4. tea firmelor de comert exterior
Embed Size (px)
TRANSCRIPT

Contabilitatea firmelor de comert exterior19.03.2011
Dumitru Visan – Paraschivescu – Contabilitatea in comert exterior (mai noua)Codul fiscal
Curs 1Proiect (doar proiect, fara examen !!!)Proiectul va fi definitivat pentru ultima intalnire din semestru.
Minim 8 pagini cu diacritice si note de subsol, cu date actualizate.
Structura :Capitolul 1. Consideratii teoretice privitoare la activitatea de comert exterior1.1 Reglementari1.2 Achizitii si livrari intracomunitare1.3 Export si import1.4 EVENTUAL ALTE ELEMENTE
Capitolul 2. Prezentarea SC XXXXX SRL (cu activitate de comert exterior)2.1 Denumire. Infiintare . Capital2.2 Domeniul de activitate (nu doar codurile CAEN, sub forma de naratiune).2.3 Structura organizatorica. Organigrama (compartimentele societatii)2.4 Parteneri comerciali (clienti, furnizori si concurenta)
Capitolul 3. Studiu de caz privind organizarea contabilitatii de comert exterior la S.C. XXXX SRL3.1 Organizarea contabilitatii la SC XXXXXXXXXXXXXX SRL (evidenta bunurilor, program de contabilitate folosit, de cand practica acest gen de contabilitate, cum tine evidenta produselor finite, la ce cost).3.2 Monografie contabila (inregistrari contabile) privind principalele operatii economico-financiare specifice activitatii de comert exterior la SC XXXXXXXXXXXXX SRL (decembrie 2010). Principalele inregistrari contabile, registru jurnal. („in data de … cu factura nr. …., s-au achizitionat …. Din … cu pretul de …. Si TVA ….. In data de ….. cu ordinul de plata nr. ….. prin banca ….. s-a achitat factura ….”). Minim 10 operatii.
401 = 5121 2000
3.3 Intocmirea balantei de verificare la sfarsitul perioadei de gestiune.3.4 Documente specifice activitatii de comert exterior (anexate documente completate reale sau fictive)
Bibliografie
Se va lucra cu programul SAGA C 3.0 :Il puteti descarca la adresa de mai jos :http://www.sagasoft.ro/programe/SetupC.exe(http://www.sagasoft.ro/detalii_C.php)

LaboratorSC Gama 500 SRLInfiintarea firmei in 2010Se infiinteaza SC Gama 500 SRL in data de 1 ianuarie 2010.Avand un cod de inregistrare 14998590. Nr de inregistrare la registrul comertului J08/233/2010.Strada Toamnei nr. 20. Cod CAEN 4782
Capital social 1000 leiMicrointreprindere = NOEvaluare marfuri la pret cu TVACu operatii in valuta
Preluare date contabile OKIanuarie 2010ValidareIesire
In cursul anului 2010 au avut loc urmatoarele operatii economico financiare :I. Ianuarie 20101. se constituie capitalul social in valoare de 1000 lei prin depunerea in contul bancar al societatii deschis la BRD de catre cei doi asociati ai societatii, respectiv Ionescu Mihai si Ionescu Corina, fiecare cate 500 lei. Documentul : ordin depunere numerar nr. 1 din 5.1.2010.
a. subscrierea la capitalul social
A(+)D P(+)C456 = 1011 1000
Decontari cu actionarii/asociatii privind
capitalul
Capital social subscris si nevarsat
b. varsarea la capital
A(+)D A(-)C5121 = 456 1000
Disponibil la banca in lei Decontari cu actionarii/asociatii
privind capitalul
c. Regularizare cont capital
P(-)D P(+)C1011 = 1012 1000
Capital social subscris si nevarsat
Capital social subscris varsat

2. In data de 5 ianuarie 2010 pe baza facturii nr. 356 de la oficiul registrul comertului si a chitantei cu acelasi numar, se inregistreaza cheltuielile de infiintare si inmatriculare a societatii, in valoare de 1500 lei + TVA 19%.De asemenea se mai inregistreaza chitanta nr. 264 din 5 ianuarie 2010, notar public, reprezentand onorariu in valoare de 100 de lei si o chitanta nr. 13 din 5 ianuarie 2010, Ministerul Finantelor Publice, reprezentand taxe de timbru, in valoare de 20 de lei.
Aceste taxe se inregistreaza in contul „cheltuieli de constituire a firmei” 201.
(operatii intrari)a. inregistrarea si plata cheltuielilor de constituire a societatii
Factura:A(+)D P(+)C
% = 401(Furnizori)
1785
201(cheltuieli de constituire a
firmei)
1500
4426(TVA DEDUCTIBIL)
285
P(-)D A(-)CChitanta 401 = 5311 1785
P(-)D A(-)C401
(Furnizori)= 5311
(Casa)1785
Plata cheltuielilor de constituireb. Onorariu notar
A(+)D A(-)C201
(cheltuieli de constituire a firmei)
= 5311(Casa)
100
c. Taxe de timbruA(+)D A(-)C201
(cheltuieli de constituire a firmei)
= 5311(Casa)
20
3. Creditare firmaIn data de 05.01.2010, pe baza dispozitiei de incasare nr. 1, asociatul Ionescu Mihai imprumuta societatea cu suma de 30.000 de lei.
(Operatii articole contabile)A(+)D P(+)C5311
(Casa)= 4551 (Asociati conturi
curente)30.000

4. In data de 10.01.2010, cu factura nr. 6456 din aceeasi data, s-au achizitionat 2 stampile de la SC TRODAT SRL Brasov, cu pretul de 20 de lei pe bucata. Factura s-a platit in aceeasi zi cu chitanta 456. Se dau in consum cu bonul de consum nr. 1
Obiect de inventar, cu TVA.
a. Achizitia celor doua stampileA(+)D P(+)C
% = 401(Furnizori)
47.60
303(Materiale de natura
obiectelor de inventar)
40
4426(TVA DEDUCTIBIL)
7.60
b. Plata cu numerarP(-)D A(-)C401
(Furnizori)= 5311
(Casa)47,6
c. stampilele se dau in consum A(+)D A(-)C603
(Cheltuieli cu Materiale de natura obiectelor de
inventar)
= 303(Materiale de natura
obiectelor de inventar)
40

Partea I
Contabilitate europeană şi internaţională
1.1. Consideraţii generale cu privire ia reglementările contabile conforme cu Directivele Europene
În România s-a urmărit alinierea legislaţiei contabile româneşti cu Directivele europene în vederea îndeplinirii cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi armonizarea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, situaţie impusă de procesul de globalizare economică şi de dezvoltare a pieţelor de capital.
Directivele Europene au fost elaborate în scopul armonizării sistemelor de contabilitate ale statelor membre. Elaborarea unor norme europene a fost motivată de nevoia de comparabilitate a informaţiilor financiare şi de apropiere între informaţiile furnizate de situaţiile financiare din diferite state. Directiva a IV-a din 25 iulie 1978 a vizat coordonarea dispoziţiilor naţionale cu privire la structura şi conţinutul conturilor anuale şi ale raportului de gestiune, în special pentru societăţile cu responsabilitate limitată şi societăţile pe acţiuni. Directiva a VII -a din 13 iunie 1983, a avut ca obiect armonizarea întocmirii şi publicării conturilor consolidate. Directiva a VUI-a din 10 aprilie 1984, a vizat cu predilecţie calificarea profesională a experţilor contabili. Directiva a IV-a oferă statelor membre ale Uniunii Europene o serie de opţiuni privind formatele situaţiilor financiare, regulile de evaluare şi cerinţele privind comunicarea financiară.
Conceptul de normare al contabilităţii defineşte procesul de elaborare a normelor contabile definite ca reguli precise de evaluare, înregistrare, clasificare şi prezentare a informaţiei financiare. Armonizarea contabilă internaţională este procesul prin care regulile sau normele naţionale, diferite de la o ţară la alta, sunt perfecţionate pentru a fi comparabile.
începând cu 01.01.2006 în România a intrat în vigoare O.M.F.P nr. 1752/2005 reglementări contabile conforme cu Directivele Europene, iar mai târziu O.M.F.P. 3055/2009 cu aceeaşi denumire (cel precedent, respectiv 1752/2005 fiind abrogat).
Potrivit prevederilor ordinului O.M.F.P. nr. 3055/2009, persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două din cele trei criterii:
■ total active 3.650.000 euro;
■ cifra de afaceri netă 7.300.000 euro;
■ număr mediu de salariaţi 50 întocmesc situaţii financiare dezvoltate care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalurilor proprii, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prezentate anterior, întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: bilanţ prescurtat, cont de profit şi pierdere şi notele explicative la situaţiile financiare anuale.

Reglementările contabile conforme cu Directivele Europene vizează: principiile contabile generale, regulile de evaluare şi tratamentele contabile, regulile de întocmire, aprobare şi publicare a situaţiilor financiare, auditarea şi verificarea situaţiilor financiare, planul de conturi general, etc.
Aşa cum se arată în Directiva a IV-a a CEE, menirea contabilităţii unei entităţi economice este de „a furniza documente de sinteză care să ofere o imagine fidelă a patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului, în scopul furnizării de informaţii utile ansamblului de utilizatori atunci când aceştia iau decizii economice". La organizarea contabilităţii entităţilor economice trebuie să se ţină seama de mai multe principii.
Principiile contabile generale pe baza cărora se evaluează elementele prezentate în situaţiile financiare potrivit reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene sunt:
Principiul continuităţii activităţii, se porneşte de la ipoteza că o entitate îşi va continua activitatea şi în viitorul previzibil, iară a avea intenţia sau nevoia de a şi-o reduce. Dacă o astfel de intenţie sau nevoie există, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative, cu condiţia ca administratorul să fi luat la cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de evenimente care pot duce la incapacitatea acestuia de a-şi continua activitatea. în acest caz ar putea fi necesar ca situaţiile financiare să fie întocmite pe o baza diferită de evaluare, iar baza utilizată va trebui indicată. Când situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a acestora şi motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. în cazul în care entitatea are intenţia sau se întrevede nevoia de a se lichida sau a-şi reduce activitatea este necesar ca situaţiile financiare să fie întocmite pe bază diferită de evaluare, iar baza utilizată trebuie indicată.
Principiul permanenţei metodelor presupune ca metodele de evaluare să fie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. Aplicarea aceloraşi reguli şi norme asigură comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Specificarea în notele explicative a unor modificări dă posibilitatea utilizatorilor în a aprecia efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.
Principiul prudenţei arată anumite incertitudini care planează asupra unor evenimente şi circumstanţe cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice, reclamaţii privind produsele în garanţie, etc., trebuie luate în considerare de persoanele care elaborează situaţiile financiare. Evaluarea în baza principiului prudenţei, conform OMFP nr. 3055/2009( O.M.F.P. nr.3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene) trebuie realizată respectând următoarele cerinţe: poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului; trebuie sa se ţină cont de toate datoriile aferente exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; trebuie să se ţină cont de toate deprecierile indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive, subevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Conform principiului independenţei exerciţiului trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli. Apare astfel prevalenţa cauzelor asupra efectelor, înregistrându-se mai întâi angajamentele şi apoi executarea lor. Fiecare exerciţiu financiar este considerat independent, separat de cele anterioare sau viitoare atribuindu-şi doar cheltuielile şi veniturile care-i sunt proprii. Veniturile se înregistrează în momentul dobândirii lor [sub aspectul mişcărilor de bunuri servicii, lucrări şi nu sub aspect monetar (al mişcării numerarului sau al echivalentului său)] iar cheltuielile pe măsură ce sunt angajate. De aici şi practicarea „contabilităţii de angajament" („accrual accounting").
Conform principiului evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii pentru stabilirea sumelor totale poziţiilor bilanţiere se va determina în prealabil separat valoarea individuală a fiecărui element de activ sau de datorii.
Potrivit principiului intangibilităţii bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent furnizând informaţiile referitoare la poziţia financiară a exerciţiului.
Conform principiului necompensării orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între venituri şi cheltuieli este interzisă. în acest fel se asigură transparenţa informaţiei, dar şi credibilitatea ei, reprezentând cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care acesta şi-a propus să le reprezinte.
Conform principiului prevalenţei economicului asupra juridicului informaţia privind evenimentele, tranzacţiile pe care le reprezintă să fie credibile şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau convenţională. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului se aplică la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi a situaţiilor financiare consolidate.
Principiul pragului de semnificaţie impune ca situaţiile financiare să prezinte distinct orice element care are o valoare semnificativă. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate nefiind necesară prezentarea lor separată. Potrivit reglementărilor conforme cu Directivele Europene abaterile de la principiile contabile generale pot fi efectuate în cazuri excepţionale şi prezentate în notele explicative alături de motivele care le-au determinat şi împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.
1.2. Prezentarea generală a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Armonizarea în contextul internaţional se realizează prin asimilarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiara (IFRS) emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB). Uniunea Europeana este preocupată pentru armonizarea deplină între Directivele Europene şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiara (IFRS), IFRS - urile fiind obligatorii pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate. O mare parte din ţările membre ale Uniunii Europene aplică reglementări contabile naţionale conforme cu Directivele Europene, la întocmirea situaţiilor financiare individuale, iar Standardele Internaţionale de Raportare Financiară sunt utilizate pentru întocmirea situaţiilor financiare consolidate.
Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, care întocmesc situaţii financiare consolidate, companiile şi societăţile naţionale, persoanele juridice care aparţin unor grupuri de societăţi şi care intră în perimetrul de consolidare de către o societate mamă, persoane juridice care beneficiază de împrumuturi nerambursabile sau cu garanţia statului, au obligaţia să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Situaţiile financiare obţinute prin aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară fac obiectul auditului financiar.
Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară presupune costuri şi resurse suplimentare pentru stabilirea procedurilor, politicilor contabile şi evaluările cerute de acestea. Entităţile trebuie să dedice suficiente resurse şi să aibă procedurile necesare pentru a continua respectarea cerinţelor de raportare.
Efectul adoptării IAS/IFRS se manifestă mai ales asupra următoarelor elemente: impozitele amânate, instrumentele financiare, provizioanele pentru pensii, beneficiile angajaţilor, precum şi testele de depreciere care vor utiliza rata de actualizare a pieţei şi va conduce la diminuarea valorii activelor.
Avantajele adoptării IAS/IFRS:
■ se asigură o mai bună comparabilitate a informaţiilor financiare;
■ creşte transparenţa informaţilor contabile care vor conduce la noi oportunităţi de afaceri pentru că va reduce costul atragerii de capital prin creşterea încrederii investitorilor în raportările financiare;
■ unităţile vor putea să intre pe pieţele de capital din întreaga lume Iară să mai existe greutăţi şi cheltuieli pentru convertirea setului de documente financiare.
Adoptarea IFRS - urilor implică:
■ înţelegerea principalelor probleme şi al impactului potenţial al acestora;
■ instruirea personalului în ceea ce priveşte noile sisteme şi implicaţiile practice ale IFRS asupra activităţii zilnice a acestora;
■ adoptarea sistemelor informatice şi a procedurilor în funcţie de cerinţele IFRS;
■ întocmirea bugetelor şi a previziunilor conform cerinţelor IFRS;
■ evaluarea consecinţelor asupra datelor pentru raportarea fiscală locală;

■ dezvoltarea unor strategii de comunicare menită să pregătească piaţa şi părţile implicate în ceea ce priveşte impactul potenţial asupra principalilor indicatori ai performanţei conform IFRS;
■ necesită un efort mai mare în domeniu pregătirii profesionale;
■ presupune asumarea de către conducere a unor responsabilităţi enorme din perspectiva comunicării eficiente în noul limbaj de afaceri;
■ aduce schimbări în interpretarea şi percepţia informaţiilor financiare de către entitate, impun un nou vocabular de specialitate, concomitent cu reorientarea profesioniştilor contabili.
Concluzii referitoare la aplicarea IFRS în România:
■ România va utiliza un cadru contabil recunoscut la nivel mondial bazat pe conceptul de imagine fidelă;
■ permite societăţilor să se raporteze la alte societăţi similare la nivel mondial;
■ sporeşte competitivitatea;
■ se îmbunătăţeşte calitatea informaţiilor destinate managerilor;
■ creşte credibilitatea informaţiilor financiar - contabile.
--16.04.2011
In cursul anului 2011 au avut loc urmatoarele operatii economico financiare la SC ALPHA SRL
Ianuarie 2011-04-1605.01.2011A avut loc o achizitie intracomunitara (masina de cusut) de la furnizorul SEKO din Polonia, cu factura nr. 615, in valoare de 500 de Euro.
Masina de cusut a fost transportata de catre o societate din Romania, SC BETA SRL, cu factura nr. 12 din 15 ianuarie 2011, valoarea transportului a fost de 200 Euro.Cursul oficial la data achizitiei a fost de 4,112 Lei / Euro.
1) achizitia masinii de cusutA(+)D P(+)C2131
Mijloc fix – masini, utilaje, instalatii
= 404(Furnizori imobilizari)
2056
A(+)D P(+)C4426
TVA deductibila= 4427
TVA colectata493,44
b) Inregistrarea facturii de transport

A(+)D P(+)C% = 404
(Furnizori imobilizari)248
2131Mijloc fix – masini, utilaje,
instalatii
= 200
4426TVA deductibila
= 48
2. Avansul de trezorerieIn data de 20.01.2011 pe baza dispozitiei de plata nr.5 s-a acordat un avans spre decontare asociatului Popescu Ion in vederea deplasarii in interes de serviciu in alta localitate, valoarea avansului fiind de 400 de lei.
A(+)C A(-)C542
Avans de trezorerie= 5311
(Casa)400
3. Justificarea avansuluiIn data de asociatul Popescu prezinta documentele justificative la intoarcerea din delegatie astfel :Factura nr. 350 reprezentand cazare hotel 100 Lei + TVABilete de tren 60 LeiDiurna 100 Lei
Diferenta se restituie la casierie.a) cazare
A(+)C A(-)C% = 542
Avans de trezorerie109
625Cheltuieli cu deplasari si
detasari
= 100
4426TVA
= 9
b) transport + diurnaA(+)C A(-)C625
Cheltuieli cu deplasari si detasari
= 542Avans de trezorerie
160
c) restituire diferenta – dispozitie de incasareA(+)C A(-)C5311Casa
= 542Avans de trezorerie
131
4. In data de 24.01.2011 se presteaza servicii de croitorie societatii SC Y SRL in valoare de 1500 lei + TVA, incasarea in aceeasi zi cu numerar.
a) Prestari serviciiA(+)C P(+)C

4111Clienti
= % 1860
704Venituri din prestari
servicii
1500
4427TVA
360
b) IncasareA(+)C A(-)C5311Casa
= 4111Clienti
1860
5. In data de 30.01.2011 s-a facut plata cu ordin de plata a furnizorului din Polonia la cursul de 4,2 lei/Euro
a)Plata furnizoruluiA(-)C
% = 5124Contul pe valuta
2100
P(-)D404
Furnizor
2056
A(+)D665
Cheltuieli din diferente de curs valutar
44
6. Se determina rezultatul lunii ianuarie si se regularizeaza TVA.
a) Inchiderea conturilor de cheltuieliA(+)D A(-)C121
Profit si pierdere= % 304
625 260665 44
b) Inchiderea conturilor de venituriP(-)D P(+)C704 = 121 1500
TVA ianuarie4426 = 550
4427 = 360

Daca 4427 < 4426 -> TVA de recuperat, cont 4424 (A)
A(-)C% = 4426 550
P(-)D4427
360
A(+)D4424
190
Rezultatul brut = venituri totale – cheltuieli totale= 1500-304 = 1196
Impozit pe profit = 1196x16%=191
Rezultatul net = Rezultatul brut – impozitul pe profit = 1190 – 191 = 1005 lei
Operatii contabile in luna februarie 2011
1. In data de 7.02.2011 s-au achizitionat de la SC X SRL, cu factura nr.300, urmatoarele bunuri in vederea obtinerii de produse finite, respectiv pantaloni :Stofa, 20 ml x 15 lei/mlAta, 3 buc. x 2 lei/bucAce, 3 buc. x 1 leu/buc
Se aplica TVA 24%
S-au dat in consum in aceeasi zi cu bon de consum nr.3
a. Achizitia materiilor prime si a materialelor consumabile
A(+)D P(+)D% = 401
furnizori383
301Materie prima
306
302Consumabile
3
4426TVA deductibila
74
b. Consumul de materii prime si materiale consumabileA(+)D A(-)C601
Consum m.p.= 301
Materie prima306
602Consum m.c.
302Consumabile
3

2. In vederea obtinerii produselor finite s-au inregistrat salarii in valoare de 191 lei. Iar in data de 10.02.2011 s-au obtinut pantaloni in baza bonului de predare-transfer-restituire nr.20 10 bucati cu 50 lei bucata.
a. cheltuieli cu salariiA(+)D P(+)C641
Cheltuieli cu salarii= 421
Personal salarii datorate191
b. obtinerea produselor finiteA(+)D P(+)C345
Produse finite= 711
Venituri aferente produselor obtinute
500
3. In data de 22.02.2011 societatea vinde 5 bucati de pantaloni cu pretul de 55 de lei pe bucata firmei SC CONFEX SRL. Incasarea facandu-se in aceeasi zi cu numerar.
a. vanzarea produselor finiteA(+)D P(+)C4111
Clienti= % 341
701Venituri din vanzarea
produselor finite
275
4427TVA colectata
66
b. descarcarea din gestiuneP(-)D A(-)C701
Venituri din vanzarea produselor finite
= 345Produse finite
250
c. incasareaA(+)D A(-)C5311casa
= 4111Clienti
341
4. In data de 22.02.2011 se incaseaza o dobanda in valoare de 2000 de lei aferenta unui imprumut acordat unei societati din cadrul grupului.
a. incasarea dobanziiA(+)D P(+)C763
Venituri din creante imobilizate
= 2776Dobanzi aferente
imprumuturilor acordate
2000

pe termen lung
5. In data de 28.02.2011 se inregistreaza amortizarea prin metoda liniara a masinii de cusut, stiind ca durata de utilizare a acesteia este de 5 ani.
a. amortizarea masinii de cusutA(+)D P(+)C6811
Cheltuieli cu amortizarea= 2813
Amortizare masini, instalatii
2056/(5x12)=34
6. Se determina rezultatul lunii februarie
a) Inchiderea conturilor de cheltuieliA(+)D A(-)C121
Profit si pierdere= % 534
601 306602 3641 191
6811 34
b) Inchiderea conturilor de venituriP(-)D P(+)C
% = 121 2175701 275763 2000711 250
Rezultatul brut = venituri totale – cheltuieli totale = 2175 – 534 = 1991
Impozit pe profit = 1991 x 16% = 319
Rezultatul net = 1672
A(+)D P(+)C691
Cheltuieli cu impozit pe profit
= 441Impozit pe profit
319
A(+)D A(-)C121 = 691
Cheltuieli cu impozit pe profit
319
TVA februarie4426 = 74

4427 = 66
Daca 4427 < 4426 -> TVA de recuperat, cont 4424 (A)Daca 4427 > 4426 -> TVA de recuperat, cont 4423 (P)
A(-)C% = 4426 74
P(-)D4427
66
A(+)D4424
8
Martie
1. 10.03.2011 se exporta in USA 5 pantaloni cu 12$/buc, curs valutar 3.26 lei/USD.
a. vanzare de produse finiteA(+)D A(-)C4111
Clienti= 701
Venituri din vanzare produse finite
196
b. descarcarea gestiuniiP(-)D A(-)C711
Stoc produse finite= 345
Produse finite250
2. in data de 20.03.2011 se incaseaza creanta de la societatea din SUA, cursul valutar fiind 3.33 lei/dolar
a. incasarea creanteiA(+)C5124
Banca in valuta= % 200
A(-)C4111clienti
196
P(+)C765
Venituri din diferente de curs valutar
4
3. data de 23.03.2011 se importa stofa 1000 euro din afara UE curs 4.15 tva 24% achitat in vama cu ordin de plata. Taxe vamale 10%
a. import materii prime

A(+)D P(+)C301
Stoc materii prime= 401
furnizori4150
b. inregistrarea taxei vamaleA(+)D P(+)C301
Stoc materii prime= 446
Alte impozite si taxe415
c. plata tva in vamaA(+)D A(-)C4426
TVA deductibil= 5121
banca(4150+415)x24%
=1096