4. Analizati evolutia somajului si a inflatiei in Romania in ultimii 18 ani si comentati curba Phillips

Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor. Aceasta mai poate fi definita prin scaderea puterii de cumparare a unei unitati monetare.

O crestere a nivelului preturilor de sub 1% anual nu este considerata inflatie. Un nivel al inflatiei intre 1 si 3% este considerat rezonabil pentru o economie in expansiune, iar o astfel de inflatie se numeste inflatie taratoare. La polul opus, in care inflatia este de peste 50% avem hiperinflatie.

Pe termen lung inflatia este prezenta in orice economie. Exista doua tipuri de inflatie:anticipata si neanticipata. Inflatia neanticipata este acea crestere surprinzatoare a preturilor, crestere care nu a fost anticipata de agentii economici.

Inflatia poate fi masurata prin intermediul IPC(indicele preturilor de consum), IPP(indicele preturilor de productie), IGP(indicele general al preturilor) sau deflatorul PIB. IPC masoara evolutia preturilor unui cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie reprezentativa. IPP masoara evolutia preturilor in stadiile anterioare consumului final, respectiv preturile materiilor prime, ale semifabricatelor si ale produselor finite inainte de a fi livrate pe piata. IGP masoara evolutia tuturor preturilor din economie.

Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor incluse in PIB: =* 100.

Cele mai generale masuri pentru inflatie sunt IGP si deflatorul PIB.

Inflatia are drept cauze cresterea salariilor care conduce la cresterea costurilor de productie. O forma distincta in cadrul inflatiei prin costuri o constituie inflatia importata. Acest tip de inflatie se manifesta intr-o economie puternic dependenta de mediul extern, din cauza cresterii preturilor mondiale.

De asemenea, cresterea cererii de bunuri si servicii mai rapida decat cresterea ofertei va determina cresterea preturilor.

Gapul inflationist indica cat de repede se ajusteaza oferta la cerere sau cat de mult cresc preturile.

O alta cauza a inflatiei este reprezentata de cresterea masei monetare. Dupa opinia economistilor monetaristi, singura cauza a inflatiei este cresterea stocului de bani (MS) si ulterior a cererii agregate.

Ecuatia dinamica a inflatiei este :=.

Dintre politicile antiinflationiste amintim: controlul preturilor, controlul salariilor, reducerea cererii agregate, prin intermediul politicii de venituri sau prin politica monetara (masa monetara mica).

In ceea ce priveste somajul, acesta poate fi analizat prin intermediul indicatorilor absoluti (nr. efectiv de someri) sau indicatorilor relativi ( Rata somajului= S/PA*100), S-nr. someri, PA-populatia activa.

Somerii, a doua componenta a populatiei active, se determina in 2 variante: someri inregistrati si someri in sensul BIM.

In statistica internationala se utilizeaza urmatoarele rate de somaj

rata globala standardizata BIM =someri in sen BIM/ populatia activa totala rata globala standardizata UE= someri / populatia activa civila

rata globala standardizata OCDE= someri/ populatia activa totala

rata partiala de somaj= se refera la o anumita categorie de forta de munca sau la o anumita regiune geografica

rata integrala de somaj si subocupare vizibila= timp disponibil neutilizat/ timp de munca total disponibil

Somajul a fost clasficat in mai multe tipuri:

Voluntar

Involuntar

Conjunctural

Frictional

Structural

In functie de raportul cerere-oferta:

Clasic

Ciclic

Sezonier

Somajul conjuctural este generat de reducerea volumului activitatii economice ca urmare a deteriorarii conjuncturii economice.

Somajul frictional se circumscrie perioadei necesare in mod normal pentru a gasi un alt loc de munca.

Somajul structural (de neadaptare) este consecinta unui dezechilibru intre structurile profesionale, teritoriale ale ofertei fortei de munca si cererii. In cazul economiilor in tranzitie de la economia centralizata la economia de piata, aceasta reprezinta principala forma de somaj.

Samajul clasic apare ca urmare a retinerii intreprinzatorilor de a produce o cantitate mai mare de bunuri si servicii.

Somajul ciclic sau somajul prin insuficienta cererii, apare atunci cand cererea de bunuri si servicii este mai mica decat oferta.

Somajul sezonier este similar celui ciclic, doar ca in acest caz fluctuatiile cererii de munca pot fi anticipate si urmeaza un model sistematic de-a lungul anului.

Rata naturala a somajului corespunde functionarii normale a pietei muncii si este asociata cu o ocupare totala a fortei de munca. (locuri de munca vacante=nr. someri; toti somerii sunt voluntari).

Relatia negativa intre somaj si inflatie este evidentiata de curba Phillips.

In cazul unei concurente perfecte pe piata, preturile si cantitatile se ajusteaza catre echilibru. (Teorema Cobweb).

In cazul Romaniei rata somajului se observa ca are un trend descrescator. Variatii mai mari ale acestuia s-au inregistrat in ianuarie 2000 (cand a crescut brusc de la 11.8% la 12.3%) sau in mai 2001 cand a scazut de la 9.8% la 9.2%.

In 1991 s-au inregistrat cele mai mici valori ale somajului, media anuala fiind de doar 1.8%.

Daca analizam valorile corespunzatoare pentru rata inflatiei observam ca acestea urmeaza o dreapta cu panta negativa, deci au tendinta descrescatoare. (in 2000 aceasta a fost de 45.7%, iar in 2009 de doar 5.59%).

Pentru 2010 estimarea ratei inflatiei este cuprinsa intre 1 si 6%.

Exist trei etape ale procesului inflaionist la noi n ar :

1. Inflaia pn la revoluia din decembrie 1989. Aceast etap a procesului inflaionist se caracterizeaz prin fatpul c: preurile au fost meninute forat sub control ; a existat o penurie acut de produse i servicii adugndu-se la aceasta i proasta calitate, banii meninui la populaie au fost foarte puini folosindu-se un sistem agresiv de impozite.

2. O a doua etap ine de la la revoluia de la 1989 pn la declanarea aciunii de liberalizare a preurilor ;(1989-1996). Aceast perioad se caracterizeaz prin faptul c preurile au fost meninute la un nivel satisfctor; creterea veniturilor populaiei; creterea fr motiv a masei monetare.

3. Trecerea la sistemul de preuri liberalizat a fost o adevrat lovitur pentru economia romneasc, importurile au crescut n comparaie cu exporturile; moneda naional a fost scpat de sub control depreciindu-se n continuu fa de cursul de referin.

In 1993, imediat dupa Revolutie, rata inflatiei a atins un nivel maxim de 256,1%. Dupa aceea, rata inflatieie a cunoscut un declin gradual pn n anul 1997 cnd economia rii a cunoscut o perioad de instabilitate economic ce a condus la atingerea unui nou nivel al inflaiei (154.8%).

Din 1997 si pana astazi, rata inflatieie a scazut treptat, tinta pentru 2010 fiind de 3.5%.

Rata somajului a scazut constant (mai ales din 2002) datorita mentinerii cresterii economice, consecventei in aplicarea eficienta a masurilor privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care au creat permanent oportunitati de ocupare pe piata muncii.

Rata somajului in 2003 a fost de 7.6% (fata de 10.2 % in 2002) datorita implementarii masurilor prevazute in Programul socila aprobat de Guvernul Romaniei, in urma caruia au fost incadrate in perioada 1 noi. 2002-31 mar. 2003 64.877 persoane.

Analizandultimii 18 ani,am identificat treicicluri complete decrestere si descrestere a ratei somajului, al patrulea fiind in plina desfasurare:

1.intre august 1992 si noiembrie 1996,rata somajului a crescut de la5.9% la 11.5% dupa care a scazut inapoi la 6.1%, ciclul total de crestere/descrestereintinzandu-se pe o perioada de51 de luni.

Maximul de 11.5% a fost atinsdupa o perioada de 19 luni de crestere, iar descresterea a durat 32 de luni, insa pe ultima parte, revenirea a fost semnificativa: inultimele9 luni ale perioadei, rata somajului a scazut de la9.8% la 6.1%.

2.noiembrie 1996 octombrie 2001:rata somajului s-a majorat de la 6.1% la 12.5% (39 de luni de crestere discontinua) revenind la 7.7% dupa19 de luni de scadere,valoarea de 6.1% nefiind insa atinsa.

3. octombrie 2001 mai 2003: in doar 19 luni, rata somajului a urcat de la 7.7% la 13.5% revenind apoi la 7.6%, aceasta evolutie spectaculoasa putand avea si alte explicatiipe care nu am reusit sa le identific (de ex, intrareain randul somerilor a un0r categorii de persoane care nu au fost prinse in statistici pana la momentul respectiv, urmata de iesirea acestora din statistici dupa o anumita perioada).

4. iulie 2008 prezent: rata somajului este acum de 7.8%, cu4.1 puncte procentuale sub nivelul din iulie 2008, cresterea avand loc pe parcursul a 17 luni.Inflaia manifestat n Romnia n intervalul 19902000 s-a meninut la un nivel ridicat, dar ntr-un evident proces de dezinflaie dup anul 2000, n timp ce omajul a avut o evoluie sinuoas, declinul i dezechilibrele provocate de trecerea la economia de pia determinand o adevrat explozie a omajului n primii ani ai tranziiei.

Dei n literatura de specialitate se apreciaz c pe termen mediu relaia de compensare inflaie-omaj (curba lui Philips) nu se respect, totui faptul c economia romneasc se afl n proces de tranziie spre economia de pia este reflectat de existena, ntr-o anumit proporie, a acestei relaii.

In ceea ce priveste Romania, relatia inversa dintre inflatie si somaj a putut fi observata in perioada 1993-1994, cand inflatia a scazut de la 256.1% la 136.7%, in timp ce somajul a crescut, de la 10.4% la 10.9%. In schimb, in perioada urmatoare, scaderea inflatiei a fost insotita de scaderea ratei somajului.

Pana in 2008, trendul descrescator s-a mentinut la ambii indicatori analizati.

Curba Phillips poate fi considerat un instrument important n fundamentarea politicii economice pentru ca fiecare punct al ei poate fi considerat o strategie economica.

Asadar, pentru a putea restabiliza echilibrul economic, este necesar a se actiona asupra celor 2 instrumente(ambele cu efecte negative asupra cresterii) care, actionand una asupra celeilalte pot aduce nivelul economiei la un prag de echilibru.