40658618-conformismul

8/12/2019 40658618-Conformismul

http://slidepdf.com/reader/full/40658618-conformismul 1/9

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ–NAPOCA

Facultatea de Socioloie !i A"i"te#$% Social%

S&eciali'a(ea) "ocioloie

Referat pentru psihologie socială

CONFOR*IS*UL

Lucrare realizată de *oldo+a# Au(a,Studentă în anul al II-lea

8/12/2019 40658618-Conformismul


- IANUARIE . -I/ 0e1i#i(ea te2ei !i a co#ce&telo(

În cadrul cercetării fenomenelor sociale, un aspect ce trebuie mereu luat în

considerare este influenţă socială, definită ca reprezentând efectele pe care acţiunea

unui individ sau a unui grup le are asupra unui alt individ sau grup. ceste efecte se

propagă prin intermediul interacţiunii dintre agenţii sociali, societatea ca întreg

e!ercitând presiune asupra individului sau a grupului către uniformitate, iar în faţa

unei astfel de presiuni, individul "sau grupul# se poate alătura ma$orităţii ori poate

deveni un deviant. %um devianţa e un fenomen cu frecvenţă mai redusă, căci

fiecare caută să se integreze &i să evite astfel sancţiunile pe care grupul le aplică

devianţilor, tendinţa generală este către adoptarea unui comportament ce se află înconformitate cu cel ma$oritar. 'eoarece conformismul, numit popular &i (efectul de

turmă), este una dintre cele mai puternice forţe din psi*ologia umană, am ales să

abordez acest subiect în paginile următoare.

'efiniţia din Dicţionarul de sociologie, apărut la editura +olirom "#, descrie

conformarea sau conformismul ca fiind acea situaţie în care (un individ î&i modifică

atitudinea sau comportamentul în direcţia normelor sau valorilor dominante ale unui

grup./01 2ai general, această noţiune este folosită pentru a desemna procesul &i

rezultatul presiunii pe care o colectivitate o e!ercită asupra membiilor săi pentru a-i

determina să împărtă&ească idealurile &i să urmeze astfel normele &i modelele prescrise)

"pg. 34#. În orice grup social, instituţie sau organizaţie se cristalizează &i consacră

anumite norme "formale &i informale# &i modele de comportament pentru roluri specifice,

iar asupra individului se e!ercită presiuni, cel mai adesea la nivel sub- sau incon&tient,

pentru ca el să-&i adapteze modul de gândire &i comportamentele la cele ale grupului &i să

le respecte. %onformarea la normele societăţii aduce recompense, cele mai importante

fiind acceptarea, preţuirea, includerea în activităţile grupului sau obţinerea de popularitate

&i de prestigiu, pe când o persoană care încalcă normele riscă să fie pedepsită,

antipatizată, bârfită sau c*iar e!clusă din viaţa publică. Se impune însă o diferenţiere

între conceptele (conformare) &i (conformism), căci doar (*ipertrofierea conformării

duce la conformism), a&a cum specifică Iancu 5ilipescu în dicţionarul sociologic de pe

4

8/12/2019 40658618-Conformismul


site-ul *ttp677888.dictsociologie.netfirms.com7%7%9ermeni7conformare.*tm. stfel, con-

formismul este mai degrabă asociat formelor de conformare totalitară, care presupune

supunerea oarbă, necondiţionată faţă de normele instituţiei, ale grupului sau ale societăţii.

II/ E3&e(i2e#te ce co#1i(2% ideea de co#1o(2i"2/ Ce(cet%(ile lui S/ A"c4

În cadrul psi*ologiei sociale au fost desfă&urate mai multe e!perimente care să

demonstreze gradul înalt de predispoziţie a individului către conformarea la grup sau

către adaptarea la anumite cerinţe de rol. %el mai ilustrativ, poate, în acest sens este

e!perimentul lui Solomon sc* asupra percepţiei vizuale, descris în lucrarea sa Effects of

Group Pressure upon the Modification and Distortion of Judgments. sc* a efectuat în

anii :;< o amplă cercetare, prin care demonstrează influenţa socială, aratând cum un

subiect va imita ma$oritatea, c*iar dacă aceasta gre&e&te. +entru a ilustra acest lucru, el a

invitat studenţi la un e!periment, spunându-le că este pentru a determina e!actitatea percepţiei vizuale, sarcina fiind aceea de a alege care linie dintr-un grup de trei este de

accea&i lungime cu o linie-etalon "vezi figura de mai $os#. %eea ce subiecţii nu &tiau era

faptul că ceilalţi membrii ai grupului

din care făceau parte erau actori,

complici ai e!perimentatorului,

cărora li s-a spus să numească o linie

de lungime diferită, adevăratule!periment fiind acela de a vedea

dacă subiectul va alege răspunsul

corect, validat de proprii săi oc*i, sau

dacă se va conforma &i va răspunde în funcţie de părerea e!pusă de ceilalţi participanţi-

actori. =ezultatele e!perimentului au arătat că, de&i atunci când erau izolaţi subiecţii au

identificat corect care e linia de aceea&i lungime,, cu o eroare de numai <,>?, în

momentul în care s-au găsit încon$uraţi de indivizi care să dea un răspuns gre&it în

unanimitate, >;? dintre participanţi au răspuns incorect la măcar una dintre întrebări,

apro!imativ o treime dintre răspunsurile date fiind grelite, deci conformiste.

@ariaţiile e!perimentului lui sc* au arătat că puterea grupului de a influenţa

individul se bazează pe unitatea acestuia, căci în momentul în care răspunsurile gre&ite nu

mai erau date în unanimitate de participanţii-actori, procentul de eroare a scăzut

A

8/12/2019 40658618-Conformismul


semnificativ, fiind necesară doar o altă persoană care să fie de acord cu subiectul "rata de

răspunsuri gre&ite a scăzut la <? când mai era un subiect adevărat în grupă, &i la ;,;?

când unul dintre participanţii-actori dădea numai răspunsuri corecte# sau care să fie tot

deviantă, numind cealaltă linie de lungime diferită. În momentul în care această persoană

va răspunde de la $umătatea e!perimentului la fel cu ma$oritatea, rata de răspunsuri

gre&ite, dar în conformitate cu grupul va cre&te la 4,;?. Importantă mai este &i mărimea

grupului, căci numai o persoană sau două care dau răspunsuri gre&ite nu influenţează

individul-subiect destul de mult, însă trei sau mai mulţi participanţi-actori au determinat

răspunsurile la aproape toţi subiecţii, într-o măsură mai mică sau mai mare.

+entru a e!plica această tendinţă către conformare, trebuie înţelese cele două gri$i

ma$ore pe care oamenii le au în prezenţa altora6 vor să aibă dreptate &i să facă o impresie

bună, după cum e e!plicat în cartea d-lor Be8stone &i Stroebe, Introduction to social

psychology: a European perspective. +entru a determina ce este corect sau adevărat,

indivizii pot recurge la două surse, ambele la fel de valoroase &i vrednice de încredere6

perceperea realităţii prin propriile simţuri &i relatările altora. 'acă în mod normal cele

două surse oferă informaţii identice sau complementare, situaţia produsă de sc* le

opune, obligând individul să aleagă una dntre ele. legerea celei de-a doua surse, adică

conformarea, poate fi e!plicată fie prin influenţa informaţională la care sunt supu&i

indivizii, fie prin influenţa normativă. Influenţa informaţională presupune că subiecţii sesupun ma$orităţii pentru că au mai multă încredere în $udecata grupului decât în cea

proprie, iar influenţa normativă pate fi e!plicată prin dorinţa individului de a fi plăcut de

grup, de a fi inclus, acceptat, indivizii conformându-se pentru a nu fi respin&i din cauza

unui dezacord cu grupul, considerând că aprobarea deciziei ma$oritare îi va face mai

plăcuţi. stfel, motivul pentru care subiecţii se conformau ma$orităţii diferă,

e!perimentul indicând trei categorii de subiecţi conformatori. +rima categorie îi include

pe aceia care au percepţia distorsionată, crezând că estimările ma$orităţii sunt într-adevăr

corecte, deci văzând practic că o altă linie era de aceea&i lungime ca cea etalon. doua

categorie îi cuprinde pe aceia cu $udecata distorsionată "&i lipsă de încredere în ei în&i&i#,

care credeau că grupul răspunde corect &i că propria lor vedere este imprecisă, ei fiind

convin&i că o ma$oritate atât de unanimă nu poate să gre&eascăC aprobarea lor este însă

doar temporară, ţinând doar pe perioada identificării cu grupul. %ea de-a treia categorie,

3

8/12/2019 40658618-Conformismul


în care se încadrează cei mai mulţi, se pare, îi însumează pe acei subiecţi cu acţiune

distorsionată, care sunt con&tienţi că grupul gre&e&te, dar care se conformează din

complezenţă, ca să nu fie consideraţi diferiţi.

lte e!emple de e!perimente psi*o-sociale, care ilustrează puterea conformismu-

lui, sunt cel desfă&urat de StanleD 2ilgram despre obedienţa faţă de autoritate sau cel al

lui +*ilip Eimbardo despre (Înc*isoarea Stanford). +ornind de la dorinţa de a e!plica

comportamentul nazi&tilor complici la *olocaust, e!perimentul lui 2ilgram "descris în

lucrarea sa Behavioral study of oedience# arată

modul în care indivizii se conformează &i e!ecută

ordinele date de persoane cu autoritate, în acest

caz e!perimental administrează presupuse &ocuri

electrice puternice unor alţi oameni, trecând peste disconfortul moral resimţit în momentul în

care răneau acea persoană &i uitând de propriile

convingeri &i valori etice. În cazul

e!perimentului lui 2ilgram, putem observa

puterea pe care o ma$oritate calitativa, redusă

numeric, dar care deţine putere, prestigiu,

autoritate, o are asupra individului, spredeosebire de puterea ma$oritaţii numerice,

cantitative, ilustrată în e!perimentul lui sc*.

F!perimentul lui Eimbardo, care este descris în mod detaliat pe site-ul

*ttp677888.prisone!p.org7, arată cum prin a&a-numitul (efect Lucifer) oameni obi&nuiţi,

fără un potenţial agresiv ie&it din comun - în acest caz e!perimental, studenţi - devin tot

mai agresivi când primesc un rol cu putere, cum preiau controlul prin practici violente,

în$ositoare &i $ocuri psi*ologice asupra studenţilor-prizonieri, conformându-se la

a&teptările de rol ale unui gardian de înc*isoare sau preluând prin contagiune

comportamente violente de la ceilalţi. %*iar dacă nu toţi studenţii au devenit la fel de

agresivi în rolul lor de gardieni, unii c*iar nemanifestând vreodată în mod direct violenţă

faţă de prizonieri, nici ace&tia nu au protestat împotriva pedepselor degradante care le

erau date deţinuţilor. =ezultatele e!perimentul lui Eimbardo a fost invocate ulterior, în

;

8/12/2019 40658618-Conformismul


cadrul scandalului din aprilie 4<<3, când imagini din înc*isoarea iraGiană bu H*raib au

fost difuzate în mass-media internaţională, pentru a e!plica abuzurile &i torturile aplicate

de gardienii americani prizonierilor din facilitatea respectivă, după cum se poate citi în

articolul lui Eimbardo, !he Journey "rom !he Bron# to $tanford to %u Ghrai&

altă contribuţie importantă în înţelegera procesului de conformare a adus-o

Hustave Le Jon, care descrie în mod detaliat psi*ologia mulţimilor &i studiază fenomenul

contagiunii. Încercând să e!plice fenomene istorice de masă, ca de e!emplu =evoluţia

franceză, Le Jon arată în lucrarea sa Psihologia mulţimilor că, în anumite cazuri, o

mulţime a$unge să posede caracteristici noi, independente de cele ale indivizilor singulari

ce o compun, contagiunea mentală fiind cea care determină fiecare persoană în parte să îi

imite pe ceilalţi, c*iar dacă acest comportament nou, în masă, este în detrimentul

propriului interes. stfel de mulţimi psi*ologice sunt credule, nu au capacitatea uneigândiri critice, putând fi manipulate cu u&urinţă, dacă se acţionează asupra imaginaţiei

lor, &i convinse să producă o serie de crime, dar, pe de cealaltă parte, &i sacrificii sau

acţiuni dezinteresate de care membrii singuri nu ar fi capabili.

III/ Pu#cte de +ede(e c(itice

2ai ales în domeniul &tiinţelor sociale, situaţia în care rezultatele unui e!periment să

nu fie criticate "fiind irelevant timpul care trece până să se întâmple acest lucru# estee!trem de rară, dacă nu c*iar lipse&te cu desăvâr&ire. stfel de critici sunt descrise &i în

cartea d-nei F8a 'rozda-SenGo8sGa, Psihologie social' e#perimental', unde sunt

ilustrate două critici aduse e!perimentului lui Solomon sc*. +rima este cea adusă de

socio-psi*ologul Serge 2oscovici, care propune o altă e!plicaţie pentru comportamentul

subiecţilor din e!perimentul respectiv, sugerând că sc* creează o situaţie ce implică nu

influenţă ma$oritară, ci una minoritară. +entru 2oscovici, acel grup de participanţi-actori

reprezintă o minoritate, iar ma$oritatea este alcătuită din ansamblul de persoane

e!terioare, care nu participă la e!periment &i care împărtă&esc părerea &i percepţia

subiectului. 'in această perspectivă, e!perimentul lui sc* arată că trei sferturi dintre

participanţi au răspuns incorect la măcar una dintre întrebări, lăsându-se influenţaţi de o

minoritate, percepută ca fiind ciudată sau e!centrică. %ealaltă remarcă critică este adusă

de acei cercetători ce subliniază importanţa influenţelor culturale, specificând faptul că nu

K

8/12/2019 40658618-Conformismul


toate culturile acordă aceea&i importanţă conformismului &i supunerii în cursul procesului

de socializare, ci că, din contră, anumite culturi, cum ar fi cele de vânători sau pescari,

încura$ează individualismul, spre deosebire de cele bazate pe agricultură. ceastă idee e

confirmată de un e!periment desfă&urat de .M. JerrD, care, aplicând testul lui sc* în

diferite părţi ale lumii, demonstrează că esc*imo&ii din insula Jaffin - care sunt vânători

&i pescari - se conformează mai puţin la opinia ma$oritară decât populaţia de cultivatori

din Sierra Leone.

=evenind la S. 2oscovici, care a impus ideea de influenţă socială genetică, trebuie

menţionate e!perimentele sale care tratează influenţa minorităţii asupra ma$orităţii,

cuprinse în lucrarea sa Perspectives on Minority Influence, &i rezumate în Psihologie

social' e#perimental' de 'rozda-SenGo8sGa. 2oscovici porne&te de la ipoteza că

sistemul social este definit &i produs de cei ce participă la el, că toţi suntem în acela&itimp &i ţintă, dar &i sursă de influenţă. Fl nu vede nonconformismul ca pe un act de

devianţă, cum a fost definit implicit &i în această lucrare, ci ca fiind un conflict între cei

ce apără anumite norme sau valori &i cei ce doresc să le sc*imbe pe acestea &i adoptă noi

norme sau valori, acest conflict stând la baza evoluţiei unei societăţi. În e!perimentele

sale, 2oscovici arată cum un număr redus de persoane, fără statut înalt sau autoritate

recunoscută, influenţează subiecţii prin stilul lor de comportament. %odiţia principală este

ca minoritatea să dea dovadă de consistenţă, atât în timp cât &i în situaţii diferite, dar esteimportant &i să fie implicată &i suficient de încrezătoare în ea insă&i. +estu a-&i testa

ipotezele, 2oscovici a desfă&urat o serie de e!perimente, creând situaţii diverse. În unul

dintre e!perimentele sale, el le-a spus subiecţilor că se testează care factor ar trebui

modificat pentru a a$uta cel mai mult la facilitarea lizibilităţii informaţiilor primite de

operatorii din turnul de control, în cazul navigaţiei aeriene &i spaţiale. 5actorii testaţi erau

mărimea desenului, culoarea, forma &i conturul, o minoritate de un individ alegând în

mod consecvent culoarea ca factor care facilitează repera$ul rapid al informaţiei.

=ezultatele au arătat că în grupurile e!perimentale s-a ales mult mai des culoarea ca

factor principal decât în grupul de control, deci că o consistenţă comportamentală a unui

individ minoritar a influenţat frecvenţa &i organizarea răspunsurilor ma$orităţii. +entru a

ilustra &i efectul minorităţii într-un caz în care ma$oritatea posedă o normă e!plicită "spre

deosebire de e!perimentul descris anterior, în care ma$oritatea nu avea vreo preferinţă

>

8/12/2019 40658618-Conformismul


8/12/2019 40658618-Conformismul


Bi5lio(a1ie)

sc*, S. F., Effects of Group Pressure upon the Modification and Distortion of

Judgments, din HuetzGo8, B. ";# Groups, (eadership, and Men, rezumatul de

pe *ttp677facultD.babson.edu7Grollag7orgNsite7socNpsDc*7asc*Nconform.*tml

'rozda-SenGo8sGa, F., "4<<<#, Psihologie social' e#perimental', Fd. +olirom, Ia&i

5erreol, H.C %auc*e, +*.C 'uprez, .-2.C HadreD, O.C Simon, 2. "#, Dicţionar de

sociologie, Fd. +olirom, Ia&i

Be8stone, 2.C Stroebe, M. "4<<#, Introduction to social psychology: a European

perspective, Fd. JlacG8ell +ublis*ing

Le Jon, H. "4<<#, Psihologia mulţimilor, Fd. ntet, Jucure&ti2ilgram, S. "KA#, Behavioral study of oedience, ournal of bnormal and Social

+sDc*ologD, rezumatul de pe site-ul *ttp677888.8ads8ort*.com7psDc*ologDNd7

templates7studentNresources7<;;<K<K>Nrat*us7ps7ps<.*tml

2oscovici, S. ";#, Perspectives on Minority Influence, %ambridge PniversitD +ress,

%ambridge

@lăsceanu, L.C Eamfir, %. "autori coordonatori#, Dicţionar de sociologie de pe site-ul

*ttp677888.dictsociologie.netfirms.com7Eimbardo, +. "-4<<#, datele oferite pe site-ul *ttp677888.prisone!p.org7

Eimbardo, +. "4<<#, !he Journey "rom !he Bron# to $tanford to %u Ghrai, ourneDs

in Social +sDc*ologD6 LooGing JacG to Inspire t*e 5uture, +sDc*ologD +ress, Oe8

QorG

40658618-conformismul

Documents