5. neculai zamfirescu. caracteristicile fundamentale a actiunii clanurilor de tip mafiot. vol iii no...

PROBATION junior ● 88

Caracteristica fundamentală a acŃiunii clanurilor de tip mafiot. Omucideri instantanee ce nu exclud un iter criminis

Neculai ZAMFIRESCU104

ConferenŃiar Universitar Dr. Centrul de cercetări ştiinŃifice studii şi practică universitară Rm. Sărat

“IntenŃia criminală se caută în mod principal în

conŃinutul trecerii la act, şi în mod strategic în actele şi împrejurările exterioare”105

În cazul clanurilor de tip mafiot, împrejurările şi actele exterioare acŃiunii criminale propriu-zise se desprind din legi fundamentale, concepte esenŃiale cum sunt: fraternitatea, ca formă de ajutor reciproc şi responsabilitatea colectiv împărtăşită; respectul, cinstea, împăcarea, reconcilierea, încrederea, onoarea, credinŃa în protecŃia liderului, ca formă de reconciliere intracomunitară şi construcŃie a imaginii de sine pozitive; curăŃenie, puritate, ca normă de control şi sancŃiune. Mediul ambiant cuprinde în sine educaŃia şi atunci se poate pretinde că el lucrează în trei moduri asupra infractorului: mediul ambiant a format generaŃiile trecute, ale ascendenŃilor infractorului; mediul ambiant i-a dat educaŃia; mediul ambiant a contribuit la săvârşirea actului criminal prin împrejurările din momentul comiterii. Întreaga filosofie de viaŃă a culturii membrilor clanului se bazează pe opoziŃie, puritatea rituală reprezentând respectarea ordinii şi armoniei prin conformarea la model, iar impuritatea rituală, invizibilă, dar pregnantă spiritual, fiind devierea de la model, deci ruperea echilibrului prestabilit printr-o serie de legi de comportament şi conduită, a căror valabilitate a fost îndelung verificată prin experienŃă. “Literatura a premers ştiinŃei, geniile literare au întrezărit cu mult înainte anumite porniri în sufletul omului, anumite stări de dezordine în mecanismul vieŃii lăuntrice, care-l împing în mod fatal la crimă”. (Tanoviceanu 1936, p 231)

Analiza operelor literare a condus la constatarea că atât ipoteza criminalului născut, cât şi existenŃa criminalului din obişnuinŃă, a criminalului de ocazie, a

104 [email protected] 105 Modele doctrinare de trecere la act/Modelul H. Becker. Becker pleacă de la ideea că explicaŃiile privind trecerea la act comit greşeala esenŃială de a considera că „toŃi factorii care contribuie la producerea fenomenului acŃioneaza simultan” (p 67). Becker apreciază că în realitate nu toate cauzele acŃionează în acelaşi moment şi de aceea, este nevoie de un model care să ia în considerare faptul că modurile de comportament se dezvoltă potrivit unei secvenŃe ordonate. Becker analizează diferitele faze pe care le parcurge un individ pentru a deveni consumator de droguri. El constată că fiecare faza necesită o explicaŃie şi că reunirea tuturor acestor explicaŃii contribuie la explicarea comportamentului în ansamblu.


celui pasional, se întâlnesc în opere celebre din trecut. Astfel Shakespeare ne-a dat în Lady Mackbeth, tipul criminalului născut, în Hamlet, tipul criminalului nebun şi în Othello, tipul criminalului pasional.

În lucrarea profesorului Tanoviceanu sunt notificaŃi următorii factori ai crimei: natura sau caracterul omului, educaŃia şi mediul ambiant. Împrejurările în care trăieşte omul, au o mare înrâurire asupra voinŃei sale.

Acela care respectă aceste principii fundamentale ale culturii clanului devine membru de onoare, de încredere, înŃelept, cu credinŃă, ceea ce înseamnă, membru adevărat al clanului, altfel spus frate. Acela care nu respectă aceste principii poate fi declarat trădător şi exclus din clan.

Judecata o fac înŃelepŃii, independenŃi din punct de vedere al rudeniei faŃă de cei în cauză, hotărârea se ia prin consens şi justiŃia este distributivă. Rolul judecăŃii este de a stinge conflictele din interiorul comunităŃii, dar când nu se reuşeşte judecata de pace, conflictul poate degenera şi în crimă.

EcuaŃia acŃiunii criminale îşi găseşte rezolvarea prin dualizarea conceptelor esenŃiale, respectiv: fraternitate/nefraternitate, respect/lipsă de respect, cinste/necinste, încredere/neîncredere, onoare/dezonoare.

CredinŃa în protecŃia liderului dispare odata cu certitudinea imposibilităŃii împăcării, a reconcilierii.

Am folosit noŃiunile: fraternitate; respect; cinste; împăcare; reconciliere; încredere; onoare; credinŃă; curăŃenie şi puritate, noŃiuni aparent desprinse din disciplina filosofică care studiază principiile morale, originea, dezvoltarea şi conŃinutul lor. În cazul de faŃă m-am referit la forma conştiinŃei clanului care reflectă şi fixează idei, concepŃii, convingeri privind fraternitatea; respectul; cinstea; împăcarea; reconcilierea; încrederea; onoarea; credinŃa; curăŃeniea şi puritatea.

Procesul de percepere al activităŃii criminale, trebuie desprins chiar din preceptele generale prin selecŃionarea, organizarea şi interpretarea informaŃiei pe care am selectat-o într-o asemenea măsură încât să-i putem acorda un sens.

Sensul momentelor comiterii faptelor aduce în lumină o caracteristică fundamentală a acŃiunii clanurilor şi anume, că prin natura lor, omuciderile instantanee, sunt precedate de acte mediate, mai precis de un iter criminis al acŃiunilor psihice interioare,106 legat de credinŃa ignorării valorilor statuate ca fiind morale, instituite tradiŃional în conştiinŃa membrilor clanului, un iter criminis ideal107, a cărei existenŃă este percepută de subiect în chiar momentul trecerii la act.

106 Sunt autori, în literatura de specialitate, care atribuie noŃiunii de obiect al identificării criminalistice un sens larg ce include obiecte, fenomene, calităŃi, intervale de timp sau de spaŃiu, inclusiv însuşirile fizice sau acŃiunile psihice interioare ale omului. 107 Ideal, care Ńine de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului.


Conceptul strategiei probei favorabile sau strategia verificării temeiniciei probei de vinovăŃie, este în măsură să imprime cercetărilor aplicative posibilitatea apropierii ideilor generale care reflectă realitatea privind rolul actelor şi împrejurărilor exterioare, mai precis al conŃinutului circumstanŃelor precedente ca motivare a trecerii la act.

Dorind ca prezentul eseu să capete lumina strădaniei ştiinŃifice, am apelat la teoria generală a comportamentului deviant, alăturând astfel concluziile noastre, modele doctrinare de trecere la act. Apărarea legendei clanului.108

Problema legendei clanului merită toată atenŃia, toŃi acei care studiază acŃiunea membrilor clanurilor, fie acŃiuni individuale sau acŃiuni în sistem, despre care se ştie sau se crede că sunt acŃiuni ale profesioniştilor crimei, nu pot să nu recunoască existenŃa imaginii tipului legendar în dorinŃa şi memoria membrilor clanului, în special a celor tineri.

DetenŃia îndelungată sau frecventă, contactul cu indivizii animaŃi de aceleaşi porniri, fac pe aceşti infractori să se imite, să se apropie în toate manifestările lor. În special între deŃinuŃi când stau la un loc, există întotdeauna unul dintre ei care joacă un rol şi are o influenŃă fascinatoare asupra celorlalŃi.

łinuta sa, gesturile sale, privirea, mimica, limbajul, preferinŃele şi apucăturile sale, toate sunt imitate şi adoptate de ceilalŃi, care la rândul lor vor fi obiect de atracŃie mai târziu pentru cei novici109.

Legenda, povestirea orală sau în versuri care conŃine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică caracterul aparte al unui erou, imprimă stigmate psihice, lipsa de emoŃii, de remuşcări, aroganŃa, etc.110

Pentru apărarea legendei, apare mobilul legendei, fenomen sau complex de fenomene ideale care precede şi în condiŃii determinate, provoacă trecerea la act, căruia îi serveşte ca puct de plecare, cauză spontană a trecerii la act.

Cercetări aplicative privind modele de trecere la act

Modelul Moineşti111. Iter criminis ideal, constituit din acumulări educaŃioanale de tip mafiot al autorului omorului şi tipurile de norme preferate de victimă. Victima ignoră oferta reconcilierii, trecera la act are loc concomitent cu momentul în care autorul vede arma (cuŃitul) aşezat pe mobilier. Momentele de debut al acŃiunii infracŃionale

108 Zamfirescu, N.coord., Proiect cercetare științifică aflat în planul de cercetare pentru anii 2012 – 2014, Apărarea Legendei Clanului, Z&Z Rm. Sărat. 109 Tanoviceanu, I. 1936, Tratat de drept si procedură penală, Editura Curierul Juridic. 110 Există multă similitudine între obişnuinŃă şi adaptare. Ambele au o bază biologică comună şi pot fi şi benefice şi dăunătoare. 111 Clanul Cernat/Modelul Etienne de Greeff.


M 1. Ora 02.06 patronul localului Coman Daniel se interpune între Cernat Remus, Ungureanu Damian Ion, Avramescu Remus şi Pimicheru Vasile Dan; reuşeşte să-l reŃină pe Cernat Remus şi Avramescu Remus.

M 2. Ungureanu Damian Ion trece de Coman Daniel şi intră în conflict deschis cu Pimicheru Vasile Dan. Acesta din urma îl loveşte puternic pe Ungureanu, propulsându-l în grupul sanitar.

M 3. Revenirea lui Ungureanu Damian Ion din grupul sanitar, atacul asupra lui Pimicheru Vasile Dan şi apărarea acestuia cu o coadă de mop (posibil iniŃial cu cuŃitul tip briceag găsit pe hol după epuizarea acŃiunii infracŃionale; conform procesului verbal de cercetare la faŃa locului vârful briceagului era îndoit şi prezenta urme de var; acest fapt coroborat cu lovitura de pe zid – proces verbal „pe perete .... se observă un orificiu .....” – duce la concluzia căderii briceagului din mâna atacatorului în momentul lovirii zidului). Momentele nu sunt reflectate de nici o relatare testimonială întrucât cei doi combatanŃi se aflau pe hol în afara razei vizuale a martorilor şi a inculpatului Cernat Remus.

M 4. Coman Daniel, care îl Ńinea în braŃe pe Cernat Remus, cade împins de Avramescu Remus. Cernat Remus eliberat de opoziŃia patronului discotecii trece de Ungureanu Damian Ion (intimidat de modalitatea apărării iprovizate de Pimicheru Vasile Dan) şi îl urmareşte pe Pimicheru Vasile Dan în incinta magazinului alimentar. Nu sesizează faptul că Ungureanu a remarcat şi a luat un cuŃit de pe tejgheaua magazinului. Momentele elementului material tanatogenerator M 5. Ungureanu Damian Ion vine din urmă şi se implică în schimbul de lovituri libere dintre Cernat Remus şi Pimicheru Vasile Dan. Dinamica acŃiunii infracŃionale face ca Cernat Remus să perceapă o lovitură cu cuŃitul care are ca efect plaga superficială la degetul 2 mâna dreaptă. M 6. Ungureanu Damian Ion aplică cu cuŃitul lovitura tanatogeneratoare victimei Pimicheru Vasile.

Alegerea imaginii privind elementul material tanatogenerator are ca suport poziŃionarea în această imagine a victimei şi autorului, faŃă în faŃă, poziŃionare coroborată cu descrierea leziunii în cuprinsul raportului medico-legal de necropsie: „plagă tăiată fusiformă,112 oblică de sus în jos şi de la dreapta la stânga”. Relatările testimoniale nu reflectă acest moment.

M 7. Momentul depistării inculpatulului Cernat Remus şi acŃiunea imediată pentru înlăturarea amplificării acŃiunii inculpatului Ungureanu Damian.

Cernat Remus sensibilizat de plaga ce i s-a produs cu cuŃitul şi sesizând intenŃia de înjunghiere a victimei Pimicheru Vasile Dan de către Ungureanu Damian Ion

112 Plagă fusiformă – plagă pe distanŃă mică;


îşi schimbă atitudinea agresivă şi încearcă să stopeze atacul promovat de Ungureanu Damian Ion.

Dacă în secvenŃele anterioare aplicării loviturii tanatogeneratoare, Cernat Remus este reflectat printr-o gesticulaŃie indicând atacul, momentul acestuia îl detaşează de această atitudine motiv pentru care imaginile următoare reflectă acte de împiedicare activă a acŃiunii inculpatului Ungureanu Damian Ion, acte promovate de Cernat Remus care încearcă prin acestea să se interpună între Pimicheru Vasile Dan şi Ungureanu Damian Ion în scopul îndepărtării celor doi.

În finalul acŃiuni din spaŃiul cumpărătorilor, Cernat Remus, aflat înte Ungureanu Damian Ion şi Pimicheru Vasile Dan, este împins cu putere de acŃiunea celor doi, circa doi metri spre dreapta.

Întrucât ancheta a indicat autorii pe baza unor depoziŃii sumare, iar copia imaginilor captate de camerele de supraveghere nu au calitatea necesară obiectivizării conŃinutului probator, s-a impus reconstrucŃia scenei acŃiunii infracŃionale şi redarea reflectivităŃii acesteia în strânsă concordanŃă cu actul medico-legal, mobilul şi scopul acŃiunilor infracŃionale.

ReconstrucŃia scenei acŃiunii infracŃionale şi redarea reflectivităŃii acesteia în strânsă concordanŃă cu actul medico-legal, mobilul şi scopul acŃiunilor infracŃionale se constituie într-un nou procedeu probatoriu, care reflectă:

- CorespondenŃa declaraŃiilor celor doi inculpaŃi că realitatea a fost strâns legată de o serie de factori specifici momentului audierii, respectiv: Emotivitatea mărită care a dus la erori în ceea ce priveşte redarea evenimentului; ApariŃia confuziilor în ceea ce priveşte desfăşurarea succesiunii acŃiunii infracŃionale; Temerea de a face anumite declaraŃii în prezenŃa altora; Sub imperiul promisiunilor facute pentru prezentarea de buna voie a inculpaŃilor în faŃa organelor de urmărire penală au apărut întreruperi care au făcut să se piardă firul desfăşurării evenimentelor, să se facă relatări sumare şi să se omită unele amănunte. InculpaŃii au fost sugestionaŃi de gesturile aprobative sau dezaprobative ale anchetatorului, aceste aspecte fiind reflectate de declaraŃiile lor.

- Cernat Remus a deliberat şi rezoluŃionat în urma unei duble provocari, respectiv o provocare morală, ce a constat în ofensa adusă tinerei pe care o însoŃea şi provocarea materială îndreptată împotriva integrităŃii sale corporale (lovirea acestuia de către Pimicheru Vasile Dan chiar in faŃa prietenei sale).

- Cernat Remus reacŃionază sub impulsul tânărului care îşi apără onoarea într-o manieră bărbătească, respectiv prin folosirea forŃei sale fizice, opusă forŃei fizice ofensatoare, opune prin proporŃionalitate forŃa demnităŃii, o legitimă apărare în faŃa nedemnităŃii.

- ReacŃia sa nu este legată de precepte tradiŃionale ale etniei din care face parte, întrucât este sensibilizat de mediul social în care a păşit cu succes, respectiv cel universitar113.

113 Cunoaşterea personalităŃii inculpatului Cernat Remus prezintă importanŃă tactică, pentru că în funcŃie de trăsăturile psihice precum şi de factorii care au influenŃat sau condiŃionat evoluŃia


- Deliberarea inculpatului Ungureanu Damian Ion, ca proces complex de apreciere, evaluare şi comparare între diverse opŃiuni posibile cu privire la luarea unei hotărâri anume – de a comite fapta ori de a nu o comite, în caz pozitiv de a o săvârşi în anumite modalităŃi, s-a realizat în circa două ore, respectiv din momentul în care a fost sensibilizat de lovirea lui Avramescu Remus de către Pimicheru Vasile Dan, urmat de momentul perceperii ameninŃării “în seara aceasta am să omor toŃi Ńiganii”.

- Deliberarea inculpatului Ungureanu Damian Ion a precedat rezoluŃia printr-un proces de acumulări negative amplificate de o nouă provocare, lovirea sa de către Pimicheru Vasile Dan.

- Din aceste perspective, activitatea infracŃională se autostructurează în două acŃiuni distincte întrucât între cei doi inculpaŃi nu a preexistat şi nu s-a omogenizat pe parcursul execuŃiei o unitate rezoluŃională şi execuŃională. Aşadar, aprecierea faptelor trebuie să corespundă prevederilor art. 28 C.pen. prevederi relative la circumstanŃele personale şi reale, respectiv „CircumstanŃele privitoare la persoana unui participant nu se răsfrâng asupra celorlalŃi [...] CircumstanŃele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanŃilor, numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.”

- Dacă diferenŃierea privind circumstanŃele personale este notorie, diferenŃierea circumstanŃelor reale trebuie constatată din însăşi derularea situaŃiei de fapt. Cernat Remus poziŃionat în timp şi spaŃiu nu putea cunoaşte sau intui rezoluŃia inculpatului Ungureanu Damian Ion. Nu a conceput şi nu putea prevedea o asemenea acŃiune.

- Întrucât acŃiunea tanatogeneratoare a inculpatului Ungureanu Damian Ion nu avea corespondenŃă în rezoluŃia inculpatului Cernat Remus, acesta realizează că peste acŃiunea sa concepută în limetele lovirii şi vătămării corporale se suprapune o acŃiune ce trebuie îndepărtată.

- Din această perspectivă Cernat Remus se desistează din acel moment de acŃiunea rezoluŃiei sale, (lovirii cu consecinŃa vătămării corporale) şi încearcă stoparea

somato-psihică şi socială, se poate stabili cu certitudine împrejurările cauzei şi condiŃiile în care a fost săvârşită fapta, precum şi dacă se face vinovat sau nu de coautorat în cauza privind omorul cercetat. Astfel, dintre principalele elemente de natură să conducă la definirea personalitaŃii învinuitului Cernat Remus şi care să influenŃeze acŃiunile sale în mediul extern, menŃionăm: Caracterul, trasătura psihică ce defineşte manifestările de conduită cu semnificaŃie morală pozitivă, demnitate, sociabilitate, etc. pot fi reŃinute în detrimentul celor cu semnificaŃie negativă (egoism, susceptibilitate, îngâmfare, etc.). Cernat Remus, deşi este de etnie romă, este component al unui cerc de prieteni mixt a căror părere era unanimă în sensul „este un baiat bun, nu fumează, nu consumă alcool, impune respect, corect, rezervat.” Temperamentul, îl plasează în tipul sangvinic (puternic, echilibrat, mobil), Aptitudinile, unele având un sens mai special, ajungând până la talent pentru sport. În privinŃa factorilor externi care au o oarecare influenŃă asupra manifestărilor inculpatului se cuvin a fi mentionaŃi: Cernat Remus este un membru al unei familii respectate în cadrul etniei şi societaŃii băcăoane, familie capabilă să restabilească echilibrul psihic al acestuia. Cernat Remus a urmat liceul teoretic “Spiru Haret” şi este în prezent student al FacultaŃii de ŞtinŃe ale Mişcării, Sportului şi SănătaŃii din Bacău, Comportamentul în familie îi asigură susŃinerea pentru derularea studiilor licenŃiale, iar în societate a fost detaşat de imputarea unor atitudini negative.


acŃiunii inculpatului Ungureanu Damian Ion prin acte unilaterale de împiedicare activă.

- Aceste acte coroborate cu argumentele rezoluŃiei instantanee a inculpatului Cernat Remus conduc la constatarea lipsei laturei subiective relative la infracŃiunea de omor.

De menŃionat că în cazul de faŃă, desistarea devine operantă pentru faptele de lovire săvârşite de Cernat Remus din momentul imediat anterior sesizării atacului tanatogeneratoar al inculpatului Ungureanu Damian Ion. Faptele de lovire anterioară acestui moment rămân sub incidenŃa legii penale.

Cernat Remus şi Ungureanu Damian Ion au început acŃiunea infracŃională sub rezoluŃii de execuŃie imediată cu conŃinut diferit, rezoluŃii care nu s-au realizat printr-o legătură subiectivă anterioară începutului actului de executare sau pe parcursul desfăşurării actului de executare. Deci nu există coautorat, de asemenea, nu a existat o intenŃie de înlesnire sau ajutare din partea lui Cernat Remus pentru suprimarea veŃii victimei, acesta nu a procurat mijloacelor de săvârşire a infracŃiunilor, nu a înlăturat unele piedici pe care le-ar fi putut întâmpina autorul şi nici nu a ajutat pe acesta, întrucât în plan subiectiv nu-i cunoştea intenŃiile.

Analiza situaŃiei de fapt duce la concluzia certă că nu a existat nici o complicitate intelectuală, respectiv Cernat Remus nu putea întări o rezoluŃie necunoscută. Deci nu există complicitate.

Învinuirea adusă inculpatului Cernat Remus pentru infracŃiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 -175 ali.1 lit. i) C. pen. nu este susŃinută de elementele situaŃiei de fapt, elemente relative la rezoluŃia infracŃională, elementele acŃionale şi circumstanŃele intervenite pe parcursul desfăşurării acŃiunii infracŃionale.

Raportul dintre actele inculpaŃilor indică faptul că aceste acte în raŃiunea lor de a exista şi de a se produce nu sunt condiŃionate în mod reciproc, adică între ele nu există un raport ca de la cauză la efect, astfel că faptele inculpaŃilor pot fi examinate separat şi independente unele de altele.

AcŃiunea infracŃională se declanşează, generatoare fiind două rezoluŃii diferite, una luată de un tânăr care îşi apără onoarea neinfluenŃat de grupul de prieteni, iar a doua rezoluŃie luată de un matur care în concepŃia sa trebuia să răspundă afrontului adus grupului în cadrul căruia se considera lider.

Aşadar, rezoluŃia lui Cernat Remus este spontană, determinată direct de atitudinea lui Pimicheru Vasile Dan faŃă de Enachioie Andreea Marina precum şi de lovirea sa.

Ungureanu Damian Ion parcurge etapa deliberării acumulând timp de două ore afronturile aduse grupului prin lovirea lui Avramescu Remus de către Pimicheru Vasile Dan şi ameninŃarea adresată grupului etnic “în seara asta am să omor toŃi Ńiganii”.

Momentul lovirii lui Cernat Remus de către Pimicheru Vasile Dan încheie procesul psihic al inculpatului Ungureanu Damian Ion în ansamblul său prin


luarea hotărârii, a rezoluŃiei infracŃionale a cărei conŃinut nu putea fi cunoscut sau intuit de Cernat Remus.

Cei doi au început acŃiunea infracŃională sub rezoluŃii de execuŃie imediată cu conŃinut diferit, rezoluŃii constitutive a unor laturi subiective diferite.

Cernat Remus nu îşi propusese ca scop eliminarea fizică a lui Pimicheru Vasile Dan şi nu întrevedea în momentul începerii execuŃiei o asemenea eventualitate. Modelul GalaŃi 1.114 Iter criminis ideal, constituit ca urmare a neînŃelegerii împărŃirii zonelor de influenŃă între două clanuri. Un mediator aduce liderii celor două clanuri faŃă în faŃă. Pe fondul labilităŃii, un locotenent al unuia din lideri, trece la act.

ConŃinutul declaraŃiilor permite structurarea momentelor acŃiunii infracŃionale, indicarea raportului reciproc dintre actele inculpaŃilor precum şi raportarea acestora la formele participaŃiei penale, astfel:

M 1. Venirea lui Marian Ivan şi salutul acestuia cu Mocanelu Ion, realizarea întâlnirii prestabilite.

M 2. Începutul discuŃiilor pentru o împăcare expectantă între Marian Ivan şi Mocănelu Ion (aceştia discută fără prezenŃa inculpatului Zăuşilă IonuŃ sau a altei persoane).

M 3. Marian Ivan deplasează propriul autoturism până în capătul străzii pentru a debloca traficul, revine, coboară din autoturism şi continuă discuŃia cu Mocănelu Ion. Acest moment indică faptul că Mocănelu Ion nu a realizat nici o înŃelegere cu prietenii săi privind victimizarea lui Marian Ivan – existenta unui scenariu excludea posibilitatea ca Marian Ivan să plece singur cu propriul autoturism.

M 4. Finalul discuŃiei, intervenŃia fazei oratorice a elementului material respectiv, exteriorizarea verbală a ultimului cuvânt, într-un ton liniştit, eşecul împăcării.

M 5. Faza tentativei de lovire a lui Ivan Marian, fuga, urmărirea acestuia de către Mocănelu Ion, schimb reciproc de lovituri cu mâinile neînarmate.

M 6. AcŃiunea instantanee a inculpatului Zăuşilă IonuŃ („la cateva secunde”) urmare a unei rezoluŃii proprii fără a cunoaşte finalul discuŃiei celor doi şi rezoluŃia inculpatului Mocănelu.

În mod logic câteva secunde înseamnă 3/4. Dacă media alergării este (şapte) 7 m pe secundă, atunci Zăuşilă IonuŃ s-a aflat la circa 21/28 m în spatele inculpatului Mocănelu Ion în momentul în care acesta şi Marian Ivan încep trecerea la act (schimbul de lovituri).

114 Clanul Marian Ivan şi clanul Mocanelu Ion/Modelul de trecere la act conceput de Jean Pinatel. Cauza GalaŃi 2/Clanurile Grafian şi Chiaburu/Iter criminis ideal, constituit pe parcursul unei perioade (un an) în care membrii clanului doresc să cunoască autorul incendierii unei maşini. InformaŃia, care este primită în mod nuanŃat (instigare), determină trecerea la act.


Din această perspectivă poziŃionarea în timp a momentelor execuŃiei indică faptul că leziunile fără rol tanatogenerator au fost produse la circa 21/28 secunde înaintea producerii plăgilor toracice posterioare ce au fost sigur şi direct mortale.

Probatoriul testimonial răspunde cerinŃelor de raportare la conŃinutul constitutiv al acŃiunii infractionale secvenŃial, respectiv în măsura în care persoanele audiate au urmărit static sau dinamic evenimentul.

Pentru a aprecia în ce măsură slujeşte adevărului depoziŃiile martorilor Iftenie Claudiu, Lepadatu Andrei Cosmin şi Donici Andrei Gheorghe aceste depoziŃii au fost analizate din punctul de vedere al fidelităŃii, al extinderii şi al gradului de certitudine subiectivă. În urma analizei, se poate concluziona că mărturiile redau cu fidelitate evenimentul recepŃionat, prezentând un grad ridicat de certitudine subiectivă. Există concordanŃă între percepŃia vizuală şi percepŃia auditivă.

Nu intervin aspecte deosebite care să deterioreze esenŃa mărturiilor, „unghiul de deviere” a realităŃii fiind minim. Mărturiile amintite furnizează date directe privind elementele materiale ale acŃiuniii infracŃionale şi autorii acestora, respectiv, elemente matriale specifice infracŃiunii de vătămare corporală săvârşite de Mocănelu Ion şi elemente materiale specifice infracŃiunilor de vătămare corprorală şi omor săvârşite de Zăuşilă IonuŃ.

Întâlnirea dintre Mocănelu Ion şi Marin Ivan a fost prestabilită şi urmărea o împăcare bazată pe anumite drepturi şi promisiuni relative la neintervenŃia în anumite situaŃii ce priveau “afacerile interlope.” Dovada preexistenŃei acestei intenŃii precum şi inexistenŃa unui scenariu privind victimizarea lui Marian Ivan, lipseşte conŃinutul actelor desfăşurate de Măcănelu Ion de elemente ale laturei subiective ale unei infracŃiuni.

Probatoriul testimonial supus cercetării structurează activitatea infracŃională în două acŃiuni disticte. Între cei doi agresori nu a existat o unitate rezoluŃională şi execuŃională.

a. Inculpatul Mocănelu Ion iniŃiază o acŃiune infracŃională determinată de eşecul negocierilor cu Marian Ivan şi care a constat în acte, mişcări succesive ale corpului, braŃelor neînarmate realizând victimei leziunile de la nivelul feŃei, umărului şi gâtului, „leziuni fără rol tanatogenerator”, acestea nefiind acte materiale esenŃiale de consumare a infracŃiunii de omor. VoinŃa inculpatului în momentul rezoluŃiei şi momentele execuŃiei era cunoscută numai de el şi urmărea răzbunarea prin cauzarea de suferinŃe fizice victimei Marin Ivan. În aceste condiŃii participarea inculpatului Mocănelu Ioan nu Ńine de esenŃa coautoratului la infracŃiunea de omor.

b. AcŃiunea inculpatului Zăuşilă IonuŃ se suprapune acŃiunii inculpatului Mocănelu Ion fără a fi solicitată sau în posibilitate de a fi respinsă de acesta. RezoluŃia inculpatului Zăuşilă IonuŃ a avut în vedere folosirea unui obiect tăietor înŃepător cu care a realizat plăgile toracice posterioare „ce au fost sigur şi direct mortale”. Întrucât rezoluŃia acŃiunii infracŃionale i-a aparŃinut şi nu a fost comunicată celuilalt participant, inculpatul Zăuşilă IonuŃ este autor al infracŃiunii de omor.


VoinŃa inculpatului din momentul rezoluŃiei şi momentele execuŃiei era cunoscută numai de el şi urmărea cauzarea unei vătămări corporale grave care să determine eliminarea influenŃei lui Ivan Marian asupra lumii interlope.

Extrapolând rezultatele structurării momentelor acŃiunii infracŃionale în scopul indicării raportului reciproc dintre actele inculpaŃilor constatăm că aceste fapte în raŃiunea lor de a exista şi de a se produce nu sunt condiŃionate în mod reciproc, adică între ele nu există un raport ca de la cauză la efect, astfel că faptele inculpaŃilor pot fi examinate separat şi independent unele de altele.115 Cauza Deva.116 Iter criminis ideal, determinat de un conflict interpersonal cu motivaŃie sentimentală transformat spontan într-un conflict intergrupal. Trecerea la act se face sub argumentul autoapărării.

M 1. Declanşarea acŃiunii infracŃionale are loc în faŃa barului Onix unde se află grupul tinerilor din cartier format din 5/6 persoane. ApariŃia lui Popa Paul şi a prietenului său declanşează un schimb de replici verbale şi agresiuni fizice ce determină retragerea lui Popa Paul şi a prietenului acestuia pe distanŃa dintre barul Onix şi stâlpul unde au fost găsite primele două tuburi de cartuş. (un iter criminis ce poate fi apreciat în spaŃiu la cca 25/30 m şi în timp la cca 5 minute.

M 2. Momentul hotărârii luate de Popa Paul de a intimida grupul de tineri prin două trageri relativ succesive cu pistoletul. Momentul este coincident cu începerea urmăririi propriu-zise şi secundat de tragera din alergare, fără întoarcere, a celui de-al treilea cartuş. Momentul durază circa 30 secunde.

M 3. Momentul ultimului cartuş, moment coincident lovirii şi căderii victimei. Este de reŃinut explicaŃia victimei, respectiv ”Vijelie s-a aruncat dupa un ..... de la intersecŃia str. M. Kogălniceanu cu aleea Păcii, eu am vrut să mă feresc însă am simŃit......”. ReŃinem deci că în virtutea reacŃiei de autoapărare la auzul împuşcăturilor urmăritorii nu se aflau în ortostatism.

Datele cauzei ne indică un conflict interpersonal cu motivaŃie sentimentală transformat într-un conflict intergrupal. Grupul de cartier are propriile norme de conduită şi determină iniŃial, prin gesturi fizice, o retragere a celor doi intruşi. Atacul tinerilor din cartier determină o ripostă de descurajare a acŃiunii din partea lui Paul Popa care foloseşte în acest scop pistolul trăgând două cartuşe de avertisment, timp în care se afla faŃă in faŃă cu tinerii din cartier şi un al treilea în retragere.

Presiunea grupului face ca Popa Paul să continue retragerea şi să tragă cel de-al patrulea foc din fugă şi întoarcere, foc tras în plan oblic, de sus în jos, spre picioarele celor ce îl urmăreau, necunoscând în acel moment împrejurarea că DuŃ Gabriel în fugă aplecată se apropiase mult de el.

115CircumstanŃele reale art.28(2) C.pen./“CircumstanŃele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanŃilor, numai în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.” 116

Popa Paul, grupul PASSARIS/Modelul “arborelui”. Printre modele cu caracter general, cel mai cunoscut pare a fi cel elaborat de sociologul american Albert Cohen.


Aceste condiŃii, respectiv planul oblic de tragere şi distanŃa mică dintre trăgător şi victimă (cca 1,5 m) justifică aspectul şi topografia leziunilor produse prin împuşcare.

Figura 1. Planul oblic de tragere şi distanŃa mică dintre trăgător şi victimă

Repetabilitatea focurilor de armă în plan oblic de sus în jos, spre picioarele celor ce îl urmăreau indică elementul prevedere relativ la rezultatul unei eventuale vătămări corporale produsă la nivelul picioarelor unuia din urmăritori, motivat de intenŃia lui Paul Popa de a descuraja prin focurile de armă continuarea urmăririi, prinderii şi vătămării sale corporale de către grupul de tineri.

CondiŃiile de mod reflectate pe parcursul întregului iter criminis al faptei indică lipsa intenŃiei sau a prevederii producerii unei vătămări corporale cu caracter grav sau tanatogenerator. ReferinŃe

Becker, H. 1963, Modele doctrinare de trecere la act, The Free Press, New York.

Tanoviceanu, I. 1936, Tratat de drept si procesură penală, Editura Curierul Judiciar, Bucureşti.

Zamfirescu, N. coord., Proiect cercetare științifică aflat în planul de cercetare pentru anii 2012 – 2014, Apărarea Legendei Clanului, Z&Z Rm. Sărat.

*** Codul Penal Român, CircumstanŃele reale art. 28(2) Cazuri Cazul ”Clanul Cernat”

Cazul ”Clanurile Grafian si Chiaburu”

Cazul ”Clanul Marian Ivan şi clanul Mocanelu Ion”

5. neculai zamfirescu. caracteristicile fundamentale a actiunii clanurilor de tip mafiot. vol iii no...

Documents