4) eficienţa cheltuielilor publice

8
Eficienţa cheltuielilor publice Eficienţa cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau, estimative, obtenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat. E f = Cost Re zultate Condiţii ale realizării eficienţei cheltuielilor publice: posibilitatea alegerii alternativei celei mai puţin costisitoare, în raport cu rezultatul final al serviciului public; maximizarea utilităţii consumatorilor, prin îmbunătăţirea calităţii modului de furnizare a serviciului public. Eficienţa cheltuielilor publice este privită sub două aspecte: eficienţa alocativă a resurselor (optim Pareto); X eficienţa resurselor. O alocare a resurselor este corespunzătoare optimului Pareto, dacă nici o alta nu poate fi făcută mai bine, fără să influenţeze negativ bunăstarea ultimei persoane consumatoare. Alocarea resurselor conform opimului Pareto vizează: Eficienţa schimbului: ceea ce presupune ca rata marginală a substituţiei între două bunuri să fie egală pentru toţi consumatorii. Eficienţa tehnică:ceea ce prespupune ca rata marginală a sub¬stituţiei între doi factori de producţie (oricare ar fi aceştia) să fie egală pentru toate bunurile produse. Eficienţa omniprezentă a lui Pareto:ceea ce prespupune ca rata marginală a transformării factorilor să fie egală cu rata marginală a sub¬stituţiei. Acest ultim aspect exprimă faptul

Upload: dand93

Post on 16-Sep-2015

222 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

dndfjsjfsfd

TRANSCRIPT

Eficiena cheltuielilor publice

Eficiena cheltuielilor publice exprim o dimensiune optim a unui raport determinat ntre eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) i efectele comensurabile sau, estimative, obtenabile pe seama obiectivelor finanate de ctre stat.

Condiii ale realizrii eficienei cheltuielilor publice: posibilitatea alegerii alternativei celei mai puin costisitoare, n raport cu rezultatul final al serviciului public; maximizarea utilitii consumatorilor, prin mbuntirea calitii modului de furnizare a serviciului public.

Eficiena cheltuielilor publice este privit sub dou aspecte: eficiena alocativ a resurselor (optim Pareto); X eficiena resurselor.

O alocare a resurselor este corespunztoare optimului Pareto, dac nici o alta nu poate fi fcut mai bine, fr s influeneze negativ bunstarea ultimei persoane consumatoare.

Alocarea resurselor conform opimului Pareto vizeaz: Eficiena schimbului: ceea ce presupune ca rata marginal a substituiei ntre dou bunuri s fie egal pentru toi consumatorii. Eficiena tehnic:ceea ce prespupune ca rata marginal a substituiei ntre doi factori de producie (oricare ar fi acetia) s fie egal pentru toate bunurile produse. Eficiena omniprezent a lui Pareto:ceea ce prespupune ca rata marginal a transformrii factorilor s fie egal cu rata marginal a substituiei. Acest ultim aspect exprim faptul c modul de alocare a bunurilor sau factorilor nu poate face o persoan mai bogat, fr s fac simultan pe o alta mai srac.

Ipotezele care stau la baza alocrii resurselor conform optimului Pareto: existena pieei cu concuren perfect; informare perfect; toi indivizii s doreasc s i maximizeze utilitatea; inexistena externalitilor competiia perfect ntre cumprtori i ntre vnztori; maximizarea profitului la toi productorii.

Eecul pieei desemneaz situaiile cnd funcionarea liber a pieelor conduce la o alocare ineficient a resurselor, genernd intervenia corectoare a statului.

Externalitile reprezint forme de eec ale pieei care constau n nereflectarea corespunztoare la nivelul preului pieei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate produciei sau consumului.

Eficacitatea reprezint o modalitate de dimensionare a calitii activitilor ntreprinse. Din punct de vedere cantitativ, se determin ca raport ntre ceea ce s a realizat i ntre ceea ce s a propus (prognozat, previzionat) a se realiza.

n cazul cheltuielilor publice, eficacitatea poate fi privit prin prisma comparaiei dintre nivelul realizat al cheltuielilor publice la sfritul anului i ceea ce s a stabilit prin legea bugetar. De cele mai multe ori, raportul obinut este supraunitar. Acesta trebuie judecat n funcie de ceilali factori determinani ai dinamicii cheltuielilor publice (ex. dinamica P.I.B.).

Metode de evaluare a eforturilor i efectelor directe i indirecte ale proiectelor de obiective publice1.Analiza Cost Beneficiu (ACB);2.Analiza Cost Eficacitate (ACE);3.Metode multicriteriale (MM).

Analiza Cost Beneficiu (ACB)

Indicatori de analiz

1. Valoarea actual

unde r este rata de actualizare este beneficiul obinut

2. Valoarea actual net (VAN)

Unde

este capitalul investit

beneficiile asociate proiectului

costurile asociate proiectulu rata de actualizare nr de ani pe care se desfoar proiectul

OBS. Se analizeaz doar proiectele care au VAN pozitiv Se alege proiectul cu VAN maxim

1. Rata intern de rentabilitate este acea rat pentru care VAN este zero

Acesta se poate calcula i prin interpolare.

OBS. Se aleg proiectele cu RIR pozitiv Se aleg proiectele cu RIR solicitat de investitori Se folosete ca i criteriu pentru sectoriu privat; nu este utilizat ca i criteriu pentru sectorul public

2. Indicele de profitabilitate(IP)- exprim rentabilitatea investiiei pe ntreaga perioad de exploatare

OBS. Se aleg proiectele cu IP mai mare ca 1 Se alege proiectul cu IP maxim

3. Randamentul

OBS. Se alege proiectul cu randament maxim

4. Termenul de recuperare

Se alege proiectul cu termenul de recuperare minim

Aplicaii

1. Se cunosc urmtoarele date pentru 2 proiecte de investiii

ElementU. MProiectul AProiectul B

Beneficii anuale anticipateMil lei200250

Costuri anuale anticipateMil. Lei100150

Capital investit iniialMil. Lei250200

Durata de viaa a proiectuluiAni54

Rata de actualizare%1010

a) Ce proiect va fi ales dup criteriul VAN?b) Calculai rata intern de profitabilitate pentru fiecare proiect.c) Pe baza termenului de recuperare, ce proiect va fi ales?d) Calculai indicele de profitabilitate pe fiecare proiect

2. Se cunosc urmtoarele date pentru 2 proiecte de investiii

ElementU. MProiectul AProiectul B

Beneficii anuale anticipateMil lei200300

Costuri anuale anticipateMil. Lei100150

Capital investit iniialMil. Lei300500

Durata de viaa a proiectuluiAni54

Rata de actualizare%1010

a) Ce proiect va fi ales dup criteriul VAN?b) Calculai rata intern de profitabilitate pentru fiecare proiect.c) Pe baza termenului de recuperare, ce proiect va fi ales?d) Calculai indicele de profitabilitate pe fiecare proiect

3. n anul n, ordonatorul de credite al municipiului Sibiu analizeaz posibilitatea efecturii unui proiect de amenajare a unui parc, n partea de nord a oraului. Acesta stutudiaz cele dou propuneri pentru care se cunosc beneficiile i costurile adiacente prognozate. Se cunoate c rata de actualizare este n primul an de 10%, n al doilea an de 11%, n al treilea an de 14%, iar n al patrulea an de 13%. Ce proiect va fi ales de ordonatorul de credite dac acesta folosete criteriul VAN?

AnulProiectul AProiectul B

InvestiieCosturi adiacenteBeneficiiInvestiieCosturi adiacenteBeneficii

N+110010501505080

N+2120308050100

1010050120

2015050125

4. n anul n, ordonatorul de credite al municipiului Constana analizeaz posibilitatea efecturii unui proiect de amenajare a cazinoulu. Acesta stutudiaz cele dou propuneri pentru care se cunosc beneficiile i costurile adiacente prognozate. Se cunoate c rata de actualizare este n primul an de 10%, n al doilea an de 12%, n al treilea an de 13%, iar n al patrulea an de 14%. Ce proiect va fi ales de ordonatorul de credite dac acesta folosete criteriul VAN?

AnulProiectul AProiectul B

InvestiieCosturi adiacenteBeneficiiInvestiieCosturi adiacenteBeneficii

N+120040901504090

N+21205012040100

6017050130

6020550145

5. n anul n, ordonatorul de credite al municipiului Braov analizeaz posibilitatea efecturii a trei proiecte de investiii pentru modernizarea spaiilor comerciale. Bugetul su este de 800 de milioane lei. Se cunoate c rata de actualizare este n primul an de 10%, n al doilea an de 10%, n al treilea an de 14%, iar n al patrulea i al cincilea an de 11%. Ce proiect va fi ales de ordonatorul de credite dac acesta folosete criteriul VAN?

AnProiectul AProiectul BProiectul C

InvestiieBenefCosturiInvestiieBenefCosturiInvestiieBenefCosturi

N400300500

N+1100101502510015

N+2200201005015030

N+3250151754530090

N+4150302003025080

N+5200201001530040