DEVIAŢIILE SCHELETALESunt facute 33 teste. Primele 2 le am folosit in 2 ani. Cele cu negru trebuie verificate

Coxa vara-valga

1. Aspectul radiologic al cartilajului de conjugare în „Y” răsturnat: a. este caracteristic pentru coxa vara rahitică;b. este caracteristic pentru coxa vara esenţială sau a adolescenţilor;c. este caracteristic pentru coxa vara congenitală;d. este caracteristic pentru epifizioliza femurală superioară;e. are aspect de cioc de pasăre prin sudarea fragmentului triunghiular la colul femural; (c, e)

2. Epifizioliza femurală superioară: a. apare în perioada prepuberală;b. este o coxa vara juxtatrohanteriană;c. prezintă o basculare posterioară şi alunecare a calotei epifizare;d. este asociată cu creşterea unghiului de înclinaţie peste 140o;e. prezintă leziuni primare ale cartilajului articular;

(a, c)

Deviaţiile genunchiului (genu varum-valgus)

3. In genu valgum de creştere: a. axul mecanic al membrului inferior trece înafara genunchiului;b. axul anatomic al femurului şi al tibiei descriu un unghi mai mic de 170° deschis înafară;c. axul anatomic al femurului şi tibiei descriu un unghi de 170° deschis înăuntru;d. apare o dezvoltare asimetrică a cartilajului de conjugare;e. membrele inferioare au un aspect de “paranteze”;(a, b, d)

4. În genu varum se înregistrează: a. deplasarea genunchiului înăuntrul axului mecanic al membrului inferior;b. corectarea lui în poziţia de flexie a gambelor pe coapse;c. încurbarea posterioară a genunchiului;d. apariţia unui valgus compensator al piciorului;e. o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern, alături de

spina Mac Ewen; (b, d)

5. Genu valgus rahitic:a. are un rol compensator în atitudinile vicioase ale coapsei şi piciorului;b. apare la adolescenţi între 14-17 ani;c. se manifestă la copilul de 2-3 ani;d. uneori necesită mijloace ortopedice de redresare;e. are o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern,

alături de spina Mac Ewen;(c, d, e)

6. Genu valgus rahitic:a. reprezintă un genu valgus de compensaţie;b. se manifestă la copilul de 2-3 ani;c. are o imagine radiologică caracteristică: unghiulare bruscă juxtaepifizară a tibiei cu vârful intern,

alături de spina Mac Ewen;d. este un genu valgus primitiv;

- 1 -

e. este un genu valgus post-traumatic;(b, c)

7. În genu valgus: a. membrele inferioare au formă de paranteze;b. mersul este cu genunchii încrucişaţi;c. de regulă apare un valgus compensator al piciorului;d. mersul este cu membrele inferioare în rotaţie externă maximă;e. semnul Trendelenburg este pozitiv bilateral;(b, c, e)

8. În genu valgus simptomatologia constă în:a. formă de X a membrelor inferioare;b. formă de O a membrelor inferioare;c. apariţia unui valgus compensator al piciorului;d. apariţia unui varus compensator al piciorului;e. mers cu genunchii încrucişaţi;(a, c, e)

9. Indicaţiile tratamentului în genu varum şi valgus sunt: a. în perioada evolutivă, mijloace ortopedice de redresare;b. exclusiv chirurgicale;c. osteotomiile de corecţie la nivelul devierii maxime;d. epifiziodeza parţială;e. de expectativă până la încetarea creşterii osoase;(a, c, d)

Diformităţiile statice ale piciorului

10. Deformarea din piciorul plat-valg se caracterizează prin: a. prăbuşirea bolţilor longitudinală şi transversală a piciorului;b. deviaţia piciorului în adducţie şi supinaţie;c. mers pe partea antero-externă a piciorului;d. pronaţia călcâiului şi devierea în abducţie a antepiciorului;e. accentuarea scobiturii plantare;(a, d)

11. Devierile din piciorul plat-valg constau în: a. adducţia antepiciorului pe retropicior;b. prăbuşirea bolţilor longitudinală şi transversală a piciorului;c. adducţia retropiciorului pe gambă;d. extensia plantei;e. pronaţia călcâiului şi devierea în abducţie a antepiciorului; (b, e)

12. În antepiciorul plat sau rotund: a. se accentuează bolta transversală;b. se asociază equinus-ul şi pronaţia antepiciorului;c. metatarsalgia este comparată cu senzaţia de “mers pe cuie”;d. apare devierea halucelui în valgus şi a degetului V în varus;e. apar duriloame sub capetele metatarsienelor II şi III;(c, d, e)

13. În antepiciorul plat sau rotund apare: a. prăbuşirea bolţii transversale;b. accentuarea bolţii longitudinale;c. răsfirarea metatarsienelor cu convergenţa degetelor;

- 2 -

d. hipertonia muşchilor supinatori;e. equinus-ul şi pronaţia antepiciorului;(a, c)

14. Piciorul plat reductibil de gradul I se caracterizează prin: a. oboseală şi dureri la eforturi;b. contractura muşchilor gambieri (semnul Gosselin);c. artroze deformante;d. duriloame şi bursite plantare;e. tulburări vasomotorii şi sudorale;(a, e)

15. În piciorul plat contractat de gradul II: a. plantograma şi podoscopia sunt utile diagnosticului;b. marginea internă a piciorului este convexă înăuntru;c. marginea internă este dreaptă şi se sprijină pe sol;d. marginea internă păstrează o uşoară concavitate;e. nu apare prăbuşirea bolţii plantare;(a, c)

16. În piciorul plat fixat de gradul III:a. mersul este dureros cu încărcare pe marginea internă a plantei;b. apare uzura încălţămintei pe marginea externă;c. apare uzura încălţămintei pe marginea internă;d. înregistrăm o evoluţie piciorului plat din adolescenţă;e. întotdeauna există în antecedente o fractură vicios consolidată;(a, c, d)

17. Hallux valgus de grad I, reprezintă devierea halucelui în abducţie de:a. sub 5o;b. între5-20o;c. între 20-45o;d. între 45-60o;e. peste 60o;(b)

18. Hallux valgus:a. este o diformitate a degetului mare a piciorului;b. se manifestă de obicei bilateral;c. apare mai frecvent la sexul masculin;d. este mai frecvent la sexul feminin;e. apare întotdeauna înaintea vârstei de 40 de ani;(a, b, d)

19. În hallux valgus avem următoarele două modificări:a. devierea în adducţie a halucelui;b. devierea în abducţie a halucelui;c. adducţia şi pronaţia metatarsianului I;d. abducţia şi supinaţia metatarsianului Ie. devierea degetului V în varus şi retracţia “în ciocan” a degetelor II, III şi IV;(b, c)

20. Hallux valgus: a. este mai frecvent la sexul feminin;b. reprezintă devierea în abducţie a halucelui;c. de grad II are un unghi de abducţie a halucelui de peste 45 grade;d. se manifestă de obicei unilateral;e. se însoţeşte de deviaţia în valgus a primului metatarsian;

- 3 -

21. Hallux valgus: a. este mai frecvent la sexul feminin;b. se manifestă de obicei unilateral;c. tratamentul chirurgical este deseori indicat;d. de grad II are un unghi de abducţie a halucelui de peste 45 grade;e. apare întotdeauna după vârsta de 30 de ani;(a, c)

Cifoscolioza

22. Maladia lui Scheuermann este: a. osteocondroza vertebrală juvenilă;b. scolioza idiopatică;c. epifizita vertebrală;d. cifoza rahitică;e. o cifoză cu rază mică de curbură;(a, c)

23. Pentru epifizita vertebrală sau boala Scheuermann este caracteristic: a. evoluţia pe durata creşterii osoase;b. apariţia unei cifoze cu rază mică de curbură (gibus);c. cuneiformizarea vertebrelor prin deficienţa peretelui vertebral anterior;d. absenţa oricărei manifestări clinice;e. apariţia herniilor intraspongioase;(a, c, e)

24. Pentru osteocondroza vertebrală juvenilă (Scheuermann) metodele terapeutice de elecţie sunt reprezentate de:

a. reeducarea musculară susţinută prin kinetoterapie;b. aplicarea de aparate gipsate şi ortopedice corectoare;c. adoptarea unei atitudini de expectativă;d. redresarea chirurgicală a curburii;e. nu are indicaţie terapeutică;(a, b)

25. Cifozele: a. sunt deviaţii sagitale ale coloanei vertebrale;b. din spondilita anchilopoetică sunt deviaţii rigide, cu rază mare de curbură;c. funcţionale nu se structuralizează dacă persistă timp îndelungat;d. din spondilita tuberculoasă sunt unghiulare;e. nu au indicaţie pentru redresare chirurgicală;(a, b, d)

26. Scoliozele funcţionale: a. reprezintă deviaţii moderate ale coloanei vertebrale în plan frontal;b. de cele mai multe ori sunt idiopatice;c. se pot structuraliza dacă persistă timp îndelungat;d. nu sunt evolutive şi au un prognostic favorabil;e. necesită un tratament complex (kinetoterapeutic, ortopedic şi chirurgical);(a, d)

27. Caracteristic pentru scoliozele structurale sunt:a. lipsa progresiei pe perioada creşterii osoase;b. reductibilitatea spontană a deviaţiei când trunchiul se apleacă înainte;c. modificările de structură vertebrală;d. apariţia curburilor de compensaţie;e. rotaţia corpilor vertebrali;(c, d, e)

- 4 -

28. Scolioza idiopatică: a. predomină la sexul masculin;b. este reversibilă spontan în majoritatea cazurilor;c. se accentuează pe toată perioada creşterii osoase;d. este cea mai rară formă din cadrul scoliozelor structurale;e. în formele grave poate evolua şi după maturaţia scheletală;(c, e)

29. Scolioza: a. dorsală şi dorsolombară are prognosticul cel mai sever;b. infantilă are o evoluţie scurtă;c. adolescenţilor este cea mai frecventă formă;d. gravă are curbura între 50-90º;e. peste 50º evoluează şi la vârsta adultă;(a, c, e)

30. Testul Risser-Cotrel:a. apreciază înălţimea gibusului într-o scolioză;b. arată apariţia şi dezvoltarea nucleilor de osificare din creasta iliacă;c. apreciază creşterea vertebrală şi totodată evoluţia scoliozei;d. este metoda de măsurare a deviaţiei frontale;e. obiectivizează rotaţia corpilor vertebrali;(b, c)

31. În cifoze tratamentul are următoarele indicaţii:a. sub 40-50o mijloacele ortopedice;b. între 40-50o şi 70-80o redresarea chirurgicală;c. kinetoterapia, în coloanele suple, cu deviaţii reductibile;d. leziunile extinse la mai multe vertebre;e. în prezent este o metodă depăşită;(b, d)

32. Tratamentul ortopedic în scoliozele structurale are următoarele indicaţii:a. în formele sub 30o, ca metodă unică;b. între 30-50o asociat kinetoterapiei;c. odată cu apariţia complicaţiilor cardio-pulmonare;d. peste 50o în vederea facilitării intervenţiei chirurgicale;e. în prezent este o metodă depăşită;(b, d)

33. În scolioze tratamentul chirurgical se aplică:a. în devierile peste 30o;b. în devierile peste 50o;c. curburilor fără potenţial evolutiv;d. ca alternativă a tratamentului ortopedic;e. după o pregătire kineto-ortopedică;(b, e)

- 5 -