PLAN DE AFACERI

CRESTEREA VIERMILOR DE MATASE

CUPRINS

1) Scurt istoric al fermei

2)Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

2.1Pentru fermele de viermi de matase

Plan de cultura

Masuri de protectie a mediului

2.2Bazele de productie

Spatiu destinat cresterii viermilor

Terenuri pentru cultivarea duzilor

Cladiri

Personal

Utilaje

3) Lista de achizitie si sursele de achizitie pentru activitatile ce fac obiectul proiectului.

4) Piata de desfacere

5) Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

1)Scurt istoric al fermei

In urma cu 6 ani pe acest amplasament de 2 hectare situat in comuna Podari,

judetul Dolj a functionat o exploatatie cerealiera.

In anul 2004 s-a efectuat curatarea de orice resturi ce ar apartine culturii

cerealiere si stropirea cu ingrasaminte naturale necesare in vederea pregatirii terenului

pentru cultivarea duzilor albi care serveste ca hrana pentru larvele viermilor de matase

2) Descrierea activitatilor si a tehnologiilor aplicate in cadrul proiectului

2.1Pentru fermele de crestere a viermilor de matase- plan de cultura

Ferma pentru cresterea viermilor de matase SC. VIERMATA. SRL este

constituita pe un teren de 2 ha,teren situat in extravilanul comunei Podari, judetul Dolj.

Din aceasta suprafata de teren, 0,4 ha este spatiul alocat cresterii a 200g oua de viermi de

matase iar restul pentru plantatia duzilor albi. S-a renuntat la practicarea agriculturii in

urma vanzarii acestei parcele din proprietatea unui locuitor al comunei cu suma de 3000

RON.

Dupa curatarea terenului, in 2004, a fost demarata plantarea duzilor, iar in anul 2007

urmeaza a fi demarata productia de crestere a viermilor de matase incepand cu luna mai

iar cele 2 sezoane de crestere si dezvoltare al larvelor pana la formarea si recoltarea

gogosilor dureaza pana in luna august.

Aceasta ferma va creste specia de viermi de matase numita Bombyx mori specie

obtinuta prin domesticirea viermelui de matase salbatic, Bombyx mandarina Mori

originar din sud-estul Asiei unde exista si in prezent.

Principalele caracteristici ale unor rase romanesti din specia Bombyx mori :

Denumirea rasei Durata stadiului larvar, zile

Gogosi Kg/gram oua

Continut matase %

Lungimea firului m

Matase filata %

Alb de Orsova 1 26 2,78 19,1 1068 41,0Alb de Baneasa 27 2,55 22,0 1131 41,0Alb de Cislau 28 2,70 18,5 891 39,0Alb de Orsova 31 28 3,18 20,1 1104 43,1Galben de Baneasa 32 2,81 18,0 941 34,5Galben de Orsova 30 2,90 17,7 935 36,0Galben de Cislau 30 2,70 17,3 865 36,5Hibrid Orsova 5/58 26 2,80 19,5 1035 41,2Hibrid Orsova 6/58 27 3,17 20,4 1075 44,0Hibrid Orsova 12/60 28 3,03 20,1 1117 43,7Hibrid Orsova 1/63 28 2,42 19,7 1060 40,9 - masuri de protectie a mediului

Insecticidele si substantele toxice cu care se realizeaza dezinfectia spatiilor de

crestere vor fi tinute in locuri special amenajate, sub cheie.

2.2Bazele de productie Capacitatea de productie a SC.VIERMATA SRL inregistreaza o productie de 100 %

in urma cresterii viermilor de matase.

- spatiul destinat cresterii viermilor de matase

Indiferent de marimea (volumul) spatiului destinat cresterii larvelor, trebuie sa

indeplineasca anumite conditii absolut indispensabile obtinerii unor gogosi de calitate si

in cantitati care sa asigure un castig stimulator.

O conditie esentiala impusa la alegerea spatiului este pozitionarea ferestrelor catre

nord-est si asigurarea posibilitatilor de aerisire ori de cate ori este nevoie. Este indicat ca

indiferent de metoda de aerisire adoptata sa se asigure intensitatea circulatiei aerului la

minimum 0,1m/secunda in incaperile cu larve mature.

Aerisirea spatiului se face pentru primele trei varste din trei in trei ore timp de

circa 15 minute, respectiv pentru ultimile doua varste ori de cate ori este necesar. Se

precizeaza ca larvele tinere nu suporta o concentratie mai mare de 0,3% CO2. Ca urmare

a consumului mare de frunze larvele din ultimile 2 varste degaja o cantitate mai mare de

CO2.

Temperatura spatiului de crestere pt specia bombyx mori este apreciata,astfel : Varsta Temperatura in grade

Celsius ( minima)Temperatura in grade Celsius (maxima)

intaia 26 28 a doua 26 28 a treia 25 26 a patra 24 25 a cincea 23 24

Asigurarea unei temperaturi in spatiul de crestere intre limitele 23 si 28 grade

Celsius duce la obtinerea unui procent maxim de viabilitate a larvelor. Cu cat temperature

creste sau descreste fata de aceste limite procentul de mortalitate creste, inregistrandu-se

pierderi de productie. Pentru a mentine temperatura la parametri optimi cladirea este

prevazuta cu aer conditionat performant.

Umiditatea in incapere va fi, de asemenea, mentinuta constant, in functie de varsta, astfel :

varsta Umiditatea % minima

Umiditatea % maxima

intaia 85 90 a doua 85 90 a treia 85 90 a patra 70 75 a cincea 65 70

Fata de procentul optim mentionat se admit oscilatii cu 2-3 procente peste limita, dar

scaderea sub optimul prevazut in tabel nu este admisa.

Mentionam ca in general se va prevedea un spatiu de 3,2mp pentru larvele de

varsta a cincea rezultate din ecloziunea a 1g samanta, respectiv 32 mp pentru larvele

rezultate din 10 g samanta sau 15 paturi a 2 mp suprafata.

Desimea larvelor rezultate din ecloziunea a 10 g samanta va fi aproximativ,

urmatoarea:

varsta suprafata (mp) intaia 1-1,5 a doua 3 a treia 6 a patra 12 a cincea 25-30

In privinta luminii, larvele de varsta a intaia sunt iubitoare de lumina, in timp ce

larvele din celelalte varste prefera lipsa luminii. Larvele sunt stimulate de luminina

albastra in care caz isi reduc perioada de crestere si cresc in greutate. De altfel din

practica se cunoaste ca, consumul frunzelor este mai mare atunci cand spatial este

iluminat artificial decat pe intuneric. Este insa interzisa patrunderea razelor solare in

spatial de crestere.

-terenuri pentru cresterea plantatiei de duzi

Plantatia duzilor albi se desfasura intr-o zona de campie clasificata cu potential

mediu pentru acest tip de plantatie. Dudul este un mare consumator de apa si de aceea a

fost improvizat un sisitem de colectare a apei direct din raul Jiu care va functiona doar in

cazuri de seceta. Din suprafata totala de 2 ha estimam ca 1,6 ha va reprezenta suprafata

pentru cultivarea duzilor. Pe un hectar de teren pot fi plantati cca 8000 de puieti de dud

alb. Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100g oua. Un gram de

oua consuma circa 30 kg frunze dud pe zi.

-cladiri

Spatiul alocat cladirilor este de 0,4 ha,din care se ia in calcul : spatiul in care vor

fi amenajate : o cladiri cu 5 incaperi special construite pentru cresterea propriu-zisa a

fiecarei specii de viermi de matase, o alta cu 3 incaperi va fi amenajata pentru pastrarea

gogosilor ce urmeaza a fi colectate si care va functiona si pe post de depozit pentru micile

ustensile necesare cresterii viermilor, curatirea duzilor,colectarea frunzelor (scara,

cosuri,etc),si depozitarea insecticidelor(camera separata de celelalte in care accesul se

face doar in cazul in care urmeaza a fi facuta dezinsectia),un mic birou si spatiu pentru

aleile dintre cladiri si cele care duc spre duzi.

denumire cladire Cost

EURO

Cota anuala de

intretinere EUROSediul cresterii viermilor 5007cladirea-depozit 2700alimentare apa +

racord energie

100

TOTAL 7807 80

-personal

Personalul este alcatuit dintr-un numar restrans de angajati sezonieri pe perioada mai-

august. Este necesar un numar de 6 sericicultori care se ocupa de ingrijirea viermilor de

matese,care vor lucra cate 2 in 3 schimburi deoarece viermii necesita o atenta aerisire in

timp foarte scurt, un contabil si un inginer horticultor care se va ocupa de buna crestere si

dezvoltare a duzilor.

nr.pers ocupatie nr.ore salariu/luna(RON) 6 sericicultor 8 420 1 Ing. horticultor 1 zi/sapt(3 ore) 380 1 contabil 1 zi/sapt.(3 ore) 500

-utilaje

Utilajele principale si cele mai simple adecvate dotarii cresterilor de viermi de

matase sunt paturile mobile suprapuse si stelajele cu polite mobile, paturi sau simple

policioare suspendate. Toate sunt suprafete plane confectionate din lemn sau mase

plastice avand dimensiunile care sa duca la accesul crscatorului pe toata suprafata

utilajului respectiv, usurandu-i munca de ingrijire a larvelor.

Pentru ca larvele sa se devolte in conditii optime,spatiul necesar si numarul de paturi

vor fi dupa cum urmeaza :

varsta Suprafata pt 100g samanta Paturi a 2 m la 100g

mp samanta intaia 10-12 5-6 a doua 25-30 13-15 a treia 60-80 30-40 a patra 110-150 55-75 a cincea 200-300 100-150

Distanta dintre podea si prima treapta a paturilor mobile trebuie sa fie 400 mm, iar

distanta intre politele mobile nu trebuie sa depaseasca 600 mm.

Paturilor politele trebuie sa fie mobile pentru a putea fi demontate in vederea

dezinfectarii lor atunci cand se impune aceasta.

3)Lista de achizitii si sursele de achizitii pentru activitatile ce fac

obiectul proiectului

Cresterea viermilor de matase este o afacere sigura cu profit garantat si

derulare rapida care se desfasoara subventionata de stat si finantata de programul

SAPARD.

Semintele (ouale) sunt oferite gratuit de SERICAROM SA.

Puietii de dud alb in prealabil plantati au fost achizitionati de la o pepiniera

din apropiere de Craiova. Ei se comercializeaza cu suma de 30000 mii lei bucata.

( investitie in valoare de 36000 RON)

Substantele necesare pentru dezinfectie cum ar fi sulful sub forma de batoane

care se pun deasupra carbunilor aprinsi si monocloramina se procura de la firma

PANETONE SRL-TIMISOARA.

Ingrasamintele naturale pentru buna crestere a duzilor sunt achizitionate de la

locuitorii comunei(1 RON/KG)

4) Piata de desfacere

Firma SERICAROM SRL achizitioneaza intreaga productie de gogosi de

viermi de matase la un pret de 30/kg gogosi, dintr-un gram de oua se formeaza

cam 2-3 kg de gogosi.

5) Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de

afacere

Proiectul SC.VIERMATA SRL isi manifesta impactul asupra zonei prin faptul

ca permite folosirea de ingrasaminte naturale care pot fi achizitionate de la locuitorii

comunei.

Impactul proiectului este benefic de asemenea pentru bugetul comunei prin

impozitele si taxele care vor fi virate catre bugetul local.

Locuitorii vor beneficia si de cateva noi locuri de munca, si de asemenea pot

reprezenta o atractie pentru tinerii doritori de munca sezoniera.