50214332-betonarea-structurilor

S.C. SIM ELDICONSTRUCT SRL PT_CA_01Ed.1 Rev.0

DENUMIRE PROCEDURA

BETONAREA STRUCTURILOR

Ex. nr.: Pag. 1/8Data intrarii in vigoare:

1.02.2007

ELABORAT AVIZAT APROBATFUNCTIA DIR.TEHNIC AC DIRECTOR GENERALNUME PRENUME MURAT F. TUDOSE C. MURAT N.DATA/SEMNATURA

LISTA DE DIFUZARE/RETRAGERE A DOCUMENTELOR Ex. nr.

Destinatar Data difuzarii

Semnatura Data retragerii

Semnatura

0. DIRECTOR GENERAL1. DIRECTOR TEHNIC2. ASIGURAREA CALITATII3. CONTROLUL CALITATII4. TEHNIC-PRODUCTIE5. SEF LUCRARI6.7.8.9.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR/MODIFICARILOR Nr. Revizia Descriere modificare Data 1. 0 Elaborare initiala 1.02.20072.3.4.5.6. 17.8.

1. SCOP

Formular cod F001 rev.0

S.C. SIM ELDI CONSTRUCT SRL PT_CA_01Ed.1 Rev.0

DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

Procedura are ca scop precizarea responsabilitatilor si a actiunilor implicate in realizarea fazelor tehnologice pentru turnarea betonului, in conformitate cu cerintele de calitate prevazute in standarde.

2. DOMENIU

Procedura se aplica la turnarea betonului la toate structurile de beton si beton armat.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

NE-012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

Legea 10/95 privind calitatea in constructiiC 16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si

instalatii C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii

4. DEFINITII SI ABREVIERI

Beton proaspat - stare betonului din momentul amestecarii componentilor pina la inceputul prizei cimentului din beton. In aceasta perioada betonul are deformatie plastica si poate fi compactat prin diverse metode specifice.

Beton intarit - materialul compozit format dn pietris si o matrice (piatra de ciment si agregate fine) cu structura de conglomerat, proprietati de piatra artificiala si caracterizat prin rezistente mecanice evolutive.

5. RESPONSABILITATI

5.1. Responsabil Controlul Calitatii :- supravegherea executiei lucrarilor de betonare si efectuarea tuturor controalelor de

calitate, verificarilor si incercarilor prevazute in planurile de control;- confirmarea calitatii lucrarilor in inregistrarile de calitate.

5.2. Seful de lucrare şantier:- asigurarea tuturor conditiilor prealabile inceperii betonarii;- verificarea si avizarea fiselor de betoane;- calitatea lucrarilor executate;- intocmirea inregistrarilor calitatii pentru lucrarile de care raspunde;- respectarea cerintelor prezentei proceduri si a documentatiei de executie.

- raspunde de existenta si buna functionare a sculelor si utilajelor (pompe, vibratoare, macarale etc.).

6. DESCRIERE PROCEDURA



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

6.1. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

6.1.1. - intocmirea procedurii pentru betonare si acceptarea acesteia de catre investitor;6.1.2. - fisa de betonarea a elementului este intocmita, verificata si avizata de seful de santier si este aprobata de diriginte;6.1.3. - sunt aprovizinate si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare;6.1.4. - sunt stabilite instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;6.1.5. - au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura, cofraje si armatura (dupa caz);6.1.6. - suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat sunt curatate de stratul de lapte de ciment sau de impuritati;

- suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane;6.1.7. - sunt stabilite, dupa caz, si pregatite masurile necesare pentru continuarea betonarii in cazul intreruperilor neplanificate;6.1.8. - nu se intrevede posibilitatea unor conditii climatice nefavorabila (ger, furtuna, etc.)6.1.9. - in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele care urmeaza a se betona.

6.2. APROBAREA PENTRU BETONARE

6.2.1. Inceperea betonarii se poate face atunci cind inregistrarile de calitate consemneaza efectuarea verificarilor si acceptarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare de catre CTC, diriginte si ISC conform planurilor de control calitate pentru lucrarea respectiva.6.2.2. Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata pe baza unor noi verificari in cazurile in care:- au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii, accidente ,etc.)- betonarea nu a inceput in interval de 7 zile de la data aprobarii.

6.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

6.3.1. Conducatorul tehnic al punctului de lucru va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentei proceduri de executie.6.3.2. Betonul va fi pus in lucrare la un interval cit mai scurt de la aducerea la locul de turnare.6.3.3. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata.6.3.4. Betonul va fi descarcat din mijlocul de transport in bene, pompe sau direct in lucrare.6.3.5. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor cu latimea maxima de 1,00 m si 1,50 m in celelalte cazuri inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii).



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

6.3.6. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica) avind capatul inferior situat la max. 1,50 m de zona care se betoneaza.6.3.7. Betonul trebuie sa fie raspindit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior.6.3.8. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor produce asemnea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.6.3.9. Se va urmari inglobarea completa a armaturilor, respectindu-se grosimea stratului de acoperire, conform proiectului.6.3.10. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului.6.3.11. In zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului.6.3.12. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luindu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari.6.3.13. Circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate incit sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe zonele de beton proaspat.6.3.14. Betonarea se va face continuu pina la rosturile de lucru prevazute in proiect .6.3.15. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului.6.3.16. In cazul cind s-a produs o intrerupere de betonare mai mare reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.

6.3.17. Instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi este permisa numai dupa 24...48 ore in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.

6.4. TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luind masurile necesare pentru a prevenii segregarea, pierderea componentilor sau contaminarea betonului.

6.5. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTIE

6.5.1. Betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va face pe un strat de beton de egalizare, conform proiectului de executie, de minim 5 cm grosime.6.5.2. Betonarea elementelor verticale (stilpi, diafragme, pereti) se va face respectindu-se urmatoarele precizari suplimentare:



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

a) in cazul elementelor cu inaltimea de max.3 m, daca vibrarea betonului nu este stinjenita de grosimea redusa a elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si betonarea pe la partea superioara a elementului;

b) in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3 m, se va adopta una din solutiile:

- cofrarea unei fete de max.1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului; sau

- compactarea prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului;c) primul strat de beton va avea o lucrabilitate situata la limita maxima admisa prin fisa

tehnologica si nu va depasi latimea de 30 cm.6.5.3. Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare:

a) turnarea grinzilor si a placilor va incepe dupa 1 ... 2 ore de la terminarea turnarii stilpilor sau a peretilor pe care reazema, daca fisa tehnologica nu contine alte precizari;

b) grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru de la 1/5 ... 1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia;

c) la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de max.2,0 m, pentru a se asigura respectarea grosimii prevazute prin proiect.6.5.4. Betonarea cadrelor se va face dind o deosebita atentie zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii.6.5.5. Betonarea elementelor masive se face in strat continuu sau in trepte.

Pentru betonarea elementelor masive stabilirea compozitiei betonului si prepararea betonului se face conform procedurilor specifice.

Detalierea tehnologiei de betonare se face in fise tehnologice care vor respecta prevederile caietelor de sarcini aplicabile si a normativului NE-012/99

6.5.6. La punerea in opera a betoanelor pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului C 16-84.

Pentru betoanele masive se vor avea in vedere urmatoarele:- in perioada cind exista pericol de inghet, inceperea betonarii unei lamele noi este permisa numai la temperaturi ale mediului exterior de peste +50C; se poate incepe betonarea si la temperaturi de sub +50C cind temperatura este pozitiva si are tendinte de crestere.6.5.7. Urmarirea realizarii calitatii betonului turnat pe timp friguros se va face cu respectarea prevederilor normativului C 16-84 cap.8.6.5.8. Pentru executia lucrarilor pe timp friguros se va elabora un proiect anual de organizare a lucrarilor pentru fiecare santier.

Proiectul se supune aprobarii conducerii unitatii tutelare si se transmite la proiectant si la beneficiar pentru verificarea incadrarii in dosarul general al investitiei pentru care se executa lucrarea.

6.6. COMPACTAREA BETONULUI

• fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturilor.

• vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si instruiti.• vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina muncitorului.



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

• un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul anterior nu a fost complet vibrat. Stratul de beton de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel incit stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.

• vibratorul se introduce in beton in pozitie verticala, sub actiunea greutatii proprii pe o adincime ce permite vibrarea stratului proaspat cit si revibrarea suprafetei stratului inferior, iar scoaterea lui se va realiza cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata stratului.

• durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si tipului vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese astfel incit zonele de influenta sa se suprapuna in lant.

• vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar bule de aer din masa de beton, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor.

• vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,8 m din vecinatatea traductorilor de deformatii, montati in beton.

• se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armare, piesele inglobate, etc.• in zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare compactarea se realizeaza cu vergele de

otel.• in cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a

betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului.

• zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiuri (ciocane) de lemn pina ce cofrajul nu mai suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si diafragmelor.

6.7. FINISAREA SUPRAFETELOR

Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare specificat in proiecte.

Finisarea suprafetelor de beton se va efectua conform procedurilor specifice.

6.8. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

Dupa turnarea betonului, suprafetele libere ale acestuia vor fi protejate cel putin 7 zile, prin urmatoarele metode:

- acoperirea cu materiale de protectie;- stropirea periodica cu apa;- aplicarea de pelicule de protectie.

6.8.1. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Materialele vor fi mentinute permanent in stare umeda. Acoperirea se va face numai dupa ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.6.8.2. Stropirea cu apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, astfel incit suprafata betonului sa se mentina mermanent udeda.6.8.3. In cazul in care temperatura mediului este mai mica de 50C se vor respecta prevederile din C 16-84.

In principiu exista doua metode generale de tratare termica pentru accelerarea intaririi sau numai pentru prevenirea inghetarii betonului, si anume:

1. Metoda conservarii caldurii inmagazinate in beton la prepararea si a celei degajate datorita exotermiei cimentului, prin protejarea elementului de constructii in vederea incetinirii vitezei de racire in raport cu cea de intarire.

2. Metoda incalzirii elementului de constructie in perioada de intarire prin:a) incalzire locala, pe suprafata elementului;b) incalzire in spatii mari.Materialele folosite pentru protectia betonului pot fi: prelate impermeabile, saltele, rogojini,

folii de polietilena.

6.9. DECOFRAREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT

6.9.1. Sustinerile cofrajelor se vor desface incepind cu zona centrala a deschiderii elementelor si continuind simetric catre reazeme;6.9.2. Slabirea pieselor de sustinere se va face treptat, fara socuri;6.9.3. Decofrarea se va face astfel incit sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza cit si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialelor cofrajelor si sustinerilor.6.9.4. In termen de 24 de ore de la decofrarea elementelor de constructie, se va face o examinare a elementele de rezistenta, pentru detectarea eventualelor defecte.6.9.5. Termenele minime pentru decofrarea structurilor din beton armat sunt functie de conditiile tehnologice, de tipul elementelor si a structurilor executate, tipul cimentului folosit, s.a.

Termenele minime de decofrare vor fi stabilite in conformitate cu cerintele normativului NE-012/99, sau conform caietelor de sarcini aplicabile.

6.10. TOLERANTE DE EXECUTIE

Abaterile maxime admisibile la executarea elementelor de beton armat sunt precizate in normativul NE-012/99.

6.11. ROSTURI DE LUCRU

6.11.1. In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se executia astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.

Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita prin proiect sau fisa tehnologica.6.11.2. Pentru constructiile cu caracter deosebit (elemente de mare deschidere, constructii masive, rezervoare, silozuri, cuve, radiere, etc.) pozitia eventualelor rosturi de lucru se indica in proiect, precizindu-se si modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare).



DENUMIRE PROCEDURA



1.02.2007

6.11.3. La pozitionarea rosturilor de lucru se vor respecta proiectele de executie, fisele tehnologice precum si prevederile din NE-012/99.6.11.4. Se va evita aparitia de rosturi accidentale.

7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1. Proces Verbal de lucrari ascunse 7.2. Condica de betoane

8. ANEXE

8.1. Condica de betoane formular cod F-018


50214332-betonarea-structurilor

Documents