8/2/2019 Cresterea Viermilor de Matase

http://slidepdf.com/reader/full/cresterea-viermilor-de-matase 1/2

CRESTEREA VIERMILOR DE MATASE – SERICICULTURA

Cresterea viermilor de matase este indeaproape controlata de om, in incaperi cu conditii ecologice favorabil

Aceasta ramura a zootehniei este denumita sericicultura. In tara noastra, cresterea "viermilor de matase" arevechime de peste 200 de ani, inregistrandu-se productii fluctuante.

Punerea la incubat a oualelor se face diferentiat, in raport cu zona geografica. Astfel, in regiunile de ses,

general, aceasta incepe in jurul datei de 15 aprilie, iar in regiunile de deal cu 2 saptamani mai tarziu. De obic

ecloziunea larvelor trebuie sa aibe loc in perioada cand frunzele de dud au o dezvoltare corespunzatoare, bafurajera fiind astfel asigurata.

Camerele de incubat, dimensionate pentru mai mu

kilograme de oua ("samanta") (3-4-12-15 kg), trebuie sa aiconditii ecologice favorabile dezvoltarii larvelor, asigurandu-se o productivitate crescuta. Este stiut faptul

fluturele de matase este un organism poikiloterm, varstele mici (primele trei stadii larvare) avand temperatu

corpului mai mica cu 0,3 - 1,2°C decat mediul exterior, in timp ce varstele mari au o temperatura cu 0,30,5ºC mai ridicata. Pentru o dezvoltare normala, temperatura mediului este un factor ecologic principa

Limitele termice biologice pentru larvele acestei specii sunt: 10-35 °C, cu un preferendum termic de 20 - 28º

Daca se depasesc aceste limite apar dezechilibre metabolice, iar larvele se imbolnavesc.

De asemenea, variatiile mari de temperatura, temperatura mica si umiditate crescuta, ventilatia neigienichrana insuficienta, constituie factori favorizanti pentru aparitia bolilor in crescatorie. Umiditatea influentea

cresterea larvelor, in corelatie cu temperatura. In cazul cand umiditatea relativa are valori de peste 80%

constata o reducere a transpiratiei larvelor, ceea ce le face mai putin rezistente la microbi, cu toate ca

hranesc bine. Umiditatea excesiva duce la mucegairea hranei, fermentarea asternutului, ceea ce favorizea bolile. Daca valorile umiditatii sunt sub 50%, prin accelerarea transpiratiei larvelor ele nu mai mananca bin

dezvoltarea este intarziata, iar gogosile sunt mici. Ventilatia incaperilor trebuie sa asigure aer proaspat.

cazul can in atmosfera incaperii bioxidul de carbon are valori de 1%, apar tulburari respiratorii la larve.

8/2/2019 Cresterea Viermilor de Matase

http://slidepdf.com/reader/full/cresterea-viermilor-de-matase 2/2

Alt factor ecologic important este lumina. Pentru o buna crestere este nevoie de o lumina slaba (1 wat p

metru patrat) timp de 16 ore, urmat de intuneric timp de 8 ore. Larvele de prima varsta prezinta fototropis pozitiv, iar cele din varsta a cincea (jumatatea ultima a varstei) fototropism negativ.

Hrana, ca factor de baza, esential pentru crestere, trebuie sa fie constituita din frunze de buna calitatConsumul este direct proportional cu varsta larvelor. In cazul cresterii pentru obtinerea unei produc

industriale de gogosi, se poate folosi si hrana complexa, alcatuita din mai multe substante: glucoza, fructozacizi grasi, aminoacizi, vitamine, apa etc. Studii facute pe diverse rase referitor la digestibilitatea hranei

aratat ca, in stadiile larvare 1-4, se digera circa 1/3 din hrana ingerata, iar la varsta a 5-a cantitatea este dub

2/3. De asemenea, este interesant de retinut ca pentru 1 kg de matase larvele consuma peste 40kg furaje.

Densitatea larvelor poate influenta cresterea si starea de sanatate a lor. S-a constatat ca metoda de crester

modul de hranire, temperatura si umiditatea determina numarul de larve pe suprafata de crestere.

Au fost importate si alte specii in tara noastra: Phylosamia ricini (viermele de matase al ricinului )

Antheraea perny (viermele de matase al stejarului), care fac parte din Fam. Saturnidae.

Daunatori. Dintre boli amintim:  flaseria (moleseala), produsa de bacterii sau virusuri (poliedrie);  pebrin

 produsa de Nosema Bombycis; muscardina,  provocata de ciuperca Botrytis bossiana. Daunatorii mimportanti sunt : furnicile (furnica de gradina – Lasius niger; furnica rosie de padure – Formica rufa; furni

mare cu mandibule rosii – Formica rufibarbis), viespile (viespea mijlocie – Vespa vulgaris), mustele (vecto

ai unor agenti patogeni), greierele, soarecele si sobolanii.