Ministerul Educaţiei şi Tineretului din RM.

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Inginerie Economică şi Business

Catedra Inginerie si management în constructie

Lucrare de an

la disciplina: Diagnosticul activitaţii economice financiare a

întreprinderii.

Tema:”Analiza datoriilor pe termen scurt si datoriilor la

buget”

x

xxxx

Chişinău 2007

CuprinsÎntroducere 4

Capitolul I Concepţii, definirea şi rolul analizei economico-financiară I.1. Definirea , conceptul şi tipuri de analiză financiară 6

I.2. Importanţa analizei datoriilor pe termen scurt si istoricul firmii 11

I.3. Importanţa datoriilor la buget 14

Capitolul II Analiza datoriilor pe termen scurt II.1.Esenţa datoriilor pe termen scurt 19

II.2.Analiza structurală a datoriilor pe termen scurt 22

II.3. Analiza expres a datoriilor pe termen lung 25

Capitolul III Analiza datoriilor la buget III.1. Analiza structurala si analiza ratelor activelor. 28

III.1. Analiza structurala si analiza ratelor pasivelor. 32

III.3. Analiza rentabilitatii si impozitelor generale si locale achitate de intreprindere. 36

Concluzie 40

Bibliografie 42

Anexe 43

3

Întroducere

Diagnosticul financiar presupune identificarea punctelor tari si a punctelor slabe din

mediul intern al companiei, prin prisma principalilor indicatori economico-financiari, precum si

identificarea oportunităţilor si riscurilor care pot să apară ca influenţa a mediului extern asupra

companiei. Analizele economice si diagnosticul financiar sunt elemente de management

financiar sau altfel spus de contabilitate managerială. Managerii interesaţi de dezvoltarea si

consolidarea afacerilor sunt extrem de interesaţi de interpretarea indicatorilor economici, care

reprezintă "starea de sănătate" a companiei. Care sunt cei mai importanţi indicatori? Depinde de

specificul firmei (obiect de activitate, dimensiune etc).În general se urmaresc indicatorii de

profitabilitate, lichiditate si de îndatorare.Aceşti indicatori se calculeaza si se analizeaza lunar. În

lucrarea dată voi analiza unii din indicatorii principali ai întreprinderii care sunt: analiza

datoriilor la buget şi analiza datoriilor pe termen scurt.

Datorii pe termen scurt – includ creditele bancare si obligatare si sunt utilizate pentru

finanţarea nevoilor permanente ale întreprinderii. Datoriile pe termen lung alături de capitalul

propiu formeaza capitalul permanent al întreprinderii.Datoriile se evalueaza la valoarea de

rambursare, eventual plus suma dobînzii datorate dar înca neplatite. Totalul dobînzilor datorate

pîna la scadenţă nu se adaugă la suma datoriei.Datoriile în devize se evalueaza pe baza cursului

existent la încheierea bilanţului.Diferenţa dintre valoarea datoriei iniţiale şi datoria la zi formeaza

diferenta de conversiune.Aceasta diferenţă poate fi de activ şi semnifică o pierdere latenta sau de

pasiv şi semnificâ un cîştig latent.

Datoriile la buget include toate taxele si impozitele care persoanele fizice si juridice

trebuie sa le acite annual. In aceste datorii se include urmatoarele taxe si impozite care trebuie sa

fiie achitate la inspectoratul fiscal taxa cu valoare adaudata, impozitele pe venit, tax ape apa,

impozitul funciar, impozitul pe salariu. In aciasta lucrare se cere de analizat cum influentiaza

impozitele si taxele in intreprindere .

Aceasta lucrare are drept scop explicarea prevederilor principale ale actualului sistem

contabil al agenţilor economici din Republica Moldova .Acest sistem se bazează pe normele şi

principiile Standardelor Internaţionale , delimitarea regulilor diagnosticii financiare şi regulilor

fiscale, precum şi utilizarea unei baze unificate de date pentru întocmirea a trei feluri de rapoarte:

• rapoartelor financiare destinate utilizatorilor interni şi externi de informaţii;

• rapoartelor (declaraţiilor) în scopuri de impozitare - în baza Codului fiscal;

• rapoartelor interne în scopul analizei, controlului şi luării deciziilor manageriale - în

baza metodelor şi procedurilor stabilite de fiecare întreprindere.

4

în comparaţie cu lucrarea de faţă conţine 3 capitole noi: „Bazele organizării diagnostice

financiare", „ Activelor nemateriale", „Contabilitatea datoriilo, . De asemenea au fost prelucrate

şi completate celelalte capitole are o atenţie deosebită aspectelor privind documentarea

operaţiunilor şi fenomenelor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.

Prezentul acestei lucrari este elaborat în baza programei cursului „diagnosticul financiar" şi

cuprinde toate 3 capitole si 9 sub capitole prevăzute de aceasta. Materialele sunt expuse conform

cerinţelor sistemului diagnosticii financiare complet. Modul de ţinere a diagnosticii financiare în

baza sistemelor contabile în partidă simplă şi simplificat constituie obiectul disciplinei şi va fi

abordat într-o lucrare separată.

În lucrare d de faţă se caracterizează actele legislative şi normative ce reglementează

organizarea diagnosticii financiare, precum şi sistemele de ţinere a contabilităţii, se expune

modul de elaborare şi prezentare a politicii, se examinează metodica de diagnosticare financiara

a activelor proprii si a veniturilor rezultatelor financiare. Materialele teoretice sunt însoţite de

exemple concrete, aplicaţii practice, scheme, tabele etc.

Lucrarea data contine 9 tabele 10 diagrame ce ne arata modificarile la intrprinderia “IN

Lac.”

5

Capitolul I

Concepţii, definirea şi rolul analizei economico-financiară

I.1. Definirea , conceptul şi tipuri de analiză financiară

În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze

permanent viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa economico-financiară.

Toate acestea îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care au la bază determinări cantitativ-

calitative ale factorilor producţiei, randamente maxime ale utilizării acestora etc.

Natura şi importanţa întreprinderii în economiile moderne au constituit obiectul de studiu a

numeroaselor lucrări de specialitate. Aproape în toate acestea, accentul nu mai este pus pe

semnificaţia sociologică a întreprinderii, ci pe interpretarea socio-economică, sistemică, vizând

tehnici declarate operaţionale.

Întreprinderea reprezintă o entitate socio-economică de sine-stătă-toare, cu o structură

proprie, delimitată în timp şi spaţiu, astfel încît partenerii săi sunt consideraţi ca făcând parte

din interiorul său, iar alţii din exteriorul său. Pentru a fi viabile şi pentru a putea desfăşura o

activitate continuă în mediul lor instituţional, întreprinderile intră în relaţii de intercondiţionare

cu factorii existenţi în mediul lor ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienţi,

furnizori, forţă de muncă, bănci, instituţii guvernamentale şi bugetare etc., cu intenţia declarată

să demonstreze că sun capabile să desfăşoare o activitate eficientă.

Problema gestionării şi administrării întreprinderii, indiferent de obiectu de activitate şi

de scopul propus, este complexă. Aprecierea diferenţelor de performanţă depinde de natura

întreprinderii şi de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului, ceea ce

presupune în mod necesar existenţa analizei pentru cunoaşterea stării economice şi financiare a

acestora, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru fundamentarea deciziilor operative, tactice şi

strategice privind alocarea, dimensionarea şi utilizarea eficientă a resurselor, precum şi aplicarea

deciziilor şi urmărirea realizării acestora.

Analiza reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea sau desfacerea

unui întreg (obiect, fenomen sau proces) în elementele sale componente, procedând la

identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care 1-au generat şi, respectiv, influenţat.

Analiza economico-financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode, tehnici, procedee şi

instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor

aprecieri pertinente referitoare la situaţia economico-financiară a unui agent economic,

identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat-o, precum şi a rezervelor

6

interne de îmbunătăţire a acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a resurselor umane,

materiale şi financiare.

Complexitatea studierii relaţiilor cauză - efect este amplificată, în condiţiile analizei

fenomenelor economice, ca urmare a caracterului deosebit de complex al acestor fenomene. Nu

pot fi minimalizate o serie de aspecte din care derivă caracterul complex al analizei cauzale:

acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite;

efecte diferite se pot combina, dînd o rezultantă a complexului de acţiuni sau forţe;

complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea

fenomenului dat, ci şi calitatea lui;

în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le avusese nici un element al

fenomenului;

în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se amestecă cu cele neesenţiale, secundare

sau întâmplătoare.

În decursul timpului, elementele definitorii ale cadrului conceptual-metodologic al

analizei economico-financiare au avut o evoluţie impresionantă, începând cu revoluţia industrială

şi până în prezent, „îmbogăţirea" treptată a patrimoniului analizei economico-financiare s-a

realizat prin intermediul unor autori de marcă ca: Charles Babbage, Frederic Taylor, Frank şi

Lilien Gilbert, H.B. Maynard, Pierre Conso, Gerard Charreux, E. Cohen, Ph. Avare, G. Legros

ş.a., subliniind, în acelaşi timp, contribuţia şcolii economice româneşti, în principal, prin Catedra

de Analiză Economico-Financiară din cadrul ASE Bucureşti, dar şi a altor catedre din celelalte

centre universitare.

Suportul dezvoltării analizei economico-financiare din ultimele trei decenii 1-a constituit

activitatea economico-financiară concretă, al cărei principal pivot este întreprinderea.

Tipologia analizei economico-financiare

Diversitatea activităţilor desfăşurate de către o întreprindere şi varietatea situaţiilor

întâlnite privind conţinutul, nivelul şi caracteristicile performanţelor economico-financiare ale

acesteia reclamă necesitatea utilizării mai multor tipuri de analiză, care pot fi structurate după

mai multe criterii:

a) În funcţie de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza şi momentul

desfăşurării fenomenului, distingem:

Analiza postfactum, postoperativă sau analiza realizării obiectivelor constituie un

element de „supraveghere şi reglare" a modului de funcţionare a unei întreprinderi.

Postfactum, ca sens noţional, defineşte care s-a încheiat, analiza acestuia efectuвndu-se

ulterior producerii lui.o activitate, proces sau eveniment care a avut loc sau

7

Analiza postfactum presupune cercetarea rezultatelor acesteia potrivit relaţiilor cauzal-

funcţionale, ea dovedindu-şi utilitatea în activitatea practică a întreprinderii prin aceea că

furnizează informaţii privind gradul de realizare a obiectivelor programate, respectiv încadrarea

sau neîncadrarea rezultatului obţinut în limitele estimate ca fiind normale. Aprecierea în sine nu

poate fi considerată ca fiind şi suficientă, dacă nu sunt luate în considerare şi măsurile menite a

contribui la remedierea unor situaţii nefavorabile pentru întreprindere.

Analiza previzională sau prospectivă presupune determinarea evoluţiei viitoare a unui

Analiza previzională constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activităţii

economico-financiare a întreprinderii. Ea este utilizată de către centrele de decizie pentru

stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse m perioada viitoare, în condiţiile economiei de piaţă,

angajarea unei investiţii solicită în mod obligatoriu elaborarea de scenarii prin care se

prefigurează rezultatele viitoare ale realizării acesteia.Оntre cele două tipuri de analiză, analiza

postfactum şi analiza previzională, există o serie de particularităţi generate de faptul că analiza

activităţii se bazează pe variabile certe, cunoscute, în timp ce analiza previzională se bazează pe

variabile incerte, presupuse. De aici rezultă deosebiri de ordin metodologic datorate faptului că

analiza activităţii economico-financiare studiază o singură variantă a fenomenului, şi anume cea

de execuţie, prevalând legăturile de tip determinist, în timp ce analiza prospectivă studiază mai

multe variante şi apar frecvent legături de tip stohastic.

b) Din punctul de vedere al urmăririi însuşirilor esenţiale ale fenomenelor, deosebim:

Analiza calitativă urmăreşte esenţa fenomenului, caracteristicile sale fundamentale. Rolul

analizei calitative constă în elaborarea modelelor de analiză în care sunt surprinse elementele

esenţiale ale fenomenului.

Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări comensurative

exprimate prin greutate, volum, suprafaţă, număr, durată etc.

Оn determinarea modificării fenomenelor şi cuantificarea (măsurarea) iluenţei factorilor asupra

fenomenelor analizate, sunt utilizate metodele jitematice. Subliniem primatul analizei calitative,

care prin modelarea :eselor. economice creează premisele aplicării metodelor matematice în

caliza variabilelor unui fenomen economico-financiar. Viabilitatea soluţiilor ferite, urmare a

utilizării metodelor matematice, este condiţionată de riguroitatea modelării proceselor

economice, ca rezultat al analizei calitative.

c) După nivelul la care se desfăşoară analiza, distingem:

Analiza microeconomică cercetează fenomenele economico-financiare la nivelul

întreprinderii sau al compartimentelor funcţionale din cadrul structurii sale organizatorice. Acest

tip de analiză vizează relevarea comportamentului acesteia privind realizarea produselor,

lucrărilor şi prestărilor de servicii, potrivit obiectului de activitate, în raport cu obligaţiile

8

asumate prin contractele încheiate cu beneficiarii, performanţele economico-financiare

realizate etc.

Analiza mezoeconomică studiază fenomenele şi procesele la nivelul sectorului sau al

ramurii de activitate în scopul evidenţierii poziţiei firmei pe piaţă, a capacităţii concurenţiale a

acesteia etc.

Analiza macroeconomică presupune studierea fenomenelor la nivelul economiei

naţionale sau al economiei mondiale (conjunctura internă şi internaţională, legislaţie şi

reglementări, factori demografici, de cultură şi credinţă, nivel de dezvoltare, probleme sociale,

factori climaterici etc.), operând preponderent cu mărimi globale sau agregate ca, de exemplu,

produs naţional brut, produs intern brut etc.

d) După modul de urmărire în timp a fenomenelor, distingem:

Analiza statică studiază fenomenele, precum şi elementele şi factorii care

influenţează asupra lor la un moment dat, relevând, pe baza relaţiilor existente între

aceştia, o anumită poziţie a fenomenului supus analizei.

Noţiunea de static este legată de modul de efectuare a analizei (la un moment dat) şi nu de natura

fenomenului, deoarece fenomenele, prin natura lor nu pot fi statice.

Analiza dinamică cercetează fenomenele şi procesele economice ' mişcarea şi

condiţionarea lor reciprocă, relevând poziţia pe care o detine si modificarile survenite in diferite

momente ale evolutiei lor.Pe baza analizei dinamice se stabilesc factorii care au determinat

aceste schimbări, precum şi tendinţele evoluţiei lor viitoare.

După orizontul de timp pe care se cercetează fenomenul, distingem:

Analiza pe termen scurt serveşte managementului întreprinderii pentru conducerea

operativă a activităţii pe perioade de timp de până la un an de zile. Acest tip de analiză operează

preponderent cu modele de tip determinist.

Analiza pe termen lung operează cu date care depăşesc termenul de un an, utilizând

în acest scop modele de tip statistic sau stocastic. In ţările cu economie de piaţă, se

operează frecvent, la nivel microeconomic, cu modele оn care intervalul de timp analizat este

de trei-cinci ani.

După criteriile de studiere a fenomenelor, distingem:

Analiza tehnico-economică оmbină caracterul tehnic cu cel economic.

Acţiunea de creştere a producţiei fizice este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate

de specialişti cu cunoştinţe tehnice şi economice (în mod similar, pot fi tratate şi acţiunile care

vizează la nivel de produs reducerea costului sau cele privind creşterea rentabilităţii pe produs).

9

Analiza economico-financiară tratează corelaţiile dintre activitatea economică (de

exploatare) şi cea financiară (analiza riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului

de exploatare).

Analiza financiară vizează cu predilecţie fluxurile financiare care se formează la nivelul

întreprinderii, modul de gestionare şi plasare a capitalului etc.

g) În funcţie de poziţia analistului, distingem:

Analiza internă are un caracter practic, facilitatea efectuării acesteia rezidă din faptul că

analistul are o poziţie privilegiată deoarece beneficiază de o serie de informaţii despre

întreprinderea analizată. Pe baza acestor informaţii, analistul poate detecta stările de

dezechilibru din diferite domenii ale activităţii întreprinderii, precum şi cauzele acestora,

stabilind, totodată, măsurile care se impun în vederea remedierii.

Elaborarea acestor analize serveşte conducerii întreprinderii atât pentru cunoaşterea stării de fapt

reflectate prin nivelul performanţelor economico-financiare şi exercitarea pe această bază a

controlului privind modul de realizare a sarcinilor programate, cât şi pentru fundamentarea

activităţii viitoare.

Diferitele categorii de utilizatori folosesc informaţiile financiare, precum şi alte informaţii oferite

de evidenţa contabilă, statistică şi operativă a întreprinderii în vederea diagnosticării activităţii

acesteia, iar pe această bază să-şi poată fundamenta deciziile economice şi financiare.

Analiza externă se efectuează de partenerii externi, оn fundamentarea deciziilor lor,

partenerii externi ai оntreprinderii se bazează pe informaţiile furnizate de analiza financiară.

Exemplul clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru studierea cererilor întreprinderii

privind acordarea de credite, care urmăresc capacitatea acestora de a-şi achita datoriile.

In acelaşi mod, partenerii de afaceri (furnizori, clienţi etc.), statul, reprezentat prin autorităţile

locale, guvern şi organizaţiile cvasiguver-namentale, precum şi organele de urmărire penală sau

instanţele de judecată sunt interesate în a-şi forma o imagine asupra dezvoltării viitoare a

afacerilor întreprinderii, situaţiei economico-financiare şi securităţii financiare a acesteia.

Pentru cunoaşterea în profunzime a evoluţiei fenomenelor şi proceselor economice, în procesul

de analiză este necesară îmbinarea tuturor tipurilor de analiză în vederea fundamentării ştiinţifice

a deciziilor de reglare şi optimizare a performanţelor economico-financiare ale întreprinderii.

10

I.2 Importanţa analizei datoriilor pe termen scurt si istoricul firmii

In procesul activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi apare necesitatea

efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul

achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariţiei acestora (la livrarea mărfurilor,

prestarea serviciilor, calcularea salariului ş. a.), întreprinderea generează atât creanţe, care

reprezintă mijloacele extrase din circuitul întreprinderii şi se reflectă în Bilanţ în componenţa

activelor, cât şi datorii, care reprezintă mijloacele atrase şi se reflectă în bilanţ în componenţa

pasivelor. Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor determină

necesităţile întreprinderii în fondul de rulment, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul

întreprinderii. întrucât întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi

condiţiile contractelor, o importanţă deosebită are controlul permanent al stării creanţelor şi

datoriilor şi gestionarea acestora.

Creşterea creanţelor şi a datoriilor are un impact dublu asupra întreprinderii fapt care

urmează să fie luat în consideraţie la analiza decontărilor

Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii excesive a

acestora, care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia creanţelor dubioase (compromise), ce pot

contrabalansa în întregime profitul întreprinderii.

Ponderea creanţelor dubioase diferă chiar şi la întreprinderile din aceeaşi ramură (sector).

Aceasta depinde de sistemele de analiză şi control aplicate la întreprinderi, precum şi de durata

perioadei în care debitorii îşi asumă angajamentele de restituire şi rambursează datoriile sale.

Cu regret, nu putem releva careva date despre corelaţia dintre majorarea perioadei de restituire a

creanţelor şi creşterea creanţelor dubioase la întreprinderile din Republica Moldova, deoarece

asemenea investigaţii aici nu s-au efectuat, de aceea ne vom referi la rezultatele unor investigaţii

similare din alte ţări.

Istoria şi caracteristica întreprinderii:Combinatul de idustrializare a laptelui a fost

construit şi dat în exploatare în decembrie 1984.La construcţia şi amenajarea tehnică a

Combinatului au participat Specialişti din Cehoslovacia.Combinatul a fost echipat cu cel mai

modern utilaj,şi de la bun început orientat spre utilizarea tehnologiilor progresiste cu folosirea

ingredienţilor naturali.în anuii 1987-1988 au fost atinşi toţi indicii prevăzuţi în proiectul de

dezvoltare a Combinatului.Capacitatea întreprinderii dă posibilitatea de a prelucra 125-130 mii

11

tone de lapte pe an.Suprafaţa de teren ocupată de Combinatul de lapte alcătuieşte aproximativ

10 hectare.

Pe parcursul dezvoltării tehnice a Combinatului,în anul 1988 a fost mărită capacitatea

gospodăriei compresoare,deasemenea a fost reînoit parcul de pompe în gospodăria auxiliară, a

fost construit un turn de răcire (gradier).în anul 1989 întreprinderea a procurat o linie continuă de

producere a brînzei de vacă,ceea ce a făcut posibil reducerea lucrului manual cu 25%.

în legătură cu crizele economice ,care în mare măsură au atins gospodăriile

agricole,întreprinderea,începînd cu anul 1992 s-a confruntat cu problema reducerii achiziţionării

laptelui.în anul 1994,societatea a invitat consultanţi de la institutul ruso-german (Sanct-

Peterburg),cu ajutorul cărora a fost efectuată o expertiză diagnostică generală a utilajului şi

tehnologiilor aplicate.în rezultatul investigărilor au fost date recomandări privind asimilarea

producerii iaurtului(din utilajul pe care-1 poseda întreprinderea a fost construită o linie

specializată,ce asigură producerea iaurtului de calitate superioară),concomitent a

maionezei,muştarului,cremeide ciocolată,a untului şi a brînzeturilor cu suplimente diferite.Pentru

producerea acestor tipuri de produse în anul 1995 societatea a procurat două instalaţii produse în

Gemania de marca „Ştefan"şi o17 instalaţie de ambalare,care permite o ambalare de tip

modern.In toamna anului 1996 s-a început producerea în serie a producţiei de tip

nestandart.Datorită calităţii superioare şia gustului distinctiv,producţia devine mult mai

solicitată.Incepînd cu anul 1993 societatea a îceput organizarea unei reţele proprii

comerciale.Primele magazine de firmă „Andrieş" şi „Ghiocel" au fost deschise în oraşele

Cupcini şi Edineţ,în anul 1994în comunele Terebna,Brâtuşeni,Parcova,Chiurt.în anul 1995

întreprindera a a arendat suprafeţe comerciale şi a deschis două magazine de firmăînj Chişinău.

Colectivul de muncă al societăţii constituie mai mult de 450 de persoane,din care 45 au studii

superioare şi ceilalţi cu studii medii speciale şi studii medii complete.Vîrsta medie a angajaţilor

este de 38 de ani.

Cînd şi-a început activitatea întreprinderea purta denumirea de „Combinatul delapte din

Calininsc'Mn anul 1991 în componenţa Combinatului de lapte din Calininsc mai intră şi sectorul

de producţie din orăşelul Otaci din raionul Ocniţa,care era specializat în prelucrarea primară a

laptelui.Intreprinderea a fost privatizată în vara anului 1994.Certificatul înregistrării de Stat a

întreprinderii este nr. 13300674 din 20 iulie 1994.Certificatul a fost eliberat de către Camera

înregistrării de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare a Republicii Moldova ,a înregistrat hîrtiile

de valoare ale societăţii,Adeverinţa nr.89 din 29 septembrie 1994.Din momentul privatizării

întreprinderea poartă denumirea de Societate pe acţiuni de tip deschis „InLac". în prezent S.A.

„InLac" este una din cele mai dezvoltate întreprinderi în domeniul de prelucrare a laptelui din

12

Republica Moldova.în prezent producţia poate fi divizată în patru categorii de

bază:untul,producţia integrală lactată, produse din lapte praf,producţia netradiţională

lactată(maioneză,iaurt,muştar,paste din brînză de vacă). Aproape 60% din volumul de producţie

revine consumatorilor din Republica Moldova.

Conform Statutului,organele de conducere ale societăţii sunt:Adunarea generală a

acţionarilor şi comitetul de conducere,iar organul de control îl reprezintă comisia de revizie .La

momentul actual capitalul statutar al S.A. „InLac" constituie 23422100 . Este înregistrată la

Camera de Stat cu Nr. 104092239 din 16.03.1987. Perioada anilor 1987-1988 este perioada de

formare a societăţii, accentul fiind pus pe produceria lactate care devine în continuare activitatea

principală. Printre cele mai importante sunt:

- Prelucrarea laptelui;

- Brinzeturi si produse din acestea;

- Magazin angro pentru întreprinderea;

- Produse din smîntina;

In terprinde ,,IN Lac” observa o diversificare a produsului si serviciu sin e ofera o gama

larga de produs.

13

I.3 Importanţa datoriilor la buget

Începând cu data de l ianuarie 2000 s-a introdus în practica fiscală din ţara noastră un nou

sistem de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice. Acest sistem este reglementat de

Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit cu modificările ulterioare, care

înlocuieşte sistemul de impunere ceduJară a veniturilor persoanelor fizice, bazat pe un număr mare

de acte normative, cu o modalitate de impunere globală a veniturilor.Aplicarea impozitului pe venit

modifică în mod radical logica determinării bazei de impozitare, deoarece veniturile realizate de o

persoană fizică, într-o perioadă de l an, atât din ţară cât şi din străinătate, indiferent de sursa de

provenienţă se cumulează şi se elimină astfel tratamentul fiscal discriminatoriu ai contribuabililor.

Prin conţinutul său, Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 răspunde cerinţelor actuale de

armonizare cu legislaţia în domeniu existentă în ţările Uniunii Europene, dar în acelaşi timp ţine

seama de situaţia economică generală din ţara noastră, implicaţia îndeplinirii sarcinilor fiscale asupra

costului vieţii, precum şi de nivelul relativ redus al veniturilor realizate de un număr mare de

contribuabili, în aceste condiţii ordonanţa are si un obiectiv clar de a asigura o protecţie socială reală

în cazul contribuabililor cu venituri reduse.

Impozitul pe venitul global este conceput şi aplicat prin luarea în consideraţie a capacităţii

contributive a fiecărei persoane fizice care realizează venituri şi se conformează principiului

constituţional de participare a tuturor cetăţenilor la asigurarea resurselor financiare necesare

acoperirii cheltuielilor publice în raport cu cuantumul veniturilor impozabile obţinute.Noul sistem de

impunere conduce la lărgirea bazei impozabile fapt ce va permite o sporire a resurselor financiare din

bugetul de stat şi, în consecinţă, îndeplinirea programelor prioritare din domenii de larg interes

pentru societate cum sunt cele din învăţământ, sănătate, apărare, ordine publică, cultură etc.

Asigurarea aplicării principiului unanim acceptat de justiţie fiscală şi respectiv de eliminare a

discriminării în impunerea veniturilor persoanelor fizice conferă impozitului pe venitul global

trăsăturile specifice unui impozit modern şi eficient prin deschiderea pe care o transmite

contribuabilului de a-1 convinge să se conformeze în mod voluntar la achitarea sarcinilor fiscale care

îi revin.

Este subiect ai impozitului pe venit persoana fizică rezidentă denumită contribuabil şi anume:

* persoana fizică română cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute, atât din România cât

şi din străinătate, într-un an fiscal;

* persoana fizică română fără domiciliu în România, pentru veniturile obţinute din România,

prin intermediul unei baze fixe situate în România sau într-o perioadă ce depăşeşte 183 de zile în

orice perioadă de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;

14

* persoana fizică străină, pentru veniturile obţinute din România, prin intermediul unei baze

fixe situate în România sau într-o perioadă ce depăşeşte 183 de zile în orice perioada de 12 luni

începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;

- sunt de asemenea contribuabili persoanele fizice române fără domiciliu în România precum şi

persoanele fizice străine, care realizează venituri din România, în alte condiţii decât cele menţionate,

potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, după caz.

Impozitele şi taxele locale reglementate prin Legea nr. 27/1994 sunt următoarele:

a) Impozitul pe clădiri este plătit de contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice în

care se includ şi instituţiile publice, partidele politice, sindicatele, alte organizaţii politice şi

obşteşti, asociaţiile şi fundaţiile, precum şi unităţile de cult, filialele, sucursalele şi

reprezentanţele autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, cele care aparţin persoanelor

fizice şi juridice străine.

Cotele de impozit sunt diferenţiate pe categorii de plătitori şi destinaţia clădirilor. Pentru

contribuabilii persoane juridice care au în proprietate clădiri cota de impozitare este stabilita de

consiliile locale, în limite cuprinse între 0,5% şi 1,0% asupra valorii de inventar a clădirilor,

evidenţiată în contabilitate.

In cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează de către organele fiscale

locale pe baza declaraţiei de impunere depusă de proprietarul clădirii prin aplicarea unei cote de

0,2% în mediul urban şi de 0,1% în mediul rural, asupra valorii clădirilor.

Sunt scutite de plata impozitelor clădirile instituţiilor publice, clădirile considerate monumente

istorice, de arhitectură şi arheologice, muzeele şi casele memoriale, lăcaşurile de cult, aparţinând

cultelor recunoscute prin lege. De asemenea, sunt scutite clădirile invalizilor şi veteranilor de

război.

b) Impozitele pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii se plătesc de contribuabilii

persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate în municipii, oraşe şi

comune pe care se află clădiri şi alte construcţii, pe baza declaraţiilor de impunere depuse la

organul fiscal. Impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă fixă pe metru pătrat de teren,

diferenţiate pe categorii de localităţi, iar în cadrul acestora pe zone.

c) Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte de către persoanele fizice şi persoanele

juridice române şi străine care posedă mijloace de transport cu tracţiune mecanică şi mijloace de

transport pe apă.

Taxa asupra mijloacelor de transport cu acţiune mecanică se stabileşte în funcţie de

capacitatea cilindrică a materialului pentru fiecare 500 cm3 sau fracţiune de capacitate sub 500

cm3 (autoturisme, autobuze, autocare, microbuze, autocamioane de orice fel, autotrenuri,

tractoare, motociclete, motorete, scutere, biciclete şi triciclete cu motor). Pentru remorci,

15

semiremorci şi rulote, taxele se plătesc în funcţie de tonajul transportat şi reprezintă 50% din

taxa asupra mijlocului de transport care tractează. Taxa asupra mijloacelor de transport pe apă se

stabileşte anual, în sumă fixă diferenţiată pe feluri de mijloace de transport cum sunt: luntre,

bărci fără motor, folosite pentru uz personal şi agrement; bărci cu motor, bacuri şi poduri

plutitoare, şalupe, iahturi, remorci şi şlepuri, vapoare.

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte de către organele financiare locale pe raza

cărora contribuabilii îşi au sediu, pe baza declaraţiilor de impunere.

d) Taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

Persoanele fizice şi juridice care folosesc locurile publice de desfacere din municipii, oraşe şi

comune, datorează o taxă zilnică, diferenţiată în raport cu gradul de dotare a spaţiilor ce le sunt

puse la dispoziţie, cu natura produselor desfăcute, cu serviciile prestate şi cu suprafaţa ocupată în

aceste locuri publice.

Taxele pentru folosirea locurilor publice de desfacere se încasează de către organele

administraţiei pieţelor, târgurilor şi oboarelor.

e) Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul

construcţiilor.

Eliberarea de către organele de stat competente a certificatelor avizelor şi autorizaţiilor în

domeniul construcţiilor solicitate de contribuabil sunt supuse unor taxe diferenţiate, în funcţie de

valoarea construcţiei, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate.

Din categoria taxelor locale fac parte şi taxele pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişe, şi

reclamă; taxele pentru şederea în staţiunile balneoclimaterice mai mult de 24 de ore; taxele

pentru muzee, case memoriale etc.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se stabileşte asupra operaţiunilor

privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii şi se

încasează ca venit la bugetul de stat pentru valoarea adăugată în fiecare stadiu al circuitului

economic.

în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plată, precum şi cele

asimilate acestora, potrivit ordonanţei, efectuate de o manieră independentă de către persoane

fizice sau juridice, privind:

a) livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii

profesionale;

b) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între

aceştia şi instituţiile publice sau persoane fizice;

c) importul de bunuri şi servicii.

16

Sunt asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii următoarele operaţiuni:

vânzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii

proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită dată;

preluarea de către agentul economic a unor bunuri în vederea folosirii, sub orice formă, în scop

personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit.

Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii. Se exceptează de la prevederile de mai sus,

bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin

lege.

Nu se cuprind în sfera de aplicabilitate a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările

de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuate de:

a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social filantropic;

b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natură religioasă, politică sau civică;

c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a

intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;

d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, culturale şi sportive.

e) Regia Autonomă „Administraţia Naţională a Drumurilor din România". Persoanele

juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, dacă

realizează direct sau prin unităţi subordonate alte operaţiuni impozabile decât cele menţionate.

Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice care

efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe,

pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aceasta se poate realiza numai cu

aprobarea Ministerului Finanţelor, prin organele sale fiscale şi se referă la ansamblul normelor

privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începând cu luna următoare datei

aprobării.

Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugata se împart în:

a) operaţiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota stabilită prin act normativ,

asupra sumelor obţinute din vânzări de bunuri sau prestări de servicii la fiecare stadiu al

circuitului economic până la consumatorul final inclusiv;

b) operaţiuni la care se aplică cota zero, pentru care se exercită dreptul de deducere;

c) operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată cu drept de deducere;

d) operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată fără drept de deducere.

Scutiri de plata t axei pe valoarea adăugată:

A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată,

efectuate în ţară de:

17

a) unităţile sanitare inclusiv veterinare, şi de asistenţă socială: spitale, sanatorii,

policlinici, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenţă, centre de

integrare pentru terapie ocupaţională, centre-pilot pentru tineri cu handicap, cămine de bătrâni şi

de pensionari, case de copii, staţii de salvare şi altele, autorizate să desfăşoare activităţi sanitare

şi de asistenţă socială; unităţile

Obiectul taxelor îl reprezintă produsele introduse sau scoase din ţară care nu se

încadrează în categoria şi în limitele prevăzute de lege pentru a beneficia de scutiri de taxe

vamale.

Regimul de taxare este diferenţiat în funcţie de statutul persoanei fizice (persoane fizice stabilite

în România sau cu domiciliul în străinătate, persoane fizice care îşi stabilesc domiciliul definitiv

în România, persoanele fizice cu domiciliul în România care se stabilesc în străinătate etc.), de

natura şi cantitatea de produse etc.

Plătitorii taxelor sunt persoanele fizice care introduc sau scot din ţară bunuri peste limitele

cantitative şi vaîorice stabilite de lege. Plata taxelor vamale se face în lei.

Modul de calcul

Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative şi valorice prevăzute de lege,

la introducerea în ţară se aplică taxele vamale prevăzute în Tariful vamal de import, iar îa

scoaterea din ţară (export) o taxă vamală unică de 20% aplicată la valoarea în \ ama.

Valoarea în vamă se stabileşte de Ministerul Finanţelor prin aprobarea listei de valori

unice în vamă a produselor sau grupelor de produse, deoarece bunurile introduse sau scoase din

tară de ia persoanele fizice nu fac obiectul unor operaţiuni comerciale.

Pentru autovehicule şi vehicule introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice stabilite în

România sau domiciliate în străinătate valoarea în vamă se stabileşte diferenfiat în funcţie de

starea autovehiculelor (noi sau folosite). Pentru cele noi valoarea în vamă se determină pe baza

preţului existent din factura de cumpărare emisă de producători, iar pentru cele folosite se

stabileşte pe fiecare categorie de vehicule prin ordin al ministrului finanţelor, ţinând seama de

vechimea şi caracteristicile tehnice ale acestora

Termenul de plată al taxelor vamale este anticipat, respectiv înainte de eliberarea bunurilor

supuse taxării.

Facilităţi la plată Sunt scutite de taxe vamale:

18

Capitolul II

Analiza datoriilor pe termen scurt

II.1.Esenţa datoriilor pe termen scurtÎn procesul activităţii economico-financiare a oricărei întreprinderi apare necesitatea

efectuării decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul

achitării datoriilor nu coincide, de obicei, cu momentul apariţiei acestora (la livrarea mărfurilor,

prestarea serviciilor, calcularea salariului ş. a.), întreprinderea generează atât creanţe, care

reprezintă mijloacele extrase din circuitul întreprinderii şi se reflectă în Bilanţ în componenţa

activelor, cât şi datorii, care reprezintă mijloacele atrase şi se reflectă în bilanţ în componenţa

pasivelor. Mărimea, componenţa, structura şi viteza de rotaţie a creanţelor şi datoriilor determină

necesităţile întreprinderii în fondul de rulment, un şir de indicatori financiari şi, în final, profitul

întreprinderii, întrucât întreprinderea poate modifica modul de efectuare a decontărilor şi

condiţiile contractelor, o importanţă deosebită are controlul permanent al stării creanţelor şi

datoriilor şi gestionarea acestora.

Creşterea creanţelor şi a datoriilor are un impact dublu asupra întreprinderii (vezi tabelul

3.1), fapt care urmează să fie luat în consideraţie la analiza decontărilor.

Tabelul1

Impactul vînzărilor cu plata amînată

Participanţii tranzacţiei Vînzător CumpărătorDecontări Creanţe DatoriiEsenţa decontărilor Extragerea mijloacelor

îtreprinderii din circulaţieSursă spontană de finanţare

Intenţiile participanţilor A reduce perioada de restituire a datoriilor debitoare

A extinde perioada de restituire a datoriei

Avantajele (+) Creşterea volumului vîzărilor

Atragerea clienţilor noi

Creşterea profitului Micşorare stocurilor

produselor finite Diminuarea

consumurilor privind păstrarea produselor finite

Micşprarea necesităţii de atragere a creditelor financiare

Menţinerea stocurilor la un nivel stabil

Riscurile (-) Creşterea cheltuielilor privind menţinerea

Sporirea dependenţei Sursă nestabilă de

19

creanţelor Apariţia creanţelor

dubioase Micşorarea profitului

finanţare Micşorarea

credibilităţii

Analiza şi gestionarea creanţelor sunt necesare pentru prevenirea creşterii excesive a acestora,

care duce la micşorarea încasărilor şi apariţia creanţelor dubioase (compromise), ce pot

contrabalansa în întregime profitul întreprinderii.

După cum s-a menţionat anterior, creşterea relativă a datoriilor are un impact dublu

asupra activităţii întreprinderii. Dintr-un punct de vedere, acest fenomen este benefic, deoarece

întreprinderea obţine surse suplimentare de finanţare. Din alt punct de vedere, creşterea excesivă

a datoriilor este extrem de periculoasă, deoarece sporeşte riscul unui eventual faliment.

Pornind de la faptul că datoriile nu poartă un caracter omogen, analiza şi gestionarea

componentelor acestora se efectuează în baza diferitelor metode (procedee).Astfel, datoriile pe

termen lung reprezintă o sursă de finanţare contra plată şi nu un mijloc spontan de finanţare a

activelor.

În bilanţul cotabil datoriile pe termen lung au o semnificaţie importantă şi sunt divizate în

două părţi: datoriile financiare pe termen lung şi datorii pe termen lung calculate.

Datoriile financiare pe termen scurt includ datoriile legate de angajarea capitalului atras.

Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină

primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi pentru

o anumită plată.

Datoriile financiare pe termen lung cuprind:

creditele, inclusiv overdrafturile. Creditele sunt primite de la instituţiile

bancare. Overdraftul este un credit bancar primit de întreprindere prin eliberarea unui cec, a

dispoziţiilor de plată la o sumă care depăşeşte soldul mijloacelor băneşti în contul de decontare.

Condiţiile overdraftului sunt stipulate în contractul încheiat între bancă şi client în momentul

deschiderii contului bancar.

împrumuturile. Acestea pot fi primite de la întreprinderi - părţi nelegate şi legate,

persoane fizice, personalul întreprinderii etc.In funcţie de termenul rambursării, creditele bancare

şi împrumuturile pot fi

pe termen scurt, al căror termen de achitare nu depăşeşte 12 luni calendaristice, fiind o

sursă de formare a mijloacelor circulante;

pe termen lung, cu durata de achitare mai mare de 12 luni calendaristice,

primite în scopul efectuării investiţiilor capitale şi financiare pe termen lung, procurării de

mijloace fixe, echipamente, utilaje, noi tehnologii, achiziţii de întreprinderi.

20

Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă de

personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat,

diverşi creditori.Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de salariaţi

pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în

favoarea întreprinderii etc.

Analiza structurii datoriilor pe termen scurt după conţinutul economic al acestora.

Un moment important în analiza datoriilor ţine de gruparea (divizarea) acestora după

conţinutul economic în admisibile (justificate, normale) şi inadmisibile (nejustificate.,

anormale).

Datoriile cu termenul expirat, precum şi datoriile apărute ca rezultat al nerespectării condiţiilor

contractuale (de exemplu, datoriile privind achitarea amenzilor, penalităţilor, clauzelor penale;

restituirea pagubelor materiale) sunt considerate inadmisibile.

Indicatorii aplicaţi pe parcursul etapelor de analiză nominalizaţi mai sus trebuie examinaţi în

dinamică, cu alte cuvinte, comparaţi cu indicatorii corespunzători, calculaţi în baza informaţiilor

din Rapoartele financiare pentru perioada precedentă.

Analiza rotaţiei datoriilor pe termen scurt, în acest scop se calculează numărul de

rotaţii şi durata medie de regularizare a conturilor spre plată (durata de rotaţie a datoriilor în zile)

pentru perioada de gestiune curentă, care se compară ulterior cu indicatorii respectivi ai

perioadei precedente.

Există câteva metode de determinare a indicatorilor rotaţiei datoriilor, care diferă prin modul de

calcul utilizat, în particular, numărul de rotaţii ale datoriilor poate fi calculat ca raportul dintre

venitul din vânzări (costul vânzărilor sau cheltuielile operaţionale cu excepţia uzurii şi

amortizării, sau costul valorilor materiale procurate) şi valoarea medie a datoriilor pe termen

scurt.

Prima metodă de calcul (bazată pe costul vânzărilor) reprezintă cel mai general mod de analiză a

rotaţiei datoriilor pe termen scurt:

Metoda în cauză permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelaţii, pentru o

anumită întreprindere - raportul dintre volumul vânzărilor şi valoarea datoriilor pe termen scurt.

Deoarece valoarea venitului din vânzări este un indicator-cheie la analiza de pronostic, inclusiv a

pronosticului datoriilor, acest raport este utilizat în practică în scopul întocmirii pronosticului

bilanţului şi estimării necesităţilor în fondul.

21

II.2.Analiza structurală a datoriilor pe termen scurt Analiza structurii datoriilor pe termen luns pe părţi componente presupune determinarea

ponderii fiecărui tip de datorii în valoarea totală a acestora şi a modificării acestei ponderi în

cursul anului de gestiune, în acest context vor fi calculaţi, ca minimum, următorii indicatori:

cota datoriilor financiare;

cota datoriilor calculate.

Tabelul 2

Structura datoriilor pe termen scurt pe tipuri

Tipul datoriilor La începutul anului La sfîrşitul anului Abaterea

Mii lei Cota,% Mii lei Cota,% Mii lei Cota,%

1.Datorii financiare pe termen scurt

27534493 62,74 31667000 71,02 4132507 8,28

1.1. Credite bancare pe termen scurt

23600000 53,77 31667000 71,02 8067000 17,25

1.2. Împrumuturi pe termen scurt

3934493 8,97 - - -3934493 -8,97

2 Datorii comerciale pe termen scurt

15447837 35,20 9794300 21,97 -5653537 -13,23

2,1 Dat. pe t/s.privind facturi comerciale

7316246 16,67 9392574 21,07 2076328 4,4

2,2 Avansuri pe termen scurt primite

8131591 18,53 401762 0,90 -7729829 -17,63

3. Datorii pe termen scurt calculate

902466 2,06 3123881 7,0 2221415 4,94

3.1. Dat. fata de personal p/u munca

397894 0,91 576217 1,29 178323 0,38

3.2 Dat. fata de personal p/u alte operatii

4552 0,01 37297 0,08 32745 0,07

3.3 Datorii privind asigurarile

321182 0,73 725737 1,63 404555 0,9

3.4 Datorii privin decontarile cu bugetul

89748 0,20 275070 0,62 185322 0,42

3.5 Datoriile preliminare - - 10640 0,02 10640 0,023.6 Datorii fata de fondatori

si alti participanti49000 0,11 49000 0,11 0 0

3.7 Alte datorii pe t/s. 40090 0,09 1449920 3,25 1409830 3,16Total datorii pe termen

scurt43884796 100 44585181 100 700385

22

Sursa: 23.[cap.8 pag 225-257]

Concluzie : Potrivit datelor din tabelul 2., structura datoriilor la finele anului comparativ

cu începutul perioadei a suferit schimbări nefavorabile, în primul rând, trebuie menţionată

existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un

credit bancar) în valoare ce depăşeşte 53,77 mii. lei. Conform situaţiei la finele anului ponderea

datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie21,07 %. Ponderea datoriilor

comerciale privind achitarea facturilor furnizorilor s-a majorat cu 4,4% puncte procentuale,

deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 2076328 mii lei. Totodată, s-a majorat considerabil

valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate: în total valoarea acestora s-a majorat cu

2221415 mii lei sau cu 4,49 %.

în procesul analizei aprofundate trebuie clarificat dacă întreprinderea într-adevăra achitat o parte

a datoriilor faţă de buget pe seama mijloacelor încasate sau aceste datorii au fost casate ca datorii

istorice.

Folosind informaţiile din coloana 3 şi 5 a tabelului 2, vom prezenta structura datoriilor pe termen

scurt pe tipuri laS.A IN Lac" cu ajutorul diagramelor de tip circular.

23

Din diagrama data ne arata ca datoriile pe termen scurt sa majorat in anu 2006 erau de 71.02% fata de datoriil financiare pe termen scurt in anul 2005 care constituie 0.9%.

24

In aciasta diagram putiem vedia diferenta datoriilo pe termen scurt in anii 2005 si 2006 in

anul 2006 observam o crestere a datoriilor pe termen scurt.

25

II.3. Analiza expres a datoriilor pe termen lunVoi efectua analiza expres a datoriilor întreprinderii IN Lac” conform informaţiilor din

raportul financiar al acesteia.

Tabelul 3

Evaluarea generală a datoriilor

Tipul datoriilor La îceputul anului

La sfîrşitul anului

Abaterea Ritmul de creştere,%

1 2 3 4 51.Datorii pe termen lung

1715317 1847112 131795 107,7

2.Datorii pe termen scurt

27534493 31667000 28912507 115,00

2.1 inclusiv comerciale

15447837 9794300 -5653537 63,40

Total datorii 68136269 63900541 -4235728 93,781. Sursa: 23 [cap.8 pag 225-257] calculul autorului.

Concluzie: În perioada de gestiune întreprinderea S.A.”IN Lacl” a înregistrat o creştere

a datoriilor pe termen lung în sumă de1847112 lei sau cu 7,7% şi o creştere semnificativă a

datoriilor pe termen scurt în sumă de 31667000 lei sau cu 15 %. în vederea unei evaluări

obiective a acestei dinamici, vom analiza ponderea datoriilor în sursele de finanţare.

Tabelul 4

Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt în pasivele întreprinderii

IndicatoriiLa începutul anului

La sfârşitul anului

Abaterea(±)

1 2 3 41. Datoriile pe termen lung , mii lei 1715317 1847112 1317952. Datoriile pe termen scurt, mii lei 27534493 31667000 289125073. Total mijloace atrase, mii lei (ind. 1 + ind.2) 29249810 33514112 290443024. Total pasive, mii lei 68136269 63900541 -42357285. Ponderea datoriilor pe termen scurt în pasive, % (ind.2:ind.4*100) 40,41 49,55 9,146. Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloacele atrase, % (ind.2 : ind.3 *100) 94,13 94,48

0,35

Sursa: [cap.8 pag 225-257] calculul autorului

Concluzie : După cum rezultă din calculele din tabelul 4, ponderea datoriilor pe termen

scurt în suma totală a surselor de finanţare ale S.A.”In Lacl” s-a majorat de la 40,41% până la

49,55%,adică cu 9,14%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi lichidităţii, această

dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere.

26

În cotinuare voi face analiza modificării ponderii datoriilor pe termen scurt în valoarea totală a surselor de fînanţare şi în valoarea totală a datoriilor, în acest scop se utilizează următoarele formule:

1: Rata datoriilor pe termen lung în suma = Datorii pe termen lungtotală a surselor de finanţare Total pasive

2: Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lungîn suma totală a datoriilor Total datorii

Tabelul 5

27

Analiza ratelor datoriilor pe termen scurtNr.Crt.

Denumirea ratei Perioada precedentă2005

Perioada curentă2006

1 2 3 41 Rata datoriilor

pe termen lung în suma totală a surselor de finanţare

2 Rata datoriilor pe termen lung în suma totală a datoriilor

Sursa :23 [cap.8 pag 229-231] calculul autorului

Concluzie: Rezultatele analizei atestă faptul că la S.A.”IN Lacl” a crescut suficienţa

datoriilor pe termen scurt. Calculele ne arată o creştere mică a datoriilor pe termen scurt faţă de

anul precedent.

Capitolul III.

28

Analiza datoriilor la buget

III.1 Analiza structurala si analiza ratelor activelor.

In continuare vom face studiul de caz in baza bilantului contabil (formularul 1) referitor

la analiza activelor, care prevede analiza diferitor componente a activelor. Asadar vom analiza

structura activului dupa datele din tabelul 6.

Tabelul 6

Analiza structurii activului intreprinderii

Grupa activelor2005

2006Abaterea

cotei (+/-), %

Suma, lei Cota, %

Suma, lei Cota, %

1 2 3 4 5 6

1. Active pe termen lung

1.1 Active nemateriale 38000 0,10 88000 0,24 0,14Amortizare activelor nemateriale (5951) -0,02 (23896) -0,06 -0,041.2 Active materiale pe termen lung Active materiale in curs de executie

479474 1,33 785011 2,12 0,79

Terenuri 301598 0,84 301598 0,81 -0,03 Mijloace fixe 48641139 134,7 50660732 136,8 2,1Uzura şi epuizarea materialelor pe t/l.

(13553835) -37,53 (15012785) -40,56 -3,03

1.3 Active financiare pe termen lung Investitii pe termn lung 50300 0,14 50300 0,14 0 Creante pe termn lung 164531 0,46 164531 0,44 -0,02

Total active pe termen lung 36115256 100 37013491 1002. Active curente2.1 Stocuri de marfuri si material 18181422 56,78 7677857 28,5 -28,282.2 Creante pe termen scurt 12936673 40,40 19133592 71,16 30,762.3 Mijloace banesti 902918 2,82 75525 0,3 -2,522.4 Alte active curente - - 76 0,0002 0,0002

Total active curente 32021013 100 26887050 100Total activ 68136269 63900541

Sursa: 23 [pag 3-5] completata de autor.

Concluzie: Din datele tabelului 3 si informatiile prezentate in fig. 2 si fig. 3 rezulta faptul

ca in structura patrimoniului intreprinderii date prevaleaza mijloacele fixe (din cadrul activelor

materiale pe termen lung). Totodata, se observa reducerea mijloacelor fixe in anul 2006 (93,%)

cu 0,30% fata de 2005 (2.82%) din totalul activelor pe termen lung.

29

Considerabil se observa o micsorare stocurilor de marfuri si materiale care in 2006

constituia 28.50% fata de 2005, 56.78% mai mult in anul 2005. Cota creantelor s-a majorat pe

parcursul anului 2006 cu 71.16% . Restul modificarilor survenite in structura patrimoniului nu

au fost atit de insemnate

Folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 3, vom prezenta structura active

curente pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor circulare (vezi fig. 2

Aceste diagrame ne arata cum se modifica structura activelor curente pe anul 2006 si

2005 stocurile de de marfuri si materiale in anul 2005 constituiau 56.78% iar in 2006

constituiau28.50% se se vede o micsorare a activelor curente.

30

Calculam ratele de structura a activelor:

1. Rata activelor pe termen lung (activelor imobilizate): (1)

ratl=( 36115256/68136269 )*100% = 53,00 % (pe 2005)

ratl=(37013491/ 63900541 )*100% = 57,92 % (pe 2006)

Acest indicator masoara gradul de investire a capitalului in intreprinderea data. Aceasta

rata reflecta ponderea activelor pe termen lung in patrimoniul total al intreprinderii. Prin urmare

putem face concluzia ca activele pe termen lung pe ambii ani e aproximativ aceiasi, abaterea fiind

neinsemnata de +4,92% (de la 53,00% si 57,92%) din patrimoniul total al intreprinderii.

1.1. Rata activelor nemateriale: (2)ran=(38000 / 68136269 )*100% = 0,05% (pe 2005)

ran=(88000 / 63900541)*100% = 0,14 % (pe 2006)

Concluzie: Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor nemateriale de 0,05% pe

2005 si de 0,14% pe 2006 (abaterea +0,09%) (brevete, licente, marci, fond comercial etc.) in activele

totale ale firmei.

1.2. Rata activelor materiale pe termen lung (imobilizari corporale): (3)

ramtl=( 35868376/ 68136269)*100% = 52,64% (pe 2005)

ramtl=( 36734556/ 63900541 )*100% = 57,48% (pe 2006)

31

Concluzie: Aceasta rata ne arata ca capitalurile fixe alcatuiesc din activul total a

intreprinderii 52,64% (2005) si 57,48% (2006). Se observa o abatere de +4,84% referitor la anul

2005 fata de anul 2006. Aceasta se datoreaza faptului ca intreprinderea nu a procurat mijloace fixe,

prin urmare marimea uzurii va creste la aceste mijloace fixe. Dupa cum se vede aceasta rata are valori

foarte mari deoarece se refera la intreprinderea care foloseste echipamente costisitoare cum ar fi

diferite cuptoare pentru coacerea piinii.

1.3. Rata activelor financiare pe termen lung ( imobilizari financiare): (4)

raftl=( 214831 / 68136269 )*100% = 0,31% (pe 2005)

raftl=( 214831 / 63900541 )*100% = 0,33% (pe 2006)

Concluzie: Astfel se observa o abatere a anului 2006 fata de 2005 cu +0,02% , prin

urmare dupa datele obtinute putem face concluzia ca intensitatea legaturilor financiare pe care

intreprinderea data le-a stabilit cu alte unitati se mareste in anul 2006 fata de 2005 (cu 0,02%)..

Dupa cum se stie politica de investire financiara sau suma de investitii financiare e strins legat de

marimea intreprinderii, in cazul nostru se refera la intreprinderile mici si prin urmare rata

acivelor financiare pe termen lung au valori mici .

2. Rata activelor curente – reprezinta pondera activelor curente in totalul bilantului.

rac=( 32021013 /68136269 )*100% = 46,99% (pe 2005) (5)

rac=( 26887050 / 63900541 )*100% = 42,07% (pe 2006)

Aceasta rata reflecta ponderea activelor curente in patrimoniul total al intreprinderii. Prin

urmare putem face concluzia ca activele curente pe ambii ani alcatuiesc e aproximativ aceiasi

abaterea fiind neinsemnata de -4,92% din patrimoniul total al intreprinderii.

2.1 Rata stocurilor :

rs=( 18181422/ 68136269 )*100% = 26,68% (pe 2005) (6)

rs=( 7677857 / 63900541 )*100% = 12,01 (pe 2006)

Concluzie: Calculind rata data se observa o abatere de -14,67% (intre 26,68% si 12,01%) pe anul 2006 e mai mica.

III.2 Calcularea ratelor de structura a pasivelor.

32

Pentru a analiza structura pasivului intreprinderii e necesar de a ne conduce de datele din

Tabelul 7

Analiza structurii pasivuluii intreprinderii

Grupa pasivelor2005

2006Abaterea

cotei (+/-), %

Suma, lei Cota, %

Suma, lei Cota, %

1 2 3 4 5 6

1. Capitalul propriu

1.1 Capital statutar si suplimentarCapital statutar 23422100 103,9 23422100 134,1 30,2

Capital suplimentar - - - - -Capital nevarsat - - - - -

Alte rezerve - - 5490968 31,43 31,431.2 Profit nerepartizat (1158557

1)-51,4 (1158557

1)-66,3 -14,9

1.3 Profit net x - (5067908)

-29,01 -29,01

Capital secundar 10699627 47,48 5208659 29,82 -17,66Total capital propriu 22536156 100 17468248 100 0

2. Datorii pe termen lung2.1 Datorii amînate privind

impozitul pe venit1715317 100 1847112 100 0

Total datorii pe termen lung 1715317 100 1847112 100 03. Datorii pe termen scurt

3.1 Credite bancare pe termen scurt

23600000 53,7 31667000 71,02 17,32

3.2 Împrumuturi pe termen scurt 3934493 8,96 - - -8,963.3 Datorii pe t. s. p/u facturile

comerciale7316246 16,67 9392574 21,06 4,39

Avansuri pe termen scurt primite 8131591 18,52 401726 0,90 -17,623.4 Dat. fata de personal p/u

munca397894 0,90 576217 1,29 0,39

Dat. fata de personal p/u alte operatii

4552 0,01 37297 0,08 0,07

Datorii privind asigurarile 321182 0,73 275737 0,62 -0,11Datorii faţă de fondatori şi alţi

participanţi49000 0,11 49000 0,11 0

Datorii privin decontarile cu bugetul

89748 0,20 275070 0,62 0,42

Datorii preliminare - - 10640 0,02 0,02Alte datorii pe termen scurt 40090 0,09 1449920 3,25 3,16Total datorii pe termen scurt 43884796 100 44585181 100 0

Total pasiv 68136269 63900541Sursa:22-23 [cap.3 pag 76-95] completat de autor.

33

Concluzie: Conform datelor diin tabelul 4 si informatiei din fig. 4 si fig. 5 putem

mentiona faptul ca in structura capitalului propriu al intreprinderii date prevaleaza capitalul

statutar ocupind ponderea de 103.9% in anul 2005 dar se majorează în anul urmator cu 30,2%

adic pina la 134,1% .Totodata, se observa majorarea profitului nerepartizat de la 51.4% in 2005

pina la –66.3% in 2006 cu -14.9%, aceasta se datoreaza ca in 2006 fata de 2005 a fost mai mult

profit nerepartizat.

De asemenea se mentioneaza ca in cazul dat. pe t. scurt, putem afirma ca in

2006intreprinderea a luat credit pe t. scurt la sum ade 31667000 lei, pe cind in 2005era de

23600000. Datoriile p/u facturile comerciale cresc considerabil care in 2005 constituia 16,67%, din

totalul dat. pe t. scurt, si cu 21,06 % mai mare in anul 200 (4,39%), cauza poate fi procurarea de

mai multe materiale ..

0,20Un fapt cert ar fi cresterea dat. privind asigurarile pe parcursul anului 2006 cu 0,62 %

la0,73 % in 2005 pina la -0,11% in 2006), aceasta are loc din cauza ca conform legii bugetului pe

anul 2006 privind asigurarile, se maresc fata de 2006. Restul modificarilor survenite in structura

pasivului nu au fost atit de insemnate.

Folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 7 vom prezenta structura capitalului

propriu pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor .

Diagrama: 7 ne arata diferenta intre structura capitalului propriu in anul 2005 fata de

2006 in diagramele date putem observa modificaria capitalului statutar in anul 2005si 2006.

34

De asemenea folosind informatiile din coloana 3 si 5 a tabelului 7, vom prezenta structura

datoriilor pe termen scurt pe perioadele raportate cu ajutorul diagramelor circulare.

Diagrama ne arata modificarea datoriilor pe termen scurt in anul 2005 fata de 2006 .

35

36

III.3 Analiza rentabilitatii si impozitelor generale si locale achitate de

intreprindere.

Din punct vedere al succesiunii etapelor de repartizare a profitului obtinut, plata

impozitului pe venit reprezinta directia initiala. In acest context apare necesitatea de a aprecia

povara fiscala a intreprinderii, adica gradul de tensiune a sistemului fiscal asupra rezultatelor

financiare ale intreprinderii. In teoria si practica economica se aplica diverse metode de evaluare

a tensiunii sistemului fiscal, fiecare din ele caracterizindu-se printr-un nivel diferit de

argumentare si importante practica.

Cea mai simpla metoda de apreciere a tensiunii sisitemului fiscal presupune examinarea

cotelor de impozitare stabilite de legislatia fiscala. Asadar, compararea mecanica a cotelor de

impozitare in dinamica sau cu alte tari nu permite aprecierea corecta a nivelului de povara

fiscala. Mult mai argumentata este modalitatea de exminare a tensiunii sistemului fiscal prin

calcularea si interpretarea urmatoarelor rate:

1. Rata impozitului pe venit =

Rata impozitului pe venit = (115460 / -1427535) * 100% = -8,08% (pe 2005)

Rata impozitului pe venit = (131795 / -4936113) * 100% = -2,67% (pe 2006)

Concluzie: Astfel in anul 2005 cota impozitului pe venit in suma profitului pina la

impozitare a alcatuit -,8,08%. In anul 2006 rata data brusc a scazut, alcatuind -2,67%.

2. Rata corelatiei dintre profitul net =si profitul pina la impozitare

Rata corelatiei dintre profitul net = (-1542995 / -1427535) * 100%= 108,08% (pe 2005)si profitul pina la impozitare

Rata corelatiei dintre profitul net = (-5067908 /- 4936113) * 100% = 102,06% (pe 2006)si profitul pina la impozitare

Concluzie: Astfel in anul 2005 cota corelatiei dintre profitul net si profitul pina la impozitare a alcatuit 108,08%,iar în anul 2006 rata data brusc a scazut, alcatuind 102,06%.

3. Rata bruta a fiscalitatii =

37

Cheltuieli privind impozitul pe venit * 100%

Profit pina la impozitare

Profitul net *100%Profit pina la impozitare

Suma totala a impozitelor calculate spre transferul in buget * 100 %

Suma totala a veniturilor brute

Rata data reflecta marimea impozitelor cuvenite statului in calcul la 1 leu venituri brute

cistgate de intreprindere in perioada respectiva. La calcularea acestei rate necesita aplicarea

datelor initiale din urmatoarele surse informationale:

1. Raportul privind rezultatele financiare si Anexe la aceasta;

2. Nota informativa privind impozitele si taxele generale de stat si locale, asigurarile

sociale si medicale de stat (din componenta Raportului finanicar anual);

3. Declaratiile fiscale (privind taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venit) s.a.

Remarca: La calcularea acestei rate, in componenta impozitelor calculate spre transfere in

buget nu se includ retinerile impozitelor la sursa de plata (din salariu, din dobinzi etc.). Si invers,

dupa necesitate in calcul pot fi luate contributiile privind asigurarile sociale de stat, asigurarea

obligatorie de asistenta medicala, precum si sanctiunile fiscale.

In continuare vom analiza rata bruta a fiscalitatii in dinamica a intreprinderii date, in baza

datelor prezentate in tabelul 8.

Tabelul 8Analiza ratei brute a fiscalitatii

Nr.

crt. Indicatorul

Anul

2005

Anul

2006

Abaterea

fata de anul

precedent

1 2 3 4 51. Impozite calculate spre transferare in

buget, lei

1391361 1038630 -352731

1.1 Impozitul pe venit a personelor fizice. (pe salariu)

92398 81459 -10939

1.2 T.V.A. 1277528

828544 -448984

1.3 Impozitul pe venit 5% 144155 115460 -286951.4 Impozitul pe bunurile imobiliare 5553 4716 -8371.5 Taxa pentru apa. 15882 5184 -7431-2. Venituri brute, lei 141350716 114250405 -271003112.1 Venituri din vinzari 69034893 112671755 436368622.2 Alte venituri operationale 1237147 1467287 2301402.3 Venituri din activitatea de investitii 986085 70327 -9157582.4 Venituri din activitatea financiara -179449 41036 220485-3. Rata bruta a fiscalitatii, %

(rd.1 : rd.2 * 100)0,98 0,91 -0,07

3.1 Rata bruta a impozitul pe venit a personelor fizice. (pe salariu)

0,13 0,73 0,6

3.2 Rata T.V.A. 103,26 7,86 -95,43.3 Rata impozitulului pe venit 5% 14,61 6,70 -7,913.4 Rata impozitului pe bunurile imobiliare -3,09 20,59 -23,68

Sursa:[ 23cap ag. 76-81] si datele din Anexa 4, datele din nota informativa privind impozite si

taxe din Raportul financiar anual. Completat de autor.

38

Concluzie: Dupa cum rezulta datele prezentate in tabelul 7, considerabil si-a diminuat

volumul activitatii economice in comparatie cu anul precedent. Deopotriva cu cresterea

veniturilor brute (cu 141350716 lei) si suma absoluta a impozitelor cuvenite bugetului a crescut

(cu 1391361 lei).

Astfel, daca in anul precedent din fiecare leu al veniturilor cistigate intreprinderea a

transferat in buget bani impozitelor, atunci in perioada de gestiune rata bruta a fiscalitatii s-a

micsorat pina la 0,91 bani la un leu venituri. Cresterea tensiunii fiscale a fost partial diminuata

datorita miscarii platilor in buget sub forma de T.V.A.

Prin urmare vom determina ponderea impozitelor si taxelor achitate de intreprindere in

anii 2005 si 2006 conform datelor din tabelului 9.

Tabelul 9

Ponderea impozitelor si taxelor achitate in buget.

Nr.

crt. Indicatorul

Anul

2005

Cota,

%

Anul

2006

Cota,

%Abaterea

(+/-),

%

1. Impozite calculate spre

transferare in buget, lei

1391361 100 1038630 100

1.2 T.V.A. 1277528

90,00 828544 89,00 -1.00

1.3 Impozitul pe venit 144155 9,36 115460 10,11 0.751.4 Impozitul pe bunurile

imobiliare5553 0,40 4716 0,45 0.05

1.5 Taxa pentru apa. 15882 1,14 5184 0,5 -0.64 Sursa :[23cap ag. 81-83] Completat de autor.

Concluzie: Dupa rezultatele obtinute din tabela 8, se observa ca impozitul pe venit a

persoanelor fizice creste in anul 2006 fata de 2005 cu 0,75% .. De asemenea cotele de impozitare

difera. Dar la prima vedere putem considera invers, adica daca numarul de persoane este mare

atunci impozitul pe salariu sa fie mare, dar se tine cont de salariu.

In cazul T.V.A. se afirma ca se reduce cota impozitului pe T.V.A din suma achitata la

buget in anul de gestiune cu -1.00% fata de anul 2005 . Cauza micsorarii ar fi ca cu toate ca

venitul din vinzari s-a marit in anul 2006 cu 43636862 lei fata de anul 2005.

Cota spre plata la buget a impozitulului pe bunurile imobiliare se majoriaza in 2006 cu

0,05% fata de 2005 .

39

Taxa pentru apa a suferit schimbari in anul 2006 cu 0.5% fata de anul 2005 care

constitue 1.14%.

Folosindu-ne de datele din tabela 8 am putea reprezenta ponderea impozitelor si taxelor

din suma achitat in buget pe anul 2005 si 2006 cu ajutorul diagramelor. (vezi fig. 6)

Aciasta diagrama ne arata cu se modiifica ponderia impozitelor si taxelor in anul 2005 fata

de anul 2006 in anul 2005 ne arata o micsorare a taxelor si impozitelor.

40

Concluzie

In urma efectuarii analizei economico-financiare a intreprinderii date cu toate calculele

anterioare putem face urmatoarele concluzii:

Concluzie : Potrivit datelor din tabelul 2., structura datoriilor la finele anului comparativ

cu începutul perioadei a suferit schimbări nefavorabile, în primul rând, trebuie menţionată

existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un

credit bancar) în valoare ce depăşeşte 53,77 mii. lei. Conform situaţiei la finele anului ponderea

datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie21,07 %. Ponderea datoriilor

comerciale privind achitarea facturilor furnizorilor s-a majorat cu 4,4% puncte procentuale,

deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 2076328 mii lei. Totodată, s-a majorat considerabil

valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate: în total valoarea acestora s-a majorat cu

2221415 mii lei sau cu 4,49 %.

în procesul analizei aprofundate trebuie clarificat dacă întreprinderea într-adevăra achitat o parte

a datoriilor faţă de buget pe seama mijloacelor încasate sau aceste datorii au fost casate ca datorii

istorice.

În perioada de gestiune întreprinderea S.A.”IN Lacl” a înregistrat o creştere a datoriilor

pe termen lung în sumă de1847112 lei sau cu 7,7% şi o creştere semnificativă a datoriilor pe

termen scurt în sumă de 31667000 lei sau cu 15 %. în vederea unei evaluări obiective a acestei

dinamici, vom analiza ponderea datoriilor în sursele de finanţare.

După cum rezultă din calculele din tabelul 4, ponderea datoriilor pe termen scurt în suma

totală a surselor de finanţare ale S.A.”In Lacl” s-a majorat de la 40,41% până la 49,55%,adică

cu 9,14%. Din punct de vedere al capacităţii de plată curente şi lichidităţii, această dinamică este

nefavorabilă pentru întreprindere.

Din datele tabelului 3 si informatiile prezentate in fig. 2 si fig. 3 rezulta faptul ca in

structura patrimoniului intreprinderii date prevaleaza mijloacele fixe (din cadrul activelor

materiale pe termen lung). Totodata, se observa reducerea mijloacelor fixe in anul 2006 (93,%)

cu 0,30% fata de 2005 (2.82%) din totalul activelor pe termen lung.

Considerabil se observa o micsorare stocurilor de marfuri si materiale care in 2006

constituia 28.50% fata de 2005, 56.78% mai mult in anul 2005. Cota creantelor s-a majorat pe

parcursul anului 2006 cu 71.16% . Restul modificarilor survenite in structura patrimoniului nu

au fost atit de insemnate .Conform datelor diin tabelul 4 si informatiei din fig. 4 si fig. 5 putem

mentiona faptul ca in structura capitalului propriu al intreprinderii date prevaleaza capitalul

statutar ocupind ponderea de 103.9% in anul 2005 dar se majorează în anul urmator cu 30,2%

adic pina la 134,1% .Totodata, se observa majorarea profitului nerepartizat de la 51.4% in 2005

41

pina la –66.3% in 2006 cu -14.9%, aceasta se datoreaza ca in 2006 fata de 2005 a fost mai mult

profit nerepartizat.

De asemenea se mentioneaza ca in cazul dat. pe t. scurt, putem afirma ca in

2006intreprinderea a luat credit pe t. scurt la sum ade 31667000 lei, pe cind in 2005era de

23600000. Datoriile p/u facturile comerciale cresc considerabil care in 2005 constituia 16,67%, din

totalul dat. pe t. scurt, si cu 21,06 % mai mare in anul 200 (4,39%), cauza poate fi procurarea de

mai multe materiale ..

0,20Un fapt cert ar fi cresterea dat. privind asigurarile pe parcursul anului 2006 cu 0,62 %

la0,73 % in 2005 pina la -0,11% in 2006), aceasta are loc din cauza ca conform legii bugetului pe

anul 2006 privind asigurarile, se maresc fata de 2006. Restul modificarilor survenite in structura

pasivului nu au fost atit de insemnate.

Dupa cum rezulta datele prezentate in tabelul 7, considerabil si-a diminuat volumul

activitatii economice in comparatie cu anul precedent. Deopotriva cu cresterea veniturilor brute

(cu 141350716 lei) si suma absoluta a impozitelor cuvenite bugetului a crescut (cu 1391361 lei).

Astfel, daca in anul precedent din fiecare leu al veniturilor cistigate intreprinderea a

transferat in buget bani impozitelor, atunci in perioada de gestiune rata bruta a fiscalitatii s-a

micsorat pina la 0,91 bani la un leu venituri. Cresterea tensiunii fiscale a fost partial diminuata

datorita miscarii platilor in buget sub forma de T.V.A.

Totusi intreprinderea data trebuie sa atraga atentie asupra datorii lor, sa posede in

continuare capital propriu favorabil pentru autofinantare, sa micsoreze pe viitor stocurile de

marfuri din depozite, sa remunereze in continuare personalul corespunzator dupa cum activeaza

in cadrul intreprindere, sa urmaresca pe viitor ca si in prezent cresterea venitului din vinzari si a

profitului net, sa incerce sa faca o reparatie a bunurilor imobile pentru a le mari ciclul de viata.

Toate acestea impune o reorientare pe viitor a intreprinderii spre o politica financiara bine chibzuita

pentru cresterea rezultatelor obtinute cit si a rentabilitatii in urma desfasurarii divesrelor activitati.

42

Bibliografie

2. A. Isfanescu, C. Stanescu ,,Analiza economico-financiara” editia II. Editura Economica,

Bucuresti 1999 [pag. 13-17].

3. Nicolae Mihailescu ,,Analiza activitatii economico-financiare” Editura Victor, Bucuresti

2001 [pag. 11-16].

4. Constantin C. Cojocaru ,,Analiza economico-financiara a expluatatiilor agricole si silvice”

Editura Economica, Bucuresti 1997 [pag. 12-18; 346-355 ].

5. Ioan Marin Pantea ,,Analiza situatiei financiare a firmei” Editia Economica, Bucuresti 2001

[pag. 10-14].

6. Mihai Toma ,,Finante si gestiunea financiara” Editura Economica, Bucuresti 1996 [pag. 221-

230].

7. Craciun Sabau ,,Analiza economico-financiara a intreprinderii” Editura Economica,

Bucuresti 1996 [pag. 79-95].

8. Legea contabilitatii nr. 426-XIII din 4 aprilie 1995 (Monitorul Oficial nr. 28 din 25.05.95).

9. Contabilitate si audit, Editie speciala de la 1 ianuarie 2005.

10. Contabilitate si audit, Editie speciala de la 1 ianuarie 2004.

11. Alexandru Nederita ,,Noul sistem contabil al agentilor economici din Republica Moldova”

vol.2 Editia ACAP, Chisinau 1999 [pag. 5-31; 134-148].

12. Planul de conturi contabile, vol. II editia MOLDPRES, Chisinau 1998.

13. Legea bugetului de stat pe anul 2004.

14. Legea bugetului de stat pe anul 2005.

15. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul 2004.

16. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul 2005.

17. Conspect la disciplina ,,Evidenta contabila”.

18. Conspect la disciplina ,,Analiza economico-financiara”.

19. Conspect la disciplina ,,Management financiar”.

20. Conspect la disciplina ,,Sistem de impozitare”.

21. Saitul www.Google.md

22. Saitul www.ASE.md

23. Raportul financiar.

24. Natalia Ţiriulnicova ,Valentina Paladi „Analiza rapoartelor financiare”ASEM 2004 [cap.8

pag 225-257];[ cap. 11 pag.307-325].

43

44