5. ro moderna_de la proiect politic la realizarea marii uniri (2)

7/25/2019 5. RO Moderna_de La Proiect Politic La Realizarea Marii Uniri (2)

http://slidepdf.com/reader/full/5-ro-modernade-la-proiect-politic-la-realizarea-marii-uniri-2 1/16

STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LAREALIZAREA ROMÂNIEI MARI (secolele XVIII - XX)

I. PROIECTE POLITICE ŞI ÎNCERCRI DE MODERNIZARE ÎN SPA!IULROMÂNESC (SEC. XVIII - ÎNCEP. SEC. XIX)

". S#$%&'#& ol#$#c & P*#+c#&$elo* ,+ secol%l &l XVIlI-le&

Prin instaurarea domniilor fanariote (1711 in Moldova si 1716 in Tara Romaneasca), PrincipateleRomâne au pătruns tot mai mult în lumea Orientului !pari"ia #i de$voltarea con#tiin"ei na"ionale după17%& ' face posiilă ideea de reenerare #i rede#teptare na"ională a românilor, de rena#tere culturală 'care are semnifica"ia unei moderni$ări, care nu era posiilă decât prin europeni$are !plicareareformelor ' stân*enită de fluctua"iile domina"iei otomane #i ostilitatea oierimii

!ravarea decaden"ei otomane #i seria ră$oaielor ruso'austro'otomane au adus noile solu"ii politice anti'fanariote ale mi#cării de emancipare na"ională

. Reo*/#s/%l 0o/+esc&) Reo*/e ol#$#ce 1# soc#&le

+onstantin Mavrocordat (17&'176-) ' a domnit alternativ în Moldova #i .ara Românească +uaproarea Por"ii, el a început aplicarea unui proram de reorani$are a institu"iilor fiscale, administrative#i *udiciare în spiritul de ra"ionali$are a statului

Reformele aplicate de Mavrocordat succesiv, în cele două Principate , au avut în vedere reali$areaunei monar/ii moderate prin puteri intermediare #i corpuri constituite în cadrul !dunărilor de 0tari n anul1721 pulică un Proiect de constituţie, prin care preconi$a introducerea unor reforme cu caracter social,economic #i administrativ !mintim3' leafa pentru dreatori4

' *ude"e conduse de ispravnici' desfiin"area dărilor multiple #i înlocuirea lor cu dări fi5e în 2 rate anuale' desfiin"area #eriei (1726 ' în .ara Românească4 172- ' în Moldova)3 "ăranii devin clăca#i (lieri'*uridic, dar fară pământ)4 claca este dependen"ă economică, fiind fi5ată la 1 $ilean (în .ara Românească) #i 2 $ilean (înMoldova)

Maria Tere$a suverană a 8mperiului 9asuric (172&'17:&) a desc/is o nouă fa$ă în istoria practicii reformiste la nivelul întreului 8mperiu /asuric, care a avut efecte #i în Transilvania ' poli ticăcontinuată #i de fiul său, împăratul 8osi f al 88' lea (17:&'17-&)

Reforma social ă ' auust 17:% (după răscoala lui 9oria, +lo#ca #i +ri#an) ' o patentă imperială prin care desfiin"a ioaia în Transilvania (situa"ia "ărănimii nu era îmunătă"ită decât par"ial)

2) Reo*/e 3%*#0#cen .ara Românească primul cod de lei ' tipărit în 17:&, din ini"iativa lui !le5andru 8psilanti ' Pravilniceasca Condica, care se va aplica până în prea*ma revolu"ei lui Tudor ;ladimirescu (1:1), cânda fost înlocuit cu Legiuirea lui Caragea (1:1:) ' redactat din ini"ativa domnului fanariot 8oan </+araea

n Moldova3 Codul Callimachi (1:17)' redactat din ini"iativa domnului fanariot 0carlat+allimac/i

c) Re.o*/e *el#4#o&se 1# c%l$%*&len Transilvania, Maria Tere$a prin edictul din 17%- a restaurat ortodo5ia =e asemenea, prin

politica #colară, în special prin Ratio Educationis (1777) s'a format o elită intelectuală în Transilvania,

instruită în universită"i catolice ( la Roma sau ;iena) ' în paralel cu sporirea re"elei #colare rurale #iinstruc"ia preo"imii #i care promova idei în spri*inul emancipării na"ionale

Reformele în acest domeniu au fost continuate de 8osif al 88'lea care, prin Edictul de toleranţă

1



(17:1), asiura lierul e5erci"iu reliiilor necatolice, fără să pre*udicie$e primatul catolicismuluiPrin reformele practicate de fanario"i - s'a îndeplinit un proces de unificare treptată a

condi"iilor politice #i sociale din Principate în vederea unirii din secolul următor

5. Reo*/#s/%l 2o#e*esc

&) I+$e*+&'#o+&l#6&*e& *o2le/e# P*#+c#&$elo*>oierii au încercat să intena"ionali$e$e prolema Principatelor transformându'le în state neutretampon ' su protec"ia Rusiei, !ustriei #i Turciei ' idee e5primată, de e5emplu, în divanul muntean în177

Memoriile oiere#ti trimise către puterile cre#tine ' atitudine na"ională manifestată la nivelinterna"ional ? repre$intă punctul de plecare al proramului revendicativ de la sfâr#itul secolului al@;888'lea #i începutul secolului al @l@'lea Ai cereau3

' respectarea drepturilor politice4' respectarea autonomiei statale4' o"inerea independen"ei4' neutralitate4

' domni pământeni în locul celor fanario"i etc4

2) P*o#ec$e ol#$#cePrincipala preocupare a proramelor oiere#ti era prolema formei de uvernământ a

Principatelor (recâ#tiarea puterii politice) ntre 1716 #i 1:1, oierii au cerut de 2& de ori înlocuireafanario"ilor cu domni pământeni (la +onstantinopol, Petersur, ;iena, Paris) n aceste proiecte politice, oierii au propus diferite forme de uvernământ pentru Principate3' în 176- ? „partida naţională” ' condusă de mitropolitul <avril +allimac/i al Moldovei propunea

instaurarea unei repulici aristocratice conduse de 1 mari oieri4' în 1:17'1:1: ' marele vistier 8ordac/e Rosetti'Rosnovanu a redactat : proiecte de reformă, propunând

instaurarea unui reim politic în care domnia să fie un simplu oran de suprave/ere #i control, puterea reală trecând în mana unei !dunări O#te#ti #i a unui divan controlat de oierime

=in punct de vedere social, proramele oiere#ti nu aduceau nimic nou, situa"ia "ărănimiii nu erau#urată ? e5ploatarea pământeană fiind tot la fel de rea ca #i cea fanariotă

Proramul politic al revolu"iei conduse de Tudor ;ladimirescu ' care a reu#it prin revendicărilena"ionale să solidari$e$e întreaa na"iune ' Cererile norodului românesc (1:1) ' era în aparen"ă îndreptatîmpotriva fanario"ilor, nu a Por"i, dar ' în realitate ' alunarea recilor era primul pas în calea cuceririiindependen"ei

>oierii au continuat ac"iunile lor #i după înfrânerea mi#cării lui Tudor ;ladimirescu3 în 1:1 #i1: au redactal 7% de memorii #i proiecte de reformă, pe care le'au înaintat ru#ilor, austriecilor #i turcilor,cerând recunoa#terea drepturilor na"ionale #i acordarea dreptului de a avea domn pământean

+onsecin"a acestor cereri a fost revenirea la domniile pământene !stfel, în septemrie 1:,Poarta a acceptat înlocuirea fanario"ilor, numindu'l pe <riore =imitrie </ica ' domn al .ării Române#ti#i pe 8on i"ă 0andu 0turd$a ' domn al Moldovei

>oierimea mică #i mi*locie a avut ini"iativa unor proiecte politice, în condi"iile unei confruntăride interese între puterile vecine, pentru suprema"ie politică în 0'A Auropei

n 1:, 8onică Tă utu a redactat Constituţia că rvunarilor care con"inea revendicări inspirate dinideile Revolu"iei france$e3' domn pământean4' !dunare o#tească4' autonomie fa"ă de Poartă4' drepturi #i liertă"i

Treptat, mi#cările politice au o orani$are mai înc/eată, au aderen"ă mai mare în rândui oierimii lierale, intelectualilor #i oră#enilor Reformele propuse de Aufrosin Poteca urmăreau3' instituirea impo$itului pe venit4

2



' liertalea tiparului4' liertatea ocupării func"iilor administrative

=inicu <olescu, în lucrarea Însemnare a călătoriei mele (1:6) sus"inea unirea tuturor provinciilor române#ti su forma =aciei Mari

Partida na"ională din .ara Românească din *urul lui 8oan +âmpineanu a elaorat în anul 1:: douădocumente referitoare la orani$area .ării Române#ti Primul, intitulat ct de unire !i independenţă,

cerea înlăturarea su$eranită"ii otomane #i a protecloratului "arist4 unirea principatelor într'un reat al =aciei"aleerea unui domn ereditar !l doilea act, intitulat #să $itul act de numire a suveranului românilor,era un proiect de constitu"ie

0ocietatea secretă Bra" ia (1:2) a avut un rol principal în preătirea #i desfă#urarea Revolu"ieide la 1:2: în .ara Românească) ' avea înscrise în proram oiective precum3' unirea .ării Române#ti cu Moldova #i independen"a lor4' emanciparea cl#ca#ilor4' ealitatea cetă"enilor în fa"a leii

c) P*o#ec$e c&*e 7#6&% &sec$%l +&'#o+&ln asen"a noilimii na"ionale, în Transilvania, conducerea luptei românilor pentru drepturi

politice a fost asumată de cler în secolul al @;888'lea Apiscopul reco'catolic 8noc/entie Micu, înmemoriile sale a cerut3' includerea românilor între 0tări ca na"iune aparte4' revendicări de ordin ecle$iastic, dulate cu cele na"ionale3' repre$entarea na"iunii în via"a pulică' anularea leilor discriminatorii pentru români

8noc/entie Micu de$volta arumenta"ia istorică într'o peti"ie intitulată %uple& Li$ellus -adresată +ur"ii de la ;iena #i împărătesei Maria Tere$a n 1722 este convocat un sinod la >la*, în urmacăruia episcopul este e5ilat la Roma

=e la sfâr#itul secolului al @;888'lea, elita românească din Transilvania trece la o formulă politică neconfesională n anul 17-1 este redactat %upple& Li$ellus 'alachorum, proram politic #ina"ional al C colii !rdelene, elaorat de personalită"i de seama3 Petru Maior, </eor/e Cincai, 8oanMolnar Piuiariu, 0amuil Micu, 8osif Me/e#i, 8oan >udai =eleanu, 8on Para' +on" inut3' desfiin"area denumirii *initoare de ,,tolera"iD pentru români4' ealitate în drepturi cu celelalte na"iuni4' utili$area toponimiei române#ti4' numirea în func"ii propor"ională cu numărul locuitorilor etc

nmânat împăratului Eeopold al 88'lea, acesta îl trimite =ietei de la +lu* care îl respine sumotiva"ia că recunoa#terea acestor drepturi ar fi răsturnat ordinea constitu"ională a Transilvaniei

II. PROIECTUL POLITIC PAŞOPTIST

". Co+$e8$!nul 1:2: a fost an revolu"ionar pentru întreaa Auropă Revolu"ia era considerată calea prin care

se putea pune în aplicare lieralismul economic #i politic #i era re$olvată prolema na"ională Alita politică românească dorea reformarea societă"ii după modelul revolu"iilor europene

Revolu"iile de la 1:2:3' au fost o continuare a Revolu"iei france$e din 17:- ' eveniment care încercase să impună

principiile de orani$are a statului modern4

' revolu"iile repre$intă reac"ia popoarelor europene împotriva sistemului stailit de monar/iileasolutiste în urma +onresului de la ;iena din 1:1%, dominat de 0fânta !lian"ăProiectele reformatoare elaorate în .ările Române la începutul secolului al @l@'lea

3



sinteti$ate într'un proram, au atins momentul culminant prin Revolu"ia de la 1:2:'1:2- Prin proramul Revolu"iei de la 1:2: românii doreau să se alăture na"iunilor europene moderne

. 9&c$o*## &7o*&2#l# 0ecl&+1*## *e7ol%'#e# *o/+e l& ";<;8ntelectualii români cer în Principate #i în 8mperiul 9asuric3

' independen"ă #i autonomie politică, prin invocarea dreptului leitim la autodeterminare al unei

comunită"i etnice4' desfiintarea protectoratului Rusiei #i restailirea ec/ilirului cu 8mperiul otoman ' în .araRomânească #i Moldova4' unirea tuturor românilor din Transilvania, >anat, >ucovina într'un sinur stat autonom

Revolu"ia de la 1:2: din Principatele Române este, în primul rând, opera intelectualilor lierali pa#opti#ti, care recuno#teau în Auropa Occidentală un model politic #i cultural demn de urmat!spira"iile enera"iei de la 1:2: #i'au ăsit e5presia practică în nemul"umirea tuturor claselor socialedin Principate fa"ă de condi"iile politico'economice e5istente

5. 9o*/e 0e &c'#%+e &le *o/+#lo* l& ";<;=istinem două planuri de manifestare ale spiritului na"ional3

' cel "ărănesc, tradi"ional (al elitei intelectuale),' cel ur/e$ (lieral'democrat)

n primele luni ale revolu"iei intelectualitatea3' a prelunit tradi"ia lealistă, peti"ionară din mi#carea românească, caracteristică perioadei

premerătoare revolu"iei de la 1:2:4' s'au orani$at adunări populare cu caracter pleiscitar ' începutul procesului de orani$are arevolu"iei

O inova"ie în această revolu"ie a fost aandonarea principiilor elitiste în favoarearepre$entativită"ii na"iunii (poporului)

n .ara Românească s'a format un Comitet revoluţionar însărcinat cu orani$area unei revoltearmate Principiile e5primate de +omitetul revolu"ionar la 8sla$ (-'1 iunie 1:2:) î#i au oriinea în3' memorandumurile oierilor reformatori4' proclama"ia dată de Tudor ;ladimirescu4' aspira"iile oierilor lierali din adunările leislative din cele două Principate

Mi#cările revolu"ionare au continuat la >ucure#ti ' ducând la instaurarea unui guvern provi(oriu)*+- iunie *.+./ format în ma*oritate din tineri intelectuali lierali <uvernul provi$oriu a căutat să'#iconsolide$e po$i"ia prin promovarea unor reforme #i înfiin"area de noi institu"ii

<. P*o4*&/ele *e7ol%'#e# *o/+e 0e l& ";<;

P*o4*&/e*e7ol%'#o+&*e

L#0e*# ol#$#c# Asec$e +&'#o+&le Mo0e*+#6&*e& s$&$%l%#.D*e$%*# 1# l#2e*$'#

ce$'e+e1$#

Asec$e soc#&le

Petiţiunea proclamaţie7 martie 1:2:,8a#i

; !lecsandri,!l 8 +u$a, <r+u$a

0%1ânta pă(ire a Regulamentului#rganic”(de teama uneiinterven"ii armate aRusiei)

' desfiin"area cen$urii4' func"ii acordate dupămerit4' reforma #colilor4' siuran"ă personală4' desfiin"area pedepselorcorporale

02ra$nica3m$unătăţire a stăriilocuitorilor

săteni”

Petiţia naţională'% mai 1:2:,>la*, Transilvania

0imion >ărnu"iu 04aţiunea românără(imată pe principiulli$ertăţii, egalităţii !i

' ,,4aţiunea română cereli$ertatea de a vor$i, de a scrie !i a tipări 1ără nici o

' desfiin"area ioăieifără nici odespăuire

4



1raternităţii, pretindeindependenţa sanaţională”"- lo$inca !dunării de la>la*3 F 4oi vrem să ne

unim cu ţara”"

' respinea ane5areaTransilvaniei laGnaria

cen(ură”4' !siurarea liertă"ii

personale4' #coli române#ti4' iserica română să fieeală în drepturi cu

celelalte iserici aleTransilvaniei

Prinţipiilenoastre pentrureformarea

patriei 1 mai 1:2:,>ra#ov(revolu"ionari

moldoveni)

+ Heri, ;asile!lecsandri

05nirea 6oldovei !i'lahiei 3ntr-un singur

stat neatârnatromânesc”7

0Întemeierea instituţiilor ţării pe principiile deli$ertate !i egalitate !i

1raternitate”" ' desfiin"area oierescului#i a oricăror alte dări4' ealitatea în drepturi

civile #i politice4' desfiin"area tuturor privileiilor

0Împroprietărirealocuitorilor săteni

1ăra nici odespăgu$ire7”

Petiţia ţării & mai 1:2:,+ernău"i,>ucovina

Audo5iu9urmu$aIi

!utonomia provinciei ' !utonomia isericiiortodo5e4' o =ietă care să cuprindărepre$entan"i ai tuturorstărilor4' o conducere proprie înadministra"ie, *usti"ie #i

politică4' liertatea persoanei

- =esfiin"area clăcii

Proclamaţia de la Islaz 8 iunie 1 :2:,.araRomânească

8on 9eliadeRădulescu

09ndependenţaadministrativă !ilegislativă a :ării

Române!ti, pe temeiultratatelor lui 6ircea !i'lad 'oievod !ineamestec al nici unei

puteri din a1ară 3n celedinăuntru ale sale7”

- ealitatea drepturilor politice4' adunare eneralăcompusă dinrepre$entan"i ai tuturor stărilor societă"ii4' domn responsail, ales

pe cinci ani #i cautat întoate stările societă"ii4' contriu"ie enerală,liertatea asoluta atiparului4' desfiin"area ranurilor4' instruc"ie eală4' contriu"ie enerală

0Emancipareaclăca!ilor ce se 1ac

proprietari prin despăgu$ire7”- =e$roirea"ianilor

Petiţia neamului

românesc dinUngaria şi

Banat

Aftimie Muru ' Respectarea na"iuniiromâne4

' autonomia provinciei4' oficiali$area limiiromâne

' !utonomia isericiiortodo5e

' Amancipareaclăca#ilor prin

despăuire

5



1% iunie 1:2:,

Euo*, >anat

Dorinţele Partidei Naţionale din

Moldovaauust 1:2:,+ernău"i

Mi/ailJoălniceanu

05nirea 6oldovei cu 6untenia este cheia$olţii

1ără de care s-ar pră$u!i tot edi1iciul naţional7”

' desfiin"area privileiilor4' ealitate în fa"a leii4

' liertatea cuvântului4' instruc"ie eală #iratuită4' liertatea întrunirilor4' desfiin"area ranurilor4' contriu"ie enerală

=. 9&c$o*# c&*e &% ,/#e0#c&$ ,+$%#*e& *o4*&/elo* *e7ol%'#o+&*e l& ";<;-";<>

Î+ !&*& Ro/+e&sc:' interven"ia străină (cooperarea dintre Rusia #i Poarta Otomană)' <uvernul provi$oriu a fost înlocuit cu locotenen"ă domnească (8on 9eliade Rădulescu, Hicolae <olescu,+/ristian Tell) #i apoi cu un caimacam (marele oier +onstantin +antacu$ino)' Ru#ii au instituit un control asupra .ării Române#ti #i Moldovei (din septemrie 1:2:)4' !rmata otomană a intrat în >ucure#ti (la 1 septemrie 1:2:), punând capăt revolu"iei din .araRomânească' =omnitorul Mi/ail 0turd$a a luat măsuri în Moldova împotriva revolu"ionarilor de teama uneiinterven"ii armate a Rusiei

Î+ T*&+s#l7&+#&:

' ac"iunile românilor îndreptate împotriva unirii Transilvaniei cu Gnaria au e#uat =ieta din +lu* a votat pentru ane5area Transilvaniei la Gnaria (1:& mai 1:2:)' în septemrie 1:2: are loc a treia !dunare de la >la* care votea$ă o re$olu"ie prin care se protestea$ăîmpotriva FuniuniiD Transilvaniei cu Gnaria #i se trece la orani$area politică #i militară a Transilvaniei31% prefecturi #i 1% leiuni' în martie 1:2- este adoptată noua constitu"ie a 8mperiului 9asuric care recuno#tea autonomiaTransilvaniei #i admitea e5isten"a na"ională a românilor' +onseci n" e3' uvernul ma/iar apelea$ă la eneralul polone$ losif >em să conducă armata ma/iară care ocupă o mare parte din Transilvania (fără Mun"ii !puseni ' !vram lancu)4

' represiune împotriva românilor4' sunt orani$ate Ftriunalele de sâneD' în primăvara ' vara anului 1:2- au loc tratative româno'ma/iare care înreistrea$ă un e#ec din cau$a armateima/iare' 8mperiul 9asuric cere spri*inul Rusiei pentru înfrânerea revolu"iei ma/iare' la =ere"in (iulie) au loc tratative între Ea*os Jossut/ #i Hicolae >ălcescu3 0Proiectul de paci1icare” -semnat la 0e/edin #i prin care se recuno#teau unele drepturi ale românilor' auust 1:2- ' armata ma/iară capitulea$ă la Ciria ''K se înc/eie #i revolu"ia din Transilvania' Revolu"ia de la 1:2: a demonstrat ca pentru reforma societă"ii nu este de a*uns unitatea de ac"iune #icon#tiin"ă na"ională Gnitatea statală este determinantă pentru moderni$area internă a "ării #i o"inereaindependen"ei

III. STATUL ROMÂN MODERN ? ÎN9PTUIRE ŞI MODERNIZARE

6



". Co+$e8$%l #+$e*+ 1# #+$e*+&'#o+&l' Gnirea Principatelor Române (.ara Românească cu Moldova) a devenit ideea centrală, din

punct de vedere politic, a perioadei de după revolu"ia de la 1:2:' în &*#l#e ";<> între Rusia #i Turcia se înc/eie Co+7e+'#& 0e l& @&l$&-L#/&+.Prevederi3

' a restailit Reulamentele Oranice #i domina"ia efectivă a Rusiei #i Por"ii4' domnii erau numi"i pe 7 ani #i considera"i înal"i func"ionari ai 8mperiului otoman, fapt ceafecta rav autonomia Principatelor Puterea protectoare #i su$erană le controlaactivitatea

. P*#+c#&$ele ,+$*e 0#lo/&'#e 1# #+$e*esele M&*#lo* P%$e*# &le E%*oe#' pe plan interna"ional are loc o nouă etapă a Lcri$ei orientaleD manifestată prin desfă#urareaLră$oiului +rimeiiD (1:%'1:%6) i$ucnit între Rusia #i Turcia, ultima sus"inută de !nlia #iBran"a, cu consecin"e asupra situa"iei interne din Principate4 Rusia este înfrântă' în urma ră$oiului se desfă#oară +onresul de pace de la Paris (martie 1:%6), cu participareatuturor puterilor europene

' pentru prima dată Lprolema româneascăD (adică prolema unirii Principatelor) devineLprolemă europeanăD (adică este discutată de Marile Puteri europene)' Tratatul de pace de la Paris con"inea prevederi speciale referitoare la PrincipatePrevederi3

' înlăturarea protectoratului rusesc #i înlocuirea lui cu aran"ia marilor puteri4' men"inerea su$eranită"ii otomane4' liertatea navia"iei #i a comer"ului4' retrocedarea către Moldova a *ude"elor din sudul >asariei (+a/ul, 8smail #i >olrad)4' convocarea !dunărilor ad'/oc care aveau dreptul de a se pronun"a în prolema unirii

' în anul 1:%7 au fost convocate !dunările ad'/oc4 ele aveau un caracter repre$entativ #iconsultativ' Re(oluţiile adoptate prevedeau3' respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitula"ilor înc/eiate cu Poarta4' unirea Principatelor într'un sinur stat cu numele de România4' prin" străin dintr'o familie domnitoare europeană care să'#i crească mo#tenitorii în reliia "ării4' neutralitatea #i inviolailitatea teritoriului noului stat

' mai 1:%: are loc la Paris +onferin"a marilo r puteri arante4 este adoptată +onven"ia de la Paris(1:%:) care va *uca rol de +onstitu"ie pentru Principate' acest document oferea o unite trunc/iată3

' erau comune numele ' Principatele 5nite ale 6oldovei !i :ării Române!ti (su su$eranitateaotomană #i aran"ia colectivă a marilor puteri)4 se constituia +omisia +entrală (urma să adoptelei comune pentru Principate) #i nalta +urte de usti"ie #i +asa"ie (rol *udecătoresc), amele cusediul la Boc#ani4' rămâneau separate institu"iile fundamentale ale statului3 =omnia, <uvernul #i !dunarea' =omnul era ales pe via"ă prin vot cen$itar4' conven"ia de la Paris prevedea #i o serie de drepturi #i liertă"i, cum ar fi ealitatea în fa"a leii,desfiin"area privileiilor #i ranurilor oiere#ti

5. Î+$%#*e& U+#*## P*#+c#&$elo* Ro/+e' pentru că marile puteri nu au "inut cont de dorin"ele e5primate de !dunările ad'/oc, românii s'

au orani$at pentru a reali$a unirea Principatelor, folosindu'se de „tactica 1aptului 3mplinit”' pentru a reali$a unirea românii s'au folosit de o omisiune din +onven"ia de la Paris care nu preci$a că aceea#i persoană nu putea ocupa func"ia de domnitor în amele Principate

7



' după o campanie electorală aitată cele două adunări elective aleeau ca domnitor pe!le5andru 8oan +u$a, atât în Moldova (% ian 1:%-), cât #i în .ara Românescă (2 ian 1:%-)' 8mportan"a ? la 2 ian 1:%- se puneau a$ele statului na"ional român modern

<. Do/+#& l%# Al. I. C%6& (";=>-";)&) Ale8&+0*% lo&+ C%6& 1# &l#+#e*e& l& ce*#+'ele /o0e*+#$'## e%*oe&+e

' =upă unire, situa"ia Principatelor a fost comple5ă4' cau$e3 ' uniunea personală nu era recunoscută de Marile Puteri4 ' func"ionau două uverne #i două !dunări4 ' orani$area administrativa ' lipsita de unitate' Principalele oi ective ale domnului au fost31 consolidarea unirii prin recunoa#terea dulei aleeri #i reali$area unirii depline (administrative #i

politice) plan de reforme care să moderni$e$e societatea românească după modelul Auropei

1 Recunoa#terea dulei aleeri este o"inută în toamna anului 1:%- în cadrul +onferin"ei Marilor Puteride la Paris ntre timp, pe plan intern are loc unificarea serviciului telerafic #i vamal, unificarea

aen"iilor diplomatice, unificarea armatei #i reali$area unui sinur minister de ră$oi' recunoa#terea unirii depline este o"inută în urma +onferin"ei Puterilor <arante de la +onstantinopoln dec 1:61 sultanul dă un firman prin care recunoa#te oficial unirea pe timpul domniei lui +u$a' n urma acestei recunoa#teri, î#i desc/ideau, la >ucure#ti (care devine capitala "ării) primul uvernunic al Principatelor condus de conservatorul >aru +atariu ( ian 1:6) #i prima !dunare(Parlament) unică (2 ianuarie 1:6)

!doptarea unor reforme moderne, radicale era reu de reali$at datorită conservatorilor caredominau !dunarea (Parlamentul)' în primăvara anului 1:6 conservatorii pre$intă proiectul leii rurale care lasă practic neatinse a$elemarii proprietă"i funciare4 proiectul lor preconi$a împroprietărirea "ăranilor cu loturi eale' lieralii modera"i, prin Mi/ail Joălniceanu, pre$intă un contraproiect care prevedea emancipareaclăca#ilor #i împroprietărirea "ăranilor în mod diferen"iat' !le5andru 8 +u$a refu$ă să sanc"ione$e proiectul propus de conservatori' iunie 1:6 ' >aru +atariu este asasinat, ceea ce determină sfâr#itul proiectului propus deconservatori

2) P*o#ec$%l C%6& - Bo4l+#ce&+%' <uvernul condus de M Joălniceanu (oct 1:6 ? ian 1:6%) ' este considerat cel mai importantcainet pentru activitatea sa reformatoare' martie 1:62 ' începe în !dunare de$aterea c/estiunii rurale +onservatorii, care domină parlamentul, se

men"in pe vec/ile po$i"ii #i respin proiectul pre$entat de Joălniceanu (emanciparea claca#ilor #iîmproprietărirea cu loturi diferen"iate) Mai mult, ei dau un vot de lam (neîncredere) uvernului' +onsecin"e ' Joălniceanu î#i pre$intă demisia, însă aceasta este respinsă de domn

' printr'o lovitură de stat, dată la mai 1:62, !le5andru 8 +u$a di$olva !dunarea, men"ineuvernul Joălniceanu #i dă o nouă constitu"ie %tatutul ;e(voltator al Convenţiei de la Paris Houa leefundamentală este supusă unui pleiscit, odată cu proiectul unei noi lei electorale' prin noua constitu"ie se instaura un nou reim3 domnia autoritară4 impune preponderen"a e5ecutivuluiasupra leislativului' !triu"iile =omnului sporesc3 ini"iativă leislativă4 avea drept de veto4 numea pe pre#edintele +amerei(!dunării) #i memrii 0enatului' Aste introdus Parlamentul icameral prin înfiin"area 0enatului (+orpul Ponderator)

' Eeile erau elaorate de +onsiliul de 0tat (oran nou creat)' Legea electorală men"ine votul cen$itar, dar măre#te numărul aleătorilor4 aleătorii erau împăr"i"i îndouă cateorii3 aleători primari #i aleatori direc"i

8



' Houa lee fundamentală este recunoscută de Marile Puteri în iunie 1:62

' 12 auust 1:62 ' domnitorul sanc"ionea$ă leea rurală' Prevederi3' emanciparea claca#ilor prin despăuire (platită în 1% ani)4' "ăranii erau împroprietări"i în func"ie de numărul de vite (for"a de muncă)4

' pentru pământul primit se plătea o răscumpărare4' pământul nu putea fi înstrăinat sau ipotecat timp de & de aniN 8mportan"a3' au primit pământ (circa 1:&&&&& /a), apro5imativ 26&&&& familii de "ărani4' proprietatea "ărănească a a*uns la apro5imativ & din suprafa"a arailă #i

pă#uni4' a contriuit la de$voltarea ariculturii, la u#urarea situa"iei "ărănimii' s'a sc/imat statutul "ăranilor4' efectul politic3

' aolirea #eriei,' elierarea pământului,

' liertatea de mi#care a "ăranului proprietar,' liertatea de transmitere a acestor pământuri prin mo#tenire

N Eimite3' întinderea mică a lotului4' neîmproprietărirea unui număr mare de "ărani

' !lte lei adoptate în perioada domniei lui +u$a3

Do/e+#% Le4#sl&'#e

uridic - Eeea pentru orani$area +ur"ii de +asa"ie' Eeea pentru orani$area *udecătorească' +odul penal #i de procedură penală' +odul civil (1:6%) ' aranta ealitatea tuturor cetă"enilor în fa"a leii, apăra

proprietatea privată

!dministrativ ' Eeea pentru orani$area administrativă' Eeea comunală

Aconomic ' Eeea pentru seculari$area averilor mănăstire#ti (1:6) ' trecerea pământurilor mănăstire#ti (care repre$entau aproape un sfert din teritoriul "ării) su controlul

statului' Eeea contailită"ii' 8ntroducerea sistemului metric de măsuri #i reută"i' nfiin"area +asei de depuneri #i consemna"iuni (1:62)

nvă"ământ ' Eeea instruc"iunii pulice (dec 1:62) ' introduce structura modernă aînvă"ământului ( trepte) #i învă"ământul primar oliatoriu #i ratuit4' nfiin"area universită"ilor din 8a#i (8:6&) #i >ucure#ti (1:62)

Politica e5ternă ' nfiin"area Ministerului de A5terne' nfiin"area aen"iilor diplomatice române#ti în străinatate

' Eimitarea *urisdic"iei consulare' nc/eierea unor conven"ii vamale, po#tale #i de comer"

' în ian 1:6% ' rela"iile dintre +u$a #i Joălniceanu se deteriorea$ă4

9



' Primul ministru î#i pre$intă demisia, care este acceptată de domnitor4' ,,6onstruoasa coaliţie” (conservatorii #i lieralii radicali) î#i intensifică activitatea4' 1&'11 feruarie 1:66 ' !l8 +u$a este oliat să adice #i să părăsească "ara Bostul domnitor moare în e5il, în străinătate

=. I/o*$&+'& 0o/+#e# l%# C%6&

' =e$ideratele revolu"iei de la 1:2: au devenit realitate în condi"iile în care pe plan intern tendin"eleconservatoare erau puternice, iar pe plan e5tern Rusia "aristă #i 8mperiul otoman nu renun"aseră săconsidere Principatele teritorii asupra cărora aveau drepturi depline' 8n timpul domniei lui +u$a au fost create institu"ii statale moderne' România se afirma între statele europene ca un stat na"ional #i modern

IV. CONSOLIDAREA STATULUI MODERN

ncă în proramul Lpartidei na"iona1eD din 1:&, fusese formulată ideea aducerii în fruntea "ării aunui prin" străin, idee sus"inută de contele aleQsIi în cadrul +onresului din 1:%6, reluată de

!dunările ad'/oc din 1:%7 #i acceptată de !l 8 +u$a în leătură cu e5primarea inten"iei sale de arenun"a la tron Prin aceasta, românii sperau să pună capăt luptelor interne #i să'#i asiure un spri*indiplomatic stail pe plan e5tern !utorii loviturii de stat din feruarie 1:66 au oferit coroana "ării luiBilip de Blandra, iar după refu$ul acestuia, lui +arol de 9o/en$ollern'0imarinen, sus"inut de

Hapoleon al 888'lea, de reele Prusiei #i de cancelarul Otto von >ismarcI ! urmat un voia* cu peripe"ii,apoi +arol a depus *urământul la>ucure#ti ca Ldomn constitu"ionalD, la 1& mai 1:66

Al a cârmuit "ara aproape *umătate de secol Ea 11 iulie 1:66 a fost promulată o nouă+onstitu"ie Aa era inspirată după constitu"ia eliană din 1:1 ! fost elaorată fără aproarea

puterilor arante #i a fost considerată drept 0un verita$il act de independenţă”, pentru că nu men"ionasu$eranitatea otomană #i aran"ia marilor puteri

+onstitu"ia avea caracter lieral #i se întemeia pe principii moderne3 separarea puterilor,institu"ii repre$entative #i uvernare responsailă Aa fundamenta monar/ia constitu"ională ereditară #iavea înscrise drepturile #i liertă"ile cetă"enilor =omnul avea lari preroative e5ecutive, leislative #i

*udecătore#ti dar actele sale treuiau contrasemnate de mini#tri de resort 0istemul electoral prevă$utde constitu"ie se a$a pe votul cen$itar, iar corpul electoral era împăr"it pe coleii în func"ie de avere!rticolul 7 lăsa posiilitatea 03mpământenirii” doar 0străinilor de rituri cre!tine<, iar articolul 1-conferea proprietă"ii private <drept sacru !i inviola$il<7 =e#i pre$enta unele limite, +onstitu"ia din1:66 a fost una din cele mai lierale din $ona central #i est europeană #i a desc/is calea

pluralismului politic0tatul modern, care avea la a$ă această constitu"ie, s'a consolidat Monar/ia, Parlamentul #i

partidele politice erau factorii decisivi ai puterii 8n principiu, reulile *ocului democratic au fost

respectate, iar monar/ia a asiurat un anumit ec/iliru politic intern !u luat na#tere partidele politice care sus"ineau prin proramele lor materiali$ate în lei aduse în fa"a Parlamentului, continuarea procesului de moderni$are Proiectul de desăvar#ire a statului na"ional unitar era aordat cu pruden"ăde cei afla"i la putere, olia"i să "ină cont de con*unctura politică e5ternă

Partidele de uvernământ au fost PHE, constituit în 1:7% #i Partidul +onservator fondat în1::& 0'au conturat doctrinele lierală )<prin noi 3n!ine</ #i conservatoare ),,evoluţia organică< sau ,,pa!ii marunţi</, e5primând căile diferite prin care cele două partide vedeau reali$at proresul "ării

>a$ele unei economii na"ionale moderne s'au putut de$volta aia după doândirea

independen"ei de stat Protec"ionismul vamal, încura*area industriei, moderni$area ariculturii,construirea infrastructurii moderne, fondarea >ăncii Ha"ionale a României cu drept de emisiune

monetară, au marcat pa#i importan"i pe calea moderni$ării economice

10



V. CUCERIREA INDEPENDEN!EI DE STAT A ROMÂNIEI

1. O +o% e$& & ces$#%+## o*#e+$≤ 1:7% ? o nouă etapă a Lcri$ei orientaleD cau$ată de mi#cările na"ionale care se

declan#ea$ă în >osnia'9er"eovina #i >ularia4 otomanii reprimă mi#cările, însă Rusiaintervine în calitate de protectoare a cre#tinilor din >alcani4

; 0itua"ia creată în >alcani a redesc/is în România prolema independen"ei; 1:76 ? noua +onstitu"ie otomană califica România drept Lprovincie privileiatăD; ntreaa societate românească dorea o"inerea independen"ei de stat4 e5istau mai multe

opinii în ceea ce prive#te căile de reali$are a acesteia3' lieralii alian"a cu Rusia #i ră$oiul' conservatorii alian"a cu <remania #i !ustro'Gnaria #i diploma"ia

; Rusia se preăte#te de ră$oi vara anului 1:76 are loc, la Reic/stadt, întâlnirea dintreîmpăratul !ustro'Gnariei #i "arul !le5andru al 88'lea, în urma căreia cei doi a*un la uncompromis3 Rusia o"ine neutralitatea !ustro'Gnarie în ca$ul unui conflict ruso'turc, însc/im primind >osnia #i 9er"eovina

;

n oct 1:76 au loc la Eivadia, tratative între uvernul României pre$idat de 8on +>rătianu #i "arul Rusiei privind trecerea trupelor "ariste pe teritoriul "ării noastre; Ea < &*#l#e ";FF, se înc/eie Co+7e+'#& *o/+o-*%s de la @%c%*e1$#G; prevederi3

' Rusia se oliă să respecte #i să men"ină interitatea teritorială a României' Rusia se olia să suporte c/eltuielile de transport' Traseul trupelor "ariste era fi5at în detaliu' România urma să ia măsuri militare de apărare, decreta moili$area armatei

(1&&&&& de oameni) #i concentrarea trupelor în sudul "ării; " &*#l#e ";FF ? Rusia declară ră$oi Turciei; !rmata otomană omardea$ă localită"iile de pe malul stân al =unării; !rmata română răspunde omardând ;idinul (6 aprilie 1:77) SK 7 aprilie Turcia

declară suspendate leăturile diplomatice cu România (practic se instalea$ă o stare deră$oi între cele două state)

; L& > /&# ";FF ? Mi/ail Joălniceanu (ministru de e5terne) a declarat #+0ee+0e+'&Ro/+#e#

2. P&*$#c#&*e& Ro/+#e# l& *62o#%l 0#+ Pe+#+s%l& @&lc&+#c' n vara anului 1:77 înaintarea armatei "ariste este oprită la Plevna, de cucerirea căreia s'adovedit că a depins întreaa soartă a ră$oiului (era încon*urată de 12 redute #i apărată de %&&&&de solda"i condu#i de vestitul en Osman Pa#a)

' =upă mai multe asalturi ale armatei "ariste, e#uate, marele duce Hicolae, conducătorul armatei"ariste din >alcani în cere principelui +arol 8 a*utorul' Hu s'a înc/eiat o conven"ie militară scrisă, doar una verală SK la 5H &%4%s$ ";FF are loc, suconducerea lui +arol 8, primul asalt comun ruso'român asupra Plevnei SK armata românăreu#e#te să cucerească *e0%$& *#7#'& I cu mari pierderi umane' 0'a decis asedierea Plevnei (pentru a întări locada, la > +o7. ";FFJ &*/&$& *o/+ & c%ce*#$1# *e0%$& R&o7&)' Ea : nov 1:77 ? Osman Pa#a se predă (după cca luni de asediu)' =upă victorie armata rusă se îndreaptă spre direc"ia 0ofia ? !drianopol, iar armata română spredirec"ai ;idin' >eloradciI' !rmata otomană este înfrântă pe toate fronturile SK e2. ";F;J T%*c#& ce*e &ce

' T*&$&$ele 0e &ce: - s'au înc/eiat tratate de pacea) Tratatul de la S&+ S$e&+o (fe 1:7:)

11



' participă numai Rusia #i Turcia4 România nu este acceptată la tratative' tratatul recuno#tea independen"a României #i 0eriei' autonomia >osniei #i 9er"eovinei' orani$area Marelui Principat al >ulariei' Turcia ceda Rusiei =oroea, =elta =unării #i 8 Cerpilor, însă Rusia î#i re$erva dreptul săsc/ime acest teritoriu cu sudul >asaraiei (*ud +a/ul, 8smail #i >olrad, retrocedate Moldovei

în 1:%6) SK Rusia nu'#i respecta ana*amentele din conven"ia din 2 aprilie 1:77' Marile puteri europene nemul"umite de puterea pe care o căpăta Rusia în urma acestui tratat de pace' Ea insisten"ele marilor puteri europene Rusia acceptă reluarea trataivelor de pace

) Tratatul de la @e*l#+ (iulie 1:7:)' participă toate cele 7 mari puteri europene' recunoa#te independen"a 0eriei #i Muntenerului' >osnia #i 9er"eovina sunt cedate !ustro'Gnariei' principatul >ulariei este redus teritorial până la mun"ii >alcanici' la sud de acesta lua na#tere Rumelia Orientală, ca $onă tampon

' !nlia primea 8 +ipru- I+0ee+0e+'& Ro/+#e# e*& *ec%+osc%$ co+0#'#o+&$ de aroarea articolului 7 din+onstitu"ia de la 1:66 care acorda dreptul de cetă"enie doar cre#tinilor #i acceptarea retrocedăriisudului >asaraiei către Rusia, în compensa"ie România primind =oroea, =elta =unării #i 8Cerpilor

5. I/o*$&+'& c%ce*#*## #+0ee+0e+'e# 0e s$&$ & Ro/+#e#' pe plan intern a creat condi"iile întăririi reimului politic, accelerarea moderni$ării #i

de$voltarea economică fără nici o constrânere e5ternă' se creau premisele desăvâr#irii statului na"ional' a impulsionat lupta românilor din celelalte teritorii române#ti, aflate su domina"ie străină' la "< /&*$#e ";;" Ro/+#& se *ocl&/ Re4&$, iar C&*ol I prime#te titlul de *e4e' pe plan e5tern "ara noastră devenea o "ară suverană cu drepturi depline în rela"iile

interna"ionale

VI. PROIECTUL 9AURIRII ROMÂNIEI MARI

=upă o"inerea independen"ei, românii din teritoriile aflate su stăpânire străină considerauelierarea lor doar „o chestiune de timp”7

România a aderat la Puterile +entrale în 1::, iar statul român a continuat să acorde aten"ie

prolemei na"ionale 0us"inerii culturale a comunită"ilor române#ti din >alcani, suven"ionăriiînvă"ământului în lima română din Transilvania, li s'au adauat ac"iunile politice pentru spri*inireami#carii memorandiste din 1:-'1:-2

8deea unirii politice a Transilvaniei cu Principatele române a apărut încă de la începutul secolului al@l@'lea la munteanul de oriine ardeleană Haum Râmniceanu (1:&) #i la transilvaneanul 8on >udai'=eleanu (1:&2) !ceste planuri au fost reluate după 1:: de !< <olescu'!lu #i 8 +âmpineanu, care auinclus în proramele lor politice unirea celor trei principate Ea 1:2: mul"i frunta#i revolu"ionari considerau ca8mperiul /asuric se va prău#i, făcând posiilă constiuirea statului na"ional român în vatra ;ec/ii=acii +/emarea 0noi vrem să ne unim cu ţara”, au$ita pe +ampia Eiertă"ii de la >la* se înscria peaceastă direc"ie =upă revolu"ie, în 1:%, =imitrie >rătianu utili$a pentru prima dată sintama 0România

6are”7 Gnii oameni politici #i cărturari (8+ >ratianu, M Aminescu, != @enopol) continuau să creadă în

sfâr#itul apropiat al 8mperiului /asuric=e#i alian"a cu Puterile +entrale a împiedicat e5primarea desc/isă a ideilor iredentiste, în secret,uvernul de la >ucure#ti acorda spri*in ,,naţionali!tilor” ardeleni Liga culturală fondată în 1:-1

12



cuprindea mul"i cărturari de peste mun"i care sus"ineau cau$a na"ională +a e5presie a caracterului său politic, în 1-12, Eia #i'a luat numele de 0Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”7

Orientarea politică e5ternă a României după 1-&& indica îndepărtarea certă de Puterile +entrale +ândRomânia intra în al doilea ră$oi alcanic (1-1) împotriva >ulariei, Hicolae 8ora afirma că acolo,

peste =unăre începea 0ră($oiul nostru pentru eli$erarea rdealului”7=eclan#area primului ra$oi mondial ăsea clasa politică din Reat divi$ată Ea +onsiliul de

+oroană de la 0inaia ( auust 1-12), reele a cerut aplicarea Tratatului cu Puterile +entrale, din 1:: 0'au opus cei mai mul"i memri ai +onsiliului Ea cererea ma*orită"ii clasei politice, România a respinsaplicarea tratatului cu Puterile +entrale, invocându'se faptul că acesta prevedea 0casus 1oederis” numai însitua"ia în care unul dintre semnatari era atacat 0'a adoptat po$i"ia de neutralitate

8n perioada neutralită"ii (1-12'1-16), uvernul condus de 8 8+ >rătianu a purtat tratative cu!ntanta în vederea stailirii condi"iilor în care România i s'ar fi alăturat Moartea reelui +arol 8 #iurcarea pe tron a lui Berdinand 8 a facilitatat aceste tratative <uvernul rus încerca să limite$e revendicarileromâne#ti, dar după înfrânerile suferite de armata rusă sunt accepta toate aceste cereri române#ti 0u

presiunea !nliei #i Bran"ei tratativele au fost reluate #i s'au concreti$at prin semnarea, la 217 auust1-16, a tratatului #i a conven"iei cu !nlia, Bran"a, 8talia #i Rusia

0olu"ia făuririi României Mari prin participarea la ră$oi, alături de !ntanta, triumfase

VII. PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA PRIMUL RZ@OI MONDIAL (">"-">";)

Tratatul de alianta cu !ntanta si conventia militara, semnate de 88+ >ratainu in numeleuvernului roman si de ministrii marilor puteri din !ntanta, la >ucuresti, in numele uvernelor pecare le repre$entau (217 auust 1-16), au asiurat cadrul *uridic #i militar al participării României la

primul ră$oi mondialTra ta tu l re cuno#t ea st atului ro mân drepturile asupra Transilvaniei, >anatului #i

>ucovinei arantându'i participarea la +onferin"a de pace în condi"ii de ealitate cu alia"ii +onven"ia

militară asiura România de efortul concertat al alia"ilor pe Brontul de Răsărit #i în <recia, spri*in care ar fi treuit să o pună la adăpost de riscurile unui ră$oi pe două fronturi+onsiliul de +oroană de la +otroceni din 127 auust 1-16 a aproat oficial cele două

documente #i intrarea României în ră$(oi împotriva !ustro'Gn)ariei

C&/&+#& 0#+ ">". +onform planului de opera"iuni 09pote(a =”, trei din cele patru

armate române au pornit ofensiva încă din noaptea de 121% auust 1-16 pe toata lunimea rani"eicu !ustro'Gnaria 8n scurt timp au fost elierate ora#ele >ra#ov, 0f </eor/e, Miercurea +iuc,

</eor/ieni, armata română înaintând până în apropiere de 0iiu 8n >anat a fost ocupată Or#ova Pefrontul din sud trupele ulare au atacat în for"ă #i au cucerit, până la sfâr#itul lunii octomrie, Turtucaia,

0ilistra, +onstan"a #i +ernavodă =e$astrul de la =unăre fusese provocat în ună parte de nerespectarea

ana*amentelor asumate de !ntanta prin conven"ia militară3 întar$ierea ofensivei eneralului 0arrail la

0alonic, care ar fi acoperit spatele armatei române imoili$ând for"ele ulare4 întar$ierea a*utorului înarmament #i muni"ii4 neinterven"ia armatei ruse pe frontul din =oroea Pe de alta parte, planul deac"iune al armatei române a fost defectuos, iar preătirea #i dotarea acesteia lăsa de dorit

A#ecul contraofensivei eneralului !l !verescu de la Blămânda a oliat România să

oprească ofensiva în Transilvania, concentrându'#i for"ele pe frontul de sud 8ntrarea în luptă atrupelor ermane comandate în nord de eneralul Aric von BalIen/an #i la sud de eneralul

MacIensen a creat o situa"ie e5trem de critică pentru România 0u devi$a ,,pe aici nu se trece”,

eneralul Aremia <riorescu a câ#tiat ,,$ătălia trecătorilor” +arpa"ilor Orientali +oncentrând #apte

divi$ii contra unei divi$ii române#ti pe valea iului, inamicul a reu#it să treacă la sud de +arpa"i

România a fost invadată pe valea iului #i pe valea Oltului, unde trupele române comandatede eneralii 8 =raalina #i =avid Praporescu, inferioare numeric #i te/nic, nu au putut re$ista

ofensivei inamice =upă ătălia de pe Hea*lov #i !res (1' decemrie), >ucure#tiul, părăsit deoficialită"i, era ocupat Brontul se staili$a în sudul Moldovei, pe linia Boc#ani ' Hămoloasa ' <ala"i,

iar capitala se muta temporar la 8a#i =ouă treimi din teritoriul "ării a fost ocupat de inamic

13



8n aceste momente, când însă#i fiin"a de stat era în pericol, la 8a#i se constituia un uvern de

uniune na"ională, din lierali #i conservatorii democra"i, condus de 8on 8+ >ratianu Te$aurulRomâniei era trimis în Rusia pentru a fi pus în siuran"ă4 se trecea la reorani$area armatei române

cu spri*inul misiunii militare aliate comandata de eneralul 9enr >ert/elot

C&/(&+#& 0#+ ">"F. 0pre surprinderea inamicului, re$isten"a din Moldova a durat mai ine

de un an, iar frontul românesc nu a putut fi străpuns

8n vara anului 1-17 începeau confruntările pe frontul din Moldova <eneralul !l!verescu declan#a ofensiva de la Mără#ti înaintând & de Iilometri în dispo$itivul inamic Ea 2

iulie, MacIensen a cotraatacat în $ona Boc#ani ' Mără#e#ti ' !d*ud, dar !rmata 8 Română, comandatăde eneralul Aremia <riorescu, a reu#it să'i oprească pe ermani, provocându'le paue

importante Pe linia +arpa"ilor Orientali !rmata a 88'a Română a apărat cu succes trecătorile Ea

Oitu$, eneralul !l !verescu a reu#it să respină o tentativă inamică de a pătrunde la est de +arpa"i(*umătatea lunii auust)

=e#i armata română o"inuse victorii importante în vara anului 1-17, după instaurarea reimului ol#evic în Rusia (% octomrie7 noiemrie 1-17), continuarea re$isten"ei devenise imposiilă !rmata

imperială rusă se de$intera Trupele ruse#ti care se retrăeau de pe front amenin"au să destaili$e$e

"ara, fapt ce a determinat uvernul de la 8a#i să ia măsuri pentru de$armarea lor Puterea sovietelor

instaurată la Petrorad s'a folosit de aceasta pentru a rupe rela"iile diplomatice cu România #i a'iconfisca te$aurul (16 ianuarie 1-1:) =upă înc/eierea păcii ruso'ermane la >rest'EitovsI (1:feruarie martie 1-1:), uvernul condus de !le5andru Mar/iloman #i'a asumat responsailitatea

semnarii tratatului de pace de la >ucure#ti, cu Puterile +entrale (2 aprilie7 mai 1-1:)3 România

pierdea =oroea #i culmile +arpa"ilor în suprafa"ă deU%6&& Im cu 17& de sate4 economic "ara erasuordonată <ermaniei care controla industria, comer"ul, finan"ele, resursele de petrol #i cereale,

navia"ia pe =unare #i porturile fluviale iar armata română era demoili$ată Reele Berdinand nu a promulat leea pentru ratiftcarea Tratatului de pace, care a rămas astfel nul din punct de vedere

*uridic

=e#i în mai 1-1: situa"ia părea favorailă Puterilor +entrale, contraofensiva mare#alului Boc/a spart frontul de pe 0omme în auust, iar în septemrie trupele conduse de 0arrail de la 0alonic

au străpuns liniile ulare <uvernul !l Mar/iloman a cedat locul unui uvern de enerali condusde +onstantin +oandă care a decretat moili$area enerală #i a ordonat armatei să treacă la

alunarea trupelor inamice de pe teritoriul "ării 0fâr#itul ră$oiului (- octomrie11 noiemrie

1-1:) ăsea România în taara învinătoare Participarea la ră$oi, având ca scop desăvâr#ireaunită"ii na"ionale, se înc/eia cu un sacrificiu de sâne de aproape :&&&&& de mor"i, răni"i,

dispăru"i, cu enorme distrueri #i pierderi materiale +apitala elierata î#i primea suveranii #iinstitu"iile centrale la 1: noiemrie1 decemrie 1-1:

VIII. MAREA UNIRE DE LA ">";

9&c$o*# c&*e &% &7o*#6&$ *e&l#6&*e& M&*## U+#*# 0e l& ">";:' 0făr#itul primului Ră$oi Mondial (1-12'1-1:)4' Prău#irea imperiilor rus #i austro'unar4' !firmarea dreptului la autodeterminare al popoarelor

' se distin etape în reali$area unirii3 ' autonomia ' independen"a na"ională ' unirea

". UNIREA @ASARA@IEI CU ROMÂNIA (F /&*$#e ">";)

' >asaraia a fost primul teritoriu a cărui popula"ie ma*oritar românească a decis unirea sa cu ;ec/iulReat al României' n fruntea mi#cării na"ionale, s'a aflat Partidul Ha"ional Moldovenesc, format la +/i#inău, în aprilie1-174 oranul de presă al partidului se numea F+uvântul MoldovenescD

14



' +u prile*ul +onresului osta#ilor moldoveni de la +/i#inău, din % septemrie: octomrie 1-17, s'a proclamat 0autonomia teritorială !i politică a >asara$iei” #i s'a constituit un oran repre$entativ numit0fatul .ării (alcătuit din repre$entan"ii românilor #i minorită"ilor na"ionale) 0fatul .ării era condus de 8on8ncule"' Mi#carea na"ională s'a intensificat datorită tendin"elor Gcrainei de a'#i e5tinde stăpânirea asupra>asaraiei' Ea decemrie 1-17, 0fatul .ării a decis proclamarea Repulicii =emocratice Moldovene#ti, memră

cu drepturi eale a Repulicii Bederative Ruse Primul pre#edinte al acesteia a fost ales 8on 8ncule"' +onsolidarea Repulicii =emocratice Moldovene#ti întâmpina reută"i din cau$a tulurărilor provocatede solda"ii ru#i, care, după înc/eierea armisti"iului cu Puterile +entrale, părăseau frontul românesc #i seretrăeau prin >asaraia, peste Histru 0olda"ii ru#i prădau, *efuiau, devastau, incitau pe "ărani lanesupunere, la *efuirea produselor, incendierea unor ferme #i ospodării Pentru a pune capăt anar/ieicreate pe teritoriul >asaraiei, +onsiliul =irectorilor a decis trimiterea unei delea"ii la 8a#i pentru asolicita spri*in uvernului român Ea 1% ianuarie 1-1:, trupele române au trecut Prutul Ea 16ianuarie 1-1:, uvernul ol#evic a întrerupt rela"iile diplomatice cu România #i i'a sec/estrat te$aurul,care fusese trimis la Petrorad în iarna anului 1-17' n condi"iile în care autonomia >asaraiei era amenin"ată, în data de 2 ianuarie 1-1:, 0fatul .ării,întrunit la +/i#inău, a proclamat independen"a Repulicii =emocratice Moldovene#ti #i separea ei deRepulica Bederativă Rusă' Ea 7 martie- aprilie 1-1:, 0fatul .ării a adoptat, cu ma*oritate de voturi, Re$olu"ia pentru Gnirea>asaraiei cu România' Ea aprilie 1-1:, reele Berdinand semna =ecretul de promulare a !ctului Gnirii >asaraiei cuRomânia' Pentru administrarea provi$orie a >asraiei a fost desemnat +onsiliul =irectorilor

. UNIREA @UCOVINEI CU ROMÂNIA (; +o#e/2*#e ">";)' 0itua"ia românilor din >ucovina s'a înrăută"it în toamna anului 1-1: când !ustro'Gnaria, practic, se

prău#ise 0e ve/icula te$a ane5ării de către 9asuri, ca o ultimă solu"ie de salvare, a >ucovinei la<ali"ia, în timp ce Gcraina ridica preten"ii de stăpânire asupra provinciei române#ti #i amenin"a cuinterven"ia armată

' =in ini"iativa lui 0e5til Pu#cariu #i 8ancu Blondor, s'a convocat, la 127 octomrie 1-1:, o !dunare arepre$entan"ilor popula"iei române#ti din provincie !ceasta a decis unirea >ucovinei cu teritoriile locuitede români, din !ustro'Gnaria, acum, practic prău#ită 0'a format un +onsiliu Ha"ional Român, pre$idatde =ionisie >e*an #i având în componen"a sa repre$entan"i din toate păturile sociale #i din toate *ude"ele

provinciei +onsiliul Ha"ional a înfiin"at un oran cu caracter de uvern numit +onsiliul 0ecretarilor de0tat, format din 12 secretari de 0tat Ea rândul lui, acest uvern provi$oriu avea un +omitet A5ecutiv, alcărui pre#edinte era 8ancu Blondor' Trupele austriece retraându'se, în vec/iul teritoriu românesc, au început să intre trupe ucrainene, cuinten"ia de a'l ocupa în întreime #i de a'l alipi la Gcraina, de care nu apar"inuse niciodată n acestecondi"ii, +onsiliul Ha"ional de la +ernău"i a solicitat spri*in uvernului român de la 8a#i Trupele românevor intra în +ernău" la 11 noiemrie 1-1:, restailind ordinea' Pentru ca unirea cu România să fie făcută în completă lealitate, s'au strâns leăturile cu uvernul

român aflat la 8a#i #i s'a decis convocarea +onresului eneral al >ucovinei' +onresul < eneral al >ucovinei s'a desfă#urat la 1%: noiemrie 1-1: la +ernău"i, în 0ala 0inodală a

palatului Mitropolitan' !u participat repre$entan"i ai na"ionalită"ilor conlucuitoare (români, polone$i, ruteni, ermani)' n fruntea adunării au fost 8ancu Blondor, =ionisie >e*an #i 8on Histor' !ctul Gnirii a fost redactat de 8on Histor, memru în comitetul de orani$are al +onresului' Ea propunerea lui 8ancu Blondor, +onresul a votat cu o ma*oritate $droitoare de voturi 05nireanecondiţionată !i pentru vecie a >ucovinei 3n vechile ei hotare până la Ceremu!, Colacin !i 4istru, cu

Regatul Româ niei”7 ' =upă +onres, o delea"ie a mers la 8a#i, unde se aflau încă uvernul #i curtea reală #i a remis reeluiBerdinand 8 !ctul Gnirii >ucovinei cu România

5. UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA (" 0ece/2*#e ">";)' n cursul anului 1-1:, monar/ia /asurică a fost supusă presiunii luptei popoarelor asuprite pentruautodeterminare #i intrase într'o perioadă de cri$ă

15



' n aprilie 1-1: se desfă#urase la Roma +onresul na"iunilor din 8mperiul austro'unar unde se decisesedreptul al autodeterminare' n aceste condi"ii, împăratul !ustro?Gnariei, +arol 8 de 9asur adresea$ă un manifest intitulat0Către popoarele noastre credincioase” în care se e5prima inten"ia de federali$are a imperiului' Ea 1 octomrie 1-1:, +omitetul A5ecutiv al Partidului Ha"ional Român, întrunit la Oradea, a adoptat o=eclara"ie (LProclama"ia de la OradeaD) redactată de ;asile <oldi# în care se arăta că na"iunea românăeste decisă să'#i asiure Fa#e$area ei printre na"iunile liereD !ceastă =eclara"ie a fost citită la 1:

octomrie 1-1: de !l ;aida ? ;oevod, unul dintre frunta#ii Partidului Ha"ional Român, în cadrul unei#edin"e a parlamentului ma/iar de la >udapesta' Pentru coordonarea mi#cării na"ionale, la 1:1 octomrie 1-1:, a luat fiin"ă la !rad +onsiliul Ha"io nalRomân +entral, format din 1 memri3 6 din PHR #i 6 din P0=' n $ilele de 1?1% noiemrie 1-1: au loc tratativele româno'ma/iare, la !rad' <uvernul ma/iar, prin delea"ii săi, a comunicat că acceptă ca administra"ia în teritoriile române#ti săfie preluată de + H R +, dar fără a se despăr"i de Gnaria Propunerea ma/iară a fost respinsă de cătredelea"ia română, neocierile e#uând' +HR+ a decis convocarea unei Mari !dunări Ha"ionale la !la 8ulia !la 8ulia era localitatea cuadânci re$onan"e în istoria românească !ici avusese loc intrarea triumfală a lui Mi/ai ;itea$ul, la 1noiemrie 1%-- #i tot aici au fost e5ecuta"i, la : feruarie 17:%, 9orea #i +lo#ca' n $ilele de -'& noiemrie 1-1:, au sosit delea"i din toate păr"ile din Transilvania #i din România' +ei 1: de memri ai !dunării Ha"ionale au fost ale#i de către circumscrip"iile electorale (câte % defiecare) sau desemna"i de către confesiuni, institu"ii, asocia"ii sau orani$a"ii din teritoriile locuite deromâni' Ea 1 decemrie 1-1:, cei 1: de dela"i ale#i s'au întrunit în 0ala +a$inoului Militar din !la 8ulia(a$i, 0ala Gnirii)' Mul"imea participan"ilor (peste 1&&&&&) a fost adunată pe platoul din spatele cetă"ii, pe locul numit a$i+âmpul lui 9orea' ;asile <oldi#, care, după ce a făcut o amplă pre$entare asupra luptei românilor pentru drepturilena"ionale, a supus aproării celor pre$en"i Re$olu"ia de Gnire' ! doua $i, decemrie 1-1:, au fost alese oranele de conducere provi$orii3 Marele 0fat Ha"ional (for leislativ), condus de </eor/e Pop de >ăse#ti #i +onsiliul =irient (rol de uvern) +onsiliul =irient

avea ca pre#edinte pe 8uliu Maniu #i 1 memri +onsiliul =irient î#i avea sediul al 0iiu, avea atriu"iide uvern #i #i'a desfă#urat activitatea până la 2 aprilie 1-&' ;oin"a românilor e5primată la !la 8ulia a fost ratificată prin decretul real din 112 dec 1-1:

16

5. ro moderna_de la proiect politic la realizarea marii uniri (2)

Documents