40-salviniidae

2
40-subcl.Salviniidae (Hidropteridiidae) cuprinde ferigi acvatice şi palustre diferite prin morfologia aparatului vegetativ şi de reproducere de cele terestre. Au sporange de tip leptosporangiat, lipsit însă de inel mecanic. Sunt heterospore. Se diferenţiază astfel, macrosporangi care conţin câte un singur macrospor şi microsporangi în care se diferenţiază 64 de microspori. Sporangii sunt grupaţi în sori. Sporii sunt induziaţi. Peste induzie se mai suprapun una sau două membrane de natură foliară formând un corp numit sporocarp. Această subclasă grupează două ordine: Marsileales şi Salviniales. Ordinul Salviniales reuneşte plante acvatice, libere şi plutitoare. Au tulpini subţiri şi ramificate, cu frunze verticilate pe două rânduri. Genul Salvinia include 13 specii, majoritatea tropicale. În ţara noastră se găseşte Salvinia natans (peştişoara), întâlnită prin ape stagnante sau lin curgătoare din regiunea de câmpie, mai ales în Delta Dunării. Are o tulpină scurtă, pe care sunt verticile cu trei frunze: două opuse şi natante, iar a treia este submersă şi transformată în rădăcini. Speciile de ferigi din ordinul Salviniales prezintă următoarele caracteristici: a) sunt plante acvatice; b) prezintă rizom; c) au tulpini plutitoare; d) frunzele sunt verticilate; e) sunt specii palustre. La ferigile de apă (Salvinia, Marsilia) sporangii sunt diferenţiaţi în micro- şimacro- sporangi, grupaţi mai mulţi la un loc şi înveliţi complet într-o induzie,alcătuind aşa numitele sporocarpii. Din ordinul Salviniales face parte Salvinia natans (peştişoara). Este o plantă natantă care trăieşte pe suprafaţa bălţilor din zonele joase. Pe tulpinile orizontale, la nivelul nodurilor, sunt dispuse câte trei frunze: două întregi, oval eliptice, natante, iar a treia este transformată într-un buchet de fire păroase, care are rolul şi funcţiile unei rădăcini. Sporocarpiile conţin două categorii de sporangii: microsporangi cu microspori şi macrosporangi cu macrospori. Sporocarpiile, formate la subsuoara frunzelor, cad toamna la fundul apei unde rămân până în primăvara următoare, când ies la suprafaţă şi se deschid, eliberând sporangiile. Sporii eliberaţi de sporangi germinează, producând protale unisexuate reduse.

Upload: braghis-elena

Post on 15-Sep-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

sistematica

TRANSCRIPT

40-subcl.Salviniidae (Hidropteridiidae)cuprinde ferigi acvatice i palustre diferite prin morfologia aparatului vegetativ i de reproducere de cele terestre. Au sporange de tip leptosporangiat, lipsit ns de inel mecanic. Sunt heterospore. Se difereniaz astfel, macrosporangi care conin cte un singur macrospor i microsporangi n care se difereniaz 64 de microspori. Sporangii sunt grupai n sori. Sporii sunt induziai. Peste induzie se mai suprapun una sau dou membrane de natur foliar formnd un corp numit sporocarp. Aceast subclas grupeaz dou ordine: Marsileales i Salviniales. Ordinul Salviniales reunete plante acvatice, libere i plutitoare. Au tulpini subiri i ramificate, cu frunze verticilate pe dou rnduri. Genul Salvinia include 13 specii, majoritatea tropicale. n ara noastr se gsete Salvinia natans (petioara), ntlnit prin ape stagnante sau lin curgtoare din regiunea de cmpie, mai ales n Delta Dunrii. Are o tulpin scurt, pe care sunt verticile cu trei frunze: dou opuse i natante, iar a treia este submers i transformat n rdcini. Speciile de ferigi din ordinul Salviniales prezint urmtoarele caracteristici: a) sunt plante acvatice; b) prezint rizom; c) au tulpini plutitoare; d) frunzele sunt verticilate; e) sunt specii palustre. La ferigile de ap (Salvinia, Marsilia) sporangii sunt difereniai n micro- imacro- sporangi, grupai mai muli la un loc i nvelii complet ntr-o induzie,alctuind aa numitelesporocarpii.Din ordinul Salviniales face parte Salvinia natans (petioara). Este o plant natant care triete pe suprafaa blilor din zonele joase. Pe tulpinile orizontale, la nivelul nodurilor, sunt dispuse cte trei frunze: dou ntregi, oval eliptice, natante, iar a treia este transformat ntr-un buchet de fire proase, care are rolul i funciile unei rdcini. Sporocarpiile conin dou categorii de sporangii: microsporangi cu microspori i macrosporangi cu macrospori. Sporocarpiile, formate la subsuoara frunzelor, cad toamna la fundul apei unde rmn pn n primvara urmtoare, cnd ies la suprafa i se deschid, elibernd sporangiile. Sporii eliberai de sporangi germineaz, producnd protale unisexuate reduse.