exterior cabaline

7/28/2019 Exterior Cabaline

http://slidepdf.com/reader/full/exterior-cabaline 1/51

• Metode de apreciere a exteriorului la

animale

• Animalele pot fi apreciate ca aspect şi dezvoltare corporală prin:

• somatoscop ie (cu ochiul liber şi prinpalpare);

• somatometr ie (măsurarea regiunilor corpuluicu instrumentar adecvat şi interpretareadatelor);

• somatograf ie (fotografiere corectă din profil şi aprecierea imaginilor).



• Aprecierea exteriorului se efectuează în primaetapă printr-un examen anali t ic al fiecărei regiuni corporale (ca bază anatomică, dimensiuni, formă, direcţie sau axul regiunii,mod de ataşare cu regiunile învecinate, calităţi şi defecte, eventuale boli), continuat cu

examenul de sinteză (aprecierea dezvoltării corporale ca: înălţime la greabăn, masa vie,stabilirea formatului corporal pe baza raportului

între lungimea oblică a trunchiului şi talie,precizarea tipului morfologic rezultat dinanaliza dimensiunilor corporale de înălţime, lungime, lărgime) şi se încheie cu examenul

dinamic (animalul în mers).



Regiunile corporale la cabaline 1= regiunea frunţii; 2= regiuneafeţei; 3= regiunea nasului; 4=regiunea bărbiei; 5= regiuneagonaşelor ; 6= regiunea ochiului; 7=regiunea obrazului; 8= regiunea

gurii; 9= regiunea solniţei; 10=regiunea tâmplei; 11= regiuneaurechii; 12= regiunea cefei; 13=regiunea parotidiană; 14= regiuneagâtlejului; 15= regiunea gâtului; 16=regiunea greabănului; 17= regiuneaspinării; 18= regiunea şalelor ; 19=regiunea crupei; 20= regiuneatrecerii chingii; 21= regiuneaabdominală; 22= regiuneacoastelor; 23= regiunea flancului;24= regiunea şoldului; 25=regiunea pieptului; 26= regiuneacozii; 27= regiunea spetei; 28=regiunea braţului; 29= regiunea

antebraţului; 30= regiuneagenunchiului; 31= regiuneafluierului; 32= regiunea tendonului;33= regiunea gleznei; 34= regiuneachişiţei; 35= regiunea coroanei; 36=regiunea copitei; 37= regiuneacoapsei; 38= regiunea fesei; 39=

regiunea gambei; 40= regiunea jaretului; 41= regiunea grasetulu



• Somatoscopia este examenul cel maiexpeditiv şi se face cu ochiul liber.

• Animalul este aşezat pe un teren plan înpoziţie forţată şi este examinat, prin inspecţie,

într-o anumită ordine: se începe cu regiunea

capului, (inclusiv dentiţia), a gâtului, se trecela regiunile superioare ale trunchiului, laregiunile laterale simetrice, apoi la cele

anterioare, posterioare şi inferioare.• Se examinează apoi regiunile membrelor anterioare, apoi cele ale membrelor posterioare, începând cu regiunile superioarei terminând cu extremitatea distală.



• Somatoscopia prezintă trei variante: metodaliberă, metoda punctelor şi metodadreptunghiulară.

• Metoda liberă constă în examinarea cu ochiulliber şi prin palpare a fiecărei regiuni corporale

în parte, completată cu o examinare deansamblu.

• Caracterizarea animalului se face prin atribuireaunui calificativ sau prin acordarea unor notegenerale.

• Metoda în sine, fiind destul de subiectivă, cereo temeinică pregătire din partea celor care opractică pentru a se evita diferenţele prea mari,

între aprecierile care se fac asupra aceleiaşi re iuni.



• Metoda punctelor constă în examinareafiecărei regiuni, sau unor grupe de regiuni.

• Rezultatul fiecărei aprecieri se notează prinpuncte pe scări diferite de notare.

• Totalul de puncte posibil este 100, valoarecare în mod normal nu se realizează (100 depuncte reprezentând tipul perfect sau ideal şi care în mod obişnuit nu se întâlneşte).

• Fişele de bonitare se completează cu ocazialucrărilor de bonitare de către o comisie despecialişti.



• Metoda dreptunghiulară constă tot într-oapreciere liberă a exteriorului animalului, iar

anumite calităţi sau defecte mai pronunţate se înscriu sub forma unor semneconvenţionale pe un dreptunghi, caresimbolizează reprezentarea corpului animal

în plan.

• Această metodă este frecvent folosită laovine şi porcine.

• La cabaline se foloseşte profilul corpuluivăzut din lateral (stânga-dreapta), din faţă (capul şi membrele anterioare) şi din spate.



• Aprecierea exteriorului după metoda

dreptunghiulară



• Somatometria constă în determinareadimensiunilor diferitelor regiuni corporale saugrupe de regiuni ale corpului animalelor, prin

măsurători, cu scopul de a obţine date maisigure privind dezvoltarea de ansamblu sauprivind proporţionalitatea diferitelor părţi alecorpului.

• Scopul măsurătorilor corporale este de aexprima în cifre, dezvoltarea anumitor părţi sau regiuni corporale ale animalelor, acesteadând posibilitatea aprecierilor comparative a

diferitelor părţi şi regiuni corporale între ele laun singur animal sau la un grup de animale, întimpul creşterii sau la vârsta adultă.



• În practica creşterii animalelor se folosescurmătoarele instrumente pentru măsurători corporale:

• - bastonul de măsurat (zoometru), cu carese măsoară dimensiunile mari (lungimile şi înălţimile);

• - compasul, cu care se măsoară dimensiunile

mici mai ales lărgimile;• - panglica, cu care se măsoară perimetrele;• - goniometrul, cu care se măsoară unghiurile

formate de diferite raze osoase.

B l d



• Bastonul de măsurat este format din două parţi, una externă mai groasă, confecţionata din lemn sau metal, lunga de 117 cm avândformă de teacă şi o parte mai subţire, dinmetal, cu o lungime de l00 cm care poate fiintrodusă complet în teacă, încât bastonuldesfăcut în întregime are o lungime de 217cm.

• Bastonul este prevăzut cu două ramurimetalice, care se pot fixa într-o poziţie perpendiculară pe axul bastonului sauparalelă cu acesta.

• Una din ramuri se fixează la partea superioară a tijei metalice interne a bastonului iar cea de-a doua ramură este prinsă de teacă, printr-un

inel mobil astfel încât ea poate fi deplasată de-a lungul bastonului.



P â ă di i i il d j î



• Pe partea stângă diviziunile merg de jos în susde la 0 la117 cm, se continuă pe tijă, de sus în

jos, de la 118 la 217 cm, această parte servindpentru luarea dimensiunilor de înălţime.

• Pentru măsurarea înălţimilor care sunt mai micide 117 cm, se foloseşte ramura inferioară abastonului care cu ajutorul inelului glisează de-

a lungul tecii până la nivelul necesar.• Pentru dimensiunile mai mari decât 117 cm sescoate tija metalică din teaca, atât cât estenevoie pentru ca ramura superioară să se

poată aplica pe punctul a cărei înălţime vremsă o determinăm.



• Citirea se va face tot pe partea stângă, însă lalocul unde tija internă iese din teaca deoarece

gradarea tijei interne se face de la partea eisuperioară spre partea inferioară.• Pentru determinarea lungimilor, lărgimilor şi

adâncimilor corpului există o altă gradaţie pe

partea dreaptă a bastonului.• Diviziunile încep de la partea superioară a tijeiinterne şi se continua pe teacă tot de la parteaei superioară până la extremitatea inferioară a

tecii.

P t ă l i il lă i il i



• Pentru măsurarea lungimilor sau lărgimilor maimici de l00 cm, se fixează ramura inferioară abastonului la partea superioară a tecii şi sescoate tija internă până când cele două ramurise găsesc la cele două puncte extreme aledimensiunii de măsurat.

• Citirea se face pe partea dreaptă a bastonului

la locul de intrare a tijei interne în teacă.• Pentru lungimi mai mari de l00 cm, se scoatecomplet tija internă şi se deplasează ramurainferioară a bastonului pe teacă până când

cele două ramuri se găsesc pe cele două puncte de reper ale dimensiunii pe care omăsurăm; citirea se face pe teacă la nivelulsuperior al inelului glisant.



• Compasul serveşte la măsurarea unor dimensiuni mai mici şi este format din două

ramuri metalice curbate, articulate la un capăt prevăzute la capete cu două bile metalice.

• La baza ramurilor se găseşte un arc gradat ceeste fixat de una din ramuri pe care se citeşte dimensiunea în cm.



• Goniometru se foloseşte la măsurarea unghiurilor pe care le formează diferite raze

osoase, în special la aparatul locomotor.• Goniometrul este format din două ramuri

metalice drepte, articulate la una din

extremităţi, având un arc de cer fixat pe unadin ramuri, cealaltă alunecând pe arc, careeste divizat în grade.

• Pangl ica serveşte la măsurarea perimetrelor şi este confecţionată dinmaterial rezistent şi puţin elastic, având

lungimea obişnuită de 200 cm.



• Pentru efectuarea măsurătorilor, animalul seaşează pe un teren cât mai neted, orizontal,

iar membrele lui trebuie să fie în sprijin,paralele două câte două.

• Toate dimensiunile se iau pe partea stângă a

animalului.• Pentru efectuarea măsurătorilor, mai întâi, va

trebui să stabilim punctele de reper, punctele

extreme care delimitează dimensiunile.



• Înălţimea toracelui (adâncimea toracelui) reprezintă distanţa de la nivelul inferior al

sternului, imediat înapoia membrelor, până lapunctul cel mai înalt al greabănului.• Dă indicaţii asupra dezvoltării toracelui.• Se determină cu ajutorul bastonului, ţinut

invers, aplicând ramura superioară pe faţa inferioară a sternului şi ramura inferioară lapunctul cel mai înalt al greabănului, păstrând o direcţie verticală.

Î



• Înălţimea la crupă este distanţa de la pământ la cel mai înalt punct al liniei sacrale.

• Această dimensiune dă indicaţii asupra

dezvoltării în înălţime a trenului posterior faţă de trenul anterior. • Înălţimea la baza cozii reprezintă distanţa de

la pământ la punctul de prindere a cozii, care

se stabileşte prin mişcarea acesteia.• Se determină pentru a vedea, prin comparaţie

cu înălţimea la crupă, aspectul linieisuperioare a crupei.

Măsurători de lungime



• Măsurători de lungime

• Lungimea trunchiu lu i este distanţa de lapartea anterioară a trunchiului (punctul spetei -

articulaţia scapulo-humerală) până la parteaposterioară a trunchiului (punctul fesei).• Deoarece aceste două puncte nu sunt pe

aceiaşi orizontală, lungimea corpului poate fi

determinată în două feluri.• La determinarea lungimi i obl ice a t runchiu lu i , bastonul trebuie să se găsească pe linia oblică ce uneşte cele două puncte de

reper, ramurile lui fiind paralele.



• Dacă vrem să determinăm lung imea orizontală, bastonul trebuie să se găsească

într-o poziţie orizontală şi în acest caz

ramurile lui sunt paralele, fiecare fiind aplicată în punctele de reper, ce se găsesc la niveldiferit.

• Lungimea trunchiului este una din

măsurătorile cele mai importante, deoarecedă indicaţii asupra dezvoltării corporale şi formatului corporale.

• Lung imea crupei se măsoară de la marginea

supero-anterioară a şoldurilor până la punctulfesei şi dă indicaţii asupra dezvoltării crupei.

• Principalele măsurători la cabaline



• 6-5"' - lungimea oblică a trunchiului;

• 6-5' - lungimea orizontală a trunchiului;• 6-11 - lungimea trenului anterior;

• 11-12 - lungimea trenului mijlociu;

• 12-5' - lungimea trenului posterior;

• 6-6" - lungimea (profunzimea) toracelui;

• 5'"-5 - lungimea crupei;

Principalele măsurători la cabaline

(înălţimi, lungimi şi perimetre):

• 1-1'" - înălţimea la greabăn;

• 2-2' - înălţimea la spinare;

• 3-3' - înălţimea la crupă;

• 4-4„ - înălţimea la baza cozii;• 5'-5" - înălţimea la punctul fesei;

• 6-6' - înălţimea la punctul spetei;

• 7-7' - înălţimea la pisiform;

• 8-8' - înălţimea la graset;

• 9-9„ - înălţimea la articulaţia coxo-

femurală;• 10-10„ - înălţimea la vârful

jaretului;

• 1-1“ - înălţimea (adâncimea)toracelui;

• 1'-1'" - înălţimea la olecran;

• 1"-1"' - vidul substernal;

• 13-23' - lungimea gâtului;

• 14-14„ - lungimea capului;

• 15-15' - perimetrul fluierului.

• Lung imea capulu i este distanţa de la creasta



• Lung imea capulu i este distanţa de la creastaoccipitală la bot (până la limita inferioară apărţii acoperite cu păr).

• Se determină cu compasul.• Măsurători de lărgime • Lărgimea pieptu lu i este distanţa dintre

articulaţiile scapulo-humerale.• Ca puncte de reper se iau proeminenţele

laterale ale extremităţii superioare alehumerusului.

• Prezintă o importanţă mare, dând indicaţii atât în legătură cu dezvoltarea cavităţii toracice câtşi cu dezvoltarea corpului în ansamblu.

• Se măsoară cu bastonul sau cu compasul.



• Lărgimea toracelui (diametrul bicostal) reprezintă distanţa dintre punctele cele maiproeminente ale coastelor, se determină

înapoia spetelor la taurine, la nivelul ultimeicoaste la cabaline.

• Dă indicaţii asupra dezvoltării cavităţii toraciceşi asupra formatului ei.

• Lărgimea crupei la şolduri este distanţa dintre unghiurile externe ale oaselor iliace.

• Punctele de reper sunt la partea externă aacestora.

• Se măsoară cu compasul.



• Lărgimea crupei la articulaţiile coxo- femurale se măsoară cu compasul, întrepunctele cele mai proeminente ale articulaţiei

coxo-femurale, dă indicaţii asupra dezvoltării planşeului bazinului. • Lărgimea crupei la isch i i este distanţa dintre

cele două protuberanţe ale ischiilor.

• Dă indicaţii asupra dezvoltării părţii posterioare a bazinului, se măsoară cucompasul, fixând ramurile pe partea cea maiexternă a protuberanţelor ischiale.

• Lărgimea capulu i (a frunţii) se determină între punctele cele mai depărtate al orbitelor cu compasul.



• Lărgimi:

• 1-1' — lărgimea pieptului;

• 2-2' — lărgimea toracelui înapoia spetei;

• 3-3' — lărgimea toracelui la punctul cel mai proeminent al coastelor;

• 4-4' — lărgimea şalelor ;

• 5-5'— lărgimea crupei la şolduri;

• 6-6'— lărgimea crupei la articulaţiile coxo-fermulare;

• 7-7' — lărgimea crupei la ischii.



• Măsurători de perimetre

• Perimetru l toracic se măsoară cu panglica

imediat înapoia spetelor (pe linia verticală cetrece tangenţial prin unghiul supero-posterior al spetei), dă indicaţii asupra dezvoltării cavităţii toracice şi a corpului în ansamblu.

• Perimetru l f luierulu i se măsoară cu panglicala membrul anterior, la nivelul unde fluierul areperimetrul cel mai mic (unde treimea mijlocie afluierului se uneşte cu treimea superioară), dă indicaţii asupra gradului de dezvoltare ascheletului.



• Măsurători de unghiuri

• Măsurarea unghiur i lo r se referă, în deosebi,

la deschiderea unghiurilor, pe care le facrazele osoase la nivelul diferitelor articulaţii şi la direcţia diferitelor raze osoase faţă de

orizontală şi verticală.• Ele se fac la cabaline, pentru a obţine

informaţii asupra aparatului locomotor.

• a — unghiul spetei cuorizontala (unghiul



orizontala (unghiulspetei);

• b —unghiul articulaţiei scapulo-humerale;

• c — unghiul humersuluicu orizontala;

• d — unghiul humero-radial;• e — unghiul metacarpo-• falangian;• f — unghiul iliului cu

orizontala;• g — unghiul coxo-femural;

• h — unghiul femurului cuorizontala;• i — unghiul articulaţiei

femuro-tibiale;• j — unghiul tibiei cu

orizontala;• l — unghiul jaretului;

• m — unghiul metatarso-falangian;• n — unghiul fluierului cu

orizontala;• o — unghiul chişiţei cu

orizontala• Principale unghiuri

mecanice la cal

B i t i este o metodă folosită pentru



• Barimetr ia este o metodă folosită pentrudeterminarea masei vii, pe baza măsurătorilor corporale.

• Datorită faptului că, trunchiul unui animal poatefi prezentat printr-un corp geometric (cilindru,paralelipiped), diferite cercetări au căutat să determine volumul şi consecutiv masa

corporală a unui animal, cu ajutorul unor relaţii matematice, folosind ca termeni, uneledimensiuni corporale.

• Pe baza acestui principiu s-au elaborat o serie

de formule barimetrice, din care unele au datrezultate foarte apropiate de cele obţinute princântărirea directă.

• Se folosesc mai multe formule pentru

determinarea masei corporale.



• Aprecierea masei corporale a animalelor • Masa corporală prezintă importanţă, atât

pentru determinarea valorii lor economice, câtşi pentru aprecierea lor pentru reproducţie.• Masa corporală se urmăreşte periodic la tineret

pentru a vedea cum consumă raţia de hrană şi

cum decurge creşterea.• Pentru cântărire se recomandă folosireacântarelor decimale cu platformă.

• Cântărirea animalelor trebuie să se facă

dimineaţa, înainte de administrarea primuluitain.• Masa corporală se poate aprecia şi prin

barimetrie.

• Prelucrarea datelor obţinute prin



• Prelucrarea datelor obţinute prinmăsurători şi cântăriri

• Datele rezultate prin măsurătorile corporale

se folosesc sub formă de măsurători absoluteşi sub formă de măsurători relative. • Măsurătorile absolute reprezintă valoarea

dimensiunilor măsurate, exprimate în

centimetri, sau valoarea masei corporale,exprimată în grame sau kg.• Se folosesc în următoarele scopuri:• - arată dezvoltarea corporală a animalelor;• - servesc la stabilirea gradului de omogenitate

sau de variabilitate a unei grupe de animale;• - pot servi la aprecierea aptitudinilor

productive, pe care le prezintă un animal.

Măsurătorile l t i reprezintă raportarea



• Măsurătorile relat ive reprezintă raportareavalorii absolute a unei dimensiuni corporale launa din dimensiunile ce indică gradul de

dezvoltare corporală în ansamblu; cel mai desca termen de comparaţie se foloseşte înălţimea la greabăn.

• Valoarea relativă a unei dimensiuni se exprimă

în procente şi se determină după formula :• în care:• Vr = valoarea relativă a dimensiunii pe care

dorim să o determinăm;• Va = valoarea absoluta a aceleaşi dimensiuni.

• Valorile relative ne ajută să apreciem dacă un



• Valorile relative ne ajută să apreciem dacă unanimal se încadrează în formele corporale şi

în tipul caracteristic rasei, din care face parte

şi pentru a compara două sau mai multeanimale, pentru a vedea, care este mai bineproporţionat.

• Sistemul acesta, de a raporta toate

dimensiunile corpului la una singură (spreexemplu înălţimea la greabăn), nu redă fideltoate aspectele de conformaţie.

• Ca urmare a acestui fapt a apărut necesitatea

calculării ind ic i lor co rporali , care reprezintă tot valori relative ale dimensiunilor, dar carenu se mai compară cu talia, ci se compară

între ele.

Compararea se face între două dimensiuni ce



• Compararea se face între două dimensiuni, cese află într-o anumită corelaţie morfologică şi fiziologică.

• După informaţiile pe care le dau, indiciicorporali, se clasifică în indici: de format ( aiproporţiilor), organic i (constituţionali), de construcţie (mecanici) şi de vo lum .

• Indicii corporali se folosesc pentrucaracterizarea unui grup de animale,deoarece valoarea lor medie ne dă particularităţile de conformaţie şi concordanţa

dintre acestea şi tipul rasei.

• Printre cei mai importanţi menţionăm:



Printre cei mai importanţi menţionăm: • - ind icele formatu lui co rpo ral lateral sau

din profil, care se calculează după formula :

• lungimea oblică a trunchiului x 100 • înălţimea la greabăn

• Acest indice arată formatul corporal privit dinprofil;

• - indicele formatului corporal transversal :

• lărgimea trunchiului x 100

• înălţimea la greabăn • Este un indice, care indică raportul dintrelărgimea trunchiului şi înălţimea la greabăn;

• - ind icele toracic reprezintă raportul dintre



• - ind icele toracic reprezintă raportul dintrelărgimea toracelui şi adâncimea lui:

• lărgimea toracelui x 100

• înălţimea toracelui • Dă informaţii importante asupra formatului

cavităţii toracice, valorile mari indicând untorace dezvoltat în lărgime;

• - ind icele adânc im ii to racelui:

• adâncimea toracelui x 100

• înălţimea la greabăn

• Indicele adâncimii toracelui reprezintă, defapt, valoarea relativă a adâncimii toracelui;

• ind icele de compact i tate:



• - ind icele de compact i tate:

• perimetrul toracelui x 100

• lungimea trunchiului

• Prin acest indice se evidenţiază particularităţile dezvoltării acestei regiuni ladiverse rase şi tipuri de producţie.

• Mai mult, valorile acestui indice estimează proporţionalitatea dezvoltării toracelui peetape de creştere şi pun în evidenţă deficienţele de creştere a tineretului,

deficienţe care se reflectă mai pregnant înaceastă regiune a corpului.• La tineret are valori mai scăzute.

• De asemenea şi semnele de degenerare a



• De asemenea şi semnele de degenerare aanimalelor adulte pot fi observate tot înaceastă regiune corporală (torace puţin

profund); • - ind icele vidulu i subs ternal

• înălţime la grebăn - adâncime torace x 100


• Spre exemplu, la rasele de povară, acestindice are valori mai scăzute (sunt mai scurte pe picioare") faţă de cele înregistrate la raselor

de viteză (mai înalte pe picioare”); • - indicele formatului crupei se determină după formula:

_______lărgimea crupei_ x 100 ______

• lungimea crupei la şolduri

• indicele ascuţimii crupei :



• - indicele ascuţimii crupei : • lărgimea crupei la şolduri x 100

• lărgimea crupei la ischii

• Acest indice arată raportul, în care segăseşte lărgimea crupei la şolduri culărgimea crupei la ischii;

• - ind icele osatur i i : • perimetrul fluierului x 100

• perimetrul toracic

• Acest indice redă dezvoltarea osaturii înansamblu;

i d i l d ite ă



• - ind icele de viteză: • lungimea membrelor x 100

• lungimea trunchiului

• Valorile acestui indice dau numai o orientaredespre aptitudinea de viteză a unui cal.

• La caii de viteză are valori ridicate, peste

60%, iar la cei de povară sub 40%;• - ind icele de masivi tate:

• perimetrul toracelui x 100


exterior cabaline

Documents