de Sfântul Ilie, ateliere de meşteşuguri tradiţionale, tabere de creaţie, expoziţii cu specific etnografic etc. Oferta este completată de evenimente şi programe cu scop didactic şi pedagogic (program de „astronomie populară”, Olimpiada ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”, ateliere de meşteşuguri tradiţionale etc.), prin care sunt atraşi în special elevi. Preocuparea pentru exploatarea cât mai bună a resursei turistice a adus în prim plan diverse idei de a folosi dotările muzeului in aer liber pentru competiţii sportive oficiale sau neoficiale, respectiv pur şi simplu pentru activităţi caracteristice turismului de relaxare sau activ – organizarea de concursuri de cross sau de ciclism pe alei, posibilitatea închirierii de bărci pentru plimbări pe lac, etc. De asemenea, cadrul natural poate constitui un bun loc de desfăşurare a unor evenimente de tip „team building” ale companiilor, cu atât mai mult cu cât se pot organiza diverse activităţi populare „în echipă”, cum sunt olăritul, brodatul, căratul apei (unele chiar cu spijinul personalului muzeului). Numărul total al vizitatorilor CNM Astra a crescut în ultimii ani – de la aproximativ 130.000 în 2006 la peste 190.000 în 2008, recordul absolut fiind înregistrat în 2007, când numărul vizitatorilor a atins 279.000 (acest an a fost prezentat separat, întrucât evoluţia spectaculoasă a fost influenţată de programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană”, iar scăderea logică din anul următor nu contrazice trendul ascendent din perioada anterioară); peste 100.000 de persoane vizitaseră deja complexul în prima jumătate a anului 2009, până la sfârşitul anului fiind posibil să se ajungă la cifra înregistrată în 2008. Majoritatea vizitatorilor (aproape 90%) aleg muzeul în aer liber din cele patru unităţi care aparţin CNM Astra. Un alt tip de resursă turistică foarte importantă pentru oraşul Sibiu sunt evenimentele / festivalurile; dintre acestea pot fi menţionate în mod deosebit Festivalul Internaţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Jazz. Zona Mărginimii Sibiului În accepţiunea acestui Masterplan, în cadrul zonei Mărginimii Sibiului este analizată şi axa Cisnădie – Cisnădioara – Cristian. În prim-plan se află totuşi zonă etno-folclorică consacrată, beneficiind de notorietate naţională, care s-a dezvoltat ca spaţiu autentic românesc. Fiind relativ izolată între zone de influenţă săsească, zona etno-folclorică a dobândit o mai puternică individualizare a stilului de viaţă, a obiceiurilor şi tradiţiilor, ceea ce face ca specificul să fie mult mai pregnant şi să îl facă mult mai uşor de perceput din exterior, cu atât mai mult cu cât s-au păstrat numeroase din elementele arhaice până în prezent. Cele trei localităţi în care se păstreză influenţele săseşti, incluse pe criterii turistice şi geografice în aceeasi resursă turistică antropică majoră, contribuie la caracterul multicultural al zonei analizate şi adaugă la gradul de atractivitate turistică o regiune consacrată deja pentru agroturism şi turism activ („poartă” de intrare în Munţii Lotrului). Sălişte – Sibiel. Sălişte se află pe DJ106E la aproximativ 25 de km de Sibiu; Sibiel (sat în administrarea oraşului Sălişte) se află la aproximativ 20 km de Sibiu (între Orlat şi Sălişte) pe DJ106E. Sălişte reprezintă „capitala spirituală” a Mărginimii Sibiului, fiind considerat istoric drept cea mai importantă localitate a zonei. În Sălişte există două muzee (Muzeul Personalităţilor Săliştene – 11 academicieni s-au născut la Sălişte, între care Onisifor Ghibu şi Dumitru Roşca – şi Muzeul Protopopiatului – Sălişte a


reprezentat un important centru pentru cultul ortodox al zonei), precum şi două biserici din secolul al XVIII-lea. Alte obiective turistice din zonă sunt (unele cu un grad de exploatare turistică inferior celor deja indicate): Schitul Foltea, parcul de sculptură în lemn din Poiana Soarelui, Cetatea Salgo, Biserica „Sfânta Treime” din satul Vale. Zona Sălişte reprezintă şi un spaţiu recunoscut din Mărginimea Sibiului pentru meserii, ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale precum oierit, pielărit, cojocărit, fabricarea pălăriilor, pictarea icoanelor, etc. Cea mai importantă atracţie în Sibiel este Muzeul de icoane pe sticlă „Pr. Zosim Oancea”, cel mai mare muzeu de acest gen din România, ce găzduieşte aproximativ 600 de icoane. Numărul mediu anual de vizitatori la muzeu este de aproximativ 15.000 (cu un vârf de aproximativ 19.000 de persoane în 2007), ponderea majoritară fiind deţinută de turiştii străini. În acelaşi timp, o altă atracţie în zonă este gastronomia, de asemenea apreciată de către turiştii străini, mai ales în cazul în care însăşi pregătirea şi servirea mesei reiau elemente străvechi, atmosfera patriarhală şi păstrarea unor tradiţii puternic individualizate constituind la rândul lor o resursă turistică. Alte atracţii ale zonei sunt obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă şi cele de nuntă, precum şi Muzeul etnografic ”Maria Costăchescu” din satul Galeş. Atât în Sălişte cât şi în Sibiel funcţionează câte un centru de informare turistică, precum şi două, respectiv un restaurant. În Sibiel funcţionează inclusiv un magazin de suveniruri. Satul este preponderent tranzitat de către turişti, doar o parte mai restrânsă alegând să înnopteze aici (numărul de turişti cazaţi este printre cele mai importante din Mărginime, dar este relativ mic în comparaţie cu numărul total de turişti sosiţi). Gura Râului. Gura Râului reprezintă o zonă bine dezvoltată turistic, având o ofertă diversificată. Sunt oferite o serie de servicii bazate fie pe cadrul natural pentru turismul activ (drumeţii în masivul Cindrel, prin Cheile Cibinului, barajul de la Gura Râului), fie pe elemente culturale tradiţionale (gastronomie, obiceiuri, meserii). De asemenea, în zonă se practică parapanta şi sunt oferite şi servicii pentru turismul de business (de exemplu: mini sală de conferinţe, organizarea de team building-uri). Cisnădie-Cisnădioara. Oraşul Cisnădie este accesibil rutier prin DJ106C (8 km sud de Sibiu) şi DJ106D, iar Cisnădioara prin DJ106D cu acces fie prin DJ106C (Cisnădie) sau prin DJ106A (Sibiu – Răşinari – Păltiniş). Principalele două obiective antropice în zona Cisnădie-Cisnădioara sunt reprezentate de Cetatea din Cisnădioara şi biserica fortificată din Cisnădie (unde se găseşte şi cel mai vechi paratrăsnet din Transilvania). În mod deosebit, Cetatea din Cisnădioara se bucură de o notorietate ridicată, beneficiind de un flux important de turişti (o bună parte dintre aceştia sosesc în mod special pentru acest obiectiv). În această zonă se organizează etape ale mai multor serii de evenimente sportive precum „Redbull 1000 Trails”, „ATV Territory”, concursuri de orientare, mountain-biking (există trasee ciclo-turistice amenajate), motocross, dar şi secţiuni ale unor festivaluri precum Artmania sau Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu. Alte obiective secundare al zonei sunt Expoziţia muzeală de Etnografie – Cisnădioara şi Expoziţia muzeală „Istoricul Industriei Textile" – Cisnădie. La nord de Cisnădie există un aerodrom pentru avione ultra uşoare, moto-deltaplane, parapante. Serviciile oferite de structurile de cazare din Cisnădioara au atras în turismul local şi o importantă componentă de business atât pe partea de workshop-uri, training-uri sau conferinţe, cât şi pe cea de team building. Această zonă, în mod similar cu Sălişte-Sibiel, este ambivalentă din punct de vedere al atracţiilor, cuprinzând atât resurse antropice, cât şi naturale. Alături de Răşinari, această zonă reprezintă un punct de acces către sudul masivului Cindrel.


Satul Biertan Biertan este o comună ce are în administrare şi satele Copşa Mare şi Richiş; este accesibilă prin DJ141B, fiind situată la 26 km de Mediaş, 31 km de Agnita şi 28 km de Sighişoara. Principalul obiectiv turistic al comunei Biertan este, în prezent, biserica evanghelică fortificată Biertan, declarat monument UNESCO împreună cu restul localităţii. Biserica evanghelică Biertan a fost sediul scaunului Episcopiei Evanghelice timp de aproximativ 300 de ani, până în anul 1867, când acesta a fost mutat la Sibiu. Biserica dispune de trei centuri de fortificaţie şi opt turnuri. Numeroase elemente ale bisericii sunt piese de valoare artistică deosebită. Totodată, în Biertan există şi cea mai veche farmacie din spaţiul rural transilvan, care şi-a păstrat funcţia până în prezent. În Biertan există şi două ramuri ale conceptului de „eco-muzeu regional” (farmacie şi tâmplărie), precum şi o cramă unde au loc degustări de vinuri. Alte obiective importante din apropiere, care contribuie inclusiv la creşterea exploatării turistice din Biertan şi împrejurimi, sunt bisericile evanghelice fortificate de la Copşa Mare, Moşna, Aţel şi Valchid, precum şi obiective turistice din Dumbrăveni (Biserica Armeană, Castelul Apafi, etc.). Biertan beneficiază de un flux de turişti anual mediu de aproximativ 50.000-60.000 de persoane (dintre care o parte foarte importantă vara), majoritatea fiind străini. Pe perioada iernii biserica este închisă şi se poate vizita numai în grupuri de peste 20 de persoane. Din perspectiva faptului că a fost sediul Episcopiei Evanghelice, Biertan este o importantă zonă pentru comunitatea saşilor, astfel că unul din importantele evenimente ale acestei comunităţi, şi anume „Zilele Saşilor”, are loc aici. Municipiul Mediaş Municipiul Mediaş este situat la 56 km de Sibiu şi la 39 km de Sighişoara pe DN14. Accesul în municipiu se mai poate face şi prin Târnăveni, prin DN14A. Principalul obiectiv turistic al municipiului Mediaş este centrul istoric medieval, în care se distinge Biserica Sfânta Margareta (atestată la 1414), având un turn de aproximativ 70 de metri înălţime şi o capacitate de aproximativ 3.000 de persoane. În cadrul bisericii au loc concerte de orgă şi cor apreciate de către turişti. Biserica Sfânta Margareta este de asemenea renumită pentru colecţia sa de covoare persane, altarul triptic şi o colecţie de vechi obiecte bisericeşti. Alte obiective turistice includ: Castelul Oraşului, Complexul Mănăstirii Franciscane, Turnul Funarilor, Turnul Croitorului, Turnul Mariei, Turnul Fierarilor, Bastionul Cojocarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Steingässer, Sinagoga, Casele memoriale Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth, Biserica ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Biserica Greco-Catolică. Majoritatea turnurilor necesită restaurare / reamenajare pentru a fi deschise publicului. Legendele şi numeroasele evenimente istorice legate de Mediaş reprezintă o importantă resursă turistică nevalorificată la maxim în prezent. Evenimentul reprezentativ pentru specificul şi istoria regiunii este Festivalul Medieval de la Mediaş. Mediaş este mai degrabă un punct de tranzit pentru turiştii sosiţi în scop recreaţional, turismul de business fiind mai semnificativ din perspectiva cazărilor, datorită segmentelor de training-uri, workshop-uri şi team building-uri.

Zonele etno-folclorice Mărginimea Sibiului1. Din punct de vedere etno-folcloric, principala resursă cu potenţial a Mărginimii Sibiului este viaţa la ţară (incluzând de la activităţi tradiţionale până la aspectul arhitectural al satului). Fiecare din cele 18 localităţi incluse tradiţional în Mărginime poate fi considerată o resură turistică etno-folclorică în sine (Jina, Poiana Sibiului, Rod, Tilişca, Galeş, Sălişte, Vale, Sibiel, Fântânele, Orlat, Poplaca, 1 În această secţiune, sunt prezentate doar valenţele etno-folclorice ale Mărginimii Sibiului, considerate resurse turistice secundare în accepţiunea Masterplanului (localităţile săseşti aflate teritorial în apropiere şi analizate în comun sunt omise de această dată, întrucât nu sunt relevante pentru resursa turistică prezentată aici)

Resurse turistice antropice „secundare”


Gura Râului, Sadu, Râu Sadului, Răşinari, Tălmaciu, Tălmăcel, Boiţa1). După cum s-a menţionat, atracţiile sunt variate: obiceiuri de nuntă, obiceiuri prilejuite de sărbătorile de iarnă, dansuri (brâul, sârba lui Ghiboi), gastronomie (zonă renumită pentru brânzeturi), meserii specifice (creşterea oilor, cojocărit, pielărit, fabricarea ţesăturilor din lână, a pălăriilor din fetru, realizarea broderiilor, pictarea icoanelor pe sticlă sau lemn, prelucrarea lemnului, etc.). Dincolo de specificul etno-folcloric, Mărginimea Sibiului este şi zona natală a mai multor personalităţi româneşti (Emil Cioran, Octavian Goga, Onisifor Ghibu şi alţii), dar şi o regiune cu rămăşiţe de străvechi aşezări dacice (cetăţi în zona Orlat, Sibiel şi Tilişca). Toate aceste resurse antropice au un grad de exploatare turistică cel mult mediu doar în unele localităţi (indicate anterior), în timp ce în rest fructificarea potenţialului se află momentan la un nivel redus. Ţara Oltului reprezintă un spaţiu de confluenţă etnografică în care cultura românească are un specific mai puţin pronunţat comparativ cu Mărginimea Sibiului; zona se distinge de asemenea prin ocupaţii şi meşteşuguri specifice– creşterea animalelor şi obţinerea de specialităţi alimentare, prelucrarea sticlei („glăjăritul”) –, respectiv prin păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor din viaţa cotidiană. Valea Hârtibaciului. De-a lungul văii Hârtibaciului s-au dezvoltat o serie de sate săseşti, majoritatea cuprinzând biserici fortificate (considerate exponente ale culturii săseşti în zona de sud a Transilvaniei), precum şi ansambluri arhitecturale de valoare deosebită (printre cele mai importante putem enumera Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos, Hosman, Iacobeni, Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare, Veseud). Zona se poate constitui drept un punct de plecare în descoperirea personalităţii baronului Brukenthal – locul naşterii sale este Nochrich, de unde se poate ajunge uşor în Ţara Oltului şi în Sibiu, spre a se completa acest potenţial „traseu cultural”. Principala trăsătură a acestei zone o reprezintă multiculturalismul (comunităţi de români, rromi, unguri şi saşi); componente valoroase ale etnografiei sunt ocupaţiile rromilor (căldărari, corfărari – măturile realizate la Fofeldea) şi obiceiurile săseşti (de exemplu, „Sărbătoarea Lolelor” de la Agnita). Valea Târnavelor a fost o zonă prosperă în evul mediu, mărturie stând întemeierea numeroaselor bresle. O parte dintre meşteşugurile breslelor sunt practicate şi în prezent în satele din judeţul Sibiu aparţinând zonei: tâmplărie, dogărie, caldărărit, etc. Însă şi aici, principala resursă turistică este formată din aspectul şi viaţă tradiţională a satelor, dublate de prezenţa bisericilor fortificate ca simbol al păstrării specificului străvechi. Dintre satele cu mare valoare etno-folclorică se pot menţiona Mălâncrav, Moşna, Laslea, Alma Vii, Biertan sau Floreşti. Podişul Secaşelor2 se remarcă prin potenţial viticol şi printr-o serie de tradiţii plasate într-o lume a satului cu specific aparte, ambele surse de atractivitate turistică fiind în prezent aproape neexploatate. Biserici fortificate, palate, castele, fortificaţii, alte biserici şi edificii cu valoare turistică3 Un alt exponent al patrimoniului antropic cultural al judeţului Sibiu este reprezentat de concentrarea de biserici fortificate (sunt inventariate în Masterplan şi Anexe aproximativ 60), la care se adaugă o serie de alte edificii cu valoare turistică ce pot fi exploatate în mai mare măsură, având în vedere valoarea lor (palate, castele, fortificaţii). Pe lângă bisericile culturii săseşti, există şi o serie de lăcaşe de cult ortodoxe, relevante pentru turism mai ales prin prisma pictorilor care au lucrat la decorarea lor. Valea Târnavelor include o aglomerare a bisericilor fortificate săseşti din România, multe dintre acestea fiind reprezentative pentru acest tip de obiective turistice (Alma Vii, Aţel, Bazna, Copşa Mare, Dârlos, Ighişu Nou, Mălâncrav, Moşna, etc.). Aici regăsim şi două dintre cele 7 situri cu biserici fortificate declarate monumente UNESCO în România (localităţile Valea Viilor şi Biertan). În zonă există şi o serie de conace şi castele care au aparţinut nobilimii ungureşti (conacul Apafi din Mălâncrav, care a făcut obiectul unui proiect de renovare şi includere în circuitul turistic finalizat recent, şi castelul Apafi din Dumbrăveni). Pe lângă biserici fortificate (Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos Hosman, Merghindeal etc.), pe valea Hârtibaciului pot fi vizitate o serie de biserici ortodoxe pictate de către cea mai importantă familie de pictori de biserici din

1 Enumerarea localităţilor este adaptata dupa pagina web http://www.marginimea-sibiului.ro/ 2 Acest comentariu se referă la zonă în ansamblu, fiind exceptate Ocna Sibiului (prezentată anterior) şi cele câteva spaţii de cazare atractive turistic prin produsul turistic propriu, mai degrabă decât prin particularităţile zonei (de exemplu în Apoldu de Sus). 3 Deşi enumerate distinct la inceputul subcapitolului, bisericile fortificate, castelele si restul edificiilor sunt prezentate impreună şi grupate pe zonele etno-folclorice cu concentrări de astfel de resurse turistice, pentru evitarea redundanţei în cazul menţionării localizării pentru fiecare categorie de edificii

http://www.marginimea-sibiului.ro/


Transilvania – familia Grecu (de exemplu biserica „Sf. Nicolae” din Mohu, biserica „Sf. Vasile” din Fofeldea, biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Ţichindeal). Şi în Ţara Oltului există un patrimoniu arhitectural bogat şi diversificat (de exemplu Palatul de Vară Brukenthal, Mănăstirea Cisterciană, Cetatea Turnu Roşu, Cetatea Landskrone, etc.). Istoria bogată a zonei oferă reale posibilităţi de a valorifica turistic patrimoniul arhitectural şi poate reprezenta un punct de plecare important în atragerea turiştilor. La o privire de ansamblu asupra stării în care se află aceste monumente, se constată că majoritatea ar necesita cel puţin lucrări minore de restaurare / recondiţionare care să permită o mai bună exploatare turistică, în timp ce în unele cazuri identificate sunt necesare proiecte majore de reabilitare (de exemplu bisericile fortificate din Veseud, Iacobeni, Buzd, cetatea Salgo, cetatea Slimnic). Gastronomia şi viticultura Deşi gastronomia este în general un punct de atracţie important pentru turişti, în peisajul turistic sibian reprezintă o resursă cu exploatare limitată. În fiecare dintre zonele etno-folclorice menţionate anterior există specific gastronomic imprimat de diferitele culturi şi de activităţile agricole caracteristice zonei (de exemplu oieritul în Mărginimea Sibiului sau creşterea bivolilor în Ţara Oltului, Valea Târnavelor şi Valea Hârtibaciului). Valoarea gastronomiei este strâns legată de agricultura ecologică, îndeosebi dezvoltată în cele trei regiuni amintite mai sus, chiar dacă încă nu este certificată în acest sens decât în mică măsură faţă de potenţial. Zone viticole consacrate sunt Valea Târnavelor şi Podişul Secaşelor, renumite pentru vinurile albe (soiurile vechi cultivate înainte de filoxera din 1885 cuprindeau Grasă, Iordană, Lampăra, Fetească Albă, Vânătă de Băgaci; după 1885 au fost introduse soiuri de viţă nobilă: Traminer Roz, Sauvignon, Muscat Ottonel, Chardonnay, etc.). Din nefericire, pe suprafeţele viticole tradiţionale din aceste două zone s-a renunţat în mare măsură la cultivarea viţei, în timp ce meşteşugul viticultorilor tradiţionali este abandonat treptat. Muzeele Istoria bogată a zonei, multiculturalismul, diversitatea etno-folclorică şi personalităţile originare din zona Sibiului constituie o bază foarte bună pentru dezvoltarea muzeelor, care să ofere alternative pentru agrement şi cultură, dar să şi surprindă şi să redea publicului larg informaţii necesare cunoaşterii zonei. În cadrul inventarierii au fost identificate şi incluse în Masterplan şi Anexe aproximativ 30 de muzee (inclusiv case memoriale) – acest număr ia în calcul fiecare muzeu al ansamblurilor muzeale Astra şi Brukenhtal separat. Dintre acestea, doar 3 se disting prin nivelurile ale numărului de vizitatori bune şi foarte bune, şi anume Muzeul Naţional Brukenthal (marea majoritate a turiştilor fiind atraşi de Palat, colecţia de artă româneasc, şi cele de istorie şi istorie naturală), CNM Astra (punctul central de atracţie este muzeul în aer liber) şi Muzeul de Icoane pe Sticla de la Sibiel. Restul muzeelor sunt de importanţă mai mică, investiţiile în gestionarea şi dezvoltarea lor au fost în general minore, iar ipostazele în care atrag turişti sunt legate fie importanţa acordată de publicul specializat sau pasionat (etnografie, istorie, artă), fie de includerea între reperele turistice ale localităţii în care se află. Cel mai bine reprezentate în judeţul Sibiu sunt muzeele de etnografie (un rol important având colecţiile de artă populară), atât prin colecţii ample în muzeele urbane, cât şi prin colecţii populare specifice unor zone din mediul rural. De remarcat în această categorie şi implementarea conceptului de „Ecomuzeu Regional” într-o serie de sate din judeţ, ce presupune păstrarea tradiţionalului în cadrul gospodăriilor şi vieţii oamenilor. Alte muzee acoperă domeniul artei (în special pictură) şi istoriei (muzee de istorie generală, de istorie naturală, respectiv de istorie a unor ramuri economice: farmacie, industrie textilă, locomotive). Se remarcă de asemenea evocarea în cadrul unor muzee sau case memoriale a unor personalităţi din judeţ (de exemplu casele memoriale „Gheorghe Lazăr” din Avrig, „Octavian Goga” din Răşinari, „Stefan Ludwig Roth” din Mediaş, „Muzeul personalităţilor săliştene” etc.).


Deşi patrimoniul de muzee din judeţul Sibiu este cuprinzător, doar o mică parte este cu adevărat turistic, unul din motive fiind necesitatea reamenajării multora dintre muzee. Pentru a surprinde specificul local sunt importante şi colecţiile etnografice din sate, care însă nu sunt valorificate decât în mică măsură (de exemplu, colecţiile etnografice de la Jina, Tilişca, Cristian, Răşinari, etc.). În plus, doar o mică parte dintre muzee exploatează cererea de suveniruri. Lacurile Pe lângă lacurile formate în zona vechilor exploatări de sare de la Ocna Sibiului şi cele glaciare din munţi, care au fost deja punctate ca resurse turistice naturale, lacurile artificiale de acumulare (de baraj de beton) din zona de munte constituie la rândul lor o potenţială resursă turistică, în special pentru acoperirea segmentului de turism activ (sporturi nautice, pescuit, etc.), cât şi pentru aspectul peisagistic general. Lacurile de acumulare identificate sunt „Negovanu – Sadu” pe râul Sadu, „Gura Râului” pe râul Cibin, „Brădeni I” şi „Brădeni II” pe râul Hârtibaciu şi „Ighiş” pe râul Ighiş. În plus, există şi alte acumulări (iazuri, heleştee) de dimensiuni mici şi mijlocii pe teritoriul judeţului Sibiu, folosite, ca şi lacurile de acumulare, în special pentru agrement (pescuit, înot, etc.). Alte oraşe

Oraşe cu populaţie mai restrânsă precum Agnita, Sălişte, Tălmaciu, Avrig sau Dumbrăveni reprezintă ansambluri de resure antropice (mai ales monumente arhitecturale) şi pot constitui fie un debuşeu pentru zonele urbane mai mari care atrag numeroşi turişti în zonă (de exemplu Sibiu, respectiv Sighişoara, aflată în judeţul Mureş, dar relativ aproape de Dumbrăveni), fie zonă de preluare a cererii dinspre spaţiile rurale cu deficienţe de infrastructură (de acces, de cazare). Aceste oraşe constituie o zonă de confluenţă între urban şi rural, în care există posibilitatea oferirii unor servicii turistice diversificate. Domeniul schiabil1 Domeniul schiabil din judeţul Sibiu include pârtiile cunoascute amenajate la Păltiniş, aşa-numitele „pârtii naturale” de la Bâlea Lac2 şi noua amenajare de la Gura Râului (toate sunt relativ scurte, de interes local şi regional, dar se dovedesc în multe ocazii neîncăpătoare în sezon, în special cele de la Păltiniş). Pentru zona Păltiniş au fost identificate doua pârtii de coborâre - una de dificultate medie cu lungime de 1.150 de metri (Onceşti I) şi una de dificultate scăzută, de 450 de metri (Onceşti II). Nu există tun de zăpadă, în schimb părtiile sunt dotate cu teleschi şi telescaun şi cu noctură (Onceşti I). De asemenea, în perimetrul staţiunii există şi pârtii de schi fond (aproximativ 15 km în total). Zonele schiabile de la Bâlea beneficiază de teleschi şi telecabină, sunt de dificultate medie şi ridicată, fiind cunoscute şi pentru posibilitatea practicării schiului extrem. Pârtia de la Gura Râului („Poiana Zăpezii”) are aproape 500 m lungime, este de dificultate scăzută şi are ca dotări instalaţie de teleschi şi tun de zăpadă. Evenimente / Festivaluri Agenda manifestărilor culturale şi sportive este o resursă turistică de sine stătătoare, chiar dacă se spijină pe elementele de patrimoniu prezentate anterior. Judeţul Sibiu are o bogată agendă de evenimente, fapt ce se reflectă în inventarierea unui număr de aproximativ 80 de manifestări principale, din circa 30 de localităţi. Şi în acest caz, oraşul Sibiu se dovedeşte nucleul turismului din judeţ, concentrând aproape jumătate dintre evenimentele incluse în analiză. Principalele evenimente cu impact asupra turismului includ Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu, Sibiu Jazz Festival, ArtMania, Târgul Olarilor, Festivalul Brânzei şi Ţuicii, Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, Festivalul Bujorului de Munte, Festivalul Sus pe Muntele din Jina, Târgul Creatorilor Populari, Festivalul medieval „Cetăţi Transilvane”, Raliul Sibiului, Redbull Romaniacs (detalii suplimentare despre specificul evenimentelor se găsesc în Anexa 1). 1 Datele despre pârtiile de schi au fost preluate de pe diverse website-uri în urma unei analize încrucişate (menţionăm câteva dintre aceste pagini web: http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/partiile-disponibile-la-aceasta-ora-in-romania.html, http://www.balea.ro/index.php?page=ski, http://www.tour-romania.info/partii_ski_romania/paltinis.html 2 Deşi nu sunt pârtii amenajate propriu-zise, zonele în care se schiază în zona Bâlea sunt analizate aici întrucât acoperă cererea turiştilor interesaţi de schi

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/partiile-disponibile-la-aceasta-ora-in-romania.html

http://www.balea.ro/index.php?page=ski

http://www.tour-romania.info/partii_ski_romania/paltinis.html


Consiliul Judeţean Sibiu sprijină o serie amplă de evenimente, în unele situaţii fiind chiar co-organizator sau organizator principal, fie direct (ca entitate în ansamblu), fie prin intermediul unora dintre serviciile publice aflate în administrarea consiliului (se remarcă prin multiple evenimente Centrul Judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale „Cindrelul - Junii'” şi CNM Astra). Mocăniţa de pe Valea Hârtibaciului Mocăniţa este considerată resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare, întrucât în prezent linia cu ecartament redus de pe Valea Hârtibaciului (dintre Sibiu şi Agnita nu este funcţională, dar există un proiect solid de punere a ei în funcţiune. Aceasta ar întregi peisajul arhaic al zonei şi ar reprezenta un punct de atracţie prin ineditul formei de transport (garnitură tractată de locomotivă cu aburi cu viteza medie de sub 10 km/h). Un efect scontat va fi integrarea mai bună a satelor de pe Valea Hârtibaciului în peisajul turistic judeţean. Mai mult, în punctul de plecare (oraşul Sibiu), există şi un muzeu al locomotivelor ce ar putea face parte din produsul turistic nou creat.

I.5. Inventarierea şi modul de prezentare sintetică a structurilor turistice

Alcătuirea listelor de structuri de primire turistică, ce compun Anexa 2 a Masterplanului, s-a bazat pe listele publicate de Ministerul Turismului (lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare, lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică), îmbunătăţite şi completate prin cercetare de birou, astfel: § structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – pornind de la mai multe versiuni ale listelor

publicate de Minister (ultima folosită a fost publicată pe data de 2 octombrie 2009), s-a creat o bază a unităţilor de cazare din judeţul Sibiu care a fost actualizată, îmbunătăţită şi completată prin folosirea mai multor surse secundare de informaţie (website-urile primăriilor din judeţ, website-uri cu informaţii despre judeţ, directoare online de structuri de cazare, website-urile structurilor de cazare); folosind website-ul turistinfo.ro (ales pentru diversitatea şi acurateţea informaţiei prezentate) s-au creat două liste suplimentare, cu detalii despre facilităţile oferite de unităţile de cazare şi dotările camerelor;

§ structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică – la baza creării acestei secţiuni din Anexa 2 a stat lista publicată de Ministerul Turismului (ultima versiune folosită a fost publicată în 2 octombrie 2009), completată cu unităţile de alimentaţie publică din lista cu facilităţile unităţilor de cazare care includeau în oferta lor servicii de bar, cramă sau restaurant, cu unităţi de alimentaţie prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ şi cu informaţii de pe website-urile unităţilor de cazare care oferă astfel de servicii;

§ săli de conferinţe – acestă secţiune a Anexei 2 a fost creată pornind de la lista cu facilităţile unităţilor de cazare, incluzând acele structuri care includeau săli de conferinţe în lista dotărilor, completată cu informaţii provenind de pe website-urile acestor unităţi şi cu unităţile care nu au fost incluse în lista mai sus amintită, dar care prezentau pe website-ul propriu informaţii despre săli de conferinţe amenajate în cadrul structurilor proprii;

§ structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear – pentru crearea acestei secţiuni a Anexei 2 s-au folosit informaţiile prezentate pe website-urile unităţilor de cazare din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ (Bazna şi Ocna Sibiului); în plus, au fost incluse acele unităţi care, chiar dacă nu deţin baze de tratament în staţiuni balneare, oferă servicii de wellness, spa sau au amenajate piscine şi saune (de pe tot teritoriul judeţului, rezultate în urma inventarierii unităţilor de cazare);

§ structuri de primire turistică cu funcţiuni de transport – informaţiile prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ au stat la baza creării acestei liste, alături de website-ul autogari.ro; s-a urmărit includerea acelor unităţi care se ocupă de transportul în comun în localitate sau de transportul intrajudeţean.

Prezentarea sintetică a structurilor turistice se sprijină aşadar pe Anexa 2 şi are în prim-plan categoria cea mai importantă – structurile de cazare (acestea sunt prezentate în subcapitolul următor, separat, expunerea fiind precedată de detalii suplimentare privind metodologia de obţinere şi evaluare a datelor, respectiv modalităţile de interpretare şi prezentare). De asemenea, sunt menţionate succint ideile principale rezultate din cercetare cu privire la unităţi de alimentaţie publică şi săli de conferinţe, în timp ce datele privind bazele de welness şi firmele de transport intrajudeţean se găsesc doar în Anexa 2.


I.6. Descriere sintetică a infrastructurii de cazare

Colectarea datelor referitoare la unităţile de cazare s-a bazat pe surse secundare multiple, cele mai importante fiind lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicată de Ministerul Turismului (actluaizate periodic şi disponibile pentru descărcare în secţiunea „Diverse” a website-ului oficial www.turism.gov.ro, listele publicate pe website-urile unor primării din judeţ (Sibiu, Mediaş etc), website-uri specializate (directoare de unităţi de cazare) şi, unde a fost disponibil, website-ul unităţii de cazare însăşi. Astfel, s-a ajuns la o listă de unităţi de cazare semnificativ mai extinsă decât lista Ministerului, fiind incluse aici şi unităţi în curs de clasificare sau neclasificate. S-au analizat comparativ mai multe versiuni recente ale listelor publicate de Ministerul Turismului pentru a identifica acele unităţi de cazare care, chiar dacă au ieşit din monitorizarea Ministerului Turismului, nu au ieşit din circuitul turistic. Ultima versiune a acestor liste care a fost inclusă în analiză este cea din octombrie 2009, conform ei realizându-se în cadrul listei extinde finale împărţirea între unităţi clasificate (cuprinse în baza Ministerului Turismului) şi cele neclasificate (neincluse în lista anterior amintită). Pentru unităţile de cazare care nu se regăseau în listele Ministerului Turismului, s-a urmărit ca existenţa unităţii de cazare respective să fie relativ sigură, prezenţa acesteia pe 2-3 website-uri de specialitate sau existenţa unui website propriu considerându-se a fi o dovadă a veridicităţii informaţiei; o mică parte a spaţiilor de cazare au fost observate în timpul vizitelor de lucru. În cazul în care informaţiile (fie legate de capacitatea de cazare a unităţii, categoria de confort a acesteia sau încadrarea teritorială) despre o anumită unitate de cazare, provenite de la diferite surse, erau contradictorii, prioritare au fost informaţiile provenite de pe website-ul unităţii de cazare respective (dacă există) sau cele reieşite din listele Ministerului Turismului. Totuşi, încadrarea teritorială a unor structuri de cazare s-a dovedit dificilă în unele cazuri, în special datorită lipsei de informaţii clare şi incertitudinii cu privire la unitatea teritorială care administrează zona de amplasament a respectivelor structuri de cazare:

o Păltiniş – principala sursă de confuzie a fost promovarea de către unităţile de cazare a apartenenţei lor de staţiunea Păltiniş, chiar dacă acestea se aflau la o distanţă considerabilă de staţiunea propriu-zisă, pe DJ106A de-a lungul văii Ştezii; astfel, pentru a nu crea confuzii, s-au considerat ca aparţinând staţiunii Păltiniş doar acele structuri de cazare care au adresa în staţiunea propriu-zisă sau au fost observate în cadrul vizitelor de lucru, celelalte fiind încadrate la localitatea sub a cărei administraţie se află zona respectivă (de cele mai multe ori a fost vorba de Răşinari);

o zona Tocile – majoritatea unităţilor de cazare amplasate în această zonă turistică au fost încadrate la Sadu (Tocile se află pe teritoriul administrativ al comunei Sadu);

o zona văii Avrigului – structurile de cazare amplasate în această zonă au fost încadrate la Avrig, în pofida faptului că se află la o distanţă relativ considerabilă de localitate (zona se află sub administraţia teritorială a oraşului Avrig);

o zona Bâlea – aflându-se în administraţia teritorială a comunei Cârţişoara, unităţile de cazare amplasate în acestă zonă au fost încadrate la localitatea sus-amintită.

Sunt câteva cazuri când în baza de structuri de cazare poate fi întâlnită aceeaşi unitate de două ori, situaţie generată de faptul că acele unităţi oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (în aceeaşi clădire sau în corpuri diferite); astfel, pentru numărul total de unităţi de cazare aceste structuri au fost numărate o singură dată, în timp ce pentru defalcarea numărului de spaţii de cazare după gradul de confort, acestea au fost numărate de două ori (câte o dată pentru fiecare grad de confort din ofertă). Încadrarea structurilor de cazare după tip a respectat denumirile şi împărţirea Ministerului Turismului; în cazul unităţilor de tip pensiune sunt diferenţiate trei subtipuri – pensiune turistică, pensiune turistică rurală, pensiune turistică urbană – în categoria generică „pensiune turistică” nefiind incluse celelalte două subcategorii; de menţionat este faptul că acele unităţi de tip pensiune, care nu sunt înscrise în baza Ministerului Turismului şi nu sunt clasificate (conform datelor disponibile), au fost trecute la categoria generică de pensiune turistică. Baza de dotări a unităţilor de cazare a fost creată folosind o singură sursă – website-ul turistinfo.ro – raţiunea acestui demers fiind obţinerea unor rezultate comparabile; alegerea acestui director s-a făcut după o analiză riguroasă a portalurilor similare, avantajele oferite de baza de informaţii a directorului de turism online ales fiind numărul mare de unităţi înscrise, organizarea inteligentă şi utilă a informaţiilor şi un grad de acurateţe mai ridicat, dat de faptul că o parte din aceste unităţi au fost vizitate de reprezentanţii website-ului mai sus amintit.

În ceea ce priveşte modalitatea de prezentare în Masterplan, sinteza urmăreşte caracterizarea fondului total de unităţti de cazare aflate în circuitul turistic, incluzînd deci şi unităţile neclasificate (care nu apar în lista Ministerului). Aşadar, în prezentare există tabele ce suprind separat unităţile clasificate, respectiv pe cele neclasificate, dar graficele şi comentariile se referă în general la totalul unităţilor inventariate (pe judeţ, pe oraşe / staţiuni, pe zone). Gradul de confort şi tipul unităţilor care nu se află în baza Ministerului Turismului (neclasificte) vor fi considerate cele asumate de respectivele unităţi, aşa cum apar pe website-uri de prezentare (proprii sau portaluri de oferte turistice). Aşadar, observaţiile cu privire la tip şi grad de confort pentru unităţile inventariate (la comun, clasificate şi neclasificate) trebuie interpretate cu grijă, ţinând cont de această precizare.

http://www.turism.gov.ro


Stocul de unităţi de cazare din judeţul Sibiu a crescut simţitor în anii 2006-2007, perioadă premergătoare programului „Sibiu – capitală europeană” (situaţie reflectată mai puţin în statistică, dar mai fidel prin prisma numărului mare de spaţii de cazare înfiinţate / inaugurate în această perioadă). Nici după anul 2007 investiţiile în unităţi de cazare nu au încetat, de remarcat fiind inclusiv implicarea unor lanţuri hoteliere internaţionale de renume în oraşul Sibiu (Ramada, Golden Tulip, Hilton şi Continental – atât cu brandul Continental Forum, cât şi cu Ibis). Comparativ cu judeţele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei, judeţul Sibiu prezintă al doilea stoc de unităţi de cazare, ca număr şi capacitate de cazare, după judeţul Braşov. Situaţia este ilustrată în graficele de mai jos (figura 4); deşi informaţiile provin din baza Ministerului Turismului, care conţine doar structurile de cazare clasificate1, ierarhia reieşită se respectă cel mai probabil şi în realitate (situaţie confirmată şi prin informaţiile prezentate în portalurile de turism).

Sursa: Ministerul Turismului Din perspectiva repartizării spaţiilor de cazare pe suprafaţa judeţului Sibiu, pot fi observate anumite zone de concentrare, care se suprapun unor atracţii turistice cu notorietate atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Cele mai importante astfel de zone sunt: municipiile Sibiu şi Mediaş, zona Mărginimii Sibiului, staţiunile montane şi balneoclimaterice (Păltiniş, respectiv Ocna Sibiului şi Bazna), zona Munţilor Făgăraş - acestea vor fi descrise individual pe parcurul subcapitolului. O penurie de spaţii de cazare caracterizează Podişul Hârtibaciului, zonă cu atracţii deosebite, reprezentate în primul rând de bisericile fortificate şi de satele tradiţionale, autentice (a se vedea figura 5).

1 Aceste grafice utilizează cifrele exacte din listele cu structuri clasificate de primire turistică ale Ministerului Turismului (incluzând apariţia de mai mult ori a aceleiaşi unităţi sau includerea unor unităţi care e posibil sa nu funcţioneze în prezent), pentru a avea comparabilitate între judeţe

Figura 4. Numărul de unităţi clasificate şi capacitatea lor de cazare, în judeţele din Sudul Transilvaniei (octombrie 2009)

354

157

184

798

168

0 200 400 600 800 1000

Sibiu

Mureş

Hunedoara

Braşov

Alba

7.927

5.902

4.758

19.450

2.934

0 5.000 10.000 15.000 20.000

Sibiu

Mureş

Hunedoara

Braşov

Alba


SIBIU

MEDIAŞ

Păltiniş

OCNA SIBIULUI

Bazna

Gura Râului

Râu Sadului

Sadu

Şelimbăr

SĂLIŞTE

Cârţişoara

AVRIG Porumbacu de Sus

Arpaşu de Sus

Cârţa

Biertan

Cisnădioara

Răşinari

Sibiel

>500 m <500 m >1000m >1500m >2000m Altitudine

Legendă

peste 1.000 de locuri de cazare între 500 – 1.000 de locuri de cazare

între 200 – 500 de locuri de cazare

între 100 – 200 de locuri de cazare

Municipiu

Oraş

Comună

SIBIU

AVRIG

Sadu

Păltiniş Staţiune turistică

Figura 5. CONCENTRĂRI DE SPAŢII DE CAZARE ÎN JUDEŢUL SIBIU



Judeţul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI

Tipuri unităţi Clasificate1 Inventariate (total în circuit turistic)

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri (capacitate)

% din total capacitate

Număr unităţi

% din total

unităţi Număr locuri (capacitate)


Apartamente de închiriat 1 0,3% 2 0,02% 18 3,5% 117 0,9%

Cabană 11 3,3% 464 5,2% 36 7,0% 1.173 9,1% Camere de închiriat 14 4,2% 152 1,7% 17 3,3% 176 1,4%

Camping 2 0,6% 120 1,3% 2 0,4% 120 0,9% Hostel 8 2,4% 389 4,3% 18 3,5% 984 7,6% Hotel 32 9,5% 3.107 34,6% 39 7,5% 3.584 27,8% Motel 7 2,1% 257 2,9% 8 1,5% 281 2,2% Pensiune turistică 69 20,6% 1.218 13,6% 124 23,9% 2.144 16,6%

Pensiune turistică rurală 125 37,3% 1.865 20,8% 159 30,7% 2.332 18,1%

Pensiune turistică urbană 61 18,2% 1.173 13,0% 66 12,7% 1.278 9,9%

Vilă 5 1,5% 236 2,6% 31 6,0% 704 5,5% TOTAL 335 100% 8.983 100% 518 100% 12.893 100%

DUPĂ NIVEL DE CONFORT, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI

Niveluri de confort

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic) Număr unităţi

% din total

unităţi



Număr unităţi

% din total

unităţi Număr locuri (capacitate)


Fără categorie 65 12,5% 1.745 13,5% 1 floare / stea 16 4,8% 593 6,6% 21 4,0% 673 5,2% 2 flori / stele 171 50,7% 3.459 38,5% 213 40,9% 4.081 31,7% 3 flori / stele 121 35,9% 3.088 34,4% 179 34,3% 4.334 33,6% 4 flori / stele 25 7,4% 1.481 16,5% 38 7,3% 1.674 13,0% 5 flori / stele 4 1,2% 362 4,0% 5 1,0% 386 3,0% TOTAL 337 100 8.983 100 521 100 12.893 100 Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu, acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66). În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%). Ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total (a se vedea figura 6).

1 Pentru această categorie de informaţii a fost folosită lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicată de Ministerul Turismului în octombrie 2009 (secţiunea “Diverse” a website-ului www.turism.gov.ro - pagina http://www.turism.gov.ro/ro/download/34), îmbunătăţită cu datele rezultate din cercetarea de birou (ignorarea duplicatelor, actualizarea capacităţilor de cazare, scoaterea unităţilor care au fost confirmate că nu mai funcţionează). Acesta este motivul pentru care se înregistrează o oarecare diferenţă între totalul unităţilor şi locurilor de cazare folosite în comparaţia cu celelalte judeţe din Sudul Transilvaniei (figura 4) şi datele incluse în Anexa 2 a Masterplanului (folosite în analiză).

http://www.turism.gov.ro

http://www.turism.gov.ro/ro/download/34)


Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Exceptând cazurile rare în care unele unităţi nu sunt incluse în lista Ministerului Turismului, deşi prezintă autorizaţii emise de către acesta, situaţia generală la nivelul judeţului Sibiu nu este satisfăcătoare: peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului. La nivel de judeţ, pentru 65 de unităţi de cazare neclasificate nu a fost identificată o categorie de confort asumată de structura respectivă; acestea reprezintă 13,5% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţ. Cele mai multe unităţi oferă un grad de confort scăzut (2 flori/stele), urmate îndeaproape de categoria celor cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). La nivel de locuri de cazare disponibile, situaţia se inverseză, locurile de cazare cu un grad de confort mediu fiind mai numeroase decât cele cu un grad de confort scăzut – 4.334 faţă de 4.081. De remarcat este şi numărul mare de camere cu un grad de confort ridicat şi foarte ridicat (4, respectiv 5 flori/stele), care cumulează 2.060 de locuri de cazare, adică aproximativ 16% din totalul capacităţii de cazare din judeţ (vezi figura 7).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort).

Figura 6. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

3166

159124

839

182

1736

18

0 25 50 75 100 125 150 175

Vilă

Pensiune turistică urbană

Pensiune turistică rurală

Pensiune turistică

Motel

Hotel

Hostel

Camping

Camere de închiriat

Cabană

Apartamente de închiriat9%

8%

28%

17%

18%

10%5%

Figura 7. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

538

179213

2165

0 25 50 75 100 125 150 175 200 225

5 flori / stele

4 flori / stele

3 flori / stele

2 flori / stele

1 floare / stea

Fără categorie 14%

5%

32%33%

13%3%

Nr. locuri de cazare Nr. unităţi

Nr. locuri de cazare Nr. unităţi


Municipiul Sibiu

Municipiul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare

DUPĂ TIP DE UNITATE, CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI

Tipuri unităţi Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)

Număr unităţi



Număr unităţi



Apartamente de închiriat 1 2 0,1% 18 117 2,5% Camere de închiriat 10 108 2,9% 12 125 2,7% Hostel 4 134 3,5% 9 229 5,0% Hotel 20 2.021 53,4% 24 2.363 51,5% Motel 1 58 1,5% 1 58 1,3% Pensiune turistică 20 418 11,0% 30 626 13,7% Pensiune turistică rurală 2 35 0,9% 2 35 0,8% Pensiune turistică urbană 50 1.009 26,7% 51 1.017 22,2% Vilă 0 0 0% 1 14 0,3% TOTAL 108 3.785 100% 148 4.584 100%


Niveluri de confort




Număr unităţi



Fără categorie 11 159 3,5% 1 floare / stea 6 199 5,3% 7 209 4,6% 2 flori / stele 38 1.035 27,3% 42 1.124 24,5% 3 flori / stele 53 1.425 37,7% 73 1.932 42,1% 4 flori / stele 9 864 22,8% 13 898 19,6% 5 flori / stele 2 262 6,9% 2 262 5,7% TOTAL 108 3.785 100% 148 4.584 100% Municipiul Sibiu dispune de 4.584 de locuri de cazare, dintre care peste jumătate (51,5%) aparţin structurilor de tip hotel. Ca număr de unităţi, cele mai multe sunt de tip pensiune turistică urbană (51 din totalul de 148 de unităţi de cazare), cumulând 1.017 locuri de cazare, adică a doua capacitate de cazare din municipiu dupa hoteluri (a se vedea figura 8).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii).

Figura 8. Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

151

230

124

912

18

0 20 40 60

Vilă



Pensiune turistică

Motel

Hotel

Hostel


Apartamente de închiriat 5%

51%

14%

22%

Nr. unităţi Nr. locuri de cazare


Din 148 de unităţi de cazare identificate în municipiul Sibiu, 40 nu sunt clasificate de Ministerul Turismului (29 dintre acestea asumându-şi însă un anumit grad de confort), ele cumulând 17,4% din totalul capacităţii de cazare. Cele mai multe unităţi şi, respectiv, locuri de cazare sunt clasificate la 3 flori/stele (42%), considerabil mai puţine fiind locurile cu un grad scăzut de confort (2 stele – 1.124 locuri) şi cele cu un grad ridicat de confort (4 stele – 898 locuri) (a se vedea figura 9).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). Printre dotările unităţilor de cazare din municipiul Sibiu se poate observa prezenţa în peste 50% dintre cazuri a internetului (fie prin cablu, fie wireless), precum şi o preocupare notabilă pentru sporirea confortului turiştilor şi asigurarea unui loc de parcare pentru cei care se deplasează cu autovehicule. Relativ ridicat este şi numărul serviciilor suplimentare oferite, chiar dacă ponderea unităţilor care le pot oferi este mai scăzută. Numărul structurilor de primire turistică care oferă acces la bucătărie turiştilor este destul de ridicat, însă mai scăzut decât în alte zone de concentrare a structurilor de cazare din judeţ, ponderea unităţilor care oferă servicii de alimentaţie în restaurantele proprii fiind mai mare (totodată, în Sibiu este bine dezvoltat şi segmentul de alimentaţie publică în afara spaţiilor de cazare – terase, restaurante, etc.). Semnificativă este şi ponderea unităţilor care au amenajate săli de conferinţă în cadrul unităţii (situaţie de altfel normală deoarece Sibiul este centrul economic al judeţului).

Municipiul Sibiu – Facilităţile unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ acceptă animale de companie, grădină, living, terasă òòòòò

§ posibilitatea pregătirii şi păstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie, frigider, grătar, sală de mese òòº»òò

§ servicii de alimentaţie ¨ bar, restaurant òº»òòò

§ servicii de comunicaţie ¨ fax la dispoziţia turiştilor, internet cablu, wireless òòº»òò

§ divertisment ¨ televizor în living òòòòò

§ sală de conferinţe òº»òòò

§ servicii suplimentare ¨ plata cu cardul, seif la recepţie, spălătorie, transport auto până la unitatea de cazare òº»òòò

§ parcare òòòòò

Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilităţile respective, din totalul unităţilor considerate pentru analiză.

Figura 9. Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

213

7342

711

0 25 50 75 100

5 flori / stele

4 flori / stele

3 flori / stele

2 flori / stele

1 floare / stea

Fără categorie3%

20%

6%

42%

24%

5%



Municipiul Mediaş

Chiar dacă nu s-a observat o preocupare generalizată pentru oferirea unui confort sporit în camere, tendinţa către dotarea camerei cu elemente de strictă necesitate este evidentă: relativ puţine sunt unităţile care includ telefon în cameră (23%), însă serviciile de internet în cameră sunt oferite în cazul a 63% dintre unităţi, iar 95% au televizor în camere. Aproape toate unităţile asigură încălzire centrală şi baie proprie, relativ puţine (20%) fiind cele care asigură şi aer condiţionat în camere.

Municipiul Sibiu – Dotarea camerelor unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ aer condiţionat, baie cu cadă, camere cu balcon, minibar òº»òòò

§ baie în cameră òòòòº» § încălzire centrală òòòòò § utilităţi ¨ frigider, internet, telefon, televizor, uscător de păr òòº»òò


Municipiul Mediaş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Hostel 0 0 0,0% 1 180 23,0% Hotel 4 424 88,0% 4 424 54,1% Motel 0 0 0,0% 1 24 3,1% Pensiune turistică urbană 0 0 0,0% 4 97 12,4%

Vilă 1 58 12,0% 1 58 7,4% TOTAL 5 482 100% 11 783 100%


Niveluri de confort




Număr unităţi



Fără categorie 1 180 23,0% 2 flori / stele 1 254 52,7% 2 260 33,2% 3 flori / stele 3 144 29,9% 6 245 31,3% 4 flori / stele 1 84 17,4% 2 98 12,5% TOTAL 5 482 100% 11 783 100% Municipiul Mediaş dispune de 783 locuri în 11 structuri de cazare, majoritatea locurilor fiind în unităţi de tip hotel (55%). Structurile de tip hotel şi cele de tip pensiune turistică sunt egale ca număr, însă proporţia locurilor disponibile în hoteluri este semnificativ mai mare (a se vedea figura 10).


Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Doar cinci dintre cele 11 unităţi de cazare inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului, însă ca pondere în totalul capacităţii de cazare, ele reprezintă peste 60%. Cea mai mare parte din capacitatea de cazare inventariată (783 de locuri în 11 unităţi de cazare) se împarte între locurile cu un grad de confort scăzut (2 stele – 33%) şi cele cu un grad de confort mediu (3 stele – 31%) (a se vedea figura 11).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). Analizând dotările1 structurilor de cazare din municipiul Mediaş, pot fi remarcate preponderenţa serviciilor de restaurant şi bar în cadrul unităţii, precum şi un interes sporit de a oferi turiştilor spaţii de odihnă precum grădini şi terase. De asemenea, lista de activităţi ce pot fi întreprinse de turişti în cadrul unităţii de cazare este destul de extinsă, structurile turistice având amenajate terenuri de sport, piscine, saloane de masaj, saune, săli de fitness. Multe unităţi au amenajate şi săli de conferinţă, necesare turismului de business. În ceea ce priveşte camerele, majoritatea sunt dotate cu băi proprii, sisteme de încălzire centrală, televizor, telefon şi internet, unele beneficiind chiar şi de băi cu cadă sau minibar.

1 Deoarece baza cu dotările structurilor de cazare creată nu conţine informaţii suficiente referitor la unităţile aflate în municipiul Mediaş şi pentru a păstra comparabilitatea datelor, nu s-a creat o fişă de dotări pentru această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare; totuşi, pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate, s-au folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor.

Figura 11. Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

02

62

01

0 5 10

5 flori / stele

4 flori / stele

3 flori / stele

2 flori / stele

1 floare / stea

Fără categorie

33%

31%

23%13%

Figura 10. Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

14

14

1

0 5

Vilă


Motel

Hotel

Hostel 23%

3%

12%7%

55%Nr. unităţi

Nr. unităţi

Nr. locuri de cazare



Staţiunea Păltiniş

Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Cabană 1 97 16,3% 9 214 23,2% Hostel 1 101 17,0% 1 101 11,0% Hotel 2 253 42,5% 2 253 27,4% Pensiune turistică 2 106 17,8% 3 126 13,7%

Pensiune turistică urbană 1 24 4,0% 1 24 2,6%

Vilă 1 14 2,4% 10 204 22,1% TOTAL 8 595 100% 26 922 100%

Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare


Niveluri de confort




Număr unităţi



Fără categorie 9 201 21,8% 1 floare / stea 3 157 26,4% 3 157 17,0% 2 flori / stele 2 218 36,6% 5 262 28,4% 3 flori / stele 3 76 12,8% 7 118 12,8% 4 flori / stele 2 144 24,2% 4 184 20,0% TOTAL 10 595 100% 28 922 100% Staţiunea Păltiniş dispune de 26 unităţi de cazare, cu o capacitate totală de 922 de locuri. Ca număr, structurile de cazare de tip vilă sau cabană predomină, însă după numărul de locuri de cazare disponibile, cele două hoteluri – Casa Turiştilor şi Cindrel – deţin cea mai mare capacitate (253 de locuri, respectiv 27,4% din totalul capacităţii de cazare), urmate de structurile de tip cabană şi vilă cu capacităţi asemănătoare (214, respectiv 204 de locuri) (a se vedea figura 12).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii).

Figura 12. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

23%

11%

27%

14%

3%

22%

101

32

19

0 5 10 15

Vilă


Pensiune turistică

Hotel

Hostel

Cabană



Mai puţin de o treime din numărul total de structuri de cazare inventariate (8 din 26) sunt clasificate de Ministerul Turismului; totuşi, ca pondere în totalul capacităţii de cazare din staţiune, unităţile clasificate cumulează 64,5% din totalul locurilor de cazare disponibile. Cele mai multe dintre locurile de cazare inventariate se înscriu la un nivel scăzut de confort (2 stele – 262 locuri), urmând cele fără o categorie de confort atribuită sau asumată (201 locuri) şi cele cu un grad de confort ridicat (4 flori/stele – 184 locuri).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort).

În ceea ce priveşte dotarea unităţilor de cazare, se poate observa interesul administratorilor pentru oferirea unui confort sporit în cadrul structurii de cazare turistică şi pentru asigurarea parcării autovehiculelor turiştilor. În schimb, dotarea unităţilor pentru practicarea de sporturi (altele decât schiul, care este activitatea principală în staţiune) sau posibilitatea relaxării la o saună sunt destul de reduse. Totuşi preocuparea pentru divertismentul turiştilor nu este neglijabilă, un număr notabil de unităţi având amenajate spaţii pentru discotecă. Se mai observă o preferinţă din partea administratorilor structurilor de cazare de a lăsa turiştilor posibilitatea să se ocupe singuri de prepararea / servirea mesei în pofida oferirii de către unitate a serviciilor de restaurant.

Staţiunea Păltiniş – Facilităţile unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ acceptă animale de companie, grădină, living, şemineu, terasă òòòòò

§ posibilitatea pregătirii şi păstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie, frigider, grătar, sală de mese òòòòº»

§ servicii de alimentaţie ¨ bar, restaurant òòòòò

§ activităţi sportive ¨ tenis de masă òòòòò

§ loc amenajat de joacă pentru copii òòòòò

§ divertisment ¨ televizor în living òòòòº»

§ servicii suplimentare ¨ spălătorie, transport auto până la unitatea de cazare òº»òòò

§ parcare òòòòº»


Figura 13. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

04

75

39

0 5 10

5 flori / stele

4 flori / stele

3 flori / stele

2 flori / stele

1 floare / stea

Fără categorie22%

17%

28%

13%

20%



Staţiunea Ocna Sibiului

Gradul de dotare al camerelor este destul de redus, utilităţi precum internet, telefon sau frigider în cameră fiind rar întâlnite. În schimb, amenajarea camerelor s-a realizat astfel încât să asigure un confort sporit al turistului, precum şi să-i asigure accesul la baia proprie, iar cazurile în care unitatea nu are încălzire centrală sunt extrem de rare. Staţiunea Păltiniş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ baie cu cadă, camere cu balcon òòº»òò § baie în cameră òòòòò § încălzire centrală òòòòò § utilităţi ¨ televizor, uscător de păr òòòòò Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilităţile respective, din totalul unităţilor considerate pentru analiză.

Staţiunea Ocna Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Cabană 0 0 0,0 1 15 2,5 Camere de închiriat 1 28 11,3 1 28 4,7 Hostel 2 52 20,9 3 152 25,6 Hotel 2 148 59,4 2 148 25,0 Pensiune turistică 1 13 5,2 9 210 35,4 Pensiune turistică urbană 1 8 3,2 1 8 1,4

Vilă 0 0 0,0 2 32 5,4 TOTAL 7 249 100 19 593 100


Niveluri de confort

Clasificate Inventariate (total în circuit turistic) Număr unităţi Număr locuri

(capacitate) % din total capacitate

Număr unităţi



Fără categorie 4 150 25,3% 2 flori / stele 4 60 24,1% 8 172 29,0% 3 flori / stele 2 85 34,1% 5 153 25,8% 4 flori / stele 1 104 41,8% 2 118 19,9% TOTAL 7 249 100% 19 593 100% Staţiunea Ocna Sibiului dispune de 19 structuri de cazare cu o capacitate de 593 locuri. Ca număr de unităţi şi capacitate de cazare disponibilă, predomină pensiunile turistice (210 locuri – 35% din capacitatea totală de cazare din staţiune), urmate de hosteluri şi hoteluri, cu 152, respectiv 148 de locuri de cazare (a se vedea figura 14).


Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Doar 249 de locuri din totalul de 593 inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului (aproximativ 42%), iar pentru peste un sfert din capacitatea de cazare disponibilă în staţiune nu a fost identificată nici o categorie de confort. Locurile de cazare cu un grad de confort scăzut sunt cele mai numeroase (2 stele – 172 locuri), însă diferenţa e mică faţă de celelalte două niveluri de confort disponibile – mediu şi ridicat (a se vedea figura 15).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). În ansamblu, unităţile de cazare din Ocna Sibiului oferă în mică măsură posibilitatea practicării de sporturi în cadrul unităţii, relativ puţine fiind unităţile care au amenajate terenuri de sport sau piscine (în principal e vorba de hoteluri); de altfel, gradul de dotare al unităţilor este redus, de remarcat fiind doar faptul că se asigură loc de parcare pentru turiştii veniţi cu autovehicule. Totuşi, se observă preocuparea pentru oferirea unor spaţii de relaxare – grădină, foişor, terasă, amenajarea unui living cu televizor şi a unor spaţii de joacă pentru copii. Câteva unităţi oferă servicii suplimentare precum cele de spălătorie, tot puţine fiind şi cele care oferă servicii de alimentaţie.

Figura 14. Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

21

92

311

0 5 10

Vilă


Pensiune turistică

Hotel

Hostel


Cabană3% 5%

26%

35%

5%

25%

Figura 15. Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

02

58

04

0 5 10

5 flori / stele4 flori / stele3 flori / stele2 flori / stele

1 floare / steaFără categorie

26%

29%

25%20%

Nr. unităţi

Nr. unităţi




Staţiunea Bazna

Staţiunea Ocna Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ acceptă animale de companie, foişor în curte, grădină, living, terasă òòòòò

§ posibilitatea pregătirii şi păstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie, frigider, grătar, sală de mese òòòòò


§ servicii de comunicaţie ¨ internet cablu òòòòò

§ loc amenajat de joacă pentru copii òòº»òò



Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilităţile respective, din totalul unităţilor considerate pentru analiză. Gradul de dotare al camerelor disponibile în staţiune este redus, dintre facilităţile ce ar putea fi oferite în camere doar televizorul are o prezenţă notabilă (situaţia generală este influenţată pensiuni, dotările hotelurilor fiind mult mai bogate). Confortul este totuşi asigurat prin asigurarea încălzirii centrale a unităţilor şi accesul la baia proprie.

Staţiunea Ocna Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ camere cu balcon òòòòò § baie în cameră òòòòò § încălzire centrală òòòòº» § utilităţi ¨ televizor òòòòº»


Staţiunea Bazna: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Hotel 1 62 21,8% 2 116 30,9% Pensiune turistică 1 20 7,1% 2 32 8,5% Pensiune turistică rurală 3 100 35,2% 3 100 26,6% Vilă 2 102 35,9% 3 128 34,0% TOTAL 7 284 100% 10 376 100%


Niveluri de confort Clasificate Inventariate (total în circuit turistic)

Număr unităţi



Număr unităţi



Fără categorie 1 12 3,2% 2 flori / stele 3 108 38,0% 4 134 35,6% 3 flori / stele 3 156 54,9% 4 210 55,9% 4 flori / stele 1 20 7,1% 1 20 5,3% TOTAL 7 284 100% 10 376 100%


Cele 10 unităţi de cazare identificate pe raza staţiunii Bazna dispun de un număr de 376 locuri de cazare. Cele mai multe structuri sunt de tip pensiune (pensiune turistică şi pensiune turistică rurală), însă structurile turistice de tip vilă dispun de cea mai mare capacitate de cazare (128 locuri), urmate la mică distanţă de cele de tip hotel (116 locuri) (a se vedea figura 16).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Doar trei unităţi din staţiune (însumând mai puţin de un sfert din capacitatea de cazare inventariată) nu sunt clasificate de Ministerul Turismului. Din punct de vedere al nivelului de confort, predomină locurile de cazare cu un grad de confort mediu (3 flori/stele – 210 locuri), urmate de cele cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele – 134 locuri) (a se vedea figura 17).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). În privinţa dotărilor1 şi a serviciilor oferite de structurile de cazare din staţiunea Bazna, se poate remarca o pondere mare a unităţilor care oferă servicii de bar şi restaurant. De asemenea, notabil este şi numărul structurilor care au săli de conferinţă şi şi-au dezvoltat oferte de team building.

1 Deoarece baza cu dotările structurilor de cazare creată nu conţine informaţii suficiente referitor la unităţile aflate pe raza staţiunii Bazna şi pentru a păstra comparabilitatea datelor, nu s-a creat o fişă de dotări pentru această zonă de concentrare a structurilor de cazare; totuşi, pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate, s-au folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor.

Figura 17. Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

01

44

01

0 5

5 flori / stele4 flori / stele3 flori / stele2 flori / stele


36%

56%

3%5%

Figura 16. Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

3

3

2

2

0 5

Vilă


Pensiune turistică

Hotel

27%

34%

8%

31%

Nr. unităţi

Nr. unităţi




Zona Mărginimii Sibiului

Deşi cele mai importante servicii de menţinere a sănătăţii sunt furnizate prin bazele de tratament, sunt oferite şi servicii auxiliare de masaj, saună, fitness, piscină. Mai mult, destul de multe unităţi sunt pregătite să ofere turiştilor posibilitatea practicării diferitelor sporturi – ATV, tenis de masă, teren de sport, etc. Gradul de confort al camerelor este destul de ridicat, televizorul, minibarul şi chiar telefonul fiind dotări standard pentru unităţile de cazare din această staţiune, ca de altfel şi accesul la baia proprie. În schimb, serviciul de acces la internet este mai puţin prezent în oferta structurilor de cazare din Bazna.

În zona de concentrare a structurilor de cazare Mărginimea Sibiului au fost cuprinse cele 18 localităţi care definesc în mod tradiţional zona etno-folclorică (Boiţa, Fântânele, Galeş, Gura Râului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Răşinari, Râul Sadului, Rod, Sadu, Sălişte, Sibiel, Tălmăcel, Tălmaciu, Tilişca şi Vale), plus alte trei localităţi din imediata apropiere a zonei (Cristian, Cisnădie şi Cisnădioara), localităţi importante pentru delimitarea perimetrului de concentrare a spaţiilor de cazare şi care aduc un aport consistent la capacitatea de cazare în ansamblu. Unităţile de cazare din staţiunea Păltiniş au fost excluse, fiind analizate separat. Nu toate localităţile au un număr important de unităţi de cazare turistică, şi implicit capacităţi de cazare demne de notat, dar zona este analizată în ansamblu pentru că astfel concentrează un număr cu adevărat semnificativ de locuri, raportat la capacitatea totală de cazare a judeţului Sibiu. Dintre localităţile menţionate mai sus, cele mai importante capacităţi de cazare le au localităţile Răşinari (611 locuri – incluzânduţle şi pe cele de pe drumul spre Păltiniş, care nu au fost atribuite staţiunii), Sibiel (434), Gura Râului (398) şi Cisnădioara (324), totalizând aproape două treimi din numărul de locuri de cazare disponibile în această zonă. Zona Mărginimii Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Cabană 2 75 3,8% 8 149 5,2% Camere de închiriat 2 10 0,5% 2 10 0,3%

Hostel 1 102 5,2% 3 302 10,5% Hotel 0 0 0,0% 1 39 1,4% Pensiune turistică 31 439 22,5% 50 705 24,6%

Pensiune turistică rurală 91 1.185 60,7% 110 1.420 49,4%


Vilă 1 62 3,2% 8 168 8,8% TOTAL 134 1.954 100% 188 2.874 100


Niveluri de confort




Număr unităţi



Fără categorie 20 465 16,2% 1 floare / stea 3 86 4,4% 6 114 4,0% 2 flori / stele 92 1.170 59,9% 105 1.278 44,5% 3 flori / stele 29 458 23,4% 43 706 24,5% 4 flori / stele 8 140 7,2% 12 211 7,3% 5 flori / stele 2 100 5,1% 2 100 3,5% TOTAL 134 1.954 100% 188 2.874 100%


Astfel, zona Mărginimii Sibiului dispune de 2.874 locuri de cazare distribuite în 188 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Conform specificului zonei, unităţile de cazare de tip pensiune turistică rurală sunt preponderente (110 din 188), concentrând totodată şi cel mai mare număr al locurilor de cazare disponibile (1.420 de locuri, adică 49% din totalul capacităţii de cazare din zona considerată). Le urmează structurile de tip pensiune turistică (încadrate separat, cel mai probabil pentru că nu au specific rustic sau agroturistic), cu aproape un sfert din totalul capacităţii de cazare (a se vedea figura 18).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). O treime din totalul capacităţii de cazare inventariate din zona Mărginimii Sibiului nu este clasificată de Ministerul Turismului, iar ponderea capacităţii de cazare a unităţilor pentru care nu a fost identificat un nivel de confort se ridică la 16% din total. După cum se poate observa în graficul de mai jos, unităţile cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele) predomină atât ca număr (105 din 188 structuri de cazare), cât şi ca mărime a capacităţii de cazare (45%), urmate fiind de cele cu un grad de confort mediu (3 flori/stele), care cumulează aproximativ un sfert din totalul capacităţii de cazare din zona considerată (a se vedea figura 19).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). În această zonă s-a observat un interes ridicat din partea structurilor de primire turistică de a oferi un confort sporit clienţilor, prin amenajarea de grădini şi foişoare, living-uri, terase, iar, într-un număr mai mic, şeminee şi spaţii pentru animalele de companie. Mai mult, prin amenajarea de ferme proprii şi livezi, li se oferă turiştilor posibilitatea de a practica activităţi agroturistice şi de a beneficia de mese tradiţionale; în

Figura 18. Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

86

11050

132

8

0 25 50 75 100 125

Vilă



Pensiune turistică

Hotel

Hostel


Cabană5%

11%

25%49%

3% 6%

Figura 19. Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

212

43105

620

0 25 50 75 100 125

5 flori / stele4 flori / stele


1 floare / steaFără categorie 16%

4%

25%

7% 3%

45%

Nr. unităţi




schimb, destul de puţine unităţi oferă deocamdată posibilitatea de a practica echitaţia. Practicarea altor sporturi sau activităţi nu este facilitată decât în cazul câtorva unităţi de cazare, o pondere mai mare având-o unităţile care au amenajat un loc de joacă pentru copii. Totuşi, un număr notabil de unităţi de cazare au posibilitatea de a închiria turiştilor ATV-uri (17%) sau de a oferi plimbări cu sania trasă de cai pe timp de iarnă (33%).

Deşi specificul gastronomic reprezintă una dintre atracţiile aceste zone, puţine unităţi de cazare dispun de restaurante proprii (24%), majoritatea preferând să pună la dispoziţia turistului o bucătărie utilată, grătar în curte şi sală de mese unde să poată servi masa. Totuşi, numărul de pensiuni care pregătesc masa turiştilor este mai mare, nu neapărat ca parte a unor servicii organizate de tip restaurant. Cu toate că este o zonă rurală, ponderea unităţilor care oferă servicii de comunicaţie este relativ ridicată: 47% dintre ele oferă acces la internet prin cablu, iar 19% oferă inclusiv servicii de fax; tot îmbucurător este şi numărul unităţilor care au amenajate săli de conferinţe (24%).

Asigurarea unui spaţiu de parcare pentru turiştii veniţi cu autovehicule reprezintă o prioritate pentru structurile de cazare din această zonă; mai mult, există o disponibilitate ridicată din partea acestora (33% dintre unităţi) de a asigura inclusiv transportul auto al turistului înspre şi dinspre unitatea de cazare (preluare cu autoturismul de la aeroport/gară).

Zona Mărginimii Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ acceptă animale de companie, foişor în curte, grădină, living, şemineu, terasă òòòòò

§ specific agroturistic ¨ fermă proprie, livadă òº»òòò


§ servicii de alimentaţie ¨ bar, restaurant òòòòò

§ servicii de comunicaţie ¨ internet cablu, wireless òòòòò

§ activităţi sportive ¨ pescuit în râul amenajat în curte, tenis de masă òòòòò

§ loc amenajat de joacă pentru copii òòòòò


§ sală de conferinţe òòòòò

§ servicii suplimentare ¨ spălătorie, transport auto până la unitatea de cazare òº»òòò

§ parcare òòòòº»


Deşi nivelul de dotare al camerelor este redus, se poate remarca preocuparea pentru amenajarea camerei astfel încât turistul să aibă acces la baie proprie. De remarcat sunt ponderea mare a unităţilor care dotează camerele cu televizoare (81%), precum şi numărul important al celor care oferă acces internet în cameră (25%). Încălzirea este asigurată în aproape toate unităţile prin centrale termice proprii, însă unele structuri sunt dotate şi cu sobe de teracotă, pentru păstrarea specificului rustic.

Zona Mărginimii Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ baie cu cadă, camere cu balcon òòòòò § baie în cameră òòòòò § încălzire centrală òòòòº» § utilităţi ¨ internet, televizor, uscător de păr òòòòò



Zona Munţilor Făgăraş

Această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare, denumită convenţional a „Munţilor Făgăraş” (întrucât doar o mică parte a acestor munţi se află pe teritoriul judeţului Sibiu) cuprinde de fapt zona de acces către Munţii Făgăraş de pe teritoriul judeţului, mai precis localităţile Avrig, Porumbacu de Sus, Cârţişoara şi Arpaşu de Sus. Cea mai mare concentrare de locuri de cazare se găseşte în Cârţişoara (667 din totalul de 1.552 de locuri disponibile în zonă), mai ales pe drumul de acces către zona Lacului Bâlea, şi în Avrig (391 locuri), cu un număr destul de important de structuri de cazare răspândite de-a lungul Văii Avrigului. Zona Munţilor Făgăraş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare



Număr unităţi



Număr unităţi



Cabană 4 244 32,3% 13 733 47,2% Camping 1 30 4,0% 1 30 1,9% Motel 1 24 3,2% 1 24 1,6% Pensiune turistică 5 97 12,8% 16 247 15,9%

Pensiune turistică rurală 11 310 41,0% 19 427 27,5%


Vilă 0 0 0,0% 3 40 2,6% TOTAL 25 756 100% 56 1.552 100%


Niveluri de confort




Număr unităţi



Fără categorie 15 523 33,7% 1 floare / stea 2 47 6,2% 2 47 3,0% 2 flori / stele 12 283 37,4% 18 370 23,8% 3 flori / stele 9 309 40,9% 20 495 32,0% 4 flori / stele 2 117 15,5% 2 117 7,5% TOTAL 25 756 100% 57 1.552 100% Ca număr, în această zonă predomină structurile de cazare de tip pensiune turistică rurală, însă din punct de vedere al capacităţii de cazare, cele mai multe locuri disponibile se găsesc la cabane (733 locuri, adică 47% din totalul capacităţii de cazare) (a se vedea figura 20). De notat este faptul că o parte din locurile de cazare disponibile în cabane sunt de fapt locuri la prici, pe paturi de lemn, unde turistul trebuie să aibă sac de dormit pentru a putea folosi locul respectiv.


Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Un număr important de unităţi (32 din 57), cumulând peste jumătate din capacitatea de cazare a zonei considerate, nu sunt clasificate conform normelor Ministerului Turismului. Dintre unităţile pentru care s-a putut determina gradul de confort, cele mai multe au un nivel de 3 flori/stele, cumulând 32% din capacitatea de cazare din zonă, urmate de camerele de 2 flori/stele, a căror capacitate totală de cazare este de 370 locuri, reprezentând 23,8% din total (a se vedea figura 21).

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţin 3%) şi, de asemenea, este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţi (din stânga figurii). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unităţilor după gradul de confort). O parte importantă a unităţilor de cazare din această zonă au amenajate spaţii de relaxare – grădini, living-uri, terase – menite să sporească confortul turiştilor. În plus, un număr mare au dotări care ar permite practicarea agroturismului – livezi, ferme proprii, existând chiar şi trei structuri care permit practicarea echitaţiei. Majoritatea unităţilor permit turiştilor accesul la bucătărie, însă există şi un număr semnificativ de unităţi care oferă servicii de restaurant (28%). Chiar dacă numărul serviciilor suplimentare este redus, iar acestea sunt oferite într-o proporţie destul de mică în rândul structurilor, numărul pensiunilor care prin dotări permit practicarea de diferite sporturi este îmbucurător (mai ales pescuit pe Valea Avrigului şi Valea Bâlii), iar unele structuri oferă plimbări cu sania trasă de cai pe timpul iernii.

Figura 20. Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după tipul structurii de cazare

33

1916

11

13

0 5 10 15 20

Vilă



Pensiune turistică

MotelCamping

Cabană

46%28%

3%3%

16%

Figura 21. Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate), după niveluri de confort

02

2018

215

0 5 10 15 20 25




33%

3%

24%

32%

8%

Nr. unităţi

Nr. unităţi




Zona Munţilor Făgăraş – Facilităţile unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ acceptă animale de companie, foişor în curte, grădină, living, şemineu, terasă òòòº»ò

§ specific agroturistic ¨ fermă proprie, livadă òº»òòò



§ activităţi sportive ¨ ATV, pescuit sportiv în râul amenajat în curte, tenis de masă òº»òòò

§ loc amenajat de joacă pentru copii òº»òòò

§ divertisment ¨ televizor în living òòòòº»

§ sală de conferinţe òòòòò

§ servicii suplimentare ¨ transport auto până la unitatea de cazare òòòòò


Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilităţile respective, din totalul unităţilor considerate pentru analiză. Chiar dacă dotarea camerelor nu pare a fi una dintre priorităţile structurilor de cazare din această zonă, confortul necesar este asigurat prin încălzirea centrală, accesul la baia proprie, camerele cu balcon şi dotarea cu televizor într-un număr ridicat de unităţi de cazare.

Zona Munţilor Făgăraş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare

§ confort sporit ¨ camere cu balcon òòº»òò § baie în cameră òòòòò § încălzire centrală òòòòò § utilităţi ¨ televizor òòòòò



I.7. Privire de ansamblu asupra altor structuri turistice

În judeţul Sibiu au fost identificat 329 structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică, dintre care 163 sunt restaurante. Distribuţia unităţilor pe teritoriul judeţului urmează concentrările de structuri de cazare (la rândul lor suprapuse principalelor zone de interes turistic), cu menţiunea că în plus se remarcă un număr relativ important de unităţi amplasate de-a lungul DN1-7, în localităţi precum Apoldu de Sus, Şelimbăr, Veştem, Bradu. Cele mai multe unităţi de alimentaţie publică, şi implicit cele mai multe restaurante, se găsesc în municipiul Sibiu (161 unităţi inventariate, dintre care 77 restaurante), urmat fiind de zona Mărginimii Sibiului, cu 66 de unităţi dintre care 31 restaurante (a se vedea figura 22). Raportat la numărul de unităţi de cazare aflate în zonele de concentrare considerate, cele mai mari ponderi ale restaurantelor le au municipiile Mediaş şi Sibiu, urmate la distanţă de zona Munţilor Făgăraş.

Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.6 – pag. 24-25, respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Din totalul de 518 unităţi de cazare ce au fost identificate în judeţul Sibiu, 98 au amenajate săli de conferinţe1, cumulând cel puţin 7.0002 de locuri. Cele mai multe se găsesc în municipiul Sibiu (37 de săli), unde se concentrază mai mult de jumătate din capacitatea totală a sălilor de conferinţe din judeţ. Totodată, şi cele mai mari capacităţi per unitate se află în municipiul Sibiu (hotelurile Ramada, Ibis, Continental Forum, Ana, Hilton), însă şi în alte zone au fost identificate săli de conferinţe de capacităţi mari: zona Munţilor Făgăraş (cabana Bâlea Lac, pensiunea Albota, cabana Europa Transfăgărăşan, pensiunea La Bradul Înalt), Bradu pe DN1-7 (Fântâniţa Haiducului), Ocna Sibiului (Centrul de conferinţe Ocna Sibiului), Păltiniş (Casa Turiştilor), Mediaş (hotel Central), zona Mărginimii Sibiului (pensiunea Mai, pensiunea Perla Mărginimii).

1 De menţionat este faptul că, mai ales în cazul structurilor de cazare de mici capacităţi, sălile de conferinţe sunt de fapt săli multifuncţionale, de capacitate redusă, unde la cerere se pot organiza conferinţe (în cele mai multe cazuri, se pot asigura dotările minime necesare: proiector, ecran etc.). 2 Capacitatea calculată (după cum reiese din datele prezentate în Anexa 2) este de 5.492 de locuri în săli de conferinţe, însă pentru 46 de unităţi nu au fost identificate datele referitor la capacitatea sălilor de conferinţe din dotare; având în vedere că aceste 46 de săli sunt majoritatea considerate ca având capacităţi mici, s-a aproximat capacitatea totală din judeţ la un nivel mai mare decât cele aproape 5.500 de locuri stabilite prin date sigure.

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Munţii Făgăraş

Mărginimea Sibiului

Bazna

Ocna Sibiului

Păltiniş

Mediaş

Sibiu

Restaurant

Alte structuri

161121113

566

35

Figura 22. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică, după principalele zone de concentrare

Nr. unităţi


Transportul rutier

Transportul feroviar

I.8. Infrastructură de transport (acces) şi de utilităţi1. Centre de informare turistică

Judeţul Sibiu se încadrează în zona de dezvoltare Centru a României, zonă străbătută de cinci importante căi rutiere internaţionale, oraşul Sibiu fiind legat direct la trei dintre ele – E68, E81 şi Coridorul IV Pa-European:

§ E60: Punct frontieră Borş – Cluj Napoca – Târgu-Mureş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa;

§ E68: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Braşov; § E81: Punct frontieră Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Punct

frontieră Halmeu; § E574: Piteşti – Braşov – Bacău § Coridorul IV Pan-European: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Piteşti –

Bucureşti.

Reţeaua de drumuri publice a judeţului Sibiu totalizează 1.607 km, dintre care 257 km sunt drumuri naţionale, 936 km drumuri judeţene şi 414 km drumuri comunale. Acestea se împart pe:

§ 6 trasee de drumuri naţionale, dintre care două trasee sunt drumuri europene (E68 – DN1 şi E81 – DN7), două drumuri naţionale principale (DN7C Cârţişoara – Curtea de Argeş – Bascov şi DN14 Sighişoara – Mediaş – Sibiu) şi două drumuri naţionale secundare (DN14A Mediaş – Târnăveni – Iernut şi DN14B Copşa Mică – Blaj – Teiuş);

§ 51 trasee de drumuri judeţene; § 72 trasee de drumuri comunale.

Pe lângă lucrările de întreţinere, programele de reabilitare a drumurilor ţintesc aducerea condiţiilor de trafic la standarde europene, creşterea capacităţii portante pe sectoarele reabilitate, precum şi îmbunătăţirea calităţii traficului prin construirea benzii a treia pe pante pentru selectarea traficului greu. Alt proiect important vizează realizarea arterei ocolitoare a municipiului Sibiu, ce va prelua traficul de tranzit, pe direcţia nord-est cu legături denivelate către DN14 şi DJ106. Printre proiectele de drumuri aflate deja în execuţie sau doar în faza de proiect care vor traversa judeţul Sibiu se numără şi următoarele:

§ autostrăzi pe traseele: o Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Arad – Nădlac; o Sibiu – Făgăraş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti; o Braşov – Cluj Napoca – Oradea;

§ drum expres cu patru benzi pe traseul Sibiu – Mediaş – Sighişoara – Odorheiul Secuiesc – Miercurea Ciuc.

Odată realizate, aceste proiecte vor îmbunătăţi considerabil traficul rutier, făcând mult mai facilă legătura între judeţ şi celelalte zone ale ţării, precum şi cu exteriorul acesteia (coridorul IV fiind cea mai importantă legătură către vestul Europei).

Reţeaua feroviară a judeţului Sibiu măsoară 235 km, dintre care doar 11 km sunt electrificaţi, iar liniile cu două căi măsoară 92 km (39%). Traseele principale care leagă localităţi din judeţul Sibiu între ele şi judeţul Sibiu de restul ţării sunt următoarele:

§ magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici (cale ferată parţial dublă, neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos);

§ magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (cale ferată dublă, electrificată pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj); porţiunea aflată în judeţul Sibiu leagă oraşele Dumbrăveni, Mediaş şi Copşa Mică;

1 Sursele de informaţii pentru aceste secţiuni le reprezintă PATJ Sibiu (2003), „Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 – 2013”, lista de drumuri judeţene şi comunicatele de presă ale Consiliului Judeţean Sibiu, o serie de articole recente publicate în cotidiane locale (Tribuna, Monitorul de Sibiu), www.cfr.ro, www.cnadnr.ro, www.sibiuairport.ro.

http://www.cfr.ro

http://www.cnadnr.ro

http://www.sibiuairport.ro


Transportul aerian

Reţeaua de alimentare cu apă şi de canalizare

§ linia 204: Sibiu – Agnita (cale ferată simplă, neelectrificată pe sectorul Sibiu – Agnita şi sectorul Cornăţel – Vurpăr; de menţionat că ruta nu este funcţională în prezent);

§ linia 208: Sibiu – Copşa Mică (cale ferată simplă, neelectrificată pe întregul sector). Starea tehnică a liniilor existente nu permite viteze mai mari de 60-80 km/h. Astfel, principalele investiţii preconizate de autorităţi pe termen mediu se vor concentra pe modernizarea liniilor de cale ferată convenţionale, astfel încât să permită viteze de până la 160 km/h, pe tronsoanele Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Sighişoara – Braşov – Bucureşti şi Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Bucureşti, trasee ce fac parte din Coridorul IV Trans-European. Alte lucrări de modernizare vizează instalarea de electromecanisme performante pe tronsonul Coşlariu – Sighişoara şi modernizarea la standarde europene a staţiei de cale ferată din municipiul Sibiu.

Aeroportul internaţional Sibiu este amplasat pe DN1, la o distanţă de 6 km de centrul municipiului Sibiu. Şapte companii aeriene activează în prezent pe aeroport, făcând legătura între Sibiu şi 11 destinaţii interne şi internaţionale: Austria (Viena), Germania (Köln, München, Stuttgart), Grecia (Zakynthos), Italia (Milano, Roma), România (Otopeni, Timişoara), Spania (Madrid), Turcia (Antalya). O nouă legătură va exista între Sibiu şi Deventer (Olanda), oraş cu care este înfrăţit.

Aeroportul Sibiu a beneficiat de importante lucrări de modernizare (finalizate în mare parte în anul 2008) pentru a putea susţine creşterea recentă a traficului aerian la acest terminal. Principalele investiţii au vizat modernizarea terminalului (în prezent capacitatea de procesare este de 300 de pasageri/oră), dotarea cu aparatură modernă a turnului de control, construirea unui nou terminal pentru serviciul pompieri, modernizarea pistei de aterizare, a căilor de rulare şi a balizajului, redimensionarea clădirii pentru serviciile administrative şi amenajarea unui depozit de carburanţi. Proiectele pe termen lung ale aeroportului au ca obiectiv realizarea unui terminal cargo şi a unei piste paralele pentru avioanele de dimensiuni mici.

Pentru aparate de zbor ultra-uşoare o alternativă o reprezintă aerodromul privat „Măgura” din Cisnădie.

Judeţul Sibiu este compus din 64 de unităţi administrative, dintre care 36 beneficiază de reţea de alimentare cu apă (26 din mediul rural) şi 13 de reţea de canalizare (4 din mediul rural).

Programul de extindere a acestor reţele se realizează în două etape – proiectare şi execuţie – pentru care finanţările se acordă defalcat. Astfel, în faza de proiectare se află următoarele reţele:

§ alimentare cu apă – Agnita (satele Ruja şi Coveş), Alma, Avrig (satele Bradu şi Săcădate), Bruiu, Merghindeal, Moşna;

§ canalizare – Agnita, Alţâna, Cârţa, Cisnădie (satul Cisnădioara), Cristian, Slimnic (satul Ruşi), Tilişca.

În faza de execuţie se află proiectele pentru următoarele localităţi:

§ alimentare cu apă – Bârghiş, Biertan, Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Şeica Mare, Boarta, Vurpăr, Micăsasa, Alma, Turnu Roşu, Sebeşu de Jos;

§ canalizare – Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Bârghiş, Bazna, Boiţa, Brădeni, Retiş, Cârtişoara, Micăsasa, Ţapu, Roşia, Racoviţa, Sebeşu de Sus, Sadu, Sălişte (satele Sibiel, Săcel, Fântanele, Mag), Şura Mare, Hamba, Turnu Roşu (satul Sebeşu de Jos), Slimnic, Şeica Mare.

Numărul de staţii de tratare a apei menajere este în continuă creştere, pe lângă cele deja existente în mediul urban (Sibiu, Mediaş, Agnita, Avrig, Sălişte) şi cel rural (Aciliu, Vale, Agârbiciu, Porumbacu de Jos, Porumbacu de Sus, Tilişca, Turnu Roşu, Sebeşu de Jos, Vurpăr), în fază de construcţie existând deja cel puţin alte 17 staţii. Numărul staţiilor de epurare a apei menajere este mai mic, însă investiţiile din ultimii ani au fost majore (staţia de epurare de la Sibiu a fost modernizată şi adusă la ultimele standarde europene în domeniu, lucrările fiind finalizate în mai 2008) şi vor continua atât în mediul urban (Avrig, Cisnădie), cât şi în mediul rural (Jina, Tălmaciu, Şura Mică, Sadu).

Un rol important în dezvoltarea acestor reţele de infrastructură utilitară îl are implementarea unor proiecte în cadrul POS Mediu (de exemplu.. „Modernizarea infrastructurii de apă / apă uzată în principalele


Sistemul de alimentare cu energie electrică

Centrele de informare turistică

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale

aglomerări din zona Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu” sau „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Sibiu”)

Judeţul Sibiu dispune de rezerve importante de gaze naturale, existând 21 de câmpuri amplasate în localităţile Loamneş, Copşa Mică, Axente Sever, Slimnic, Şeica Mare, Bazna, Brădeni, Alţâna, Bârghiş, Agnita, Chirpăr, Nocrich, Marpod, Laslea şi Aţel. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale însumează 1.268,7 km, acoperirea la nivelul judeţului fiind bună: 107 de localităţi sunt racordate la reţeaua naţională de gaze, 6 localităţi (Cisnădioara, Hamba, Orlat, Poplaca, Pelişor şi Răşinari) sunt în curs de racordare şi 31 de localităţi sunt propuse pentru racordare în viitor.

Energia electrică necesară judeţului Sibiu provine de la o serie de hidrocentrale amplasate pe râurile Sadu, Olt şi Cibin, de la microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin, Sadu, Răşinari, Sebeş, Răcăriţa1) şi de la o centrală electrică de termoficare. Distribuţia acestei energii este asigurată prin patru magistrale LEA 400 kv şi o magistrală LEA 220 kv (ce măsoară împreună aproape 265 km şi asigură transportul energiei în regiune), şi prin reţele de distribuţie de tensiune înaltă, medie şi joasă. Principalele probleme ale sistemului de distribuţie al energiei electrice la nivelul judeţului Sibiu sunt legate de starea tehnică deficitară a acestora, datorată vechimii instalaţiilor şi echipamentelor, ce creează disfuncţionalităţi în distribuirea energiei (fluctuaţii de tensiune semnalate inclusiv în zone turistice importante ca Mărginimea Sibiului); virtual toate localităţilor judeţului sunt conectate la reţeaua de energie electrică, dar există şi câteva mici zone sau locuinţe individuale din mediul rural care nu sunt încă electrificate.

Reţeaua principalelor centre de informare turistică identificate acoperă zonele cu atracţii turistice cheie din judeţ: Sibiu (patru centre – la Primărie, la aeroport, la gară, la muzeul în aer liber din cadrul CNM Astra), Avrig, Bazna, Biertan, Cisnădie, Mediaş, Ocna Sibiului, Răşinari, Sălişte, Sibiel şi Valea Viilor. Alte puncte de informare preconizate a fi deschise pe termen scurt sunt cele de la Cârţişoara (la muzeul „Badea Cârţan”), de la Săsăuş şi de la Gura Râului (în cazul acestora doua din urmă fiind vorba, se pare, de iniţiative private). De asemenea, a fost identificat un centru privat de informare turistică la Păltiniş. Numărul de CIT-uri din judeţ este relativ mare, iar acoperirea principalelor zone turistice este bună, cu menţiunea că nu există un astfel de centru pe Valea Hârtibaciului, exceptându-l pe cel preconizat de la Săsăuş (un CIT în zona respectivă ar fi util pentru popularizarea posibilităţilor de turism, destul de puţin cunoscute şi exploatate în prezent). Având în vedere rolul de informare şi ghidare pe care îl au CIT-urile, perspectiva fiind creşterea calităţii produsului turistic judeţean (reţeaua extinsă de centre asigură niveluri superioare de confort şi siguranţă pentru turişti), este foarte importantă activitatea şi modul de funcţionare al CIT-urilor. Per ansamblu, personalul din CIT-uri a lăsat o impresie pozitivă în cadrul vizitelor inopinate realizate ca parte a cercetării de teren în cadrul Masterplanului; principalele aspecte care pot fi imbunătăţite sunt faptul că unele centre nu funcţionează încă permanent şi vizibilitatea redusă.

1 “Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 - 2007 – 2013” (disponibil la adresa web http://www.cjsibiu.ro/portal/Sibiu/CJSibiu/portal.nsf/AllForPrint/D8607FCEA7E5A7E4C2257418004571C8?OpenDocument)

http://www.cjsibiu.ro/portal/Sibiu/CJSibiu/portal.nsf/AllForPrint/D8607FCEA7E5A7E4C2257418004571C8?OpenDocument


Figura 23. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ ŞI REŢEAUA CENTRELOR DE INFORMARE TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU

i i i

i

i

i

i

i

i

i i

i

i

i

i

i

i

SIBIU

MEDIAŞ

AVRIG

Răşinari Gura Râului CISNĂDIE

SĂLIŞTE

OCNA SIBIULUI

Cârţişoara

Bazna

Legendă

MUREŞ

BRAŞOV

VÂLCEA

ARGEŞ

ALBA

Biertan

Valea Viilor

Sibiel

Săsăuş

Q

Drum naţional

Drum judeţean

Magistrală cale ferată

Linie cale ferată

i

i

Q

Centru de informare turistică

Centru de informare turistică în curs de amenajare

Aeroport

Păltiniş

i



I.9. Rezumatul capitolului

Patrimoniul turistic al judeţului Sibiu este o împletire între multiculturalitate, pitoresc şi tradiţie. Produsul turistic judeţean beneficiază de atractivitatea ridicată a unor tipuri de turism aflate în tendinţele europene (rural – tradiţional, cultural, balnear), a două monumente UNESCO şi a unor zone cu o bună notorietate naţională sau chiar internaţională, în cadrul cărora se distinge nucleul reprezentat de municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu – „capitală culturală europeană în anul 2007”. Cele mai importante resurse naturale ale judeţului Sibiu se concentrează în zona de sud, în cadrul grupelor de munţi Cindrel, Lotru şi Făgăraş, cu menţiunea că doar anumite perimetre – Bâlea, Răşinari-Păltiniş, zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de vedere turistic. Acestora li se alătură, în rândul atracţiilor naturale majore, factorii curativi din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ – Ocna Sibiului şi Bazna. La potenţial natural merită menţionate de asemenea zonele din reţeaua „Natura 2000” din nord-estul şi estul judeţului (o mare parte din suprafaţa Podişurilor Hârtibaciului şi Târnavelor). În ceea ce priveşte resursele antropice, acestea includ categoriile: biserici fortificate (cu o concentrare de astfel de atracţii în jumătatea nordică judeţului), zone etno-folclorice cu tradiţiile, gastronomia şi meşteşugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploatării turistice este Mărginimea Sibiului, însă potenţial au şi celelalte patru zone etno-folclorice ale judeţului – Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor, Podişul Secaşelor), ansambluri arhitecturale urbane medievale (centrele istorice ale Sibiului, Mediaşului şi într-o mai mică măsură cele din Agnita sau Dumbrăveni), muzee (Brukenthal şi Astra se află între cele mai importante cinci muzee ale României, după numărul de vizitatori), cetăţi, palate şi conacuri răspândite prin judeţ (Palatul de vară Brukenthal, Castelul Apafi, etc.), precum şi o serie de festivaluri şi evenimente (de teatru, de muzică, folclorice, meşteşugăreşti, medievale, sportive, etc.). Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unităţi de primire turistică, ce cuprind aproape 13.000 de locuri de cazare; comparativ cu restul judeţelor din Regiunea Centru a ţării, capacitatea judeţului Sibiu este a doua ca mărime. După tipul unităţii de cazare, cele mai mari capacităţi cumulate le deţin hotelurile (28% din numărul locurilor), urmate de pensiunile turistice rurale (18%), iar din perspectiva gradului de confort (clasificat, în curs de clasificare sau asumat de unităţile neclasificate), aproape două treimi din totalul capacităţii de cazare din judeţ se înscrie în intervalul scăzut-mediu de confort (2-3 flori/stele). Cele mai mari concentrări de spaţii şi capacităţi de cazare se întâlnesc în Sibiu, zona Mărginimii Sibiului (în special în Răşinari, Sibiel, Gura Râului), zona Munţilor Făgăraş (Cârţişoara, Avrig), Păltiniş, Mediaş, Ocna Sibiului şi Bazna. Reţeaua de structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică (baruri, crame, restaurante) inventariate numără peste 300 de unităţi, aproape jumătate aflate în municipiul Sibiu; zonele de concentrare identificate pentru aceste structuri sunt identice cu cele evidenţiate în cazul structurilor de cazare. În cazul sălilor de conferinţe din dotarea structurilor de cazare, acestea cumulează o capacitate estimată la cel puţin 7.000 de locuri la nivelul judeţului, municipiul Sibiu fiind din nou principalul punct de concentrare a acestor capacităţi. Infrastructura de acces în judeţ este bine dezvoltată: judeţul Sibiu este străbătut de patru drumuri europene şi de un coridor paneuropean, va avea acces relativ facil la viitoarele autostrăzi, este străbătut de două magistrale feroviare şi are un aeroport internaţional. În proiect se află şi reactivarea liniei „mocăniţei”, ce leagă Sibiul de Agnita, mai ales în scop turistic. Infrastructura utilitară este în continuă dezvoltare, zonele deficitare în prezent aflându-se mai ales în mediul rural. Reţeaua de centre de informare turistică din judeţul Sibiu este una dintre cele mai dezvoltate din ţară: au fost identificate 15 centre de informare amenajate în cei mai importanţi poli de interes turistic ai judeţului, plus alte câteva unităţi în curs de amenajare. Aşadar, prin prisma diversităţii şi atractivităţii resurselor turistice, judeţul Sibiu se află în rândul destinaţiilor turistice româneşti de top, cuprinzând şi câteva branduri bine conturate şi valoroase în peisajul turismului din România: oraşul Sibiu, Mărginimea Sibiului, Bâlea.


Infrastructura turistică s-a dezvoltat în general în linie cu traficul de turişti spre zonele cu atracţii însemnate, iar diversitatea ofertei de structuri de primire turistică din zonele consacrate a permis inclusiv depăşirea nivelului turismului de agrement (de exemplu, amploarea luată de segmentul turismului de business – conferinţe şi evenimente -, datorită dezvoltării ofertei de săli de conferinţe din cadrul spaţiilor de cazare). Principalele lipsuri de infrastructură turistică se remarcă în localitatea sit UNESCO Valea Viilor, respectiv pe întreaga vale a Hârtibaciului. De asemenea, se poate vorbi despre o penurie de unităţi de alimentaţie deschise publicului larg în majoritatea zonelor turistice rurale (uneori, posibilităţile turiştilor de a servi masa în localitatea de cazare sunt fie oferta gazdei exclusiv pentru clienţii cazaţi, fie „self-cateringul”). În ceea ce priveşte accesibilitatea, judeţul Sibiu beneficiază de o poziţie privilegiată în centrul ţării, astfel încât pe căi rutiere se găseşte la distanţe rezonabile de multe centre urbane cu cerere potenţială majoră (Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Târgu-Mureş, Timişoara). În schimb, Sibiul nu este bine integrat în reţeaua feroviară, trenul nefiind în prezent o soluţie practică pentru turiştii rezidenţi (de exemplu legături dificile, prin alte localităţi, pe relaţia oraşului Sibiu cu Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Târgu-Mureş1), deci cu atât mai puţin pentru cei străini. Existenţa aeroportului internaţional în Sibiu este un avantaj pentru turiştii străini care pot călători pe rutele operate spre acest aeroport (momentan, un număr destul de limitat de oraşe europene sunt conectate direct de Sibiu); accesul poate deveni mai dificil pentru turiştii care aterizează pe alte aeroporturi din ţară (de exemplu Bucureşti sau Cluj-Napoca), întrucât alternativa principală (calea rutieră) poate avea unele neajunsuri, relativ la aşteptările turiştilor străini (confort redus al transportului în comun, infrastructură deficitară care determină un trafic anevoios).

1 Conform analizei unor informaţii de pe pagina CFR – Mersul Trenurilor (www.infofer.ro), la data de 20 Octombrie 2009

http://www.infofer.ro


II. Cererea turistică în judeţul Sibiu şi în zona de sud a Transilvaniei

II.1. Profilul turistic al zonei de sud a Transilvaniei Analiza cererii turistice, respectiv prezentarea intereselor turiştilor pentru obiective din judeţul Sibiu, vor fi urmărite în contextul apartenenţei judeţului la zona de sud a Transilvaniei. Justificarea integrării produselor turistice din Sibiu în cadrul zonei are la bază pe de-o parte similitudinile dintre profilele turistice ale judeţelor din regiune sau ale unor zone din aceste judeţe (inclusiv gestionarea comună a unor elemente de cadru natural, cum sunt Munţii Făgăraş de exemplu, face imposibilă delimitarea clară între produselor turistice aparţinând de zone sau judeţe diferite). Pe de altă parte, s-a luat în calcul perspectiva turiştilor, ale căror interese nu sunt limitate de graniţele unui judeţ (de cele mai multe ori sunt interesaţi de atracţiile turistice în sine, punctuale sau integrate într-o regiune, mai mică sau mai mare). Aşadar, prezentăm în introducerea acestui capitol o delimitare convenţională a „Sudului Transilvaniei” (zona haşurată din graficul de mai jos), care să indice spre patrimoniul turistic al căror teritorii ne-am concentrat atenţia în cadrul proiectului – de menţionat că în centrul analizei vor fi interesele turiştilor pentru judeţul Sibiu şi tangenţial vor fi urmărite şi atracţii din alte judeţe, care fac obiectul interesului acestor turişti.

Figura 24. ZONA CONVENŢIONALĂ „SUDUL TRANSILVANIEI”

Sursa: http://ro.globalcom.ro (harta); adaptare Marketscope

Studierea intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu s-a bazat în primul rând pe informaţii culese din interviurile semi-structurate, respectiv pe răspunsurile furnizate de birourile de promovare turistică a României în străinătate (acestea din urmă fiind utile mai ales în cazul studierii interereselor turiştilor străini); rezultatele preliminare obţinute astfel au fost ulterior analizate atât prin prisma datelor relevante pentru acest capitol obţinute din surse secundare sau din chestionarele cu auto-completare de la primării, cât şi din perspectiva personală a consultanţilor implicaţi în proiect, în baza unei bune cunoaşteri a atracţiilor turistice în judeţe din Sudul Transilvaniei.

Legendă

Zona convenţională „Sudul Transilvaniei”

http://ro.globalcom.ro


Marcajul de mai sus nu trebuie judecat strict, el având caracter orientativ. Practic, cercetările de piaţă întreprinse în cadrul Masterplanului au avut un caracter mai amplu, luând în calcul, pe lângă accepţiunea acestei convenţii (judeţul Sibiu, anumite zone din judeţele Alba, Hunedoara şi Mureş, judeţul Braşov), şi perspectiva diferiţilor respondenţi asupra sudului Transilvaniei şi punctelor de interes turistic ale acestei zone (de altfel, această perspectivă alături de mai slaba dezvoltare turistică faţă de restul regiunii, în general a determinat şi faptul că celelalte judeţe din regiunea Centru – Harghita şi Covasna – sunt amintite în analiză doar daca este cazul). Un alt aspect privind analiza cererii turistice din „Sudul Transilvaniei” se referă la utilizarea informaţiilor statistice disponibile. Astfel, reperele statistice din anumite secţiuni ale capitolului au ca sursă date statistice la nivel de judeţ, extinzând deci analiza pâna la graniţele judeţelor relevante (fapt ce constituie un alt argument pentru acceptarea caracterului de convenţie a marcajului de mai sus). În ceea ce priveşte profilul turistic, Sudul Transilvaniei este definit prin diversitatea atracţiilor şi multiculturalism. Prima axă definitorie se referă la varietatea obiectivelor turistice, ce pot fi grupate în câteva arii de interes majore, şi anume: § Cadru natural – preponderent zonă de podiş, mărginită la sud de Munţii Carpaţi; atracţiile

generice sunt legate de pitorescul peisajelor, roadele agriculturii tradiţionale, care s-a putut păstra de-a lungul timpului, respectiv de turismul montan şi anumiţi factori curativi (apă, nămol, aer ozonat)

§ Tezaur cultural – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele

§ Leagăn al tradiţiilor – o particularitate a axei culturale o reprezintă păstrarea vie a tradiţiilor, a meşteşugurilor şi în general a vieţii tradiţionale şi aspectului străvechi (sate unde se menţine atmosfera patriarhală)

La fel de importantă este îmbinarea fericită într-un spaţiu relativ restrâns a diverse culturi – românească, săseacă (saxonă), maghiară. Sudul Transilvaniei adăposteşte mărturii ale spiritualităţii populaţiilor care convieţuiesc pe aceste meleaguri, iar trecerea timpulului s-a dovedit în unele cazuri şi benefică, permiţând influenţele interculturale ce au contribuit la crearea spaţiului polivalent din punct de vedere turistic din prezent.

II.2. Repere statistice privind cererea turistică în Sudul Transilvaniei. Sezonalitate Cei mai mulţi turişti înregistraţi în anul 2008 au ales judeţul Braşov ca destinaţie turistică, peste 80% dintre aceştia fiind turişti români (cele mai mici ponderi ale turiştilor străini în totalul turiştilor s-au înregistrat în cazul judeţelor Hunedoara, respectiv Alba). Un număr considerabil mai mic de turişti au ales judeţele Sibiu, respectiv Mureş ca destinaţie, însă este important de notat faptul că un sfert dintre aceştia au fost turişti străini. (figura 25)

Figura 25. Sosiri ale turiştilor în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii persoane)

0 100 200 300 400 500 600 700

Sibiu

Mureş

Hunedoara

Braşov

Alba

RomâniStrăini

Sursa: Institutul Naţional de Statistică


Analizând perioada 2006-2008 (figura 26), se observă că numărul de turişti sosiţi în judeţul Sibiu a scăzut în anul 2008 faţă de maximul atins în 2007 (anul progamului „Sibiu – Capitală culturală europeană”), însă scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul turiştilor străini, unde cifra a ajuns aproape la nivelul anului 2006.

Figura 26 . Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu (mii persoane)

0 50 100 150 200 250 300 350

Total

Străini

Români

200620072008

Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din următorul grafic (figura 27) se poate observa preferinţa turiştilor sosiţi în judeţul Sibiu pentru structurile de cazare de tip hotel, peste 60% dintre turiştii români alegând acest tip de cazare; ponderea turiştilor străini care au optat pentru cazarea într-un hotel a fost mai mare (76%), în detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele şi pensiunile. Procente asemănătoare din totalul turiştilor (aproximativ 20%), atât români, cât şi străini, s-au înregistrat pentru structurile de tip pensiune turistică urbană şi rurală.

Figura 27. Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu în anul 2008 pe tipuri de structuri de cazare

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Străini

Români

TotalHoteluriMoteluriCabanePensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte structuri de cazare

Sursa: Institutul Naţional de Statistică O împărţire a turiştilor români sosiţi în judeţ pe lunile anului ilustrează sezonalitatea turismului în Sibiu1 (figura 28). Astfel, ca vârfuri de sezon se remarcă lunile mai, iulie şi august, valori destul de ridicate înregistrându-se şi în septembrie-octombrie (situaţia sezonalităţii rezultate din alte surse de informaţii va fi comentată şi în finalul acestui subcapitol).

1 Nu au fost disponibile date similare, pe luni, cu privire la turiştii străini


Figura 28. Sosiri ale turiştilor români în judeţul Sibiu în anul 2008

0

5000

10000

15000

20000

25000

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC

Sursa: Institutul Naţional de Statistică Judeţul Braşov a înregistrat cele mai ridicate valori ale numărului de înnoptări dintre judeţele considerate, urmat fiind de judeţele Mureş şi Sibiu (figura 29). În schimb, ca indici de utilizare netă a capacităţilor de cazare, cele mai ridicate valori au fost înregistrate de judeţul Mureş (34%), urmat de Hunedoara (30%) şi Sibiu (30%). Turiştii veniţi în judeţele din sudul Transilvaniei au ales să înnopteze cel mai adesea în structuri de cazare de tip hotel (figura 29), însă indicii de utilizare netă a hotelurilor au fost relativi mici – cel mai ridicat a fost înregistrat în judeţul Mureş (45%), urmat de judeţele Braşov (35%) şi Sibiu (33%).

Figura 29. Înnoptări în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii înnoptări)

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Alte structuri de cazare

Pensiuni turistice rurale

Pensiuni turistice urbane

Cabane

Moteluri

Hoteluri

AlbaBraşovHunedoaraMureşSibiu

Sursa: Institutul Naţional de Statistică La nivelul judeţului Sibiu, numărul de înnoptări înregistrate în anul 2008 a fost considerabil mai mic decât cel din 2007, cu excepţia structurilor de tip pensiune rurală (figura 30). O descreştere însemnată s-a înregistrat în cazul hotelurilor, unde cifra pentru anul 2008 a fost chiar şi sub cea a anului 2006. În ansamblu însă, anul 2008 a avut o evoluţie mai bună decât 2006, însă mai slabă decât 2007 (scăderea a fost de peste 13%).


Figura 30. Înnoptări în judeţul Sibiu (mii)

0 50 100 150 200 250 300 350

Pensiuni turistice rurale

Pensiuni turistice urbane

Tabere de elevi şi preşcolari

Căsuţe turistice

Cabane de vânătoare

Cabane turistice

Vile turistice

Moteluri

Hoteluri pentru tineret

Hoteluri

200620072008

Sursa: Institutul Naţional de Statistică Analizând percepţia asupra sezonalităţii în principalele zone turistice alte judeţului, respectiv la o serie de obiective turistice, şi ţinând cont de specificul unor atracţii, concluzia este că în lunile iunie, iulie şi august activitatea turistică din judeţul Sibiu este cea mai intensă, însă perioada de sezon poate fi extinsă în general şi cu lunile mai şi septembrie (chiar si cu prima jumătate a lunii octombrie), propice în special circuitelor culturale. În plus, practicarea sporturilor de iarnă asigură grade bune de ocupare şi în decembrie-ianuarie pentru zonele cu pârtii, cu menţiunea că în perioada sărbătorilor de iarnă observaţia privind ocuparea e valabilă pentru majoritatea spaţiilor de cazare (cel puţin din zonele turistice consacrate ale judeţului). Cererea se manifestă din plin şi cu ocazia sărbătorilor pascale, iar 1 Mai şi 1 Decembrie reprezintă de asemenea scurte perioade de vârf, însă nu la nivelul celorlalte sărbători. Sezonalitatea este mai pronunţată în staţiunile balneare pentru segmentul turiştilor interesaţi în principal de „distracţie la scăldat” (pentru segmentul de tratament, sezonalitatea nu este atât de pronunţată). Observaţiile de mai sus nu se aplică la fel în cazul hotelurilor axate pe clienţi business, în sezonul estival cererea fiind în general mai mică (pentru ca evenimentele de companie să nu se suprapună peste perioada concediilor de vară); oricum, sezonalitatea nu este atât de pronunţată pentru această categorie de unităţi de cazare. În plus, la hoteluri se poate vorbi şi de perioade diferite de concentrare a cererii în timpul unei săptămâni: hotelurile cu clientelă de business de tip delegaţie / individual sunt mai încărcate în timpul săptămânii, în timp ce hotelurile ce sunt gazde ale unor evenimente „corporate” de tip seminarii şi conferinţe înregistrează cerere mai mare pentru sfârşitul săptămânii. În extrasezon, turismul de business joacă un rol important şi pentru pensiuni – cele mai mari, cu facilităţi pentru evenimente „corporate”, pot avea grade de ocupare superioare în timpul săptămânii, în timp ce restul sunt mai mult ocupate în weekend.


II.3. Analiza intereselor turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei, cu accent pe

produse turistice din judeţul Sibiu. Tipuri de turism practicate Zona convenţională „Sudul Transilvaniei” este caracterizată printr-o varietate de atracţii turistice care determină, fiecare, multiple ipostaze ale consumului turistic. Prezenta analiză a intereselor turiştilor nu îşi propune să identifice şi să caracterizeze doar principalele puncte de atracţie pentru turişti, ci să prezinte elementele identificate ca fiind de interes în judeţul Sibiu şi în Sudul Transilvaniei, împreună cu modurile în care se manifestă interesele diverselor categorii de turişti. De asemenea, trebuie avute în vedere diferenţele semnificative între perspectivele unor tipuri diferite de turişti asupra aceluiaşi obiectiv (de exemplu, turişti români comparativ cu turişti străini, turişti de „agrement” comparativ cu turişti de „business”); analiza va aduce în discuţie atât o perspectivă generală asupra atracţiilor majore, cât şi puncte de vedere particulare determinate de diversele segmente de turişti. Studiul cererii turistice nu a urmărit să realizeze o prioritizare a acestor interese, întrucât toate tipurile de turism identificate au sau pot avea un rol bine definit în dezvoltarea turistică; totuşi, pe baza informaţiilor culese din cercetarea de piaţă, se poate stabili, orientativ, importanţa surselor de interes turistic din judeţul Sibiu, fapt de care s-a ţinut cont în ordinea prezentării ideilor din acest capitol. Structura rezultatelor informaţionale privind interesele turiştilor include caracteristicile definitorii ale turismului şi descrierea principalelor surse de interes turistic, dar şi o serie de nuanţe ale consumului turistic pornind de la analiza punctelor de interes din mai multe unghiuri, respectiv concluzii succinte din perspectiva unor caracteristici ale turiştilor care influenţează cererea turistică (provenienţă, vârstă, educaţie, venituri). Întrucât categoriile generice de atracţii turistice sunt în general aceleaşi în toate judeţele din Sudul Transilvaniei, concluziile studierii cererii au în centru produsele turistice din judeţul Sibiu, observaţiile despre restul teritoriilor incluse în zona convenţională fiind incluse doar unde s-a considerat necesar. În general, interesele turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei se concentrează în ultimii ani pe axa Braşov – Sibiu – Sighişoara, cu toate posibilităţile de practicare a turismului pe care le oferă şi zonele adiacente acestor centre urbane. Produsele turistice uzuale şi cele mai cerute au în prim plan obiectivele turistice majore, cu cea mai mare notorietate, ale zonei analizate, şi anume cetăţile medievale, monumentele UNESCO (biserici fortificate), castelele, zonele montane şi agroturistice, respectiv etnografia şi legendele locului (dintre acestea din urmă, de departe cea mai cunoscută este legată de Dracula şi Castelul Bran). Dacă pentru turiştii români interesul pentru zonă este în special determinat de dorinţa de relaxare mai mult sau mai puţin activă (fie în concediu, fie în weekend), turiştii străini sunt animaţi de posibilitatea de a lua contact cu una din părţile importante şi atractive ale civilizaţiei româneşti, mai ales datorită bunei notorietăţi de care se bucură numele „Transilvania”. O primă caracteristică definitorie a zonei analizate este traficul turistic generat de „legătura organică” dintre Sudul Transilvaniei şi populaţia germanică – istoria şi moştenirea saşilor, în special în judeţele Sibiu şi Braşov, determină câteva elemente majore ale atractivităţii zonei pentru turiştii care aparţin spaţiului saxon: Germania – Austria şi, la scară mult redusă, Elveţia şi Olanda: § Interes pentru cunoaşterea spaţiului în care s-a dezvoltat civilizaţia germanică, cu edificii

medievale şi păstrarea unor tradiţii şi elemente ale vieţii tradiţionale din secolele trecute (de exemplu, meşteşuguri din vechile bresle ale saşilor sau specificul gastronomic)

§ Întoarcerea saşilor care au trăit în România şi care au părăsit ţara pentru a se stabili în străinătate (Germania, Austria, etc.), interesaţi să revadă locurile natale, dar şi evoluţia per ansamblu a zonei; sunt cazuri în care aceştia au organizat chiar întâlniri ale grupurilor de saşi din străinătate în România (de exemplu, saşi din diferite zone din Germania sau Austria)

§ Ca variantă a ideei anterioare, vizitarea de către saşii plecaţi în străinătate a rudelor rămase în aşezările săseşti din România (situaţiile de acest gen sunt mai rare, întrucât numărul saşilor din ţară este în prezent redus; totodată, acest tip de vizitatori combină adesea turismul de tip „VFR1” cu interese culturale – vizitarea muzeelor, cetăţilor, etc.)

Aşteptările cu privire la contactul cu un peisaj familiar şi atractiv tocmai prin asemănările, dar şi prin diferenţele faţă de ţara de origine a turiştilor (acestea din urmă impuse de specificul local), gradul de confort conferit de cunoaşterea limbii germane de către mulţi dintre membrii comunităţii locale (nu doar în

1 “visiting friends and relatives” – vizite la rude şi prieteni (în limba engleză)


vechile sate săseşti), precum şi conştientizarea existenţei unui bogat patrimoniu cultural şi tradiţional cu o bună imagine în spaţiul germanic (la fel ca a Transilvaniei în general) sunt tot atâtea surse de atracţie pentru turiştii saxoni. Faptul că pieţele germană şi austriacă sunt o prioritate pentru oferta turistică din zonă este subliniat şi de înfiinţarea în ultimii ani în perimetrul Sibiu – Braşov a unui număr important de agenţii de turism axate în mod special pe atragerea turiştilor din ţările menţionate mai sus. Celălalt factor major de atractivitate, care îndreaptă atenţia turiştilor către Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu este importanţa spaţiului transilvan pentru înţelegerea specificului românesc, rolul bine definit al zonei în definirea României şi poporului român. Statutul de „simbol al culturii medievale” sau de „leagăn al tradiţiilor” garantează Sudului Transilvaniei şi Sibiului un loc important în cadrul tururilor sau circuitelor turistice ale României şi ale Transilvaniei, fie generale, fie tematice (un tur cultural general al satelor tradiţionale sau al bisericilor fortificate – pentru a menţiona doar câteva exemple –, care să fie reprezentativ pentru România, trebuie să includă destinaţii din Sibiu, Braşov, etc., alături de alte simboluri ale ţării cum sunt Bucovina, Maramureş, Delta Dunării şi chiar capitala Bucureşti – în funcţie de specificul turului). Percepţia corectă a publicului din ţară şi străinătate (incluzând aici alături de turişti potenţiali şi agenţii de turism sau alte organizaţii active în domeniul turismului) că Sudul Transilvaniei este o destinaţie de top în România, susţinută în ultimii ani de recunoaşterea internaţională a unor elemente din cadrul produsului turistic generic reprezentat de zonă în ansamblu („Sibiu – Capitală Culturală Europeană”, Castelul Bran, monumentele UNESCO, etc.) este poate vectorul cel mai puternic pentru atragerea intereselor turiştilor străini de pretutindeni. Pentru români, influenţa cea mai însemnată a avut-o probabil mediatizarea Sibiului din anul 2007, astfel încât judeţul Sibiu este asociat, în prezent, de către românii din zone mai îndepărtate (de exemplu, din estul şi sud-estul ţării), mai mult decât anterior, cu un „pol turistic”. În continuare sunt prezentate interesele turiştilor sub forma unor fişe ce includ sursele de interes, principalele categorii de turişti interesaţi şi zonele reprezentative din judeţul Sibiu, din expunere reieşind şi tipurile de turism practicate. Analiza intereselor turiştilor CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL

Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu sunt prin excelenţă considerate destinaţii culturale, datorită diverselor categorii de atracţii, unele detaşându-se prin unicitate şi recunoaştere naţională şi internaţională:

o Monumentele UNESCO şi alte cetăţi şi castele – Sudul Transilvaniei concentrează o mare parte din aceste edificii culturale extrem de importante ca surse de interes turistic. Garanţia pe care o oferă titulatura de element de patrimoniu UNESCO, în special în străinătate, are efectele unui puternic brand turistic pentru atragerea vizitatorilor de pretutindeni. Axa „arhitectură – istorie – religie” este punctul forte pentru publicul interesat de atracţii culturale, iar zona oferă din plin obiective din aceste categorii: biserici fortificate (Biertan, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Saschiz, etc.), cetăţi medievale (centrele istorice din Sighişoara, Sibiu, Braşov, Mediaş, etc.), cetăţi dacice (Căpâlna, Orăştiora de Sus – Sarmizegetusa Regia, Costeşti‚etc.), biserici din lemn, castele (Bran, Corvinilor); de notat că interesul pentru biserici poate veni şi din partea celor care practică turismul religios

o Atmosfera medievală este un alt punct forte al zonei analizate – arhitectura bine conservată a centrelor istorice din principalele oraşe din Sudul Transilvaniei este un reper pentru turişti

o Oraşul Sibiu este un nucleu al atracţiilor culturale – beneficiind şi de notorietatea dobândită după programul „Capitală Culturală Europeană 2007”; Sibiul concentrează o varietate de surse de interes turistic: centrul istoric cu arhitectură medievală şi clădiri de patrimoniu la fiecare pas, bogata agendă cultural-artistică, atmosfera boemă, multiplele posibilităţi de petrecere a timpului – numeroasele localuri (inclusiv o viaţă de noapte atractivă în special pentru tineri), concentrarea de muzee ce acoperă toate aspectele naturii şi culturii umane, spectacole, etc.; contraste şi multiculturalism (de exemplu, biserici de rituri diferite aflate în apropiere una de alta sau atmosfera cosmopolită la care contribuie din plin turiştii străini din toate colţurile lumii)

o Muzeele – pe lângă faptul că zona analizată oferă în multe oraşe şi sate muzee cu colecţii valoroase de artă (de la pictură la artă populară), istorie şi etnografie, în Sudul Transilvaniei se găsesc trei din principalele cinci muzee ale ţării în funcţie de numărul de vizitatori (Castelul Bran - atractiv în primul rând datorită legăturii cu mitul lui Dracula - şi cele două complexuri muzeale majore din oraşul Sibiu – Astra şi Brukenthal, cele trei reunind un număr estimativ de aproximativ 1 milion de vizitatori anual)


Analiza intereselor turiştilor CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL

Imaginea de spaţiu al culturii este susţinută şi de agenda bogată de evenimente din Sudul Transilvaniei (chiar dacă unele depăşesc uşor cadrul cultural, cele mai importante prin prisma atractivităţii turistice sunt evenimentele culturale):

o De cel mai mare interes sunt festivalurile internaţionale sau naţionale cu mare tradiţie, desfăşurate în general în oraşele reprezentative ale zonei, iar specificul acestora include latura artistică (teatru – film – muzică), combinarea prezentului cu medievalul şi, din nou, multiculturalismul (de exemplu, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Festivalul de Artă Medievală de la Sighişoara, Festivalul Medieval de la Mediaş)

o Un rol important îl deţin evenimentele cu specific popular, unele desfăşurate chiar în sate – interesele vizitatorilor constau în contactul cu specificul popular, atmosfera sărbătorească (manifestările folclorice muzicale sau coregrafice sunt în general prezente indiferent de specificul evenimentelor), dar şi posibilitatea de a cumpăra produse tradiţionale (de exemplu, Festivalul Bujorului de la Gura Râului, Târgul de Olărit de la Sibiu, Festivalul Brânzei şi Ţuicii de la Răşinari)

o Evenimentele inedite sunt un alt izvor de interes, chiar dacă se adresează unor segmente limitate de potenţiali turişti, având şi caracter local sau notorietate deocamdată redusă (Festivalul Lolelor de la Agnita – „Simbolurile vechilor bresle ale meşteşugarilor”, Festivalul Watumi de la Braşov – „Liberalizarea artei şi oferirea sa publicului larg”, etc.)

o Imaginea de „pol cultural” a facilitat organizarea în zonă a unor evenimente de mare actualitate, cu impact pe măsură (concerte ale unor vedete internaţionale, gala premiilor MTV, concert al Filarmonicii din Viena)

o Evenimentele de zi cu zi din agendele culturale ale localităţilor au şi ele un loc aparte printre interesele turiştilor, întrucât pot acoperi nevoia de divertisment (chiar şi în lipsa unor manifestări extraordinare, mulţi vizitatori sunt atraşi de locurile unde permanent se întâmplă ceva, calendarul bogat în evenimente fiind una din aşteptările lor cu privire la „atmosfera culturală”)

Peisajul multietnic contribuie la amplificarea dimensiunii culturale a intereselor turiştilor. Foarte importante pentru determinarea turiştilor să dorească să cunoască mai bine cultura locuitorilor din zonă sunt ospitalitatea şi toleranţa etnică ce caracterizează Sibiul, ce se pot constitui în elemente de atracţie la nivelul subconştientului turiştilor.

Străinii sunt foarte atraşi de legende, iar aura de mister din jurul unor obiective turistice stârneşte un mare interes. Exceptând mitul lui Dracula, asocierea legendelor locului cu diverse obiective culturale se află abia la stadiul de potenţial pentru fructificarea înclinaţiei unor turişti către dezlegarea enigmelor din cultura unui popor.

Elementele interesului pentru patrimoniul cultural al Sudului Transilvaniei sunt diferite pentru turiştii străini, respectiv români. Străinii sunt atraşi de obiectivele generice – monumentele UNESCO, promisiunea unui mix de obiective culturale, în timp ce obiectivele punctuale (marile muzee, alte biserici fortificate) nu au încă faima internaţională de a atrage individual. Acestea din urmă sunt ţinte turistice directe mai degrabă pentru turiştii români, dar numărul mare de vizitatori de peste hotare confirmă importanţa potenţialului lor, generat de apetitul pentru cultură, care este favorizat să se manifeste în judeţul Sibiu şi în toată zona de sud a Transilvaniei.

Turişti interesaţi

Largă diversitate a categoriilor de turişti – practic, „produsul cultural” cu faţetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc în Sudul Transilvaniei. De menţionat ca segmente distincte sunt străinii (Germania, Austria, Olanda, Franţa, Asia, Statele Unite, Anglia, etc.) de vârstele a doua şi a treia veniţi în circuite culturale ale României sau Transilvaniei, respectiv tinerii (mai ales români) amatori de atmosferă medievală sau de muzică în cazul evenimentelor cultural-artistice.

Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu

Oraşele Sibiu şi Mediaş (cu toate atracţiile lor culturale – arhitectură, muzee, etc.); Bisericile fortificate cele mai reprezentative şi bine păstrate (bisericile-cetăţi): Biertan, Valea Viilor, Mălâncrav, Moşna, Dealu Frumos, Bazna, Axente Sever, Copşa Mare, Alma Vii; Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel


Analiza intereselor turiştilor CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONALĂ DIN SATE

Ramură individualizată a tezaurului cultural, satul tradiţional cu specific săsesc sau românesc, în care se păstrează cât mai mult din atmosfera şi viaţa ancestrală a oamenilor, este un alt nucleu de interes pentru turiştii străini; motivaţiile principale sunt pitorescul inedit, faptul că astfel de peisaje rurale nu se mai întâlnesc în ţările de origine ale turiştilor, cât şi înclinaţia spre cunoaştere şi gustul pentru autentic al acestor turişti.

Principalele elemente de interes sunt: o Aspectul satelor şi arhitectura caselor tradiţionale, unele obiecte vechi din gospodărie care s-au

păstrat (piuă de haine, piuă de ulei, batoză, moară de apă) o Desfăşurarea vieţii tihnite a sătenilor, păstrarea unei permanente legături cu natura (dată de

specificul agrar al satelor, fie axate pe cultura plantelor, fie pe creşterea animalelor) o Observarea unor activităţi şi îndeletniciri ale oamenilor, indiferent că e vorba de acţiuni

desfăşurate special pentru turişti sau de aspecte reale ale vieţii oamenilor („ciurda satului”, prelucrarea cânepii, realizarea ţesăturilor din bumbac, vizitarea stânelor şi observarea modului de viaţă al ciobanilor, etc.)

o Obiceiuri şi tradiţii populare, de la întâmpinarea oaspeţilor cu călăreţi până la organizarea unei „nunţi false” (de exemplu, la Sibiel)

o Manifestările populare (de exemplu, festivaluri locale) o Gastronomia tradiţională este foarte apreciată de către turişti, iar contactul cu produsele

alimentare locale, ecologice, poate avea loc în cadrul servirii mesei obişnuite la locul de cazare, dar şi ca masă tradiţională câmpenească oferită cu ocazia unei simple vizite într-un sat, sau sub forma unei degustări a produselor tradiţionale la o stână sau într-o gospodărie (cârnaţi, brânză de oaie sau de bivoliţă, balmoş, etc.)

În cazul vizitelor turistice organizate, turiştii sunt de asemenea interesaţi să înţeleagă mai bine cum se fac unele treburi din gospodărie (cum se face pâine, cum se mulg vacile, etc.) şi chiar să participe, să fie parte a acestei vieţi rurale active (să cosească, să adune lemne, să culeagă fructe de pădure sau ciuperci, să hrănească animalele, etc.). Atracţia pentru acest stil de viaţă îi determină pe unii turişti străini să se cazeze adesea în „casele de oaspeţi” amenajate în stil tradiţional de către localnici pentru turism, în timp ce unii chiar preferă să doarmă în fân.

Ineditul satelor poate constitui o atracţie inclusiv pentru familiile cu copii, aceştia din urmă putând să vadă, poate pentru prima dată în viaţă, de aproape, animale domestice (valabil în special tot pentru turiştii străini). De asemenea, plimbările cu cai sau cu căruţe, pe lângă caracterul activ al activităţii, sunt apreciate tot datorită specificului rural şi noutăţii pe care o reprezintă pentru vizitatori.

O altă nuanţă a ineditului este reprezentată de satele în care predomină populaţia de etnie rromă, mulţi dintre reprezentanţii acesteia păstrând o serie de meşteşuguri populare specifice, cum ar fi realizarea de mături, împletituri sau cazane. În plus, unii turişti se arată interesaţi şi de alte aspecte ale culturii rrome, cu care pot lua contact într-un cadru civilizat, ca parte a unor produse turistice pregătite de agenţii de turism sau de gazdele lor (dansuri sau muzică cu specific).

De menţionat că în judeţul Sibiu există premisele potenţării acestei categorii de interese turistice prin intermediul unor concepte care sunt dezvoltate în zona rurală, reprezentative fiind organizarea aşa numitelor „muzee vii” (Ecomuzeu Regional), respectiv conceptul de „sat independent” („whole village”). Practic, aceste proiecte pun accentul pe dezvoltarea satelor prin conservarea autenticului şi fructificarea atractivităţii turistice în condiţiile creării unor avantaje comunităţilor (păstrarea tradiţiilor, dar şi deprinderea unor noi meserii, nivel echilibrat al agriculturii de subzistenţă, înglobarea oamenilor şi produselor autentice în produsul turistic).


În general, turişti străini din Germania, Franţa, Anglia, Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii şi peste, cu înclinaţie spre cultură, cu o anumită pregătire, de vârsta a doua şi a treia, iar o altă categorie ar fi „turiştii activi”, mai tineri, adepţii unei vacanţe de „educaţie culturală”, cu rucsacul în spate sau pe bicicletă


Mălâncrav, Biertan, Floreşti, Alma Vii, Valea Viilor, Moşna, Alţâna, Gura Râului, Jina, Sibiel, Sălişte, Tilişca, Rod (cu menţiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent)


Analiza intereselor turiştilor RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC

Componenta de relaxare dublează practic orice sursă de interes a turiştilor (culturală, activă, etc.), însă în această fişă sunt incluse observaţii despre obiectivele alese de turiştii interesaţi în primul rând de o deconectare de la viaţa de zi cu zi, respectiv despre ce îi atrage în zonele agroturistice sau montane din Sudul Transilvaniei.

Interesele şi consumul turistic generat de nevoia de relaxare îmbracă următoarele forme: o “Evadarea” românilor din cotidian către un mediu curat, cu peisaj natural pitoresc şi linişte, fie

pentru un sejur de odihnă (concediu, vacanţă), fie pentru un weekend sau mini-vacanţă. Ţintele principale sunt zonele mai mult sau mai puţin consacrate în turism rural sau agroturism, respectiv staţiunile sau satele montane. Turiştii sunt de asemenea atraşi de aerul curat din păduri, ceea ce favorizează îmbinarea odihnei cu micile drumeţii în aer liber (componentă a turismului activ)

o Pentru străini, atractivitatea acestor zone se leagă de peisajele naturale virgine, puţin sau deloc alterate de intervenţia omului (pe care aceştia nu le întâlnesc prea des în ţara de origine)

o În ultima perioadă, călătoriile turistice interne pentru relaxare se identifică tot mai mult cu zonele agroturistice, acestea fiind căutate de turişti pentru spaţiile de cazare mai discrete, mai intime, dar şi pentru posibilitatea de a interacţiona cu proprietarii de pensiuni şi, în general, cu oamenii locului pentru a afla lucruri despre specificul zonei (staţiunile montane oferă şi alte atracţii, în general de turism activ sau de aventură şi generează aglomeraţie)

În zona convenţională Sudul Transilvaniei, principalele destinaţii agroturistice (ca importante surse de interes pentru turismul de relaxare) sunt perimetrul Bran – Moeciu – Rucăr şi Mărginimea Sibiului, secundar având potenţial şi Valea Sebeşului (Alba), respectiv Rânca – Petroşani (Hunedoara), acestea două din urmă fiind zone aflate în dezvoltare.

Din punct de vedere al turismului de relaxare, destinaţiile agroturistice din judeţul Sibiu suscită interesul turiştilor şi pentru că nu sunt încă foarte aglomerate, chiar pe fondul unui stoc de locuri de cazare bine dezvoltat (în special în Mărginimea Sibiului), păstrând în mare măsură neatinse tocmai punctele forte ale unor astfel de obiective turistice.


În special turişti români din jumătatea de sud a ţării, incluzând ca pieţe importante Bucureştiul, alături de Constanţa, Craiova sau Ploieşti, dar şi din judeţele limitrofe şi apropiate (de exemplu, Alba, Mureş, Cluj) sau chiar din Moldova (Galaţi, Iaşi). Un profil de turist întâlnit adesea sunt persoanele peste 40 de ani, cu venituri medii, aflaţi în concediu de odihnă (sejur de 6-7 zile), iar pentru turismul de weekend segmentele cele mai importante par a fi bucureştenii şi tinerii din Sibiu.


Mărginimea Sibiului (incluzând şi Cisnădioara), Valea Avrigului, Păltiniş


Analiza intereselor turiştilor PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV

Sudul Transilvaniei este renumit şi pentru multiplele posibilităţi oferite amatorilor de turism activ, de aventură şi sportiv (cu componente variate: sporturi convenţionale de iarnă, sporturi extreme, enduro), în special în zonele montane.

Interesele turiştilor se concentrează asupra următoarelor activităţi: o Drumeţii pe jos prin munţii Făgăraş, Bucegi, Piatra Craiului şi Cindrel, dar şi pe văi sau prin

păduri din zona de podiş – în funcţie de pregătirea fizică, turiştii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate, existând inclusiv trasee pentru profesionişti (alpinism); aceste drumeţii sau excursii sunt fie componenta de bază a produsului turistic, fie o parte de agrement a unui produs turistic complex

o Practicarea sporturilor de iarnă (în special schi) pe pârtiile consacrate de la Predeal, Poiana Braşov, Bâlea, Păltiniş; pârtiile mai mici şi mai puţin cunoscute din judeţul Sibiu, de la Gura Râului şi Sadu, suscită doar un interes local şi regional, fiind mai degrabă o posibilitate de agrement pentru turiştii sosiţi în aceste zone atraşi de alte elemente, decât special pentru schi; având în vedere că România nu este o destinaţie de schi competitivă pe plan european, principalii vizitatori interesaţi de schi sunt români

o Cicloturismul rutier sau montan sunt activităţi ce beneficiază de un cadru natural şi antropic propice în Sudul Transilvaniei (drumurile montane, şoselele mai puţin aglomerate către o serie de atracţii culturale); interesul turiştilor pentru practicarea acestui tip de turism este strâns legat de existenţa unor trasee sau zone marcate pentru biciclişti, respectiv a unor hărţi elocvente

o Sporturi motorizate (ATV, motociclism „enduro”) pe drumurile forestiere şi sporturi extreme (parapantă, moto-deltaplan, tiroliană); în cazul acestor activităţi pentru pasionaţi, componenta de turism (adică sosirea în zonă a altor practicanţi decât cei localnici) este influenţată de proximitate (zona va atrage în primul rând practicanţii acestor sporturi din oraşele cele mai apropiate şi care nu au zone propice), dar şi de evenimentele de profil organizate în zonă, respectiv de importanţa comunităţii de adepţi ai sporturilor motorizate din regiune.

Alte elemente de interes pentru turismul activ sunt componentele de observare a florei şi faunei din cadrul produselor ecoturistice (de exemplu, culegerea plantelor medicinale, observare de păsări – „bird-watching”), dar şi unele activităţi inovatoare propuse turiştilor (mai ales străinilor) de către ghizi sau lideri de grup ca parte a unor programe mai complexe (culturale – tradiţionale – active): implicarea în pregătirea unui prânz pe munte, căutarea comorii, deplasare cu ciclodrezina pe traseul mocăniţei (activităţi ce presupun efort fizic, dar care nu neglijează nici componenta ludică şi spiritul de echipă sau competiţia).

Interesul turiştilor străini pentru mişcarea în natură, mai ales când este combinată cu vizitarea unor obiective turistice (culturale, naturale), a determinat adoptarea unui concept internaţional cu reală forţă de atracţie. „Traseele verzi” din România („Greenways" – circuite tematice care presupun doar deplasare prin mijloace nemotorizate) se bucură treptat de tot mai mult succes, iar organizarea în Sudul Transilvaniei a unor astfel de trasee este extrem de oportună (traseu al aşezărilor săseşti, traseu al bisericilor fortificate).


Sporturile de iarnă, cele extreme şi cele motorizate atrag în mare parte turişti români pasionaţi, fără a exclude şi unele segmente de străini (de exemplu, tineri din Ungaria sau Croaţia, care aleg România ca destinaţie pentru sporturi şi datorită preţurilor mai mici); de drumeţii şi cicloturism sunt interesaţi şi străinii, cu menţiunea că totuşi românii pasionaţi de turismul montane şi atraşi de posibilităţile din zonă constituie masa vizitatorilor


Zona Cisnădioara – Sadu, zona Bâlea şi perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârţişoara – Arpaş, staţiunea Păltiniş, Gura Râului


Analiza intereselor turiştilor FACTORII CURATIVI, TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE

Turismul balnear, de sănătate şi înfrumuseţare, este una din tendinţele la nivel european în ceea ce priveşte petrecerea concediilor sau a timpului liber. Sudul Transilvaniei propune şi o astfel de sursă de interes turistic prin factorii curativi din staţiuni balneoclimaterice aflate în plin proces de relansare ca produse turistice bine definite. În principiu, destinaţiile „balneo” din zona analizată sunt localităţile sibiene Ocna Sibiului şi Bazna, dar extinzând uşor perimetrul zonei convenţionale Sudul Transilvaniei, în aceeaşi categorie de interes ar putea fi incluse şi Geoagiu-Băi (Hunedoara), respectiv Ocna Mureş (Alba), cea din urmă mai degrabă pentru potenţial, având în vedere stadiul avansat de degradare al staţiunii.

Elementele care atrag turiştii în staţiunile balneoclimaterice sunt punctate în continuare (observaţiile se referă în special la destinaţiile relevante din judeţul Sibiu):

o Factorii curativi de excepţie – apa sărată, aerosolii / aerul sărat de la Ocna Sibiului (şi secundar nămolul din această zonă), respectiv nămolul cu proprietăţi excepţionale de la Bazna

o Bazele moderne de tratament care exploatează elementele balneo – în fiecare din cele două staţiuni există câte un complex bine dotat pentru tratarea diverselor afecţiuni, dar care oferă şi produse specifice de „wellness”, alături de o varietate de servicii de agrement (sport, relaxare)

o Posibilităţile de agrement oferite de lacurile sărate – mulţi localnici, dar şi oameni din judeţele vecine vin la Ocna Sibiului în principal pentru a se scălda în timpul lunilor de vară

o În plus, pe lângă posibilităţile de tratament, staţiunile oferă şi un cadru natural pitoresc, relaxant, un alt factor de atractivitate fiind şi apropierea de principalele centre urbane ale judeţului (Ocna Sibiului de Sibiu, respectiv Bazna de Mediaş şi relativ aproape de Sighişoara), care favorizeză vizitele de o zi, fără înnoptare

o Produsele turistice de tratament „balneo” sau de spa / wellness oferite în România sunt atractive pentru turiştii străini nu numai pentru renumele lor, dar şi pentru tarifele relativ scăzute comparativ cu cele din ţara de origine sau din alte ţări cu tradiţie în domeniu

Pentru cei interesaţi de wellness, atractive pot deveni şi facilităţile de tip „spa” din cadrul hotelurilor de 4 şi 5 stele din Sibiu, cu menţiunea că acestea ar trebui privite în general drept atracţii secundare (scopul deplasării fiind de business sau turismul cultural, etc.), care cresc interesul turiştilor pentru spaţiile de cazare respective.


Turişti de toate vârstele cu afecţiuni tratabile în centrele balneo, un segment consistent fiind persoanele de vârsta a treia; cei mai mulţi străini sosesc din ţări ca Germania sau Franţa, iar recent se pare că Ocna Sibiului a devenit interesantă pentru turiştii israelieni; mulţi dintre vizitatorii lacurilor sărate sunt localnici obişnuiţi să vină regulat „la băi”; atât Ocna Sibiului, cât şi Bazna atrag români din toate zonele ţării: Cluj, Mureş, Bucureşti, Dolj, Timiş, Dâmboviţa, etc.

Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Ocna Sibiului, Bazna


Segmentul de elevi şi tineri

Turismul de weekend şi turismul de sărbători

Analiza intereselor turiştilor TURISMUL DE BUSINESS: SEMINARII, CONFERINŢE, TRAINING, TEAM BUILDING

Ipostaza turismului de „business” care include în procesul decizional de alegere a destinaţiei şi raţiuni sau interese turistice este organizarea de seminarii, conferinţe, training-uri sau team building-uri. Sudul Transilvaniei este o zonă atractivă pentru acest segment, întrucât reuneşte mai multe categorii de destinaţii consacrate pentru astfel de evenimente: staţiuni montane, zone agroturistice, oraşe mari cu bază de cazare bine dezvoltată şi interesante din punct de vedere turistic.

Categoria aparte de clienţi pentru servicii turistice reprezentată de companii beneficiare sau agenţii de organizări evenimente urmăreşte în general un mix de criterii ce se constituie în surse de interes:

o Existenţa spaţiilor de cazare potrivite (ca număr de camere, săli de conferinţe, servicii suplimentare)

o Pe cât posibil, un cadru natural plăcut (aer curat, pitoresc) sau un oraş perceput ca interesant, plus posibilităţi de agrement oferite de spaţiul de cazare sau măcar în localitatea / zona respectivă (mai important în cazul team building-urilor şi evenimentelor cu o componentă importantă de socializare)

o Poziţionarea geografică avantajoasă în raport cu participanţii (mai ales în cazul manifestărilor regionale sau naţionale)

Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Sibiu, Mărginimea Sibiului, Păltiniş, Ocna Sibiului

II.4. Alte perspective şi observaţii privind interesele turiştilor Pe lângă categoriile şi ipostazele de interes turistic majore comentate anterior în fişe, analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei şi spre judeţul Sibiu a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor, dar şi observaţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare.

Weekend-urile şi sărbătorile aduc o parte consistentă din veniturile multor agenţi economici implicaţi în turism (în special ale pensiunilor şi restaurantelor din mediul rural), aşadar merită punctată o altă perspectivă a interesului – aceste două ipostaze ale consumului turistic se bazează în principal pe dorinţa românilor de a petrece câteva zile libere departe de casă, călătoriile de weekend sau de sărbători fiind totuşi motivate şi de alte tipuri de interese (pentru elemente culturale sau tradiţionale, pentru linişte, pentru mâncare tradiţională, pentru diverse evenimente, etc.). În momentul în care atracţiile turistice clasice trec în plan secundar, se poate vorbi de un interes al turiştilor pentru un cadru inedit (altul decât propria locuinţă sau propriul oraş), în care să se simtă bine şi să petreacă.

Atracţiile adresate în mod special elevilor şi tinerilor sunt centrele de agrement ale Ministerului Tineretului şi Sportului, unde se pot organiza tabere de agrement sau tabere tematice (mixte – agrement şi elemente educaţionale, cum sunt învăţarea meşteşugurilor populare sau studierea limbilor străine), dar şi alte produse educaţionale speciale pentru acest segment (tabere tematice organizate de muzee sau de spaţii de cazare private, cursuri de turism montan ecologic, schi). Judeţul Sibiu este interesant pentru tinerii turişti prin baza de cazare bună (cele patru centre de agrement active – Păltiniş, Ocna Sibiului, Sălişte, Cisnădioara - sunt în stare bună, unele chiar proaspăt renovate; în plus cel de-al cincilea centru, de la Sadu, va fi redeschis cel mai probabil la sfârşitul lui 2009, odată cu încheierea renovării sale), prin posibilităţile de a realiza excursii de vizitare a unor obiective ce pot fi pe placul lor (muzeele şi grădina zoologică din Sibiu, muzeele de istorie sau artă populară, casele memoriale), dar şi prin peisajul şi clima specifice (multe serii de copii de la şcoli din sudul ţării – Bucureşti, Constanţa, Gorj, Giurgiu, Călăraşi, Galaţi – vin vara în tabere în judeţul Sibiu şi pentru clima răcoroasă).


Gastronomia

Concentrarea atracţiilor

Interesele indirecte determinate

Suprafeţele întinse de păduri favorizează atragerea segmentelor de turişti către activităţi caracteristice silvoturismului. Pasionaţii beneficiază de un fond de vânătoare ce include cerbi, urşi şi mistreţi (atât pe domenii ale statului, cât şi private), respectiv de variate posibilităţi de pescuit (în lacuri, în heleştee şi chiar în păstrăvăriile de la Laiţa, Valea Pinului, Albota sau Porumbacu). De asemenea, există structuri turistice unde se poate practica echitaţia (de exemplu în Mărginimea Sibiului, în Ţara Oltului), segment incurajat şi de posibilităţile oferite de cadrul pitores al judeţului de a crea trasee prin mijlocul naturii.

Deşi menţionată ca atracţie majoră în cadrul mediului rural tradiţional, gastronomia reprezintă un element de interes pentru o categorie mult mai amplă de turişti decât cei atraşi de autenticul satelor. În afara zonelor rurale există numeroase restaurante cu specific local, dar aici preparatele pierd din autenticitate, ceea ce nu le face neapărat mai puţin atractive pentru străini sau necunoscători. Aşadar, gastronomia zonei este un element pe placul turiştilor, fiind mai bine reprezentată în mediul rural şi cu perspective de a fi fructificată ca punct forte al întregii zone, cu condiţia unor preocupări ale agenţilor economici şi autorităţilor în această direcţie.

Atenţia turiştilor se îndreaptă de multe ori către zonele cu o multitudine de atracţii exploatate aflate într-un perimetru restrâns (pe o rază de 30-50 de kilometri). Concentrările de obiective turistice reprezintă o motivaţie pentru turişti din două perspective: pe de-o parte sunt un criteriu important în selectarea destinaţiei generice a călătoriei, iar pe de altă pot influenţa consacrarea unor localităţi ca „bază” sau „cartier general” de vacanţă, bineînţeles cu condiţia unui stoc de locuri de cazare bine dimensionat (practic, e vorba de turiştii de sejur care îşi aleg locul de cazare în centrul unei regiuni de interes, de unde pot acoperi cel mai bine restul atracţiilor aflate în apropiere). În judeţul Sibiu, astfel de „nuclee de cazare” aflate în centrul unor concentrări de atracţii sunt sau pot fi oraşul Sibiu, Ocna Sibiului (turiştii îşi stabilesc „tabăra” într-un loc cu aer cu proprietăţi speciale, de unde fac excursii), Mediaş (aflat în apropierea Sighişoarei şi a satelor tradiţionale cu biserici fortificate), Gura Râului, Cisnădioara, Sibiel.

Există o serie de segmente de vizitatori care ajung în zone turistice datorită unor interese indirecte determinate (evenimente care atrag nu numai pe participanţi, dar şi pe însoţitori ai acestora, călătoriile de afaceri şi delegaţiile, etc.). În Sudul Transilvaniei şi în special în judeţul Sibiu aceste segmente sunt foarte importante, chiar dacă ipostazele nu sunt turistice în adevăratul sens al cuvântului, ci mai apropiate de noţiunea de „călătorie”, întrucât există împrejurări favorabile: calendar bogat de manifestări culturale şi evenimente sportive, dezvoltare economică şi posibilităţi de afaceri şi investiţii, etc.

Din categoria intereselor care se manifestă în timpul călătoriei turistice face parte şi cumpărarea de suveniruri, care în mod normal, într-un turism sănătos, ar trebui să fie exploatată astfel încât să atragă o mare parte din bugetele de cheltuieli suplimentare ale turiştilor (din păcate în România nu se întâmplă). Conform specificului Sudului Transilvaniei, suvenirurile care atrag interesele turiştilor sunt obiectele de artizanat, produsele tradiţionale şi cele cu specific medieval. Mai toate categoriile de turişti vor să rămână cu un obiect care să le amintească de călătoria respectivă, cu menţiunea că pentru produsele de calitate, dar şi scumpe (artizanat autentic, cărţi, albume cu fotografii de calitate), clienţii vizaţi sunt în special străinii.

Suvenirurile

Silvoturism. Vânătoare şi pescuit. Echitaţie


Turiştii români – Interese, produse turistice şi particularităţi

O constantă în ceea ce priveşte evoluţia intereselor turiştilor este rafinarea lor, în sensul că turiştii cu experienţă deja caută mai mult decât atracţiile clasice. De exemplu, în cazul oraşelor medievale, turiştii apreciază centrul istoric şi muzeele, dar doresc în completare cât mai multe posibilităţi de agrement, de tipul localurilor, manifestărilor cultural-artistice, centrelor de închirieri biciclete, etc. Chiar dacă interesele turiştilor au fost prezentate separat, de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă, rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate. Astfel, se pot distinge o serie de interese mixte predominante pentru turiştii din Sudul Transilvaniei, prezentate în cadrul observaţiilor de mai jos: § „Călătoria în timp", parcurgerea „istoriei vii” a unor locuri – turism al tradiţiilor şi cultural-istoric

deopotrivă, de multe ori cu o componentă activă (vizitarea pe jos şi pe îndelete a satelor, tur al muzeelor, etc.);

§ Cultură şi relaxare – fără a neglja faptul că relaxarea este o componentă a oricărei deplasări turistice, aceasta poate avea o importanţă mai mare sau mai mică pentru turişti; contactul cu principalele obiective culturale ale zonei, dublat de alegerea unor activităţi de agrement în restul timpului este o ipostază întâlnită pe scară largă în cazul Sibiului, un segment reprezentativ fiind turiştii de vârsta a doua şi a treia sosiţi cu ocazia circuitelor culturale;

§ „Turism pentru omul modern şi activ” – presupune o vacanţă cu activităţi cât mai diversificate, fiind în general nevoie ca nucleul să îl reprezinte un oraş mare (de exemplu, ziua vizitarea Sibiului, excursii pe munte sau prin sate, iar serile rezervate teraselor sau cluburilor);

§ Cunoaştere şi învăţare – mulţi străini sosesc cu gândul de a afla cât mai multe despre România şi poporul român, deci combină interesele culturale cu interacţiunea cu localnici, respectiv cu o componentă educaţională-ocupaţională (află cum se face mâncarea în sate şi eventual participă la pregătirea ei, învaţă noţiuni despre pictură ornamentală pe obiecte de sticlă, despre tâmplărie sau alte meşteşuguri, etc.); pentru contactul cu arta populară şi pentru învăţarea unei meserii sosesc şi elevii sau tinerii din taberele tematice;

§ Business şi agrement – participanţii la un eveniment în interes de serviciu, organizat în afara zonei de reşedinţă (seminar, training, şedinţă naţională de vânzări) caută tot mai mult posibilităţile de relaxare după ziua de muncă (muzee, excursii sau pur şi simplu o plimbare şi o cafea într-un local).

Posibilităţile privind interesele mixte ale turiştilor nu se opresc aici, existând şi concepte inovatoare care sunt încă într-un stadiu incipient de dezvoltare sau idei cu potenţial, cum ar fi „cicloturism spre obiectivele turistice culturale”, „excursie călare prin satele tradiţionale” sau „schi şi baie în aceeaşi zi la Bâlea şi Ocna Sibiului”. De menţionat că turismul cultural poate fi combinat foarte bine şi cu cel oenologic sau cu ecoturismul; pe de altă parte, un segment aparte este reprezentat de turiştii care vin la tratament în staţiunile balneoclimaterice, pentru aceştia posibilitatea identificării unor interese alternative fiind mai limitată.

II.5. Prezentare sintetică a intereselor turiştilor români şi ale turiştilor străini Ultima parte a analizei intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi în special pentru produse turistice din judeţul Sibiu este o prezentare sintetică a surselor de atracţie pentru turiştii români, respectiv pentru turiştii străini (acordându-se o atenţie deosebită celor din urmă, printr-o serie de observaţii şi detalii suplimentare, inclusiv pe ţări de origine).

§ Principalele elemente de interes sunt zonele agroturistice cu specificul lor (ca mediu de relaxare),

concentrarea de atracţii culturale (muzeele, arhitectura medievală – un rol deosebit îl are renumele oraşului Sibiu), evenimentele culturale (festivalurile renumite din oraşe, dar şi cele cu specific popular) şi turismul montan (iarna pentru schi, vara pentru drumeţii).

§ Turiştii români reprezintă marea majoritate a clienţilor pentru turismul de weekend şi de sărbători (Crăciun şi Revelion, Paşte, dar şi deja consacratele mini-vacanţe de 1 Mai sau 1 Decembrie).

Combinarea intereselor turiştilor


Turiştii străini – Interese, produse turistice şi particularităţi

§ De asemenea, foarte importantă este ipostaza de „turism de sejur”, mai degrabă specifică românilor decât străinilor (este vorba de petrecerea concediului sau a unei părţi consistente din acesta).

§ Piaţa internă este de asemenea principala sursă a cererii pentru produse de turism sportiv (pasionaţii de munte, de motoare, de sporturi extreme), de turism didactic, respectiv de turism de evenimente de business (seminarii, conferinţe, team building).

§ Turiştii români provin cu predilecţie din oraşele mari (Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, etc.), din judeţele din sudul ţării, un segment semnificativ fiind şi turiştii din judeţele limitrofe (Alba, Mureş, etc.).

Prezentarea sintetică privind interesele turiştilor străini din ţări ce furnizează un trafic turistic consistent în Sudului Transilvaniei include trei direcţii: atracţiile majore din România (elementele de interes turistic1), obiectivele din România cu imagine pozitivă, respectiv principalele aspecte despre care se interesează turiştii în perspectiva unei călătorii în România.

Elemente de interes turistic Germania Franţa Benelux Spania Destinaţii şi obiective turistice

Mănăstirile din Bucovina ü ü ü Bisericile fortificate din Transilvania ü ü Oraşele medievale (Sibiu, Braşov, Sighişoara) ü ü ü Bisericile din lemn şi tradiţiile din Maramureş ü ü Castelele (Bran, Peleş, Hunedoara) ü ü Satele tradiţionale ü Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO ü Delta Dunării ü ü ü Litoral ü Munţii Carpaţi ü ü ü Bucureşti ü ü

Tipuri de turism Circuitele culturale ü ü ü Sejururile în natură / drumeţii ü ü ü Cicloturism ü ü Ecoturism („wildlife watching”, etc.) ü Balneo / spa ü ü ü „City break” ü ü

Sursa: Chestionarele aplicate birourilor de promovare turistică a României în străinătate din ţările / regiunile indicate în capul de tabel Turiştii austrieci sunt mari amatori de turism cultural şi urban (iar Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu punctează la acest capitol prin caracterul medieval şi prezenţa culturii săseşti), şi deşi au un turism montan mai bine dezvoltat decât al României, sunt atraşi şi de peisajul natural nealterat existent în Carpaţi. De asemenea, un alt nucleu de interes este atmosfera tradiţională a vieţii la ţară. Analizând tabelul şi observaţiile de mai sus se observă importanţa reperelor turistice ale Sudului Transilvaniei în oferta turistică a României pentru pieţele externe relevante. Se remarcă de asemenea că publicul francez este mai interesat de satele tradiţionale decât de moştenirea medievală, în timp ce turiştii din Germania sau Austria vin în special pentru cetăţile şi civilizaţia săsească, satele cu specific săsesc fiind mai degrabă în plan secundar (deşi nu sunt bifate în tabel ca surse de interes majore, o parte a publicului germanic apreciază cu siguranţă şi autenticitatea spaţiului rural).

1 Pe lângă ţările din tabel, relevante sunt şi Austria şi Italia; interesele turiştilor austrieci sunt prezentate succinct după tabel, intrucât datele culese nu provin din chestionar de la Biroul de Promovare a României, ci din date secundre, deci nu sunt perfect comparabile cu celelalte, în timp ce despre Italia nu au fost obţinute informaţii relevante


De menţionat faptul că produsele „balneo” şi de tip „spa”, respectiv cadrul natural (produse specifice turismului montan, drumeţii, etc.) se regăsesc printre sursele de interes ale turiştilor din toate ţările considerate în analiză. Un alt aspect care poate fi important în perspectivă este reprezentat de oraşele transilvănene ca destinaţii ale unor produse de tip „city break” (un factor care creşte atractivitatea Sibiului în acest caz este aeroportul). România suferă încă la capitolul imagine peste hotare, situaţie ce este dăunătoare turismului. Pentru cei care nu au călătorit încă în România, peisajul românesc nu oferă o perspectivă prea atrăgătoare, ţara fiind în continuare percepută de mulţi drept săracă, fără prea multe lucruri care să merite a fi văzute. În plus, există clişeele deja clasice – mizerie, copiii străzii, criminalitate – cu toate că ultimii ani au adus o ameliorare semnificativă, inclusiv datorită statutului de membru al Uniunii Europene. Foarte utile în această situaţie sunt experienţele pozitive ale celor care au vizitat România şi care, în majoritate, rămân cu o impresie foarte bună. Turiştii mulţumiţi descriu o altă Românie, cu un cadru natural uimitor, elemente culturale deosebite şi cu oameni foarte primitori, şi sunt pregătiţi să revină pentru a aprofunda experienţa românească.

De un real folos pentru atragerea turiştilor străini sunt şi obiectivele turistice care au deja o bună imagine în Europa şi în lume, cum ar fi ospitalitatea şi gastronomia românească, oraşele medievale din Transilvania, monumentele UNESCO, satele şi mănăstirile pictate din Bucovina sau Delta Dunării.

În fine, turiştii străini care iau în calcul o vacanţă în România (şi eventual vizitează în acest sens birourile de promovare turistică a ţării din străinătate), sunt interesaţi în principal de următoarele aspecte: § urmele civilizaţiei / naţiei lor pe teritoriul României; § elementele de originalitate, de identitate şi unicitate ale civilizaţiei româneşti (eventual raportate la

cultura şi civilizaţia europeană); § starea infrastructurii, mai ales a infrastructurii rutiere; situaţia altor modalităţi de transport (tren,

mijloace de transport în comun); § posibilităţile de cazare tip „casă de oaspeţi” (închirierea de camere la particulari); § posibilităţile de campare (inclusiv camping-uri speciale pentru vehicule de tip „rulotă”); § posibilităţile de cazare fără rezervare anterioară; § posibilităţile de practicare a drumeţiilor montane; § realizarea unor tratamente sau a curelor balneare; § date referitoare la evenimentele culturale din diverse zone de interes turistic; § probleme de siguranţă-securitate.

II.6. Profilarea principalelor segmente de turişti interesaţi de oferta turistică din judeţul Sibiu. Noi pieţe şi segmente de turişti ţintă

Pe baza observaţiilor respondenţilor şi observării directe în diverse localităţi din judeţul Sibiu s-a realizat câte o profilare succintă, de natură calitativă, a trei segmente de turişti tipici pentru zonă. Străinii amatori de circuite culturale

§ Persoane de vârsta a doua şi a treia (aceştia din urmă, pensionarii, fiind mult mai bine reprezentaţi) din ţări vest-europene (Germania, Austria, Olanda, Franţa şi secundar Italia sau Spania) şi mai puţini din Anglia, Statele Unite ale Americii sau Asia (Japonia, Thailanda), ce călătoresc fără copii sau nepoţi

§ Produsul turistic achiziţionat este în general un circuit al României (între 7 şi 14 zile), cu specific cultural sau generic; există astfel de turişti care aleg doar un tur al Transilvaniei

§ Turiştii sosesc cu avionul (la Bucureşti, Sibiu sau Cluj-Napoca), circuitele prin ţară se realizează cu autocarul sau microbuzul, durata şederii în judeţul Sibiu este de 1-2 zile; cazarea se face în hoteluri de 3 sau 4 stele din oraşul Sibiu, mai rar în pensiuni mari, de 4 sau 5 flori din mediul rural (în funcţie de obiectivele de vizitat din program)

§ Veniturile lor sunt în general medii şi peste medie; în ceea ce priveşte bugetele de vacanţă, se pare că aceşti turişti sunt destul de chibzuiţi cu cheltuielile suplimentare (în plus faţă de pachetele de servicii achiziţionate)

§ Aleg să călătorească în România fie în mai-iunie, fie în septembrie-octombrie, motivele fiind perioada mai propice turismului cultural (este în afara sezonului de concedii) sau faptul că excursia în România reprezintă o a doua vacanţă a anului (principala vacanţă fiind realizată în altă ţară, în sezon)


§ Sunt turişti cu experienţă, dornici să exploreze, de multe ori se documentează serios în prealabil despre România şi zonele pe care urmează să le viziteze

§ Obiectivele din judeţul Sibiu cele mai vizitate sunt centrul istoric şi muzeele din Sibiu, satele din Mărginimea Sibiului, monumentele UNESCO

§ Reprezentanţii segmentului de vârsta 45-55 de ani sunt oameni activi, care lucrează la birou şi preferă să călătorească în grupuri mai mici pentru o mai bună personalizare a traseului (eventual cu componente de turism activ)

Saşii plecaţi din ţară

§ Predomină tot persoane de vârsta a doua şi a treia, dar pot fi şi mai tineri; vin fie într-un circuit organizat, fie individual (în acest caz pot fi însoţiţi şi de copii sau nepoţi)

§ Preferă sejururi pentru a revedea cât mai mult din zonele natale § Vizitează Sibiul şi aşezămintele săseşti, excursiile lor în zonă pot lua şi forma vizitării sau căutării unor

rude § Au în general venituri medii Turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian

§ Se pot distinge două subsegmente după vârstă şi preocupări: oameni peste 40 de ani interesaţi de un concediu în natură (agroturism şi activ) şi tineri de 25-35 de ani, ce lucrează într-un mediu stresant şi care preferă pentru deconectare circuite de cunoaştere a frumuseţilor ţării

§ Subsegmentul tinerilor petrece 2-4 zile în judeţ, ceilalţi stau mai mult, fiind într-un concediu de tip sejur

§ Preferă cazări în pensiuni rurale şi vizitează principalele atracţii din zona unde se cazează § Au în general venituri medii, poate uşor peste medie în cazul segmentului mai tânăr § În cazul perioadelor de şedere mai scurte (turism de weekend), reprezentativi sunt tinerii, în

special cei din Bucureşti şi din judeţele limitrofe Sibiului (turiştii din zone mai îndepărtate sosesc mai ales cu ocazia concediului)

Propunerile pentru noi pieţe şi segmente ţintă includ mai degrabă ţări şi tipuri de turişti neexploatate suficient de către reprezentanţii ofertei turistice din judeţ (aceste segmente sau pieţe nu sunt complet noi, întrucât Sibiul beneficiază de un mix diversificat de turişti din toate colţurile lumii), alături elementele unice sau deosebite ale Sibiului în raport cu interesele lor, ce se pot constitui în modalităţi de atragere a lor:

Segmente de turişti noi / neexploatate suficient Valoare oferită de Sibiu

§ Pensionarii români cu o stare materială bună, eventual însoţiţi de nepoţi, fie pentru un turism care să combine obiective culturale cu aerul curat, fie pentru produse de tratament şi wellness

§ Factori curativi de excepţie § Baze de tratament de calitate § Cadru natural reconfortant

§ Pieţele israeliană şi rusă pentru turismul de wellness sau, în cazul primei pieţe indicate, produse care să exploateze şi cultura evreiască din zonă

§ Condiţii şi servicii de calitate specifice turismului de welness, la preţuri competitive

§ Tineri de 25-35 de ani interesaţi de turism activ din Centrul şi Estul Europei (Slovacia, Slovenia, Ungaria, Croaţia)

§ Zone consacrate, peisaj sălbatic § Îmbunătăţirea siguranţei în

turismul montan

§ Pasionaţii de călărie din Anglia, atraşi prin produse specifice § Natură nealterată, investiţii în

baze de echitaţie, preţuri competitive

§ Turişti din tările nordice, cu înclinaţie spre destinaţii neconvenţionale şi spirit de aventură

§ Atracţii diverse pe axa „patriarhal - medieval – modern” într-un cadru de ospitalitate ce aşteaptă să fie descoperită


II.7. Rezumatul capitolului

Atractivitatea turistică a Sudului Transilvaniei şi a judeţului Sibiu este determinată de bogăţia şi diversitatea resurselor turistice, fiind în plus potenţată de legătura organică cu populaţia şi cultura germanică, respectiv de importanţa spaţiului transilvan pentru identitatea turistică a României. Interesele turiştilor identificate şi nuanţate în acest capitol, sunt punctate în continuare:

CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONALĂ DIN SATE RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV FACTORII CURATIVI, TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE ORGANIZAREA DE SEMINARII, CONFERINŢE, TRAINING, TEAM BUILDING

Analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor, dar şi observaţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare, toate găsindu-şi ecou în cererea turistică pentru obiective din judeţului Sibiu. Astfel, interesele turiştilor includ şi: § Petrecerea timpului liber şi a sărbătorilor într-un cadru inedit § Produse specifice tinerilor (vârstei sau statului de elevi / studenţi): tabere, etc. § Cultivarea unor hobby-uri: pescuitul, vânătoarea § Încercarea gastronomiei specifice § Identificarea unui nucleu de concentrare a atracţiilor turistice în vederea unui sejur polivalent § Achiziţia de suveniruri (reprezentative pentru timpul petrecut şi de calitate)

Chiar dacă interesele turiştilor au fost prezentate separat, de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă, rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate (de exemplu „turism al tradiţiilor şi cultural-istoric”, „cultură şi relaxare”, „cunoaştere şi învăţare”, „business şi agrement”, etc.). În multitudinea de tipuri de turişti ce vizitează judeţul Sibiu, se remarcă trei profile tipice, şi anume străinii amatori de circuite culturale, saşii plecaţi din ţară şi turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian. În ceea ce priveşte segmentele de turişti noi sau neexploatate suficient, pot fi luaţi în calcul pensionarii români cu o stare materială bună (aceştia pot fi inclusiv clienţi potenţiali pentru sejururi împreună cu nepoţi, de cunoaştere culturală şi şedere într-un mediu reconfortant), turiştii ruşi şi israelieni interesaţi de wellness, tinerii activi din Centrul şi Estul Europei, pasionaţii de călărie din Anglia, sau turiştii din ţările nordice interesaţi de o aventură într-o destinaţie „neconvenţională” în raport cu turismul consacrat la nivel european. În concluzie, judeţul Sibiu este o destinaţie polivalentă din punct de vedere al posibilităţilor de stimulare a intereselor turiştilor şi de aceea categoriile de turişti atrase sunt eterogene. Pe de-o parte este un avantaj, datorită şanselor mari de a atrage cât mai mulţi turişti, pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalenţă face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor valenţelor turistice a judeţului. În perspectiva susţinerii dezvoltării turismului, trebuie ţinut cont că interesele şi priorităţile turiştilor sunt schimbătoare, având tendinţa să se diversifice şi să se rafineze – astfel, intervenţia asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale judeţului, în jurul cărora să crescă valoarea şi calitatea ofertei de turism de nişă.


III. Studiu diagnostic al ofertei turistice şi potenţialului turistic în judeţul Sibiu

III.1. Împărţirea teritoriului judeţului în zone, în vederea analizei ofertei turistice

În delimitarea zonelor judeţului Sibiu în vederea unei analizei eficiente a ofertei turistice au fost luate în considerare o serie de criterii precum: convergenţa categoriilor de obiective turistice existente, specificul reliefului, zonele tradiţionale etno-folclorice, limita administrativ-teritorială a localităţilor, nuclee de concentrare a ofertei turistice şi puncte viitoare de dezvoltare a turismului. De asemenea, s-a avut în vedere împărţirea întregului teritoriu judeţean şi nu doar delimitarea unor poli turistici actuali. Astfel au fost determinate cinci zone (ce coincid în mare măsură cu zonele tradiţionale etno-folclorice, păstrând aproape aceleaşi denumiri): Zona Mărginimii Sibiului, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor, Ocna Sibiului – Secaşe, la care se adaugă municipiul Sibiu ca zonă turistică de sine stătătoare.

Întrucât oraşul Sibiu reprezintă nucleul turismului din judeţ (atât prin gradul ridicat de dezvoltare, cât şi prin influenţa asupra atractivităţii generale a judeţului), acesta a fost analizat ca zonă separată. În plus, întrucât din punct de vedere al cererii turistice, al resurselor turistice, al caracterului multicultural, al proximităţii faţă de ceea ce reprezintă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului, cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun, localităţile Cristian, Cisnădie şi Cisnădioara sunt incluse convenţional în analiză la Zona Mărginimii Sibiului.

COPŞA MICĂ

DUMBRĂVENI

ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI

SĂLIŞTE

OCNA SIBIULUI - SECAŞE

MIERCUREA SIBIULUI

OCNA SIBIULUI

MEDIAŞ

VALEA TÂRNAVELOR

Figura 31. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI SIBIU ÎN ZONE

SIBIU

CISNĂDIE

TĂLMACIU

VALEA HÂRTIBACIULUI

AGNITA

ŢARA OLTULUI

AVRIG



III.2. Municipiul Sibiu

Municipiul Sibiu

Argumentarea delimitării

§ Sibiu reprezintă principalul punct de atracţie al judeţului - un conglomerat individualizat de obiective turistice, cu rezonanţă în turismul naţional şi chiar internaţional

§ Din punct de vedere al managementului promovării turistice, este mai eficient ca municipiul Sibiu să nu înglobeze şi alte zone adiacente, având în vedere dificultatea convergenţei strategiilor şi a armonizării dimensiunilor bugetelor

§ Alăturarea Sibiului într-o zonă turistică mai largă cu alte localităţi ar putea determina situarea acestora din urmă într-un con de umbră

§ Sibiu reprezintă cel mai important punct de concentrare a ofertei turistice şi principalul pilon pe baza căruia se poate construi dezvoltarea turismului

§ Sibiu reprezintă mediul urban şi prin urmare se deosebeşte fundamental de tot ceea ce înseamnă rural sau tradiţional etno-folcloric

§ Sibiu concentrează o parte semnificativă a populaţiei şi a produsului intern brut al judeţului, fiind principalul motor economic al acestuia

Particularităţi ale ofertei turistice

§ Principalul tip de turism este cel cultural (vizitarea obiectivelor arhitecturale din centrul istoric, a muzeelor şi a monumentelor).

§ Municipiul Sibiu concentrează peste 35% din capacitatea de cazare a judeţului Sibiu, cele mai numeroase locuri de cazare aparţinând structurilor de tip hotel. De altfel, în Sibiu sunt prezente branduri importante din industria hotelieră: Continental Forum, Ramada, Golden Tulip, Hilton.

§ Aproape jumătate din capacitatea de cazare disponibilă în municipiu se clasifică la 3 stele / flori.

§ Principalele atracţii sunt: ansamblu arhitectural Piaţa Mare, Biserica Evanghelică, Palatul Brukenthal, CNM Astra.

Elemente de identitate turistică

§ Multiculturalism § Istorie § Pionierat § Burg înfloritor (prosperitate, bresle, meserii şi meşteşuguri) § Brukenthal § Oraş situat la poalele munţilor

Puncte tari (Strenghts) S W Puncte slabe (Weaknesses)

§ Statutul de capitală culturală europeană în 2007 § Agendă culturală bogată (numeroase evenimente

cu tradiţie: Festivalul Internaţional de Jazz etc.) § Patrimoniu cultural foarte bogat (istoric, arhitectural,

religios) § Percepţia unei calităţi ridicate pentru brandul Sibiu § Personalitatea baronului Samuel von Brukenthal,

ceea ce crează un plus de atracţie pentru obiectivele ce poartă numele Brukenthal

§ Punct de interes major pentru circuitele cu tema Transilvania

§ Situare relativ în centrul judeţului - punct de plecare / zonă de tranzit către majoritatea destinaţiilor turistice din judeţ

§ Cadru natural pitoresc – apropierea faţă de munte § Parcul Natural Dumbrava şi CNM Astra

§ Inexistenţa unei centuri ocolitoare a oraşului pentru devierea traficului de tranzit

§ Serviciile de alimentaţie publică din Sibiu nu sunt percepute a fi de o calitate deosebită

§ Percepţia generală de destinaţie relativ scumpă în turismul intern

§ Inexistenţa unei săli de congrese care să permită organizarea de evenimente „de business” de mare anvergură

§ Pe aeroportul din Sibiu activează puţine companii low-cost, iar numărul legăturilor directe cu Europa este relativ redus


Municipiul Sibiu

§ Perceptia de oraş „verde” § Existenţa a patru centre de informare turistică § Dezvoltarea cicloturismului (crearea de piste de

biciclete, servicii de închiriere)

Oportunităţi (Opportunities) O T Ameninţări (Threats)

§ Certificarea drept monument UNESCO a centrului istoric al oraşului

§ Diversificarea serviciilor de divertisment puse la dispoziţia turiştilor

§ Colaborarea muzeelor cu agenţii de turism pentru includerea acestora în circuite de specialitate

§ CNM Astra oferă premisele realizării unei multitudini de activităţi în incinta complexului, destinate unor categorii variate de turişti

§ Dezvoltarea turismul de evenimente prin creşterea notorietăţii şi atractivităţii festivalurilor repetitive, cu întindere pe mai multe zile (Festivalul de Teatru, Artmania)

§ Implementarea acelor elemente din noul P.U.G. al municipiului care pot stimula dezvoltarea anumitor tipuri de turism (de exemplu, centrul de congrese, conferinţe şi spectacole, centrul de târguri şi expoziţii, etc.)

§ Îmbunătăţirea transportului public dinspre gară şi aeroport către Pădurea Dumbrava şi muzeului în aer liber al CNM Astra, respectiv amenajarea unei parcări de minim 500 de locuri în apropierea acestor obiective

§ Relativ puţine cooperării cu alte centre urbane ale judeţului

§ Amânări / întârzieri în realizarea centurii ocolitoare

§ Renunţarea cvasi-completă la specificul gastronomic în restaurante

§ Deteriorarea unor clădiri / monumente cu valoare istorică

§ Deteriorarea cadrului natural al oraşului (posibila conversie a unor spaţii verzi în teren pentru construcţii)

Direcţii generale de dezvoltare

§ Impulsionarea traseelor turistice prin oraş (pentru a avea de câştigat cât mai multe din obiectivele de mai mică anvergură de pe urma notorietăţii celor mari)

§ Acoperirea cererii de suveniruri de calitate § Realizarea unei promovări mai intense şi extinse a evenimentelor

majore ce se desfăşoară în Sibiu § Crearea de produse turistice integrate, care să includă pe lângă

atracţiile din Sibiu şi alte puncte de interes turistic din judeţ § Dezvoltarea unui plan general de reabilitare a clădirilor § Dezvoltarea serviciilor de ghidaj turistic profesionist şi promovarea de

către CIT–uri, agenţii de turism şi structuri turistice a ghizilor culturali, ca alternativă calitativă net superioară recomandărilor (de la CIT sau ale localnicilor etc.), pliantelor sau hărţilor.


III.3. Zona Mărginimii Sibiului


Argumentarea delimitării Zonei Mărginimii Sibiului

§ Spaţiu etno-folcloric consacrat recunoscut şi promovat ca atare § Există câteva nuclee de dezvoltare turistică (Păltiniş, Cisnădioara,

Răşinari, Gura Râului, Sibiel) deja consacrate, în jurul cărora se poate constitui dezvoltarea viitoare a celorlalte sate din Mărginimea Sibiului (Jina, Poiana Sibiului, Rod, Sadu, etc.)

§ Include Cristian, Cisnădie şi Cisnădioara întrucât există o suprapunere a intereselor turiştilor care sosesc în ceea ce este convenţional delimitat drept „zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului”, respectiv în aceste trei localităţi. Mai mult, apropierea acestor trei localităţi de zona etno-folclorică menţionată şi multiculturalismul care îl imprimă acestă alăturare conduce la reale posibilităţi de dezvoltare comună a turismului în zonă. Din punct de vedere al managementului programelor de dezvoltare a turismului / promovării turistice, este mai eficientă o alăturare a localităţilor Cristian, Cisnădie, Cisnădioara la Mărginimea Sibiului decât la Sibiu (practic, orice entitate asociată cu Sibiul ar trece clar în plan secund datorită concentrării de obiective turistice cu notorietate din municipiu), iar excluderea lor din orice zonă şi formarea unei entităţi separate ar genera fragmentare care la rândul ei ar putea conduce la ineficienţă administrativă din punct de vedere turistic


§ Principalele atracţii ale zonei sunt cadrul natural pitoresc şi reconfortant, specificul vieţii la ţară, pârtia de schi de la Păltiniş, Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel

§ Principalele tipuri de turism: activ şi de recreere (odihnă, bucătărie tradiţională, drumeţii, sporturi extreme), turism cultural (etnografie, biserici, obiceiuri şi tradiţii)

§ Zona concentrează peste 30% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţul Sibiu, remarcându-se totodată câţiva „poli turistici”: Păltiniş, Răşinari, Sibiel, Gura Râului şi Cisnădioara

§ Deşi este o zonă rurală, oferta turistică este deosebit de diversă (acoperirea segmentului de business prin săli de conferinţe, multitudinea serviciilor de agrement), iar gradul de confort este sporit

§ Staţiuni montane: Păltiniş


§ Cultură românească autentică1 § Atmosferă arhaică / Spaţiu rural conservat § Tradiţii şi obiceiuri unice § Gastronomie (brânză) § Oierit § Biodiversitate § Munte / Pădure


§ Zonă etno-folclorică recunoscută la nivel naţional şi consacrată drept pol agroturistic

§ Păstrarea aspectului tradiţional al satelor § Concentrare de muzee cu specific

etnografic § Numeroase festivaluri locale cu specific

etno-folcloric şi gastronomic § Locul de origine a unor importante

§ Infrastructură utilitară deficitară – nu toate localităţile din zonă beneficiază de apă curentă (Boiţa, Cisnădioara, Râul Sadului) sau canalizare (Cisnădioara, Jina, Tălmaciu, Tilişca), iar în unele localităţi sistemul de canalizare nu este complet extins

§ Existenţa unor zone unde signalistica atracţiilor turistice este deficitară (Tălmaciu şi Sadu)

1 Exceptând localităţile săseşti incluse convenţional în această zonă, respectiv Cristian, Cisnădie şi Cisnădioara



personalităţi (Octavian Goga, Emil Cioran)

§ Varietatea reliefului (de la păduri de foioase la pajişti alpine şi relief glaciar)

§ Starea bună de conservare a naturii § Zone propice practicării zborurilor cu

parapanta, ciclismului montan, curselor ATV şi motociclismului

§ Situri Natura 2000 cuprinzând sudul munţilor Cindrel, Valea Frumoasei, munţii Lotrului

§ Acces facil dinspre Sibiu, proximitate faţă de DN1-7, acces feroviar până la Tilişca

§ Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Gura Râului, Sălişte)

§ Titlul de “Destinaţie Europeană de Excelenţă”

§ Proiectele de refacere a „Drumului Regelui”, ce leagă zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu cea a Văii Sebeşului, respectiv de amenajare a drumului Valea Sadului (DJ105G), aflate în desfăşurare

§ Deficienţe în semnalizarea traseelor turistice din Munţii Lotrului şi Cindrel (de exemplu lipsa unor indicatoare cu schema marcajelor în Păltiniş, a panourilor cu locurile de popas)

§ Starea drumurilor nu este satisfăcătoare în anumite zone turistice (Răşinari, intrarea în Sălişte, Gura Râului, Valea Sadului)

§ Sistemul de distribuţie al energiei electrice necesită modernizări în zona Poiana Soarelui – Sălişte

§ Obiectivele turistice din Munţii Cindrel şi Lotru sunt relativ puţin cunoscute

§ Unele zone nu sunt acoperite de reţeaua de telefonie mobilă

§ Lipsa investiţiilor în reabilitarea cabanelor existente în Munţii Cindrel şi Munţii Lotru şi starea precară a unor refugii montane (de exemplu Călţun, Cânaia, Iezer)

§ Slaba exploatare a colecţiilor etnografice


§ Amenajarea unor pârtii de schi în zonele Tocile şi Prejba

§ Amenajarea traseelor turistice din Munţii Cindrel şi Lotrului (Crinţ – Jina)

§ Folosirea lacurilor de baraj în scop turistic § Fructificarea mai amplă a patrimoniul

etno-folcloric imaterial (gastronomie, obiceiuri şi tradiţii, meserii) prin introducerea în oferta turistică a unor servicii specifice

§ Dezvoltarea cicloturismului § Reactivarea vechilor zone turistice Crinţ şi

Fântânele § Proiectul privind amenajarea unei pârtii de

schi la Jina

§ Pierderea specificului arhitectural sătesc, odată cu folosirea unor materiale de construcţii şi finisaj care nu se integrează în peisajul rural

§ Degradarea mediului înconjurător (datorită defrişărilor, lipsei canalizării)

§ Degradarea cetăţilor / fortificaţiilor (Salgo, Landskrone, Tilişca, etc.)

§ Nivel redus al colaborării între operatorii economici cu interese în turism


§ Conservarea spaţiului natural § Organizarea profesionistă a colecţiilor muzeale § Conservarea aspectului tradiţional al localităţilor prin reglementări privind

construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor § Restaurarea cetăţilor şi fortificaţiilor din zonă şi includerea lor în circuite

turistice § Amenajarea şi promovarea de trasee turistice (drumeţii, cicloturism),

restaurarea reţelei de cabane şi refugii, sprijinirea dezvoltării produselor turistice de iarnă

§ Asigurarea unei structuri administrative bine definite pentru staţiunea Păltiniş

PĂLTINIŞ

Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)

§ Staţiune montană cu tradiţie (prima din ţară)

§ Poziţionare la intersecţia principalelor

§ Puţine unităţi de alimentaţie publică § Organizarea administrativă ineficientă

(staţiunea se află pe teritoriul



trasee din Cindrel § Existenţa unei pârtii de schi atractivă la

nivel local şi regional § Aer ozonat cu proprietăţi curative

administrativ al mai multor localităţi) § Ofertă săracă de servicii de

agrement-divertisment § Existenţa efectivă a unei singure pârtii

de schi § Slaba exploatare a Muzeului

“Constantin Noica”

Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)

§ Reorganizarea administrativă a staţiunii Păltiniş pentru a se găsi o formulă eficientă de a se derula investiţii ale autorităţii sau autorităţilor ce vor fi pe deplin responsabile de această staţiune

§ Dezvoltarea domeniului schiabil (investiţii în utilarea pârtiilor cu nocturnă, tun de zăpadă, etc.)

§ Diversificarea serviciilor de alimentaţie publică şi a ofertei de servicii de agrement în cadrul spaţiilor de cazare (de exemplu minifotbal, tenis de masa sau de camp, biliard etc.)

§ Organizarea de festivaluri, evenimente (concursuri de schi, sărbători ale sporturilor de iarnă) ca rezultat al colaborării autorităţilor cu proprietarii de unităţi turistice

§ Promovare drept punct central pentru trasee în munţii Cindrel şi Lotru

§ Menţinerea actualului sistem de organizare administrativă a Păltinişului sau lipsa convergenţei strategiilor de dezvoltare turistică cu privire la staţiune ale localităţilor care ar continua să administreze în comun Păltinişul

§ Degradarea mediului înconjurător § Dezvoltarea imobiliară haotică

III.4. Ocna Sibiului - Secaşe

Ocna Sibiului - Secaşe

Argumentarea delimitării zonei „Ocna Sibiului - Secaşe”

§ Îmbinarea potenţialului balneoclimateric / spa / wellness de la Ocna Sibiului cu potenţialul pentru turism oenologic / gastronomic al zonei Apoldu de Jos

§ Ocna Sibiului este principalul pol turistic pe baza căruia se poate dezvolta turismul în zona Secaşelor (în prezent, per ansamblu, nu poate fi considerată drept o zonă turistică, dar Ocna Sibiului poate fi „motorul de creştere”)


§ Principalul tip de turism practicat în zonă este cel balneo la Ocna Sibiului.

§ Majoritatea spaţiilor de cazare existente în zonă se află în staţiunea Ocna Sibiului, fiind singurul pol turistic din Podişul Secaşelor. Capacităţi de cazare mai importante se regăsesc în structuri de tip pensiune, hostel şi hotel, distribuţia pe categorii de confort fiind relativ egală între clasificările de 2, 3 şi 4 flori/stele.

§ Pe lângă factorul curativ, atractivitatea ofertei turistice se datorează în mare parte serviciilor diverse oferite de către cele câteva spaţii de cazare cu nivel ridicat al confortului

§ Staţiuni balneoclimaterice: Ocna Sibiului; fostă staţiune este şi Miercurea Sibiului


Ocna Sibiului - Secaşe


§ Lacuri sărate § Viţă de vie


§ Factorii curativi şi unicitatea lacurilor sărate în zonă

§ Zonă viticolă renumită (zona Apoldului) § Zonă recunoscută pentru tradiţia în

prepararea pâinii § Rezervaţia Heleşteele de la Mândra şi

Lacul Fără Fund de la Ocna Sibiului

§ Lipsa alimentării cu apă (Păuca) sau a canalizării (Ocna Sibiului, Păuca)

§ Grad redus de amenajare a lacurilor sărate

§ Signalistică necorespunzătoare a atracţiilor turistice (Apoldu de Jos, Ocna Sibiului, Păuca)

§ Exploatarea turistică redusă a satelor (populaţie îmbătrânită şi depopulare)


§ Dezvoltarea agroturistică a zonei § Amenajarea unor trasee pentru

cicloturism § Exploatarea potenţialului viticol al zonei

§ Riscul pierderii aspectului arhitectural tradiţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenajări sau construcţii noi care nu respectă stilul arhitectonic


§ Realizarea unui plan de dezvoltare pe termen scurt şi mediu pentru exploatarea optima a Ocnăi Sibiului, respectiv a unui plan pe termen lung pentru revitalizarea fostei staţiuni Miercurea Sibiului

§ Revitalizarea zonei viticole prin susţinerea micilor întreprinzători § Susţinerea investiţiilor în crearea de unităţi de cazare şi în

amenajarea pentru spaţii de activităţi specifice agroturismului § Încurajarea investiţiilor în spaţii de cazare de tip motel în zona DN1

OCNA SIBIULUI


§ Ocna Sibiului beneficiază de notorietate naţională datorită calităţii factorilor naturali curativi (nămol, lacuri sărate, heliotermie)

§ Renovarea bazei de tratament de la Ocna Sibiului

§ Existenţa a doua proiecte, de reabilitare a infrastructurii, respectiv a parcului balnear şi amenajărea salinelor exterioare

§ Starea precară a infrastructurii în Ocna Sibiului (la nivel de drumuri, parcări, canalizare; de asemenea, gara din localitate ar necesita lucrări de reamenajare)


§ Amenajarea lacurilor de la Ocna Sibiului

§ Dezvoltarea serviciilor de agrement şi a agendei culturale din localitate

§ Tendinţă la nivel european şi naţional spre turism de sănătate şi înfrumuseţare

§ Degradarea mediului ambiant datorită lipsei canalizării


III.5. Valea Târnavelor

Valea Târnavelor

Argumentarea delimitării zonei „Valea Târnavelor”

§ Zonă istorică consacrată / existenţa unui spaţiu tradiţional cunoscut sub denumirea „Valea Târnavelor”

§ Convergenţă a categoriilor de resurse turistice cuprinse în bazinul Târnavei

§ Concentrare importantă de biserici fortificate bine păstrate, exponente ale acestei categorii de resurse turistice

§ Zonă viticolă consacrată, cu potenţial în dezvoltarea turismului oenologic / gastronomic

§ Apartenenţa la spaţiul delimitat a SCI Sighişoara şi a SPA Podişul Hârtibaciului, precum şi includerea ambelor situri UNESCO (Biertan şi Valea Viilor) în cadrul aceleiaşi zone, pentru a forma un pol de atracţii care să poată fructifica mai bine fluxul de turişti ce tranzitează zona pe direcţia Sibiu – Sighişoara / Sighişoara – Sibiu

§ Cele două nuclee de concentrare a ofertei turistice în ansamblu (Mediaş şi satul Biertan cu împrejurimile sale), în jurul cărora s-ar putea dezvolta şi alte elemente de interes turistic neexploatate prea bine în prezent (Dumbrăveni, Valea Viilor, etc.)

§ Existenţa unor proiecte de dezvoltare a turismului / strategii de dezvoltare concentrate pe această zonă


§ Principalele tipuri de turism sunt cel cultural (istorie, etnografie) şi cel balnear (tratamente la Bazna)

§ În Mediaş predomină turismul cultural de tranzit şi cel de business § Aproximativ 11% din capacitatea de cazare a judeţului se regăseşte în

zonă, concentrări putând fi considerate municipiul Mediaş, staţiunea Bazna şi localitatea Biertan; în ceea ce priveşte gradul de confort, cea mai mare parte a capacităţii de cazare se clasifică la 2-3 flori/stele (deci un grad de confort scăzut-mediu)

§ Posibilităţi de cazare există şi în unităţi nespecializate, de exemplu casele parohiale ale bisericilor fortificate, unde se pot închiria camere turiştilor

§ Pensiunile de mici dimensiuni caracterizează oferta de cazare a zonei, cu excepţia municipiului Mediaş, unde cea mai mare parte a capacităţii de cazare se regăseşte în structuri de tip hotel

§ Principalele puncte de atracţie în zonă sunt centrul istoric al Mediaşului, monumentele UNESCO şi satele tradiţionale (Biertan, Mălâncrav etc.)

§ Staţiuni balneoclimaterice: Bazna


§ Situri UNESCO § Biserici fortificate § Viţă de vie § Medieval § Sat transilvan / săsesc / spaţiu rural autentic


§ Spaţiu autentic săsesc cu cea mai importantă concentrare de biserici fortificate din Transilvania şi existenţa, între ele, a doua situri UNESCO

§ Istorie foarte bogată a zonei (cu punctele speciale de interes Mediaş şi Biertan)

§ Zonă multiculturală (români, saşi, rromi, unguri)

§ Sit Natura 2000 – SCI Sighişoara

§ Asocierea mentală între oraşul Copşa Mică şi poluarea industrială poate afecta o zonă mult mai largă, inclusiv municipiul Mediaş

§ Starea precară a infrastructurii de drumuri comunale (Axente Sever, Bazna, Biertan, Hoghilag, Târnava) şi a unor drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”)


Valea Târnavelor

§ Tradiţie în medicina naturistă, fitoterapie § Zonă viticolă renumită § Poziţionare favorabilă între Sibiu şi Sighişoara § Iniţiativă locală în dezvoltarea şi promovarea

turismului (crearea brandului turistic al Mediaşului, constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară în zonă, desfăşurarea proiectului AREAL)

§ Implicarea diferitelor organizaţii în promovarea şi refacerea patrimoniului arhitectural şi al specificului local (de exemplu Fundaţia Mihai Eminescu)

§ Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Moşna, Biertan, Valea Viilor)

§ Personalităţi: Hermann Oberth, Stephan Ludwig Roth, Ioan Axente Sever

§ Bună acoperire a reţelei de CIT-uri

§ Lipsa în unele localităţi a sistemelor de alimentare cu apă (Alma, Aţel, Copşa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Richiş, Şeica Mică, Târnava, Valea Viilor) sau a celor de canalizare (Alma, Aţel, Biertan, Copşa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Şeica Mică, Richiş, Târnava, Valea Viilor)

§ Signalistică turistică deficitară în Aţel, Axente Sever, Bazna, Biertan, Blăjel, Copşa Mică, Dârlos, Hoghilag, Mediaş, Micăsasa, Târnava

§ Ofertă de cazare deficitară sau inexistentă în Alma, Aţel, Axente Sever, Blăjel, Brăteiu, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Moşna, Şeica Mică, Valea Viilor


§ Dezvoltarea turismului oenologic în condiţiile revitalizării zonelor viticole

§ Posibilitatea dezvoltării turismului industrial (vizitarea obiectivelor industriale, a liniilor de producţie vechi, mai ales în zona Mediaşului)

§ Proiectul ARCA de revitalizare a patrimoniului cultural al Dumbrăveniului

§ Amenajarea unor trasee pentru ciclism § Amenajarea unor trasee turistice între Mediaş

şi localităţile din împrejurimi, precum şi între localităţile cu biserici fortificate (de exemplu Aţel – Dupuş – Biertan)

§ Poluarea industrială din Copşa Mică § Abandonarea zonelor viticole;

degradarea teraselor amenajate § Riscul pierderii aspectului arhitectural

tradiţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenajări sau construcţii noi care nu respectă stilul arhitectonic consacrat

§ Amenajarea precară a obiectivelor turistice poate duce la degradarea accelerată a acestora (astfel de situaţii există în Dumbrăveni, Târnava, Bazna, Biertan, Micăsasa, Şeica Mică)


§ Reconversia economică a oraşului Copşa Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia; crearea unui climat investiţional atrăgător

§ Restaurarea centrelor istorice din Mediaş şi Dumbrăveni § Revitalizarea zonelor viticole prin încurajarea investiţiilor, susţinerea micilor

întreprinzători § Reabilitarea domeniului Brukenthal de la Micăsasa § Restaurarea bisericilor evanghelice fortificate în mod etapizat § Reabilitarea legăturilor rutiere între localităţile cu biserici fortificate (Hoghilag –

Valchid – Biertan) § Încurajarea agriculturii ecologice (produse bio) § Conservarea tradiţiei meşteşugăreşti şi susţinerea meşteşugarilor tradiţionali

(inclusiv revitalizarea vechilor bresle)

MEDIAŞ


§ Acces facil înspre localitate, atât rutier (DN14), cât şi feroviar (magistrala 300); poziţionare favorabilă între Sighişoara şi Sibiu

§ Existenţa unui brand turistic şi a unui program pentru promovarea turistică a Mediaşului

§ Centrul istoric bine conservat, cu atracţii unicat şi de mare potenţial turistic

§ Festival Medieval (deja de 5 ani)

§ Preponderent turism de tranzit şi de afaceri

§ Infrastructura de cazare turistică insuficient dezvoltată şi diversificată

§ Popularitate relativ redusă în raport cu Sibiu sau Sighişoara


Valea Târnavelor


§ Dezvoltarea agendei culturale § Dezvoltarea unor circuite turistice complexe,

care să includă şi alte atracţii din zonă (de exemplu, bisericile fortificate din împrejurimi, Bazna, Biertan, etc.)

§ Lipsa unei centuri ocolitoare a municipiului poate afecta mediul ambiant si starea clădirilor istorice

BAZNA


§ Staţiune renumită pentru calitatea factorilor terapeutici (nămolul sapropelic, apa minerală de Bazna)

§ Reamenajarea recentă a bazei de tratament § Cadrul natural şi fondul cinegetic bogat § Centrul de informare turistică

§ Amenajarea relativ precară a patrimoniului construit din arealul staţiunii (parcuri, drumuri, etc.)

§ Semnalizărea rutieră deficitară a localităţii

§ Lipsa apei potabile


§ Diversificarea serviciilor turistice oferite (accent pe wellness şi spa)

§ Extinderea bazei de tratament § Dezvoltarea agendei de evenimente din

localitate şi/sau completarea acesteia cu evenimente / atracţii din localităţi apropiate pentru a crea un produs turistic complex

§ Lipsa investiţiilor în reabilitarea staţiunii vechi

§ Lipsa unei promovări adecvate va împiedica dezvoltarea staţiunii şi stagnarea interesului pentru aceasta la un nivel cel mult regional

BIERTAN


§ Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Existenţa unor spaţii amenajate în apropierea

bisericii (suveniruri, alimentaţie publică etc) § Flux de turişti relativ ridicat § Notorietate relativ ridicată § În proximitate se află şi bisericile fortificate

Copşa Mare şi Richiş § Proiecte de introducere a utilităţilor § Loc consacrat de întalnire anuală a comunităţii

săseşti

§ Oferta de cazare şi alimentaţie publică relativ limitată

§ Grad de cunoaştere şi de popularizare redus privind posibilităţilor de petrecere al unui sejur (satul este în principal punct de tranzit în circuite culturale)


§ Posibilitate de dezvoltare a ecoturismului, a turismului de recreere şi refacere prin fitoterapie, a turismului educaţional („deprinderea” meşteşugurilor)

§ Starea de degradare a unor clădiri

§ Pierderea treptată a obiceiurilor străvechi

VALEA VIILOR


§ Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Investiţii recente de reabilitare

§ Slabă exploatare turistică (biserica fortificată este greu accesibilă vizitatorilor)

§ Flux redus de turişti § Inexistenţa spaţiilor de cazare


§ Dezvoltarea agroturismului (inclusiv oferta de pensiuni) pe fondul includerii satului în circuitele turistice culturale din Transilvania

§ Pierderea totală a interesului turiştilor pentru zonă


III.6. Valea Hârtibaciului

Valea Hârtibaciului

Argumentarea delimitării zonei „Valea Hârtibaciului”

§ Zonă etno-folclorică / istorică consacrată § Delimitarea conferită de SPA Podişul Hârtibaciului § Crearea unei baze de pornire pentru dezvoltarea turismului care să

cuprindă resurse turistice diverse: „biserici fortificate”, „situri Natura 2000”, „sate tradiţionale”.

§ Individualitatea zonei din perspectiva intercalării între valea Oltului şi cea a Târnavelor

§ Existenţa unor importante resurse turistice nevalorificate


§ Principalele atracţii ale zonei sunt bisericile evanghelice fortificate, bisericile ortodoxe pictate de familia Grecu şi diversitatea avi-faunistică a zonei.

§ Tipurile de turism practicate în zonă sunt cel cultural şi ecoturismul. § Capacitatea de cazare din această zonă poate fi considerată în

stadiu incipient de dezvoltare (există doar câteva pensiuni, plus locuri de cazare în casele parohiale ale bisericilor fortificate)


§ Biserici fortificate § Multiculturalism § Bisericile pictate de fraţii Grecu § Biodiversitate


§ Întreaga zonă este sit Natura 2000 § Zonă atrăgătoare, sălbatică § Implicarea autorităţilor locale în susţinerea

turismului (de exemplu, reabilitarea „Mocăniţei”, linia cu ecartament redus Sibiu – Agnita)

§ Implicarea asociaţiilor / ONG în promovarea turismului, a dezvoltării economice (de exemplu: GAL Microregiunea Hârtibaciu)

§ Acces relativ bun dinspre Sibiu şi Sighişoara

§ Eco-agricultura

§ Relativă izolare faţă de restul judeţului a satelor din zonă (nivel mai scăzut al dezvoltării economice, acces rutier dificil spre unele sate)

§ Dezvoltare economică lentă § Unele localităţi nu beneficiază de

alimentare cu apă (Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Ilimbav, Marpod, Săsăuş, Slimnic, Şomartin, Vărd, Veseud) şi de sisteme de canalizare (Bruiu, Chirpăr, Hamba, Ilimbav, Marpod, Ruşi, Săsăuş, Şomartin, Şura Mare, Vărd, Veseud)

§ Signalistică necorespunzătoare în Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Mihăileni


§ Iacobeni are un potenţial turistic deosebit prin prisma celor cinci biserici fortificate aflate pe raza comunei

§ Amenajarea unor trasee pentru biciclişti § Transformarea liniei cu ecartament îngust

Sibiu – Agnita într-un punct de atracţie turistică (amenajare haltelor în scop turistic: posibilitatea achiziţiei de suveniruri şi oferirea serviciilor de alimentaţie publică)

§ Reabilitarea DJ105D ce face legătura între Agnita şi Cârţa, creând astfel un

§ Degradarea bisericilor fortificate § Degradarea sitului SPA Podişul

Hârtibaciului prin construirea viitoarei autostrăzi Braşov – Borş sau prin alte activităţi antropice, precum agricultura intensivă


Valea Hârtibaciului

acces rapid către Munţii Făgăraş § Crearea de spaţii de cazare care să

fructifice nişa ecoturismului § Încadrarea ca arie de conservare specială

a heleşteelor din Brădeni


§ Revitalizarea economică a zonei pornind de la ecoturism si eco-agricultură

§ Susţinerea investiţiilor în spaţii de cazare corespunzătoare § Crearea unor produse turistice complexe, a unor trasee turistice,

inclusiv pentru cicloturism § Continuarea proiectului de reabilitare a Mocăniţei § Restaurarea casei memoriale Brukenthal

III.7. Ţara Oltului

Ţara Oltului

Argumentarea delimitării zonei „Ţara Oltului”

§ Zonă clar delimitată de râul Olt şi de culmea munţilor Făgăraş § Spaţiu etno-folcloric distinct, ce se înscrie în zona mai largă denumită

generic Ţara Făgăraşului § Existenţa aceloraşi categorii de resurse turistice, respectiv acelaşi

specific etno-folcloric § Existenţa unor nuclee de concentrare a ofertei turistice (Cârţişoara,

Valea Avrigului), precum şi a unor zone turistice consacrate (Bâlea) § Convergenţa cu resurse turistice similare înspre est, pe malul stâng al

Oltului § Delimitarea conferită de siturile Natura 2000: SPA Piemontul

Făgăraşului şi SCI Munţii Făgăraş


§ Atracţiile cheie sunt Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă, Valea Avrigului şi cea a Porumbacului, precum şi Transfăgărăşanul

§ Principalul tip de turism este cel activ (drumeţii, sporturi extreme, schi).

§ Aproape 14% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţ se regăseşte în acest areal, zonele de concentrare identificate fiind Lacul şi Valea Bâlea (inclusiv Cârţişoara), Avrig şi Valea Avrigului.

§ Structurile de tip cabană predomină, însă în zonă s-au dezvoltat şi complexe turistice sau pensiuni cu specific agroturistic.

§ Demne de menţionat sunt conceptul „Ice Hotel” (construcţie sezonieră, la al patrulea an de funcţionare) şi păstrăvăria Albota (unde s-a realizat şi integrarea producţiei agro-alimentare).

§ Gradul de confort al structurilor de primire turistică din zonă este scăzut-mediu, cele mai mari capacităţi de cazare fiind clasificate la 2-3 flori/stele.


§ Munte / Creastă / Stâncă § Pădure § Transfăgăraşan § Biodiversitate § Gastronomie


Ţara Oltului


§ Peisaj montan spectaculos (Vf. Suru – Vf. Podragu; lacuri glaciare, creste înguste, etc.)

§ Vârfuri montane de peste 2.500 de metri § Parcuri naţionale, rezervaţii naturale, situri

Natura 2000 § Posibilitatea practicării sporturilor de iarnă, a

ciclismului montan, motociclism, zbor cu parapanta

§ Amenajarea a numeroase pastrăvării în zonă § Istorie bogată (numeroase legende,

evenimente importante) § Zona Bâlea beneficiază de notorietate

ridicată, la fel şi Transfăgărăşanul § Existenţa centrelor de informare turistică în

zonă (la Avrig şi la Cârţişoara) § Accesul facil către DN1 şi DN 7, poziţionarea

între Sibiu şi Braşov (doi poli turistici şi economici de importanţă naţională)

§ Acces facil pe calea ferată

§ Văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute (mai degrabă populare în rândul sibienilor)

§ Infrastructură utilitară deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa, alimentare cu apă în Racoviţa)

§ Signalistica deficitară caracterizează zona văii Moaşa (Racoviţa), valea Avrigului, Cârţa

§ Infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racoviţa, oraşul Avrig şi DJ105F

§ Lipsa investiţiilor în reamenajarea unor vechi cabane şi în întreţinerea refugiilor turistice


§ Dezvoltarea domeniului schiabil (de exemplu, amenajarea unei pârtii de schi în zona Pleaşa)

§ Dezvoltarea turistică a zonei Suru, a văii Moaşa şi a zonei Chica Petrilor – Vf. Suru

§ Afilierea ca membrii ai Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului în Ţara Făgăraşului a localităţilor Arpaşu de Sus, Cârţa şi Cârţişoara va crea premisele atragerii de noi turişti în zonă prin asocierea cu punctul central de atracţie al Ţării Făgăraşului (Sâmbăta de Sus)

§ Dezvoltarea turismului educaţional şi a agroturismului (includerea unor meşteşuguri precum fabricarea / prelucrarea sticlei în produse turistice specifice)

§ Promovarea şi creşterea notorietăţii valenţelor turistice ale zonei

§ Degradarea obiectivelor datorită lipsei investiţiilor în conservare şi amenajare

§ Riscul poluării peisajului natural datorită lipsei canalizării şi a unui management integrat al deşeurilor din zonă şi posibil datorită apropierii de platforma chimică a oraşului Victoria

§ Lipsa amenajării unui camping în aval de lacul Bâlea poate duce la deteriorarea accelerată a peisajului

§ Construirea a numeroase case de vacanţă în detrimentul dezvoltării bazei de spaţii de cazare


§ Amenajarea / refacerea traseelor turistice existente şi crearea unor noi trasee turistice, inclusiv cicloturistice

§ Amenajarea de pârtii de schi dezvoltarea unei oferte de schi fond § Reabilitarea Domeniului Brukenthal de la Avrig (parteneriat pentru o mai

bună exploatare turistică) § Încurajarea investiţiilor în construcţia de noi spaţii de cazare şi complexe

turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului § Fructificarea păşunilor de calitate pentru o agricultură eco-durabilă § Dezvoltarea şi promovarea unor produse turistice: de tip trasee culturale

(bisericile pictate de fraţii Grecu, circuite ale meşteşugurilor tradiţionale: sticlărie, pictură de icoane pe sticlă, boştinărit, ţesătorie), echitaţie, pescuit

§ amenajarea de puncte de observare a naturii (marmote, capră neagră) § sensibilizarea vizitatorilor cu privire la fragilitatea mediului înconjurător în

ariile protejate (în special Rezervaţia Arpăşel, Lacul şi golul alpin Bâlea)


III.8. Rezumatul capitolului

Rezumatul capitolului este de fapt o sinteză a ofertei turistice a judeţului însoţită de o analiză SWOT. În completarea acestei analize sintetice, s-a realizat şi o reprezentare grafică a zonării judeţului Sibiu în funcţie de tipurile de turism predominante, ce se constituie în Anexa 5 a Masterplanului.

Sinteză a ofertei turistice din judeţul Sibiu

Principalele atracţii turistice

Judeţul Sibiu beneficiază de o gamă largă şi variată de atracţii turistice, între care predomină: § Obiective culturale – muzee, ansambluri arhitectonice, situri rurale tradiţionale,

biserici fortificate etc. § Resurse turistice naturale – zonă montană (Făgăraş, Cindrel, Lotru), factori

curativi (Ocna Sibiului, Bazna), peisaje pitoreşti şi biodiversitate.

Între cele mai cunoscute obiective ale judeţului, caracterizat de multiculturalism şi diversitatea atracţiilor turistice, se remarcă (în ordine aleatoare): Muzeele Astra si Brukenthal, Centrul istoric al Sibiului, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO de la Biertan şi Valea Viilor, zona Bâlea şi staţiunile Ocna Sibiului şi Păltiniş

Principalele tipuri de turism practicate sunt turismul cultural (cu specific medieval, tradiţional-popular etc.), agroturismul, turismul activ (sporturi de iarnă, drumeţie, relaxare, ecoturism), turismul balnear, dar şi turismul de business. Sunt acoperite de asemenea nişe cum ar fi produsele turistice cu specific de vânătoare, pescuit sau echitaţie.

Principalele localităţi şi zone turistice

§ Principalele centre urbane: Sibiu, Mediaş

§ Staţiuni turistice: Ocna Sibiului, Bazna, Păltiniş

§ Alte zone şi localităţi turistice: zona Mărginimii Sibiului, zona Avrigului, Biertan

Infrastructura de cazare

Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unităţi de primire turistică, ce cuprind aproape 13.000 de locuri de cazare (al doilea stoc ca mărime din Regiunea Centru).

Hotelurile deţin mai mult de un sfert din totalul locurilor de cazare, în timp ce capacitatea pensiunilor turistice rurale este de aproape o cincime din total.

Majoritatea locurilor de cazare din judeţul Sibiu sunt de 2-3 flori/stele (aproximativ doua treimi), in timp ce segmentul de confort ridicat (4-5 flori/stele) deţine circa 15% din capacitatea totală inventariată.

Alte structuri turistice şi servicii

Oferta de servicii turistice este bogată, raportată la nivelul turismului românesc, dar unele domenii necesită dezvoltatea şi diversificarea ofertei (agrement, bucătărie tradiţională etc.) – pe lângă cazare şi alimentaţie publică într-o varietate de tipuri de unităţi, oferta generală de servicii include, între altele, vizite la obiective turistice, relaxare la piscine şi spa, inchiriere de săli de conferinţe şi terenuri de sport, drumeţii organizate, vizite în gospodării populare, echitaţie, etc.

În judeţ au fost identificate peste 300 de unităţi de alimentaţie publică (baruri, crame, restaurante) şi 100 de săli de conferinţe, de diverse capacităţi (cu minim 7.000 de locuri capacitate cumulată).

Mărci locale cu importanţă pentru turism

§ Brukenthal § Mărginimea Sibiului § Ice Hotel § Transfăgărăşan § Sibiu – Capitală culturală europeană § FITS (Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu)


Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT


§ Statutul oraşului Sibiu de Capitală Culturală Europeană în 2007

§ Mărginimea Sibiului este o zonă etno-folclorică şi agroturistică consacrată

§ Susţinerea dezvoltării turismului de către autorităţile locale (realizarea de materiale de promovare; iniţiativă locală puternică în promovarea turismului; promovarea de noi trasee, dezvoltarea reţelei de centre de informare turistică)

§ Numeroase iniţiative, publice sau private, ce urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţului

§ Existenţa unui specific pentru multe dintre localităţile diferitelor zone („pâinea de la Gura Râului”, „berzele din Cristian”, „mături de Fofeldea”, „cazane la Brăteiu” etc.)

§ Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din România

§ Gastronomie recunoscută (brânzeturi, specialităţi din carne)

§ Poziţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de transport şi existenţa aeroportului internaţional de la Sibiu

§ Numeroase zone naturale au rămas în stare bună de conservare

§ Două monumente UNESCO § Siturile Natura 2000 acoperă aproape

jumatate din teritoriul judeţului § Interes internaţional pentru anumite zone

din judeţul Sibiu (diverse organizaţii din Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franţa, etc.)

§ Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii Culturale

§ Primii paşi spre diversificarea ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de exemplu introducerea curselor Sibiu – Londra)

§ Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele dintre principalele elemente generale de atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism la nivel european (patrimoniu cultural, gastronomie)

§ Inexistenţa unor plăcuţe explicative la monumente, a unor ghiduri audio în mai multe limbi

§ Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi managementul turistic a unor proprietari de pensiuni

§ Sărăcia din anumite localităţi § Probleme legate de personalul din turism

(grad scăzut de instruire a personalului din turism / lipsa personalului calificat)

§ Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism

§ Legendele, evenimentele istorice, breslele nu sunt foarte cunoscute

§ Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”, precum biodiversitatea faunei şi florei

§ Inexistenţa informaţiilor complete integrate asupra obiectivelor / traseelor turistice din judeţ în format digital / on-line

§ Acoperire limitată a cererii de suveniruri de calitate

§ O serie de monumente istorice sunt în stare avansată de degradare

§ Infrastructură deficitară în unele zone rurale

§ Numărul încă relativ redus de producători agricoli certificaţi „bio” (chiar dacă activităţile agricole desfăşurate tradiţional întrunesc, de principiu, condiţiile necesare în cazul multor locuitori ai zonelor rurale)

§ Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente (între direcţiile unde ar fi nevoie de îmbunătăţiri menţionăm amenajarea refugiilor montane, creşterea eficienţei serviciilor Salvamont, instruirea unui număr mai mare de de ghizi montani, semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor montane)


§ Fructificarea superioară a unor nişe în turism (sporturi extreme, ecoturism)

§ Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel, cât şi în Făgăraş

§ Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile locale în privinţa programelor comune axate pe dezvoltarea turismului

§ Depopularea şi populaţia îmbătrânită din


Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT

§ Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement

§ Valorificarea gastronomiei locale § Fructificarea istoriei bogate a zonei § Promovarea legendelor şi a obiceiurilor

populare § Accesarea fondurilor structurale

disponibile în domeniul turismului § Existenţa parteneriatelor externe şi

interne de colaborare în domeniul turismului

zonelor rurale § Distrugerea mediului natural prin

reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare)

§ Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu

§ Disparitatea creată prin neintegrarea socială a rromilor

§ Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice

§ instabilitate legislativă

Direcţii de dezvoltare

§ Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi, în special a alimentării cu apă şi a canalizării

§ Conservarea aspectului tradiţional al localităţilor prin reglementări privind construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor

§ Incurajarea certificării produselor ecologice, rezultate din agricultura tradiţională (mai ales datorită importanţei pe care o acordă străinii acestor alimente în cadrul produsului turistic).

§ Susţinerea / promovarea zonelor cu potenţial, încă neconsacrate § Restaurarea monumentelor istorice (reabilitarea cetăţilor /

domeniilor nobiliare, bisericilor fortificate, centrelor istorice din sate) § Intensificarea acţiunilor de limitare a turismului ilicit § Limitarea birocraţiei – simplificarea procedurilor administrative

necesare a fi întreprinse de unităţile economice cu activităţi în turism sau conexe turismului

§ Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru turism şi agricultură

§ Asumarea unui rol activ de către autorităţi publice, asociaţii, ONG în dezvoltarea abilităţilor manageriale ale operatorilor de structuri turistice şi în formarea personalului, în promovarea climatului investiţional din judeţ, în absorbţia fondurilor europene destinate turismului

§ Promovarea judeţului Sibiu ca destinaţie turistică pe noi pieţe emitente de turişti (de exemplu Israel, Rusia, Anglia, ţările Europei Centrale şi de Est, ţările nordice)

§ Intensificarea promovării prin internet a destinaţiilor din judeţ


IV. Analiza posibilităţilor de implicare a Consiliul Judeţean Sibiu în susţinerea dezvoltării turismului

IV.1. Prezentare sintetică a posibilităţior de implicare a consiliilor judeţene în susţinerea dezvoltării turismului şi surse de finanţare

Analizând atribuţiile legale1 ce revin consiliilor judeţene şi practicile privind implicarea acestor autorităţi publice în dezvoltarea turismului identificate pe parcursul cercetării (incluzând aici informaţii reieşite de la experţi sectoriali şi autorităţi locale din judeţul Sibiu, cât şi rezultatele interviurilor cu funcţiuni de turism din cadrul altor consilii judeţene din judeţe cu un turism dezvoltat), posibilităţile generice ale consiliilor judeţene de a contribui la dezvoltarea turismului îmbracă formele unor acţiuni cu impact direct, respectiv ale unor acţiuni cu impact indirect.

Implicarea directă în turism a consiliilor judeţene se materializează prin: § activitatea unei funcţiuni specifice pentru acest domeniu, fie constituita ca serviciu sau direcţie în

cadrul consiliului, fie externalizată ca asociaţie de promovare / dezvoltare în turism (atunci când consiliul este membru fondator într-o asociaţie judeţeană de turism, o ipostază identificată este ca atribuţiile în turism în cadrul consiliului să fie în sarcina Direcţiei de Dezvoltare Regională şi Implementare Proiecte – astfel se întâmplă, spre exemplu, în Mureş, unde un rol important îl are centrul de informare turistică ce aparţine de această direcţie)

§ rolul unor servicii publice cu pronunţat caracter turistic (de exemplu serviciul public de salvamont) § contribuţia unor alte funcţiuni ale consiliului în cadrul proiectelor de turism (derulate de către

consiliu sau de către alte autorităţi şi organizaţii) – un rol major îl au Serviciile de Dezvoltare Regională, mai ales în cazul consiliilor fără funcţiuni de turism delimitate, aceste servicii având competenţe în elaborarea şi implementarea de proiecte care vizează inclusive dezvoltarea turismului

Funcţiunea de turism a consiliilor judeţene poate desfaşura proiecte în sfere diverse, de la popularizarea şi promovarea destinaţiei turistice judeţene şi a produselor si brandurilor turistice reprezentative, înfiinţarea şi coordonarea de centre de informare sau crearea de evenimente, până la schimburi de experienţă şi bune practici la nivel naţional şi internaţional sau contribuţii la îmbunătăţirea cadrului instituţional în domeniul turismului. Având în vedere limitările de resurse şi legislative, dar si necesitatea de a beneficia de aportul unui număr cât mai mare de experţi, activitatea acestor funcţiuni de turism include adesea colaborări şi parteneriate (după cum se va vedea în acest capitol, un rol aparte îl au ONG implicate direct sau tangeţial în turism).

În ceea ce priveşte proiectele care influenţează indirect turismul (într-o măsură mai mare sau mai mică), sfera competenţelor consiliilor judeţene care sunt fructificate cu efecte importante asupra turismului, este destul de limitată, chiar dacă, ţinând cont de natura interdisciplinară a turismului, virtual aproape orice acţiune în domeniile infrastructură, cultură, educaţie, viaţă socială sau sănătate poate avea impact asupra cererii şi ofertei turistice. Astfel, principala preocupare a consiliilor judeţene, care influenţează şi turismul, sunt investiţiile în infrastructură (în principal drumuri judeţene şi interjudeţene, dar şi utilităţi în mediul rural sau chiar elemente de infrastructură turistică). Semnificative pentru turism sunt şi evenimentele din viaţa economică şi politică ce se realizează cu implicarea Consiliului Judeţean (anumite congrese, simpozioane, întâlniri / târguri de afaceri, etc), cu caracter regional, naţional sau internaţional, care presupun cel puţin turism de business.

Din perspectiva surselor de finanţare pentru proiecte cu impact direct sau indirect asupra turismului, Consiliul Judeţean poate apela exclusiv la bugetul propriu sau la diverse scheme de fonduri nerambursabile, sau poate juca rolul de factor de gestionare şi implementare pentru proiecte de interes naţional finanţate din bani guvernamentali (de exemplu, fonduri de la Ministerul Turismului sau Ministerul Culturii şi Cultelor). De asemenea, o soluţie pot fi împrumuturile (de exemplu pentru proiecte urgente pentru care nu există finanţate imediată, pentru anumite cofinanţări etc.)

Extrem de importante, mai ales în contextul economic actual, sunt fondurile nerambursabile, Consiliile Judeţene putând aplica direct sau din postura de parteneri (după cum reiese din analiza sumară a principalelor instrumente structurale destinate autorităţilor publice locale în prezent, pentru proiecte cu impact major asupra turismului explorarea oportunităţilor de parteneriat devine vitală). 1 Au fost utilizate în analiză prevederile Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare


Astfel, Consiliul Judeţean Sibiu poate aplica individual pentru proiecte de mediu sau îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, în timp ce în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară se pot elabora proiecte pentru valorificarea potenţialului turistic natural, montan sau balnear, pentru reabilitarea satelor, sau pentru infrastructură rutieră (drumuri judeţene, străzi urbane şi şosele de centură). De asemenea, Consiliul poate fi partener cu Primăria Municipiului Sibiu pentru proiecte vizând planuri integrate pentru polii de dezvoltare urbană, sau cu primării din judeţ şi cu instituţii şi ONG din sfera culturală în vederea restaurării şi valorificării durabile a patrimoniului cultural şi infrastructurii conexe. Un exemplu relevant recent de atragere de fonduri europene în mod expres pentru sprijinirea turismului este cel al judeţelor Vâlcea şi Satu Mare, care derulează în prezent trei proiecte de promovare locală şi regională, în valoare totală de 2,5 milioane de RON. În cazul judeţului Vâlcea, obiectivele proiectului de promovare turistică sunt imbunătăţirea vizibilităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie de succes pentru practicarea turismului balnear, cultural, monahal şi de aventură, activităţile urmând să vizeze organizarea de expoziţii şi târguri, publicitate în presă, crearea unui portal dedicat turismului local şi editarea unor materiale informative1 Tot din fonduri europene este finanţat şi un proiect de promovare turistică a judeţului Mureş, demarat în anul 2009 (modalităţile de susţinere şi direcţiile de acţiune ale consiliilor judeţene privind dezvoltare turismului fac subiectul subcapitolului următor).

IV.2. Practici de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul consiliilor judeţene

Acest subcapitol se bazează pe informaţii despre modul de susţinere a turismului din cadrul câtorva consilii din judeţe reprezentative pentru turismul românesc prin prisma tematicii Masterplanului (pe de-o parte, judeţe din Regiunea Centru – Braşov, Alba, Mureş, iar pe de altă parte judeţe cu dezvoltare turistică cel medie şi ridicată pentru nivelul României, cu care Sibiul prezintă similitudini în ceea ce priveşte categorii de turişti atraşi sau obiectivele turistice majore din peisajul românesc – Maramureş, Suceava2). În general, informaţiile au fost culese de la reprezentanţii funcţiunii de turism din cadrul consiliilor judeţene, dar tematica discuţiilor a avut în vedere activităţile consiliilor per ansamblu (incluzând deci şi acţiunile / proiectele care ajută indirect turismul, cum ar fi cele de infrastructură).

În ceea ce priveşte rolul jucat în dezvoltarea turismului de către funcţiunile de turism analizate, cele doua direcţii majore de acţiune au ca ţinte turiştii, respectiv actorii locali din turism. Principalele categorii de activităţi pentru cele doua direcţii sunt punctate mai jos:

Ţinta principala: Turiştii Ţinta auxiliară: actorii din turism

§ Conceperea unei promovări unitare § Acţiuni de promovare la nivel naţional şi

internaţional (inclusiv participări la principalele târguri de turism naţionale şi la câteva târguri internaţionale)

§ Materiale informative, hărţi § Organizarea de evenimente cu impact asupra

atragerii turiştilor şi notorietăţii obiectivelor turistice

§ Înfiinţarea şi operarea de CIT-uri

§ Demersuri pentru cooperarea eficientă între diferitele categorii de actori în turism (grupuri de lucru, simpozioane, târguri de contractări pentru a se întâlni cererea cu oferta de servicii turistice: spaţii de cazare, unităţi de alimentaţie publică, agenţii de turism, muzee si alte obiective turistice, vânzători suveniruri, transportatori etc).

§ Informarea agenţilor economici din turism privind legislaţia, oportunităţile şi căile de dezvoltare în turism, ghidare privind finanţările sau privind promovarea eficientă

În unele cazuri, echipa de turism din cadrul consiliilor judeţene are şi atribuţii la nivel strategic şi programatic, având responsabilităţi sau implicare în elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a judeţului, sau a diverselor programe şi proiecte privind activităţile turistice (includem aici şi crearea unui brand turistic al judeţului, cum s-a întâmplat în cazul Braşovului). De asemenea, un alt aspect menţionat de doar doua consilii intervievate este demersul de inventariere a patrimoniului turistic şi de evaluare a pieţei turistice (interesele turiştilor, căi de îmbunătăţirea serviciilor etc), pentru fundamentarea unei viziuni inovatoare de dezvoltare a turismului judeţean.

1 Paragraful preia informaţii de pe pagina web http://www.impactreal.ro/200909273927/Administratie/Consiliul-Judetean-Valcea-a-semnat-un-contract-important-de-finantare-turistica.html 2 Au fost menţionate în mod expres doar judeţele cu care s-au realizat interviuri complete, obţinându-se informaţii despre toată tematica propusă; analiza care a stat la baza acestui capitol a inclus şi date despre implicarea altor judeţe în sprijinirea turismului (de exemplu Vâlcea, Tulcea), obţinute din surse secundare sau din unele discuţii generale

http://www.impactreal.ro/200909273927/Administratie/Consiliul-Judetean-Valcea-a


Una dintre direcţiile majore de acţiune identificate în analiza implicării în turism a consiliilor judeţene se referă la reabilitarea şi dezvoltarea obiectivelor turistice şi a infrastructurii turistice în general, respectiv la crearea sau consolidarea unor produse turistice, câteva exemple în acest sens fiind enumerate în continuare (au fost luate în considerare şi proiecte aflate în faze incipiente): § implicare în reabilitarea unor staţiuni balneare (de exemplu Solca şi Cacica din judeţul Suceava)

sau a unor muzee (de exemplu „Complexul Muzeal Bucovina”, „Casa Memoriala Avram Iancu” din judeţul Alba, „Muzeul de Ştiinţele Naturii” din Târgu-Mureş)

§ reabilitarea unor situri rurale, restaurarea zidurilor oraşului vechi / cetăţii (Braşov, Alba Iulia) § marcarea / semnalizarea obiectivelor, montarea de panouri cu hărţi în parcări § înfiinţarea sau revitalizarea unor linii de transport public destinat turismului (de exemplu "Dracula

Express" - tren de epoca ce circula intre Braşov si Zărneşti, sau autobuzele de tip „double decker” destinate turului oraşului Braşov)

§ crearea şi promovarea unor programe turistice tematice, în parteneriat cu consiliile locale (de exemplu „De Paşte în Bucovina” şi „De Crăciun în Bucovina”)

§ încurajarea turismului de weekend, ca produs turistic adresat populaţiei la nivel regional (proiect de popularizare a conceptului desfăşurat de CJ Maramureş)

§ înfiinţarea de centre de informare şi de puncte de lucru / sedii ale serviciilor de salvamont § organizarea de campinguri pentru rulote, inclusiv utilităţile necesare (iniţiativă în judeţul Alba) § construirea unui parc auto pentru sporturi cu motor (la Cerghid, lângă oraşul Ungheni, în Mureş)

În ceea ce priveşte materialele de promovare, judeţele realizează şi pun la dispoziţia turiştilor broşuri de prezentare (generale dar şi tematice, pentru anumite tipuri de turism sau segmente de turişti), hărţi, pliante, afişe etc. (unele din aceste materiale sunt disponibile şi în format electronic, pe DVD). De asemenea, tot cu rol de promovare sunt realizate şi materiale video de prezentare – de menţionat aici o acţiune interesantă a CJ Tulcea, care a realizat cu ajutorul unor profesionişti străini documentarul de prezentare „Delta Dunării te aşteaptă”, difuzat inclusiv pe Discovery Channel (în plus, spoturi de promovare a Deltei au rulat recent pe „TV Discovery Channel” Franţa, „Discovery Channel Word” Germania şi „Channel Travel and Living” Anglia, toate costurile pentru crearea şi difuzarea spoturilor fiind acoperite din fonduri nerambursabile1). O constantă la nivelul consiliilor judeţene este organizarea de evenimente, cu rolul de a spori traficul turistic dar şi de a populariza destinaţia turistică judeţeană prin intermediul unor elemente de specific atractive. Majoritatea evenimentelor sunt în general destinate publicului larg, îmbrăcând forma unor manifestări cultural-artistice (festivaluri, sărbători, concerte etc), dar există şi iniţiative de organizarea unor târguri de turism sau de „forumuri / târguri de contractări”, cu scopul principal de a aduce împreună oferta judeţeană de turism şi cererea la nivel regional, naţional şi chiar internaţional (pe cît posibil): § festivalurile pot avea în centru tradiţiile („Parada Junilor” la Braşov sau „Târgul de Fete de pe

Muntele Găina” în Alba), dar sunt organizate şi evenimente cu tematică atipică (de exemplu sărbătoare minorităţilor „Etnovember” sau festivalul „Watumi - arta în stradă” în Braşov)

§ dintre târgurile de turism organizate în judeţele analizate se remarcă „Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac” (Alba), ajuns deja la a cincea ediţie; pe de altă parte, iniţiativa organizării unui târg de turism la Baia Mare (Maramureş) nu s-a bucurat de acelaşi succes (este posibil ca participarea redusă din anul precedent să determine anularea evenimentului)

§ importanţa acordată evenimentelor în cadrul calendarului de activităţi în domeniul turismului ale consiliilor judeţene se materializează în preocuparea de a organiza cel puţin lunar câte o manifestare majoră (cum este cazul, de exemplu, în judeţul Alba)

În ceea ce priveşte colaborările şi parteneriatele, respondenţii intervievaţi consideră în general benefică constituirea ca asociaţie de sine stătătoare a funcţiunii de turism, sporind astfel şansele de implicare în proiecte (consiliul în ansamblu ar avea o implicare mai limitată). Dintre entităţile cu care se desfăşoară colaborări (concretizate în special prin evenimente sau proiecte de dezvoltare / sprijinire / promovare a unor tipuri de turism) menţionăm: § asociaţii turistice private (ale proprietarilor de spaţii de cazare) § asociaţii şi ONG din domeniile cultural, sportiv, artistic, ecologic (de exemplu pentru înfiinţarea

unor circuite turistice de tip „Greenways” în Maramureş) § meşteri populari § muzee § Camere Judeţene de Comerţ şi Industrie § consiliile locale

1 Sursa: http://www.obiectivtulcea.ro

http://www.obiectivtulcea.ro


O situaţie interesantă o constituie colaborarea funcţiunii de turism la nivel judeţean din Braşov cu „Agenţia de Dezvoltare Durabilă Braşov” (asociaţie de dezvoltare intercomunitară ce are ca membri unitaţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov, constituită tot la iniţiativa consiliului judeţean pentru dezvoltarea unor proiecte finanţabile prin fonduri structurale şi de coeziune). La capitolul colaborărilor internaţionale, respondenţii intervievaţi au menţionat schimburile de experienţă benefice cu oraşe sau regiuni înfrăţite (de exemplu, pe partea de turism, Braşovul colaboreaza bine cu oraşul Gent, judeţul Suceava este înfrăţit cu regiuni din Polonia şi Germania, în acest din urmă caz realizându-se inclusiv un parteneriat economic mai general etc.). Judeţele de la frontieră (Suceava, Maramureş) desfăşoară colaborări complexe la nivel transfrontalier cu Ucraina şi Ungaria, incluzând facilitarea circulaţiei, noi puncte de frontieră, semnalizarea obiectivelor turistice dar şi schimburi de bune practici în domeniul economic, inclusiv în turism (de exemplu colaborarea judeţului Maramureş cu Szolnok – Ungaria). Analiza a relevat deschiderea către colaborarea cu alte judeţe pe probleme de turism în cadrul consiliilor intervievate, principalele direcţii luate în discuţie fiind enumerate mai jos: § consultări între consilii judeţene aflate în aceeaşi regiune (dar nu numai), schimb de informaţii

privind modalităţile eficiente de informarea turistului, privind evenimentele şi calendarul activităţilor culturale;

§ promovare reciprocă între judeţe, inclusiv preluarea de materiale de promovare de la unii la alţii, pentru referinţe către turişti;

§ promovarea în comun sau crearea unor branduri turistice / produse turistice regionale sunt considerate obiective dificil de implementat şi nu neaparat priorităţi, mai ales prin prisma carenţelor de infrastructură şi privind calitatea serviciilor care ar trebui tratate în prealabil, pentru a exista premisele unei promovări puternice, unitare a unor branduri sau produse valoroase (în special pentru piaţa internaţională).

Implicarea consiliilor judeţene analizate în domenii conexe ca infrastrutura şi serviciile publice nu este de neglijat, mai ales prin prisma unor acţiuni care depaşesc direcţiile implicite cum sunt administrarea drumurilor: îmbunătăţirea infrastructurii utilitare, parcări la obiectivele turistice, grupuri sanitare, tratarea cu prioritate a reabilitării unor căi de access rutier dinspre marile oraşe ce pot reprezenta piaţa potenţială de consumatori de servicii turistice, realizarea unor proiecte de drumuri în comun cu judeţele învecinate (de exemplu drumul Jina – Dobra, între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş, între judeţele Alba şi Mureş), aplicarea pentru proiecte de implementarea a sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. Relevant ca exemplu pentru judeţul Sibiu este intenţia CJ Mureş de a continua modernizarea aeroportului Transilvania din Târgu-Mureş prin construirea unei platforme multimodale, care să asigure legătura între calea ferată, drumul european E60 şi aeroport, respectiv implementarea unui sistem integrat de securitate. De asemenea, este vizată diversificarea ofertei de zboruri către noi destinaţii europene (deocamdata oferta aeroportului este limitată la trei destinaţii din doua ţări străine: Ungaria şi Danemarca). În discuţii a fost amintit şi rolul de mediator al consiliului judeţean în relaţi cu autorităţile locale (lobby sau impunere politică în relaţia cu primării / consilii locale în cadrul unor proiecte, parteneriate cu autorităţi locale), respectiv intenţiile de integrare a informaţiilor despre oferta turistică judeţeană, pentru ca această sa fie accesibilă într-o formă cât mai bună turiştilor (de exemplu realizarea unor portaluri / directoare cu spaţiile de cazare şi unităţile de alimentaţie publică din judeţ, iniţiative care încă nu au ecoul dorit în rândul mediului privat). Deşi menţionat ca problemă majoră alături de infrastructură şi vizibilitatea limitată a atracţiilor turistice în rândul pieţelor ţintă, nivelul scăzut de pregătire a personalului din turism nu este acoperit deocamdată de iniţiativele de implicare în turism ale consiliilor judeţene analizate, deşi implicarea funcţiunii de turism în acest domeniu ar putea fi o direcţie de acţiune, conform respondenţilor din cadrul unor consilii intervievate.


IV.3. Posibilităţi de susţinere a dezvoltării turismului

de către Consiliului Judeţean Sibiu Această secţiune analizează posibilităţile Consiliului Judeţean Sibiu de a acţiona în direcţia dezvoltării turismului, pornind de la activităţile Asociaţiei Judeţene de Turism (AJT) Sibiu şi proiectele consiliului cu impact asupra turismului din prezent dar şi preconizate / posibile în viitor (inclusiv punctând o serie de idei cu privire la implicarea asociaţiei în promovarea turismului sibian). În continuare vor fi prezentate şi posibilităţile de colaborare şi parteneriat (inclusiv rolul ONG ca parteneri ai consiliului), respectiv modalităţile de sprijinire a turismului din Regiunea Centru.

Susţinerea directă a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu se realizează în principal prin intermediul activităţii Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu (AJT Sibiu) şi secundar prin reprezentanţii Consiliului din diverse direcţii şi servicii (urbanism, proiecte, etc.). Activităţile concrete ale asociaţiei acoperă următoarele direcţii majore: § Promovarea turismului din judeţul Sibiu prin:

o elaborarea şi editarea de materiale de prezentare şi promovare o participarea la târguri de turism interne şi internaţionale o organizarea de evenimente de promovare şi popularizare a ofertei turistice (partnere în

cadrul unor festivaluri, serbări etc), respectiv participarea la evenimente similare organizate de terţi

§ Înfiinţarea şi coordonarea Centrelor de Informare Turistică din judeţ § Inventarierea resurselor turistice ale judeţului şi iniţiative privind marcarea şi semnalizarea

acestora § Colaborări cu diverse organizaţii şi instituţii interne şi internaţionale în vederea schimbului de bune

practici, stabilirii de parteneriate şi realizării de proiecte pentru sprijinirea turismului în judeţul Sibiu şi la nivelul regiunii Centru (ONG, asociaţii profesionale şi patronale, alte consilii judeţene şi asociaţii judeţene de promovare a turismului, etc.)

§ Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media pentru creşterea notorietăţii şi îmbunătăţirea imaginii destinaţiei turistice judeţene (a atracţiilor, evenimentelor, produselor turistice din judeţul Sibiu)

§ Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism § Analiza pieţei turistice din judeţ

Pe lângă activităţile AJT Sibiu, cadrul legal permite consiliului şi iniţiative care să sprijine tangenţial turismul, cum sunt investiţiile în infrastructură (în principal reabilitarea drumurilor judeţene şi interjudeţene / acestea din urmă în colaborare cu judeţele limitrofe, dar şi dezvoltarea reţelei de utilităţi în mediul rural), proiectele de protecţie şi refacere a mediului, sau cele de restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice, a parcurilor, grădinilor publice si rezervaţiilor naturale. Impact major asupra turismului au şi proiectele complexe, cum este implicarea în amenajarea pârtiei de schi de la Jina, proiect care oferă premisele creării unor produse turistice de iarnă în zonă. Dezvoltarea unui turism durabil şi solid în judeţul Sibiu poate fi facilitată prin diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu. Pornind de la premisa că treptat rolul funcţiune de turism va creşte (pe fondul continuării procesului de externalizare a activităţilor de sprijinire a turismului către această funcţiune, susţinerii dezvoltării echipei executive a acesteia, comunicării şi conlucrării cât mai strânse cu direcţiile şi serviciile relevante din cadrul Consiliului pentru a se asigura o viziune unitară asupra impulsionării turismului), iar Consiliul se va implica tot mai activ în asigurarea suportului necesar (inclusiv prin exercitarea autorităţii sale pentru a facilita activitatea asociaţiei), direcţiile noi de urmat (sau care au fost tratate insuficient până în prezent) au în prim plan următoarele tipuri de proiecte benefice consolidării produsului turistic judeţean:

Diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu în dezvoltarea turismului


Creşterea calităţii serviciilor publice de interes judeţean: § Încurajarea fructificării superioare a potenţialului turistic al CNM Astra (un sediu permanent pentru

„Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra”, utilizarea muzeului în aer liber pentru cât mai multe manifestări etc)

§ Îmbunătăţirea bazei tehnice şi serviciilor Salvamont (creşterea capacităţii instituţionale a serviciului, refacerea potecilor şi semnalizărilor traseelor din Munţii Făgăraş de pe teritoriul judeţului, crearea / consolidarea de refugii pe traseele din Munţii Lotru şi Făgăraş etc)

§ Diversificarea zborurilor pe Aeroportul Sibiu (parteneriate cu companii low-cost, etc.) Modelele de relaţionare cu mediul privat şi cu alte autorităţi cu scopul generic de motivare şi antrenare a actorilor din turism să contribuie la dezvoltarea per ansamblu a sectorului § Asumarea unui rol de mediator, inclusiv la nivel politic, sau de factor de coeziune, în cadrul

iniţiativelor de asociere dintre administraţiile publice din judeţ cu scopul de a forma parteneriate pentru implicarea în proiectele majore complexe din judeţ

§ Impulsionarea cooperării pe diverse paliere (reţele de centre de informare, produse turistice comune ale pensiunilor şi meşteşugarilor sau ale muzeelor şi hotelurilor, târguri de oportunităţi sau de contractări, etc.)

§ Evaluarea celor mai viabile propuneri de proiecte sau evenimente inovatoare ale administraţiilor publice locale, grupurilor de acţiune locală sau ONG, şi încheierea de parteneriate în vederea creării de noi surse de interes turistic în judeţ, inclusiv pentru consolidarea unei agende culturale (fără ca asta să însemne renunţarea la evenimentele şi proiectele actuale).

§ Asumarea rolului de a facilita un dialog permanent între autorităţi şi grupurile de interes private (hotelieri, proprietari de pensiuni, firme de transport, agenţii de turism, etc.)

§ Instituirea unor „grupuri de dialog” cu proprietari / administratori de spaţii de cazare, în vederea elaborării unor măsuri prin care să se diminueze numărul de spaţii de cazare neclasificate (aflate în aşa numită zonă „gri” a pieţei)

§ Iniţierea unor discuţii privind încheierea unui parteneriat pentru gestionarea mai eficientă a bisericilor fortificate

Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice prin sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism (cel puţin participarea ca partener în astfel de proiecte): § Formare personală destinată pe de-o parte localnicilor (conştientizarea patrimoniului, însuşirea

unor norme în spiritul ospitalităţii / turismului, etc.) § Formare profesională destinată agenţilor economici (cursuri de management turistic pentru

prestatorii de servicii, cursuri de instruire pentru diverse categorii de personal turistic sau din alimentaţie publică); activităţile vor avea în vedere atât crearea cadrului instituţional, cât şi programele de instruire (o posibilă soluţie fiind accesarea în parteneriat cu ONG a unor fonduri europene)

§ Consilierea profesională pentru dezvoltarea infrastructurii turistice – amenajarea turistică, construirea de structuri de cazare, crearea de produse turistice, fructificarea mai bună a unor obiective turistice existente (analiza fezabilităţii conceptului va lua în calcul şi varianta dezvoltării ca serviciu public, dar nu neapărat utilizarea gratuită)

Planurile de marketing şi promovare – pe lângă iniţiativele cu efecte pe termen mediu şi lung de mai sus, este necesară şi fructificarea superioară a fondului turistic existent în judeţ, care nu este deloc neglijabil, fiind exploatat la un nivel superior pentru România; în acest sens, programele de promovare judeţeană pot sprijini aducerea activităţii turistice la un nivel general rezonabil, care să deschidă drumul măsurilor de creştere a valorii intrinseci a produsului turistic evidenţiate anterior. § Pe lângă activităţile de promovare desfăşurate, AJT Sibiu se poate orienta şi către promovarea

online (website al destinaţiei turistice judeţene cu o abordare nouă faţă de website-urile existente1, optimizarea pentru motoare de căutare şi promovarea acestui website, includerea unui catalog atracţii turistice, respective de structuri turistice în baza unei colaborări cu mediul privat din industria turistică din judeţ)

1 Au fost identificate mai multe website-uri pe tema prezentării turismului din judeţul Sibiu, atât private cât si publice (reprezentativ este website-ul dezvoltat de municipalitatea din oraşul Sibiu, ce cuprinde şi informaţii despre imprejurimile Sibiului, fără a acoperi însă întregul potenţial turistic al judeţului); un eventual nou website de informare al AJT Sibiu ar trebui, în viziunea noastră, să propună o abordare mai cuprinzătoare şi să fie optimizat pentru o bună poziţionare în motoarele de căutare, pentru a se constitui în principala sursă de date despre turismul judeţului, si deci într-un instrument de promovare cu largă acoperire, inclusiv la nivel internaţional


Posibilităţi de colaborare şi tipuri de parteneriate

§ Acordarea unei atenţii deosebite produselor turistice cu potenţial de dezvoltare, prin proiecte de marketing destinate acestora (de exemplu „cicloturism”, „biserici fortificate”)

Analiza practicilor consiliilor judeţene cu privire la colaborări şi parteneriate pentru sprijinirea turismului şi a atribuţiilor care revin consiliilor judeţene prin lege (în domeniul turismului, dar nu numai) furnizează un număr limitat de categorii de posibili parteneri pentru Consiliul Judeţean Sibiu în vederea asocierii în proiecte de turism. Acest fapt nu înseamnă că autoritatea publică judeţeană nu are oportunitatea de a îşi aduce aportul la creşterea turismului în cadrul unor iniţiative comune cu diverşi parteneri – respectivele posibilităţi identificate sunt enumerate în continuare: § Colaborarea cu ONG din turism este considerată foarte benefică datorită expertizei pe care

aceste organizaţii o demonstrează de cele mai multe ori (inclusiv experienţa internaţională, care poate reprezenta soluţia cheie pentru o dezvoltare de succes); în plus, o multitudine de ONG activează în domenii adiacente turismului (protecţia mediului, ecologie, cultură), astfel încât oportunităţile sunt cu atât mai diverse (subiectul implicării ONG în turismul sibian este tratat într-o secţiune viitoare din acest capitol)

§ Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ reprezintă o soluţie de a accesa anumite finanţări nerambursabile pentru proiecte complexe, care implică responsabilităţi şi competenţe din partea ambelor categorii de autorităţi (judeţeană, respectiv locale)

§ Cadrul legal limitează destul de mult colaborările consiliilor judeţene cu mediul privat lucrativ, astfel încât sprijinul autorităţii publice judeţene pentru potenţiali investitori sau agenţi economici deja prezenţi pe piaţa turistică se concentrează pe facilitatea unor discuţii cu consiliile locale din zonele de interes ale companiilor, respectiv pe furnizarea de informaţii utile despre potenţialul turistic al judeţului (baze de date, studii, rapoarte). În ceea ce priveşte parteneriatele public-privat pentru realizarea proiectelor majore, nu au fost identificate exemple de succes în domeniul turismului în judeţele analizate, motivele pentru această situaţie fiind legate de lipsa unui cadru legislativ clar în acest domeniu, dar şi de speculaţiile pe care le pot genera aceste parteneriate cu privire la modul de selecţie al partenerilor privaţi sau al responsabilităţilor / angajamentelor asumate de către aceştia şi de către autorităţi. Pe de altă parte, unii dintre respondenţii intervievaţi consideră că anvergura şi specificul unor proiecte ample care se pretează în judeţul Sibiu (de exemplu, extinderea domeniului schiabil Bâlea sau amenajarea altor pârtii de schi) conduc spre ideea unor viitoare parteneriate public-privat.

§ După cum s-a amintit anterior, o direcţie de colaborare este schimbul de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate, eventual cu nivele de atractivitate şi dezvoltare turistică similare (colaborarea se poate manifesta atât la nivel de funcţiune judeţeană de dezvoltare şi promovare turistică, cât şi la nivel de consilii judeţene în ansamblu). În cazul Sibiului, pentru o colaborare cu alte ţări (care pe termen mediu şi lung poate impulsiona traficul turistic dintre ţările partenere) ar putea fi vizate zone din Germania, Austria, Franţa sau din alte ţări bine reprezentate ca număr de turişti în judeţul Sibiu (pe lângă legăturile existente cu organizaţii din spaţiul germanic, din Franta etc.).

§ Colaborarea cu presa poate avea un aport semnificativ la creşterea notoritatatea unor destinaţii turistice. Parteneriat pentru prezenţa în presă ia în general forma de „barter”, evenimentul sau destinaţia turistică beneficiind de vizibilitate, în timp ce presa preia ştirile, detaliile proiectelor sau evenimentelor. Pentru popularizarea zonelor turistice încă necunoscute sau puţin cunoscute publicului larg din România, un instrument benefic poate fi „infoturul” de cunoaştere a ofertei turistice, organizat ca eveniment sau în cadrul unui eveniment al Consiliului Judeţean, reflectat ulterior în articole sau reportaje.

§ Tipurile de colaborare cu unităţile de cazare, identificate în urma analizei, includ fie tot o formă de „barter” (de exemplu un hotel pune la dispoziţie sala de conferinţe pentru un eveniment, în schimbul reclamei în cadrul evenimentului sau includerii între sponsori / parteneri ai evenimentului), fie posibilitatea participării în comun cu consiliul la anumite târguri de turism (în general prin punerea la dispoziţie de către operatorii de turism a unor materiale de promovare care să fie distribuite de la standul consiliului în cadrul târgului).


Consiliile judeţene colaborează în general cu diferite ONG şi asociaţii / fundaţii cu preocupări în turism (principala categorie de astfel de entităţi este reprezentată de asociaţiile judeţene de turism), cultură sau mediu şi cu asociaţii sportive, în general la organizarea unor evenimente specifice. Sunt preferate acele organizaţii active în domenii care au legătură cu tipurile de turism sau atracţiile judeţului respectiv – în cazul judeţului Sibiu, relevante sunt entităţile interesate în protejarea satelor autentice sau a valorilor culturale, asociaţiile de turism montan şi de sporturi extreme (pasionaţii de off-road), cluburile / şcolile de schi, sau asociaţiile ecoturistice. În cazul organizării de evenimente, rolul consiliului ar putea fi de facilitare a organizării, de popularizare / promovare, de expertiză tehnică, dar şi de a conferi amploare manifestării. Chiar dacă din interviurile cu operatori şi experţi din turism, activi în judeţul Sibiu, nu au reieşit decât puţine ONG implicate în turism, au fost incluse în Anexa 3 a Masterplanului o serie de organizaţii cu care Consiliul Judeţean ar putea colabora, având în vedere preocupările comune în domeniile menţionate mai sus. Fără a minimiza importanţa tuturor organizaţiilor care pot avea un cuvânt de spus în dezvoltarea turistică, includem o serie de exemple de ONG aparţinînd profilelor care fructifică cel mai bine punctele tari ale turismului sibian, şi anume: tezaurul cultural („Ecomuzeul Regional”, „Mihai Eminescu Trust”, „Fundaţia Samuel von Brukenthal” etc.), tradiţia în turism montan („Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor - S.K.V. - Siebenbürgischer Karpatenverein”, „Amicii Munţilor” etc.), consacrarea ca destinaţie pentru turism activ şi sportiv („Air Adrenaline”, „Auto Moto Club Sibiu” etc.) Cercetarea a relevat că direcţiile urmate de colaborările unui consiliu judeţean cu ONG sunt mai diverse, nelimitându-se la evenimente; dintre alte astfel de posibilităţile de colaborare şi parteneriat ale Consiliului Judeţean Sibiu sunt exemplificate în continuare cele mai utile forme identificate: § Orientarea activităţii asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale şi promovării membrilor

în sensul direcţiilor generale de evoluţie a turismului în judeţ în viziunea autorităţii publice – întâlniri cu membrii acestor asociaţii (de exemplu „Sibiel 2000”, „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu” etc.) pentru armonizarea preocupărilor lor cu eforturile autorităţilor

§ Schimburi de idei cu „Grupurile de Acţiunie Locală” şi cu „Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.)” (de exemplu „A.D.I. Econord”) pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvoltării

§ Implicarea în proiecte ale ONG care susţin conservarea şi restaurarea satelor tradiţionale (cel puţin prin popularizarea turismului rural autentic şi a importanţei stopării distrugerii necontrolate a aspectului zonelor rurale)

În contextul competiţiei teoretice între zone turistice cu profil similar din judeţe diferite, sprijinirea produselor turistice regionale din Sudul Transilvaniei (sau din Regiunea Centru) este benefică pentru turismul judeţului Sibiu în special din perspectiva turismului de circuit sau itinerant, obiectivul acestui sprijin fiind creşterea consumului acelor produse turistice complexe care includ şi destinaţii din judeţul Sibiu. Avantajul Sibiului este în acest caz faptul că este cu certitudine un exponent al turismului din Transilvania, mai ales al acelor tipuri de turism care se pretează la circuite, deci dezvoltarea unor produse turistice regionale culturale sau ecoturistice ar crea oportunităţi de creştere pentru destinaţii din judeţul Sibiu. Principalele produse regionale care ar putea fi sprijinite de Consiliul Judeţean Sibiu în vederea obţinerea unui trafic turistic superior în judeţ au în prim plan bisericile fortificate şi oraşele-cetaţi medievale din Transilvania, fiind deja oferite în piaţă sub diferite forme, care de multe ori depăşesc sfera regională (de exemplu circuite ale Transilvaniei sau ale României). Consolidarea ca produse turistice regionale distincte a acestor doua categorii de atracţii trebuie sa aducă justificarea petrecerii unui întreg sejur sau concediu într-un perimetru relativ restrâns prin exploatarea superioară a bisericilor fortificate, diversificarea serviciilor şi atracţiilor din oraşele reprezentative şi imprejurimile lor, respectiv prin asigurarea unor servicii de ghidaj foarte bune. Sprijinirea turismului din Regiunea Centru ar trebui realizată în baza unei colaborări între judeţe. Recent înfiinţata Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei” este un exemplu de mobilizare în

Susţinerea turismului la nivelul Regiunii Centru

Colaborări cu ONG şi alte asociaţii active în domeniul turismului sau în domenii conexe


direcţia dezvoltării comune în domeniul turismului. Unul din obiectivele centrale ale colaborării este crearea unui brand turistic comun, însă cooperarea se poate manifesta şi prin proiecte interjudeţene de sprijinire a turismului, promovare unitară comună a atracţiilor similare sau prezentarea ofertei generale a zonei în cadrul centrelor de informare turistică. Aşadar, odata ce vor fi agreaţi clar termenii colaborării în cadrul asociaţiei, Consiliul Judeţean Sibiu poate susţine dezvoltarea turismului in regiunea Centru prin implicarea A.D.I „Centrul Transilvaniei” în atragerea de fonduri europene (de exemplu direcţiile principale pot fi consolidarea produselor de turism natural şi montan în Munţii Făgăraş prin îmbunătăţirea infrastructurii necesare, respectiv crearea unui nucleu de staţiuni balneare moderne împreună cu Ocna Mureş şi Sovata).

Acţiunea concertată a judeţelor din regiune poate fi extrem de utilă în cazul creşterii calităţii produsului regional „biserici fortificate”, întrucât un parteneriat cu Consistoriul Bisericii Evanghelice, care administrează în prezent bisericile, ar fi realizabil în condiţiile unor modificări legislative ce ar avea nevoie de girul şi influenţa unui grup puternic de autorităţi publice pentru a fi posibile.

Pe lângă colaborări la nivelul bunelor practici între judeţele turistice (amintite anterior în Masterplan), care pot contribui la conturarea unui produs turistic regional, cu efecte asupra creşterii sejurului în regiunea respectivă, în Sudul Transilvaniei sunt semnale ale unei colaborări între judeţe cu efecte indirecte benefice turismului, ce se manifestă prin proiectele comune de infrastructură rutieră (de exemplu, drumul Jina – Dobra, între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş, între judeţele Alba şi Mureş) sau de îmbunătăţirii serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă, de tip SMURD (proiect al A.D.I „Centrul Transilvaniei”, finanţat din fonduri europene, ce are în vedere echiparea bazelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă).

IV.4. Rezumatul capitolului

În urma analizei atribuţiilor legale ce revin consiliilor judeţene şi a practicilor de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul altor consilii judeţene din ţară, prin prisma patrimoniului turistic al judeţului Sibiu şi căilor de a consolida şi nuanţa produsul turistic judeţean, au rezultat posibilităţile de susţinere a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu, ce sunt sintetizate în schema de mai jos:

Susţinerea activităţilor AJT Sibiu

Promovarea turismului din judeţul Sibiu

Înfiinţarea şi coordonarea de CIT-uri

Inventarierea, marcarea şi semnalizarea resurselor turistice

Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media

Acţiuni cu efect direct asupra turismului

Colaborări cu diverse organizaţii şi instituţii relevante

Dezvoltarea echipei executive a asociaţiei

Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism

Analiza pieţei turistice din judeţ

Diversificarea implicării CJ şi AJT Sibiu

Îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului (în special Salvamont)

Relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism

Sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism

Planurile de marketing şi promovare Acţiuni cu efect indirect asupra turismului

Continuarea investiţiilor în infrastructura de transport şi utilitară

Creşterea calităţii generale a serviciilor publice de interes judeţean


Având în vedere limitările legislative şi de resurse, implicarea Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea turismului presupune diverse colaborări şi parteneriate, principalele fiind amintite în continuare: § Colaborări cu ONG (asociaţii de turism, culturale, sportive, grupuri de acţiune locală, asociaţii de

dezvoltare intercomunitară, etc.)

§ Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ

§ Schimburi de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate

§ Colaborări cu presa (pentre popularizarea destinaţiei sau a evenimentelor cu impact turistic şi întreţinerea unei imagini pozitive şi atractive)

§ Colaborări cu jucătorii din turism (organizarea unor evenimente, etc.)

§ Proiecte comune cu judeţele din Regiunea Centru


V. Propunerea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul

Sibiu în perioada 2010-2020

V.1. Contextul general

Plecând de la analiza situaţiei prezente, stabilirea direcţiilor şi obiectivelor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat prin analiza şi actualizarea Strategiei şi planului de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 – 2007 – 2013 - secţiunea turism, cât şi printr-o raportare constantă la orientările strategice europene, naţionale şi regionale.

Situarea demersului strategic în acest context general ajută la identificarea priorităţilor şi maximizează şansele accesării fondurilor europene.

Dintr-o perspectivă europeană, obiectivul general al politicii comunitare în domeniul turismul îl reprezintă îmbunătăţirea competitivităţii turismului şi crearea mai multor locuri de muncă.

Susţinerea financiară a demersurilor care vizează în mod direct atingerea acestui obiectiv se poate realiza din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene, prin Programul Operaţional Regional pentru perioada 2007 – 2013.

In mod indirect, domeniul turismului va fi sprijinit şi prin alte fonduri şi programe europene. Astfel, infrastructura de mediu şi transport, vitale pentru susţinerea dezvoltării turismului, sunt finanţate din Fondul de Coeziune prin Programe Operaţionale Sectoriale. De asemenea, Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European Piscicol (FEP) pot finanţa proiecte care să contribuie indirect la dezvoltarea durabilă a turismului. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, (PNDR) axele 3 şi 4 se pot finanţa proiecte privind creşterea calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, evident cu impact asupra dezvoltării turismului.

Din perspectiva Planului Naţional de Dezvoltare, componentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naţionale, dezvoltarea turismului reprezintă o constantă (fie premisă fie rezultat) a tuturor celor şase priorităţi naţionale identificate şi anume:

- Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

- Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

- Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative

- Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

- Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare Regională şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinul

Elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat plecând de la analiza documentelor de planificare strategică existente, integrând obiectivele specifice autorităţii publice judeţene cadrului mai larg regional, sectorial şi naţional. În acest context a putut fi definit rolul pe care Consiliul Judeţean poate să-l joace în susţinerea dezvoltării turismului, în concordanţă cu competenţele sale materiale şi teritoriale. Stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare, a priorităţilor, acţiunilor şi programelor s-a fundamentat pe rezultatele analizei situaţiei existente, cu precădere pe cele ale analizelor SWOT. În acest sens s-a avut în vedere identificarea de soluţii pentru fructificarea avantajelor competitive şi comparative, pe de o parte şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă turismul sibian, pe de altă parte. Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate în etapa de analiză, au mai fost purtate o serie de discuţii cu specialişti locali din cadrul Consiliului Judeţean (urbanism, patrimoniu, buget, etc.) din cadrul serviciilor publice subordonate (Salvamont Sibiu) şi Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, care au contribuit la cristalizarea opţiunii privind structurarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului.


financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice şi valorificării patrimoniului natural, istoric şi cultural, pentru includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.

In fine, documente naţionale de referinţă în domeniul turismul, cum ar fi Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional şi Strategia Naţională de Dezvoltare a Turismului identifică direcţii strategice de acţiune pentru dezvoltarea a turismului românesc. V.2. Viziunea şi misiunea Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul dezvoltării turismului Consiliul Judeţean Sibiu consideră că dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în judeţul Sibiu reprezintă una din priorităţile sale pentru perioada 2010 - 2020. Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la

dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri

suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabilă, cu protejarea şi punerea în valoare

a patrimoniului natural, construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând standardelor

Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai

mare/bună implicare socială şi comunitară - moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului

Misiunea

Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi constă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan, § Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale, cu

efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu, § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean, cu efect asupra dezvoltării durabile şi

echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Reglementare pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are

competenţe legale, § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu

efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului, § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi

economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu,

§ Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorităţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.

V.3. Direcţii strategice Studiile de piaţă arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului.


Siguranţă Obiectiv: - Creşterea siguranţei practicării turismului Judeţul Sibiul va fi perceput ca o destinaţie turistică sigură, europeană, administrat de autorităţi publice competente şi responsabile. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea de analiză, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice vizează în primul rând raportul calitate-preţ, pentru ca apoi siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în această ordine, criteriile de fundamentare a opţiunilor indiviuale. Din această perspectivă, asigurarea siguranţei practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorităţii publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situaţii reprezintă şi o obligaţie legală a acestora. Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în sfera obligaţiilor şi competenţelor legale ale administraţiei publice judeţene (Legea administraţiei publice locale şi legi speciale) sau cele care, deşi prevăzute în competenţa altor autorităţi locale sau a unor servicii deconcentrate, ar putea fi realizate într-o formulă de parteneriat instituţional, ţintindu-se o mai eficientă utilizare a resurselor publice disponibile şi maximizarea rezultatelor. În esenţă, într-o abordare mai generală, creşterea siguranţei turiştilor se poate realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri: - Protejarea stării de sănătate a turiştilor. În acest sens, în completarea intervenţiilor directe (de exemplu în domeniul asigurării la parametrii calitativi superiori a serviciului de furnizare a apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate, etc.), Consiliul Judeţean poate sprijini (prin agrearea unor formule instituţionale de parteneriat) autorităţile publice locale şi serviciile publice deconcentrate competente în implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico sanitare de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu şi evitării poluării etc. - Asigurarea, în limitele competenţelor şi atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, - Asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor judeţene, aflate sub jurisdicţia autorităţii publice judeţene), prin întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea infrastructurii de transport, semnalizare şi marcare corespunzătoare. - Asigurarea siguranţei şi ordinii publice, prin măsuri speciale în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale în domeniu. Înafara acestor intervenţii în domenii colaterale de acţiune, dar cu implicaţii directe asupra stimulării creşterii cererii turistice, Consiliul Judeţean va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor practicanţi ai turismului activ, prin organizarea şi asigurarea funcţionării Serviciilor Salvamont. Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei turiştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul activ. Zona montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi atractivă pe măsură ce infrastructura specifică – trasee marcate, cabane, refugii, etc., va fi reabilitată şi completată şi întreţinută corespunzător. Măsurile întreprinse vor avea ca efect diversificarea şi extinderea traseelor montane şi, pe fondul unui potenţial insuficient valorificat, stimularea dezvoltării cererii pe acest segment de piaţă. Unde ne aflăm : Autorităţile publice (centrale şi locale) au obligaţia adoptării măsurilor pentru respectarea cadrului normativ privind protecţia consumatorului, a respectării normelor igienico-sanitare în unităţile de cazare şi alimentaţie publică, a intervenţiei în caz de accidente şi furnizării asistenţei medicale. Consiliul Judeţean se regăseşte în constelaţia autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii legale în unul sau mai multe din domeniile menţionate şi, de asemenea, ar putea sprijini (prin soluţii de parteneriat instituţional) activitate acestora. În privinţa infrastructurii de transport, a celei necesare pentru furnizarea a apei potabile, colectării şi epurării apelor uzate, caracterizarea succintă a situaţiei prezente şi identificarea priorităţilor se va realiza în cadrul direcţiei de acţiune referitoare la creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu. In privinţa infrastructurii specifice practicării turismului montan, conform analizei întreprinse se poate aprecia că reţeaua actuală de refugii montane este relativ subdimensionată şi învechită. Traseele montane, în cea mai mare parte a lor sunt întreţinute şi marcate, însă acţiunea factorilor de mediu cât şi cea umană (defrişări, acte de vandalism, etc.) fac necesare intervenţii constante. Masurile active de prevenire a accidentelor montane nu sunt suficient susţinute de campanii de informare şi educaţie montană.


Siguranţă – priorităţi strategice § Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi

sănătatea turiştilor,

§ Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană,

§ Îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu,

§ Asigurarea numărului optim de refugii montane,

§ Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane,

§ Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

Calitate Obiectiv: - Creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu Sibiul va deveni o destinaţie turistică oferind experienţe de calitate pe tot parcursul anului. Se va realiza corelarea între promisiunea făcută vizitatorilor şi experienţa trăită. Agenţii economici vor fi sprijiniţi şi stimulaţi să crească calitatea produselor şi serviciilor şi sa vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la dispoziţie. Un prim set de intervenţii va fi realizat de către Consiliului Judeţean prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial turistic, aflate în proprietate judeţeană. Acest tip de intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei sejurului. Intervenţiile autorităţii judeţene, cu impact asupra creşterii cererii turistice, vor determina operatorii privaţi să îmbunătăţească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte şi să o diversifice. În cazul realizării, modernizării şi reabilitării infrastructurii publice de orice tip, aflate în proprietatea altor unităţi administrativ teritoriale, Consiliul Judeţean va sprijini autorităţile publice respective şi le va furniza, la cererea acestora, asistenţă tehnică de specialitate. Înafara furnizări de asistenţă tehnică în domeniul investiţiilor publice, sprijinirea autorităţilor publice locale se va realiza şi prin: - asistenţă în accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale, - alocare prioritară a sumelor pentru echilibrare bugetară (în limitele competenţelor date de Legea

finanţelor publice locale) pentru obiective de investiţii constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă): infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foişoarelor) de observare / filmare / fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor, ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe, monumentelor istorice şi de arhitectură, etc.

Un al doilea set de intervenţii va viza sprijinirea agenţilor economici din turism prin crearea unui cadru propice dezvoltării lor, accesului la resurse şi la informaţii, consolidării unor parteneriate şi promovării exemplelor de bune practici. Unde ne aflăm: Judeţul Sibiul dispune de resurse naturale şi antropice de mare calitate, de o cultură şi tradiţii distincte care îl diferenţiază de celelalte zone ale României constituindu-se în aşa numitele puncte tari, evidenţiate în analiza SWOT şi care ce pot fi fructificate în scopul creşterii calităţii experienţei turistice. Intr-o abordare zonală, prezentăm principalele caracteristici ce pot susţine diversificarea produselor turistice şi creşterea calităţii acestora, cât şi problemele legate de infrastructura utilitară şi de turism. Municipiul Sibiu, se caracterizează prin multiculturalism, istorie bogată, monumente istorice si de arhitectură valoroase, proximitate faţă de zona montană şi mai ales prin statutul de capitală culturală europeană, susţinut în continuare de evenimente de prestigiu. Cu toate că vocaţia municipiului este în principal cea culturală, există potenţial de dezvoltare pe nişa turismului de business, însă în momentul de faţă nu există o sală de congrese necesară unor evenimente de mare anvergura.


Oferta turistică este complexă însă se poate remarca că, componenta gastronomică nu este suficient de bine ancorată în specificul local Mărginimea Sibiului se caracterizează prin cultură românească autentică, atmosferă arhaică şi un spaţiu rural relativ bine conservat, tradiţii, obiceiuri şi gastronomie specifice, biodiversitate, existenţa muntelui şi a pădurii şi a unei staţiuni montane importante – Păltiniş. Infrastructura rutieră este deficitară în Răşinari, Sălişte, Gura Râului, Valea Sadului, reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare nu deserveşte toate localităţile (Boiţa, Cisnădioara, Râul Sadului, Jina, Tălmaciu, Tilişca, etc.), iar sistemul de distribuţia a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte este nemodernizat. Staţiunea Păltiniş, deşi are un potenţial important de dezvoltare, fiind poziţionată la intersecţia principalelor trasee din Cindrel şi dotată cu pârtie de schi se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură ( drumul judeţean dintre Păltiniş şi punctul Tărtărău) cât şi cu o ofertă săracă de servicii de agrement şi divertisment. Oferta ce cazare a întregii zone zonei este importantă şi cu grad de confort sporit. Zona Ocna Sibiului – Secaşe se caracterizează prin prezenţa lacurilor sărate, care determină şi tipologia turismului practicat în zonă - cel „balneo” şi un potenţialul viticol important. Infrastructura de furnizare a serviciilor apă-canal este deficitară (Păuca). Zona Valea Târnavelor se caracterizează prin existenţa siturilor UNESCO, a bisericilor fortificate, a unor localităţi ce prezervă un aspect medieval şi caracterul sepcific al satului transilvan săsesc şi un important potenţial viticol. La fel ca şi in cazul zonelor prezentate anterior, Valea Târrnavelor se confruntă cu probleme de infrastructura: de drumuri comunale (Axente Sever, Bazna, Biertan, Hoghilag, Târnava), drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”). În unele localităţi lipsesc sistemele de alimentare cu apă (Alma, Aţel, Copşa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Richiş, Şeica Mică, Târnava, Valea Viilor) sau cele de canalizare (Alma, Aţel, Biertan, Copşa Mare, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Şeica Mică, Richiş, Târnava, Valea Viilor), iar oferta de cazare este deficitară au inexistentă în Alma, Aţel, Axente Sever, Blăjel, Brăteiu, Dârlos, Hoghilag, Micăsasa, Moşna, Şeica Mică, Valea Viilor. In cadrul zonei, Mediaşul prezintă o importanţă deosebită. Oraş medieval, cu acces facil înspre localitate, atât rutier (DN14), cât şi feroviar (magistrala 300) şi o poziţionare favorabilă între Sighişoara şi Sibiu, bine conservat şi prezentând atracţii unicat dispune de un mare potenţial turistic. Brandul turistic este consolidat de existenţa unui program de promovare turistică. Mediaşul se confruntă cu lipsa unei centuri ocolitoare care poate afecta mediul ambiant si starea clădirilor istorice şi cu un deficit de capacitate de cazare. Zona Valea Hârtibaciului se caracterizează prin specificitate etno-folclorică, existenţa bisericilor fortificate, biodiversitate, acestea determinând şi determinând tipolologia turismului practicat în zonă: turism cultural şi ecoturism. Din punct de vedere al infrastructurii de alimentare cu apă se identifică probleme în Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Ilimbav, Marpod, Săsăuş, Slimnic, Şomartin, Vărd, Veseud, iar sistemul de canalizare este deficitar în Bruiu, Chirpăr, Hamba, Ilimbav, Marpod, Ruşi, Săsăuş, Şomartin, Şura Mare, Vărd, Veseud. Accesul rutier spre unele sate din zonă este îngreunat de calitatea drumurilor. Capacitatea de cazare este de deficitară. Zona Ţara Oltului se caracterizează prin peisajul montan excepţional, existenţa unei vaste zone împădurite, biodiversitate, specific gastronomic şi prezenţa unui drum naţional unic – Transfăgărăşanul. Totuşi văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute, iar infrastructura utilitară este deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa, alimentare cu apă în Racoviţa). De asemenea infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racoviţa, oraşul Avrig şi pe DJ105F. Cabanele turistice şi refugiile montane sunt insuficiente si degradate. Zona are un potenţial important de dezvoltare turistică încă neexploatat – în doemniul amenajării de pîrtii de schi, a realizării de spaţii de cazare şi compelxe turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului. Facem precizarea că accesul rutier la punctele de atracţie turistică face obiectul Masterplanului în domeniul infrastructurii rutiere, document care stabileşte priorităţile de acţiune în baza unui set ce criterii, printre care importanţa turistică deţine un loc important. Calitate – Priorităţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic,

§ Realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică,


§ Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi,

§ Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare,

§ Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari şi oportunităţi evidenţiate în analiza SWOT a judeţului,

§ Îmbunătăţirea permanentă a calităţii programului, a sejurului ales de turist.

Patrimoniul cultural Obiectiv: - Mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial Sibiul este un judeţ cu un mare potenţial în ceea ce priveşte turismul cultural, fiind o destinaţie bazată pe unicitatea culturii, ca o componentă esenţială a experienţei turistice per ansamblu. Studiile arată că profilul de piaţă al turistului cultural este: nivel mai ridicat al educaţiei şi veniturilor, cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu şi achiziţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile, obiectele de artizanat, petrec mai mult timp în zonă (5,1 nopţi faţă de 3,4 în cazul celorlalţi turişti), sunt mai multe femei decât bărbaţi (ştiindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacanţe), se încadrează în grupa de vârstă 45- 64 şi sunt dispuşi să călătorească în perioadele de extra-sezon. Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va acţiona pentru prezervarea şi atragerea în circuitul turistic, în vederea unei valorificări durabile, a patrimoniului cultural material şi imaterial. Consiliul Judeţean va interveni direct pentru reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare culturală, aflat în proprietatea judeţului. În privinţa clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terţe persoane fizice şi juridice Consiliul Judeţean se va implica în conştientizarea acestora asupra importanţei şi necesităţii bunei administrări a imobilelor şi va acorda sprijin prin consiliere şi realizarea demersurilor legale pe lângă autorităţile/ instituţiile publice competente, în vederea soluţionării impasurilor de natură legislativă şi instituţională. O atenţie deosebită se va acorda bisericile fortificate, proprietate a bisericii evanghelice, pentru care se vor căuta soluţii de legale de finanţare a reabilitării, conservării şi atragerii în circuitul turistic. Va trebui fructificat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană, consolidându-se această imagine şi extinzând-o pe cât posibil şi la nivelul judeţului. Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. În acest sens, în paralel cu colaborarea cu instituţii de cultură de prestigiu, cum ar fi Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra, Muzeul Brukental, Filarmonica Sibiu, Teatrul „Radu Stanca”, Teatrul pentru copii şi tineret, Centrul judeţean pentru conservarea si promovarea culturii tradiţionale, sau cu instituţii de cultură de interes local din judeţ, se pot pune la punct formule de colaborare şi cu alte instituţii de cultură naţionale şi internaţionale. Un aspect important, aflat deseori în atenţia autorităţilor publice locale îl reprezintă modificarea cadrului legal, într-un mod care să permită autorităţilor locale impunerea, prin autorizaţiile de construire, a unor restricţii cu scopul păstrării specificul arhitectural al zonei/localităţii. Unde ne aflăm: Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural fac, parţial, obiectul Masterplanului în domeniul culturii. În cadrul acestei secţiuni se vor face referiri la acţiunile asupra patrimoniul construit cu impact direct asupra creşterii atractivităţii turistice, cât şi la acţiunile de fructificare în scop turistic a tradiţiilor, obiceiurilor şi celorlalte valori culturale specifice. Municipiul Sibiu reprezintă prin excelenţă, destinaţia naţionala turismului cultural. Este important ca autoritatea locală să păstreze şi să consolideze această poziţie. Totuşi ca multe alte oraşe cu un important patrimoniu arhitectonic şi municipiul Sibiu se confruntă cu probleme legate de starea avansate de uzură şi a degradării unor clădiri. În cazul Mărginimii Sibiului se constată că o serie de fortificaţii şi cetăţile medievale din zonă prezintă un grad avansat de degradare. De asemenea, lipsa unor unui cadru legal, mai restrictiv în domeniul urbanismului şi construcţiilor (care să impună păstrarea specific arhitectural, soluţiile tehnice, materiale, finisaje, etc.) a condus la construirea unor imobile care începe să ameninţe specificul arhitectural sătesc.


Zona Ocna Sibiului – Secaşe cât şi Zona Valea Târnavelor se confruntă la rândul lor cu pericolul pierderii aspectului arhitectural tradiţional iar Zona Valea Hârtibaciului cu cel al degradării bisericilor fortificate. Patrimoniu cultural - priorităţi strategice § Reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit,

§ Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora,

§ Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu impact asupra atractivităţii turistice

Accesibilitatea informaţiei turistice Obiectiv: - Îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică Produsele turistice ale Sibiului vor fi accesibile pentru pieţele ţintă prin prezenţa online, pe Internet, precum şi prin folosirea mijloacelor, canalelor tradiţionale. Informaţiile oferite celor interesaţi vor fi de o calitate superioară, reflectând poziţionarea brandului Sibiu şi contribuind la formarea unei imagini de ansamblu. Sibiul va fi o destinaţie care atrage turiştii cu venituri mai ridicate, cu un nivel mai înalt de educaţie şi care sunt interesaţi de turismul cultural. Pentru acest lucru Sibiul trebuie să profite cât mai mult de avantajele oferite de prezenţa aeroportului internaţional Sibiu, precum şi de cele din vecinătate: Cluj, Targu Mures, Oradea. Unde ne aflăm: În momentul de faţă judeţul Sibiu nu dispune de un instrument puternic de informare şi promovare a turismului prin Internet, nici de un portal de primire a propunerilor şi ideilor novatoare în domeniul turismului care să poată fi sprijinte de către Consiliul Judeţean. Din ce în ce mai mult, consumatorii vor să poată să se informeze şi să ia decizii cât mai eficient şi mai rapid cu putinţă cu privire la destinaţiile turistice. Noile tehnologii permit consumatorilor sa caute informaţiile şi să-şi facă rezervări pe cont propriu exact acolo unde doresc. Prezenţa Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei promovări integrate a judeţului. Industria turistică trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări şi să profite din plin de avantajul oferit de noile canale de promovare, cum este Internetul. Accesibilitate – Priorităţi strategice: § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet;

§ Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradiţionale cât şi prin cele moderne;

§ Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările, autogările).

§ Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului.

Consolidarea Brandului SIBIU Obiectiv: - Dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU

Sibiul reprezintă un brand puternic şi provocator şi de aceea poziţionarea regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce e caracteristic, unic şi diferit. Vizibilitatea şi atracţia regiunii ca şi destinaţie turistică va creşte, o dată cu calitatea produsului turistic « Sibiu ». Trebuie creată o identitate puternică de brand şi implementată la toate nivelurile industriei, permiţând astfel o creştere a cotei de piaţă formată atât din turişti străini, cât şi români. Unde ne aflăm : - Poziţionarea brandului Sibiu ca şi destinaţie turistică a fost iniţiată în 2007, o data cu lansarea Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007. Pieţele turistice internaţionale nu au însă suficiente informaţii despre turismul din Sibiu, şi de aceea un brand puternic este esenţial în a atrage atenţia asupra regiunii. Pentru aceasta este nevoie ca toţi cei implicaţi în turism să colaboreze pentru a defini brandul şi pentru a-l comunica eficient tuturor.


Branding – priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic;

§ Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice;

§ Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate;

§ Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura saseasca, marca Brukental, etc)

Pregătirea profesională Obiectiv: - Încurajarea pregătirii profesionale în turism Experienţa turistică depinde în mare parte de calitatea serviciilor şi de ospitalitatea cu care sunt întâmpinaţi, iar profesionalismul trebuie să depăşească aşteptările vizitatorilor. Unde ne aflăm: Creşterea calităţii serviciilor este posibilă prin investiţii materiale dar şi prin pregătirea personalului. Lipsa pregătirii în domeniu reprezintă o provocare care trebuie rezolvată la nivelului întregului judeţ, aşa după cum a pus în evidenţă analiza întreprinsă. Pregătirea profesională – Priorităţi strategice:

§ Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului;prin organizarea de seminarii, dezbateri, acordării de premii, diplome, recunoastere şi mesaje publice etc

§ Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei;

§ Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism;.

Parteneriate Obiectiv: - Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat. Turismul în Sibiu va fi competitiv, sustenabil şi se va baza pe o ofertă aparte. Atenţia autorităţilor publice locale se va focaliza asupra modalităţilor de valorificare a potenţialului turistic al judeţului, de creare a infrastructurii necesare susţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţelor pieţei. Pentru aceasta, autorităţile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor, autorităţile publice centrale vor colabora în plan local, realizând parteneriate al căror obiectiv va fi dezvoltarea turismului sibian. Operatorii din turism vor colabora atât cu autorităţile publice, în scopul valorificării superioare a potenţialului turistic, dar şi între ei pentru a asigura un plan de acţiuni unitar atât la nivel local cât şi regional. Unde ne aflăm: De-a lungul activităţii sale, Consiliul judeţean a dezvoltat numeroase formule de parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu ONG-uri, vizînd stimularea dezvoltării turismului sibian si creşterea atractivităţii acestuia. De asemenea, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu constituie un cadru special, deosebit de eficace în vederea stabilirii de colaborări şi parteneriate pentru atingerea unor obiective comune. Parteneriate eficace în cadrul sectorului public cât şi între sectorul public şi cel privat sunt esenţiale în promovarea şi dezvoltarea turismului. La nivel local este de asemenea important ca micii întreprinzători în turism să conlucreze pentru ca toţi să beneficieze de avantajele promovării destinaţiilor turistice. Transferul de cunoştinţe de la unitate la unitate sau dinspre sectorul academic va fi de asemenea important. Există numeroase organisme care sunt angajate în promovarea turismului, pregătire profesională, conservarea culturii, protejarea mediului iar cooperarea între acestea este necesară pentru realizarea de sinergii.


Turismul poate să evolueze numai dacă are sprijinul comunităţilor locale. El poate ajuta la conservarea tradiţiilor şi culturii, precum şi la sprijinirea dezvoltării serviciilor şi produselor locale, care altfel nu ar fi viabile. Atunci când nu este gestionat corespunzător, turismul poate fi văzut ca o ameninţare care slăbeşte în loc să crească calitatea vieţii comunităţilor locale. Scopul parteneriatului este să maximizeze şansele de succes ale valorificării eficace şi eficiente a potenţialului turistic. Parteneriate – Priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional, regional şi local pentru promovarea şi

dezvoltarea turismului;

§ Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor;

§ Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului, pregătirea profesională, dezvoltarea economică, conservarea moştenirii culturale este coordonată şi are sprijinul autorităţilor;

§ Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător.

Capacitate instituţională Obiectiv: - Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului Creşterea capacităţii instituţionale reprezintă un obiectiv permanent al autorităţii publice judeţene. Competenţele şi atribuţiile legale actuale, dar şi cele de perspectivă în domeniul turismului1 fac necesară alocarea corespunzătoare de resurse, formarea continuă a personalului şi un management performant. Consiliul Judeţean va acţiona pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor structuri cu atribuţii în domeniul turismului şi va sprijini în acest sens Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, organizaţie creată în scopul implementării politicilor autorităţii publice judeţene în domeniul turismului. Unde ne aflăm: Actuala soluţie de organizare a Consiliului Judeţean Sibiu nu include o structură funcţională cu atribuţii competenţe şi responsabilităţi exclusiv în domeniul turismului judeţean. Volumul de activitate sporit, impus de coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizarea, evaluarea şi raportarea rezultatelor vor face necesară asigurarea cu resursa suplimentară de personal necesară acestei funcţiuni. Constituirea şi funcţionarea unui grup de reflecţie, de analiză şi formulare de soluţii, care să faciliteze schimbul de informaţii dintre Consiliul Judeţean şi mediul extern, constituit din factori cheie ai turismului sibian, poate contribui la dezvoltarea capacităţii instituţionale a Consiliul Judeţean. Pe de altă parte, Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu2 - persoană juridică de drept privat va putea prelua, în conformitate cu statutul său, implementarea unor programe ale autorităţii publice judeţene, sau va intra cu aceasta din urmă în relaţii de parteneriat şi/sau contractuale (pentru prestarea de servicii), în condiţiile Ordonanţei 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Din această perspectivă dezvoltarea permanentă a capacităţii instituţionale a asociaţiei devine o condiţie necesară implementării cu succes a programelor autorităţii publice judeţene. Capacitate instituţională – Priorităţi strategice: § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea

turismului în judeţul Sibiu

§ Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism

§ Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane, îmbunătăţirii managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii.

1 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026 2 Consiliul Judeţean are calitatea de asociat


V.4. Acţiuni şi programe pentru realizarea priorităţilor strategice Acţiuni/programe: Siguranţă

Denumire Scop Partener Perioada de realizare

Costul indicativ Sursa de finanţare

4.1.Organizarea, în şcoli, a unor sesiuni de sensibilizare şi instruire asupra pericolelor potenţiale şi asupra măsurilor de securitate montană. Informări prin Mass-media. Elaborarea şi diseminarea de pliante, afişe, etc.

Informare asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană

Instituţii de învăţământ, ONG-uri, 2010 - 2013 40.000

lei Buget judeţean

4.2.Creşterea capacităţii instituţionale a Salvamont Sibiu prin: • dimensionarea optimă şi asigurarea

personalului calificat • formarea profesională continuă a

personalului propriu • dotarea corespunzătore cu

echipamente şi mijloace de intervenţie

Îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei activităţii Salvamont Sibiu

Nu este cazul 2010 - 2020 500.000 lei Bugetul judeţean

4.3.Formarea de ghizi montani capabili să acţioneze eficient şi rapid în situaţii deosebite, inclusiv prin participarea la parteneriate pentru accesarea fondurilor structurale - POSDRU

Creşterea siguranţei montane şi mărirea vitezei de reacţie în intervenţii

Instituţii publice de învăţământ, ONG-uri, firme

2010 - 2020 Nu este cazul

Costurile se vor finanţa din taxele de participare la cursurile de formare

4.4.Reabilitarea /construirea unor de refugii de creastă localizate în munţii Cindrel, Lotrului Făgăraş (Cânaia, Iezer, Fântânele, Prejba, Buceciu, Ştefleşti, Chica Fedeleşu, Lacul Avrig, Călţun, etc.)

Asigurarea numărului optim de refugii montane ( a unei distanţe medii de circa 6 ore de marş între refugiile de creastă)

Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorială se găsesc amplasamentele/ construcţiile, proprietarii respectivelor imobile

2010 - 2013 365.000 lei

Bugetul judeţean şi al celorlalte unităţi administrativ teritoriale cu care se intră în formule de parteneriat, Alternative: Fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului PNDR M3.1.3., în condiţiile în care sunt eligibile comunele; CJ asigurând coordonarea şi sprijinul POR, Axa 5.2., in parteneriat cu autorităţile publice locale




4.5.Sprijinirea reabilitării şi construirii de noi cabane montane

Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane

Autorităţi publice locale, alte persoane fizice şi juridice

2010 - 2020 Nu este cazul.

Nu este cazul. Consiliul Judeţean joacă rol de catalizator, facilitator, partener

4.6. Stoparea defrişării arborilor în zonele potecilor montane şi pe această cale a distrugerii marcajelor

Prezervarea marcajelor pentru asigurarea siguranţei turiştilor

ROMSILVA, autorităţi publice locale, alte persoane fizice şi juridice

2010 - 2020 Nu este cazul

Nu este cazul. Consiliul Judeţean are rol de catalizator, facilitator şi partener

4.7. Reabilitarea, întreţinere şi marcarea traseelor montane

Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane

Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorială se găsesc traseele

2010 - 2013 183.000 lei

Bugetul judeţean ; ca alternativă: fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului , sau fonduri din PNDR M 3.1.3., în condiţiile în care sunt eligibile comunele, CJ asigurând coordonarea şi sprijinul

Acţiuni/programe: Calitate



4.8. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare (Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Ilimbav, Marpod, Săsăuş, Slimnic, Şomartin, Vărd, Veseud, Bruiu, Chirpăr, Hamba, Ilimbav, Marpod, Ruşi, Săsăuş, Şomartin, Şura Mare, Vărd, Veseud, Ocna Sibiului, Păuca, Boiţa, Cisnădioara, Râul Sadului, Jina, Tălmaciu, Tilişca, etc) prin intervenţii directe în situaţia reţelelor în proprietate judeţeană sau prin coordonarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în cazul celor din proprietatea comunelor şi oraşelor.

Asigurarea infrastructurii de apa-canal în zonele de interes turistic

Autorităţile publice locale, Operatorul regional de apa canal

2010 - 2020

Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie

Bugetul judeţean, bugete locale, al operatorului regional de apa canal, în funcţie de proprietatea asupra reţelelor POR 5.1. în cazul reţelelor de apă – canal care deservesc obiective turistice de patrimoniu reabilitate

4.9. Îmbunătăţirea stării drumurilor în zonele turistice: Răşinari, intrarea în Sălişte, Gura Râului, Valea Sadului, Ocna Sibiului (inclusiv parcări), Hoghilag, Valchid , Biertan, Racoviţa, Avrig şi DJ105F, drumului de

Asigurarea infrastructurii de transport rutier în zonele de interes turistic

Autorităţile publice locale 2010 - 2015


Bugetul judeţean, bugete locale; alternative: POR 5.1, în cazul căilor de acces spre obiective turistice de patrimoniu reabilitate, sau




acces către Munţii Făgăraş din comuna Turnu Roşu, drumului judeţean dintre Păltiniş şi punctul Tărtărău, a DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”, drumurilor comunale din Axente Sever, Bazna, Târnava, centurilor ocolitoare în cazul municipiilor Sibiu şi Mediaş prin intervenţii directe în situaţia drumurilor judeţene sau prin coordonarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în cazul celorlalte categorii de drumuri

POR 5.2. în cazul căilor de acces la principalele obiective turistice naturale

4.10. Sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea modernizării sistemului de distribuţie a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte.

Asigurarea infrastructurii pentru alimentarea cu energie electrică în zonele de interes turistic

Autorităţile publice locale, furnizor de energie electrică

2010 - 2015


Bugete locale; alternativă: POR 5.1, în cazul reţelelor aferente unor obiective turistice de patrimoniu reabilitate

4.11. Oferirea de asistenţă şi consultanţă specializată.(inclusiv prin atragerea unui consultant german în cadrul programului SES - Senior Expert Service) pentru încurajarea investiţiilor în turism şi stimularea creşterii calităţii serviciilor şi produselor turistice

Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice

AJTS 2010 - 2020 100.000 lei Bugetul judeţean, bugetul celorlalţi membri ai AJTS

4.12. Realizarea unui consens privind metodele legale utilizabile, si structurarea unor parteneriate între autorităţile publice pentru intervenţii vizînd protecţie a mediului natural şi construit, a prezervării culturii tradiţionale, arhitecturii. Se vor organiza întîlniri periodice sub patronajul Consiliului Judeţean care să discute problemele (ăn contextul unui cadru legal ce se poate modific) şi să identifice soluţiile care vor fi aplicate consecvent, de preferat prin formule de parteneriat insituţional.

Îmbunătăţirea permanentă a calităţii experienţei turistice

AJTS Autorităţile publice locale Servicii publice deconcentrate

2010 - 2020 100.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale




4.13. Stimularea dezvoltării structurilor de primire şi a atracţiilor turistice în mediul rural, prin oferirea de asistenţă tehnică, în special pentru accesarea fondurilor europene, şi pentru asigurarea legăturii şi comunicării optime cu ADR, Minsiterul Agriculturii, ANCA şi alte entităţi care pot gestionează programe de asistenţă

Dezvoltarea unor produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i

AJTS Autorităţile publice locale

2010 - 2020 100.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale

4.14. Realizarea unor studii de piaţă pentru a înţelege tendinţele pieţei, concurenţei, produselor turistice şi răspândirea informaţiilor tuturor celor implicaţi în industria turistică ( a se vedea secţiunea referitoare la analiza intereselor turiştilor)

Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i

AJTS 2010 - 2015 320.000 lei

Bugetul judeţean şi surse atrase (publice şi private)

4.15. Identificarea şi încurajara implementării de metode noi de dezvoltare a turismului, prin furnizarea de exemple de bune practici şi proiecte demonstrative. Sub egida Consiliului Judeţean, AJTS poate organiza periodic intilniri cu reprezentanţii industriei turistice, în care să se promoveze exemplele de succes si să se acorde premii

Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i

AJTS Operatori turism 2010 - 2020 50.000 lei Bugetul judeţean

4.16. Coordonarea planificării evenimentelor turistice la nivel judeţean, în vederea menţinerii atractivităţii turistice a judeţului pe întreaga perioada a anului

Păstrarea / creşterea atractivităţii turistice

AJTS Autorităţi publice locale

2010 - 2015 10.000 lei Bugetul judeţean

4.17. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea şi extinderea domeniului schiabil din staţiunea Păltiniş şi zona Bâlea, realizarea de pârtii de schi în Jina, Gura Râului, Tocile, Prejba, etc.


Autorităţi publice locale 2010 – 2020

10.000 lei Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice

Buget judeţean – doar pentru demersurile de sprijinire şi asistenţă tehnică, în conformitate cu cadrul legal Bugete locale - pentru implementare, conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5.2.




4.18. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea traseelor de cicloturism în judeţ


Autorităţi publice locale 2010 – 2020


Buget judeţean - doar pentru demersurile de sprijinire, în conformitate cu cadrul legal Bugete locale - pentru implementare, conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5.2.

4.19. Sprijinirea autorităţilor publice şi a operatorilor privaţi în vederea accesării cu succes a fondurilor europene, în vederea finanţării unor proiecte care să contribuie la dezvoltareai turismului local.

Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare

AJTS 2010 - 2013 64.000 lei Buget judeţean

Acţiuni/programe: Patrimoniu cultural

Denumire Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare

4.20.Repararea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor de patrimoniu din proprietatea judeţului

Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit

Nu este cazul 2010 - 2020

Conform documentaţiei tehnico economice

Buget judeţean şi POR axa 5.1.

4.21.Stimularea şi sprijinirea autorităţilor locale, instituţiilor şi organizaţiilor în vederea reabilitării, întreţinerii şi includerii în circuitele turistice a clădirilor de patrimoniu, din proprietatea acestora (bisericile fortificate - Aţel, Cârţa, Curciu, Dealu Frumos, Ighiş, Malâncrav, Netuş, Stejărişu, Valachid, cetăţile fortificate - Salgo, Landskrone, Tilişca, centrele istorice - Mediaş şi Dumbrăveni, domeniul Brukenthal de la


Autorităţi locale Instituţii publice Organizaţii neguvernamentale Alte persoane juridice şi fizice proprietare a clădirilor de patrimoniu

2010 - 2020


Buget judeţean – doar pentru activităţile de stimulare şi sprijinire Intervenţiile efective la clădirile de patrimoniu se vor finanţa din sursele proprii ale proprietarilor şi potenţial din POR.5.1.



Micăsasa, casa memorială Brukenthal, domeniul Brukenthal de la Avrig, etc.) . De la caz la caz sprijinul va consta în acordarea de asistenţă tehnică, accesarea în formule de parteneriat a fondurilor structurale, acordarea de fonduri de echilibrare bugetară, etc. 4.22. Stimularea şi sprijinirea autorităţilor locale în vederea conservării aspectului tradiţional al localităţilor, în special pe calea reglementărilor de urbanism şi controlului respectării disciplinei în contrucţii. Realizarea demersurilor pentru modificarea cadrului legal – acordarea unor competenţe legale în vederea instituirii unor restricţii în privinţa aspectului arhitectural, soluţiilor constructive, materialelor utilizate1, etc


Autorităţi locale Structuri asociative ale autorităţilor publice locale şi judeţene

2010 - 2020 50.000 lei

Buget judeţean – pentru activităţile de stimulare şi sprijinire

4.23. Creşterea capacităţii administrative a instituţiilor de cultură ( subordonate CJ) şi sprijinirea, în acest sens, a celor de subordonare locală, în special prin măsuri de formare profesională, perfecţionare a managementului, asigurarea dotărilor specifice necesare.

Creşterea calităţii actului de cultură şi pe această cale a atractivităţii turistice

Autorităţii locale şi instituţii publice de cultură

2010 - 2015

Se va determina în baza solicitărilor instituţiilor de cultură subordona te, şi capacităţii de finanţare

Buget judeţean - pentru instituţiile de subordonare judeţeană În cazul instituţiilor de subordonare locală, implementarea soluţiilor se face de la bugetele locale respective

4.24. Sprijinirea organizării în parteneriat cu autorităţile publice locale şi instituţiile de cultură a unor evenimente culturale de prestigiu, care să crească atractivitatea turistică a judeţului

Creşterea atractivităţii turistice

Autorităţi locale Instituţii publice

2010 - 2020

Se va determina în baza solicitărilor partenerilor şi capacităţii de finanţare

Buget judeţean Bugete locale

4.25. Dezvoltarea unui calendar cultural judeţean menit să promoveze şi să atragă

Planificarea temporală

AJTS Autorităţi locale 2010 - 2013 5.000 lei Buget judeţean

1 Demersurile în vederea modificării cadrului legal actual se pot face şi într-o formulă de parteneriat, prin intermediul structurilor asociative ale autorităţilor publice locale. Fondul problemei îl reprezintă atribuirea unor competenţe sporite autorităţilor locale în privinţa impunerii prin regulmentele de urbanism si autorizaţiile de construire a unor soluţii de prezervare a specificului arhtectonic al zonei/localităţii.



turişti la evenimentele culturale de peste an organizate de CJ Sibiu, de autorităţile publice locale sau de către firme sau ONG-uri locale.

echilibrată şi promovarea evenimentelor culturale

Instituţii publice Organizaţii neguvernamentale Alte persoane juridice


Acţiuni/programe: Accesabilitatea informaţiei turistice



4.26. Oferirea de consultanţă de specialitate pentru sensibilizarea operatorilor privaţi şi conştientizarea de către aceştia a avantajelor prezenţei „online” a obiectivelor, amenajărilor şi evenimentelor de interes turistic

Creşterea vizibilităţii ofertei AJTS 2010 - 2015 6.000 lei

Buget judeţean - pentru consultanţă Implementarea se face din resursele financiare ale proprietarilor unităţilor de cazare. Surse alternative de finanţare : POR 5.3.2.

4.27. Extinderea reţelei de puncte de informare turistică (Agnita, zona Valea Sadului, Gura Râului, etc)

Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turiştilor


2010 - 2015 600.000 lei

Buget judeţean - în situaţia în care CIT-urile sunt în proprietatea judeţului. Bugete locale – integral, sau parţial dacă se optează pentru formule de parteneriat cu CJ PNDR 3.1.3.

4.28. Oferirea de informaţii turiştilor despre atracţii, produsele turistice, etc prin intermediul celor mai potrivite modalităţi şi canale de distribuţie, adecvate grupului ţină şi în concordanţă cu evoluţiile în domeniul tehnologiei informaţiei


AJTS 2010 - 2020

Se va determina în funcţie de soluţiile alese

Buget judeţean POR 5.3.2.

4.29. Semnalizarea corespunzătoare a traseelor şi obiectivelor turistice, cu precădere a celor culturale



2010 - 2020 1.500.000 lei

Buget judeţean Bugete locale - integral sau parţial, în funcţie de soluţia de parteneriat cu CJ POR 5.1.


Acţiuni/programe: Branding



4.30. Consolidarea brandului Sibiu şi realizarea unor linii directoare pentru a încuraja o abordare integrată în tot sectorul turistic (în parale cu realizarea WEB-ului)

Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului

AJTS 2010 - 2013 400.000 lei

Buget judeţean – integrat programului de realizare a paginii WEB POR 5.3.3.

4.31. Realizarea de parteneriate cu industria turistică, mediul universitar, autorităţi publice, etc, pentru promovarea unei campanii unitare de imagine de brand turistic


AJTS Industria turistică Universităţi Autorităţi publice,

2010 - 2015 10.000 lei Buget judeţean

4.32. Participarea la evenimente – târguri interne şi internaţionale (Berlin şi Paris), expoziţii de turism, etc


AJTS Autorităţi publice locale CIT - uri, Agenţi economici din turism

2010 - 2015 1.500.000 lei

Buget judeţean Alte surse locale şi private POR 5.3.2.

4.33. Monitorizarea continuă şi revizuirea segmentelor de piaţă prioritare pentru Sibiu şi identificarea acelor segmente şi pieţe de nişă care oferă cel mai mare potenţial de creştere durabilă

Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean


4.34. Consultanţă pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării unor produse „icoană” şi întărirea „simţului locului” şi „unicităţii”

Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean



Acţiuni/programe: Pregătirea profesională



4.35.Sprijinirea dezvoltării structurilor de calificare a forţei de muncă în turism prin accesarea în formula de parteneriat a fondurilor structurale – POSDRU, care vizează formarea profesională (de exemplu pentru formarea ghizilor)

Creşterea calităţii serviciilor prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale

AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici

2010 - 2015 10.000 Buget judeţean

4.36.Promovarea beneficiilor ivite de pe urma îmbunătăţirii pregătirii profesionale, prin reliefarea exemplelor de succes şi încurajarea schimbului de experienţă şi opinii, organizarea de seminarii, dezbateri, acordarea de premii, diplome, recunoastere publică etc

Conştientizarea beneficiilor formării profesionale

AJTS 2010- 2020 50.000 Buget judeţean

4.37.Sprijinirea spiritului antreprenorial prin oferirea de asistenţă la crearea afacerilor (start-up)

Creşterea calităţii serviciilor turistice prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale

AJTS 2010 - 2015 50.000 Buget judeţean

4.38. Formarea specialiştilor din structurile Consiliului Judeţean, CIT-urilor şi ale altor instituţiilor publice care activează în domenii de sprijin a turismului judeţean

Creşterea calităţii activităţii profesionale

AJTS 2010 - 2020

Conform bugetului pentru formare profesiona-lă

Buget judeţean

4.39. Organizarea de întilniri periodice, sub patronajul Consiliului judeţean, cu reprezentanţii industriei turistice, mediului universitar, structurilor de formare profesională, etc în vederea identificării problemelor ,soluţiilor, oportunităţilor de finaţare din fonsduristructurale, constituirii de arteneriate, etc.

Creşterea calităţii activităţii profesionale

AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici

2010 - 2020 10.000 Buget judeţean


Acţiuni/programe: Parteneriate



4.40.Imbunătăţirea permanentă a comunicării în dublu sens: între autorităţi pe de o parte şi industria turistică, Grupurile de Acţiunie Locală” „asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A.D.I.)” pe de altă parte, pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvoltării., prin organizarea periodică (bianuală) a unor intîlniri

Îmbunătăţirea comunicării cu factorii interesaţi din turism

AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism

2010 - 2013 10.000 Buget judeţean

4.41. Stimularea colaborării între întreprinzătorii din domniul turismului prin oferirea de indrumare şi asistenţă în accesarea fondurilor europene,

Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin colaborarea între întreprinzători

AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism

2010 - 2020 50.000 Buget judeţean

4.42. Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale prin orientarea dezvoltării şi promovării membrilor (de exemplu „Sibiel 2000”, „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu”)

Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor

AJTS Alte ONG-uri

2010 - 2020 10.000 Buget judeţean

4.43.Încurajarea structurării mai multor legături între sectorul educaţiei şi industria turistică care să sprijine transferul de cunoştinţe, prin organizarea şi medierea unor intâlniri periodice (bianuale) sub patronajul autorităţii publice judeţene

Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor

AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar. Agenţi economici din turism

2010 - 2015 10.000 Buget judeţean

4.44.Identificarea şi implementarea aranjamentelor administrative şi instituţionale necesare valorificării optime a potenţialului turistic a staţiunii Păltiniş

Creşterea calităţii experienţei turistice prin stimularea parteneriatelor

AJTS Autorităţi publice Agenţi economici din turism

2010 - 2015 10.000 Buget judeţean

4.45.Sprijinirea autorităţilor publice locale în reconversiei economice a oraşului Copşa

Realizarea dezvoltării durabile

AJTS Autorităţi publice 2010 - 2015 10.000 Buget judeţean


Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia; crearea unui climat investiţional atrăgător, prin acordarea de asistenţă tehnică, conform legii, sprijinire pe lângă autorităţile publice centrale, iniţierea unor proiecte de acte normative care să rezolve problemele locale, asigurarea unor sume pentru echilibrare bugetară, accesarea în formulă de parteneriat a fondurilor europene cu această destinaţie, etc

prin formule de parteneriat

Agenţi economici


Acţiuni/programe : Capacitate instituţională



4.46. Înfiinţarea şi funcţionarea unui Consiliu de Dezvoltare Strategică a Turismului (CDST) cu sarcina de a susţine autoritatea publică judeţeană în demersurile pentru dezvoltarea turismului

Îmbunătăţirea comunicării şi a metodelor de lucru cu factorii importanţi

AJTS Ale ONG-uri Autorităţi publice Instituţii publice

2010 - 2013 1.000 Bugetul judeţean

4.47. Specializarea activităţilor de coordonare a managementului proiectelor din domeniul turismului, monitorizare, evaluare şi raportare a rezultatelor acestora, gestionarea problemelor curente referitoare la turismul judeţean, la nivelul două posturi cu atribuţii în domeniul dezvoltării turismului

Realizarea la parametrii înalţi de calitate a funcţiunii de susţinere a dezvoltării turismului

Nu este cazul 2010

Nu este cazul Nu este cazul

4.48. Susţinerea Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu, conform statutului acesteia şi încredinţarea, în condiţiile legii, a implementării unor programe şi proiecte specifice.

Diversificarea metodelor de intervenţie pentru dezvoltarea turismului

Nu este cazul 2010 - 2020 Conform statutului Buget judeţean

4.49. Sprijinirea autorităţilor publice locale pentru îmbunătăţirea managementului muzeelor, caselor memoriale , etc prin organizarea de schimburi de experienţă cu instituţii judeţene de cultură, seminarii, mese rotunde pentru muzeografi şi managementul insituţiilor de cultură

Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură

Nu este cazul 2010 - 2013 15.000 Buget judeţean


V.5. Rezumatul capitolului Prezentul capitol propune viziunea Consiliului Judeţean privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2010, misiunea pe care autoritatea publică judeţeană şi-o asumă în concordanţă cu cadrul legal în vigoare şi setul de obiective strategice (formulate pentru fiecare direcţie strategică în parte), armonizate cu propriile documente de planificare strategică, dar şi cu cele elaborate la nivel regional, sectorial şi naţional.

Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabilă, cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural, construit şi a valorilor

culturale materiale şi imateriale. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si

serviciilor. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare socială şi comunitară -

moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului

Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi constă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan, § Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a

turismului în judeţul Sibiu, § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Reglementare pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale, § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate

turismului, § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect

asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu, § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorităţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.

Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului, având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe. Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: 1. Siguranţă,

având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor, § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor

de securitate montană,


§ Îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu, § Asigurarea numărului optim de refugii montane, § Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, § Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

2. Calitate,

Având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorităţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic, § Realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică, § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din

cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi, § Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare, § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului, § Îmbunătăţirea permanentă a calităţii programului, a sejurului ales de turist.

3. Patrimoniul cultural, Având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorităţi strategice: § Reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit, § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora, § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu impact asupra atractivităţii turistice

4. Accesibilitatea informaţiei turistice, având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice: § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet; § Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradiţionale cât şi prin cele moderne; § Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările, autogările). § Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului

5. Consolidarea Brandului Sibiu,

având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic; § Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice; § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate; § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate, arhitectura saseasca, marca

Brukental, etc)

6. Pregătirea profesională, Având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului;prin organizarea de seminarii, dezbateri, acordării de premii, diplome, recunoastere şi

mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei; § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism;


§ Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider 7. Parteneriate,

Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional, regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor; § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului, pregătirea profesională, dezvoltarea economică, conservarea moştenirii culturale este

coordonată şi are sprijinul autorităţilor; § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător

8. Capacitate instituţională ,

avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorităţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane, îmbunătăţirii managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii.


§

VI. Planul de măsuri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezovltarea turismului, în perioada 2010 - 2013

VI.1. Plan de măsuri pentru perioada 2010 - 2013 - varianta A cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 406.000 lei, 2011 – 418.000 lei, 2012 – 429.000 lei si 2013 – 440.000 lei.

Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON), pentru fiecare an în parte, pe verticală prima cifră reprezintă necesarul total de finanţat, cea de a doua - finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia - finanţarea din surse atrase. Nr crt

Denumirea proiectului

Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului

Finanţat total si pe

surse: buget jud fd atrase

Finantat in cursul anului

2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase

Rest de finanţat Observatii

Total, din care pe proiecte si surse de finanţare: 8 149 311

5 822 766 1 438 850 1 377 748 1 634 092 1 372 076 2 326 545 1 693 001 406 000 418 000 429 000 440 000

4 129 765 1 032 850 959 748 1 205 092 932 076

1

Încurajarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea

64 000 64 000 16 000 16 000 16 000 16 000 0 64 000 16000 16000 16000 16000

0

Pentru elaborarea planului de măsuri au fost avute în vedere următoarele: • direcţiile strategice de dezvoltare a turismului, priorităţile şi acţiunile identificate • competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvoltării turismului • informaţiile colectate în perioada de analiză a situaţiei existente, inclusiv propunerile de programe venind de la autorităţi, instituţii publice sau agenţi economici, • propunerile Salvamont Sibiu şi AJTS • constrângerile bugetare • posibilităţile de accesare a fondurilor europene

În urma discuţiilor purtate şi a fructificării informaţiei colectate în perioada de analiză au fost structurate peste 40 de fişe de proiect. În baza unui set de criterii stabilite de consultant ( necesitate, urgenţă, potenţial de constituire de parteneriate, impact asupra dezvoltării turismului şi impact asupra bugetului) fiecare proiect a fost analizat şi punctat, obţinând în final un scor care a permis stabilirea ordinii de priorităţi. În planul de măsuri, propunerile de proiecte au fost organizate în ordinea descrescătoare a priorităţi (a scorului total obţinut). Resursele disponibile de la bugetul local, în completarea cărora se propune atragerea de fonduri europene – sursele acestora fiind identificate în plan, au fost alocate în funcţie de priorităţi, pe orizontul de programare de patru ani. Rezultatul acestui demers constă într-o listă de propuneri de acţiuni şi programe, prioritizate şi cu propuneri de alocări financiare.


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru

2

Stimularea agroturismului, modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale, prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru

80 000 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0 80 000 20000 20000 20000 20000

0

3

Dinamizarea dezvoltării turismului local, prin stimularea implicării autorităţilor publice - organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului

6 400

6 400 1 600 1 600 1 600 1 600

0 6 400 1600 1600 1600 1600

0

4

Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri ( evoluţiile pieţei, oportunităţi, probleme specifice), etc

32 000

32 000 8 000 8 000 8 000 8 000

0 32 000 8000 8000 8000 8000

0

5

Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turişti in perioade de interes turistic scăzut

5 000 5 000 5 000 0 0 0

0 5 000 5 000

0

6 Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii 10 000

10 000 10 000 0 0 0 0


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


unitare a imaginii de brand turistic 10 000 10 000 0

7

Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale - organizarea de ateliere de lucru

2 000 2 000 2 000 0 0 0

0 2 000 2 000

0

8

Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic (în special grupuri sanitare publice)

400 000

400 000 100 000 100 000 100 000 100 000

0

Parteneriate cu autorităţile locale. Se propune împărţirea egală a eforturilor financiare. In situaţia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700.000 lei în mediul urban sau 6.000.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţare din POR axa 5.2

200 000 50 000 50 000 50 000 50 000

200 000 50 000 50 000 50 000 50 000

9

Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorităţi şi industria turistică

10 000

10 000 10 000 0 0 0

0 10 000 10 000

0

10

Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB; dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu

420 000 420 000 140 000 140 000 140 000 0

0 Finanţabil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2%

8 400 2 800 2 800 2 800

411 600 137 200 137 200 137 200

11 Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, harţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri

1 600 000 1 600 000 400 000 400 000 400 000 400 000 0 Finanţabil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2% 32 000 8 000 8 000 8 000 8 000


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


1 568 000 392 000 392 000 392 000 392 000

12

Completarea, până la numărul necesar, a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi Făgăraş

62 945

62 945 15 400 15 400 15 400 16 745

0

Finanţabil integral din FEADR măsura 313, în condiţiile amplasării proiectului în mediul rural. CJ este insa eligibil. În măsura în care autorităţile locale preiau această sarcină, sub coordonarea Salvamont se pot atrage fondurile comunitare. Scenariul de faţă propune o finanţare mixtă, 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale

31 500 7 700 7 700 7 700 8 400

31 445 7 700 7 700 7 700 8 345

13

Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi Făgăraş, înlocuirea celor deteriorate şi lipsă.

40 000 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0

14

Gruparea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizării, evaluării şi raportării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate

0

0 0 0 0 0

0 Nu sunt necesare alocări suplimentare de fonduri

0

0

15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale 529 200

529 200 176 400 117 600 117 600 117 600 0

Finanţabil prin POR, Axa 5.1.Contributia minima = 2%

10 584 3 528 2 352 2 352 2 352 518 616 172 872 115 248 115 248 115 248

16 Reabilitarea refugiului Călţun 50 000 50 000 0 0 50 000 0 0 Finanţabil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţia aplicării pentru un set de proiecte 1 000 1 000


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


49 000 49 000 similare, cumulând minim 700.000 lei

17 Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţională 348 000

348 000 195 000 51 000 51 000 51 000 0

Parteneriat cu autoritatea publică locală. Se propune împărţirea egală a eforturilor financiare. Fiind de importanta locala este nefinanţabil din POR

174 000 97 500 25 500 25 500 25 500 174 000 97 500 25 500 25 500 25 500

18

Întreţinerea potecilor, podeţelor, sistemelor de semnalizare a avalanşelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel, Lotrului şi Făgăraş

80 000 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0

19

Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi, în completarea necesarului

270 000 270 000 60 000 65 000 70 000 75 000

0

Finanţabil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţia aplicării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei

5 400 1 200 1 300 1 400 1 500 264 600 58 800 63 700 68 600 73 500

20 Construirea refugiului Lacul Avrig 50 000 50 000 0 0 50 000 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000

21

Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel, Lotrului si Fagaras si construirea unora noi

17 324

17 324 17 324 0 0 0

0


346 346

16 978 16 978

22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 0 50 000 0 0 0 Finanţabil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţia aplicării pentru un set de proiecte 1 000 1 000


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


49 000 49 000 similare, cumulând minim 700.000 lei

23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000

40 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0

24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 20 000 0 20 000 0 0 0


400 400 19 600 19 600

25 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 25 805 0 0 25 805 0

0


516 516 25 289 25 289

26 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056

49 056 0 0 49 056 0 0


996 996 48 060 48 060

27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism

180 000 180 000 60 000 60 000 60 000 0 0 180 000 60 000 60 000 60 000

0

28 Participări la târguri de turism 739 200 739 200 162 126 193 148 199 126 184 800 0

Participarea la târguri şi expoziţii în ţară se poate cofinanţa în proporţie de 98% din POR 5.3.2 şi fd. naţionale

340 000 62 326 93 348 99 326 85 000 399 200 99 800 99 800 99 800 99 800

29 Studii de piaţă 320 000 240 000 0 80 000 80 000 80 000 80 000 Programul continuă în anii următori

240 000 80 000 80 000 80 000


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


0

30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 50 000 0 0 50 000 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000

31 Construirea refugiului Prejba 25 805 25 805 0 0 25 805 0

0


516 516 25 289 25 289

32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 110 000

110 000 0 0 64 700 45 300 0


2 200 1 294 906

107 800 63 406 44 394

33

Piste de cicloturism

352 800 100 000 0 0 0 100 000

252 800

Finanţabil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţia aplicării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei. Programul continua in anii următori

2 000 2 000

98 000 98 000

34 Construirea refugiului Buceciu

25 805 25 805 0 0 0 25 805

0


516 516

25 289 25 289

35 Info-trip pentru jurnalişti şi agenţi de turism străini 320 000

80 000 0 0 0 80 000 240 000 Programul continuă în anii următori 80 000 80 000

0


Nr crt


Costurile estimare

ale programul

ui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase


2012 total şi pe

buget jud fd atrase


2013 total şi pe

buget jud fd atrase


36 Formarea personalului salvator 56 000 10 226 0 0 0 10 226 45 774 Programul continuă în anii

următori 10 226 10 226 0

37

Asigurarea necesarului de personal specializat - salvatori, până la nivelul optim de 20 de persoane

615 646 0 0 0 0 0

615 646 Nu poate fi finanţat în perioada de referinţă 0

0

38 Gala turismului Sibian 240 000 0 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţat în

perioada de referinţă 0 0

39

Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic, prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi cişmele publice

240 000 0 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţat în


40 Baza de date - fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu



41

Achiziţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu, conform fiselor de proiect




VI.2. Plan de măsuri pentru perioada 2010 - 2013 - varianta B cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 424.000 lei, 2011 – 446.000 lei, 2012 – 471.000 lei si 2013 – 500.000 lei.

Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON), Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON) pentru fiecare an în parte, pe verticală prima cifră reprezintă necesarul total de finanţat, cea de a doua - finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia - finanţarea din surse atrase.

Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului



Finanţat in cursul anului

2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul

anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Rest de finanţat Observaţii

Total, din care pe proiecte si surse de finanţare: 8 149 311

6 166 766 1 456 850 1 503 748 1 774 092 1 432 076 1 982 545 1 841 001 424 000 446 000 471 000 500 000

4 325 765 1 032 850 1 057 748 1 303 092 932 076

1

Încurajarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru

64 000

64 000 16 000 16 000 16 000 16 000

0 64 000 16000 16000 16000 16000

0

2


80 000 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0 80 000 20000 20000 20000 20000

0

3

Dinamizarea dezvoltării turismului local, prin stimularea implicării autorităţilor publice - organizarea de întâlniri semestriale pentru

6 400 6 400 1 600 1 600 1 600 1 600

0 6 400 1600 1600 1600 1600

0


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului

4


32 000 32 000 8 000 8 000 8 000 8 000

0 32 000 8000 8000 8000 8000

0

5


5 000 5 000 5 000 0 0 0 0 5 000 5 000

0

6 Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic

10 000 10 000 10 000 0 0 0

0 10 000 10 000 0

7


2 000 2 000 2 000 0 0 0

0 2 000 2 000

0

8

Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic

400 000

400 000 100 000 100 000 100 000 100 000

0

Parteneriate cu autorităţile locale. Se propune împărţirea egală a eforturilor financiare. In situaţia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700.000 lei în mediul urban sau 6.000.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţare din POR axa 5.2

200 000 50 000 50 000 50 000 50 000

200 000 50 000 50 000 50 000 50 000


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



9


10 000 10 000 10 000 0 0 0

0 10 000 10 000

0

10


420 000 420 000 140 000 140 000 140 000 0 0

Finanţabil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2%

8 400 2 800 2 800 2 800 411 600 137 200 137 200 137 200

11 Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, harţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri

1 600 000 1 600 000 400 000 400 000 400 000 400 000 0

Finanţabil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2%

32 000 8 000 8 000 8 000 8 000 1 568 000 392 000 392 000 392 000 392 000

12


62 945

62 945 15 400 15 400 15 400 16 745

0

Finanţabil integral din FEADR măsura 313, în condiţiile amplasării proiectului în mediul rural. CJ este insa eligibil. În măsura în care autorităţile locale preiau această sarcină, sub coordonarea Salvamont se pot atrage fondurile comunitare. Scenariul de faţă propune o finanţare mixtă, 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale

31 500 7 700 7 700 7 700 8 400

31 445 7 700 7 700 7 700 8 345

13


40 000 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0

14 Gruparea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor 0

0 0 0 0 0 0 Nu sunt necesare alocări

suplimentare de fonduri


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizării, evaluării şi raportării rezultatelor în cadrul două posturi specializate

0

0

15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale 529 200

529 200 176 400 117 600 117 600 117 600 0

Finanţabil prin POR, Axa 5.1.Contributia minima = 2% 10 584 3 528 2 352 2 352 2 352

518 616 172 872 115 248 115 248 115 248

16 Reabilitarea refugiului Călţun 50 000 50 000 0 0 50 000 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000

17 Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţională 348 000

348 000 195 000 51 000 51 000 51 000 0

Parteneriat cu autoritatea publică locală. Se propune împărţirea egală a eforturilor financiare. Fiind de importanta locala este nefinanţabil din POR

174 000 97 500 25 500 25 500 25 500 174 000 97 500 25 500 25 500 25 500

18


80 000 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0 80 000 20 000 20 000 20 000 20 000

0

19


270 000 270 000 60 000 65 000 70 000 75 000

0


5 400 1 200 1 300 1 400 1 500 264 600 58 800 63 700 68 600 73 500

20 Construirea refugiului Lacul Avrig 50 000 50 000 0 0 50 000 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



21

Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel, Lotrului si Fagaras si construirea unora noi

17 324 17 324 17 324 0 0 0

0


346 346

16 978 16 978

22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 0 50 000 0 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000

23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000

40 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000

0

24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 20 000 0 20 000 0 0 0


400 400 19 600 19 600

25 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 25 805 0 0 25 805 0 0


516 516 25 289 25 289

26 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056

49 056 0 0 49 056 0 0


996 996 48 060 48 060

27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism

180 000 180 000 60 000 60 000 60 000 0 0 180 000 60 000 60 000 60 000

0


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



28 Participări la târguri de turism 739 200 739 200 162 126 193 148 199 126 184 800 0

Participarea la târguri şi expoziţii în ţară se poate cofinanţa în proporţie de 98% din POR 5.3.2 şi fd. naţionale

340 000 62 326 93 348 99 326 85 000 399 200 99 800 99 800 99 800 99 800

29 Studii de piaţă 320 000 320 000 18 000 100 000 100 000 102 000

0 320 000 18 000 100 000 100 000 102 000 0

30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 50 000 0 0 50 000 0

0


1 000 1 000 49 000 49 000

31 Construirea refugiului Prejba 25 805 25 805 0 0 25 805 0

0


516 516 25 289 25 289

32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 110 000

110 000 0 0 64 700 45 300 0


2 200 1 294 906 107 800 63 406 44 394

33 Piste de cicloturism 352 800 300 000 0 100 000 100 000 100 000

52 800

Finanţabil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţia aplicării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei. Programul continua in anii următori

6 000 2 000 2 000 2 000

294 000 98 000 98 000 98 000

34 Construirea refugiului Buceciu 25 805 25 805 0 0 0 25 805

0


516 516 25 289 25 289


Nr.crt


Costurile estimare

ale programu

lui, proiectului




2010 total şi pe

buget jud fd atrase


2011 total şi pe

buget jud fd atrase

Finanţat in cursul


Finanţat in cursul



35 Info-trip pentru jurnalişti şi agenţi de turism străini 320 000

106 000 0 6 000 20 000 80 000 214 000 Programul continuă în anii următori 106 000 6 000 20 000 80 000

0

36 Formarea personalului salvator 56 000 10 226 0 0 0 10 226 45 774 10 226 10 226

0

37


615 646 38 000 0 0 0 38 000

577 646 38 000 38 000

0

38 Gala turismului Sibian 240 000 0 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţat în


39







41

Achiziţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu, conform fiselor de proiect

432 327 0 0 0 0 0

432 327 Nu poate fi finanţat în perioada de referinţă 0

0


VI.3. Rezumatul capitolului

Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu specialiştii locali, comparaţiei cu situaţii similare, experienţei consultantului, etc.), al timpului necesar pentru implementare, al impactului asupra mediului, etc. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare, în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase, în ordinea priorităţii, pe un orizont de programare de patru ani. Sursele atrase pentru finanţarea priectelor vizează în special instrumentele structurale si cele complementare – identificate şi menţionate expres în cadrul planului de măsuri, dar şi parteneriatele public – public, sau public – privat. Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului.


VII. Analiza impactulului realizării planului de măsuri propus asupra sectorului

economic, social, precum şi asupra mediului

Planul de măsuri cuprinde activităţi şi programe din sfera de competenţă materială şi teritorială a Consiliului Judeţean. Astfel, avînd în vedere viziunea şi misiunea autorităţii publice judeţene în domeniul dezvoltării turismului, planul de măsuri cuprinde în general programe şi proiecte care vizează crearea cadrului normativ, administrativ şi instituţional propice dezvoltării turismului şi mai puţin intervenţii directe prin investiţii. În aceste condiţii rolul Consiliului Judeţean este în principal acela de reglementare, de elaborare de politici publice, facilitatare, coagulare şi dinamizare a intervenţiilor vizînd dezvolarea turismului. Intervenţia directă în realizarea infrastructurii turistice sau a celei de susţinere a turismului sunt limitate atât de cadrul normativ în vigoare, de extinderea şi componenţa domeniului public şi privat judeţean, de disponibilităţile bugetare pentru finanţarea investiţiilor ce vizează în mod direct dezvoltarea turismului, cât şi de cuntumul fondurilor europene şi private ce pot fi atrase în acest scop. Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces. Metodologia pusă la punct de către consultant vizează determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada de implementare a planului de măsuri şi este explicitată în paragraful introductiv la acest capitol.

VII.1. Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă, în urma procesului investiţional în active corporale

Faţă de setul de premise asumate şi metodologiei propuse, prezentate în paragraful introductiv , calculul număruluii total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active corporale este prezentat în tabelul de mai jos.

Specificaţie 2 010 2011 2012 2013 Valoarea lucrărilor de C+M 564 124 468 000 718 366 490 676

Număr de locuri de munca generate in mod direct 7 6 8 6 Număr de locuri de munca generate in mod indirect 3 2 3 2 Număr total de locuri de munca 10 8 11 8

Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces. S-a plecat de la premisa atragerii integrale a fondurilor europene identificate şi a constituirii tuturor parteneriatelor sugerate. Neexistînd date referitoare la productivitatea muncii, care să fie utilizabile în determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada implementării planului de măsuri, s-a utilizat o metodă alternativă pusă la punct de consultant. Cunoscând (în baza unor analize proprii pe un set de devize generale) că, în medie, costurile cu manopera în cazul lucrărilor de construcţii montaj reprezintă circa 30% şi că salariul mediu net în ramura constructii (în baza chestionării unor specialişti din domeniul construcţiilor) se ridică la aproximatov 1500 lei pe lună, s-a determinat că, pentru o valoare a lucrărilor de construcţii montaj de aproximativ 85.000 lei, la nivelul unui an se generează costuri salariale totale (salariu net plus contribuţii salariat şi angajator) corespunzătoare unui loc de muncă. Utilizînd acest mod de calcul a fost determinat numărul de locuri de muncă în ramura construcţii, generate în mod direct de implementarea planului de măsuri. Datorită efectului multiplicator, in ramura construcţii, pentru fiecare loc de muncă nou creat în mod direct se generează în mod indirect încă 0,4 locuri de muncă(vezi http://www.i73.com/docs/DSchunkEconomicImpact01.2009.pdf). Pentru celelalte sectoare de activitate numărul locurilor de muncă create în mod indirect variază de la 0,1 la 0,3. Plecând de la aceste premise s-a determinat şi numărul locurilor de muncă indirect create, datorită efectului multiplicator. Similar, pentru celelalte activităţi generatoare de costuri – inclusiv costuri salariale s-a determinat numărul de noi locuri de muncă create. In cazul CIT-ului numărul locurilor de muncă a fost stabilit în funcţie de realizările CIT-urilor deja funcţionale.

http://www.i73.com/docs/DSchunkEconomicImpact01.2009.pdf)


VII.2. Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă, în urma procesului investiţional în active necorporale, realizării de acţiuni, programe etc.

In cazul realizării unor active necorporale, cum este cazul WEB-ului, apreciem1 că la circa 120.000 lei valoare totală anuală a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă. In cazul celorlalte activităţi şi programe, stimularea cererii conduce la generarea de locuri de muncă directe. Apreciem că la circa 120.000 lei valoare totală anuală a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă. In acest caz, datorită efectului multiplicator, pentru fiecare loc de muncă generat în mod direct se consideră acceptabilă generarea în mod indirect a încă 0,15 locuri de muncă2. Faţă de acest set de premise, calculul numărui total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active necorporale, de realizarea diferitelor activităţi şi programe este prezentat în tabelul de mai jos.

Specificaţie 2 010 2011 2012 2013 Valoarea lucrărilor, activităţilor şi programelor, altele decât investiţii în active corporale 737 924 781 600 795 600 667 826

Număr de locuri de muncă generate in mod direct 5 5 5 4

Număr de locuri de muncă generate in mod indirect 1 1 1 1

Număr total de locuri de muncă 6 6 6 5

VII.3. Impactul implementării planului de măsuri asupra creării de noi locuri de muncă generate de funcţionarea CIT-ului din Agnita

Specificaţie 2 010 2011 2012 2013

Număr total de locuri de muncă 0 3 3 3

În aceste condiţii apreciem că numărul total de locuri de muncă generate în urma implementării planului de măsuri pentru perioada 2010- 2013 (în condiţiile atragerii fondurilor europene) se poate ridica la nivelele prezentate în tabelul de mai jos:

Specificaţie 2 010 2011 2012 2013

Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor în active corporale 10 8 11 8

Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor necorporale şi a celorlalte activităţi şi programe 6 6 6 5

Număr de locui de muncă generate de funcţionarea CIT Agnita 0 3 3 3

Total locuri de muncă generate de implementarea planului de măsuri 16 17 20 16

Referitor la impactul de mediu, facem precizarea ca pentru fiecare proiect în parte – a fost evaluat potenţialul impact de mediu, acesta fiind considerat în toate cazurile ca fiind nesemnificativ (vezi fişele de proiect). Determinarea exactă a impactului de mediu si eventual a masurilor legale ce trebuie luate în vederea eliminării sau diminuării acestuia fac obiectul documentaţiilor tehnico economice a obiectivelor de investiţii şi al studiilor specializate de impact de mediu, după caz. 1 În baza propriilor determinări rezultate din analiza unor antecalculaţ ii de preţ pentru astfel de servicii şi produse 2 http://www.i73.com/docs/DSchunkEconomicImpact01.2009.pdf

http://www.i73.com/docs/DSchunkEconomicImpact01.2009.pdf


VII.4. Estimarea impactului pentru perioada 2014 – 2020 Referitor la impactul propunerilor de dezvoltare a turismului pentru perioada 2014 – 2020 se face precizarea ca în condiţiile în care nu se cunosc resursele potenţial alocabile acestui domeniu (nici cele judeţene, nici din fonduri europene – orizontul de timp acoperit de planul naţional de dezvoltare şi programele operaţionale se extinde doar până în anul 2013) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale Astfel: Creşterea siguranţei practicării turismului va conduce la: • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, cu influenţe directe

în sporul de produs naţional brut generat pe durata de viaţă activă • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu răniri care necesită spitalizări sau concedii

medicale, cu influenţe directe asupra diminuării costurilor de spitalizare şi asistenţă medicală şi diminuării pierderilor de produs naţional brut pe durata incapacităţii de munc

• creşterea gradului de satisfacţie al turiştilor, cu implicaţii în fidelizarea şi reîntoarcerea lor şi stimulării pe această cale a dezvoltării ofertei turistice, a creerii de noi locuri de muncă şi a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară.

• venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică

Creşterea calităţii experienţei turistice, mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial, încurajarea pregătirii profesionale în turism, îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică, dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU vor conduce la: • creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a

duratei sejurului, care vor actiona în sensul stimulării dezvoltării ofertei turistice, cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă, în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară,

• stimularea diversificării ofertei turistice pentru satisfacerea cererii turistice sporite şi pe această cale majorarea sumelor de bani cheltuite de un turist pe zi, cu aceleaşi implicaţii directe asupra creerii de noi locuri de muncă, a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară.

• majorarea sumelor de bani cheltuite în medie de un turist pe durata sejurului , cu aceleaşi implicaţii economico–sociale ca la punctul anterior.

• venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică

Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului vor conduce la

• crearea de sinergii în realizarea obiectivelor comune şi minimizarea costurilor financiare şi economice necesare stimulării dezvoltării turismului

• creşterea eficacităţii măsurilor întreprinse în vederea stimulării dezvoltării turismului, • economii bugetare • beneficii de imagine pentru administraţia publică

Impactul implementării master planului se va putea realiza prin utilizarea unui set de indicatori, prezentaţi în capitolul VIII. Pentru aceşti indicatorii speciali, care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvoltării turismului propunem utilizarea următorului model de următorul model de fişă:

FIŞA INDICATORULUI

Denumirea indicatorului

Direcţia strategică

Prioritatea

Activitatea/programul


Semnificaţie

Definiţie

Metodologie de calcul

Periodicitatea raportarii

Legătura cu alti indicatori

Nivelul indicatorului în anul de bază (primul an pentru care este calculat)

Nivelul indicatorului în anul …..



VII.5. Rezumatul capitolului În acest capitol se evaluează impactul economic-social al realizării planului de măsuri prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene în completarea resurselor bugetare, impactul planului de măsuri poate fi relativ important, conducând la generarea anuală a 16-20 de locuri de muncă în perioada 2010 - 2013. În condiţiile în care, ulterior anului 2013 nu se cunosc resursele potenţial alocabile dezvoltării turismului (nici cele judeţene, nici din fonduri europene) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale. Astfel, setul de măsuri şi acţiuni propuse să se realizeze până în anul 2020 vor conduce în general la creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului. Aceste modificări ale cererii vor vor actiona în sensul stimulării dezvoltării ofertei turistice, cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă, în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară.


VIII. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării

planului de măsuri În vederea monitorizării şi evaluării implementării planului de măsuri se propune utilizarea unui set de indicatori de rezutat (output), care pot fi uşor determinaţi şi nu ridică probleme legate de disponibilitatea datelor sau costurile ataşate. Aceştia sunt indicatorii urmăriţi în mod constant de managerii de proiect. Sub aspect metodologic, s-a optat pentru folosirea unei structuri matriceale, în care pentru fiecare program propus prin planul de măsuri se prevede rezultatul (outputul) urmărit, indicatorul de evaluare a implementării programului şi modul de calcul al acestuia. Aceste informaţii reprezintă suportul pentru colectarea datelor, calcularea indicatorilor de rezultat (output), evaluarea rezultatului efectiv prin raportare la cel ţintit şi raportare. Activităţile şi programele din planul de măsuri, rezutatele şi indicatorii specifici de măsurare a acestora, precum şi modul lor de calcul sunt prezentate în tabelul de la pagina următoare. Pentru funcţionarea procesului de monitorizare şi raportare a implementării planului de măsuri pe baza indicatorilor de rezultat (output) este necesară o singură persoană, care să centralizeze rapoartele managerilor/ implementatorilor de programe şi proiecte, să evalueze rezultatele si să întocmească rapoarte pentru conducere. Frecvenţa propusă pentru raportarea către conducerea Consiliului Judeţean este este semestrială, sau ori de cîte ori se constată abateri semnificative de la ţintele propuse. In schema de mai jos este prezentat fluxul de informaţii specific procesului prezentat în alineatul de mai sus.

Manageri, implementatori de programe

Rapoarte lunare

Funcţionari publici

Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar)


Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. crt Programul Rezultat Indicator Mod de calcul Sursa

informaţiilor Periodicitatea

raportării Observaţii

1

Încurajarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru

Ateliere de lucru organizate

Număr de proiecte depuse Număr de proiecte cîţtigate

Adiţia numărului de proiecte depuse într-un an Adiţia numărului de priecte câştigate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

Număr de participanţi

Adiţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an



2


Evenimente (conferinţe şi atelierelor de lucru de lucru) organizate

Număr de evenimente

Adiţia numărului de evenimente organizate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza


Adiţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an



3

Dinamizarea dezvoltării turismului local, prin stimularea implicării autorităţilor publice - organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului

Întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale organizate

Număr de întâlniri Adiţia numărului de întâlniri organizate într-un an




Adiţia numărului de participanţi la întâlnirile organizate într-un an







4


Evenimente (mese rotunde, dezbateri) organizate

Număr de evenimente

Adiţia numărului de evenimente organizate într-un an




Adiţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an



5


Programare realizată

Un document de programare Nu este cazul



6

Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic

Creşterea numărului de parteneriate

Număr de parteneriate

Adiţia numărului de parteneriate realizate într-un an



7


Ateliere de lucru organizate

Număr de ateliere de lucru

Adiţia numărului de ateliere de lucru organizate într-un an




Adiţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an



8

Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor

Toalete publice noi Toalete publice reabilitate

Numărul toaletelor publice nou construite

Adiţia numărului toaletelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă







igienico sanitare in zonele de interes turistic Numărul toaletelor

publice reabilitate

Adiţia numărului toaletelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă



Ponderea toaletelor noi şi reabilitate în totalul toaletelor publice

Numărul total al toaletelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al toaletelor publice înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă



9


Strategie realizată

Un document de strategie Nu este cazul



10


Portal WEB realizat Un portal WEB Nu este cazul



11

Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, hărţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri

Tipărituri (pe categorii) realizate

Număr de tipărituri (pe categorii)

Adiţia numărului tipărituri (pe categorii) în an şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă



12


Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorită condiţiilor de siguranţă create

Nivelul de satisfacţie al turistului

Aplicare chestionar Salvamont Semestrial





13


Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorită condiţiilor de siguranţă create


Aplicare chestionar Salvamont Semestrial

14

Gruparea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizării, evaluării şi raportării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate

Generarea a două posturi specializate

Existenţa pstului în statul de funcţiuni. Existenţa fişei postului

Nu este cazul CJ Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale

Trasee culturale marcate corespunzător

Număr de trasee semnalizate corespunzător

Adiţia numărului de trasee semnalizate corespunzător



Ponderea traseelor semnalizate corespunzător în totalul traseelor

Numărul total al traseelor marcate corespunzător împărţit la numărul total al traseelor înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă



16 Reabilitarea refugiului Călţun

Refugiu montan reabilitat Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial






17 Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţională

CIT funcţional Un CIT Nu este cazul CJ, AJTS sau alti implementatori


18


Generarea sentimentului de satisfacţie al turistului datorită condiţiilor de siguranţă create


Aplicare chestionar Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

19


Spaţii de picnic noi Spaţii de picnic reabilitate

Numărul spaţiilor de picnic nou construite

Adiţia numărului spaţiilor de picnic nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă



Numărul spaţiilor de picnic reabilitate

Adiţia numărului spaţiilor de picnic reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă



Ponderea spaţiilor de picnic noi şi reabilitate în totalul spaţiilor de picnic publice

Numărul total al spaţiilor de picnic nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al spaţiilor de picnic înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă



20 Construirea refugiului Lacul Avrig

Refugiu montan construit Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial


21

Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în

Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic şi detalii de execuţie

Un studiu de fezabilitate, un proiect tehnic de execuţie şi detalii de execuţie

Nu este cazul Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza





munţii Cindrel, Lotrului si Fagaras si construirea unora noi

realizate

22 Reabilitarea refugiului Cânaia



23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor montane

Elevi şi practicanţi de turism activ informaţi în privinţa pericolelor şi a modalităţilor de prevenire a accidentelor montane

Număr de prezentări în şcoli

Adiţia numărului de prezentări în şcoli, în an şi de la începutul perioadei de referinţă

Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

Număr de elevi care au audiat prezentările

Adiţia numărului de elevi care au audiat prezentările, în an şi de la începutul perioadei de referinţă


Număr de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii)

Adiţia numărului de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii) în an şi de la începutul perioadei de referinţă


24 Reabilitarea refugiului Iezer



25 Construirea refugiului Ştefleşti







26 Construirea refugiului Chica Fedeleşului



27

Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism

Personal format profesional

Număr de personal care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani

Adiţia numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani, în an şi de la începutul perioadei de referinţă

AJTS, CIT-uri Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

Ponderea numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personal

Numărul total de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă

AJTS, CIT-uri Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

28 Participări la târguri de turism

Participarea efectivă la târguri de turism naţionale

Numărul de târguri de turism naţionale la care s-a participat, anual şi de la începutul perioadei de referinţă

Adiţia numărului de târguri de turism naţionale la care s-a participat, anual şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

Participarea efectivă la târguri de turism internaţionale naţionale

Numărul de târguri de turism internaţionale la care s-a participat, anual şi de la începutul perioadei de referinţă

Adiţia numărului de târguri de turism internaţionale la care s-a participat, anual şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza

29 Studii de piaţă Studiu de piaţă realizat

Numărul de studii de piaţă

Adiţia numărului de studii de piaţă realizate, anual şi de la începutul perioadei de referinţă







30 Construirea refugiului Fântânele



31 Construirea refugiului Prejba



32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere"

"Punctelor de belvedere" noi "Punctelor de belvedere" reabilitate

Numărul "punctelor de belvedere" nou construite

Adiţia numărului "punctelor de belvedere" nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti

implementatori Semestrial


Numărul "punctelor de belvedere" reabilitate

Adiţia numărului "punctelor de belvedere" reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



Ponderea "punctelor de belvedere" noi şi reabilitate în totalul "punctelor de belvedere"

Numărul total al "punctelor de belvedere" nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al "punctelor de belvedere" înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



33 Realizarea pistelor de cicloturism

Piste de cicloturism realizate

Numărul pistelor de cicloturism realizate

Adiţia numărului pistelor de cicloturism realizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



34 Construirea refugiului Buceciu







35 Info-trip pentru jurnalişti şi agenţi de turism străini

Info-trip organizat

Număr de info-tripuri organizate

Adiţia numărului info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



Număr de participanţi la info-trip

Adiţia numărului de participanţi la info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



36 Formarea personalului salvator

Personal salvator format profesional

Număr de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani

Adiţia numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani, în an şi de la începutul perioadei de referinţă


Ponderea numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personalului salvator

Numărul total de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal salvator înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă


37


Asigurarea cu personalul necesar a Salvamont Sibiu

Ponderea personalului existent în totalul necesarului de personal

Numărul mediu anual de personal împărţit la numărul mediu anual al posturilor din statul de funcţiuni înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă


38 Gala turismului Sibian Gala turismului Sibian organizată

O gală de turism Nu este cazul CJ, AJTS sau

alti implementatori







Adiţia numărului de participanţi la gala de turism

CJ, AJTS sau alti



39


Cişmele publice noi Cişmele publice reabilitate

Numărul cişmelelor publice nou construite

Adiţia numărului cişmelelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



Numărul cişmelelor publice reabilitate

Adiţia numărului cişmelelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti



Ponderea cişmelelor noi şi reabilitate în totalul cişmelelor publice

Numărul total al cişmelelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al cişmelelor publice înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti




Fotografii pentru care sunt cumpărate drepturile de autor

Număr de fotografii pentru care există drept de autor

Adiţia numărului de fotografii pentru care există drept de autor, în an şi pentru perioada de referinţă

CJ, AJTS sau alti



41 Achiziţionarea de dotări independente pentru Salvamont

Dotare corespunzătoare nevoilor de funcţionare

Ponderea valorii dotărilor independente achiziţionate în totalul valorii dotărilor independente solicitate

Valoarea dotărilor independente achiziţionate împărţită la valoarea dotărilor independente solicitate (prin referate de necesitate) înmulţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă


În rezumat, în vederea monitorizării şi evaluării implementării planului de măsuri, pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat, indicându-se modul de calcul, sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării.


În privinţa evaluării impactului, efectului implementării planului de măsuri (outcome) se propune următorul set de indicatori. • Indiactori generali care se referă la impactul implementării planului de măsuri asupra comunităţii în

care este localizat proiectul/măsura.

Domeniul/ problema Indicatorul Precizări metodologice

Efectul turismului asupra comunităţilor

• Raportul dintre turişti şi localnici (de preferat : mediu pe întregul an şi în vârf de sezon)

• %de localnici care cred că

turismul a contribuit la apariţia/ îmbunătăţirea unor servicii sau a infrastructurii

• Număr de turişti (total intrări in fiecare lună)

• Număr de locuitori

• Chestionar

Beneficii economice generate de turism

• Număr de localnici ocupaţii în turism (femei, bărbaţi)

• Numărul total de persoane

ocupate în turism raportat la numărul total al persoanelor ocupate (femei, bărbaţi)

• Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism

• Număr total de locuitori (pe

sexe) ocupaţi in turism • Numărul populaţiei ocupate

• Indicatori speciali care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvoltării turismului

Domeniul/ problema Indicatorul Precizări metodologice Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ.

• Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ. • Chestionar

Satisfacţia turiştilor

• Nivelul de satisfacţie al vizitatorilor

• Procentul de vizitatori care

revin

• Chestionar • Chestionar

Servicii turistice, sezonalitate, bază materială, etc.

• Intrări lunare de turişti români • Intrări lunare de turişti străini • Durata medie a unui sejur

pentru turiştii români • Durata medie a unui sejur

pentru turiştii străini • Rata de ocupare a spaţiilor de

cazare pentru operatorii licenţiaţi (oficiali) pe luni, întreg

• Număr de turişti români intraţi/ lună

• Număr de turişti străini intraţi/

lună • Număr totale de zile petrecut

în judeţ de turiştii români intr-un an

• Număr total de turişti români intraţi/an

• Număr totale de zile petrecut

în judeţ de turiştii străini intr-un an

• Număr total de turişti străini intraţi/an

• Număr total de paturi • Număr total de zile-om de

cazare/ lună


Domeniul/ problema Indicatorul Precizări metodologice anul şi perioada de vârf de sezon

• Număr de capacităţi turistice

deschise tot timpul anului

• Număr totale de capacităţi

turistice • Număr de capacităţi turistice

deschise tot timpul anului

Siguranţă

• Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT

• Numărul de persoane ocupate

în activităţi de tip SALVAMONT raportat la numărul de turişti din perioada de vârf a sezonului

• Numărul de accidente /an • Numărul de accidente per an

raportat la numărul de turişti

• Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT

• Numărul de persoane ocupate

în activităţi de tip SALVAMONT

• Numărul de turişti din perioada de vârf a sezonului

• Numărul de accidente /an • Numărul de accidente /an • Număr de turişti

Utilizarea indicatorilor de impact (outcome) deşi este mai dificilă şi mai costisitoare, pune la dispoziţia conducătorilor informaţia necesară fundamentări deciziilor, inclusiv în sensul ajustării planului de măsuri sau chiar a renunţării la unele măsuri/programe care se dovedesc a nu conduce la efectele scontate. Abordare metodologică. Cazul în care impactul măsurilor/programelor se poate determina la nivelul comunităţii locale în care s-a implementat măsura/programul Colectarea informaţiei necesare determinării indicatorilor privind „satisfacţia” sau „punctul de vedere” este relativ uşor de realizat, însă implică costuri asociate destul de importante. La finalizarea implementării unei măsuri sau program şi apoi cu o frecvenţă semestrială, pe un eşantion considerat reprezentativ pentru comunitatea în care s-a implementat măsura se aplică un chestionar. În cazul proiectelor mari, de realizare sau reabilitare a infrastructurii de apă, canal, drumuri, etc., chestionarului se aplică iar rezultatele lui de urmăresc pentru o perioadă de cel puţin doi, trei ani de la finalizarea implementării măsurii (efectul survine în timp iar conştientizarea cauzei apariţiei efectului poate, de asemenea, să dureze mai mult timp. Dinamica „barometrului satisfacţie” sau a „opiniei personale” indică impactul măsurii sau programului respectiv. În cazul aplicării chestionarului membrilor comunităţii locale, pentru colectarea, prelucrarea şi comunicarea rezultatelor, cea mai puţin costisitoare modalitate de chestionare se poate realiza pe baza unui parteneriat cu autorităţile publice locale respective. La intervale regulate, conform unui plan de monitorizare şi raportare acestea solicită membrilor comunităţii cu care vine în contact (care se deplasează la sediul autorităţii si solicită diverse servicii publice ) răspunsul la întrebările chestionarului. În cazul aplicării chestionarului turiştilor din localitate , costurile ataşate sunt mai mari. Chestionarea se poate face pe o bază contractuală de către agentul de turism, urmând ca prelucararea informaţiei să se realizeze de către iniţiatorul chestionării. Este de dorit ca autoritatea publică să structureze o formulă de parteneriat cu agentul de turism, care să conducă la aplicarea gratuită a chestionarului. În aceste condiţii costurile se minimizează. Periodicitatea şi durata monitorizării, evaluării şi raportării sunt aceleşi ca în cazul chestionării membrilor comunităţii.


În cazul în care evaluarea nivelului staisfacţiei sau opinia personală referitoare la urmările implementării unei măsuri se determină la nivelul întregului judeţ (efectele nu pot fi localizate la nivelul unei comunităţi locale – de exemplu măsuri de promovare a potenţialului turistic implementate de CJ) Se poate aplica o chestionare electronică, pe Web Siteul autorităţii publice sau se poate apela la contractarea unor specialişti. În cazul celei de a doua opţiuni, care va da de altfel şi cele mai corecte estimări, costurile ataşate sunt mari, astfel că decizia evaluării impactului realizării unei măsuri sau proiect trebuie bine cântărită, urmărindu-se ca beneficiile furnizate de această informaţie depăşesc costurile ataşate. În cazul indicatorilor privind „siguranţa” se pot utiliza datele deja disponibile la nivelul Serviciului Salvmont, fără a se ocaziona costuri de colectare suplimentare. In acest sens există o bază de date disponibilă. În cazul indicatorilor menţionaţi anterior, fluxul de informaţii pentru evaluarea şi raportarea nivelului indicatorilor este prezenat în schema de mai jos:

În cazul celorlalţi indicatori generali şi specifici de impact (outcome) propuşi sunt necesare date furnizate de Direcţia judeţeană de statistică, urmând ca prelucrarea, evaluarea şi raportarea să se facă în mod obişnuit cu frecvenţă semestrială, sau anuală (în funcţie de disponibilitatea datelor). În condiţiile în care aceste date fie că nu sunt disponibile fie că sunt disponibile prea târziu pentru a evalua o măsură sau un program şi a fundamenta o decizie a conducerii operative, soluţia este organizarea propriului sistem informaţional pentru colectarea datelor. În aceast din urmă scenariu vor trebui colectate următoarele date: • Număr de turişti (total intrări in fiecare lună) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism • Număr de turişti români intraţi/ lună/an • Număr de turişti străini intraţi/ lună/an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii români intr-un an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii străini intr-un an • Număr total de paturi (în unităţi care operează oficial) • Număr total de zile-om de cazare/ lună Considerăm ca acutalul grad de dezvoltare spaţială a CIT-urilor şi nivelul de asigurare cu resurse nu permit preluarea integrală a sarcinilor privind culegerea, validarea, prelucrarea şi raportarea datelor către CJ.

Autorităţi publice locale – monitorizează şi raportează

Chestionaresau rapoarte semestriale

Funcţionari publici CJ - prelucrează, evaluează, raportează

Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar)

Agenţi economici- monitorizează şi raportează

Salvamont – monitorizează şi raportează


. Soluţia realizării unui sistem informaţional cu scopul măsurării impactului planului de măsuri, implică realizarea pe bază contractuală sau de parteneriat a unei reţele în care să fie incluşi agenţi economici, autorităţi publice , CIT-uri, etc. acoperind cvasitotalitatea teritorilului judeţean şi care să colecteze, valideze şi raporteze datele necesare, conform unui PLAN DE LUCRU, pe FORMATE (model de document) de colectare şi raportarea datelor prestabilite, conform unui set de INSTRUCŢIUNI de utilizare ale acestora şi a unor PROCEDURI de verificare şi validare a datelor. Măsura implică un efort organizatoric major, fluxuri consistente de date, consum de timp şi costuri financiare mari. Din această perspectivă înainte de a hotătî structurarea şi implementarea acestui sistem, este necesară o analiză de tip cost beneficiu care să fundamenteze decizia. O opţiune alternativă o reprezintă solicitarea cu o anumită periodicitate (de exemplu anual) a serviciilor specializate ale unui consultant în vederea colectării datelor, prelucrării şi raportării unui set relevant şi minimal de indicatori. În rezumat, în vederea monitorizării şi evaluării implementării planului de măsuri, pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat, indicându-se modul de calcul, sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării. Aceşti indicatori de rezultat (output) sunt prezentaţi sub formă matriceală, împreună cu toate elementele de natură metodologică, în aşa fel încât să permită înţelegerea procesului de colectare a datelor, prelucrare, calculul indicatorilor, evaluare şi raportare periodică. În vederea evaluării impactului (outcome) implementării măsurilor şi programelor, se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome). În cazul acestora, colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor, iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu.


IX. Rezumatul Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu

Destinaţie turistică polivalentă, în care se remarcă îmbinarea atracţiilor culturale cu peisajul montan şi cu atmosfera tradiţională din sate, judeţul Sibiu reprezintă un spaţiu de concentrare a unui intereselor diverse ale unui spectru larg de turişti. Pe lângă principalele elemente de interes, cum sunt cunoaşterea patrimoniului cultural, contactul cu civilizaţia satelor tradiţionale, relaxarea şi turismul activ într-un mediu ambiant pitoresc şi reconfortant sau factorii curativi, judeţul oferă şi reale posibilităţi de exprimare pentru turismul de business (sub diferite forme: seminarii, conferinţe, training, team building), cultivarea unor hobby-uri sau pentru degustarea specialităţilor gastronomice locale. De asemenea, este demnă de menţionat consacrarea unor branduri turistice la nivel naţional (Mărginimea Sibiului, Bâlea) şi chiar internaţional (oraşul Sibiu), alături de statutul de destinaţie de petrecere a sărbătorilor şi timpului liber sau concediilor (această din urmă ipostază şi prin prisma concentrării de atracţii turistice în perimetrul judeţului). În fine, judeţul Sibiu este un reper în peisajul turistic românesc, încadrându-se fără probleme între cele mai atractive locuri din ţară pentru publicul străin, şi o destinaţie obligatorie pentru cunoaşterea specificului Transilvaniei. Punctele forte ale destinaţiei turistice judeţene includ şi zonele naturale aflate în stare bună de conservare, concentrarea de biserici săseşti fortificate (dintre care două monumente UNESCO), precum şi interesul pentru conservarea valorilor şi dezvoltarea socială şi economică (inclusiv în turism) manifestat de către autorităţi şi organizaţii internaţionale. În plus, o serie de caracteristici ale turismului sibian se contituie în avantaje competitive: potenţarea atmosferei medievale, agenda bogată de evenimente culturale, capitalul de imagine al oraşului Sibiu, senzaţia de noutate pentru turiştii obişnuiţi cu destinaţiile consacrate (Valea Prahovei, Maramureş, Bran-Moeciu etc.) În ceea ce priveşte punctele slabe, acestea nu sunt neaparat specifice judeţului, cât mai degrabă caracteristice stadiului în care se află turismul românesc (pregătire precară a personalului, infrastructură de transport şi utilităţi deficientă, vizibilitatea redusă a multor valori exploatabile turistic, calitate generală insuficientă a serviciilor etc.) Posibilităţile de implicare ale Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea dezvoltării turismului sunt influenţate de cadrul legal al atribuţiilor sale, de bugetele disponibile dar şi de organizarea internă a aparatului consiliului (incluzând asociaţiile sau funcţiunile externe create de către consiliu pentru a ajuta direct sau indirect activitatea turistică). Deşi aparent limitată, implicarea consiliului poate îmbrăca diverse forme: de la înfiinţarea şi coordonarea de CIT-uri la îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului, de la analiza pieţei turistice din judeţ la Inventarierea, marcarea şi semnalizarea resurselor turistice, sau de la relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism, până la investiţii în infrastructura de transport şi utilitară. Un rol important îl au colaborările şi parteneriatele (cu ONG, cu alte autorităţi publice locale şi internaţionale, cu mass-media, cu jucătorii din turism etc.). Analiza acestor posibilităţi, alături de concluziile privind cererea şi oferta turistică din judeţ stau la baza orientării demersului strategic şi programatic al acestui Masterplan, sintetizat în continuare. Viziunea privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2020 şi misiunea pe care Consiliul Judeţean şi-o asumă în acest sens sunt în concordanţă cu cadrul legal în vigoare, propriile documente de planificare strategică, dar şi cu cele elaborate la nivel regional, sectorial şi naţional.

Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la

dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri

suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabilă, cu protejarea şi punerea în valoare

a patrimoniului natural, construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând standardelor

Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai

mare/bună implicare socială şi comunitară - moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului


Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi constă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan, § Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale, cu

efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu, § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean, cu efect asupra dezvoltării durabile şi

echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Reglementare pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are

competenţe legale, § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu

efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului, § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi

economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu,

§ Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorităţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.

Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului, având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe. Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: Siguranţă,

având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi

sănătatea turiştilor, § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor

judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană, § Îmbunătăţirea permanentă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu, § Asigurarea numărului optim de refugii montane, § Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, § Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

Calitate, având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorităţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic, § Realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică, § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism

(atât din punctul de vedere al ofertantului, cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi,

§ Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare, § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT

ale judeţului, § Îmbunătăţirea permanentă a calităţii programului, a sejurului ales de turist.

Patrimoniul cultural, având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorităţi strategice: § Reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit, § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură, a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora, § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu, cu impact asupra

atractivităţii turistice

Accesibilitatea informaţiei turistice, având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice:


§ Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet; § Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradiţionale cât şi prin cele

moderne; § Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, gările, autogările). § Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului

Consolidarea Brandului Sibiu,

având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic; § Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice; § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate; § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu

(bisericile fortificate, arhitectura saseasca, marca Brukental, etc)

Pregătirea profesională, având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului;prin organizarea de seminarii, dezbateri,

acordării de premii, diplome, recunoastere şi mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei; § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism; § Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider

Parteneriate,

Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional, regional şi local pentru promovarea şi

dezvoltarea turismului; § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor; § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului, pregătirea profesională, dezvoltarea

economică, conservarea moştenirii culturale este coordonată şi are sprijinul autorităţilor; § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător

Capacitate instituţională,

avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorităţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea

turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane, îmbunătăţirii

managementului, creşterii eficienţei şi eficacităţii.


Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu specialiştii locali, comparaţiei cu situaţii similare, experienţei consultantului, etc.), al timpului necesar pentru implementare, al impactului asupra mediului, etc. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare, în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase, în ordinea priorităţii, pe un orizont de programare de patru ani. Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului Impactul economic-social al realizării planului de măsuri s-a estimat prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene, în completarea resurselor bugetare, impactul planului de măsuri poate fi relativ important, conducând la generarea a 16-20 noi locuri de muncă, în perioada 2010 - 2013. Pentru perioada ulterioară anului 2013, în lipsa unei alocări financiare predictibile s-au identificat beneficiile economico – sociale generate de implementarea măsurilor şi programelor şi sensul evoluţiei acestora. Monitorizarea şi evaluarea implementării măsurilor şi programelor se face, în primul rând, cu ajutorul unor indicatori de rezultat (output), care sunt prezentaţi sub formă matriceală, împreună cu toate elementele de natură metodologică, în aşa fel încât să permită înţelegerea procesului de colectarea datelor, prelucrarea lor, calculul indicatorilor, evaluarea şi raportarea periodică. Implementarea modelului de monitorizare, evaluare şi raportare pe bază de indicatori de rezultat (output) se poate realiza imediat şi cu costuri minime. În vederea evaluării impactului (outcome) implementării măsurilor şi programelor, se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome). În cazul acestora, colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor, iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu.

masterplan trs sibiu.pdf

Documents