38678613 mica gramatica a limbii italiene

7/21/2019 38678613 Mica Gramatica a Limbii Italiene

http://slidepdf.com/reader/full/38678613-mica-gramatica-a-limbii-italiene 1/328

MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

.



HA RITINA GH ERM AN • RODICA SÂRBU

MICA

GRAMATICĂ

A LIMBII ITALIENE

(D

EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ

BUCUREŞTI , 1986



Contri buţiii autorilor

:

RODICA SÂRBU

Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub

stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia,

Structura morfologică a cuvîntului

H AR ITI NA GHERMA N:

Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con

juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi

indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta de : DUMITRU VER DEŞ



PREFAŢĂ

Prezentu l volum încearcă în t r -o formulă succ in tă să răspundă ce lor

ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi s is tematizeze cunoşt inţele de

l imbă i ta l iană , f i ind în egală măsură ş i un ghid adresa t tu turor ce lor

ce doresc să descifreze tainele unei l imbi romanice at î t de apropiate

de l im ba rom ână .

L u c r a r e a e s t e s t r u c t u r a t ă p e u r m ă t o a r e l e c a p i t o l e : Noţiuni de

fonetică şi ortografie, n ecesare spre a-1 în dr um a pe c i t i tor în p ro nu nţa re a

ş i scr ie rea corec tă . De asemenea , pent ru dobîndi rea unei pronunţ i i co

recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrăr i i accentul

tonic a l anumi tor cuvin te să f ie marca t de un punct p lasa t sub s i laba

a c c e n t u a t ă (favola). Capi to lu l in t i tu la t Morfologia, organiza t in maniera

morfos in tac t ică t radi ţ ională , prez in tă toa te ca tegor i i le gramat ica le sus

ţ inute de exempl i f icăr i in tegra l t raduse în l imba română. Noţiunile de

sintaxă sînt expu se în mo d schem at ic urm ăr in du -se în m od deoseb i t

diferenţele evidente dintre cele două l imbi . Exemplele din acest capi tol

s în t de asemenea t raduse . Pent ru a se da o or ientare genera lă asupra

origini i ş i evoluţ iei l imbii i ta l iene a fost introdus capi telul Limba ita

liană ieri şi azi,

care in tenţ ionează să prez in te pe scur t anumi te aspecte

a le l imbi i i t a l iene contemporane . Ul t imul capi to l . Texte in sprijinul

gramaticii,

oferă pos ibi l i ta tea de a regăsi într-o lectu ră plă cu tă — por

n ind de la anec dote şi t e rminând cu texte le un or auto r i con sacra ţ i —

unele apl ica ţ i i a ie noţ iuni lor de gramat ică cupr inse în pr ima par te a

volumului . în aces t scop d ispunerea texte lor a fos t făcută în t r -o or

d ine gradată a d i f icu l tă ţ i lor , eons ider îndu-se necesar ca pr imele d in t re

acestea să f ie t raduse integral , pe cî tă vreme celelal te să f ie însoţ i te de

t raducer i ş i expl ica ţ i i par ţ ia le . F iecare tex t reprez in tă i lus t rarea con

cret ă a un or fenomen e g ram atica le ce au fost puse în val oar e p rin

subl inier i speciale ş i t r imiter i directe la capi tolul de teorie din prima

par te a lucrăr i i .

Car tea de fa ţă nu are pre tenţ ia de a f i t ra ta t exhaus t iv fapte le de

l imbă, ci s-a or ientat mai curînd spre aspecte contrast ive ş i spre cele

cu caracter pract ic , scopul acesteia f i ind acela de a asigura o consul tare

nu numai rapidă dar ş i ef icientă.

Conş t iente de faptu l că expunerea teore t ică a gramat ic i i fă ră exer

ci ţ i i de memorizare ş i de repetare spre a se dobîndi deprinderi ş i auto-

5



m atism e es te insuf ic ientă , au to are le ş i-au pro pus să pu nă Ia d ispoz i ţ ia

pub licului şi un vi i tor volu m de exerci ţ i i ap l icat iv e , v olu m care a fost

i n t i t u l a t Utilissimo şi care , se spe ră, v a ap ăr ea cit m ai cu rine! posib il .

In f ine , volum ul aces ta repre z in tă o înc un un are a înd e lu ng a te i -co

lab oră r i profesionale pre cu m şi a pr ie tenie i ce leagă încă de pe vr em ea

s tudenţ ie i pe ce le două autoare .

AUTOARELE



SUMAR

Prefaţă 5

NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI OR TO GR AFIE 13

Vocalele 13

Diftongii, hi at ul , triftongii 14

Consoanele 15

Litere de origine stră ina 17

Gru puri de litere 18

Accentul 19

Eliziun ea şi apostroful 20

Apo coparea sau trunchierea 21

Ad ăug area unor sunete 22

Abrevierile 22

:

D esp ărţirea cuvintelor în silabe 24

MORFOLOGIE 25

ART I COL UL 2 5

Articolul hotărlt

25

Formele ar t icolului ho tărî t 25

. Prepoz iţiile artic ula te 27

Form ele prepoziţiilor artic ula te 27

Articolul nehotărit '. . . 28

Formele ar t icolului neh otări t 28

Articolul partitiv 30

Folosirea şi om iterea articolulu i pa rtit iv 30

Folosirea şi om iterea articolu lui 31

. Folosirea şi om iterea articolu lui cu nu m e prop rii 31

Folosirea şi omiterea ar t icolului cu nume de rudenie precedate de adject ivul

posesiv 34

Alte situa ţii de folosire a articolu lui ho tăr ît 34

Alte cazuri în care articolu l se om ite 35

S UBS T ANT I VUL 3 7

Genul substantivelor

37

Genul substant ivelor după term inaţ ie 37

Genul substant ivelor dup ă în ţe les 41

7



O b s e r v a ţ i i a s u p r a g e n u lu i , s u b s t a n t i v e l o r 4 5

F o r m a r e a f e m i n i n u l u i s u b s t a n t i v e l o r 4 5

Numărul substantivelor

49

P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r m a s c u l i n e 4 9

P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r f e m i n i n e 5 2

S u b s t a n t i v e i n v a r i a b i l e 54

S u b s t a n t i v e c u m a i m u l t e f o r m e 5 5

S u b s t a n t i v e c u d o u ă f o r m e l a s i n g u l a r 5 5

S u b s t a n t i v e c u d o u ă f o r m e l a p l u r a l 5 6

S u b s t a n t i v e c u f o r m e d u b l e l a s i n g u l a r ş i p l u r a l 5 8

S u b s t a n t i v e d e f e c t i v e 6 0

S u b s t a n t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e p l u r a l 6 2

P l u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r c o m p u s e 6 2

Declinarea substantivelor 6 5

A D J E C T I V U L 7 1

P a r t i c u l a r i t ă ţ i a l e p l u r a l u l u i a d j e c t i v e l o r 7 2

P o z i ţ i a a d j e c t i v e l o r 7 4

A c o r d u l a d j e c t i v e l o r 7 5

F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r

bello

şi

quello

76

F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r buono, grande 77

C o m p l e m e n t u i a d j e c t i v e l o r 78

Gradele adjectivelor

7 3

G r a d u l p o z i t i v 7 9

G r a d u l c o m p a r a t i v 7 9

G r a d u l s u p e r l a t i v 8 1

A d j e c t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v 8 3

O b s e r v a ţ i i a s u p r a f o r m e l o r s p e c i a l e ( l a t in e ) d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v . . . . 8 3

A d j e c t i v e c u s u p e r l a t i v e n e r e g u l a t e 84

A d j e c t i v e l i p s i t e d e u n e l e g r a d e d e c o m p a r a ţ i e 8 6

N U M E R A L U L 8 7

Num erale cardinale şi ordinale 87

O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e 89

O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r o r d i n a l e 9 0

F o l o s i r e a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e ş i o r d i n a l e 9 1

Alte numerale 94

P R O N U M E L E 9 7

Pronumele personale

97

F o r m e l e p r o n u m e l o r p e r s o n a l e l a n o m i n a t i v ( c a z u l s u b i e c t u l u i) 9 8

F o l o s i r e a p r o n u m e l o r p e r s o n a l e l a n o m i n a t i v 9 8

P r o n u m e l e p e r s o n a l e î n f u n c ţ i e d e c o m p l e m e n t 9 9

F o r m e l e a c c e n t u a t e a l e p r o n u m e l o r 1 00

Pron urnele reflexive

1 0 !

F o r m e l e n e a c c e n t u a t e a le p r o n u m e l o r 1 02

P o z i ţ i a f o r m e l o r n e a c c e n t u a t e ( a t on e ) 1 0 3

C o m b i n a ţ i i d e p r o n u m e n e a c c e n t u a t e 1 05

P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e

ne, ci, vi

106

4



Pronum ele de politeţe

109

Si i m p e r s o n a l ş i si pa s iv 110

Proma ne şi adjective posesive

112

T a b l o u l p r e n u m e l o r şi a d j e c t i v e l o r p o s e s i v e 1 12

Pronum ele şi adjectivele demo nstrative

114

Pronum ele şi adjectivele de identitate

117

Pronumele relative

119

Pronum ele şi adjectivele interogative 122

Adjectivele exclamative 123

Pronum ele şi adjectivele nehotărite 123

Alte adjective şi pronum e nehotărite 128

V E R B U L 1 3 0

A . Cr i t e r i i s in t ac t i ce 130

B . Cri te r i i m orfo logic e 131

Mo durile şi timpurile cerbului 131

Verbele auxiliare 135

F o l o s i r e a a ux i l i a r e l o r 140

Conjugarea

143

Conjuga rea la diateza activă 143

C o n j u g a r e a I 1 4 3

C o n j u g a r e a a I i - a 1 46

C o n j u g a r e a a I l I - a 1 5 3

A c o r d u l p a r t i c i p i u l u i p e r f e c t 1 58

Verbele neregulate 160

O b s e r v a ţ i i a s u p r a c o n j u g ă r i i v e r b e l o r n e r e g u l a t e 1 60

P r i n c i p a l e l e v e r b e n e r e g u l a t e 1 60

Conjuga rea la diateza reflexivă 175

Conjuga rea la diateza pasivă

180

V e r b e l e a u x i l i a r e d e m o d a l i t a t e 1 85

F o l o s i r e a i m p e r s o n a l ă a v e r b e l o r p e r s o n a l e 1 86

F o l o s i r e a m o d u r i l o r p e r s o n a l e 1 8 6

F o l o s i r e a m o d u l u i i n d i c a t i v 1 86

F o l o s i r e a m o d u l u i c o n d i ţ i o n a l 1 88

F o l o s i r e a m o d u l u i c o n j u n c t i v I 8 9

F o l o s i r e a m o d u r i l o r n e p e r s o n a l e 1 9 1

F o l os i r e a m od u l u i i n f i n i t i v 191

F o l o s i r e a m o d u l u i g e r u n z i u 1 96

F o l o s i r e a m o d u l u i p a r t i c i p i u 1 9 7

A D V E R B U L ; , 1 98

Adverbele de mod

198

Adverbele de timp

199

Adverbele de loc

. 200

Adverbele de cantitate 201

Adverbele de afirmaţie

202

Adverbele de negaţie 202



Locul adverbelor in propoziţie

; • • i : Î ; : : : : : : : ; : : : . . 20 3

Gradele de comparaţie ale adverbelor 203

P R E P O Z I Ţ I A 2 0 6

A .

Prepozi ţ i i propri i

206

B. Prepozi ţ i i impropri i 209

C O N J U N C Ţ I A 2 1 2 :

A .

Conjuncţ i i l e coordonatoare

212

B .

Conjuncţ i i l e

s u f o o r d o n a to a r e — 2 1 3

Conjuncţii explicative (declarative) 2 1 3

Conjuncţii temporale

2 1 4

Conjuncţii cauzale

214-

Conjuncţii modale 214

Conjuncţii finale 215

Conjuncţii concesive

2 1 5

Conjuncţii consecutive

215

Conjuncţii condiţionale 216

Con juncţii de excepţie

216

Conjuncţii interogative indirecte

216

Conjuncţii dubitative

217

I N T E R J E C Ţ I A 2 1 8

S T R U C T U R A M O R F O L O G I C Ă A C U V Î N T U L U I 220

Derivarea 222

Gradarea . 233

Compunerea 233

Schimbarea valorii gramaticale

234

N O Ţ I U N I

D E S I N T A X Ă 2 37

P Ă R Ţ I L E P R O P O Z I Ţ I E I 238

Subiectul

238

Predicatul 239

N u m e l e p r e d i c a t i v 2 39

A c o r d u l p r e d i c a t u l u i c u s u b i e c t u l 2 4 0

Atributul 241

A p o z i ţ i a .. . 2 4 1

Complementul 242

P r o p o z i ţ i i s u b o r d o n a t e e x p l i c i t e ş i i m p l i c i t e 2 4 4

F R A Z A 2 4 5

A . F r a z a p r i n c o o r d o n a r e 2 4 5

B . F r a z a p r i n s u b o r d o n a r e 2 4 6

Concordanţa timpurilor 248

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l i n d i c a t i v 2 4 9

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l c o n j u n c t i v 2 5 1

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i i l e i n t e r o g a t i v e i n d i r e c t e (se n o n

c o n d i z i o n a l e

)

254

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i i le c i r c u m s t a n ţ i a l e 2 56

P r o p o z i ţ i i t e m p o r a l e 2 5 6

P r o p o z i ţ i i c a u z a l e 2 5 7

P r o p o z i ţ i i f i n a l e 2 5 8

10



Prop oziţii consecutive 258

Pro poz iţii concesive 259

Propo ziţ i i com parative 259

Pro poz iţii circu m stan ţiale de loc 259

Pro po ziţii mo dale 260

Prop oziţii rela tive 260

Propo ziţii cond iţionale 261

Se con diţion al (periodul ipotetic) 262

VO RB I RE A DI RE CT Ă Ş I I NDI RE CT Ă 264

LIMBA ITALIAN Ă IE R I ŞI AZI 268

Scurtă preze ntare istorică 268

Asp ecte ale l imbii i tal iene contem porane 270

Stiluri funcţion ale 272

TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII 279

BARZ E L L E T T E 2 7 9

DALLA GRAMMATICA ALLA LET TU RA 286

DALLA LET TU RA ALLA GRAMMATICA 291

PO ET I . PRO SAT OR I 306



NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE

(NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA)

§1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21

de origine latină şi 5 (j, k, w, x, y) adoptate din alte limbi pentru tran

scrierea cuvintelor de origine străină.

Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională

în limba italiană este următoarea:

a

(a),

b

(bi),

e

(ci),

d

(di),

e (e), f

(effe),

g

(gì), h (acca), i (i),

j (i lunga), k (kappa), 1 (elle), m (emme), n (enne), o (o), p (pi),

q (qu), r (erre), s (esse), t (ti), u (a), v (vu sau ci), w (doppia

vii sau ci), x (ics), y (i greca), z (zeta).

Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul ho-

tărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la

lettera

— litera) ca în

exemplele: Ia ci, la enne, la vu, la i greca.

Citirea cuvintelor pe litere se face astfel:

libro —

carte —

ellej

i,lbi, erre, o ; quaderno

—

caiet — qu, u, a, di, e, erre, enne, o ;

yogur

— iaurt— i greca, o, gi, u, erre, ti.

Vocalele

§2 Limba italiană are 5 vocale: a, e, i, o, u. în funcţie de accentul

silabei sau de grupu l vocalic din care fac pa rte , vocalele au urm ă

toarea pronunţie:

A. a, i, u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în

limba română:

figura

— figură, amica — prietenă, cu^ura — cultură.

§3 B. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau

deschisă. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează

grafic. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează

sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (

s

) cu

scopul de-a ind ica : 1) pro nu nţia corectă a cuv întului ca în exem

plele: mése — lună,

professoréssa

— profesoară, fratèllo

— frate, attènto

—

a ten t ,

persóna

—

persoană,

dolóre

—

durere,

vittòria

—

victorie,

terma

le



metro — t e rm om e t ru ; 2) p ro nun ţ i a c o re c t ă a uno r omonime* la ca re

sunetul închis sau deschis al respect ivelor vocale este singurul indiciu

pentru sensul di fer i t a l acestora :

è (e închis) è (e deschis)

pèsca — pescu i t pèsca — piersică

légge —

lege

fògge —

c i teş te

é — şi è — este

vènti —

douăzeci vènti — v în tur i

ó (o închis) ò (o deschis)

vòlto — faţă vòlto — întors

fóro — g a u r ă fòro — for, pia ţă ,

cólto — c u l t còlto — cules

rósa — roa să

ròsa —

t randaf i r

Vocalele e şi o în

silabă neaccentuată

a u î n t o t de a una sune t î nc h i s .

C. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se di f tonghează: se pro

nun ţ ă c a e iniţial în l imba română din cuvinte le : e rou, emblemă, exer

c i ţ iu . Se va pr o nu nţ a dec i : esercizio — exerc i ţ iu , egli — el, erba — i a rbă .

Diftongii, hiatul, triftongii

§ 4 A . Diftongii sîn t g rup ur i fo rm ate d in două voca le a l ă t ur a t e

care se pr o nu n ţă cu o s ingu ră emisiune de voce . Vocale le unu i di f tong

a p a rţ in aceleiaşi silabe deci în scris nu se po t se pa ra (vezi § 16).

Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu

a, e , o (vocale tari) . Cei mai frecvenţi dif tongi sînt :

ia, ie, io, iu: piato — farfurie, fieno — fin, fiore — floare, fiu m e — rîu :

ua, ue, iu, uo: puntuale — p u n c t u a l , guerra — război , chiudo — închid ,

fuori — afară ;

ai, au: zaino — rucsa c , causa — cauz ă ;

ei, eu: farei — aş face, neutro — neu t ru ;

oi: coi — voi , mo ina — răsfă ţ .

NOTĂ:

în grupurile qua (que, qui, quo), eia (eie,

ciò, ciu),

già

(gie, gio, giù),

scia

(scie,

scio,

sciu),

glia,

(glie,

glio, gliu),

vocalele i şi u nu

alcătuiesc cu vocalele ală

turate diftongi, deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică

o pronunţie specifică consoanelor: q, g, c, se, gl.

§ 5 B. Cînd două voca le în t i ln indu-se se pr on un ţă sep ara t , cu

două emisiuni de voce , acestea formează un hiat. Voca le le h ia tu lu i

fac pa r t e în to tdeauna d in două s i l abe d ive rse .

*

omonime —

cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ,

fiera-

tîrg, /t'ero-mîndră.

14



Hia tu l se fo rmează :

a) Cînd se întâlnesc două vocale tar i (a, e,

o

) în grupur i ca ea ,

« o , ae , oe : te-a-tro — te at ru , a -e- re-o — avion, po-e-ta ~ p o e t ;

b) cînd vocalele slabe (i, u) sînt accentuate şi se af lă l ingă alte

voc a le : pa-u-ra — frică , d -o — unch i , ci-a — s t r a d ă , po-e-si-a — poez ie ;

c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re —

a avea din nou,

re-a-gi-re

— a r e a c ţ ion a ;

d) în mod excepţ ional în cuvinte ca li-n-to — l ă u t ă , pi-o-lo — ţă

ruş .

§ 6 C. Triftongii sîn t g rup ur i fo rm ate d in t r e i voca le a lă tu ra t e

•care se pronunţă cu o s ingură emisiune de voce ş i ,apar ţ in înd ace le iaş i

s i la be , nu se desp ar t în scris.

Trif tongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură

,altei vocale. Cei mai frecvenţi tr if tongi sînt: uai , uoi, ie i , ia i : guai! —

va i !, cuo i — bo i, miei — ai m ei, mangiai — m înca i .

NOTĂ:

Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io : giuoco —

gioco — joc, figliuolo — figliolo — fiu.

Consoanele

§ 7 în l im ba i ta l i an ă consoanele po t f i s im ple : tem a — tem ă,

s tanco — obos i t , sau po t fi du b le : ma m m a — m am ă, raccontare — a po

ve sti (vezi § 8).

A. Pr on un ţa re a urm ătoa re lor consoane es te iden t ică cu cea d in

l i m b a r o m â n ă :

1. b, d, f, l, m, n, p,

r,

t, v

bam bino — copil , fmestra — fereastră ,

<dopo — du pă , albergo — ho te l ;

2.

c şi g ur m at e de vocale le e şi i: cesto — coş, cucina — buc ă

t ă r i e ,

gelo — ger, gigante — ur ia ş ;

3. c şi g urmate de vocale le e s i i între care se in terca lează un h

•amiche — pr iet en e, chiace — cheie, ragne — rid ur i , ghioKo — lacom ;<vezi § 8, 2).

4.

c şi g urmate de vocale le a , a , o sau de a l te consoane: cuore —

i n imă , camera — c a me r ă , coda — coadă , gara — în t rece re , gusto — gust ,

;

go/a — gît , clima — climă, critico — cri t ic , magro — slab , gloria — glorie

etc .

§ 8 B . Pr on un ţa r ea urm ăto a re lo r consoane es te d i fe r i tă f a ţă de

l imba r omâ nă .

1.

Consoanele duble ( le doppie) care sînt o caracterist ică a l imbii

i t a l iene ia r p ronunţ ia lo r corec tă ce re o dura tă p re lungi tă a sune tu lu i

r e s p e c t i v : oggi — azi , letto — p a t , programma — pr og r a m .

15



Respec ta rea consoane lor duble în pronunţare ş i sc r ie re es te obl iga

tor ie deoarece ade sea e le m arch eaz ă sensul diferi t al un or cu v in te :

penna — pe n i ţ ă pena — pedeapsă

beila — frumoasă bela — behăie

carro — c a r caro — drag

rossa — (de culoare) roşie rosa — tra nd af ir

NOTĂ:

în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i, spre deosebire de

limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat, pronunţia lor în italiană

este unitară: accento

—

accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără

însă a fi repetată ca în limba română ; aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo

cu prelungirea respectivelor consoane duble.

2. II (acea) nu se pronunţă f i ind un simplu semn graf ic : a) în

une le in te r jec ţ i i : ahi — va i

( p r onun ţ a t — aii), deh

— i e r t a r e , va i !

( p r onun ţ a t —

de), ahimè

/ — aoleu

( p r o n u n ţ a t

aimè);

b) la unele per

soane în conjug area verb ulu i „av ere " la ind ica t iv p reze nt , ca re a r

putea f i confundate cu a l te păr ţ i de vorb i r e p ro nu nţa t e iden t i c : ho — eu

am , faţă de o — sau ; hai — tu ai , fa ţă de a i (prepo zi ţ ie ar t ic u la tă

m ase . pi .) ; h a — el are , fa ţă de a — la ; hanno — ei au, fa ţă de an no —

an; c ) în poz i ţ ie in i ţ ia lă a unor cuvinte împrumuta te d in a l te l imbi :

hotel — ho t e l ( p r onu n ţ a t

otel),

hitleriano — hi t l e ri s t ( p ro nu nţa t itleriano,)

hangar —

h a n g a r ( p r o n u n ţ a t

ungar).

Lipsa valor i i fonice a dat aceste i consonante sensul de „nimic"

în expresi i de t ipul :

Non vale un 'acca

— Nu va lorează nimic .

Non

capisco un 'acca — Nu înţe leg nim ic .

In grupur i le che-chi, ghe-ghi — pro nu nţ i a consoane i h este aceeaşi

ca şi în l im ba ro m â n ă (vezi § 8, 2) .

3. Q (cu) e s te î n t o t d e a u na u r m a t ă de u şi o a l tă vocală în dif tong:

qua- , que- , qui- , ş i se pronunţă cua, cue,cui: quadro — t a b l o u , cinque —

cinci, liquido — lichid, questo — acesta .

In cuvintele în care q este preceda t de e pro nun ţ i a su ne tu lu i se

prelungeşte ca la consoanele duble , fără a l te modif icăr i :

acqua

— a pă ,

acquistare — a c um pă r a , p r o nu n ţ a t e accua şi aceuistare cu ins i s t en ţă

asupra consoane i

c.

4. S (esse) are pro nu nţ i i diferi te în funcţ ie de po zi ţ ia sa în cu-

vînt .

— Se pr on un ţă ca în l imba r om ân ă ( surd) c înd es te : a ) in i ţ ia lă

u r m a t ă de o voc a l ă : secolo — secol, Sicilia — Sicilia, sono — sìnt ,

suono

—• sunet ; b ) î n t re consoană ş i voca lă : pensare — a g ìnd i ,

consi

glio — sfa t , persino — pî nă şi ; e) urmată de consoane le e, f, p, q, t:

scolaro —

şcolar,

sporco

— m u rd ar , sforzo — efor t,

squadra —

echipă,

studio — în v ă ţă tu ră ; d) dub lă in te rv oca l ica : cu respec t iva pre lun gi re a_

s u n e t u l u i : essere =- a f i , sasso — piatră, professore — profesor.



— Consoana s se pr on un ţă ca z rom ânesc (sonor) c înd es te : a) s im plă

in te rvoca l i ca : riposo — o d i h n ă ( p r o n u n ţ a t ripozo), usare — a folosi,

milanese — m i lanez ; b ) u r m a t ă de consoanele b, d, g, l, m, n. r, v: snel

lo — z v e lt ( p ro n u n ţ a t znelo), svenire — a leşina, bisbigliare — a sus ura ,

NOTĂ:

în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe, deşi în poziţie intervocalica,.

s

se pronunţă surd, ca în l imba română:

stasera —

astă seară ,

girasole —

floarea-soa-

relui, risuonare — a răsuna , Risorgimento — ist. Risorgimene

Pentru s in tervocal ic indica ţ i i le se referă la l imba l i te rară deoarece*

în vorb i rea com ună p ro nu nţ ia aces te i consoane nu a re un ca r ac te r

uni tar pe în t reg te r i tor iu l I ta l ie i .

5.

Z (zeta) ind ifere nt de po ziţ ia sa în cuv în t sau de fap tul c ă

es te s implă sau dublă are două pronunţ i i : a ) ca ţ românesc: lezione — lec

ţ i e (p ro n u n ţ a t leţione), dama — dan s , prezzo — pre ţ , tristezza — t r i s

t e ţ e ,

zio

— unchi ; b)

dz: zero

— zero,

zolla

— b r a z d ă ,

azzurro

— alba s t ru , ,

organizzare —

a orga niza .

Pentru o pronunţare c î t mai corec tă se recomandă ş i consul tarea- :

unui d ic ţ ionar de specia l i ta te , neexis t înd o regulă care să de l imi teze

strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei

z.

Litere de origine străină

§ 9 Li tere le de or ig ine s t ră ină : j , k , w, x , y se folosesc pentru

scr ierea unor cuvinte împrumuta te d in a l te l imbi , dar se în t î lnesc ş i

în unele nume propr i i i ta l iene ca :

Jacopo —

Ia c o b ,

Mar ionio

— .Marea

Ionică.

Aces te l i te re pot f i pronunţa te f ie ca în l imba de or ig ine a cuvîn-

tu jui care le conţ in , f ie pr in t r -un sunet adapta t la pronunţ ia l imbi i

i ta l iene.

J

(i lunga)

se poa te p r on un ţa ca voca la

i

în cuv in te ca :

iugo

slavia, junior

— jun ior sau prin sun etu l specific l im bii s tră in e:

jaz:

—

jaz (din engleză , pronunţa t gez) ,

jabò

— jabo u (d in franceză , p ronun

ţ a t j a b ò ) ,

judo

— (din japone ză , p ro nu n ţa t g iudo) ;

K

(cappa)

se pr on un ţă ca un c rom ânesc în cuv in te ca :

klaxon —

claxon, kolkhos — colhoz sau ca g rup ul de l i te re che: kepi — chipiu

(p ro n u n ţ a t c h e p i ) . kaki — culoarea ka ki (p ro nu nţ a t cachi) şi respect iv

ca grupul de l i tere che în abrevia ţ i i le : km. — c h i lo me t ru (p ro n u n ţ a t

chi lometro) , kg. —- ehi logram (p ro nu nţa t chi logramo) ;

W (doppia vu) se pronunţă f i e v-.wolframio — wolfram, Wagner — „

sau cu sunetul specific l imbii s trăine de origine : wisky — wisk y (din

eng leză , p ronun ţa t u i sch i ) , week-end (din eng leză , p r on un ţa t u ichend) ;

X (ies) se p ro n u n ţ ă cs\ saxofono — saxofon, ex-direttore — fost

di rec tor ,

extra

— extr a , super ,

17



Grupur i de l i t ere

§ 10 Alătur i de regul i le de pronunţ ie de ja enunţa te , o par t icula

r i ta te a l imbii i ta l iene o const i tuie existenţa unor giupur i graf ice for

mate f ie din clouă l i tere

(digrammi),

fie din tr ei lite re

(trigrammi)

care se pronunţă pr in t r -un sune t spec i f ic l imbi i i t a l iene .

GN — fără sune t co re spunză tor în l im ba ro m ân ă- s e p ro nu nţă ca

u n n m ui a t u r m a t de i (aproximat iv nni ) în cuvinte ca : sogno — vi s ,

compagno — t o v a r ă ş , ingegnere — inginer . în une le cuv inte grupul gn

poate f i urmat de

i

fără să modif ice pr on un ţ ia :

ogni

— fiecare,

com

pagnia — tovă răş i e , sogniamo — noi v isăm .

Excepţie, cînd gn se p ro nu nţă ca în ro m ân ă : wagneriano — w a g

ne r i an , Wagner.

GLI — de a sem enea f ă ră sune t core spun ză tor în l im ba rom ână

se p ronunţă ca un l m ui a t ( a p r ox i m a t i v

Ili)

în cuvinte ca : figlio — fiu,

sbaglio — greşeală , consiglio — sfat.

Excepţii,

cînd

gli

se pronunţă ca în l imba română :

negligente

—

negl i jent , glicine — glicină, glicerina — glicer ina, ganglio ~ ganglion,

geroglifico — hieroglific.

To t ca în l imba română se p ronunţă g rupu l consonan t i c

gl

cînd

nu e s t e u rma t de i: inglese — englez, gloria — glorie, glucosio — glu

coza.

SCE — se pr on un ţă se: pesce — peş te , scendere — a coborî , ruscel

lo — rîu, scena — scenă, ascensione — ascensiune.

SCI — se p r o nu n ţ ă şi atunci c înd este urmat de consoană: scin

tilla — scînteie , piscina — baz in , fascismo — fascism, scimmia — m a i

m u ţ ă , nascita — naş te r e .

Atunc i c înd grupul sci este urmat de o vocală, i ramine doar un semn

graf ic ş i se pronunţă

ş

+

vocala

c a r e u r m e a z ă

(scio—>şo, scie—+şe, sciu—+şu

scia-^-şa): sciopero — g r e v ă , scienza — şt i in ţă , sc iupare — a dete r iora ,

lasciare — a lăsa , a pără si .

Excepţie, cînd voca la i din grupul sci + vocală se pronunţă ca

a ta re : sc ia re — a schia .

Grupur i le de l i t e re amint i te nu se dublează nic ioda tă ş i se pro

nun ţă foa r t e pu te rn ic .

în ce pr iveş te grupur i le de două l i te re :

ce-ci, ge-gi

sau de trei

l i tere che-chi, ghe-ghi, ele se p ro n un ţă ex act ca în l imb a rom ân ă (vezi

§ 7 , A, 3).



Accentul

§ 11 Pr on un ţare a corec tă a cuvinte lor d in l imba i ta l iană es te

ind ica t ă de accentul tonic sau grafic.

A . Accentul tonic. In orice cuvînt format din mai multe si labe, ,

una d in t re aces t ea se p ronun ţă cu ma i mul t ă in t ens i t a t e . Aceas t a se

n u m e ş t e silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă,

sillaba

— si labă ,

imitile

— inut i l . Accentul care m arch ează ace astă

p r o n u n ţ a r e s e n u m e ş t e accent tonic. El nu se notează in scris decî t în

ca zu ri spec iale (vezi § 11 , e).

In cuvintele i ta l ieneşt i pozi ţ ia accentului tonic poate f i pe:

1 — penultima silabă (parole p iane) : bambino — copil, natura — n a

t u r ă , cortile — c u r t e , lavoro — m u n c ă ;

2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — m edic , catte

dra — ca tedră , apostrofo —

apostrof,

tavola — m asă ;

3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano —

ei locuiesc,

desiderano

— ei doresc,

facendomelo

— făcîndu-mi-1,

dando

gliela — dîndu-i-o.

4 — ultima silabă (parole tronche), situaţ ie în care accentul se

notează graf ic : citt — oraş , virtù — vi r tu te , onestà — c inste , gioventù —

tinere t .

NOTĂ:

Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă

fiind cuvinte ..piane". Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor

„sdrucciole" şi „bisdrucciole", s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze

vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei, tocmai pentru

a nu se confunda cu accentul grafic.

B. Accentul grafic. Semnul prin care se notează vocala accentuată ,

d in t r -un cuv în t se numeş te accent grafic. El poate fi de două feluri:

1.

accent grav

x

care marchează vocalele f inale precum şi sunetul

desc his al vocalelor e şi o (vezi § 3 ): caffè — cafea, trovò — el găsi .

più — m a i , potrà — v a p u t e a , partì — plecă ;

2.

accent ascuţit)' care marchează vocalele f inale precum şi sunetul

închis al vocalelor e şi o:

perchè —

pent ru ce , pent ru că, affinché — spr e a,

ca să, viceré — vicerege , ventitré — douăzeci şi trei .

Accentul grafic,

ascuţ i t sau grav , se notează în mod obl iga tor iu

în urm ăto are le s i tua ţ i i :

a ) pe cuvin te le cu accentu l pe u l t im a s ilabă (parole t ro nc he ) :

verit — a d e v ă r , tribù — t r i b , felicità — fericire, pietà — mi lă ;

b) pe une le cuvinte monosi labice te rminate în d i f tong: giù — jos,

ciò

— a c e a s t a ,

può

— e l po a te ,

già

— deja .

Excepţii: nu au acc en t grafic qui — aici, qua — aici , lui — el,

mai — nic ioda tă .

19



c) pe unele cuvin te monos i lab ice omonim e pent ru a m arc a deo

sebi rea de sens :

è — este e — şi

tè — ceai te — pe t i ne

sé

— pe s ine se.

—

dacă

si — d a si — se (pron . reflexiv)

di

— zi

di

— de (prepozi ţ ie)

l — acolo la — art icol ho t . fem. s ing.

ne — nici ne — despre (d in ) ac eas ta

d — el dă da

—

la, de la (prep oziţ ie)

d) pe pers oan a I ş i a I l I -a a verbe lor l a ind ica t iv -v i i to r , per

soana a I l I -a a verbe lor regu la te l a ind ica t iv -per fec tu l s implu : par

lerò

— voi vorb i ,

parlerà,

— va vo rb i ,

parlò

— el vo rbi ;

mangiò

— el

m încă ;

e) pe unele cuvinte plurisi labice al căror accent diferi t este sin

gurul indiciu al d i ferenţei de sens:

ncora

— anco ră

sùbito — im e d ia t

compito — t e m ă

capitano — căp i t an

nettare — a cu ra t i

ancora — m e a

subito — suferi t

compito — împl in i t

capitano — se în t îm plă

nettare — nec t a r

Eliziunea şi apostroful

§ 12 Eliziunea este căd erea voca le i f ina le ne ac ce n tu a te a un u i

cuvînt urmat de al t cuvînt care începe to t cu o vocală . în locul vocalei

sup r i ma t e s e pune apostroful: lo aereo — l 'aereo — avio nu l , una amica —

un^mica—o p r i e t e n ă , quello uomo—quell'uomo—acel om, dove è — dov'è

unde es t e .

A. El iziunea es te obl igator ie în următ oa re l e s i t ua ţ i i :

1) cu articolele Io, la (v. § 18) şi prep oziţ i i le for m ate cu ac este a

{v. § 20) pre cu m şi cu a rt ico lul una (v. § 22): l'alunno — şcolarul ,

Varte — a r t a , ammestate — o va ră , a l l 'ospi te — m usafi rului , dell 'eròa — a

ierbii .

2) cu pronumele /o , la, glielo, gliela (v . § 87 ; 89) : Vho guardato — l -am

i v i t , Yaceea incontrata — o înt î ln ise, glieYho detto — i-am spus-o.

3) cu adjectivele bello, quello, (v. § 61 ; 96), grande (v. § 62), questo,

santo: belYappartamento

— a p a r t a m e n t fr um o s ,

quelYipotesi

— acea ipo

t e z ă ,

gran^

anima — suf le t m are , quesf albero—pomul aces t a , SanV An

tonio — Sf în tul A nto n .

Pi



4) cu pa r t icule le p ron om inale ş i ad ver bia le (v . § 90 , 93 ) : C 'e ra urm

volta — A fost oda tă , C'incontriamo alle sette — Să ne în t î ln im la or a

şap te .

5) cu prepozi ţ ia di: la carta d'Italia — h ar t a I t a l ie i , anello d ar

gento — ine l de a rgin t , d'accordo — de acord .

B . Nu se recomandă e l i z iunea după :

1) articolele

le, gli

şi respec t ive le prepozi ţ i i a r t icula te (v . § 19) :

le ore — ore le , gli italiani —ital ieni i , degli occhi — ai ochi lor , dalle ami

che — de la pr ie ten e .

2) prepozi ţ ia da pent ru a nu f i confundată cu di: libro da acquis

tare — c a r t e d e c u m p ă r a t , cosa da imparare — l u c r u d e î n v ă ţ a t .

Excepţii: d'ora in poi — d e a c u m î n a i n t e , d'altra parte — pe

de a l t ă pa r t e .

3.

L a sfîrşitul rîn du lu i în cazul de sp ărţ iri i în silabe (v. § 16) :

lo orologio — ceasul , nella Italia — în I ta l ia , quale è — care es te .

Adesea e l iz iunea depinde de s t i lu l personal a l vorbi torulu i . în

l imbajul presei se obse rvă uneor i t en d in ţa de a nu re spe c ta aces t f eno

men .

Apocoparea sau t runchierea

§ 13

Apocoparea,

ca fenomen caracterist ic l imbii i ta l iene, este

supr imarea voca le i sau a une i s i labe f ina le neaccentua te a unui cuvînt ,

în fa ţa a l tu i cuvînt : cane che abbaia, cari che abbaia — cl ine care la t r ă ,

signore Ferrari — signor Ferrari — d o m n u l Fe r r a r i , quello ragazzo — quel

ragazzo — acel bă ia t , grande cosa — gran cosa — m are luc ru .

Spre deosebi re de e l iz iune apocoparea nu se notează cu apostrof.

Exct

un poeo

'pţii in

- pu

care ape

i n ,

unele im pe ra t iv e :

—spune ,

fa'-

fai

cu' —

da'

- f ă .

copa rea

casa —

—

dai —

este

casa,

dă,

m a r

de'

va'

3ată de

— dei -

— vai -

apos

- ai,

- d u

trof

ale,

-te ,

: un po' —

precum ş i

di'

—

diei

Apocoparea nu es te obl iga tor ie dar se poa te face în următoare le

condi ţ i i :

a) cuvîntul să f ie format din mai multe si labe iar ul t ima să nu

f ie accentua tă ;

b) prin căderea vocalei sau si labei f inale cuvîntul să se termine

în t r -una d in consoane le : l, m, n, r: bel parco — parc f rumos , amor patrio

—

dragos te de pa t r i e ,

gran libro —

c a r t e m a r e ,

esser felice

— a fi feric it.

.21



e) ap oc op are a să nu fie făc ută în faţa un or cu vi nt e care încep

cu s urmat de consoană (s impur) , z, gn, pn, ps, X, y: belìo specchio —

ogl indă f rumoasă , grande zaino — ruc sa c m a re , quello yogurt — acel

i a u r t , piccolo gnomo — spir iduş m ic .

Adăugarea unor sunete

§ 14 Fen om en op us apo copă r i i pr in care se su pr im ă su nete ş i

s i l a be , a dă uga re a uno r sune t e de l e gă t u ră (accrescimento — a dă uga re )

la sf î rş i tul sau începutul unui cuvînt , in tervine uneor i pent ru obţ inerea

une i p ronunţ i i c î t ma i melodioase .

A. Cind con junc ţi i le e — şi, o — sau, p recum ş i p repoz i ţ i a a — la,

s înt u rm a te de un cuv înt care începe cu o vocală , ace stora l i se ad au gă

u n d final : tu ed io — t u şi eu, ed allora — şi a tunc i , un cane oi un gat

to — un cî ine sau o pisică, cado ad aspettare — m erg să aş t e p t .

B .

Cuvin te lor ca re încep cu s - f

consoană

şi s înt precedate de

cuvin te ca re se t e rmină în n sau r — l i se ad au gă un i iniţ ial : in is-

cuola — în şcoală, in lspagna — în Spania , per iscritto — în scris, per

xscherzo — din glum ă.

Abrevierile

§ 15 Abrevier i le s înt prescur tăr i le unor cuvinte la care se recurge

adesea în l imba i t a l i ană contemporană . Or ice cuvîn t p rescur ta t e s t e

u r m a t în m od obl igato r iu de pu nc t fără a fi necesar ca următ-orul cu vîn t

să înceapă cu l i te ră mare .

Cele mai obişnui te abrevier i s înt :

A . Termen ii epistolari de adresa re :

Egr . s ig . — Egregio Signore — s t i ma t e domn

Sig.ra — Signora — do am nă (doamnei )

Sig.na — Signorina — domn i şoa ră

Dot t . sau Dr . —

Dottore

— do ctor ( t i t lul şt i inţ i f ic)

Prof. — Professore — profesor

Avv. — Avvocato — a voc a t

I n g . — Ingegnere — inginer

R a g . — Ragioniere — contab i l

On. — Onorevole — S t i ma t e

G e n t .mo — gentilissimo — prea am abi le

111.mo — Illustrissimo — m ul t p r e a s t i m a t e

S.V. — Signoria Vostra — D omni a V oa s t r ă

A î î . m o —

A ffezionatissimo

— P re a de vo t a t u l

22



B .

Termenii grama ticali uzuali:

m . — maschile — m asc ulin , f. — femm inile — feminin, agg . — ag

gettivo — adje ct iv, ar t . — articolo — art icol , avv. — avverbio — a d v e r b ,

cong. — congiunzione — conjunc ţ ie , congiuntivo — con junc t iv , ind . —

indicativo — ind ica t iv , imp. — imperfetto — im perfect , sau imperativa —

im pe ra t iv , pa r t . p ass . — participio passa to — pa r t i c ip iu t r e cu t .

C. Abrevier i care indică

noţiuni de timp şi cantitate;

c a . — corrente anno — anu l cu ren t ( în curs)

c m . —

corrente mese

— luna cu re n tă

p.y. — prossimo venturo — vii toru l ap rop ia t

p .p . — prossimo passato — t r ecu tu l ap ro p ia t

e.n. — era nostra — era no as t r ă

a e.n. — ante era nostra — îna in te de e ra no as t ră

M. E . — Medio Evo — Ev ul Mediu

Kg'. —

chilogramo

— chi logram

K m . — chilometro — ki lome t ru

tomi . — tonnellata — t o n ă

N o.

— numero — n u m ă r

D . Abrevier i care indică termeni editoriali: pag . — pagina —

— pag ina , cap . — capitolo — cap itol, vo i. — volume — volum , es .

esempio — exem plu , p . es . — per esempio — de exe m plu, v .s . — vedi

sopra — vezi sus, m .s. — manoscritto — man usc r i s , N . B . — nota bene —

— obse rvă

fig.

— figura — figura, ecc. — eccetera — şi aşa m ai de

pa r t e .

E . Sigle

Sigle le s înt abrevier i le rezul ta te din ini ţ ia le le mai multor cuvinte

care indică o ins t i tu ţ ie , o asoc ia ţ ie , un organ cent ra l , un organism

inte r na ţ io na l , un pa r t id e tc .

PCR — Partito Com unista Rom eno — P a r t i d u l C o m u n i s t R o m â n

PCI — Partito Com unista Italiano — Par t id u l Com unis t I t a l i an

ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organ iza ţ i a Na ţ iun i lo r

Uni t e

CGE

— Com pagnia Gen erale di Elletricit — Com pania Genera lă

de E lec t r i c i t a t e

CIO

— Com itato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In

t e rna ţ iona l

FIAT

—Fabb rica Italiana Autom obili Torino — Fab r ica I t a l i ană

de Maşini , Tor ino

CGIL

— Confederazione G enerale Italiana del Lavoro — Confedera ţ ia

Genera lă I ta l iană a Munci i

R A I

— Radio Audizioni Italiane — Radiod i fuz iunea I t a l i an ă

23



D e s p ă r ţ i r e a c u v i n t e l o r î n s i l a b e

§ 16 Pentru a despăr ţ i corec t cuvinte le în s i labe , mai a les c înd

ac ea st a se im pu ne la sfî rş it de r înd, se ţ ine sea m a de urm ăto are le re

guli :

a ) f iecare consoană formează o s i labă cu vocala următoare : sa-lu-te—

s ă n ă t a t e , im-pa-ra-re — a învă ţa , pa-ro-la — c u v î n t ;

b) orice con so ană u rm a tă de 1 sau de r form ează o si labă cu vo

ca la ca re u rmează : eru-de-le — crud , a-tle-ta ~ atl et , m a-gro — slab ;

c ) consoanele 1, x , m , n , r u rm at e de o a l tă con soan ă form ează o

s i labă cu voca la p r ec ed en tă : car -ne — ca rne , con-so-n&n-te — consoană ,

&1-CU-TÌO

— v r e u n ;

d) grupul

s

-f- consoană nu se de sp ar te ci form ează, spre deose

b i re de l imba română , o s ingură s i labă cu voca la u rmătoa re : di-sţia-ce-re

— neplăce re , mi-ni-stro — min i s t r u , a-scol-ta-re — a a sc u l t a ;

e) duble le ap ar ţ in un or s i labe diverse , ca ş i-n l im ba rom ân ă,

inc lus iv g rupul consonant ic

cq al-li-e-co —

elev,

at-ira-ver-so

— pr in ,

ae-qna — a pă , a -ros-si-re — a roş i ;

f) dif tongii şi tr if tongii nu se pot despărţi , e i aparţin aceleiaşi

s i lab e : uo-mo — om , pun-tua-le — pu nc tu a l , miei — a i me i , buoi — boi ;

g) de asemeni nu se pot despăr ţ i formînd o s i labă unică grupur i le

c o n s o n a n t i c e : gn, gli, sce, sci: joe-see — pe şt e

;

com-pa-gna — tova r ă ş ă ,

fi-g\ia — fiică, ru-scd-lo — rîu ;

h) vocalele unu i h ia t se des pa rt în si labe dif eri te : e-ro-e — erou,

po-e-ta —- poet, di-a-fa-no — diafan ;

i) apostroful nu poate ramine izolat la sf îrşi tul r îndului, deci des

păr ţ i rea se face as t fe l :

del-Va\4i-c-vo

— al elevului,

nel-Fe-ser-ci-to

— in

a r m a t ă , Y&t-mo-sfe-ra — a tmosfe ra .

In ce pr iveşte despăr ţ i rea în s i labe la capătul r îndului , se observă

uneor i , mai a les îu presa contemporană , abater i de la regul i le amin

t i t e ,

cu m ar fi: ap os trof la sfîrşit de rîn d, folosirea arti co lul ui şi a

prepozi ţ ie i a r t icula te fără e l iz iune (allo albergo — la h ote l , ) . Se reco

mandă ev i ta rea aces tor g reşe l i .



M O R F O L O G I E

(MORFOLOGIA)

ARTICOLUL

L'ARTICOLO

§ 17 Art icolu l es te categoria gramat icală care nu apare n ic iodată

s ingură c i însoţeş te un substant iv sau un echivalent a l aces tu ia , de-

ie r rn in îndu- i genu l ş i număru l : i l lavoro — m u n c a ; gli uomini — oa

meni i , Vutile — ut i lu l , i l perché — cau za , Vandare — m ersu l etc.

Spre deosebire de l imba română, în care pozi ţ ia ar t ico lu lu i es te

-encli t ică, el f i ind al ipi t substantivului , în l imba i tal iană art icolul este

proclitic ş i ap a re ca u n cu v în t i n d ep en d en t : l a camera — cam era , le

case — case/e, l'esempio — ex em p lu l .

Ar t i co lu l se acordă în to td eau n a î n gen şi număr cu categoria gra

mat ica lă pe care o de te rmină .

După funcţ ia sa gramat icală ar t ico lu l es te hotărlt (art icolo determi

n a t i v o ) , nehotărit (ar t i co lo inde te rmina t ivo) ş i partitiv (articolo pa r t i -

t ivo) .

ARTICOLUL HOTARÎT

Formele articolului hotărît

§ 18

Genul

Masculin

Fem in in

Singular

IL

LO

L '

LA

L '

Plural

I

GLI

L E

25



§ 19 Folos i rea une ia sau a l te ia d in t re formele a r t ico lu lu i depinde

în to tdeauna de in i ţ ia la cuvîn tu lu i pe ca re -1 precedă ( subs tant iv , ad jec

t iv , ve rb , p ronume) : lo

scolaro

— şcolarul , dar i l

piccolo scolara

— micul

şcolar ; l'amico — pr ie ten ul , dar

il tuo amico

; gli

ingegneri

— inginer i i ,

dar i

migliori ingegneri —

cei mai bu ni ingin er i .

A. Articolele i i şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas

culin la singular şi respectiv plural care încep cu o

consoană

(excep-

t în d s im pu r *, z, gn, pn , ps , x , y , i u rm a t de vo cală ) : i l

libro

— c a r t e a ;

i libri — căr ţ i le ; il piatto — farfuria, i piatti — farfuriile ; il quartiere —

car t ierul , i

quartieri

— cartie rele ; i i

Yestito

— rochia , i

vestiti

— rochiile..

B .

Articole le Io şi gl i se folosesc îna in tea su bs tan t ive lor m ascu

l ine s ingular ş i plural care încep cu:

s impur *, z, gn, pn, ps, x, y, i urmat

de vocală:

lo

spazio

— spa ţ iul , gl i

spazi

— spa ţ i i le ; lo

scultore

— sculp

torul , gl i

scultori

— sculp tor i i ; lo

zio

— unc hiul ; gl i

zi i

— un ch ii ;.

lo

zoccolo

— saboti l i ( încăl ţămintea) ; gl i

zoccoli

— sab oţii ; lo gnomo — spi-

r iduşul , gl i

gnomi —

spiri du şi i; lo gnocco — găluşca , gli

gnocchi

— g ă -

luşte le ; lo pnei tmococco— pneumococul ,

glipneumococchi—

pn eum oco cii ;.

lo

psicologo

— psihologul , gl i

psicologi

-- psihologii , lo

xilofono

—- xi

lofonul, gli

xilofoni

— xi lofoane le ; lo

yogurt

— iaur tu l , g l i

yogurt

— i a u r

tur ile ; lo

iugoslavo

— iugo slavu l , gl i

iugoslavi

— iugo slavii ; lo

iutificio

—

fabrica de iută, gli

iutifici —

fabricile de iută.

C. Art icole le 1 ' ş i gl i se folosesc înaintea substant ivelor mascul ine

singular şi plural care încep cu

vocală: l'albergo

— hote lu l ,

gli alberghi

—

hote lur i le ;

Vinglese

— englezul, gli

inglesi

— englezii ; l 'esame — ex a

menul , g l i

esami

— examenele .

D .

Articolele la şi le se folosesc în fa ţa su bs ta nt iv el or feminine-

singular şi plural care încep cu o

consoană:

la

\ia

— st rad a , le v ie — s t ră

zile ; la

scienza

— şt i in ţa , le

scienze

— şt i inţe le ; la

ricerca

— ce rce ta r ea ,

le

ricerche

— cercetăr i le .

E. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor feminine-

singu lar ş i plura l care încep cu

vocală: l'azione

— ac ţ iu nea , l e

azioni

— a c

ţ iun i l e ;

l'onda

— valu l , le

onde

— v a l u r i l e ;

l'universit

— univers i ta tea^le

universit

— unive r s i t ă ţ i l e .

NOTĂ:

Articolele

Io

şi

la

în faţa substantivelor masculine şi feminine

la singular

se-

apostrofează. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se

întîlnesc sînt identice (v. § 12): Vitaliano — italianul, gli italiani — italienii ; l erba —

iarbă, le

erbe —

ierburile.

*

S impur

este ş urmat de consoană:

studente

—

student,

sgorbio —

patăde cearnelă,

spavento

spaimă.

26



P r e p o z i ţ i i l e a r t i c u l a t e

§

20

Prep o z i ţ i a a r t i cu l a t ă e s t e

o

caracter is t ică a l imbi i i ta l iene,

fi ind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. Ea se

fo rmează d in un i rea a r t i co lu lu i ho tă r î t a l unu i subs tan t iv p receda t de

o prep ozi ţ ie , cu ac ea s ta : d i - f

la cucina

=

della cucina

— (a) bu că tă

r ie i : despre bucătăr ie

;

a i i

ristoranti

= ai

ristoranti

— la r e s t a u ra n t e ;

da

j

l'aeroporto

= dall 'aeroporto — (de) la ae ro po rt .

Principalele prepoziţ i i care se unesc cu art icolele hotărî te la s in

gular ş i plural s înt di , a, da, in , su.

Formele prepoziţiilor articulate

§ 21

Prepoziţie

di

a

da

in

su

sing.

ii

del

a l

dai

nel

sul

masculin

pi.

i

dei

ai

dai

nei

sui

sing.

Io

dello

allo

dallo

nello

sullo

Articol

Pi

gli

degli

agli

dagli

negli

sugli

masculin

feminin

sing.

r

dell '

al l '

dall '

nel l '

sul!'

fem

sing.

la

della

alla

dalla

nella

sulla

inin

pi

le

delle

alle

dalle

nelle

sulle

Prepoziţ i i le art iculate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi art i

colu l ho tă r î t , ad ică în funcţ ie de in i ţ ia la cu vîn tu lu i pe care-1 precedă

(v. § 19):

il colore della tovaglia —

culoa rea fe ţe i de ma să,

davanti al

l'entrata

del

palazzo

— în fa ţa in t r ăr i i b loculu i , nel

centro

della

citt

— în

cen t ru l o raşu lu i ,

le scoperte

degli

scienziati —

descoperi r ile oam eni lor

de ş t i in ţă ,

visita

allo

zoo —

vizi tă la gră din a zoologică,

il rilievo

dei

paesi vicini ~-

relieful ţăr i lo r vec ine,

negli ospedali dai inalati —

în

spi ta le la bolnavi ,

si parla

sul

contributo

della

letteratura

— se vorb eş te

d es p re co n t r i b u ţ i a l i t e r a tu r i i .

P rep o z i ţ i a

con

se poate uni ş i ea cu ar t ico lu l hotăr î t :

col, colla,

coi

sîn t fo rme f recven t în t î ln i t e :

col tempo

— cu t im p u l ,

coli' anima —

cu

sufle tu l ,

coi ragazzi

— cu băie ţ i i .

T en di nţ a l imbi i co nte m po ran e es te însă de a folosi prep ozi ţ ia

con

separat de ar t ico l .

27



P r e p o z i ţ i a per nu se art ic ulea ză, iar forme ca pel p e n t r u per ii

sau pei p e n t r u per i sînt foarte vechi .

N O T Ă :

î n

textele literare vechi

prepoziţ i i le ar t iculate apar f ie în forme separate:

de la,

a Io, da le, în loc de della, allo, dalle, fie în forme apo strofa te: ne', de', a\ co' în loc de

nei, dei, ai, coi.

ARTICOLUL NEHOTĂRÎT

§ 22 Spre deosebi re de a r t ico lu l ho tă r î t ca re de te rmină cu prec iz ie

un substan t iv , a r t ico lu l nehotă r î t ( l ' a r t ico lo inde te rmina t ivo) î l ind ică

doar din mulţ imea substant ivelor de acelaşi fe l , fără a-1 determina.

Ca poz i ţ ie a r t ico lu l nehotă r î t es te proc l i t ic ca ş i în l imba română .

Formele articolului nehotărît

§ 23

Genul

Masculin

Femin in

Singular

un

uno

una

un '

Plural

dei

degli

delle

§ 24 Cri teriul de a legere a formei corecte a art icolului nehotărî t

es te ident ic cu ce l a l în t rebuin ţă r i i a r t ico lu lu i ho tă r î t : p r ima l i te ră

a cuvîntului pe care-1 precedă.

A. Art ico lu l nehotă r î t un se fo loseş te îna in tea substan t ive lor (sau

adject ivelor) masculine, singular , care încep cu o consoană ( în afară

de s im p ur , z, gn, pn, ps, x, y, i + vo cală ) sau cu o vo ca la: un

caffè — o

cafea, un documento — un ac t ,

uu

grande scrittore — un m ar e scr i i to r ,

u n piccolo strumento — un in s t r um en t mic , u n aereo — un av ion , un

esercito — o

a r m a t ă , u n beli''appartamento — u n a p a r t a m e n t f r um o s ,

un noto

artista

— un a r t i s t cunoscu t .

B . Art i co lu l neho tă r î t uno se fo loseş te îna in tea substan t ive lor (sau

adjec t ive lor) mascul ine , s ingula r , ca re încep cu s impur, z gn, pn, ps,

28



X, y, i 4- vocală: nno spazio — un spaţiu, uno smisurato odio

—

o ură

nemăsurată ,

uno zaino

— un rucsac, un ghiozdan ;

uno

gnaulìo — un

mieuna t ; uno pneum

ococco

— un pneumococ, uno psichiatra — un psi

hiatru,

uno

xilofonista —- un xilofonist,

uno

yacht — un iaht,

uno

iugos

lavo —

un iugoslav.

C. Forma feminină a articolului nehotărît

una

se foloseşte înaintea

substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o

-consoană: una

contrada

— un ţinut ,

una squadra

— o echipă,

una bella

storia

— o poveste frumoasă, una

strana notizia

— o veste ciudată.

D. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea

substantivelor (sau adjectivelor) feminine, singular, care încep cu o

vocală:

uri ape

— o albină,

un'

assemblea — o adunare,

uri antica for

tezza

— o cetate veche, un'eroica

lotta

— o luptă eroică.

N O TĂ :

Se va acorda o atenţ ie deosebită ortografiei corecte a art icolului nehotărî t

s ingular care precedă substant ive care încep cu o vocală:

— m ascu linul un n u se va scrie nicio dată cu apostrof deoarece este form at

prin apocoparea (v. § 13) formei uno: uno Aneddoto = u n Aneddoto — o anec dotă ;

—

femininul un va f i întotdeauna însoţ i t de apost rof înt rucî t es te format prin

eliziune, de la forma una: un o impressione — un ' impressione — o impresie .

Pe nt r u sub stant ivele cu aceeaşi formă p ent ru ambele genuri , preze nţa sau

absenţa apost rofului este s ingura marcă a genului : un

insegnante —

un profesor,

un 'insegnante

—

o profesoară; un autista — un şofer, un* autista — o şoferită

(v. §36).

Pentru

pluralul

articolului nehotărît neexistînd forme proprii, se

foloseşte

prepoziţia

di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi

iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv.

1. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor)

masculine care încep cu

consoană

(în afară de s im pu r, z, gn, pn , ps, x,

y, i -f vocală) : dei

limoni

— (nişte) lămîi, dei

compagni —

(nişte) to

varăşi, dei

braci figli

— (nişte) copii cum inţi.

2.

Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad

jectivelor) masculine care încep cu

vocală,

s

impur, z,

gn,

pn,

ps, x, y,

i

-f- vocală: degli

album

—

(nişte) albume, degli

eleganti stivali

—

(nişte)

cizme elegante, degli zingari

—

(nişte) ţigan i, degli gnocchi

—

(nişte)

găluşte, degli

psicanalisti

— (nişte) psih analişti, degli

xilofoni

— (nişte)

xilofoane, degli

yak

— (nişte) iaci, degli

iutifici —

(nişte) fabrici de iută.

3.

Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle

folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) :

delle donne —

(nişte) femei,

delle buone amiche —

(nişte) prietene bune,

delle

operaie —

(nişte) muncitoare.

Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori

cu adjectivele nehotărîte

alcuni

—

unii,

alcune

—

unele (v. §. 107):

Ho amm irato dei paesaggi — Ho am mirato alcuni paesaggi — Am adm irat

nişte (unele) privelişti. Substituirea este recomandată mai ales cînd



sub s tan t iv u l es te p reced a t şi de o a l tă p rep oz i ţ i e : Ho parlato co»

degli studenti, Ho parlato con alcuni studenti — Am vo rb i t cu n i ş te

s t u d e n ţ i .

P lu ra lu l a r t i co lu lu i neho tă r î t t inde să d i spară în l imba modernă .

Pen t ru a con fe r i o va loare nede te rmina tă unu i p lu ra l nu se fo loseş te

n ic i ar t ico lu l : Ho comperato una mela ed una pera, — A m c u m p ă r a t - u n

măr ş i o pară .

Ho comperato mele e pere

— A m c u m p ă r a t m e r e ş i p e r e .

ARTICOLIJL PARTITIV

§ 25 Ar t ico lu l pa r t i t iv ind ică o par te d in t r -un în t r eg sau o can t i

t a te nedef in i tă ş i se exp r imă în l imba i t a l i ană p r in p repoz i ţ i a di + arti

colul hotărît.

Sensu l aces te i ca tego r i i g ramat ica le es te r eda t în l imba română

p r i n : nişte, puţin, citeva, clţiva, o cantitate oarecare: Mangio del pane —

M an in e p u ţ in a p î i n e ; L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea ,

av ea n i ş t e p en e a lb a s t r e ; Ho scelto dei fiori rossi — Am ales n iş te

flori roşii.

La singular un subs tan t iv p receda t de un art ico l par t i t iv are cu

t o t u l

alt

sens dec î t un sub s tan t iv p rece da t de a r ti co lu l ne ho tă r î t :

Voglio bere del vino — Vre au să beau nişte (puţin) vin, dar Ho bevuto'

un

vino buono — A m b ă u t un vin bun .

La plural sensul ş i formele ar t icolului par t i t iv se confundă cu cele

a le a r t i co lu lu i neho tă r î t : (del, dello, dell', della,dei, degli, delle) ambele

ind ic înd o can t i t a te nedef in i tă : Compra dei dolci — C um pă ră (n iş te)

p ră j i tu r i ; Per raggiungere

V ideale

ci vuole dello sforzo — Pe nt ru a- ţi

a t inge idealu l es te nevoie de efor t : Ho visto

dei

film italiani — A m

văzut c î teva f i lme i ta l iene.

Folosirea şi omiterea articolului partitiv

§ 26 I . Ar t ico lu l par t i t iv se foloseşte p e n t r u :

A . D e te r m in a r ea unui substantiv la nominativ cu funcţ ie de subiect :

Ti cercano delle amiche

.— Te cau tă n iş te pr ie te ne ;

B. D ete r m in a r ea unui substantiv în acuzativ cu fun cţ ie de com ple

m e n t d i r e c t : Scrivo

degli

esercizi — Scriu niş te exe rciţ i i .

C. Subl in ierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei

nemici — Sîn teţ i pe n t ru no i (n iş te) p r ie ten i şi nu (n işte) du şm an i .

30



I I . Art icolul par t i t iv se omite:

A. Cu subs tan t ive p r eceda te de a l t ă p r epoz i ţ i e : Si è unito a dei

cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a un i t cu niş te

p r i e t e n i

r ă i ;

B.

în propozi ţ i i nega t ive cons t rui te mai a les cu né: Non avete

uè amic i ,

ne

soldi —

Nu aveţ i nic i pr ie teni , nic i bani ;

C. în cazul in care subs tant ive le s în t preceda te de : molto, troppo,

abbastanza, più, meno, per alcuno: Lui raccontò molte vicende — î m i

poves t i mu l t e înt împ lă r i ; Lo faccio per alcuni amici — O fac pe nt ru

cî ţ iva pr ie teni :

In ufficio ci sono

più persone

— în b i rou s în t m ai m ul te

pe r soane .

Folosirea şi omiterea articolului

§ 27 Folosirea ş i omiterea ar t icolului

hotăr î t în l imba i ta l iană

are m ul te regul i co m un e cu cele ale l imbii rom ân e c înd , spre ex em plu ,

subs tan t ivu l e s t e a r t i cu la t sau nea r t i cu la t î n ambe le l imbi : nell' aula del

l'Universit

— în aula Univ ers i tă ţ i i ;

andare

a

teatro

— a merge la tea t ru ,

essere in cucina — a fi în bu că tăr ie .

Există însă ş i f recvente cazur i de neconcordanţă în folosirea ş i

omi te rea a r t icolului , c înd în română spre deosebi re de i ta l iană , subs tan

t ivul _es te a r t ic u la t : m

aereo

— cu avionu l ,

(l'estate

— va ra , sau inve rs ,

subs tan t ivu l a r t i cu la t î n i t a l i ană e s t e nea r t i cu la t î n română :

Salgo

dal tram -— Cobor d in t ra m v ai ; II dizionario c'è sullo scaffale — Dic

ţ ionarul este pe raf t ; Vado

dal

medico — M erg la doc tor .

-Ţ inînd cont de aceas tă deosebi re , amint im une le regul i de fo los i re

şi omitere a le ar t icolului specif ice l imbii i ta l iene, grupîndu- le din motive

didac t ice , după ca tegor ia subs tant ive lor pe care le însoţesc .

Regul i le au un carac te r or ienta t iv , pe l ingă aces tea pot apărea a l te

cazur i , uneor i forme f ixe care nu pot f i încadrate în regul i generale .

Prepoziţiile articulate

se comportă după aceleaşi reguli ale folosir i i

ş i omiter i i ar t icolelor .

Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii

A . Nume proprii de persoană

§ 28 Se foloseşte art icolul cu numele de familie (il cog nom e) care

»

ind ica :

1.

personalităţi ale culturii italiene: Le novelle

del Boccaccio

— n u

velele lui Boccaccio ; il romanzo della Vigano — rom an ul sc r i i toare i

Vigano .



Excepţii: Verd i , Gar ib a ldi , Mazzini , Bot t ice l l i şi num ele un or

pe r sona l i t ă ţ i c u l tu r a l e s t r ă ine : Mi piace tanto M ozar t — îm i p lace

m u l t M o z a r t ; il dramma di Shakespeare — D ram a lu i Sh akesp ea re .

2.

— persoane obişnuite, mai ales cînd numele se referă Ia femei.

în aoest caz ar t icolul marchează genul

:

Recita

la

Vincenzi

— I n t e r p r e

tează ac tr i ţa Vincenzi . Cînd numele se referă la bărbaţ i se ar t iculează

foa r te r a r : E

1

slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o.

3 . numele unor domnitori, supranumele ; La prodezza di Stefano

il Grande — Vitejia lui Ş tefan cel M are ( în ro m ân ă a rt icol adje ctiva l) ;

Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — M ichelangelo

Merisi a fost porecli t Caravaggio.

4. numele folosite cu sens metonimie: Il

Modigliani

che ho comprato— T a

b lou l lu i Modig l ian i pe ca re l - am cumpăra t ; Ho un Foscolo in pelle —

Ani un volum de Foscolo legat în pie le .

5.

numele unei întregi familii. In ace st caz ar t ico lul se pu ne la

p l u r a l : il governo dei Medici — Cîrm uirea familie i M ed ie i : Ci saranno

anche gli Alberti — V a fi acolo şi familia A lb er ti.

Se foloseşte ar t icolul şi cu denum irile unor opere de artă importante :

La Traviata

di Verdi — Tr a v ia t a de V e r d i : I l Mosè

di Michelangelo

c'è

a Roma

— Moise a lui M ichelange lo se af lă la Roma: Ugo Foscolo

è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo es te au toru l M orm inte lor : Ho

ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am as cu l ta t Capr ic i ile lui

Niccolò Paganin i .

Nu se foloseşte articolul cu:

a) prenume (il no m e) : Il figlio di Pao lo — f iul lui P a u l ; Parlo

con Luisa — Vo rbesc cu Luiza .

Excepţii:

(adj . sau pron

Pr e nume le ma sc u l ine

.) Ecco il mio

feminine în l imbaj famil ia r :

ş i Monica?

Car lo! -

Ci viene

înso ţ i te

Iată-1 pe

de un

Carlo al

anche la Monica ?

d e t e r m i n a t i v

m eu

Ì

— Vine

A cele

acolo

b ) .

p r e n um e p r e c e da te de subs t a n t ive l e

:

donna , don. frate (fra ,

papa sau ad jec t ivu l santo: Parlatemi di

don Giovanni

— Vo rbi ţ i -mi de

don G iova nn i ; Incontrò fra Cristoforo — î l în t î ln i pe călugăru l Cr i s to

foro ; Arriva

donna Lucia

— Soseş te do nn a Luc ia ; Il monumento di

papa Urbano

Vili

è in San Pietro — M onum e n tu l pa pe i U r b a no a l

V HI- lea se află în (ca ted ra la ) Sf întul P e t ru ;

e. num e mitologice: La n ascita di Venere — N a ş te r e a lu i V e nu s ;

Diomede ed Ulisse

idearono il cavallo troiano

— D iom ede şi Ulisse plă -

nu i ră ca lu l t ro ian .

32



Excepţii: Num ele mito logice înso ţ i te de u n d e t e r m i n a t i v :

La

bella Venere (frumoasa Venu s) ; Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse).

d) prenum e însoţite de num e: L'incontro di

Dante Alighieri

con

Beatrice Portinari

— în t î ln i rea lu i D an te Al igh ie r i cu Bea t r i ce Por-

t i n a r i .

B .

Num e proprii geografice

§ 29 Se ar t icu lează numele propri i geograf ice care indică:

1. continente, state: l'Africa, l'Europa, la Romania, l'Italia;

2. regiuni, insule mari:

il Lazio, la Moldavia, la Sicilia, il Madagascar,

Le Baleari.

Excepţii: Nu me le geograf ice am int i te om it ar t ico lu l c înd :

a ) a ra tă o

specificare: Le citt

d'Italia

— oraşe le I t a l i e i ;

i mo

nasteri

di Moldavia

— m ănă s t i r i l e Moldovei.

b) s în t precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu

condiţ ia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă al ţ i de ter

m i n a n ţ i : Recarsi

in Francia, in Americo

— A se duce în Fr an ţa , în

Amer ica , dar Abitare

nel Lazio, nel Belgio

— A locui în L az io, în

Belgia , deoarece numele geograf ice s în t mascul ine.

3.

munţi, lanţuri muntoase:

il M onviso , il Caraim an, Le Alp i,

Gli Appennini, I Carpazi.

4.

oceane, mări, rîuri, lacuri:

l'Atlan tico, il M editerra neo: il Mar

Nero, il Danubio, i l Trasimeno.

Excepţie :

Rîu l Arno

:

Val d'Arno

— Valea r îu lu i A rno .

Nu se articulează numele propri i geograf ice care indică:

a) oraşe: Andare

a Venezia

— A m erge la Venezia . Tornare

da

Bucarest

— A se în toa rce de l a Bu cureş t i .

Excepţii: il Cairo, VA ia, (H aga), VAquila, la Spezia: Ha i visi

tato

il

Cai ro? — A i v iz i t a t o raşu l Cai ro? .

L'Aquila

è il capoluogo

degli Abruzzi

— Oraşul A qui la es te capi ta la reg iuni i Ab ruzz i .

b) insule mici: Capri, Cipro, Ma lta: A Capri si può amm irare la

Grotta Azzurra

— L a Capr i se poa te adm ira P eş te r a

Alb as t r ă .

NOTĂ:

I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determ i

nant : la soleggiata Capri

—

însorita insulă Capri; la Soma antica

—

vechea Romă.

33



Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate

de adjectivul posesiv

§ 30

Nu se articulează

urm ătoa re le sub s tan t ive ca re ind ică g rade

de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adject ivele posesive

(v § 94 ) :

mio, tuo, suo, nostro, vostro

(except înd loro) :

mia

m a d r e —m a r n a m e a ,

suo

padre — ta t ă l său ,

nostro

figlio — fiul n o s tr a,

tuo

fra

te l lo — f ra te le tă u ,

vostra

sorel la — sora vo ast r ă ,

tuo

m ar i to — so ţu l

t ă u ,

mia

mogl ie — soţ ia me a,

nostra

z ia — m ă t u şa n o a s t r ă ,

vostro

nipote — ne po tu l vo st ru , e tc .

Excepţii:

-

Ma mm a, babbo, nonna, nonno:

il

suo babbo

- ta tă l

său , l a m ia non na — bun ica m ea .

Fo los i r ea a r t i co lu lu i r amine f acu l t a t ivă pen t ru u rmătoare le nume

d e r u d e n i e :

cugino, cugina -

v ă r , v e r i şo a r ă ;

cognato, cognata

- c u m n a t ,

c u m n a t ă ;

suocero, suocera -

socru , so ac ră ;

nuora

- n o r a ;

genero

g -

nere ;

matrigna -

m a m ă v i tr e g ă ;

patrigno -

ta tă Vi treg

-figliastro

- tiu

v i t r e g ,

figliastra-

fi ică v i t r eg ă;

sorellastra -

sora v i t rega ,

fratella

stro

- f r a t e v i t re g . S e v a s p un e d ec i :

suo genero

sau il

suo genero -

gine

rele său,

vostra figliastra

sua la

vostra figliastra -

fnca voast ră v i t rega .

Se vor articula

numele de rudenie precedate de ad jec t ivu l poses ia

a tunc i c înd r espec t ive le nume s în t :

m Q T r

,

P

lp

a) la

plural:

i miei

fratelli -

fraţii me !, le vos tre

madri -

m a m e l e

voas t r e , i suo i

zii —

un ch ii săi ; ,

b ) p recedate de ad jec t ivu l poses iv

loro:

la loro

sorella -

sora lor,

i l loro padre- ta tă l lor, i l loro nipote - nepo tu l lo r ;

c) însoţ i te de un

alt determinant

( a dj e ct iv s au su b s t a n t i v ) j j e .U n g a

adjec t ivu l poses iv : la tua cara

sorella -

s c u m p a t a l o r a , il n o s tr o

par

talo

Gio vann i - f ra te le nost ru Giov anni , la mia g iovane

moglie -

t i -

n ar a m e a s o ţi e ; , . . . . „„^ tina

d) forme

diminutive

sau

augmentative:

la m ia n ipot ina - nep oţ ica

m e a

;

il no stro zione - un ch iul n os tra (cel m are) ; i l suo fratel lo m in o re .

fratele său mai mic.

A i t e s i t u a ţ i i d e f o l o s i r e a a r t i c o l u l u i h o t ă r î t

§ 31 în afara cazur i lor a ră ta te ar t ico lu l ho tăr î t înso ţeş te de obice i :

A. or ice

adjectiv posesiv

care p recedă un subs tan t iv : i l mio

dovere-

da to r i a mea , l a vos t r a

vicenda

- în tâm plarea vo as t ră (v. §

\)+).

B . a d j e c t i v e l e :

ambedue, entrambi, tutto;

tut to i l

tempo -

t o t t i m p u l ,

ambedue l e

mani -

amîndouă mimi le , en t r ambi i

lati -

amb ele pa r t i .

In aces t caz locul a r t ico lu lu i es te în t re substan t iv ş i ad jec t iv .



C. super lativul relativ:

il più

bello — cel

m ai

f rumos,

le più

oneste—

cele m ai cin sti t e (v. § 68).

D .

orice parte de vorbire care se

s u b s t a n t i v e a z ă : l ' a n d a r e — m e r s u l ,

i l fare — ac ţiu ne a, i l pe rch é — cau za (v. § 186) ;

E .

numeralul ordinal:

il primo

giorno di scuola

— prima zi de şcoală,l a

dodicesima

domanda

— a do uăsp rezec ea în t re ba re (v . § 78 , e) ;

F .

substantive că ro ra l i se con feră o valoare distributivă: Lucia

viene il sabato — Luc ia v ine in f iecare s îm bă tă , sau o valo are demon

strativă: entro il mese — în cursu l aces te i lu n i ;

G . subs tan t ive a l că ro r sens diferit es te marca t doar de a r t i co l :

da capo — de la înce pu t , dai capo — din cap ;

I I .

exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — E s te o r a o p t ; ii

12 maggio — ziua de 12 m ai ; 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 Au gu st

a anu lu i 1944 ;

I . an u m i t e expresii: parlare sul serio — a vo rbi ser ios, occorre del

tempo — t r e b u i e t i m p , essere sui trenta — a a ve a 30 de ani.

NOTĂ:

Spre deosebire de limba română, în italiană se folosesc adesea substan

t ive eu ar t icolul hotărî t chiar fără al ţ i determinanţi :

Scrivo l'indirizzo sulla

busta — Scriu adresa pe plic; Mangio la frutta

—

M anine fructe.

A l t e c a z u r i î n c a r e a r t i c o l u l s e o m i t e

§ 3 2 Ală tu r i de r egu l i l e a ră ta te a r t i co lu l se mai omi te în u rmătoa

re le s i tua ţ i i :

1.

Cînd subs tan t ivu l es te p receda t de :

a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — N u s p u n e

aceas t ă m in c iu n ă ; Q u e l l a rivista era italiana —- Acea rev is tă era i ta l i

enească .

b) un

adjectiv nehotărît:

Ciascun

uomo lavora —

F ieca r e o m m u n

ceş te ;

Ogni

attimo è prezioso

— Fieca re

clipă es te pre ţ ioasă .

2.

Cînd subs tan t ivu l a re va loare de :

a) nume predicativ, aces t a n eav în d u n a l t d e t e r m in an t : Egli

è

med ico.

— El este m edic, dar în

p r ezen ţa u n u i a l t d e t e r m in an t s e v a s p u n e :

Egli

è

un

medico

buono.

—

El

es te un m edic bu n ;

b) complement de mod,

f ă r ă a l t d e t e r m in an t : Sbagliare senza voglia—

A greş i fără vo ie ; Agire eon coraggio — A ac ţ ion a cu cura j , dar în cazul

u n u i a l t d e t e r m i n a n t : Agire con

il coraggio

dell'onesto — A ac ţ ion a

cu curaju l ce lu i c ins t i t ;

35



c)

complement de loc: In montagna

— l a m u n t e ,

in cima

— în

vîrf ; dar se va spune : al

mare

— l a m a r e , allo

stop,

all'

alt —

la s top,

dalla nonna —

la bunica ;

d) de

vocativ: Forza

rag azz i ! — Cura j copi i ! , S ignora ,

sia gentile...

— D oam nă, f iţ i am abi lă . . .

3 .

Cînd subs tant ivul a re func ţ ia de :

a )

apoziţie: Venezia,

città maritima, è sita nella laguna — Vene ţ i a ,

oraş mar i t im, es te aşeza t în lagună , dar cu a l t de te rminant :

Venezia,

la grande città maritima — Venez ia m are le oraş m ar i t im , es te aşez a t

î n l a g u n ă ;

b )

atribut

care indică

materia: copertina

di

plastica

— inve l i to are

d e p las t ic ;

vestito

di

seta —

rochie de m ăta se , da r

vestito della

miglior

seta

— rochie d in cea ma i bu nă m ăta se , c înd a re ş i a l t de te rm ina nt ;

scopul: sala

d a

pranzo

— sufrager ie ,

rete

da

pesca —

pla să de pes cui t ,

calitatea: uomo

di

cuore

duro

— om ta re de in im ă .

4.

I n

enumerări: giorno e notte —

zi ş i noap te ;

Prese sciarpa,guanti,

cappello e se ne andò — î ş i

luă şalul , mănuşi le , pălăr ia ş i plecă .

5. în une le

expresii

formate cu verbe le

avere, fare, sentire, dare,

prendere, provare: aver paura

— a-ţi fi fr ic ă;

sentir piet —

a avea mi lă ;

far capolino —

a se iv i;

provar ribrezzo

— a-ţi fi scîrb ă.

6. în unele

proverbe: Patti chiari, amici cari

— Socotea lă deas ă

e f ră ţ ie a leasă ;

Chi semina vento, raccoglie tempesta

— Cine seam ănă

vîn t , cu lege fur tună .

7. î n

titluri de cărţi,

de

capitole

— Storia

della letteratura romena

—

Is to r i a l i t e r a tu r i i r omàne ; Sintesi

di chimica organica

— Sinteză de

chimie organică ;

Epilogo —

Ep ilog ;

8. Pe

tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra

— P i a ţ a E s e d r a ,

Automobile

Club Italiano

— Clubul au tom obi l i s t ic i ta l ian ;

Ingresso

— In t r a r e ;

Uscita

— Ieşire .

Reguli le s i cazur i le enunţate nu pot deveni regul i r igide , e le au

caracter or ienta t iv ş i de cele mai multe or i se bazează pe forme f ixe

specif ice l imbii i ta l iene. Alătur i de acestea pot să apară ş i a l te s i tuaţ i i .



SUBSTANTIVUL

IL NOME

§ 33 Sub s tan t ivu l e s te ca tegor ia g ram at ica lă ca re den um eş te

obiec te : la tavola — m a s a , il sasso — pia t ra , f i in ţe : il figlio; — fiul,

la sarta — cro i to reasa , Lucia, Giovanni, il gatto — pisica, la pecora —

o a i a ; p l a n t e : il garofano — garoa fa , la quercia — ste jar ul ; stă ri fizice

ş i ps ih ice : la bellezza — fru mu s e ţ e a , la malattia — b o a l a , la saggezza —

înţe lepc iunea ,

Vottimismo

— o p t i m i s m u l ; a c ţ i u n i :

la fuga

— fuga ,

ii

lavoro — m u n c a ; e v e n im e n t e : il compleanno — z iua de naş te re , il Capo

danno— An ul N ou ; re la ţ i i în t r e subiec te : Vamicizia — pr ie ten ia , lafratel-

lanza — înf ră ţ irea ; fenomene a le na tu r i i : la pioggia — ploa ia , Varco-

baleno — curcub eul e tc .

Subs tan t ivu l e s te o pa r te de vorb i re p r inc ipa lă ca re poa te f i înso

ţ i tă de de ter m ina nţ i ca ar t icolul sau adjec t ivul (vez i § 17 ; 54) , po ate

fi su b st i tu i tă de pr on um e (vezi § 81) ş i es te f lexibilă .

Spre deoseb i re de l imba română , în ca re subs tan t ivu l a re t re i genur i

(mascu l in , feminin ş i ne ut ru ) , în i ta l ia nă sub s tan t ivu l a re două ge nu ri :

masculin

şi

feminin.

Genul po ate fi s tabi l i t f ie du pă te rm in aţ i a , f ie

după sensu l subs tan t ivu lu i .

GENUL SUBSTANTIVELOR

Genul substantivului după terminaţie

§ 3 4 A . Terminaţii specifice genului m a s c u l i n : -o: V albero — p o mu l ,

Io scherzo — g l u ma , il freddo — frigul, ii tempo — t i m p u l ; Il treno con

cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Tren ul cu car e

plecă vărul meu Carlo era deja pe l inia a treia

;

Il quadro rappresentava

il ritratto del nonno —

Tablou l rep rezen ta por t re tu l bun icu lu i .

Excepţii: Su bst an t ive care deşi se te r m in ă în -o sint de genul

feminin: la mano — m ina , l a foto — fotografia , la radio — radioul ,

l a biro — pixul , la moto — mo toc ic le ta , l a dinamo — d i n a mu l .

-ma, -ta: ii problema — p ro b l e ma , ii sistema — s i s temu l , il tele

gramma — t e l e g r a m a , ii clima — cl ima, ii pilota — pilotul , il despota —

37



despo tu l ; II p o e ma del poeta era un

ve.ro

p r o g r a m m a letterario per i suoi

seguaci — Poem ul poe tu lu i e ra un a de vă ra t p rogra m l i t e ra r pen t ru

urmaş i i s ă i ; La frattura della gamb a fu un vero d r am m a per r a t le ta —

Frac tu ra p ic io ru lu i a fos t o adevăra tă d ramă pen t ru a t l e t .

Excepţii. Su bs ta n t iv e de genu l femin in : la matita — cre ionul ,

ia ferita,

— rana .

-ore: il ca lore — căldura , il dolore — dure rea , Vonore — onoarea ,

il vapore

— a b u r u l

; Il

colore

di quel

fiore

destava lo

stupore

di chi lo

guardava — Cu loar ea acelei f lori t re ze a uim irea celui care o pri ve a.

Il suo favore diventò col tempo vero t e r ro re — Fav oar ea sa deven i cu t im pu l

a d e v ă r a t ă t e r o a r e .

-ere: il doganiere — v a me ş u l, il nocchiere — c ì rmaciul ; Il port iere

della squadra alzò il bicchiere di Murano — Po r ta ru l ech ipe i ridică

paharul d in cr is ta l de Murano ; II camer ie re ci portò i caffè — Ospă ta ru l

ne aduse cafelele .

-one: il mattone — cărămida ,..il sapone — s ă p u n u l , il bastione —

b a s t i o n u l ; Il suo p a d ro n e era un incorreggibile dormig l ione — Stăp înu l

său era un somnoros incor ig ibi l ; Quel bronto lone mi mise il bastone

tra le ruote — M orocănosul ace la îmi puse b e ţe-n roa te .

Excepţie: la canzone — cântecul.

-ile: il sedile

— scaunul ,

il campanile —

clopo tn i ţ a ,

il canile

— cuşca

chne lu i ; Con il fucile in mano, il vigile

attraversò il

cortile — Cu pu şc a

în

mînă , ga rd ianu l t rave rsă cur tea ; Il fienile era pieno zeppo — Fî n a ru l

era pl in ochi .

-ale: Vanimale — a n i ma l u l , ii capitale — cap i ta lu l , il ditale — d e g e -

t a r u l , ii pedale — peda la , il segnale — semn alul , lo scaffale — raf tu l ,

lo stivale — c i z ma : Al numero 30 del viale c'era un ospedale — L a n u m ă

rul 30 de pe bu lev ard era u n spi ta l ; Il nuovo locale del tr ibun a le era moder

nissimo — Noul local al t r ibu na lu lu i e ra foa r te m od em .

Excepţii: Sî n t f e mmi n e s u b s t a n t i v e l e : la capitale — capi ta la ,

la morale — mo ra l a , la cambiale — pol i ţ a ; la finale — l'inala, la spi

rale — spirala .

-consoană: Vautobus — a u t o b u s u l , l'album — a l b u m u l , lo sport —

s p o r t u l , il camion — camionul , il gas — gazul , il lapis — creionul , il

cognac — coniacu l : Il t r a m ed il filobus sono mezzi di trasporto molto

38

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/ve.ro





comodi — Tra m vaiu l şi t ro le ibuzul s în t mi jloace de t ra ns po r t foar te

comode ; Era un

film

pubblicitario che presentava una partita di

tennis

—

Era un f i lm publ ic i ta r ca re prezenta o par t idă de ten is .

B .

Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — p ă m î n t u l ,

la via — s t r a d a , la lettura — lec tu ra , la donna — femeia, l'avarizia —

zgî rcen ia ; La cima della m o n t a g n a era tutta di pietra — Vîrful m un tel ui

e ra în în t reg im e de p ia t ră

;

R e n a t a

era la

figlia

della mia

m a e s t r a — R e n a t a

era fi ica înv ă ţă to are i mele ; Gli si

riempì

/ ' a n i m a

di

gioia — I se u m pl u

suf le tul de bucur ie .

Excepţii; Su bs ta n t iv e mascu l ine în -a: il collega — coleg ul,

ii boia — călăul , ii duca — ducele , il vaglia — m a n d a t u l , il nonnulla —

fleacul , il monarca — s u v e r a n u l , ii papa — papa .

-ione; la ragione — m ot iv ul , jud eca ta , la questione — ches t iunea ,

la

regione — regiu nea,

Vomissione

— om i te r ea,

la televisione

— t e l e v i

z iunea , la /e lione — lec ţ ia : L ' az ion e era una magnifica dimos t r az ione

per la pace — Ac ţ iunea e r a o m ărea ţă dem ons t r a ţ i e pen t ru pace ; Ci

confessò sinceramente la sua

opinione

sulla

riunione

— Ne măr tu r i s i

s incer păre rea sa despre reuniune .

Excepţii: Su bs ta n t iv e mascu l ine în -ione: il rione — ra ionul

il bastione — b a s t i o n u l , il medaglione — meda l ionu l , il padiglione —

pavi l ionu l .

-aggine, -igine, -uggine: la sfacciataggine — n e o b r ă z a r e a , la ver

tigine — a m e ţ e a l a , la r u g g i n e — r u g i n a : La sua tes ta rdaggine è la prova

della s tupidaggine — înc ăp ă ţ în a re a sa e s t e dov ada p ros t ie i .

-trice : la pittrice — pic to r i ţ a , la lavatrice — m aşina de spă la t rufe ,

l ' educa t r ice — educa toarea , Vallenaitiee — a n t r e n o a r e a : L ' a u t r i c e del

l'„Edera" è la

scrit tr ice

Grazia Deledda —

A u t o a r e a r o m a n u l u i „ I e d e r a "

es te sc r i i toa rea Graz ia De ledda ;

La

direttrice dell 'editrice è

anch'essa

un ottima

scr i t t r ice — D irect oa rea edi tu r i i es te ş i ea o foa r te b u n ă

scr i i toare .

-ata: la pedata — lovi tură de p ic ior , la sera ta — sera ta , dura ta se r i i ;

l'aranciata — o r a n j a d a , la gomitata — lov i tura cu cotu l , la schioppettata—

î m p u ş c ă t u r a : E' andata a zonzo per tutta la mat t in a ta — A ho ină r i t t o a t ă

d i m i n e a ţ a ; Gli gettò negli occhi una

manata

di polvere — î i aruncă în

ochi o mînă de praf.

-i;

la sintesi — s in teza , la diagnosi — diagnos t i cu l, la crisi — criza,

la metamorfosi — m e t a m o r f o z a , Pestasi — e x t a z u l , l'enfasi — em faza, la

oasi — o a z a : La Sua ipotes i è sbagliata — I p o t e z a d u m n e a v o a s t r ă e s t e

greş i tă

;

La

tesi

di laurea era una valorosa

analisi

della lirica pascoliana —

Teza de diplomă era o valoroasă anal iză a l i r ic i i lui Pascol i .

39



Excepţii: Su bs ta n t ive mascu l ine în -i: il brindisi — toas tu l ,

ii di — ziua , ii tramvai — t r a m v a i u l .

C. Terminaţii comun e amb elor genuri

Exis tă te rminaţ i i nespec i f ice care pot indica a t î t genul mascul inş i c i t ş i genul feminin . Pent ru acest caz se recomandă ver i f icarea genului

cu d i c ţ iona ru l i t a l i an - român .

-e :

il paese — ţa ra , i l latte — lap te l e , l o scultore — scu lptoru l , i i

mare — m area , i l padre — ta t ă l , l a carne — carnea , la merce — marfa ,

l a sete — setea, la madre — m am a, l ' a r te — a r t a : I l f iume Po sorge dal

m o n t e Monviso — Rìu l Pa d izvo răşte d in m un te le M onviso ; 2?' u n

piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăce re să ad m iri

m ob ila în st i l f lorent in ; „La re t e"

è

u n n o me di genere femm inile — „ P l a sa "

e un su bs tan t iv de gen feminin ; Introduse la chiave nella serratura —

I n t r o d u se c h e i a î n broască .

-ista: il/la pianista — pia nis tul , pia nis ta , i l / la cojoista — cop istul ,

co pista , l 'au t ista — şoferul , şoferi ţa , i l / la sindacalista — sindica l istul ,

s ind ica l i s ta : i l /l a comunista — com unis tu l , co m un is ta : I I tur i s ta e la

t u r i s t a erano dell''Italia — Tu ris tu l ş i tu r i s ta e rau d in I ta l i a .

-cida: l'omicid a — ucig aşu l , ucig aşa, i l / la m atric ida — ucigaş , uci-

gaşă de mamă: I l f ra t r ic ida fu condannato a dieci anni di ergastolo —

Ucigaşul (de f ra te ) a fos t condamnat la 10 ani de ocnă ; La suicida era

affetta da una crisi depressiva — Sinu cigaşa suferise o criză dep resivă .

-ente:

il/ la mi t tente — exp edi tor ul , exp edi to area , l 'u ten te — ab o

na tu l , ab on ata , l a pa ten te — cer t i f ica tu l , permisul , l a sorgente — izvo

r u l ,

lo ente — ins t i tu ţ ia , f i in ţa ; il/ la pa re n te — ru d a (f em. şi m ase.) :

I l presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezen tu l i nd ica t iv e s t e

cel mai folosi t t imp ; Le v ivande sono saporite quando ci si m ettono molti

ingredient i — M încărur i le s în t gustoas e c înd se pu n în e le m ul t e ing re

d ien te .

Pent ru aceste substant ive genul es te marca t doar de a r t icol ş i acor

d u l d e t e r m i n a n ţ i l o r : i l vecchio inserviente — bă t r înu l î ngr i j i t o r ; l a

pecchia inserviente —băt r îna îngr i j i t oa re (vez i §36 ; 69) .

— ultima vocală accentuată (paro le t ro nc he , vezi § 11 , 4, 13) i i

bambù —

b am b u s u l , il

paltò —

pa l t onu l , i i

giovedi

— jo ia , i l

caucciù

— cauc iucu l , l a citth — oraşul , la gioventù — t i n e r e tu l , 1 omertà (f.) —

c î rdăşia , l a schiavitù — s c l a v i a ; I l m a r t e d ì prossimo siamo invitati ad

u n c a l ì e ,

dai Perussi—

M arţe a v i i to are s în tem in vi ta ţ i l a o cafea la

fami l ia Peruss i ; L'ones t à e la bo ntà sono le maggiori

v i r tù

di questa donna—

C in s t ea ş i

bunăta tea s în t ce le mai de seamă vi r tu ţ i a le aceste i femei .

40



Genul substantivelor după înţeles

§ 35 Genul su bs tan t iv elo r po ate fi s tabi l i t , în gen eral , şi d up ă

în ţe lesul aces tora . Grupînd subs tant ive cu ace laş i în ţe les se cons ta tă

adesea că au ş i acelaşi gen gramatical . împăr ţ i rea de fa ţă are sens or ien

ta t iv pent ru s tab i l i rea genulu i subs tant ive lor după în ţe les ş i prez in tă

mul te excep ţ i i .

A. S în t de gen mascul in subs tant ive le ca re denumesc :

— fiinţe de sex masculin: il padre

— t a t ă l ,

il fanciullo

— copilul,

lo scolaro

— şcolarul ,

ii medico

— medicu l ,

il cavallo

— ca lu l ,

Marco,

Vittorio:

Il nonno

era sorretto dal suo

nipote Carlo — Bu nicul era spr i j ini t

de nepo tu l său Ca r lo ;

Quel

b a m b i n o

dall'udito perfetto diventò il grande

viol inis ta e composi tore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzu l perfect

deveni marele violonis t ş i compozitor Niccolò Paganini .

Excepţii:

Su bs tan t ive feminine ca re denum esc persoane de sex

m a s c u l i n :

la spia

— spionul ,

la guida

— ghidu l ,

la sentinella —

sen

t ine la ,

la reduta

— rec ru tu l . Acordu l de te rm inan ţ i lo r a ce s to r subs tan

tiv e se face la fem inin : La

nostra,

guida

a Firenze fu un professore di

storia dellarte

— Ghidul n os tru la Fl or en ţa a fost un profesor de

is tor ia ar te i .

—

lunile anului

deoarece se subîn ţe lege subs tant ivul mascul in

ii

mese di

... — lun a lu i . . .

:

l'aprile

scorso

— apri l ie t re cu t , i l

freddo

dice m bre — fr igurosul dece m brie , i l

fiorito

mag gio — înf lor i tul ma i :

N el

caldo

agosto

saremo gi al mare —

In ca lda lună augus t vom f i de ja

l a m a r e ;

L'assemblea generale avr luogo nel mezzo

del febbraio — Adu

narea generală va avea loc la mij locul lui februar ie .

—

zilele săptămînii,

subinţe legîndu-se

il giorno di

. . . — ziu a lu i.. .:

î l ven erdì — vin erea , i l lun ed ì — lun ea, i l sabato — s î m b ă t a : I l giovedì

prossimo partiremo in campagna — Jo ia urmă toa re vom p leca l a ţ a r ă ;

Ci avevano invitati per lo scorso

mercoledì — Ne inv i t a se r ă pen t ru mie r

cu rea t r ecu tă .

Excepţie:

L a

domenica

— du m inica , este s ingu ra zi a săp tăm îni i

de gen feminin.

NOTĂ:

Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul

hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi:

Abbiamo

lunedì

lezione d'italiano

—

Avem luni lecţia de italiană, dar: II primo lunedì

del

l ottobre

faremo il lavoro scritto:

Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă.

41



— arbori, pom i fructiferi: l'abete — b r a d u l , il cipresso —chipa rosu l ,

il salice — salcia, il ciliegio — cireşul , Valbicocco — caisul , il pero — p ă ru l ,

il gelso — d u d u l: Filari di alti

pioppi

fiancheggiavano la strada — Şirur i

de p lop i îna l ţ i s t ră ju iau d rum ul ; Nel fruttetto tra

meli

e

susini

c'erano*

alcuni

cotogni

— In l ivad ă p r in t re m er i ş i p ru n i e rau c î ţ iva gu tu i .

| Excepţii: la quercia, — ste jaru l , la palma — palmie ru l ,

la

vite — l

v i ţ a de v ie . [

— puncte cardinale: ii nord — n o rd u l , il mezzogiorno —- miazăzi,.

Vovest — ves tu l , l'oriente — o r i e n t u l : La Sicilia c'è nel sud dell'Italia —

Sicilia se află în sudul I tal iei ; Il se t tent r ione è la più sviluppala parte

d'Italia

— Nordu l e s te cea m a i dezvol ta tă pa r te a I t a l i e i .

— metale: il ferro — fierul, il rame — a r a m a , il piombo — plumbu l , .

lo zinco — zincul , l'alluminio — a l u mi n i u l :

Il bronzo

della statua aveva,

assunto una patina scura — Bronzu l s t a tu i i căpă tase o pa t in ă în ch i să :

Anelli d'oro, braccialetti

d'argento,

spilloni di

platino

riempivano la-

vetrina della gioielleria

— Inele de aur , bră ţăr i de argint , broşe de p la t ină

umpleau v i t r ina b i ju te r i e i .

— lacuri, riuri, mări, oceane: il Com o — lacul Como, il Trasimeno —

lacu l T ras imeno , il Po — P a d u l , il Reno — R i n u l , il Tamigi — Tam isa ,.

il Volga — Volga , il Tirreno — M a re a T i r e n i a n ă , lo Ionio — M a re a

Ion ică , l'Adriatico — M area Ad r ia t i ca , il Pacifico — O c e a n ul Pa c i f i c ;

Brescia, antica citt , è situata non mo lto lontana

dal di Garda

e

da ll'Iseo

—

Bresc ia , st răvech i o raş , e s te s i tua t nu p rea depar te de l acu l d i Garda

şi lacul Iseo ;

Il Danubio

sfocia per tre bracci

nel Mar

Nero — Dunărea se

va r să p r in t re i b r a ţ e în Marea Neagră

;

D al M editerraneo

per lo stretto dì

Gibilterra si giunge

nell'Atlantico

— Din M area M e d i t e r a n ă p r i n s t r î m-

toa rea Gibra l t a r s e a junge în Oceanu l At lan t i c .

r •

:

; Excepţii. L a Senna — Se n a ,

la

Loira — L o a r a ,

la

Sava — Sava,

ia Brava — D r a v a ,

la

Neva — N e v a ,

la

Bora — Dora .

— mun ţi, lanţuri mun toase: il Monviso — m un te le Monviso , lo

Stromboli — Vulcanu l S t romb ol i , il Monte Bianco — M o n t B l a n c , i

Pirenei — m un ţ i i P i rine i , gli Appennini — m u n ţ i i A p e n i n i, i Carpazi —

m u n ţ i i C a r p a t i :

Sulmona, patria del poeta Ovidio,

è situata nel cu ore

degli Abruzzi — Sulmo na , pa t r i a poe tu lu i O vid iu , e s te aşeza tă în cen t ru l

m un ţ i lo r Abruzz i ; La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto

Pompei ed Ercolano — Gro aznica e rup ţ ie a Vezuv iului d in a nu l 79 a

d i s t rus o raşe le Pompe i ş i Hercu lanum.

Excepţii: Le Alpi — m un ţ i i Alp i ,

le

Ande — m un ţ i i Anz i ,

le

Bolomiti — m un ţ i i Dolomi t i ,

le

Cevenne — m un ţ i i Ceven i,

le

Medo- i

nie — m u n ţ i i M e d o n i c i.

42



B.

Sînt de genul feminin subs tan t ive le care denumesc:

—

fiinţe de sex feminin: la madre

— m a m a ,

la nutrice

— doica,

ia suocera

— soacra ,

la fanciulla

— copi la ,

la poetessa

— p o e t a ,

Vamica

—

pr i e t ena ,

la leonessa

— leoaica,

la gallina —

găina,

Maria, Stefania:

Dubbilo che si tratti di mia

figlia — Mă îndoiesc că es te vo rba de fiica mea ;

La zia

di sua

moglie

si chiamava

Sandra — M ătuş a soţie i sale se nu m ea

S a n d r a ;

Credevo che fosse mia

sorella,

era invece

la sarta — Credeam că

era sora mea, a fost însă croi toreasa.

Excepţii:

Su bs ta n t iv e m ascu l ine care ind ică perso ane de sex

femi n i n : ii

soprano

— soprana , i l

mezzosoprano

— mezzo -sop rana , il

contralto— cont ra l t ì s ta . Acordul

det e rmi nan ţ i l o r aces t o r subs t an t i ve

I se face la m as cu lin :

Aida era interpretata da un soprano romeno

!

mentre Am neris da

un mezzosoprano italiano — Ai da e ra i n t e rp r e t a t ă

! de o sopr ană ro m ân că i a r Am ner i s de o me zzo-soprană i t a l i an ă .

— fructe: la mela

— m ă r u l ,

l'uliva

— m ăs l ina ,

la susina

—pruna,

l'albicocca

— caisa,

l'uva —

st rugur i i ,

la nocciola —

al una ,

la pesca

—

piers ica,

la ciliegia —

cireaşă: La noce

di cocco

è il grosso fratto di una

pianta tropicale — Nuca de cocos es te f ructul mare a unei p lante t ropi -

-cale; Mise nella macedonia delle viscide, delle pere, delle arance,

tutte a pezzetti — Puse in sala ta de f ructe v iş ine, pere , por toc ale , to a te

î n

bucăţe le .

Excepţii :

il

fico —

sm ochina , dar şi sm ochinu l ; i l

limone

—lămîia ,

lămîiul : i l

lampone

— zmeura , zmeuru l

;

il

ribes

— coacăza , coac ăz u l ;

• il

mirtillo —

afina, afinu l ;

Vananasso—

ananasul, il

dattero—

curmal a .

—

continente, ţări: VA merica —

A mer i ca,

VAustralia

— Au s t ra l i a ,

la Romania —

R o m â n i a ,

la Francia

— F r a n ţ a ,

VInghilterra

— Angl ia ,

la Svizzera —

E l v e ţ i a :

VArgentina —

Argen t i na ,

la Cecoslovacchia

—Ceho

s lovac ia ,

VUngheria

— U n g a r ia ,

la Cina

—

C h in a : Il grande impero

romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa

— Marele impe r iu rom an se în t inse în to a t ă Eu rop a ocupînd ch iar ş i

nordul Africi i

;

La Spa gna , l'Italia [e la Grecia

sono le tre penisole che

avanzano nel Mediterraneo

— Sp ania , I ta l ia şi Grecia sînt cele t re i pe

n insu le care îna in te ază în M area M edi te rană .

Excepţii:

Il

Belgio

— Belgia ,

il Brasile —

Brazi l ia ,

il Giappone—

Japonia , i l

Canada —

C a n a d a ,

l'Egitto —

Egi p t u l , i l

Portogallo—

Por

tugal ia , i l

Paraguai

—

Pa rag ua iu ì , i l

Congo —

Con go, i l

Nepal —

Nepalul , i l

Perù —

Pe ru , i l

Cile

— Chile , lo

Za'mbese—

:Zambezi.

4



— regiuni: la Liguria — Ligur ia , la Toscana — Tos c a na , la Cala

bria — Calabr ia , la Moldavia — Moldova , la Transilvania — Tra ns i l

v a n i a : Milano è il capoluogo della Lo m bar dia — Milano es te cap i ta la

L o m b a r d i e i ; La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre

la

Toscana — Le agă nu l c ivil iza ţ ie i şi cul tur i i i ta l iene ra m ine pe nt r u

t o t d e a u n a T o s c a n a ; Le vigne

della Dobrugia

sono rinomate — Viile

Dobroge i s în t renumi te .

| Excepţii: Il Piemonte — P i e m o n t u l , il Lazio — regiun ea La ţ iu ,

il Veneto — re g i une a V e ne t o , il Trieste — Triestu l , i l Trentino Alto-

Adige — regiun ea Tre n t in o Al to Adige .

— insule: la Sicilia — Sicilia, la Corsica — Corsica, la Malta —

M a l t a ; La bella Capri — F ru m oa sa i n su la Ca pri ; L'Elba è sopracchiamata

Visola degli ippocampi — Elb a es te supranumi tă insu la că lu ţ i lo r de mare ;

La Sardegna è Visola natia di Antonio Gram sci — Sard in ia es t e in su la

na ta lă a lu i Antonio Gramsc i .

Excepţii: Il Madagascar — M a da ga sc a ru l , l'antico Deh — st ră

vechiu l De los ; il marmoreo Paro — P ă r o s ce a de m a r m u r ă ; il celebre

Lesbo — ce lebra Lesb os .

— oraşe: la soleggiata Napoli — însor i tu l Napol i ; la sudica Palermo—

sudicul Palermo ; la nuova e moderna B uc a re s t— N oul şi mo de rnu l B uc u

reşt i ; la Firenze trecentesca, — Flo ren ţa seco lu lui a l X lV- lea

;

la famosa

Pisa

— r e n u m i t a P i să

;

Abbiam o visitato

la Torino

industriale e la „dotta,

Bologna"

— Am viz i t a t o raşu l ind us t r i a l Tor ino şi „e ru di t a Bo logna" ;

Conosci i monumenti della Bo m a barocca? — Cunoş t i mo num e n t e l e d i n

Roma ba roc ă ?

Excepţii: il Cairo — Cairo, Pietroburgo — P e t e r s b u r g , il nordico

Oslo * — no rdicu l Oslo.

— ştiinţe, discipline: la filosofia — filozofia, la matematica — m a t e

m a t i c a ,

la filologia

— filologia,

la storia —

is tor i a ,

la psicologia

— ps iho

logia, Vanatomia — a n a t o m i a , la botanica — bot a n i c a , Velettrotecnica —

e l e c t ro t e hn i c a :

La biochimica,

scienza interdisciplinaria, connette lo

studio della

chimica

a quello della

biologia

— Biochimia , ş t i in ţă in t e r

discipl inare, uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei ; La scienza applicata

che mira a riprodurre le operazioni del cervello um ano in complessi mecca-

* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pen tru ca prin,

acord să se pună în evidenţă genul gramatical. în ce priveşte folosirea articolului

cu aceste substantive a se vedea § 29.

44



nici o electtronici è la c ibernet ica — Şt i in ţa ap l i ca tă care u rm ăre ş te să

reproducă operaţ i i le creierului omenesc în complexe mecanice sau elec

t ronice es te c ibernet ica; La fonet ica, la morfologia

e

la sintassi

sono

parti

della gra m m at ica — Fo net ic a, morfologia şi s in tax a s în t păr ţ i a le

gramat ic i i .

Excepţie:

il

diritto

—- dr ep tu l .

Observaţii asupra genului substantivelor

§ 3(5 1 . E xi s tă o catego rie de su bs tan t iv e care au

forme identice

pentru ambele genuri . în aces t caz ar t icolul , sau al ţ i determinanţ i a i

subs tan t ivu lu i , vor ind ica genul

:

il

consorte

— consortul , la

consorte —

c o n s o a r t a ,

l'autista —

şoferul sau şof eriţa , ii

farmacista —

farmacis tu l ,

la

farmacista

— fa rmac i s t a

;

Il

su o

nipote

Mario

— Ne potul său M ario ;

L a

sua

nipote I r ina — Nepoata sa I r ina

; Questo noto

can t an t e

romeno —

Aces t cunoscu t c î n t ă re ţ român

;

La

bella

c a n t a n t e

italiana

— F r u m o a s a

cî nt ăr ea ţă i ta l i an ă (vezi § 27).

2.

D in aceeaş i categ orie fac p ar te şi unele su bs tan t ive care den u

mesc animale ş i au o s ingură formă pentru ambele genuri ( în i ta l iană

se numesc

nomi promiscui)

care nu indică genul b iologic res pe ct iv ;

ii

corvo —

corbul ,

il leopardo —

l eopardu l ,

lo scarafaggio

— gîndac u l . Aces

to ra , pe n t ru a le d i s t inge gen ul , l i se asoc iază subs ta n t ive le

maschio —

m a s c u l ,

femmina —

femel ă :

la mosca maschio

— m u s c a ( m a s c u l ) ;

la

mosca femmina

— m usc a (femelă), (vezi § 37, c).

3. Genuri le unor substant ive se ident i f ică uşor pr in

formele total

diferite

ale subs tan t ive lor pen t ru ce le două genur i :

îl babbo—

tata,

la

mamma —

m a m a ,

il genero

— ginerele ,

la nuora —

nora ,

il montone —

berbecu l ,

la pecora —

o a i a ;

In que lla famiglia c'erano cinque bam bini:

tre

m a s c h i

e due

fem m ine — In acea famil ie exis ta u cinci copi i : t re i

băieţ i ş i două fete

;

Cerano una volta un

m a g o

ed una strega ... —

Au fost

odată un vrăj i tor ş i o vrăj i toare . . .

Formarea femininului substantivelor

, § 37 In l im ba i ta l ia n ă, pe n tru selectare a şi fo los irea core ctă a genu lui

su bs tan t iv ul ui , se rec urg e fie la subs tan t ive c are au forme tot al d i fer ite

pentru cele două genuri , f ie la formarea substant ivelor feminine pr in

di fer i te procedee.

Exemple le care u rmează oferă c î t eva modele , cu carac ter pur

or ien tat iv , de felul în care se po ate form a fem ininul sub stan t ive lor .



Deoarece e le nu const i tu ie regul i r ig ide se recomandă ver i f icarea cu dic

ţ ionarul a formelor de feminin nou crea te .

în genera l , procedeele pr in care se obţ in substant ive le feminine s înt :

în locu irea te r m in aţ i e i m ascul in e a su bs tan t ivu lui cu un sufix specific

genului feminin sau înlocuirea ar t icolului respect iv .

A. Une le subs tan t ive te rmina te la mascu l in în

-o, -e, -i,

formează

femininul în -a; il bambino — copi lul , la bambina — f e t i ţ a ; Voperaio —

m u n c i t o r u l , l'operaia, — m u n c i t o ar e a ; Carlo — Carla, il signore — d o m

nul , la signora — d o a m n a , il padrone — s tă p înu l , la padrona — stăp îna ;

Giovanni — Ion, Giovanna — I o a n a ; Renato è il figlio del mio maestro —

Renato es te f iu l î n v ă ţ ă t o r u l u i m e u

;

Renata

è la figlia della mia maestra—

Renata es te f i ica învă ţă toa r e i me le .

A numi te subs t a n t ive t e r mina te l a ma sc u l in î n -e, -o, -a, formează

femininul•-cu sufixul -essa; lo studente — s t u d e n t u l , la studentessa —

s t u d e n t a ;

il dottore

— doc toru l ,

la dottoressa

— do cto r (tit lu l ştiinţific),,

d o c t o r i ţ a ; il leone — leul, la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele , la

dogaressa — soţ ia do ge lu i ; Vavvocato — a voc a tu l , Vavvocatessa — a v o

c a t a ; ii duca — duce le , la duchessa — d u c e s a : Nell'ufficio del podest

entrarono un medico ed un poeta — In b i rou l p r imaru lu i in t ra ră un medio

ş i un poe t ; Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed

una poetessa — In biroul pr imăr i ţe i in t rară o doctor i ţă ş i o poetă .

Une le subs tan t ive te rmina te la mascu l in în -tore formează femini

nul cu sufixul -trice; lo scrittore — scr i i torul , la scrittrice — scr i i toa rea ;

l'attore —

actoru l ,

V attrice —

a c t r i ţ a ;

il pittore —

pic toru l ,

la pittrice —

p i c t o r i ţ a :

Il direttore della scuola era anche un ottimo educa tore —

Direc

torul şcol i i e ra ş i un foar te bun educator ; La direttrice della scuola era-

anche un'ottima educatrice — D irec toa rea şcoli i era şi o foarte b u n ă

e duc a toa r e .

NOTĂ:

Femininul subs tan t ivu lu i il difensore

—

apă răto rul este la diîenditrice —

apă rătoa rea iar a l substan t ivului il possessore — posesorul este la posseditriee —

posesoarea.

Citeva d in t re subs tan t ive le te rmina te la mascu l in in

-o, -e

formează

femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul , la gallimi — gă ina ; lo zar —

ţ a r u l , la z a r ina — ţa r in a , il re — rege le, la regina — reg ina : L'eroe del

racconto era Giuseppe —Eroul poves t i r i i e ra Giuseppe ; L'eroina del rac

conto era Giuseppina — Ero ina pov est i r i i e ra Giuse pina .

B .

U ne le subs t a n t ive a u formă invariabilă pe n t r u a mbe le ge nu r i .

Din aceas tă ca tegor ie f ac pa r te :

1 . Subs t a n t ive l e t e r mina te î n -e , care au genul marca t numai de

articol at î t la singular cît şi la plural: sg. i l

nipote

— ne po tu l , l a

nipote —

n e p o a t a ; p i . i nipoti — nep oţ i i , le nipoti — nep oa te le ; I I giovane*

che vedi è i l solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul



moşteni tor a l famil ie i ; La giocane che vedi è l a sola erede della famiglia —

Tînăra pe care o vezi este s ingura moşteni toare a famil ie i ; I

giovani che

vedi .sono i soli eredi della fam iglia

— Tin erii pe care-i vezi sînt sin gurii

artoştenitori ai familiei ; Le

giovani che vedi sono

le

sole eredi della famiglia

—

Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei .

2. S u b s t a n t i v e l e t e r m i n a l e î n :

-a, -ista, -cida

care au marca t genul

la singular de articol, iar la plural de articol şi terminaţii le specifice

genur i lor respec t ive : i i patriota, — pa t r io tu l , l a patriota — pa t r io ta , i

patrioti

— pat r io ţ i i , l e

patriote

— pa t r ioa te l e ;

Upian ista —

pia nist ul , la

pianista, —

pian i s t a ; i p ian i s t i — p ian iş t ii , le p i an i s t e — pia n i s t e l e : ii

.suicida — sinuc igaşu l, la

suicida

— sinuc igaşa ; i suicidi — sinucigaşii ,

l e

suicide —

sinucigaşele

; Quel farmacista, è anche un noto atleta — Acel

fa rmac is t e s te ş i un cunoscut a t le t ; Quella farmacista è anche una nota

atleta — Acea farmacistă este ş i o cunoscută a t le tă ;

Que i farmacisti

sono anche noti atleti

— Acei farmacişt i s înt şi a t le ţ i cun oscu ţ i ;

Quelle

farmaciste sono anche note atlete

—Acele farmaciste s înt ş i a t le te cunoscute .

C . Une le subs tant ive , că ş i în l imba română , au

forme lexicale

total diferite pen tru cele dou ă gen ur i : il babb o — t a t ă l , la mamma —

m a m a ;

il genero —

ginerele ,

la nuora —

n o r a ;

il maschio

— b ă r b a t u l ,

la femmina

— f e m e i a ;

il montone

— berbecul ,

la pecora

— oaia ,

il bue

—

boul ,

la vacca —

vaca ; Il

loro

fratello è i l ma r i to di Luc iana — Fra te le lor

•este soţul Lucianei ; La

loro

sorella

è

la mog lie

di

Luciano — Sora lui este

soţ ia lu i Luc iano ; 11 becco

era al pascolo —

Ţapul e ra la păşune ; La capra

era al pascolo—

Capra e ra la pă şu ne ;

Apollo era

il dio

della bellezza —

Apollo era zeul frumuseţii ;

Venere era

la dea

della bellezza —

Ve nus era

zei ţa f rumuseţ i i .

Unele sub sta nt iv e caro indică n um e de anim ale , păs ăr i , (vezi § 36)

au numai o s ingură formă f ie feminină: la

scimmia

— m a i m u ţ a , l a

volpe

—

'vulpea , la

rondine

— r îndu nica , fie m ascu l ină : i l

topo —

şoarecele,

î l tordo — stu rzu l , il luccio — ştiuca.

în t ruc î t nu în to tde au na genu l g r ama t i ca l a l subs tan t ivu lu i , c a r e

indică nume de animale , corespunde genulu i na tura l , pent ru evi ta rea

confuz ie i se adaugă respec t ive lor subs tant ive cuvin te le :

maschio

—

mascul ş i

femmina —

femelă: la volpe m asch io — vulp oiul , la volpe

fem m ina — vu lpe a; i l serpente m asch io — şarpele , il serpen te fem

m ina — şerpoaica , sau i l m asch io della lucer to la — sopir la m ascu l , la

fem m ina del luccio — şt iuca femelă

; Sul filo di telegrafo cinguettava

•una rondine — Pe firul de telegraf cir ipea o rândunică ;

Sul filo di telegrafo

cinguettava

un a ron din e m asch io — Pe f irul de te legraf c ir ipea un r î nd un el .

D . Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin

§ 38 1. Unele su bs tan t iv e au formă id en t ică dar înţe les co m plet

difer i t la ce le două genur i :

47



Masculin

il fine — scopul

il fronte — frontul

i l radio — rad ium (chim.)

il vaglia

— m a nd a t u l poş t a l

il

boa

— şarpele boa

i l camerata

— c a m a r a d u l

Feminin

la fine — sfìrsitul

la fronte — f run tea

la radio

— rad iou l

la vaglia — b r a v u r a

la

boa

— g e a m a n d u r a

la camerata

— dorm i toru l com un

Exemple:

Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cu no scu t

t r o m p e t i s t ; Il suo strum ento è sopracchiamato „ l a t rom be t t a dorata

1

' —

I n s t r u m e n t u l său e s te supran um i t „ t rom pe ta de au r" ; Non faceva più

nessun moto — Nu ma i făcea nici o m işca re ; L a sua moto correva con

80 km/ora — M otocicleta sa fugea cu 80 km /o ră ; Sebbene affetto da una

grave malattia, il su o morale era elevato — Deşi lovi t de o boală gr av ă,

moralul său era r idicat ; La

morale

della favola era: „Tra il dire ed il

fare c'è di mezzo il mare" — M orala fabulei e ra : „ în tr e a spun e şi a face

este o di fe ren ţă mare" .

2. Alte substant ive au terminaţ i i diferi te , specif ice genului şi sens

comple t d i fe r i t . Eventua le le confuz i i pot f i cauza te de rădăc ina comună

a cuvîn tu lu i .

Masculin

il busto -

il

mento -

il costo —

il pianto

il colpo —

lo scalo -

il lappo -

il porto —

il tasso —

il panno •

il baleno -

il

razzo

—

il manico

il pizzo —

il modo

—

il

collo

—

- bustu l

- ba rba

costu i

- plìnsul

- l ov i tu ra

- escala

- dopul

- por tu l

bursucul , n icovala

— ţ e să t u r ă ,

—

fulgerul

r a c h e t a

— mine ru l

ha ină

dantela , c iocul

• fe lul , m od ul

gi tu l

la

la

la

la

la

la

la

la

la

la

la

la

la

la

Ia

la

Feminin

busta, —

menta, -

costa —

pianta

colpa —

scala —

tappa -

porta —

tassa —

panna

balena

razza

—

manica

pizza —

moda, —

colla —

- plicul

—

m e n t a

coas t a

— p i a n t a

- vina

scara

- e tapa

- uşa

t a x a

— smîn t înă

—

balena

- rasa

— m înecă

- p lăc in ta

- moda

cleiul, lipiciul

Exemple:

In un baraccon e del circo si poteva vedere un mos t ro in m o s t r a — î n t r - o

ba racă a c i rcu lu i se pu tea vedea un mons t ru l a expoz i ţ i e

;

Il tribuno

salì

sulla tribuna

per fare un discorso —

Tr ibunu l se u r c ă l a t r i b u n ă p e n t r u

48



a ţ i ne o cuv în ta r e

;

Chi non ha tes ta e fantasia non capir i sensi di questo

t e s to .

— Cine n-are cap şi im ag ina ţ ie nu v a înţe lege sensur i le ac es tui

t ex t .

NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR

In l imba i t a l i ană , ca ş i -n l imba română , ex i s t ă două numere :

singular şi plural. Trecerea unui subs tant iv de la un număr la a l tu l se

face pr in schim barea des inenţe i . In aces t scop sub s tant iv e le s în t gr up a te

în funcţ ie de desinenţa s ingularului , aceasta f i ind un indiciu pentru

s tabi l i rea des inenţe i subs tant ivului la p lura l .

Pl u r a l u l s u b s t a n t i v e l o r m a s c u l i n e

§ 39 Semnul d is t inc t iv a l p lura lului subs tant ive lor var iabi le mascu

l ine , independent de te rmina ţ ia s ingularului es te -i: il compag no — t o v a

răşul , i compagni ; il signora — dom nu l , i signori ; il problema — p r o

blema, i problemi etc . Uneo ri este nec esar să se ţ in ă sea m a, în for

marea plura lului , de u l t ima s i labă sau de accentul subs tant ivului , după

c um u r m e a z ă :

— sg. -o, -e, -a, - ista; pi. - i : il popolo — poporu l , i popoli — p o

poarele ;

lo spazio —

spa ţ iu l ,

gli spazi

—

spaţ i i le , (pentru a l te su bs tant iv e,

in -o vezi § 34) ; il fiume — r îul , i fiumi — rîur i le ; ii ponte — podul,.

i ponti — podur i le ; il dramma, — d r a m a , i drammi — drame le ; il poeta. —

poe tu l , i poeti — poeţii ; ii communista — com uni s tu l , i communisti —

comuniş t i i ; il violinista — violonis tu l , i violinisti — violonişt i i ; Il red

dito ricavato dal suo mestiere è notevole — V en i tu l obţ inut d in meser ia

sa e însemna t ; / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — V e n i

tur i le obţ inute d in meser i i le lor s în t însemnate ;

Lo spettatore ascoltava.

il poema nella recita di un noto attore — Sp ecta to rul ascul ta poem ul în

in t e rpre t a r ea unu i cunoscu t ac to r

;

Gli spettatori hanno applaud ito gli

attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spe cta tor i i au aplau da t ,

ac tor i i pent ru in te rpre ta rea poemelor cava le reş t i

;

Il regista lesse, in

fretta, il telegramma — Regizorul c i t i în grabă te legrama

;

I registi lessero,

in fretta, i telegrammi — Regizor ii c i t i ră în gr ab ă te leg ram ele

;

Michel

angelo fu pittore, scultore, a rchitetto, e poeta — Michelangelo a fost pictor,

sculptor , arhi tect ş i poet

;

Tutti gli scultor i, i pittori, gli arch itetti ed i

poeti manifestavano per la pace — To ţi sculptor i i , pic tor i i , arh i tec ţ i i

ş i poe ţ i i mani fes tau pent ru pace .

—

sg .

-io

(cu i neaccen tuat); pi.

- i :

il viaggio

— călă tor ia ,

i viaggi

—

călătorii le ; il vizio — vic iul, i vizi — viciile ; Io studio — s t ud i u l, gli

studi — studiile ; il coniglio — iepure le , i conigli — iepuri i , il raggio —



r a z a , i raggi — raze le : II segretario entrò nell'ufficio — Secre ta ru l in t r ă

în birou ;

I segretari entrarono negli uffici

— Secretar i i in tr ar ă în birou ;

Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio —

Singu ra dor in ţă

a iui Radu era să obţ ină premiul ; /

loro desideri erano di ottenere tutti i

premi della gara

— Dorinţe le lor erau să obţ ină toate premii le întrecer i i ;

Il padre diede un bacio al figlio

— Ta tă l dăd u o să ru ta re copi lu lu i;

Il

padre

ricoprì di baci i suoi figli — T ată l îşi acoper i băie ţ i i cu să rut ăr i .

—

sg.

-io

(cu i accentuat); pi.

-i i :

lo zìo — unc h iu l , gli zii — u n c h i i ;

il pendìo — povî rn iş , i pendii — povârnişurile ; il calpestìo — sgomotul

de paşi — i calpestìi — sgomotele paşi lor ; Votilo — u i ta rea — gli oblìi —

ui tă r i le ;

il

leggìo — p u p i t r u l , i leggìi — pup i t re le ; Ascoltammo il m orm or io

dell'acqua — Asc u l t a m m urm uru l a pe i ; Ascoltavamo i morm orii delle

acque — Asc u l t a m m urm ure le a pe lo r . Il fruscio delle foglie lo spaventava—

Fo şn etu l f runzelor îl îngro zea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo

spaventavano — Foş nete le f runzelor ag i ta te de vìnt il înspă imân tau ;

Senti lo

gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ?

Gli

gnaulìi dei gatti

risuonavano nella notte —

M iorlă i tur i le pis ic i lor răs un au în no ap te .

—sg.

- c o ;

pi.

-ch i :

il gioco —

jocul ,

igiochi

— j o c u r i l e ;

il banco —

b a n c a ,

i banchi

•— băncile ;

il cuoco

— b u c ă t a r u l ,

i cuochi —

b ucă ta r i i ;

il palco —

loja , estrada,

i palchi —

lojile ;

il solco —

b r a z d a ,

i solchi —

brazde le ;

ii turco

— t u r c u l ,

i turchi —

turci i ;

il vigliacco —

laşul ,

i

vigliacchi

— laşii ;

Vubriaco —

beţ ivul , —

gli ubriachi —

beţivi i ;

il fico—

smochinul ,

i fichi —

smoch in i i ;

il trucco —

fardul ,

i trucchi

— fardur i le :

.//

fuoco si spegneva lentamente

— Focul se s t ingea înce t i ş or ;

Le fiamme

dei fuochi illuminavano tutto intorno —

Flăcăr i le focuri lor lum inau

to tu l in jur .

Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete —

O

frescă im pres ion antă acope ră to t pe re te le ;

Gli affreschi di Giotto di

Assisi —

Frescele lui Giotto de la Assisi .

Excepţii: l'amico

— p r i e t e n u l :

gli amici

— p r i e t e n i i ;

il greco —

grecul ,

i greci —

grecii ;

il nemico —

d u ş m a n u l ,

i nemici —

duşmanii ;

il porco —

porcul ,

i porci —

porcii .

— sg.

- c o ;

pi.

-ci

cind substantivele au accentul pe antepenultima

silabă

(parole sdruccio le, vezi § 11, 2) :

il medico —

medicul , i

medici —

m e d i c i i ;

Vequivoco—

echivocul ,

gli equivoci

— echivocur i le ;

il portico —

por t i cu l ,

i portici —

por t i cu r i l e ;

L'austriaco era un noto fisico —

Aus t r i a

cul era un cunoscut f izician ;

Gli austriaci erano rinomati fisici —

A u s

tr ieci i erau fiz ic ieni ren um iţ i ;

Il sindaco della citt —

Primarul oraşulu i .

Il Congresso ha riunito i sindaci meridiona li ed i politici lomba rdi

— Con

gresul a reuni t pr imari i din sud ş i pol i t ic ieni i din Lombardia ;

Il grande

storico romeno N. Iorga conosceva bene VItalia

— M arele is tor ie ro m ân

N.

Iorga cunoş tea b ine I ta l ia

;

Gli storici del

'48

furono anche scrittori

—

Istor ic i i revoluţ ie i de la 1848 au fost ş i scr i i tor i .

50



Excepţii: il carico — î n c ă r c ă t u r a , i carichi — î n c ă r c ă t u r i l e ; il

valico — pasul , t r ecă toa rea , i valichi — tr e c ă to r i l e : il rammarico —

r e gr e tu l , i rammarichi — regre te le ; lo strascico — tivirea.: tr e na ,

gli strascichi — tîr î r i le ; il pizzico — în ţe pă tu ra ; p icu l ( c i t se po a te

lua cu două degete) , i pizzichi — în ţe p ă tu r i l e ; p i c u r i l e ; Vincarico —

însă rc ina rea , a t r ibu ţ ia ,

gli incarichi —

însă rc ină r i le , a t r ib u ţ i i l e .

— sg. - go ; pi. -glii : il luogo — locul , i luoghi — loc u r i l e ; il gergo —

j a r gonu l , i gerghi — j a r g o a n e l e ; lo spago — sfoara, gli spaghi — sforile;

Vago — acul, gli aghi — acele ; Il mio amico era un vero mago — Pr i e t e nu l

me u e r a un a de vă r a t v r ă j i t o r ; Erano dei maghi questi amici miei — Er a u

niş te vră j i tor i aceşt i pr ie teni a i mei ; L'albergo era situato accanto ad un

lago — Hote lul e ra s i tua i l ingă un lac ; Lungo i laghi si ergevano i moderni

alberghi — De-a lungu l lacur i lor se înă l ţau m ode rnele ho te lur i ; E' un

fungo velenoso

— Es te o c iupe r c ă o t r ă v i toa r e

;

Dai funghi commestibili si prepara il delizioso risotto ai funghi

— Din c iuperc i le c om est ibi le

se prepară deliciosul pilaf de ciuperci.

— sg . - g o ; pi. - g i : cînd substantivele au accentul pe antepenultima

silabă: lo psicologo — ps iho logul, gli psicologi — psiho log i i ; l'antro-

p

of ago — a n t r opo f a gu l, gli antrop ofagi — a n t r opo f a g i i ; V asparago —

spa r a nghe lu l , gli asparagi — sparang he lu l (p i . ): il geologo — geologul ,

i geologi — geolog i i ; V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro

meno — Arheologul i ta l ian a colab orat cu fi lologul ro m ân ; Lo studio

era elaborato dagli archeologi e dai filologi romen i — S tudiu l e ra e labora t

de arheologi şi f i lologi romàni.

Lo speleologo studia l'origine delle grotte

—

Speologul studiază or ig inea peş te r i lo r ; Gli speleologi hanno scoperto

una grotta naturale — Speologii au descop er i t o peş teră na tu ra lă .

Excepţii: il catalogo — ca ta logul , i cataloghi — c a ta loa ge le ; ii

dialogo — dia logul , i dialoghi — d ia logu r i l e ;

V epilogo

— epi logul , gli

epiloghi — epilogurile ; il monologo — m o n o l o g u l , i monologhi —

monologur i le ; il prologo — pro logul , i prologhi — prologur i le .

NOTĂ:

Pentru o serie de substant ive masculine terminate la singular în -co,

-go,

coexistă

două forme de plural în: -ci, -gi şi respectiv în -chi, -giti, dintre care una este mas

frecvent folosi tă:

lo stornano — st om acu l ; gli stornarli stomachi — stomacuri le

il traffico — traficul , circu laţ ia; i trafficiItraffichi — circulaţiile

Vintonaco — t encu i a l a ; gli intonaci!intonachi — tencuielile

il farmaco — doctoria

;

i farmacijfarmachi — doctoriile

l'esofago — esofagul

;

gli esofagi/esofaghi

—

esofagurile

il sarcofago

—

sarcofagul

;

i sarcofagi!sarcofaghi

—

sarcofagurile

Exemple:

Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi

—

Chirurgul era vest i t p en t ru

operaţ i i le sale; Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi

—

In

sala de operaţ ie erau adunaţi toţ i chirurgi i .

51



— sg. -ca, -ga ; pi . -chi , -g l i i : il collega — colegul, i colleghi — colegii ;

il monarca, — m o n a r h u l , i monarchi — m o n a r h i i

;

il patriarca — p a t r i

a r h u l , i patriarchi — pa t r ia rh i i .

Excep ţie: il belga — be lg ianul , i belgi — belgienii .

Pluralul substantivelor feminine

§ 40 — sg . -a ; pi. - e : la rosa — t r a nda f i r u l , le rose — trandaf i r i i ; la

fanciulla — copila , le fanciulle — copilele ; la poetessa — poe ta , le poe

tesse — poe te le

;

Visola — ins ida , le isole — insulele ; Vanima — sufletul, le

anime — sufletele ; la sorella — sora, le sorelle — suro rile ; Vautista — şofe-

r i ţa , le autiste — şoferiţele ; l'artista — a r t i s t a , le artiste — ar t i s te le ; La

donna si presela borsa senza dir parola —

Fem eia îşi luă po şet a fără să zică

un c uv în t ; Le parole della donne non si sentivano più — Cuv intele femeilor

nu se mai auzeau ;

Le borse erano in plastica

— Poşetele erau de m ate rial

p l a s t i c ;

La turista guardava la vetrina

— T u r i s t a p r i v ea v i t r i n a ;

Le

turiste salirono in macchina — Tu ris tele se urcară în maşină .

NOTĂ:

Pentru alte categorii de substantive terminate în -a, a se vedea § 34.

—

sg.

- o ;

pi.

-i sau inva r iab i le :

la mano —

m î n a ,

le mani —

m îinile ;

la foto

— fotografia ,

le foto

— fotografiile

;

la auto —

m a ş i n a

;

le auto

—

m a ş i n i l e ;

Aveva una mano da pianista —

Avea o m înă de p ia n is tă ;

Avevano mani da pianiste — Av eau mîini de pianis te , (vez i § 3 4 ; 41).

— sg. -ca, -ga ; pi. -che , -ghe : Vamica — pr i e t e na , le amiche — prie

t e ne l e

;

la cuoca — b u c ă t ă r e a sa , le cuoche — bu căt ăres ele ; / 'oca — gîsea,

le oche — gîş te le ; la paga — pla t a , le paghe — plăţ i le ; la strega — v r ă

j i t o a r e a , le sfreghe — vră ji to are le ; la riga — linia, r înd, le righe — liniile,

r îndur i le

;

La barca galleggiava leggermente — Barca p lu tea uşor ; Sul lago

si vedevan o le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză.

—

sg .

-eia, -già

;

pi.

-ce, -gè, cînd vocala

i

din des inen ţa s ingula ru lu i

mu e s t e a c c e n tua t ă : la lancia — lancea , le lance — lă nc i l e ; la mancia —

bacş işu l , le mance — bacşişu rile ; la pancia — b u r t a , le pance — b u r

ţ i le ; la frangia — ciucure le , le frange — ciucur i i ; Sulle cime a ffiorava la

roccia granitica — Pe vîrfur ile m un ţi lor ieşea la supra fa ţă roca de gra

ni t ; Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valur i le loveau

•stîncile de pe ţărmul mării ; La spiaggia pa reva una lunga striscia di

sabbia — Plaja pă rea o lun gă dîră de nis ip ; Strisce sabbiose ricoprivano

le spiagge — Du ngi n is ipoase acop ereau pla jele ; Cadeva una pioggia

fitto-fitta —

Cădea o ploa ie foar te deasă ;

Le recenti piogge furono bene

fiche per l'agricoltura — Ult imele ploi au fost b ine făcă toa re pe ntr u

•agricultură.



Excepţii. La camicia, — c ă m a şa , le camicie — cămăşi le ; V auda

cia — îndrăznea la , le audacie — îndrăznel i le ; l'efficacia — eficaci ta

t ea , le efficacie — eficaci tă ţ ile

;

la ferocia, — feroc i ta tea , le ferocie —

feroci tă ţ i le . Ace ste su bs tan t ive păs t rea ză la p lura l voca la i p e n t r u

evi ta rea unor forme care a r putea să le confunde cu : il camice — h a

l a t u l , audace — î n d r ă z n e ţ, efficace — eficient, feroce — feroce.

NOTĂ:

Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia, -gi pluralul

se poate forma atît cu desinenţele -ce, -ge cit şi cu desinenţele -eie, gie: la valigia —

valiza, le valige/valigie — valizele, la ciliegia, — cireaşă, le ciliegeIciliegie — cireşile ;

la provincia — provincia, le provineejprovineie — provinciile ; La sua denuncia

era fondata— D enunţul său era în tem eiat ; Le de.niincc\denun c\c provavan o la loro

colpa — De nunţuri le dovedeau vina lor .

—

sg.

-eia, -già ;

pi.

-eie, -gie

etnd vocala i din desinenţa singularului

este accentuată: la bug ia — min ciuna , le bugie — m i n c i u n i l e ; la magia —

vră j i to r i a ,

le magie

— vrăj i tori i le ;

la nostalgia

— dorul ,

le nostalgie —

dorur i le ; Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cum păra t ,

antologia l i r ic i i i ta l iene

;

Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii

s în t fo ar te bu ne ; Nell'ango lo della strada c'è una farmacia — în colţul

străzii se află o farmacie ; A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — L a

această oră toate farmaci i le sînt închise.

— sg. - e ; pi, - i : la luce — l u m i n a , le luci — l u m i n i l e ; la rondine —

r îndun ica , le rondini — rîndunele le ; la nipote — n e p o a t a , le nipoti —

n e p o a t e l e

;

l'automobile -— a u t o m o b i l u l, le autom obili — automobi le le ;

la fronte — frun tea , le fronti — frun ţ i l e : La parte di Aida fu interpre

tata brillantemente

— Rolul Aide i a fost in te r pr e ta t în m od s t ră luc i t .

Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — To ţi acto rii îşi

cunoşteau foar te b ine ro lur i le

;

Aveva una veste da camera a fiori — Avea

un halat de casă cu f lori ; Indossavano sempre' vesti eleganti — Î n t o t d e a u n a

se îmbrăcau cu haine elegate .

— sg. -ie, -i, -voca lă accen tua tă ; pi. invar i ab i l : la specie — specia ,

le specie — speciile, la serie — seria , le serie — seriile, la crisi — criza,

le crisi — crizele, l'antitesi — a n t i t e z a , le antitesi — ant i teze le , la citt —

oraşul , le citt — oraşele (vezi § 41).

Excep ţii: la mo glie — soţia , le mogli— soţ i i le ; l'effigie — efigia ;

le effigi — efigiile.

S u b s t a n t i v u l la superficie are p lura lu l le superfici da r şi le super

ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m

2

— S u p r a

fa ţ a t o t a l ă a apa r t amentu lu i e s t e de 80 m

2

; Calcoliamo le superficif

super ficie di questi triangoli — Să ca lculăm suprafe ţe le acestor t r i

ungh iu r i .

53



S u b s t a n t i v e i n v a r i a b i l e

§ 41 E xi s ta o categorie de substant ive invariabi le a căror formă

ìa s ingular nu se modif ică a tunci c înd indică p luralu l . Numărul aces tor

substant ive es te marcat de ar t ico l ş i de des inenţele la p lural a le deter

minanţ i lor săi . Aparţ in aces te i ser i i subs tant ivele care se termină în :

-i

:

la tesi

—

le tesi —

teza — teze le

;

Vanalisi

—

le ana lisi —

an a

liza — analizele ; il brindisi — i brindisi — to as tu l — to as tu r i l e : La diag

nosi non è errata. — Diag nost icu l nu es te greş i t ; Le diagnosi non sono

-errate

— Diag nost icu r i le nu s ìnt greş i te .

-ie: la specie — le specie

— specia — speci i le ;

la barbarie

—

le bar

barie —

c ruz i mea — c ruz i mi l e ;

la progenie

—

le progenie

— progen i t u ra—

progen i t u r i l e : Il mal di denti era dovuto ad u na ca rie — D urerea de dinţi

se datora unei car i i ; A ceca una serie di carie dentarie — A vea o serie

de car i i dentare .

-a , m ai a l e s s u b s t an t i v e m as cu l i n e : il boia — călăul , i boia — că

lăii ; il sosia — sosia , du blur a , i sosia — sosiile, dublurile ; il (- Ciglia —

m a n d a t u l ( p o ş t a l ) , i vaglia — m a n d a t e l e : I l cinema era pieno zeppo

— C in em a to g ra fu l e r a a rh ip l i n ; A tutti i cinema del quartiere girano

film italiani — L a toa te c inem atografele d in car t ie r ru leaz ă f ilme

i ta l ieneş t i .

— vocala finală accentuată (parole t ronche, vezi §

11,4):

la citta —

o raş u l ,

le citt

— oraşele

;

il falò

— făclia,

i falò

— făcliile,

il caffè

—

cafeaua, i caffè — cafelele, xm attiviik utile — o ac t i v i t a t e ut i lă , molte

attivit utili — m u l t e ac t i v i t ă ţ i u t i l e ; \i universit bucarestina ha otto

facolt , — Un iv e r s i t a t ea b u c u reş t e an ă a re o p t f acu l t ă ţi ;

Alle

universit

di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — L a uni ver s i tă ţ i le d in Iaş i şi

Bucureş t i se s tud iază l imba i t a l i ană .

-consoană: Io sport — sportu l , g l i sport — spor tu r i l e

;

lo s top—

sto pu l , g l i s top — sto pu ri l e ; i l filobus — troleibuzul , i filobus — trolei

b u ze l e ;

lo

yacht — iah tul , g li yacht — iah tu r i l e ; il gas — gazu l , i

gas —- g aze l e : Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloveru l meu g r i

a re minec i lung i ; Tutti i goli erano di lana pura — Toate pu lovere le e rau

d i n l i n ă p u r ă ; Ecco Valbum di famigliai -— Ia tă a lbum ul de fam i l ie ! ;

Riempì g li album di cartoline di Milano — U m plu a lbum ele cu i lus t ra te

de la Milano.

Rămîn de asemenea invar iab i le l a p lu ra l u rmătoare le ca tegor i i de

s u b s t a n t i v e :

5 4



— substantivele mon osilabice: il re— regele , i re — regii ; ii si —

nota s i , i si — no tele si ; ii di — ziua — i di — zilele ; il tè — ceaiu l ,

i tè — cea iur i le

;

II lungo braccio

della

g ru solleva grossi carichi — B r a

ţu l lung a l macara le i r id ică mar i g reu tă ţ i ;

Nel cantiere e erano tre gru —

Pe şant ier se af lau t re i macarale

;

L'antico nome

del do

era ut

— Vechiul

nume al notei do era u t

;

Si devono riaccordare tutti

i do

di questo piano

forte

— Tr ebu ie să se acorde ze d in nou t oa te douri le ace s tu i p ian .

—

substantivele prescurtate de origine străină: la foto

— fotograf ia —

le foto

— fotografiile ;

la dinamo —

d in am u l ,

le dinamo

— dinam ur i le ;

la radio

— ap a ra tu l d e r ad io ,

le radio

— ap a ra t e l e d e r ad io : Dov'è il

c i n e m a

Tivoli?

— U nd e es te c inem atogra fu l T ivol i?

Grand i cartelloni

presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe m ari p re ze nt au f il

mele c inematograf i lor din Napol i ; L a moto si fermò accanto all auto —

Motocic le ta se opr i

l în g ă m aş in ă ;

Le auto e le moto correvano lunga

la strada

— M aşinile ş i m otoc icletele gon eau de-a lun gul şoselei.

—

numele de familie care la plural indică m embrii unei familii:

gli Sforza

— M em brii familiei Sforza

;

i Visconti

— familia Visc onti ;

„ I M a lav o g l i a " è un noto romanzo del Verga — „Fam i l ia M alavog l ia"

es te un cunoscu t roman a lu i Verga ; La piazza della Signoria rimane

il testimone della gloria dei Medici — P ia ţ a Sen io r ie i ram ine m ar to r u l

gloriei familiei Medici.

—

substantivele compuse

(verb + ve rb) :

ilji saliscendi

— c lan ţ a /

c lan ţe le ; (verb + su bs ta n t iv p lu ra l) :

ilji lustrascarpe

— lu s t r ag iu l /l u s

t rag i i i ; (verb - f ad ve rb ) :

ieji posapiano

— p er s o an ă î n cea t ă /p e r s o an e

în ce te (vezi § 48).

Substantive cu mai multe forme

§ 42 în a cea s tă ser ie s în t incluse su bs tan t iv e cu 2 forme , fie la

singu lar fie la plura l , fie la am be le num er e, cu sens ide ntic , s ino nim e,

sau cu sens d i fer i t care const i tu ie par t icular i tă ţ i a le capi to lu lu i refer i tor

la fo rmarea p lu ra lu lu i subs tan t ive lo r .

Substantive cu două forme la singular

§ 43 A pa rţ in aces te i categori i sub s tan t ive le care a u la s ingu lar

d o u ă fo rm e t e rm in a t e î n

-e

şi în -o, ambele de acelaşi gen şi sens şi o

s ingură fo rmă la p lu ra l t e rmina tă în

-i.

55



Singular : Plural

il cavaliere, cavaliero — cavale ru l

il forestiere, forestiero — străinul

(de loc)

il nocchiere, nocchiero — vîslaşul ,

c î rmaciul

Varciere, arderò

— arcaşul

lo sparviere, sparviero — şoimul

il ciarliere, ciarliero — pa lavragiu l

lo scudiere, scudiero

— scut ierul

i cavalieri —

i forestieri —

i nocchieri —

gli arcieri —

gli sparvieri

i ciarlieri —

gli scudieri -

- cavaleri i

- străin i i

- vi si asii

arcaşi i

— soimn

palavragi i i

- scutierii

Exemple :

Era per noi un

fores tiere/fores tiero — E ra pe ntr u noi un s t ră in

(de par tea loculu i ) ; Loro non sono fiorentini ina forestieri, ci son venuti

da Padova — Ei nu s în t f iorent in i c i s t ră in i , au ve ni t de la P a d o v a ;

Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era

un cavaler englez.

I nocchieri

greci guidavano abilmente le navi

dei cava

lieri francesi — Vîs laş i i greci con duc eau cu înd em îna re nav ele cavale

ri lor francezi .

Substantive cu două forme la plural

§ 44 1 . O categorie de substant ive mascul ine terminate la s ingu

la r în -o au l a p lu ra l două fo rme: una mascu l ină t e rmina tă în -i şi una

fem in in ă t e rm in a t ă î n -a . Celor două forme de p lural le corespund sen

suri d i fer i te , uneori sensuri f igurate sau colect ive.

Singular

ÌV anello —

inelul

ţii braccio — b r a

ţu l

il membro —

m e m b r u l

l'osso —

osul

il labbro — b u za

Plural

Masculin

gli anelli

—-

inelele

i bracci — bra ţe le de

scaun, de rîu

i membri — m e m b r i i

gli ossi

— oasele

i labbri — margini le

rănii , şanţului (fig.)

Feminin

le anell d

—

buclele (fig.)

le braccia, — bra ţe le o -

mului

le membrst — m em b re l e

corpu lu i

le ossa — oasele (în to

t a l i t a t e )

le labbra, — buze le o-

mulu i

56



il dito — degetul

il ciglio — geana

il cervello — cre

ierul

il corno —

cornul

il fondamento —

f unda me n tu l ,

baza

il muro — zidul

il filo — firul

il lenzuolo

— cear

şaful

il grido — s t r i

gă tu l

Vurlo — ur le tu l

il carro — carul

i diti — degetele ca

măsură (fig.)

i cigli — margini le

. (fig-)

i cervelli — inte l igen-

tele (fig.)

i corni

— i n s t r u m e n t e

(muz.)

i fondamenti — bazele

(fig-)

i muri — zidurile

i fili — firele (con cret)

i lenzuoli

— cearşafurile

( lua te separa t)

i gridi — str igă te le de

a n ima le

gli urli — ur le te le de

an imale

i carri — care le

le dita — dege te le mi i -

nii

le ciglia— genele ochiu

lui

le cervella — creierul

de om sau anim al

le corna —

coarnele de

an imale

le fondamenta — t e

meliile clădirii

le mura — zidurile ce

t ă ţ i i ,

oraşului

le

fila — firele, urzeala,

complotul (f ig.)

le lenzuola —

ga r n i tu r a

de pa t

le

grida — str igă te le

omului

le urla — ur le te le om u

lui

le corra — c on ţ inu tu l

carelor

Exemple :

Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi în t inse bra ţe le pe

bra ţe le fo to l iu lu i ; Portava degli anell i su tutte le di ta — P u r t a ine le pe

t o a t e d e g e t e l e ; Guardò, aggrottando le ciglia, gli erbosi cigli della strada —

Pr iv i , înc r un t înd u-se , m arg in i le p l ine de ie rbur i a le d rum ulu i ; Gli eser

cizi imponevano a tutti i m e m b r i della squadra un movim ento ritmico

de l le m em bra — Exerc i ţ i i le im pu ne au tu tu ro r m em br i lo r ech ipe i o

mişcare r i tmică a mîini lor ş i p ic ioare lor

;

Le urla della folla erano inter

rotte ogni tanto

dagli url i

dei lupi —

Ţipe te le mu l ţ imi i i erau în t re r up tedin cînd în cînd de urletele lupilor .

La tempesta ruppe i

fili

del nostro

impianto telefonico — F u r t u n a a rup t fir ele ins ta la ţ ie i noas t re de te le

fon ; Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzea la complo

tului a fos t descoper i tă la t imp ;

Le tue affermazioni sono prive di

fonda

m ent i — Af i rma ţ i il e t a le s în t ne fun dam en ta te ; L'edificio ha fondamenta

solide — Clădirea are temel i i sol ide ; L'intonaco dei m ur i era screpolato —

Te ncu ia la pere ţ i lor e ra sco roj i tă ; Da lontano şi scorgevano le mura

della citt medievale — De d ep ar te se zăreau z idur ile oraşului m ediev al ;

Avvicinò

le

sue

l abb ra

secche

a i l abbr i

del bicchiere —

Îş i apropie buzele

usca te de marg in i le paharu lu i .

57



2. O a l t ă ca t eg o r i e d e s u b s t an t i v e m as cu l i n e t e rm in a t e î n

-o

l a

singular au două forme la p lural terminate in

-i

şi respectiv în

-a

d e

gen uri d i fer i te dar cu acelaş i sens . De re ţ in ut că p luralu l feminin în

-

apare adesea în expres i i .

Singular

il gomito —

cotu l

il calcagno —

cal

cimi

il ginocchio

— g e

n u n ch iu l

il fuso

— fusul

il cuoio —

pielea

lo strido —

ţ ip ă

t u l , zgomotu l

Plu ral i Expresii alcătu ite cu pluralul j

1 feminin

i gomiti —

coa

te le

i calcagni

— căl-

cîiele

i ginocchi —

ge

nunch i i

i fusi

— fusele

i cuoi

— pieile

gli stridi

— ţ ip e

te le

ragionar con le gomita

— a

gìndi cu picioarele

stare alle calcagna di uno — a

se ţine scai de c ineva

sentirsi piegar le ginocchia

—

a simţi că ţ i se moaie pi

cioarele

il gatto fa le fusa

— pisical

toarce

tirar le cuoia

— a m u r i

andare alle strida

— a se lua

după ce se spune

Exemple :

Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano

le ore vengono chiamate

fusi

orari

— Cele 24 de su b îm păr ţ i r i conve n ţ io

na le a le g lobu lu i pămîn tesc care de te rmină o re le s în t numi te fuse o rare ;

Indietro alla stufa il gatto fa

le fusa — D up ă sobă p is ica toa rc e ;

Aveva

i gomit i

sporchi

— Av ea co a t e le m u rd a re ;

Non fidarti di questo giovane,

ragiona sempre con

le gom ita — Nu te încre de în aces t t în ăr , g în deş te

to td eau n a cu p i c io a re l e

;

Il freddo gli aveva rattrappito i

ginocchi —

Frig ul î i în ţep enise genu nchi i ;

Al sentir la notizia gli si piegarono

le

ginocc hia — A uzind ve s te a i se mu ia ră p ic ioarele ; /

scindali avevano

una larga scollatura

ai ca lcagn i — Sandale le av eau un deco l teu ma re l a

calche ;

Giuseppe mi da fastidio, sta sempre alle mie calcagna

— G iu s ep p e

mă supără , se ţ ine scai de mine

;

Lavoravano i

cuoi

di caprino trasfor

mandoli poi in borse, cinture, valigie

— Pre lucra u p ie i le de capr ă t ra ns -

fo rmîndu- le apo i în poşe te , co rdoane , g ea m an tan e ;

E

1

una persona di

fiducia ed in

più ha le cuoia dure — Es te o perso an a de înc redere şi în

p l us rezis tă l a g reu tă ţ i .

Substantive cu forme duble la singular şi plural

§ 45 Unele sub s ta n t iv e au c î t e două fo rm e, a t î t pe n t r u s ingu larc i t ş i pen t ru p lu ra l . Fac par te d in aceas tă ca tegor ie :

58



a) Substant ive a le căror forme s înt de ace laş i gen sau uneor i de

genur i d i fer i te , cu te rminaţ i i d i fer i te , dar ident ice ca sens:

Singular

la slro fu /strofe — strofa

Val&jale —

aripa

Vanna/arme — a r m a

V or ecchiojV orecchia — urechea

Plural

le strofe/strofi

—-

strofele

le

cUe/ali —

aripile

le arme/armi — armele

gli orecchi, le orecchie — urechi le

Exemple :

Il vecchietto era duro d'orecchio — B ătr în e lu l e ra ta re de urec hi ;

Per non disturbare gli altri gli

parlò a l l 'orecchia — Pe nt ru a nu deran ja

pe

ceila l ţ i i i vorbi la ureche:

Il chiasso lo fece tapparsi

gli orecchi — Zgomotul i l făcu să-ş i as tupe urechi le

;

Drizzò

le orecchie

ver sentire tutto

—

Ciuli ure chi le ca s ă a u d ă t o t u l : Abbiamo visitato l'a la sinistra della

galleria Uffizi — Am vi zi ta t ar i pa st in gă a galeriei Uffizi ; /? ' arrivato

in, un batter d'ali — A sosit î ntr -o clipă.

b) Substant ive cu două forme de s ingular ş i p lura l , de genur i d i fe

r i t e , aie căror sensur i var iază în funcţ ie de gen ş i număr :

Singularmasculin şi feminin

il frutto — fructul , rodu l

la frutta — fructe de m asă , în

t o t a l i t a t e

il legno — lemn ul , ca m a te r ie

la legna — lem nul de ars

il

gesto —

gestul

ia gesta — fap ta eroică

Pluralmasculin şi feminin

i frutti — rezu l ta te le , roadele

le frutta — fructele de m as ă

i legni — păr ţ i l e l emn oase ; co

răbii (fig.)

le legna — lem nele de foc

i

gesti

— gestur i le , m im ica

le gesta — faptele eroice

Exemple :

L

1

arancia è un frutto sugoso — Po r to ca la e s te un f ruc t zem os;

•Questi sono i

frutti

della vostra fatica — Ac estea s înt rezu l ta te le oboseli i

voa s t r e ;

Tutta

la frutta

è raccolta —

S-au cules to at e fructele ;

Porta

in tavola le frutta — Ad u f ructe le la. m a s ă ; Il noce è un albero di legno

forte —

N u c u l e s t e u n p o m cu l e m n u l t a r e ;

Navigavano con i pochi

59



legni rimasti —

Navigavi cu pu ţ inele corăbi i răm as e ;

Aggiungiamo

alcune

legna

al fuoco

— Să ad ău gă m câteva lem ne pe foc ;

Ha fatto-

u n

gesto di saluto

— A făcut un gest de sa lu t ;

Non fare

gesti

sgarbati

—

Nu fă gestur i nepoli t icoase ;

Om ero parla

delle gesta

di Ilector ed Achile

—

Homer vorbeş te despre fapte le de v i te j ie a le

lui

Hector şi Achile.

Substantive defective

§ 46 Sînt con sid erat e defect ive su bs tan t ive le care se folosesc n u

mai cu forma de s ingular sau numai cu forma de plural .

A . Se în t r ebu in ţează l a

singular

substant ive le ca re indică :

1.

Noţiuni abstracte: la bont

— b u n ă t a t e a ,

la paura

— teama, .

la pazienza —

r ă b d a r e a ,

la fame

— foamea ,

la sete

— se tea ,

la sapienza

—

înţe lepc iunea ,

la superbia —

îngîm farea ,

Vuopo —

nevoia ,

la mansuetu-

dine

— bl inde ţea ,

il brio

— ver va, însuf le ţ i rea ,

la piet

— m i l a :

Aveva

una fame

da lupo

— Av ea o foame de lup ;

Parla sempre con

brio

—

Vorbeş te în to tdeauna cu însuf le ţ i re ;

La „Pietà" di Michelangelo

è scol

pita in marmo di Carrara — „P ie tà " de Miche lange lo es te sculpta tă în

m a r m u r ă d e C a r r a r a ; La pazienza è segno della sapienza — R ă b d a r e a

este semnul înţe lepciuni i .

2.

metale, minerale, elemente chimice:

Poro

—

auru l ,

Vargento —

a r g i n

tu l ,

il mercurio

— m e r c u r u l ,

ii rame —

a r a m a ,

il ferro

— fierul,

il bronzo

—

bronzu l ,

Valluminio

— a lumin iu l,

Varsenico

— arsenicul ,

Vidrogeno

—

h i d r o g e n u l :

Il rame

è un m etallo rossastro e ma lleabile — Ara m a e s t e

un m eta l roşia t ic ş i ma leabi l ;

Non é tutt'oro quel che riluce

— Nu tot c&

s t ră luceş te e aur

; Il ferro va battuto quando è caldo

— Ba te f ierul pînă- i

cald.

3. cereale: il grano

— grîul ,

Vorzo

— orzul ,

il riso —

orezul ,

Vavena

—

ovăzul ,

la segale —

seca ra : Il granturco

veniva coltivato in Am erica

alVincirca 2000 anni prima della nostra era —

Po rum bul e r a cu l t iva t

în Amer ica aproximat iv cu 2000 de ani îna in tea e re i noas t re ;

Per pre

parare la birra ci vuole l'orzo

— Pe ntru a pre pa ra berea es te nevoie de

orz.

4. diverse substanţe: il latte

— lap te l e ,

il miele

— mie rea ,

il pepe

—

piperul ,

il sangue

—

sìngele,

il fiele

— fierea,

la mostarda —

m u ş t a r u l ,

il sale — s a r e a : Uno degli alimenti più comp leti è il latte — Un ul dintre-

ce le mai comple te a l imente es te lap te le , Dolce come il miele, amaro-

come il fiele —- D ulc e ca m iere a, am ar ca f ierea ; Con i tuoi modi sfacciati

mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţ i din

săr i te .

5. substantive colective: la prole

— u r m a ş i i ,

la plebe

— norodul . .

la rappresaglia

— represal i i le ,

la vendemmia —

culesul viei ,

il fogliame

—

f runzişul ,

il pietrame

— pie t r i şu l ,

il sudiciume

— m urd ă r i a , po rc ă r i i :

Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto

il fogliame

— T o a t e

cărările

pădurii

erau ascunse sub f runziş .

60



6. substantive unice: — il sole — soarele , la luna — l u n a , Vuniverso —

u n iv e r s u l , Vequatore — e c u a t o r u l: Nella Divina Commedia

la Terra

sta

immobile al centro

dell'universo

ed

il sole, la luna

e gli altri pianeti le

girano intorno — in Divina Comedie Pământul s tă nemişcat în centru l

universului iar soarele, luna şi celelal te planete i se rotesc în jur.

NOTĂ:

—

Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular.

— în mod exce pţional pent ru unele din substa ntivele am intite se poate forma

şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente,

—

lumea , le genti — popo arele,

naţ iuni le ; i l ferro — fierul, m eta lul, i ferri — fiare, lanţuri ; ii costume — obiceiul,

i

costumi —

m oravuri le

;

l'oro

—

auru l, m etalu l, gli

ori —

bijuteriile

; l'argento —

.argintul, metalul, gli argenti

—

argin tăr ia .

B.

Se folosesc numai la plural subs tan t ive le care ind ică :

a) noţiunea de plural: i dintorni — îm p re ju r im i l e , le moine — mof

tu r i l e , mut re le , răs fă ţu l , le busse — ciocăni tur i le , le fatezze, le sembianze—

trăs ă tu r i l e ch ip u lu i ,

le stoviglie

— vesela ,

gli spiccioli

— m ă ru n ţ i ş u l ,

Ie dimissioni — demis ia , gli spinaci — s p an acu l, i maccheroni — m a c a

roane le , gli spaghetti — spaghete le , le vettovaglie — prov iz i i le , le sartie —

frînghiile, le rigaglie — m ărun ta ie le (de păsăr i)

:

Ha le sembianze di

sua madre — Are t răsă tu r i l e mamei sa le ; Rigoverna presto le stoviglie! —

Spală repede vase le

Gli spinaci sono molto nutrienti

—-

Spa nacu l es te

fo a r t e h răn i t o r ; Non fare tante mo ine! — Nu te răsf ăţa a t î t !

NOTĂ:

Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma

de singular: la moina, lo spaghetto, la

dimissione.

In vorbirea curentă însă ele nu

sînt folosite decît la plural.

b) substantive defective propriu-zise: le anna li — anale le , le calende—

ca lende le , le tenebre — în tu n e r i cu l , le nozze — căsă to r ia , le esequie — fu

nerali i le, le ferie — va ca n ţa , conced iu l , i posteri — u r m a ş i i : Fuori tutto

era avvolto in tenebre fitte — Afară to tu l era învă lu i t de în tun eric ul

d e n s ; Si celebrarono le

nozze

proprio al C apodanno — î ş i s ă rb ă to r i r ă

că să tor i a chiar de An ul Nou ; Queste ferie le trascorreremo al mare —

Aces t conced iu î l vom pe t rece l a mare :

E"

1

disonesto, ti ritorner i soldi

alle calende greche — E ste nec ins t i t , î ţ i va da bani i la calendele gre

ceş t i - (n ic ioda tă ) .

c) obiecte formale din două sau mai m ulte părţi: le forbici, le cesoie —

foarfecele, i calzoni, i pantaloni — p an ta lo n i i, gli occhiali — ochelari i ,

i bronchi — bronh i i l e , le mutande — chiloţi i , le manette — că tu ş e l e , le

redini — h ă ţu r i l e , le tenaglie — cleş te le : I peli delle ungh ie si tagliano

con le forbici dalle punte ricurve — Pieli ţele ung hii lor se tai e cu foarfe

cele cu vîrfuri le curbe; Questa donna ha una lingua che taglia com e

le

îorbici

— Fem eia a ceas ta a re o l imba asc u ţ i t ă ; Si levò gli occhia l i per

metterseli nella tasca

— îşi scoase oc helari i ca

să ş i - i pună în buzunar;

Sono di moda

i

calzoni

che ricoprano le caviglie —

Se poar tă pan ta lon i i

care să acopere gleznele.

61



Substantive cu forme speciale de plural

§ 47 Din t re sub s tan t ive le ca re p rez in tă p a r t icu la r i tă ţ i în ce p r i

veş te fo rmarea p lura lu lu i f ac pa r te :

a ) Subs tan t ive cu te rmina ţ ie r egu la tă pen t ru p lura l în -i, dar care*

oda tă c u s c h imba r e a numă r u lu i î n r e g i s t r e a z ă

modificări în rădăcină:

l'uomo — omul , bă r b a tu l , gli uomini — oameni i ; il buc — bou l, i buoi —

b o i i ; il tempio — t e m p l u l , i templi — t e m p l e l e ; Non sei più un ragazzo

ormai sei

un uom o — Nu m ai eş t i un cop il , eş ti de -ac um a un b ă r b a t ;

Erano degli uom in i di poche parole — E rau n iş te oam eni tăc u ţ i ; I I

bue è

un utilissimo animale da lavoro

— Boul es te un an im al de m u n c ă

foar te folosi tor ; „Mettere il carro innanzi ai bu oi" — A face la înce put,

ceea ce ar trebui făcut la urmă.; Il tribunale è il tempio della giustizia —

Tr ibuna lu l e s t e t e mp lu l d r e p t ă ţ i i

;

I templi romani erano circondali da

colonne — Tem ple le roma ne e rau înconju ra te de co loane .

b) Subs tan t ive mascu l ine te rmina te la s ingula r în -o care la plu

ral îşi modifică genul devenind feminine ş i se te rmină în -a . Aceas tă

modi f ica re amin teş te de genul neu t ru d in l imba la t ină : il paio — p e

rechea , le paia — perech i le , Vuovo — oul, le uova — ouă le , il riso — rîsul ,

le risa — r ìse te le , il miglio — mi la (u n i ta te de m ă s u r ă ) , le miglia — m i

lele, il centinaio — a pr o x im a t iv o su t ă , le centinaia, — sute le , il migliaio —

a pr ox ima t iv o mie , le migliaia — mii le (pen tru centinaio şi migliai»

vezi § 80) : Mi faccia vedere quel paio di guanti — A r ă ta ţ i - m i a c e a pe

reche de m ănu şi ; Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite

perechi de ochelar i a i schimbat pînă acuma

? ;

Centina ia e migl ia ia

di uomini si avviavano allo stadio— Su te şi mii de oam eni se înd rep

t a u c ă t r e s t a d ion ; / / guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou

este s p a r t ă

;

Sbatti le uova per far la frittata — B at e o uăle ca să faci

omle t a .

c ) Subs tan t ivu l f emin in la eco — ecoul, a re la p l ur a l form ă m asc u

lină gli echi — ecour ile : La notizia ebbe u n a vasta e c o —V e s te a a a vu t

un la rg ecou ; Gli ech i della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecour i le

revoluţ ie i au a juns pînă la noi .

Subs t a n t ivu l ma sc u l in il dio — zeul, o da tă cu t re ce rea la plura l

îş i schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zei i : Ilephaisto è conside

rato il dio del fuoco — H eph ais to s es te consid era t zeul focului , L'Olimpo

era la sede degli dei — Olim pul era lăcaşul zeilor.

Pluralul substantivelor compuse

§ 48 Subs tan t ive le compuse s în t fo rmate p r in un i rea a două pă r ţ i

de vorbire de ace laş i fe l sau două păr ţ i de vorbire difer i te

:

caposquadra —

şef de echipă , es te format din substant ivul capo — şef, şi squadra —

62



e c h i pă , asciugamano — prosop , e s te format d in ve rb ul asciugare — a

wsca, a ş terge , ş i substant ivul mano — mină .

P lura lu l aces tor subs tan t ive se formează pr in sch imbarea t e rmina

ţ i e i unuia d in t re ce le două e lemente componente , după cum urmează :

1. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doi lea e lement ; d in această

ca tegor ie fac pa r t e subs tan t ive le compuse d in :

a)

substantiv-\-substantiv : manoscritto

— ma n usc r i s —

manoscr i t t i

—

ma nusc r i se ; arcobaleno — c u r c u b eu , arcobaleni — c u r c u b e e

;

ragna

tela — pînză de pă ian jen , ragnatele — p i nze de pă i a n j e n ; cavolfiore —

c o n o p i d ă , cavolfiori — c o n o p id e ; terremoto — c u t r e m u r , terremoti — c u

t r e m u r e ; madreperla — scoică, sidef, madreperle — scoici ; cassapanca —

l a v i ţ ă , cassapanche — l a v i ţ e ; banconota da 100 lire — b a n c n o t ă d e

100 l i re , banconote da 1000 lire — ba nc no te de 1000 l ire ;

porcospino

arrotolato a pedici — ar ic i ghem ui t ca ming ea , porcospini arrotolati «

palla — ar ic i ghe m ui ţ i ca m ingea : La Ferrovia Romena — Galea Fera tă

R o m â n ă , L e

Ferrovie

Romene —

Căi le Fera te Romàne .

Excepţii: il pescecane — rechinul , i pescicani — r e c h i m i ; il pes-

cespada — peşte le spad ă , i pescespada — peşt i i spa dă.

b) adjectiv -f- substantiv: biancospino — pă duc e l , biancospini — p ă -

duce i ; mezzogiorno — a m i a z ă , mezzogiorni — amiezi ; gentiluomo — ge n

t i l om, gentiluomini — gen t i lom i ; i l bassorilievo romano — basorel ieful

r o m a n , i bassorilievi rom ani — basore l ie furi le ro m an e ; il francobollo

«valoroso

—

t i mb ru l va lo ros ,

i francobolli

sanmarinesi —

t im bre le d in

.San Marino.

Excepţii: la mezzaluna — semi luna , le mezzelune — semi lun i l e ;

| la mezzatinta — c u l oa re ş t e a r să , le mezzetinte — culor i le ş terse .

e) adverb, prepoziţie + substantiv: ma lfattore — ră ufă c ă t o r , malfat

tori — ră ufă c ă t o r i ; dopopranzo — după ma să , dopopranzi — după mese ;

sovrastruttura — s u p r a s t r u c t u r ă, sovrastrutture — sup ra s t ruc t u r i ; sot

tosuolo

— subsol ,

sottosuoli—

subsolur i

;

soprabito —

pa rde s i u ,

soprabiti

—

pa rde s i e ; U n a n t i pa s t o squisito — un a pe r i t i v e xc e l e n t

;

Degl i ant ipast i

squisiti — Niş te ape r i t ive exce len te

;

Il sot topassaggio delV Universit —

Pasa ju l sub te ran de l a Univers i t a t e , i sot topassaggi bucarestini — P a sa

je le su b te ra ne buc ureş ten e ; Un so pranno me idoneo — O porec lă po t r i

v i t ă ; Dei s o p r a n n o m i idonei — Porecle po t r iv i te .

d) adjectiv -f- adjectiv, verb: sordom uto — s u r d o m u t , sordomuti —

s u r d o m u ţ i ; belvedere — belvedere , t e rasă , belvederi — terase ; La tastiera

del pianoforte — Cl a v i a t u r a p i a nu l u i ; I pianoforti da concerto — Piane le

de concer t .

63



e)

verb

+

substantiv la singular: spazzaca mino

— h o m a r ,

spazza

camini — h o m a r i ; scendiletto — c a r pe t ă , scendiletti — carpe te

;

para

fulmine — p a r a t r ă z n e t , parafulmini — pa r a t r ă z ne t e ; II visto del pas

saporto — Viza de pe pa şap or t ; Il rilascio di passaporti — Eliberarea

pa ş a poa r t e l o r

;

Il moderno

grattacielo

— M odernu l zgîr ie-nor i ;

I gratta

cieli

giapponesi — Zgìr ie-nori i din Ja po ni a .

2. prin schimbarea terminaţiei

ambelor elemente

componente

ale

subs tan t ive lo r fo rma te d in :

a) substantiv + adjectiv, participiu: fabbroferraio — fierarul, fab-

briferrai — fierari ; cassaforte — casa de b ani , casseforti — case de bani ;

acquaforte — acid azot ic , acvafor te ( s tampă) , acqueforti — s t a m p e î n a c v a -

forte ; pellerossa — ind ian (din A mer ica de Nord) , pellirosse — ind ieni ;

L'altoforno

dell''officina — Fu rna lu l uz ine i ;

Gli altiforni

dell'officina ~

Furna le le uz ine i , La terracotta smaltata — C e ra m ic a s m ă l ţ u i t ă ; Le

terrecotte invetriate di Luca d ella Rob bia — Obiec te le de ceramică v i t r i

f icată a le lui Luca del la Robbia .

Excepţie: Il palcoscenico — scena , i palcoscenici — scenele.

b) subs tant ive le formate cu capo — şef: (vezi § 48).

3.

Subs tan t ive compuse ca re r ămîn invariabile formate d in:

a) verb j substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobi toarea , gli

stuzzicadenti — scobi tor i le , il lustrascarpe — lus t r ag iu l , i lustrascarpe —

lustragi i i ;

Vattaccapanni —

cuierul ,

gli attaccapanni —

cuierele,

Vaccen

disigari —

br iche ta ,

gli accendisigari —

br iche te le ;

il portasapone —

savonie r a ,

i portasapone

— savon ierele ;

il portamonette —

por t m one u l ,

i portamonette — p o r t in o m e l e

;

Si getta con

il paracadute

— Se aru ncă

c u pa r a ş u t a

;

Molti

paracadute

colorati — M ulte pa raş ut e colora te ;

Portachiavi

di pelle — Po rtch ei din piele , / nuovi

portachiavi

— P o r t -

cheile noi ; Un delicato

bucaneve

— Un ghiocel delica t ; Un mazzo

di

bucaneve

— Un buchet de ghiocei .

b) verb + verb, adverb: il fuggifuggi — panica, i fuggifuggi — pa n i

che ,

il lasciapassare

— perm isul de l iberă t recere ,

i lasciapassare —

bile-

te le -permise le , il benestare — bu năs ta r ea , v i za , i benestare — b u n ă s t ă -

rì le ,

vizele

;

U n saliscendi nuovo — O clan ţă nouă ;

Tutti

i saliscendi

dorati — To a te c l an ţe l e aur i t e .

§ 49 4 . Su bs tan t ive le com puse cu capo formează plura lul în mo

dur i d iverse :

a ) pr in schimbarea te rmina ţ ie i primului element: caposquadra —

şef de echipă, capisquadra — şefi d e ech ipă ; capostazione — şef de ga ră ,

capistazione — şefi de g ar ă ; capofamiglia — cap de familie, capifami

glia

— copi de familie ;

caposezione —

şef de sec ţie,

capisezione

— şefi

de sec ţ i e ; capoparte — şef de partid, capiparte — şefi de p a r t id ; capo

banda — şef de o rch estră , capibanda — şefi d e or ch estr ă ; Il capoclasse



della X classe — Şeful clasei a X -a

;

Tutti i capiclasse al direttore ! —

To ţi şefii d e clasă la di re cto r !

b) pr in schimbarea te rminaţ ie i ce lu i de al doilea element: capo

giro — a m e ţ e a l ă , capogiri — ameţe l i ; capostipite — s t ră m o ş , caposti

piti — st rămoş i

;

capoverso — al inea t , capoversi

—

al inea te

;

Un capolavoro

artistico — O c a p o d o p e r ă d e a r t ă ; I capolavori dèlia letteratura — Ca

podopere l e l i t e ra tu r i i ; Mario è capol ista — M ario este cap de l i s t ă : .

Loro sono i

cap il ista — Ei slnt prim ii pe l istă .

e) p r in sch imb area t e rm ina ţ i e i ambelor elemente: caposaldo — p r e -

miză , capisaldi — premize , capotecnico — şef de serviciu teh ni c , capi-

tecnici — şefi de serv iciu te hn ic .

d) pe nt r u une le sub stan t ive d in acea stă ca tegor ie coexis tă două

forme de plural: una la care se schimbă te rminaţ ia ambelor păr ţ i com

ponente şi a l ta în care se modifică cel de-al doi lea element: il capoco

mico — di rec to ru l de t ru pă , i capocomici/capicomici — direc tor i i de

t r u p ă ; il capocuoco — bu că tar ul şef, i capocuochi/capicuochi — bu că- .

ta ri i şefi ;

il capotreno

— şeful de t re n,

i capo treni/capitreni —

şefii de

t ren ; ii capomastro — m ai str ul şef, i capomastrilcapimastri — m aiş t r i i '

şefi ; Firenze è il capoluogo della Toscana — Flo ren ţa e s t e cap i t a l a

provinc ie i Toscana , Ho visitato numerosi

eapoluoghi/eapiluoghi

dell'Ita

lia — Am v iz i ta t nu m eroas e cap i ta le de provinc ie d in I ta l ia .

NOTĂ:

Atunci cînd substantivele: capolista, caposqu adra, capotavola, capofila, capo

tecnico etc. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn

la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă, le capoclasse — şefele de clasă .

Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor

compuse, pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului.

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR

§ 50 în l imba i t a l i ană expr imarea unu i subs t an t iv l a d i fe r i t e l e

cazur i a le dec l inăr i i prez in tă aspec te deosebi te fa ţă de l imba română .

In mul t e g rama t i c i i t a l i ene dec l ina rea subs t an t ivu lu i nu cons t i t u i e un

capi to l separa t , problema f i ind t ra ta tă în cadrul capi to le lor pr iv i toare

la

prepozi ţ i i , sau la ar t icol şi prepozi ţ i i ar t iculate .

Consider înd to tuş i că pent ru vorbi torul român de l imbă i ta l iană

sîn t necesare c î teva lămuri r i cu pr iv i re la dec l inarea substant ivului

facem urmă toa re l e p rec i ză r i :

— în l imb a i ta l ian ă sub stan t ive le nu au desinenţe specif ice pe nt ru

f iecare caz , fapt pent ru care aspec tul în s ine a l substant ivului nu se

mo difică de-a lu ngu l decl inări i ;

— dec l inare a f iind an al i t ic ă , d iferi te le cazu ri se form ează cu aju

tor ul p repo zi ţ i i lor , ar t ic ul ate sau n ea rt ic ul ate (vezi § 20 şi § 157— 163).



— prepozi ţ i i le care m arc he az ă cazuri le în mod elele ce urm ea ză s în t

ind ica te p r in ana log ie cu cazur i l e corespunzătoare d in l imba română.

în afara aces tor prepozi ţ i i mai exis tă ş i a l te le care exprimă raportur i

s in tact ice. Din aces t mot iv cazuri le d in l imba i ta l iană nu corespund

în to td ea un a cu respec t ive le cazur i d in l imb a rom ână . Ace as tă deose

bi re es te evidentă în t raduceri le unor exemple în care cazuri le nu s în t

ident ice în cele două l imbi .

Nominat ivul es te cazul subiectului ş i a l numelui predicat iv . Sub

s ta nt iv ul în nom ina t iv es te însoţ i t nu m ai de ar t ico l : î i le t to e le pol

t rone

sono comodissimi —

P a tu l şi fotoliile sîn t f oa rte co m od e ; Il fol

clore è

un tesoro

per la cultura nazionale

— Folclorul este o

comoară

pen t ru cu l t u ra na ţ i ona l ă .

§ 51 Geni t ivul es te cazul a t r ib utu lui şi exp rim ă în gene ral idee a

de poses ie . în i t a l i ană se expr imă cu a ju to ru l p repozi ţ i e i d i a r t i cu la tă

sau n ea rt ic ul at ă (vezi § 20, § 157)

: Le scarpe sono

di Maria — Pantof i i

s înt ai Măriei

;

La sorpresa

dei genitori

mi ha fatto piacere

— Surp r i zapărinţ i lor mi-a făcut p lăcere.

§ 52 Dat ivul es te cazul complementului indi rect avînd ca termen

regent un verb. în i ta l iană el se formează cu ajutorul prepozi ţ ie i a

ar t ic ul at ă sau nea r t ic ul ată (vezi § 20, § 158): Raccontò

a l nipot ino

„La Cenerentola^ —

î i poves t i

nepo ţ e l u l u i Cenuşă reasa ;

Chiese

a tut t i

di star tranquilli

— Ceru tu tu ro r să s tea l in iş t i ţ i .

Acuzat ivul es te cazul complementului d i rect , funcţ ie care rezul tă

d in pozi ţ i a sub s tan t ivu lu i fa ţă de verb şi fa ţă de sub iec t . Su bs ta n t iv u l

în ac uz at iv po ate fi îns oţ i t sau nu de ar t ic ol :

Per sentirsi meg lio

Carlo usa

il m icrofono — P en tru a se auzi m ai b ine, C arlo foloseşte

microfonul ;

Non ho incontralo

Luc ia — Nu am înt î ln i t -o pe Lucia .

Vocat ivu l expr imă o chemare adresa tă cu iva

;

el poate apărea

s ingu r , înso ţ i t de o in ter jec ţ ie sau de un al t de ter m in an t . în l im ba

i tal iană cazul vocat iv nu are nici o marcă speci f ică, poate ocupa or ice

loc în propozi ţ ie f i ind, ca ş i -n l imba română, despărţ i t de res tul propo

zi ţ ie i pr in vi rgulă: Signora,

si accomodi! —

Doa mn ă , l ua ţ i l oc !

Ehi,

r agazz i no ,

dove cai?

— Ei , băietele , un de m ergi ?

§ 53 Ablat ivul sau prepozi ţ ionalul es te cazul complementelor c i r

cu m stan ţ i a le sau com plem entu lu i de age n t (vez i § 156 A) . Se expr im ă

în l imba i t a l i ană p r in p repozi ţ i i l e :

da, in, su, con, per,

sau pr in p repo

ziţii le

di

şi

a,

ar t icu lat e sau ne ar t icu late , care în afară de cazuri le

gen i t iv ş i da t iv mai po t expr ima ş i a l t e re la ţ i i :

Le leggi devono essere

conosciute

dai ci t tadini — Legile t re bu ie să fie cu no scu te de ce tăţe ni ;

Il

caffè

c 'è nel bricco — Cafea ua este în ib ri c;

Giochiamo

sul la spiaggia ,

a pal la —

Să ne juc ăm pe p la jă , cu min ge a;

Compro fiori

per i i com

p l eanno

di Marco

— C um pă r f lori pe ntr u ziua de na ş te re a lu i M arco.

Deoarece ab la t ivu l d in l imba i t a l i ană nu are în l imba română un

caz corespun zător , t rad uc ere a subs ta n t ive lo r se face l a a l t e cazur i

66



(acuza t iv , da t iv , e tc . ) care pot f i expl ica te pr in regimul cazual a l pre

pozi ţ i i lor d in gramat ica l imbi i române .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r s u b s t a n t i v e î n s o ţ i t e

d e a r t i c o l u l h o t ă r î t

Mascul in

Singular Plural

N .

G.

1).

Ac.

Y.

AM.

ii bam bino — copilul

del bam bino — (al) copi lului

ai bambino — copilului

i l bam bino — copi lu l

ba m bin o! — copilu ie !

dal bam bin o — de la copi l

i bam bini —

dei bambini

. a i bambini -

i bam bini —

b a m b i n i ! —

dai bambini

copiii

— (al) copiilor

- copiilor

copiii

3opii !

— de la copii

Exemple :

N. Il bambino ha cinque anni — Copilul a re cinei an i ; I ba m bi ni

ridono allegri — Copiii rid ve seli. G. La stanza del bambino è piena di

giocattoli

— Cam era cop i lu lu i e pl ină de jucăr i i : I giocattoli dei bambini

sono meccanici — Juc ări i le copi i lor sînt m ecan ice. I). Do al bambino

un dolce — Dau copi lu lu i o pră j i tu ră . Ba raccontato ai bambin i una

fiaba. — Le-a pov est i t copi ilor un ba sm . Ae. Perché hai sgridato il bam

bino ? — De ce l-ai certat pe copil .? Aveva visto i bambini nel cortile — V ă

zuse copi i i în curte . V. Bambino mio, stai buono! — Copilul m eu , fii

c u m i n t e Silenzio, b a m b i n i — Lin iş te , copii Abl . Ricevo un bacio

dal bambino —Primesc o sărutare de la copi l .

Ci rechiamo

dai bambin i

per portar loro dei dolci — Ne ducem la copi i ca să le ducem pră j i tur i .

N.

G.

D .

Ac.

V.Abl .

Singular

Io zio — unchiul

del lo zio — (al) un chi ulu i

al lo zio — unchiului

lo zio — unchiul

z i o !

— unchiule !dal lo zio — de la un ch i

Plural

gli zii — unchii

degli zii — (al) un ch ilor

agi i z i i — unchi lor

gli zii — unchii

zi i !

— u n c h i l o r !dagli zii — de ia un ch i

Exemple :

N . Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul es te în bibl io tecă ; / nostri

zii abitano in campagna — U nch ii noştr i locuiesc la ţa ră . G. Il figlio

dello zio è medico — Bă ia tu l unch iu lu i e s t e med ic ;

I consigli

degli zii

furono utili — Sfaturi le un chi lo r au fost folosi toare. 1) . Ho parlato

al lo zio di te — l-am vo rb i t unch iu lu i de t ine ; Chiedo agl i zìi

le riviste

—

Le cer unchi lor revis te le . Ae .

Ho incontrato

lo zio

ieri

— L-am în t i l n i t

67



ier i pe unchiul ; Ho visto al teatro i loro zii — l -am vă zu t l a t ea t ru pe

unchi i lor . V.

Zio,

oggi sei il nostro invitato — Un chiule , azi eş t i invi

t a t u l nos t ru ; Z i i miei, non vi preoccupate — Un chii m ei , nu fiţ i îngr i jo

r a ţ i .

Abl. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am p r im i t de l a un ch iu l

un te lefon ; Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-a m în tors

de la unchii din Ploieşt i .

Femin in

Singular

N . la raga zza — fa ta

G. del la rag az za — (a) fetei

D . alla rag azz a — fetei

A c. la ragazza — fa ta

V. ragazza — fato !

A bl . dal la raga zza — de la fată

Plural

le ragazze — fetele

delle ra ga zz e —- (al) fete lor

al le ragazze — fetelor

le ragazze — fetele

ragazze — fetelor !

dal le ragaz ze — de la fete

Exemple :

N .

La ragazza impara Vitaliano — F a t a î n v a ţ ă i t a l i a n a ; L e r a

gazze sono studentesse — Fete le s în t s tu de n te .

( ì . Gli occhi del la ra

gazza sono celesti — Ochii fetei s înt albaştri ; / vestiti del le ragazze erano

eleganti — Rochi i le fe te lor erau eleg ante . D . Disse a l l a ragazza la ve

rità — î i spuse fetei adevăru l ; Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor

t randaf i r i i . Ac . Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am vă zu t -o pe fa tă

la spectacol ; Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In du pă -

amiaza as ta în tâ ln im toa te fe te le . V. Ragazza ,

stai buona! —

F a to , fii

c u m i n t e Ehi, r a g a z z e , cosa fale? — H ei, fetelor, ce faceti ? Abl. Ho

saputo la notizia dal la rag azz a — Am aflat ve s tea de la fata ; / ricami

sono lavorati dal le ragazz e — Brod eri i le s în t luc rate de fete .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r s u b s t a n t i v e î n s o ţ i t e

d e a r t i c o l u l n e h o t ă r î t

F e m i n i n

un a r iv is ta — o rev is tă

di un a r iv is ta — a une i rev is te

a un a r iv is ta — un ei rev is te

un a r iv is ta — o rev is tă

da un a r iv is ta — de la , d int r- o

rev i s tă

su u na r iv is ta — desp re, pe o r e

v i s tă

con u n a r iv is ta — cu o rev is tă

in un a r iv is ta — înt r-o rev is tă

N.

G.

I).

Ac.

Abl

Masculin

un libro

—

o

di un libro -

a un libro —

un libro — o

.. da un libro

—

carte

su un libro, -

carte

con un libro

in un libro

—

carte

- al unei cărţi

unei cărţi

carte

de la, dintr-o

- despre, pe o

—

cu o carte

• într-o carte

68



Exemple :

>

T

. Un libro

è sempre come un amico —

0 c a r t e e s te î n t o t d e a u n a

ca un pr ie ten . G. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lec

t u r a u n e i căr ţ i es te o ocupaţ ie p lăcută . I ) . Ad un l ibro interessante de

dichi volentieri tutta una notte — Unei căr ţ i in te res an te îi dedic i bu cu ros

o noap te în t reagă . Ac .

Ilo pagato

un l ibro

centi lei

— Am p lă t i t douăze c i

de le i pe o carte . Abl . Da un l ibro s'impara mo lto — D int r -o car te se

î n v a ţ ă m u l t ; Si parlava su un l ibro apparso di recente — Se vorb ea

despre o ca r t e r ecen t apă ru tă

:

Era con un l ibro in mano — E ra cu o

ca r t e î n mînă

;

Ho scoperto la poezia in un l ibro italiano — Am descope r i t

poez ia în t r -o car te i ta l ienească . N. Era un a r iv is ta stampata in Italia —

E ra o re vis tă t ip ăr i tă în I ta l ia . (} . Le pagine di una r ivista di moda

attirano sempre le donne. — Pa g in i le u n e i r e v i s t e d e m o d ă a t r a g t o t d e a u n a

femeile . D. Devo ad una r ivista letteraria la scelta della mia professione — li

da torez une i revis te l i t e ra re a legerea profes ie i mele . Ac .

Ho comprato

una r iv is t a — Am cu m pă ra t o r ev i s t ă . Abl. La citazione

è

da u na r i

vista

economica

— Ci ta tu l es te d in t r -o rev i s t ă economică . L'articolo

ce in u na r h i s ta di sport — Art icolul se a flă în t r -o rev is tă de sp or t .

M o d e l e d e d e c l i n a r e a u n o r n u m e p r o p r i i

Mascu l in Femin in

N.

Gu ido Carla

G. di Guid o — (al, a, ai, ale) lui di Carla — (al a, ai, ale) Ca riei

Guido

D . a Guido — lui Gu ido a Carla — Cariei

A c. Guido — pe Guido Carla — pe Carla

V. Gu ido! Car la !

Abl . da Guido — de la Gu ido da Carla — de la Caria

con Guido — cu Gu ido con Carla — cu Carla

per Guido — pe nt r u Guido per Car la — pe nt r u Car la

Exemple :

X. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Gu ido

sìnt prie ten i i

m e i ; G .

1 dischi sono

di Carla

ma te riviste sono

di Guido — D iscuri le

sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. I).

Ilo chiesto

a Carla,

ed

a Guido

di venire in tempo —

Le -am ce ru t C ariei şi lui Gu ido

să

vină l a t imp . Ac . Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Ca rla şi

pe G uido în fiecare zi . Y. Caria, vieni qua! — Caria , vino aici Spicciati

r

Guido

Grăbeş t e - t e , Guido

Abl.

Ilo imprestato

da Carla

un giallo

—

6 9



A m î m pr um ut a t de l a Car i a un rom an po l i ţi s t.

La lettera arrivata

è

da Guido — Scr isoarea

ve ni tă es te de la Guido ; Parlo con Guido e

«on Carla — Vo rbesc cu Guido şi cu Ca rla.

Compriamo caramelle

per

Carla e per Guido

dei libri —

Să cu m pă ră m pe n t ru Car la caram ele şi

pen t ru Guido căr ţ i .

NOTĂ:

în exemplele date, prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate.

Uneori însă ele apar însoţite de articol. în exprimarea corectă a cazurilor unor nume

•proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per

soană (vezi § 27).

Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol, îl vor păstra folosind în

declinare şi prepoziţii ar ticulate după m odelul oricărui substantiv comun (vezi

§

20).



A D J E C T I V U L

L ' A G G E T T I V O

§. 54 Ad jec t ivul e s te ca tego r ia gram at ica lă care de term ină însu

ş i r i le substant ivului pe care- I însoţeş te îndepl in ind funcţ ia de a t r ibut

sau nume pred ica t iv .

Adjec t ive le se împar t în : adjective calificative (agget t ivi qual i f ica

t ivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (agge t t iv i de t e rmina

t iv i ) care , în func ţ ie de co nte xt , pot deveni pro nu m e posesive , dem on

s t ra t ive , neho tă r î t e , i n t e roga t ive s i s în t t r a t a t e l a cap i to lu l r e spec t iv

(vezi § 94—108).

Adject ivul cal i f icat iv, ca parte de vorbire f lexibi lă , se acordă cu

substant ivul pe care-1 de termină ş i f i ind subordonat acestu ia împru

mută de l a subs t an t iv genu l ş i număru l : l a lezione lunga — lec ţ i a l u ng ă ,

le lezioni lunghe — lecţ ii le lun gi

;

Yuomo cortese — omul pol i ticos , gli

uomini cortesi — oam enii pol i t icoşi .

După felul în care îşi modifică desinenţa , în acest acord deosebim

următoare le ca tegor i i de adjec t ive ca l i f ica t ive :

Categoria

adj.

I

I I

III

IV

Genul

mase .

fem.

mase .

fem.

mase .

fem.

mase .

fem.

Numărul

sing. I plural

- 0

-a

-a

-e

-i

-e

-i

-e

-i

i nva r i ab i l

(vezi

§58)

Exemple

onesto — c ins t i t, onesti — cinst i ţ i

onesta — cins t i t ă , oneste — cinst i te

comunista — c o m u n i s t, comunisti —

comuni ş t i

comunista — c o m u n i s t ă , comuniste —

c o m u n i s t e

forte — pute rn ic , pu te rn ică

forti — pute rn ic i , pu te rn ice

pari — egal, eg ală, egali , egale

7 1



P a r t i c u l a r i t ă ţ i a l e p l u r a l u l u i a d j e c t i v e l o r

Plu ra lu l a dject ive lor se form ează în genera l d up ă aceleaşi regul i ca

ş i p lura lu l sub s tan t iv e lor (vez i § 39 , 40). In schem a ca re urm eaz ă a t ra ge m

atenţ ia asupra unor cazur i pa r t i cu la re de formare a p lura lu lu i ad jec

t ivelor .

§ 55 A.

Pluralul adjectivelor masculine

sg .

— co, -g o; pi . -chi , gh i : r icco — boga t , r i cc h i — bo ga ţ i

;

lungo

— l u n g , lunghi — l u n g i ; poema cavalleresco — poem cava le resc , poemi

cavallereschi — poem e cava le re ş t i ; vestito largo — rochie largă , vestiti

/a r gh i — rochi i la rgi .

Excepţii: greco — gre c , greci — g r e c i ; nemico — d u ş m a n , nemici

— d u ş m a n i ; equivoco — echivoc, equivoci — echivoci ; intrinseco —-

int r insec ,

intrinseci

— intr inseci ;

univoco

— un ivoc ,

univoci

—

univoci .

sg.

-logo, -Iago; pi . -gi : etruscologo — etruscolog , etruscologi —

e t r u s c o l o g i ;

medico cardiologo —

med ic ca rd io log ,

medici cardiologi —

medici cardiologi ; batteriofago — c on sum a to r de ba c t e r i i, batterio-

fagi — c onsuma to r i de ba c t e r i i ; popolo antropofago —popor a n t ropofa g ,

popoli antropofagi — popo are an t rop ofag e .

sg.

-io,

-ciò, -gio (cu

i

ne ac ce nt ua t ) ; p i . - i : ser io — serios,

seri —

serioşi ;

ma rmo liscio — m a r m u r ă n e t ed ă , marmi lisci — m a r m u r i n e

t e d e ;

marcio —

p u t r e d ,

marcì —

p u t r e z i ;

ambiente boschereccio —

mediu

d e p ă d u r e , ambienti boscherecci — medi i de păd ure , grigio — cenuşiu,

grigi — cenuşi i ; cane randagio — cline va gab ond , cani randagi — clini

va ga bonz i .

sg.

-io (cu i a c c e n tua t ) ; p i . - i i : restìo — î n c ă p ă ţ î n a t , restii — încă

p ă ţ î n a ţ i ; luogo natio — loc na ta l , luoghi natii — locuri na ta le .

Pent ru a nu se c rea confuz i i in formarea p lura lu lu i subs tan t ive lor

t e r m i n a t e î n -io, voca la i este marca tă în to tdeauna de accentu l gra f ic .

sg.

-ico, -iaco (iaeo cu i ac cen tua t ) ; p i . -c i : nordico — nord ic , nordici

— nordic i

;

incidente tragico —

a c c ide n t t r a g i c ,

incidenti tragici —

acci

d e n t e t r a g i c e

;

ma niaco — m aniac , man iac i — ma niac i ; poema ele

gìaco — poem elegiac, poem i elegìaci — poeme elegiace.

Excep ţii: antico — a n t i c , antichi — antic i ; carico — încă rc at ,

c a r i c h i — î n c ă r c a ţ i ; dimentico — ui tuc , d imen t ich i — ui tuc i .

§ 56 B. Pluralul adjectivelor feminine

sg.

- c a , - g a ; p i . - c h e , - g li e:

antica

— a n t i c ă , a n t i c he — a n t i c e ;

voce

rauca

— voc e ră gu ş i t ă ,

POCI

rawche — voci răgu ş i te ,

analoga

— a n a -

loa gă , analoghe — â na loa ge , strada larga — şosea la tă , strade larghe —

şosele la te .



sg . -ia, ia (cu i acc en tua t) ; pi . - ie , i e : seria — serioasă, serie — serioa

se

;

pianura ampia. — cîmpie în t ins ă ; pianure ampie — cîmpii înt inse ;

natia, — na ta l ă , nad e — na ta l e

;

ragazza restìa ~ f a t ă î n c ă p ă ţ î n a t ă , ra

gazze restìa — fete î n c ă p ă ţ î n a t e .

sg. -eia, -già (cu i neaccentuat) ; pi . -ce, -gè, -eie, -gie:

Adject ivele cu ace astă te rm ina ţ ie la s ingular se îm pa r t în pr i

v in ţa formăr i i p lura lu lu i în două ca tegor i i :

a ) adjec t ive cu ambele forme la p lura l :

sudicia

— m u r d a r ă ,

su

dice şi sudicie — m u r d a re

;

grigia — cenuşie , grige şi grigie — cenuş ii ;

b) adject ive al căror plural se formează numai cu una dintre cele

dou ă t e rm ina ţ i i : / erci a — m urd a ră , lerce — m urd a re ; sagg ia — în ţe

l e a p t ă , sagge

—-

î n ţ e l e p t e

;

fradicia — p u t r e d ă , fradicie — p u t r e d e ; e-

gregm — s t i m a t ă , egregie — st ima te .

§ 57 C. Pluralul adject ivelor compuse

Plura lu l adjec t ive lor expr imate pr in doi te rmeni (adj. + adj.,

ade

j

adj. etc.) se form ează prin mo dificarea term ina ţ iei celui de al

do i l ea t e rmen:

lotta daco-romana

— l u p t ă d a c o - ro m a n ă ,

lotte daco-ro-

mane — l u p t e d a c o - r o m a n e ; scambio italo-romeno — schimb i ta lo-ro-

m â n , scambi italo-romeni — sch imbur i i t a lo - rom âne ; indagine anatomo -

patologica — cerce ta re ana tom o-pa to log ică , indagini anato mo-patologiche

— cerce tă r i ana tomo-pa to log ice

;

esperimento fisico-chimico — exper i en ţă

fizico-chimică, esperimenti fisico-chimici — exp erie nţe f izico-chimice.

§ 58 D. Adjec t ive invariabile

Adjec t ive le invar iabi le apar ţ in ce le i de-a pa t ra ca tegor i i de adjec

t iv e (v. § 54) vala bi lă p en tru m ascu l in şi feminin, sing ular şi pl ur al :

numero

j m p a r i — n u m ă r i m p a r ,

numeri impari

— n u m e r e i m p a r e ;

ci

fra imp ar i — c if ră im par ă , cifre imp ari — cifre im pa re.

Sînt considera te forme invar iabi le următoare le ca tegor i i de adjec

tiv e :

î. Cele te rminate în - i , voca lă accentua tă , consoană , pari — par ,

egal ; dispari — impa r , inega l

;

rococò —

rococo ;

bordò

— vişiniu ;

snoh

—

— sn ob :

2. Cele com pu se m ai ales din

locuţ iuni adverbiale (v. §146):

dappoco — de n imic ; dabbene — cumsecade ; perbene — cumsecade .

3. Cele care indic ă culori şi s înt ex pr im ate prin :

a ) subs t an t ive ad jec t iv i za t e : viola — viole t

;

lilla: — lil iachiu ; a-

raneionc — por toc a l iu ;

b ) ad jec t ive u rma te de subs t an t ive : rosso fiamma — roşu a pr ins ;

verde oliva — măsl in iu ; grigio ferro — gri ca fierul ;

c ) subs t an t ivu l color — culoare , u rm at de a l t su bs tan t iv ca re spe

cif ică respect iva culoare: color sabbia — (de) culoarea n is ipu lui ; color

mffelatte — (de) culo are a cafelei cu lap te ; color miele — (de) culo area

.mierii ;

color limone

— de c uloarea lămî i i .

73



d) adjec t ive care indică culoarea urmate de adjec t ive le

chiaro

— d e s

chis,

scuro — închis , cupo — î nc h i s : verde cupo — verde - înch i s

;

rosso

chiaro — roşu-deschis ; blu scuro — a lbas t ru - înch i s .

Poziţia adjectivelor

§ 59 Ad jec t ive le p ot preced a sau u rm a sub s ta nt iv ul , po z i ţ ia lor

nef i ind l imi ta tă de regul i gramat ica le r ig ide c i impusă mai degrabă d&

nuanţa s t i l i s t i că a vorb i to ru lu i .

Prec izăr i le cu pr iv i re la locul adjec t ivului s în t următoare le :

A . Adjec t ivu l p r ecedă su bs tan t ivu l c înd :

1.

Are func ţ ie de ep i te t : ii celebre museo — c e le b ru l m uz e u ; la

rinomata

cantante — r e n u m i t a c î n t ă r e a ţă

;

/ ' a s tu to Ulisse — vic leanul

Ulisse.

2.

I nd i c ă o c a l i t a te ob i ş nu i tă , pe r m a n e n t ă : la bianca neve — z ă p a d a

a lbă

;

un

bel

paesaggio

— o pr ive l i ş te f rumoa să

;

un

vero

amico

— u n

pr i e t en adevă ra t .

3. Apar ţ ine une i expres i i : a

buon

mercato — ieftin ; ad al ta voce — c u

voce ta re ; di cattivo gusto — de pros t gu s t ; piangere a calde lacrime — a

plìnge cu disperare.

B . Adjec t ivu l es te aşeza t

d u p ă s u b s t a n t i v :

a ) î n ape la t ive : Stefano il

Grande

— Ştefan cel M ar e ; Filippo il

ello — Fi l ip ce l Fru m os ; Plinio il Vecchio — Pliniu cel B ătr în ;

b ) c înd se sub l in i ază cu p re gn an ţă ca l i t a t ea su bs tan t ivu lu i : un

naso

aquilino

— un na s acvi l in

;

una pioggia

fredda

— o plo aie rece ;

na mano calda — o m înă ca ldă ;

c ) c înd es te expr imat pr in t r -un par t ic ip iu

;

una casa

crollata

— o

; uno sguardo penetrante — o p r i v i re pă t r un z ă t o a r e ;

accogliente — o gazdă p r im i toa re ;

d ) c înd e s t e u rma t de un complement : ragazzo sveglio di mente —

; lavoro utile alla societ — m un că folos i toare so

politica

favorevole

alle trattative — pol it ică f avorab i lă t r a t a

C. Cînd subs tant ivul es te însoţ i t de mai mul te adjec t ive , e l poa te

una persona s a n a e

— o pers oan ă s ăn ă to asă şi vese lă ; un forte e diligente uomo — un

ăr b a t pu te rn ic şi ha rn ic ; una

dolce

bevanda rinfrescan te — o dulc e

NOTĂ:

E xi st ă o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de po ziţia

un povero uomo — un biet om , un uomo povero — un om

;

una risposta

certa

—

un răspu ns sigur,

una

certa

risposta

—

un răs puns oare

una soluzione nuova

—

o soluţie nouă, una nuova soluzione

—

o nou ă soluţie,,

a l tă so lu ţ ie ; uno studente solo — un stu den t singur, neînsoţi t , un solo studente — n u



A c o r d u l a d j e c t i v e l o r

§ 60 Indiferent de pozi ţ ia şi funcţ ia sa în propozi ţ ie , adject ivul

se acordă în to tde au na cu sub s t an t ivu l pe ca re -1 de te rmin ă ado p t înd

genu l ş i număru l aces tu i a : un giorno tranquillo — o zi l in işt i tă ,

una

notte tranquilla — o n o a p t e l i n i ş t i t ă ; un rumore assordante — un zgomot

•asurzitor, dei rumori assordanti — ni ş t e zgomote a s urz i toa re ; u na car

tolina colorata —

o i lu s t ra t ă co lo ra tă ,

delle

cartoline colorate

— ni ş t e

i lus t ra t e co lo ra t e .

Problema acordului adjec t ivului cere o deosebi tă a tenţ ie în cazul

în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la număru l

s ingular sau p lura l .

Cînd adject ivul are funcţ ia de nume predicativ şi l ăm ureş t e sub

s t an t ivu l p r in ve rbu l aux i l i a r essere — a fi (vezi § 119), ac or du l său

se face astfel:

a ) la mascul in p lura l dacă substant ive le s în t mascul ine : I mercati

ed

i

viali erano affollati —

Pie ţe le ş i bulevarde le e rau aglomera te

;

Aldo

€ Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cu m inţ i ;

b) la feminin plural dacă substant ivele sînt feminine: Le vie e le

strade erano affollate — Străz i le şi şoselele erau ag lom era te

;

Lucia e

Maria sono brave — Lu cia şi Ma ria sînt cu m inţ i ;

c ) la genul m ascul in n um ăru l p lura l dacă s ubs tant ive le s în t de

genur i d i fe r i t e : Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele

•e rau ag lomera te ; Luisa e Marco sono bravi — Lu iza şi M arco sîn t cu

min ţ i .

Cînd adject ivul are funcţ ia de atribut şi lăm ure şte ca l i tă ţi le sub

s tant ivului în mod di rec t , acordul se face to t după cr i te r i i le menţ iona te

an te r io r :

1 . l a ma scul in p lura l d acă sub stan t ive le s în t m asc ul in e : un film

ed uno spettacolo interessan ti:

2. la feminin-plura l dacă substant ive le s în t feminine : una camicia

ed una gonna azzurre.

3. Cînd sub sta nt i ve le sînt de gen uri diferite acord ul po ate fi

făcut :

a)

la masculin plural

c a î n l i m b a r o m â n ă :

una madre

ed

un padre

esigenti — o mamă ş i un t a t ă ex igen ţ i

;

ragazze e ragazzi ubbidienti — fete

ş i bă ie ţ i asc ul tă tor i ;

b) pr in repe t i ţ ia adjec t ivului care se acordă cu f iecare substant iv în

par te pent ru a nu se c rea confuz i i :

uno

zio buono ed

una

zia buona — u n

u n c h i b u n ş i o m ă t u şă b u n ă ; pensieri sinceri e risposte sincere — gîndur i

s incere şi răs pu ns ur i s incere ;

c ) p r in acordu l ad jec t ivu lu i cu subs t an t ivu l ce l ma i ap rop ia t : un

mazzo di garofani e rose profuma te — un bu ch et de garoafe şi t ran da f i r i

p a r f u m a ţ i ;

francobolli e buste italiane

— t im br e ş i p l icur i i t a l iene şt i .

75



NOTA:

D am cîtev a exem ple de felul în care po t fi folosite, în acest con tex t adjec tivele

invariabile (vezi

§

58) : un uomo

dabbene

—

un om cumsecade

;

una do nna

dabbene

—

o

;

un uom,o ed una donna

dabbene

— un b ăr ba t şi o femeie cumse*

cade

;

lo

siile,

rococò — stilul rococo ; l'arte rococò — arta rococo, vestiti rococò - ro

hii rococo ; tenda, color miele — perdea de culoarea mierii ; tappeto color miele — co

; tende e tappeti color miele —

perde le şi covoare de culo area

rosso fiamma

—

crav ată roşu a prins,

beretlo

rosso fiamma

—

bască

;

cravata e berciti

rosso fiamma —

erav ate şi băş ti roşu apr ins .

Forme ale adjectivelor

bello

şi

quello

§ 61 Cînd adject ivele bello — frumos şi quello — acela s în t aşe

Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac

pă aceleaşi reguli ca ale ar t icolelor ho tă r î te : (vezi § 19): F o rm e a le

singular şi p l ur a l : bello/quello — begli/quegli p r e c e d su b

s impur, z, gn, pn, ps, x, y: bello/quel lo stru

frumos/acel ins t ru m en t , begl i /quegl i strumenti — frumoasei /a

; bello/quello

zufolo

— frumo s/acel f laut , begl i /queg li

— frumoase/ace le f lau te ; bello/quello yacht — frumos/acel iah t ,

yacht — frumoase /acele i a h t u r i ; be l i ' / qu e i r — beg l i /queg l i

vocală:

b e l l ' / q u e l l '

almanacco

— fru-

;

begl i /quegl i

almanacchi —

f ru m o a se/ ac e le a l m a n a h u

i ; bel l ' /quel l ' ideale — frumo s/acel ideal , begl i /quegli ideali — f r u -

— bei/quei preced substan t ive le care încep cu consoană (excep-

s impur, z, gn, pn, ps, x, y) : bel /quel quadro — frumos/acel tab lo u .

quadri — frumoase/ace le tab lo ur i ; be l /quel paesaggio — fru

paesaggi — frum oase/acele pr ivel işt i ;

Fo rme a le femininului singular şi p lu ra l : bella/quella — bellejquelle

consoană:

bella/quel la

cugina

f rum oasă /acea ver iş oară , be l le /quelle

cugine

— frumoase/ace le ver i -

; be l la /quel la gita — frum oasă /acea excurs ie , be lle /quel le gite— fru

; bell'jquelV — bellejquelle preced substan t ive le care

vocală:

bell ' /quel l '

immagine

— frum oasă/a cea ima gine , be l

immagini— frumo ase/ace le im ag in i : be l l /q uel l ' idea— frumoasă/*

idee — frumo ase/acele idei .

Cînd pozi ţ ia ad jec t ivu lu i bello este în u r m a su bs tan t ivu lu i , aces ta

bello-belli: amico bello —

p r i e t e n f r u m o s ;

amici belii

— p ri e

zingaro bello — ţ igan f rumos , zingari belli — ţigani f rumoşi ;

— călă tor ie f rumoasă , viaggi belli — călător i i f rumo ase ;



formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella—

prie t enă f rumoasă , amiche belle — p r i e te n e f r u m o a se ; scrittura bella—-

scr i s f rumos, scritture belle, scrisuri frumoase.

F o r m e a l e a d j e c t i v e l o r buono, grande

§ 62 Adjec t ivul buono — bun c înd p recedă sub s t an t iv u l p rez in t ă

numai la s ingular modi f icăr i urmînd modelul a r t icolu lu i nehotăr î t

(vezi § 22). Fo rm a buono precedă substant ive le mascul ine care încep

cu s impur, z, gn, pn, ps, x, y: buono spettacolo — spec taco l b un , buono

psicologo — psiholog bun , buono xilofonista — xilofonist bu n.

F o r m a buon precedă subs t an t ive l e mascu l ine ca re încep cu vocală

şi consoană (exceptând s impur, z, gn, pn, ps, x, y): buon aluno — şcolar

bun , buon albergo — hote l bu n , buon giornale —ziar bun, buon viaggio —

că lă to r i e p l ăcu tă .

NOTĂ:

a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune, deci

nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală

;

b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub

stantiv elor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun,

buon

spazio — spaţiu bun.

F o r m a buona precedă substant ivele feminine care încep cu con

soană: buona maestra — î n v ă ţ ă t o a r e b u n ă , buona commedia — comedie

b u n ă , buona stanza — came ră bun ă .

F o r m a buorì fo rm ată prin el iz iunea vocalei a precedă subs t an t ive l e

care încep cu vocală: b uo n 'a r ia — aer bun, bu on 'anim a — suflet bun ,

imon

1

intenzione — i n t e n ţ i e b u n ă .

Ten dinţa l imb i i con tem po ran e es te de a nu e l ida voca la a la femi

n in s ingu la r :

buona

edizione —

edi ţ ie bună ,

buona

amicizia —

prie tenie

b u n ă .

Formele p lura lu lu i nu suferă modi f icăr i poz i ţ iona le : buoni — buni

şi buone — b u n e : buoni studen ti, studen ti buoni — s t u d e n ţ i b u n i ; buone

amiche, amiche buone — pr i e t en e bun e .

Adjec t ivu l grande poa te avea u rmă toa re l e a spec te c înd p recedă

s u b s t a n t i v u l : gran, formă ob ţ inu tă p r in apocopare ca re p recedă sub

s t a n t i v e l e masculine singular şi plural care încep cu consoană (excep-

t î n d s imp ur, z, gn, pn, ps, x, y) şi substant ive le feminine singular şi

plural

care încep cu consoană:

gran

freddo

— frig m ar e ;

gran

signori —

domni mar i ; g ran cosa — mare lucru ; gran case — case mari ;

grand

1

formă ob ţ in ut ă pr in e l iz iune care precedă sub stan t ive le

masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală:

g r a n d 'u o m o — o m m a r e , grand' uomini — oameni mar i ; grand'erba —

i a r b ă m a r e — grand' erbe — ierbur i m ar i ;

grande precedă substant ive le mascul ine s ingular care încep cu

s impur, z, gn, pn, ps, x, y: grande spazio — spa ţ iu ma re , grande psica

nalista — mare ps ihana l i s t , grande gnocco — găluşcă m are ;

77



grandi

preced ă to a t e sub stan t ive le mascu l ine şi feminine la p l ur a l :

grandi

artisti —

ar t i ş t i m ar i , grandi

scultori

— scu lp to ri m ar i , grandi,

ianiste

— pian i s t e m ar i , grandi

imprese —

acţ iuni mar i .

Complementul adjectivelor

§ 63 Adject ivele cal i f icat ive au, în general , un sens al lor propriu ,

n d e p e n d e n t . I n e x e m p l e l e :

uomo mite

— om bl înd ,

esame

facile —

examen uşor , ad jec t ive le

mite

şi

facile

prin sensul lor deplin lămuresc

subs tan t ive le pe ca re l e de te rmină .

Unele adject ive însă, pentru a avea un înţeles deplin , cer ca acesta

să f i e spec i f i ca t de un complemen t expr imat p r in t r -un subs tan t iv :

profumo — pl in de p a r fu m ; p r in t r -un ve rb l a in f in i tiv :

asset

tato di

sapere — dori to r să şt ie ; p r i n t r - u n p r o n u m e :

legato a

ine — legat

de mine.

§ 64 L eg ătu ra d in t re ad jec t iv şi com plem ent es te făcută de o

prepoziţ ie , cel mai adesea acestea f i ind:

di, a, in, da

-(vezi § 156, A ).

Acelaşi adject iv poate f i legat de complement pr in prepoziţ i i d ifer i te:

ndifferente a

quanto accade —

indifere nt la ceea ce se înt î m plă , indif-

erente con

i suoi —

indiferent cu ai săi ; utile per

noi

— folositor pe nt ru

oi , utile in

questa situazione

—' folosi toare în această si tuaţ ie , utile all'ajo-

— ut i l apa ra tu lu i .

Dăm în cont inuare c î teva exemple d in t re ce le mai uzuale ad jec

ive care se construiesc cu complemente, în funcţ ie de prepoziţ ia care

le leagă :

a)

adjective cu prepoziţia

di (-f- su bs ta nt iv e, pro nu m e, ve rbe la

: abbondante di

errori

— plin de greşeli , desideroso di

pace —

do

capire —

capa bil să înţele gag ă, con tento del

— m ul ţ um i t de r ezu l t a t , conv into d i

sapere

— conv ins să şt ie

7

lode —

demn de l au dă , duro d

'orecchio

— ta r e de u reche ,

nquieto di

sapere —

ne lini şti t să afle, lieto di

rivedere

— bucu ros să

pieno di

acqua

— pl in de apă , preoccupato di

fare

— p r e o c u p a t

ă facă,

privo di

possibilit —

lipsi t de posibi l i tă ţ i ,

ricco di

idee

— b o g a t

sicuro di

sé

— sigur de sine ;

b) adjective cu prepoziţia a (-) - substan t ive , p ronume, verbe la infi

atto a ideare — ap t (capabi l) să conceapă , an alo go a quello —

conforme alla legge —

conform legi i , contrar io a

me

—

dannoso alla salute —

dă un ăto r săn ătă ţ i i , d isposto a

dispus să p lă tească ;

difficile a capire

— greu de înţeles,

estra

questa cosa

— st ră in de aces t lucru ,

fedele alla moglie

— credincios

gradevole stlVudito —

plăcut la auz ,

indifferente a te

— ind i fe ren t

grato ai

genitori

— recunoscă to r pă r in ţ ilo r ,

idoneo al

lavoro

—

nocivo allo sviluppo

— nociv dezvo l tăr i i,

pre-



sente ai corsi — pre zen t la cursur i , uguale agli altri — egal cu ceilalţ i ,

Ticino a me — apr op ia t de m ine ;

e) adjective cu prepoziţia

da

( + s u b s t a n t iv e , p r o n u m e ) :

alieno

d a quanto facciamo — străin de ceea ce facem, libero da preoccupazioni —

liber de preocupăr i , zoppo da un piede — şchiop de u n picior ;

d) adjective cu prepoziţia in (-(- substant ive) : abbondante

in

parole —

boga t î n cuv in te ;

bravo in

matematica — b u n l a m a t e m a t i c ă ,

cointeres

sato nello

scambio ... —

cointeresat în schimbul . . . ,

esperto in

chimica

—•expert în chim ie ;

e) adjective cu prepoziţia per ( + s u b s t a n t i v e , p r o n u m e ) : contento

per il risultato — m u l ţ u m i t d e r e z u l t a t , diverso per indole — diferit ca

fire,

app assionato per la pittura — pas ion a t de p i c tu ră .

GRADELE ADJECTIVELOR

§ 65 A dject ive le ex pr im ă însuşir i a le un or obiecte sau f i inţe . U nul

s i ace laş i obiec t poa te f i carac ter iza t pr in mai mul te însuşi r i expr imate

în măsuri diferi te , iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în

•diverse grade de in tensi ta te . Această d ivers i ta te se s tabi leş te prin c o m

para ţ ia însuşi r i lor ş i a obiec te lor . Formele pe care le ia adjec t ivul pent ru

a exprima gradele diferi te a le unor însuşir i se numesc grade de comparaţie.

în l im ba i ta l ian ă , ca şi în ' l im ba rom ân ă , exis tă t re i gra de de com

p a r a ţ i e : pozitiv (posi t ivo), comparativ (compara t ivo) , ş i superlativ

( supe r l a t ivo) .

Gradul pozitiv

§ 86 Grad ul poz i t iv es te ident ic cu forma de baz ă a adjec t ivu lui

:

Pao

lo

è un ragazzo

cortese — Pau l es te un băiat pol i t icos

;

A M arginea si

lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La M arginea se

lucrează ceramica neagră de veche t radi ţ ie dacă .

Gradul comparativ

§ 67 Pr in con frun tare grad ul co m par a t iv po a te s tabi l i t re i rep or tu r i

în t re însuşi r i le ş i obiec te le pe care le compară : de super ior i ta te , de infe

r ior i ta te ş i de ega l i ta te .

A . Comparativul de superioritate (Il com para t iv o d i ma gg ioranza )

se formează cu adverbul

più —

m ai , mai m ul t , care precedă adjec t ivul

ş i prepozi ţ ia di — decî t , ca , sau con jun cţ ia che — decî t , ca , s i tu a te

79



înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo

è

più

studioso

di

Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio ; La tua borsa era

più

elegante dell sua —

Poşeta ta era mai

elegantă decît a ei ; Il latte è più

nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos.

B .

Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza)

se formează cu adverbul meno — mai puţin, care precedă adjectivul şi

prepoziţia di — decît, ca, sau conjuncţia che — decît, ca, care introduc

cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della

macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina ; II film era

meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin at răgător decît lung;

Parlare è

meno

difficile, che

agire

— Să vorbeşt i este mai puţin grea decît

să acţionezi.

NOTĂ:

în formarea gradului comparat iv

de

supe riori tate

şi

inferioritate

se vor

folosi:

1.

piùjmeno ...* di

eînd

compara ţ ia se face î ntr e două obiecte, fiinţe (expri

mate prin substant ive, pronume) care

au

aceeaşi însuşire (exprim ată prin ad jectiv ):

Borna

è più grande di

Pisa

—Roma este mai mare decî t Pisa; Il

cugino Paolo

è meno

giovane

di me

—

Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine

;

Nessuno fu mai più

allegro e più contento di

quel giovane, eppure

lui era meno felice degli

altri

—

Nimeni

n-a fost

vreoda tă mai vesel şi mai m ulţu m it decî t acel t înăr şi totuşi el era mai puţ in

fericit decît ceilalţ i .

2. piu.lm.eno ...che cînd comparaţ ia se face între:

a) două adjective: Il suo volto è più

simpatico

che bello

— Chipul

său este mai

m ul t sim patie decît frumos ;

b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau ar t i cu la t e : Si vedono

cose più interessant i al museo che al cinema

—

Sevăd lucruri mai interesante

la

muzeu

decî t

la

cinema;

e) două verbe la. infinitiv: E più onesto riconoscere la colpa

che

negarla—

Este

mai cinst i t să

recunoşt i vina decî t

s-o

negi ;

d) două complemente circumstanţiale de t im p, loc, mod etc. : Ieri faceva meno

freddo

che

oggi

—

Ieri

era mai

puţin frig decît

azi; E"

meglio andare

a

piedi

che in

auto

—

Este mai bine să mergi pe jos decît cu m aşina .

3.

che

(non),

di quanto

(non),

di quel che

(non),

di come

(non**)

cu

sensul

decît,

în cazul

în

care

cel

de-al doilea element

al

comparaţiei este

o

propozi ţ ie:

//

compara

tivo è

più difficile di come

(non) credevo

— Comparativul este mai greu decît credeam

;

Il quadro

di

Picasso

fu meno ammira to di quanto (non)

m 'aspettassi

— Tabloul

lui Picasso

a

fost

mai puţin ad mir at decît mă aşteptam ; Il mondo subacqueo è

più ricco

di

quel

che

sapevamo

noi

finora

—

Lumea

subacvat ică este

mai

bogată

decît ştiam noi pînă acum.

C. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se

formează cu adverbele cosi ... come, tanto ... quanto — tot atît de, la fel

de, ca, pe cît de ... între care se intercalează adjectivul: Il mio amico

è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic

ca al t ă u ; lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît

* Punctele

ţin locul adjectivului.

**

în

această s i tuaţ ie

non nu are

sens negat iv

ci

doar în tăreş te compara ţ ia ,

În t rebuin ţarea lui nefiind absolut obligatorie.

8

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/piu.lm.eno





de dulce pe c i t de hrăni toare

;

Il francese è tan to tacile quanto Vitaliano —

L i m b a franceză este la fel de uşoară ca l imba i ta l iana.

NOTĂ:

Comparativul de egali tate mai poate f i exprimat prin:

1. al pari di

—

la fel de, egal de, cînd se compară două obiecte, fiinţe cu aceeaşi

însuşi re : Lucia è modesta al pari di te — Lu cia este la fel de modestă ca ' t ine ;

2. non più di /che ... — nu m ai m ult ca/decît , non meno di/che — nu mai puţin

ca/decî t :

La biro

non

è

meno utile della

penna stilografica

—

Pixul nu este m ai

puţin ut i l ca st i loul; Gli esercizi gram ma ticali sono piacevoli non più che necessari

—

Exerciţ i i le de gramatică sînt tot at î t de plăcute pe ci t de necesare.

întrucît acest ul t im mod de exprimare al egali tăţ i i se reduce la o negare a a om

punit ivului de superiori tate sau inferiori tate, întrebuinţarea prepoziţ iei di şi a con

juncţiei

ch e

se face conform exp licaţiilor de la respe ctiv ul pa rag raf (vezi § 67, 1 — 2);

Gradul superlativ

§ 68 Gradul superlat iv exprimă însuşirea la cel mai înal t grad

f i ind ca ş i în l imba română:

superlativ relativ

(super la t ivo re la t ivo)

si superlativ absolut (superlat ivo assoluto) .

A. Gradul superlativ relativ expr imă două rapor tu r i : de superiori

tate şi de inferioritate.

1.

Super lativul relativ ele superior itate (11 su pe rlativ o rela tivo di

maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de a r t icolu l hotăr î t : :

il più — cel mai, i più — cei mai ; la più — cea mai , le più — cele m ai::

„La Primavera

1

' è la più rinomata tela che abbia dipinto Bo tticelli * —

„Pr imăvara" es te cea mai renumi tă p inza pe care a p ic ta t -o Bot t ice l l i . .

In s i tua ţ ia în care exis tă un a l t t e rmen de compara ţ ie a l super la

t ivului re lat iv, acesta va f i introdus de prepozi ţ ia

di

sau

fra: Era

il

più audace di lutti — E ra cel m ai înd răzn eţ d in t re to ţ i : Vittorio non

era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce m ai înal t pr in tre cei

de-o vîrstă cu el .

2. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlat ivo relat ivo di"

minoranza) se expr imă pr in adverbul meno preceda t de a r t i co lu l ho tă r î t :

il meno — cel m ai pu ţ in , i meno — cei mai puţini ; la meno — cea mai

p u ţ i n , le meno — cele ma i pu ţ in : Questa è la meno valorosa delle sue

poesie —

A ceasta es te cea m ai pu ţin valo roasă din tre poezi ile sale ;

La

più cara

a Leonardo

di

tutte le sue opere fu la Gioconda

— Cea mai dragă

lui Leonardo dintre toate operele sale i -a fost Gioconda.

B.

Gradu l superlativ absolut (Il super la t ivo assoluto) expr imă

însuşi rea la un grad fă ră te rmen de compara ţ ie . E l se expr imă pr in :

a) sufixul -issimo ad ău ga t la mascul inul p lura l al ad jec t ivu lui :

bello — frumos — belii — frumoşi — bell iss imo — foar te f rum os; utile —

* Predicatul precedat de un super la t iv re la t iv s tă în totdeauna la modul

conjunctiv.

81



u t i l , utili — ut i l i — ut i li ss imo — foar te u t i l ; L'aula era luminos i s s ima —

Sala e ra foar te luminoasă ; 1 suoi amici erano gentilissimi — Pr ie teni i

să i erau foar te amabil i .

NOTĂ:

în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul

sufixului -issimo

din unele substantive: augurissimi

—

cele mai bune urări,•campionissimo

—

campionul campionilor

;

amicissimo

—

prieten extraord inar de

fcun ; la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în

tru totul de acord, foarte de acord.

b) Prefixele arci- , stra- , sopra-, ultra- , iper- etc. : Un vestito

-u lt ramode rno — O ha in ă u l t r a m od e rn ă ; Un bambino ipersensibile

— Un copi l h ipe rsens ib i l ; Un paese arcir icco — O ţa ră foar te bo

ga tă . Nu to a t e ad jec t ive le pot form a sup er la t ivul absolu t cu aces te

prefixe.

c)

adverbele

mo lto — foar te , assa i — foar te , ta nt o — foar te , t roppo —

prea , o l t remodo — pes te m ăsu ră de , es t rem am ente — ex t rem de , s t raor

d ina r iam ente — ex t rao rdin ar de , te r r ib i lmen te — grozav de , ca re pre

ced ad j ec t iv u l : mol to co n ten to — foa rt e m ul ţu m i t ; t an to f e li c e—

foarte fericit ; Una voce olt remodo melodiosa — O voce pes te m ăs ură de

me lod ioasă ; Un comportamento es t r emam ente s t r ano — O com por ta r e

ex t r em de c iuda tă ; Una gonna troppo cor ta — O fustă pr ea scu r tă ;

d) expresii d e t i p u l : pieno zeppo — plin och i; stanco morto —

mort de obos i t ; innamorato cotto — îndrăg os t i t l u l ea ; pazzo da legare —

nebun de lega t ,

ubbriaco fradicio

— b e a t t u r t ă

;

buio pesto

— în tune r i c

:beznă; Faceva fuori buio pesto mentre Gino, ubbriaco fradicio, dichiarava

<a

Carla di essere innamora to co t to di lei — Afară e ra în tuner ic beznă în

t i m p ce G ino, be at tu r t ă , î i dec lara Car ie i că este înd răg os t i t lulea de e a . .

NOTĂ:

Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie

•deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. Exclud comparativul şi superlativul:

1. Adjectivele care indică deja o valoare sup erlat iv ă: infinito — infinit,

immenso

—

imens, smisurato

—

nemăsura t , immortale

—

nem uri tor , divino

—

divin,

•eterno

—

etern,

il primo

—

primul ,

l'ultimo

—

ult imu l .

2.

Unele adjective care exprimă materia, cal i tatea, măsuri de t imp, termeni

-ştiinţifici: marmoreo

—

d e ma r m u r ă , aureo

—

aurit , triangolare — tr iunghiular , se

rale — seral , mensile — lunar , settimanale — săp tămîna l , invernale — de iarnă,

Invernai , estivo — de vară , chimico — chimic, fisico — fizic (de fizică), cibernetico —

-cibernetic.

3.

Unele adjective care indică naţionali tăţ i sau orientări : romeno

—

român,

•spagnolo — spaniol , egiziano — egiptean, napoletano — din Nap oli , bucarestino —

-din Bucureşti, transilvana — ardelean, ateo — ateu, socialista — socialist etc.

Şi totuşi, în limbajul uzual se poat auzi: £"

più romen o di tutti noi

—

Este mai

a-omân decît noi toţi .

.82



A d j e c t i v e c u f o r m e s p e c i a l e d e c o m p a r a t i v ş i s u p e r l a t i v

§

70

Exis tă o ca tegor ie de ad jec t ive ca re l a compara t iv ş i super

la t iv au două forme, una obişnui tă care der ivă de la pozi t ivul adjec

t ivu lu i ş i una ne regula tă de r iva tă de l a fo rma corespunză toare d in l imba

la t ină a adjec t ivului .

Redăm în para le l ce le două forme de comparat iv ş i super la t iv:

Pozitiv

buono

bun

cattivo

rău

grande

m a r e

piccolo

mic

alto

îna l t

basso

scund, jos

interno

i n t e rn ,

inter ior

esterno

exte rn ,

exter ior

Comparativ de

Formă regulata

più buono

mai bun

più cattivo

m ai rău

più grande

ma i ma re

più piccolo

mai mie

più alto

mai îna l t

più basso

mai scund,

jos

più interno

mai in te r io r

più esterno

mai exter ior

superioritate

Formă latină

migliore

peggiore

maggiore

minore

superiore

inferiore

interiore

esteriore

Superlativ

Formă regulată

buonissimo

foar te bun

cattivissimo

foa r t e rău

grandissimo

foa r t e mare

piccolissimo

foarte mic

altissimo

foar te îna l t

bassissimo

foar te

scund, jos

—

___

Formă latină

ot t imo

pessimo

ma ss i mo

mi n i mo

supremo,

s o m m o

infimo

in t imo

es t remo

Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ

şi superlativ

I .

§ 71 A. Comparativul formelor speciale

1 . Aces te forme moşten i t e d in l a t ină expr ima numai comparativul?,

de superioritate: migliore — m a i b u n ; maggiore — m a i m a r e ; minore —

mai mic e tc .

83-



2.

Formele spec ia le de compara t iv au un în ţe les oa recum depl in .

-Aceas tă independenţă de sens pe rmi te ca să l ipsească a l do i lea te rmen

a l c ompa ra ţ i e i , e l r ă mîn înd sub în ţ e l e s :

Abito al piano inferiore

— Loc u

iesc la un etaj inferior (mai jos) ;

Conosco il suo travaglio interiore

— Ştiu

ch inu l său sufletesc (interior) ;

Mi pare peggiore questa decisione —

Mi

se pare mai rea (proas tă ) aceas tă hotă r î re .

3.

C o m p a r a t i v e l e

superiore, inferiore, interiore, esteriore

s ìn t ur ina te

d e

pre poz i ţ i a

a

î n e x p r i m a r e a c o m p a r a ţ i e i :

Marco è superiore a tutti —

Marco es te super ior tu turor

;

La. poesia futurista, è inferiore a quella im

pegnata — Poezia futu ris ta este

inferioară ce le i angaja te .

B.

Superlativul

formelor speciale.

1.

Superlativul relativ

po ate fi ex pr im at pr in co m par a t ivu l formei

l a t i ne p re c e da t de a r t i c o lu l ho t ă r î t :

Il mio miglior amico —

Cel mai bun

pr ie ten a l meu ;

La sua, m aggior sorella —

Sora sa cea mai mare .

2.

Super la t ive le spec ia le :

ottimo, pessimo, massimo, mìnimo, infimo,

.supremo, estremo

pot avea sensul de

superlativ absolut

dar c înd s înt

p receda te de a r t i co lu l

hotă r î t au sensul de

superlativ relativ: Un

ottimo

•avvocato —

Un foar te b un av oca t , da r L'ottimo

studente

•— Cel mai bun

s t u d e n t

; IM sua pazienza era massima

— R ăb da rea lu i e ra foa r te m are ,

-dar

II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano

— Cea ma i m are

dorinţă a sa era să ş t ie i ta l iana ;

Era di

pessimo

gusto

— E ra de foa r te

pros t gus t , da r II pessimo

dei suoi figli è Carlo — Cel mai

rău dintre copi i i

săi este Carlo.

3.

Unele forme de super la t iv absolu t proveni te d in la t ină au forme

•c ore spunz ă toa re î n l imba româ nă :

ottimo —

o p t i m ;

massimo

— m a x i m ;

minimo

— m i n i m ,

infimo —

infim,

intimo

— i n t im :

Lo stato romeno

-offre

ottime

condizioni di studio —

Sta tu l româ n o fe ră c ond i ţ i un i op t ime

• d e î n v ă ţ ă t u r ă ;

La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio

nale

— De sc ope r i re a e ra de m a x im ă va loa re pe n t ru e c onomia na ţ iona l ă .

4. Cele două forme de compara t iv ş i super la t iv nu s în t absolu t

ident ice ca sens , de aceea nu se pot subs t i tu i rec iproc în to tdeauna ;

Un ragazzo piccolissimo

—

Un

băia t foa r te mic , nu poa te f i expr imat

pr in

Un ragazzo minimo

; Se poa te spune în schimb :

Un diffetto minimo

— Un cusu r foarte mic ;

Nei

minimi

particolari —

In cele ma i m ici

a m ă n u n t e . S e s p u n e :

Una stanza

grandissima — O c a me ră foa r t e ma re ,

da r nu se poa t e spune

Una stanza massima.

în schim b respe c t ivul su

pe r l a t i v poa t e e xpr ima se nsu r i c a :

Le massime poss ibilit —

Cele mai

m ar i po s ib i l i t ă ţ i ;

Ottenere

massimi

esiti

— A ob ţ ine re z u l t a t e m a x im e

<(foarte bune).

II.

A d j e c t i v e c u s u p e r l a t i v e n e r e g u l a t e

§

72

Exis tă în l imba i t a l i ană o ca tegor ie de ad jec t ive a l că ror

superlativ absolut

se formează de la forma la t ină

a

poz i t i vu lu i :

acre

—

a c ru , î n l a t i nă a c e r ,

celebre —

celebru , în l a t ină

celeber,

etc .



Unele d int re aces te adjec t ive au super la t ivul absolut în -errimo,,

-a, i, e — dup ă mode lu l l a t in :

acre

integro

aspro

misero

salubre

celebre

Pozitiv

— acru

— in tegru

— aspru , acru

— m izer, sărăcăcios

— sănă tos

— celebru

Superlativ

acerrimo

— foar te acru

integerr imo — foar te in te gru

aspe r r im o — foa r te a spru

m iserr imo — foar te mizer

saluberrimo — foar te săn ătos

celeberrimo — foar te ce lebru

Exemple:

L'uva era

acerrima

— St rug ur i i e rau foa r te ac r i ; Giosuè Carducci

è stato un poeta

celeberrimo —

Giosuè

Carducci a fost un poet foarte

cunoscu t (ce lebru) ;

La stanza soleggiata era

sa lube r r ima — Camera înso

r i tă e ra foar te sănătoasă .

NOTĂ:

Un ele forme ale acestor sup erlat ive sîn t mai p uţ in folosite, iar în limb a mo

dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul

-issimo , -a, -i, -e: miserissimo

— foarte mizer,

salubrissimo —

foarte sănă tos.

§ 73 0 al tă categorie de adject ive, adică cele terminate în

-dico,, •

-fico,

-volo

form ează s up erla t ivu l ab solu t cu sufixul entiss imo , -a , - i , -e. .

Pozitiv

maledico — clevet i tor

benefico — binefăcă tor

magnifico — mă re ţ

munifico — generos

benevolo — binevo i to r

Superlativ

ma/eaYcentissimo — foa rte cle ve tito r

6e/?e/icentissimo — foarte b inefăcă tor

mag ni fi contissimo — foarte m ăre ţ

munificentissimo

— foarte generos

benevolentissimo — foarte b ine voi to r

Exemple:

.£ ' stato sempre benevolentissimo con me — A fos t în to tde au na

foa r te b inevo i to r cu mine ; / raggi del sole sono benefieentiss imi per la

salute — Razele soarelui s înt foarte binefăcă toa re pen t ru sănă ta te .

E x c e p ţ i e : Ampio — vas t , în t ins fo rmează super la t ivu l ab so lu t

d e l a t e ma l a t i n ă : amplissimo — foar te va s t : La pianura era

amp lis

sima—

Cîmpia era foar te în t insă .

85



III.

Adjective lipsite de unele grade de comparaţie

§ 74 O categorie de adjective sînt lips ite de pozit iv dar păst rează

din limba latină unele forme de comparativ sau superlat iv ;

Pozitiv

— 1

—

—

(vicino—

apropiat)

1

Comparativ

posteriore — posterior

anteriore — anterior

ulteriore — ulterior

—

(più vicino — mai apropiat)

Superlativ

postremo ~ cel mai din

urmă

—

ultimo — cel din urmă

postumo — postum

prossimo — cel mai apro

piat

primo — cel dinţi i

NOTĂ:

1. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care

:s-au format gradele respective:

dupo —

du pă (latină—

post) — posteriore —

posterior,

ra re v ine după;

davanti —

înain te (latină

— ante)

—

anteriore —

ante rior, care

vine mai întii .

2. Multe din aceste comparat ive şi superlat ive au un sens independ ent , ceea ce

le conferă valoarea

de

pozitiv

; il giorno anteriore —

ziua anter ioară

; Vanno pros

simo — anul u rmător

; gloria

postuma

—

glorie postu mă , după m oarte

; le zampe

posteriori

—

labele

din

spate .

3. Datori tă acestei valor i de pozitiv, unele dintre aceste adjective admit chiar

formarea comparat ivului şi superlat ivului lor: Il parente più prossimo

—

R u d a cea

«mai apropia tă

; Sono i primissimi fiori

— Sînt cele dintîi flori

; Le ultimissime posibì-

Htà

— Ab olut ul t imele posibi l i tă ţ i .



N U M E R A L U L

I L N U M E R A L E

§ 75 în gramat ica l imbi i i ta l iene , numeralu l es te o ca tegor ie a

Din punct de vedere morfologic , numeralu l se poate compor ta ca

il duetto

— d u e t u l ,

la terzina

— t e r z in a ,

il ventennio

—

settimanale

—

cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani , quindicinale — ch en

; uneor i se poa te com por ta ca p ro nu m e: entrambi — a m ì n -

ambedue — am înd oi (folosite fără articol) .

N U MERA LE CA RD I N A LE Ş I O RD I N A LE

§ 76 R ed ăm m ai jos tab lou l pr incipale lor nu m erale card inale ş i

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Numeralul

cardinal

u n o , u n a

due

t r e

q u a t t r o

cinque

sei

se t t e

o t to

nove

dieci

undic i

dodici

Numere

romane

I

I I

I I I

I V

V

V I

V I I

V i l i

I X

X

X I

X I I

Numeralul ordinal

(il) primo

(il) secondo

(il) terzo

(il) quarto

(il) quinto

(il) sesto

(il) sett imo

(! ') ottavo

(il) nono

(il) decimo

(1') undicesimo, i l decimoprimo

(il) dodicesimo, i l decimosecondo



Cifre arabe

13

14

15

16

17

18

19

2021

22

28

30

40

50

60

70

80

90

100

101

200

500

1000

2000

1000000

Numeralul

cardinal

t redic i

q u a t t o r d i c i

quindic i

sedici

d ic iaset te

dic io t to

d ic iannove

v en t i

v e n t u n o

v e n t i d u e

v e n t o t t o

t r e n t a

q u a r a n t a

c i n q u a n t a

ses san ta

s e t t a n t a

o t t a n t a

n o v a n t a

cento

c e n t o u n o

d u ecen to

c inquecen to

mille

duemi la

un milione

Numere

romane

X I I I

X I V

X V

X V I

X V I I

X V I I I

X I X

X XX X I

X X I I

X X V I I I

X X X

X L

L

L X

L X X

L X X X

X C

c

CI

CC

D

M

MM

M*

Numeralul ordinal

( i l ) t redicesimo, i l decimoterzo

( i l ) quat tordices imo, i l decimo-

q u a r t o

(il) quind icesim o, i l decim o qu into

(i l) sedicesimo, i l decimosesto

(i l) diciasset tes imo, i l decimo

s e t t i m o

( i l ) d ic io t tes imo, i l decimoot tavo

(i l) diciannovesimo, i l decimono

n o

( i l ) ventes imo(il) ven tun es im o, ven tes im o p r imo

( i l ) vent idues imo, ventes imo

secondo

( i l ) ventot tes imo, ventes imo

o t t a v o

(i l) t rentesimo

( i l ) quarantes imo

( i l ) c inquantes imo

(il) sessantesimo

( i l ) se t tantes imo

( l ' )o t t an tes imo

( i l ) novantes imo

(il) centesimo

(il) centesimo primo

(il) duecentesimo

( i l ) c inquecentes imo

(il) millesimo

(il) duemilesimo

(il) milionesimo

N O T Ă :

Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I

il primo, la prima, i primi, le primii etc. (vezi şi § 54).

•Sem nele de bază ale nu me relor romane sînt: 1 = 1 ,V = 5: X = 10; L = 50

C = 100; D == 500, M = 1 000. Sem nele mai mici aşe zate la

stìnga celor mai mai

indică o scădere, cele aşezate la dreapta o adunare:

XC IV = (C - X) + IV = 94 : M CM LX XV III = M - (M - C) + L + X X + V -

+ III = 1978.



O b s e r v a ţ i i a s u p r a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e

* § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv, se compun din forme

mo dif ica te a le u ni tă ţ i lor respec t ive ş i nu m ăru l 10 ex pr im at prin-dici:

dodici — 12, quindici — 15

;

Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de

16 ori . Numeralele 17, 18, 19 se exprimă invers pr in

-dici-}-

a -f uni tă ţ i le

r e s p e c t i v e : diciassette — 1 7 ; Aveva dicianove an/ i t — Av ea 19 a n i ; Tutti

i

diciotto

libri furono stam pati a Milano —

T oa te cele 18 că rţ i au fost

t ipăr i te la Mi lano.

b) Numerale le compuse cu

uno

şi

otto

pierd vocala f inală:

ventuno

—

2 1 , ventotto —

28 ;

La comitiva contava

trentotto

persone -—

Grupul (de

t u r i ş t i ) n u m ă r a 3 8 d e p e r s o a n e ;

La rivoluzione del

q u a r a n t o t t o

ebbe una

grande eco nella letteratura romen a —

Revoluţ ia d in '48 avu un mare ecou

î n l i t e r a t u r a r o m â n ă .

Excepţii. Pă st rea ză vo cala f ina lă num era le le com puse cu miile —

o m i e : milleuno — 1001, mUleotto — 1008.

c) Numerale le card ina le s în t invariabile: Cinque uomini e cinque

4onne — Cinci b ă rb aţ i şi cinci femei ; Cento libri e duecen to riviste —

O su tă d e căr ţ i şi dou ă su te de revis te

;

/ / dizionario ha set tecento pagine —

Dicţ ionarul a re şapte su te de pagin i .

Excepţ

compoi

— un s

un ora

'e: Numeralu l

•tîndu-se

t u d e n t ,

—

o ora.

ca

uno —

articolul

jn amico — un

unu, a re

nehotă i

prieten,

la

î t

feminin

(vezi

s

na spiega:

forma

22);

'ione —

una — una '

uno studente

o expl icaţ ie ,

Compuşi i lui uno sînt însoţ i ţ i de un s ub s ta nt iv la p lu ra l :

C'erano

t

quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţ i , Le novantun sedie circon

davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa .

Numerale le compuse cu uno pot f i t runchia te în fa ţa unei consoane

(care să nu f ie: s impur, z , qn, pn, ps , x, y) indiferent de genul substan

t ivu lu i (vez i §22) : Trentun persone — 31 de pe r s oan e ; Sessantun

villaggi — 61 de sa te ; Ottantun giorni — 81 de zile.

d) Numeralu l cento — o sută , spre deosebi re de l imba rom ân ă,

es te invar iabi l : Cento

anni —

100 de an i ;

Cento

giorni—

100 de zile,

Cento novelle — 100 de nuvele

;

Cento matite — 100 de creioane.

Cînd cento expr imă o cant i ta te mai mare de o su tă es te precedat de

un a l t numera l card ina l : Duecento sigarette — 200 de ţigări ; Le quattro

cento pagine — Cele 400 de p ag in i ; Al convegno assistettero ottocento

•operai — La ad un are au a s i s ta t 800 de m unc i tor i .

e ) Numera lu l mille — o mie , a re p lura lu l mila p r e c e d a t î n t o t d e a u n a

de un num era i ca rd ina l

:

duemila — 2000

;

Il Teatro alla Scala di Milano

89



ha oltre tremila posti — Scala din Milano are pes te 3000 de lo cu ri ; Allo*

sciopero presero parte qua t t romi l a lavoratori torinesi — La g revă au lua t -

par te 4000 de lucră tor i d in Torino.

f) Nu me rale le m i l ione — mil ion ş i m i l iardo — m il iard se co m po rtă

ca subs tan t ive le , av înd p lura lu l milioni şi resp ect iv miliardi: Tre m i

l ioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei mi l ioane

de oameni au pa r t i c ipa t l a marşu l păc i i ; / popoli non permettono

più:

che

m i l ia rd i

e

mi l i a rd i

di dollari siano stanziati per la corsa alVinarm o

—

Popoarele nu mai permit ca mi l iarde ş i mi l iarde de dolar i

să fie alocaţi,

pen t ru cursa îna rmăr i i .

Spre deosebi re de l imba română, numerale le cardinale în l imba,

i ta l ia nă n u se leagă de su bs tan t ivu l pe care-1 preced pr in prepo zi ţ ia di:

NelVaula si sono riuniti qu ara nta s tuden t i — în sa lă s-au înt ru ni i 40 de

s tudenţ i ; Trecento numer i aveva quella via — Acea s t ra dă ave a 300 de-

n u m e r e ; Ci vogliono vent ic inque g iorn i fino alla destinazione — S ìn t

necesare 25 de zile pînă la dest inaţ ie .

In sch imb, numera le le

milione

şi

miliardo

c ìnd nu s ìn t u rmate de

a l t e numera le se leagă de substant ivul pe care-1 precedă pr in prepozi ţ ia

di: La pianura aveva d ue milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două

m il ioane h ec tare de gr îu ; Il continente era abitato da dieci mil iardi diì

uomini — Co nt inen tul era locui t de 10 m i l iarde de oam eni .

g)

Numeralele

compuse se scr iu de obicei în t r -un s ingur cuvînt :

millesettecentoventidue — 1722 ;

Ho comprato una

milletrecentodieci—

A m cumpăra t (o maş ină ) Dac ia 1310

;

Vanno millenovecentosessantaein-

que segnò felicemente la storia del popolo romen o — Anul 1965 a m ar ca t

în mod fer ic i t i s tor ia poporului român.

Excepţii: Se sc r iu separa t numera le le milione şi miliardo: Cinque J

milioni e mezzo — Cinc i mi l ioane şi ju m ă ta te ; Tre miliardi lire — [

Trei mi l iarde de l i re

;

une ori şi num erale le com puse cu mille se

scriu se pa ra t : „Le

mille

ed

u na

notte

a

— „O mie şi un a de n op ţ i . "

h ) N ume ra l u l tr e în numera le compuse cu aces ta es t e marca t în to t

deauna de accentu l g ra f i c : Ventitré — 2 3 , Il med ico lo fece dire più

volte trentatré — Do ctorul î l puse să spu nă de ma i m ul te or i 33 ; II

mazzo aveva

einquantatré

garofani rossi

— B uch e tu l ave a 53 do ga roafe

roşii.

Observaţii asupra numeralelor ordinale

§ 78 a) De la 1 la 10 numera lu l o rd ina l se expr imă cu forme der i

v a t e d i n l a t i n ă : il secondo — al doilea, il quinto — al cincelea, Vottava —-

a o p t a , la nona — a n ou a e tc .

Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din ce l cardinal căruia .

i se su pr im ă vo cala f inală şi i se ad au gă sufixul -esim o:

dodicii)

—

ii

90



«dodicesimo — al do isp rez ece lea; venti — il ventesimo — al do uăz ec i lea ;

E

1

la centes ima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de c înd ţ i -o repet ;

Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom

face o recapi tulare .

Excepţie. Se păs t reaz ă voca la f ina lă a num era lu lu i ca rd ina l c înd

I acesta este . com pus cu t re i :

ventitreesimo

— al dou ăzeci şi t re i le a ;

| trentatreesimo — al treize ci şi treile a.

De la 11 la 99 există posibi l i ta tea ca numeralul ordinal să se formeze

pr in expr imarea f iecăre i păr ţ i componente pr in t r -un numera l ord ina l :

îl tredicesimo sau i l decimoterzo — al t re isprezecelea , il diciannovesimo

sau il decimonon o — a l nouăsp rezece lea , il ventiduesimo sau il ventes imo

secondo — al douăzeci ş i doi lea . Ace ste ul t im e forme sînt însă m ai pu ţ in

folosite.

b) Numeralul ordinal poate f i nota t cu c if re romane sau cu c if re

a r abe cu exponen tu l o şi respec t iv a pent ru indicarea genulu i : il dodi

cesimo se notează X II sau 12° ; la nona se no tează IX sau 9° ; il diciaset

tesimo

se notează XVII sau 17°.

. c ) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv:

II settimo giorno della' settimana — A şap tea zi a săp tă m în i i ; Stava nel

quinto banco — S tăt ea în ba nc a a c incea.

d) Numeralul ordinal f i ind considerat adjectiv se acordă în gen şi

număr cu subs tan t ivu l pe ca r e -1 ' de te rmină : Il terzo capitolo del roman zo-

Ai

tre i lea capi to l a l romanului ; La

seconda prova, della tragedia

— A d o u arepe t i ţ i e a t r aged ie i

;

L a

quarta, parte della simfonia —

A pa t r a p a r t e a

simfoniei.

e) S ìn t cons idera te numera le ord ina le il primo — pr imul ş i l ult im o —

ril t imul , cu compuşi i

săi il penultimo — p e n u l t im u l , il terzultimo — a n t e -

penu l t imul , e t c , deoa rece ind ică o rd inea în t r -o enumera re . Ambe le se

acordă în gen ş i număr cu subs tant ivul : I nostri

ultimi

ricordi — Cele

«din urmă amint ir i a le noastre ; Le sue prime ricerche — Prim ele sa le

«cercetări ; L'ultima parola

del

primo verso — Ult imul cuv în t d in pr imul ve rs .

f) N um erale le or din ale po t fi folosite ad ese a cu

valoare de substantiv,

«hia r subs t i tu indu-se aces tu ia c înd d in context rezul tă sensul subs tan

t i v u l u i : Frequenta la decima — E ste în tr -a X -a (clasă) ; Viaggio sempre

in seconda — Călă toresc t o td ea u na în t r -a dou a (clasă) ; La mia auto

4>a bene in terza — M aşina me a m erge b ine în t r -a t re ia (v i teză) .

F o l o s i r e a n u m e r a l e l o r c a r d i n a l e ş i o r d i n a l e

§ 79. I. Numeralele cardinale se folosesc în:

A .

Matematică

pentru opera ţ i i a r i tmet ice ca :

—

adunarea

—

Vaddizione:

Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 - j -

+ 7 =

12;



—

scăderea

—

la sottrazione:

Quindici

meno

dodici

fa (fanno}

. t r e - 1 5 - 12 = 3 ;

—

înmulţirea — la molteplicazione:

T re

per

sei

fa

diciotto — 3 X

X 6 = 18 ;

—

împărţirea

—

la elivisione:

vent i

diviso (per )

cinque

fa

quattro '

- 2 0 : 5 = 4 .

—

a ridica un număr la o putere: Elevare un num ero alla

potenza

gei — A r id ica un n um ăr la p ute rea a ş ase a ;

Elevare

Tenti al quadra to

— A ridica 20 la pă tr a t ;

— extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata,

di

12 — Ex trag ere a rădăc in i i p ă t ra te d in 12 ;

—

exprimarea procentului: Sei per cento

— şase la sută ;

Cento per

cento

— Su tă la su tă .

B .

Indicarea datei

(ziua, luna, anul) : Il ventuno

febbraio

mil leno-

vecentosette

— 21 febr uarie 1907 ; /

corsi scolastici incominciano

il

quindici

settembre

— Cursur i le şcolare în cep la 15 sep tem brie ;

Ritor

ner

il ventotto

agosto

— Se v a re înto arce la 28 au gu st .

Pentru pr ima z i a luni i se foloseşte numeralul ordinal : Il primo

marzo

— în t î i ma r t i e ; Il primo

dicembre —

t r it ì i dece m brie . Pr im a zi a

luni i se notează cu c if ra 1 cu exponentul

o

care indică te rmina ţ ia or

d ina lu lu i :

Bucarest, il

1°

gennaio,

1986 — B uc ure şti , la 1 ian ua rie 1986..

C.

Exprimarea orei: Sono

le cinque

del pomeriggio

— Es te ora 5

d u p ă m a s ă ;

Ci incontreremo

alle undici

in punto

— Ne vo m înt î ln i la.

11 f ix;

Il film andr in onda tra

le otto

e

le dieci

— Fi lm ul v a fi p re

zenta t între opt ş i zece .

Expr imarea ore i inc lude ş i fo los i rea subs tant ive lor :

mezzo

— j u m ă

t a t e : Sono

le otto e mezzo — E s t e o p t şi j u m ă t a t e ; quarto — sfert :

Erano le tre

meno un quarto — Era ora t re i fără un sfer t ; m e z z o g i o r n o -

ora 12 din zi , amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — L a ora 12 voi fi la

t i n e

; m ezzanotte

— orele 24, miezul nopţ i i :

Il direttissimo parte a

m e z z a

no tte — Acce lera tul p leacă la ora 24.

Pent ru prec iza rea t impului numera le le pot f i însoţ i te de adverbe le :

dopo —

d u p ă ,

prima

sau

fa

— îna inte cu, acum . .. .

fra

— pes te , du pă :

T re

anni

dopo—

După t r e i an i ;

Otto

giorni

prima

( îa ) — A c u m o p t

z i l e ; Fra due

mesi

— P es te do uă lun i (vezi şi § 148).

D . Expresii in alcătuirea cărora intră num eralul cardinal

Far

qua t t ro

chiacchiere

— A flecari ;

Far

due

passi —

A se p l im ba puţ in ;

Farsi di

mille

colori —

A sch im ba feţe-feţe ;

—

Neanche per

un mil ione — Cu nic i un pr eţ ;

Non valere

quat t ro

sòldi — A. nu valo ra doi b a n i ; Abitare a, due passi — A locui în p rea j

m ă ;

Trovare

cento

scuse

— A găsi mii de scu ze;

Farsi in

mille — A

se face lu n tr e şi pu n te ;

Mille

grazie —

Mii de mul ţumir i ;

Spaccare

un capello in

quattro — A despica f irul în p at ru ;

Portare il cappello

sulle

ventitré — A p ur ta pă lă r i a pe -o u reche .



I I . Numeralul ordinal se foloseşte în:

A . Indicarea secolelor care în i ta l iană se exp r imă pr in nu m era lu l

•ordinal însoţ i t de substant ivul secolo: I l quindicesimo secolo — Se

colul al XV-lea ; La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — R e

voluţ ia f ranceză d in secolul a l XIX-lea ; Dante Alighieri

è vissuto a

•cavallo del

t redicesimo

e

qua t to rd ices imo

secolo

— D an te Al ighier i a

t r ă i t î n t re seco le l e XI I I ş i XIV.

Cu referi re la cul tura i ta l iană secolele mai pot f i exprimate prin

nu m era le le c ardina le care indică sute le de ani , anul 1 000 r ăm înîn d

subînţe les . Aceasta se face numai începînd cu secolul a l XIILlea în

fe lu l u rmă tor :

1 2 0 1 -

1 3 0 1 -

1 4 0 1 -

1 5 0 1 -

1 6 0 1 -

1 7 0 1 -

1 8 0 1 -

1 9 0 1 -

- 1 3 0 0 -

-1400 -

-1500 -

- 1 6 0 0 -

- 1 7 0 0 -

- 1 8 0 0 -

- 1 9 0 0 -

- 2 0 0 0 -

- il tredicesimo secolo

il quattordicesimo secolo

il quindicesimo secolo

il sedicesimo secolo

il diciasettesimo secolo

il diciottesimo secolo

- il dicianovesimo secolo

- il ventesimo secolo

— il Du ecento

— i l Trec ento

— i l Q ua t t roce n to

— i l Cinq uecento

— il Seicento

— i l Set tecento

— l 'Ot tocen to

— i l No vecento.

B. Indicarea ordinei unor personalităţi, — regi , dom ni tor i , p api cu

ace la ş i nume: Napoleone terzo — Napoleon a l I I I - l e a ; Luigi quin

dicesim o — Lu do vic al XV -lea-: Paolo sesto — Paul a l VI-lea. Uneori , ca

şi în l imba franceză, în acest caz, numeralul se poate cit i ca şi cel

c a r d i n a l : Luigi XIV — Luigi qua t tordic i — Lud ovic a l X IV -lea . "

C. Exprima rea fracţiilor ordinare al căror numi tor se expr imă

pr in t r -un numera l o rd ina l subs t an t iv i za t , l a genu l mascu l in , î n t imp

ce nu m ără to ru l se expr im ă p r in num era lu l ca rd in a l : U n t e rzo — O

tre im e ; Tre quint i — Tre i c inc imi ; Un ventes imo — A douăzecea pa r t e ;

Un centes imo — O sut im e.

P e n t r u jumătate se foloseşte m ezz o: în cazul c înd mezzo — ju m ă

ta t e , e s t e subs t an t iv ramine inva r i ab i l : Sono le quat t ro e mezzo — Este

ora 4 ş i jumăta te . Cînd mezzo este adject iv se acordă în gen şi număr

c u su b s t a n t i v u l : Me z z a

bottiglia —

Jumăta t e de s t i c l ă ; Una mezz 'o ra —

O j u m ă t a t e d e o r ă ; Me z z o chilo— J u m ă t a t e de k i l o g r a m : Due mezzi

litri — Două jum ă t ă ţ i de l i t ru .

Fracţ i i le zecimale pot f i exprimate astfel : Sei e quaranta cente

s im i — 6 şi 40 de sut im i , dar în u l t im a vrem e se preferă exp r im area

ac est or a pr in num era le le card ina le : Sessan ta t ré v i rgola se t te — 63,7 .

D. I n d i c a r e a u n o r numerotări, inscripţii: Classe t er za — Clasa, a

t r ei a ; sesta f i la — Rîn du l a l şaselea. E xi stă însă t en d in ţa înlocuir i i

nu m era lu lu i ordina l cu cel cardin a l : Cam era d ic io t to — Cam era 18.

9 3



E .

Expresii

în a l c ă tu i re a c ă ro ra i n t ră num e ra lu l o rd ina l .

Non vale un

centes imo — Nu va lo reaz ă n imic ;

Passare un brui

to

q u a r t o

d'ora —

A t re c e p r in t r -un m om e n t g re u ;

Di

seconda

ma

no

— De c a l i t a t e i n fe r ioa ră ;

Essere al

set t imo

cielo

— A fi fer ici t ;

Avere il

sesto

senso — A

fi î nz e s t ra t ;

Rimettere in

sesto — A pu ne în

o r d i n e ;

Avere il suo

qua r to

(fora di celebrit

— A avea un succes

spon ta n ş i t r e c ă to r ;

Partire in

qu ar ta —- A înt r ep rin de ceva cu

îndră z ne a l ă .

A L T E N U M E R A L E

§ 80 în aces t capi to l s în t inc luse une le subs tan t ive ş i ad jec t ive

care indică cant i t ă ţ i numer ice ş i f i ind der iva te d in numera lu l ord ina l

sau cardinal pot f i considera te

numerale derivate.

După sensul pe ca re - !

i nd i c ă num e ra l e l e de r iva t e se îm pa r t î n :

a)

Num erale mu ltiplicative

care ind ică de c î te ori es te m ăr i tă o

ca nt i t a te în ra po r t cu a l tă c an t i t a t e : doppio — dublu , de două or i mai

m u l t ; t rip lo — t r ip lu , de t re i o ri ma i mu l t , quadru plo — cva dru plu — de-

pa t ru or i m a i m ul t , centuplo — de o su tă de or i m a i mul t . N um er a

le le mul t ip l ica t ive pot avea va loare de subs tan t iv :

Ha preso

il doppio

di me

— A lua t dub lu fa ţ ă de m in e ; sa u de a d j e c t i v :

Ho guadagnato-

doppio

stipendio

— Am c îş t iga t un sa la r iu dub iu . D in t re m ul t ip l ica

t i v e m i m a i

doppio

şi

triplo

se folosesc frecvent, celelalte fiind adesea.

e xpr ima te p r in nume ra lu l r e spe c t iv î n so ţ i t de

volte tanto:

quattro volte-

t a n t o

(rjuadniplo ) —

de pa t ru ori ma i m u l t ; —

dieci volte tante

(decuplo )

— de zece ori m ai m ul t .

N um erale m ul t ip l ica t ive s înt şi dupl ice — dub lu, în d o i t ; t ripl ice —

t r ip lu , î n t r e i t ; qua drup li c e — c va d rup lu , fo rm a t d in pa t r u ; qu in tu

plice — com pus din. c inci p ă rţ i :

Far domanda in

quadrupl ice

copia

— A

face ce re re în pa t ru exempla re ;

La

Triplice

Aleanza

— Tr ip l a A l i a n ţ ă .

b)

Num erale colective

c a re i nd i c ă un numă r c ons ide ra t î n t o t a

l i t a t ea sa şt se exp r im ă pr in ad jec t ive num er a le : a m bed ue , en t ram bi

(-e), am bo — to a te cu acelaş i sen s:

a m ì n d o i ,

a m î n d o u ă şi u r m a t e î n

to tde a una de a r t i c o l î n g rupur i nomina l e : Ambe due g l i

studenti —

A m i n

doi s tu de nţ i i ; V erano e nt ra mbe l e

sorelle

— E r a u a co lo a m î n d o u ă

surori le . Uneori aceste numerale colect ive pot f i înlocui te de grupul

tutti (tutte) e due

— am îndo i , . am înd ou ă (vez i § 108).

Sens colect iv au şi su bs tan t iv ele : pa io — pe re ch e; coppia — pereche,,

cuplu , dozz ina — du z i n ă ; dec ina — vreo zec e ; vent ina — vreo do uăz ec i ;

t re n t in a — vreo t re izec i ; cen t ina io — vre o su tă ; p lura l cent ina ia — su te



d e ; migl ia io — vreo m ie ; p lura l mig l ia ia — mii de; toa te ac es te a se

leagă de subs tan t ivu l la care se referă pr in prepozi ţ ia di: Un paio di

guanti — O pereche de m ănu ş i ; Una coppia di attori celebri nel mondo

del cinema — O pereche ce leb ră in lu m ea c inem atog ra fu lu i ; Aveva

percorso una. tren t ina d i chilometri — Parcu rsese vreo 30 de k i lom etr i ;

Una ventina ( l i pastelli — Vreo 20 de cre ioane co lor ate ; Lo accolsero

•con

migl ia ia

dì

fiori —

îl

primiră cu mii de fiori.

e) Din numerale der ivă ş i unele subs tan t ive care ind ică:

1.

perioade de ani: bienn io — per ioadă de 2 a n i ; t r i enn io — pe

r io ad ă d e 3 an i ; q u ad r i en n io — p e r io ad ă d e p a t r u an i ; q u in q u en n io —

per ioadă de 5 an i ; ven tenn io — per ioadă de 20 de an i ; decenn io — pe

r ioadă de 10 an i ; c inq uan tenn io — per ioadă de 50 de an i ; Fu un cen

t e n n i o di grande progresso economico — A fost o pe r ioa dă de 100 de an i

d e m ar e p r o g r e s eco n o m ic ; Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o

m ie de a ni pace !

De la aces te su bs tan t iv e s -au form at şi ad ject ive le coresp unz ă

to ar e : b iennale — la do i a n i ; t r ienna le — la t re i an i : La b iennale

di

Venezia presenta lavori d'arte moderna — Biena la venez ian a p rez in tă

l u c r ă r i d e a r t ă m o d e r n ă ; L'ultimo piano quinq uenn a le — Ul t imu l p lan

•cincinal.

2.

Perioade de zile şi luni: set t imana — săp tăm înă ; qu ind ic ina — 15

'zile : tr imes t r e — t r im es t ru ; 11 primo semestre dell'anno universitario —

Pr imul semes t ru a l anu lu i un iver s i ta r . De la aces te subs tan t ive der ivă

-ad jec t ive le co respunză toare : settimanale — s ă p t ă m î n a l , quindicinale — la

15 zile, bilunar , semestrale — s em es t r i a l : Oggi abbiamo fato air italiano

il lavoro

tr ime stra le — Azi am da t la i ta l ia nă lu crare a t r im estr ia lă .

3. termeni muzicali care ind ică număru l de voc i , in s t rumen te sau

in te rv a l e : due t to — due t , t r io — t r io , quar te t to — cva r te t , t e r za — te r ţă ,

q u a r t a — cv a r t ă : I l q u in t e tt o di corde fu applaudito strepitosamente —

Cvin te tu l de coarde a fo s t ap lauda t fu r tunos ; La qu in ta

è un intervallo

di cinque note della scala diatonica — Cv inta este o

pauză muzica lă de

cinci tonur i ş i două semitonur i .

4.

termeni de metrică: terz ina — te r ţ i nă , s t ro fă de 3 ve r su r i : quar

t i n a — catre n , s t rofă de 4 versur i ; ses t ina — sext ină , s t rofă de 6 ve rsu r i ;

qu in ar io — vers d e 5 s i labe ; o t tonar io — vers de 8 s i labe: L 'o t ta va di

Lodovico Ariosto

è un mode llo dell'arte poetica

— O ctav a (strofa de 8

versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de

artă poet ică .

5. Substantive care indică o rdinea na şterii fraţilor: pr imogen i to —

prim ul nă scu t , terzogen i to — al t re i lea nă scu t , qu in togen i to — a! c in

c i l e a n ă s cu t : Carlo era l 'u l timog en i to dei Rossi — Car lo era u l t imul născut

•al familiei Rossi.

6 . Adject ive care ind ică virsta: dod icenne — de 12 an i ; t r en tenne —

«de 30 de a n i ; o t tan ten ne — de 80 de an i , s e t tuagen ar io — sep tuag en ar ,

n o n a g e n a r io — n o n a g e n a r : E r a c i n q u a n t e n n e e suo padre era o t tu a

gen ar io — Av ea 50 de an i , iar ta tă l său era octo gen ar .

95



7. Num eralul distributiv

care ind ică g ru par ea nu m er ică a ob iec

telor se exprimă în i ta l iană pr in numerale cardinale ş i prepozi ţ i i (vezi

§ 156 A) : un o ad uno — un u l c î te unu l ; uno per volta — c î te un u l ; tre alla

volta

— cîte t rei ;

Fatem i vedere i lavori uno alla volta

— Ară t a ţ i -mi

lucrăr i le unul c î te unul ;

M ettetevi in fila a due a due

— Aşezaţ i -vă

la rînd doi cîte doi.

8.

Num erale fracţionare

care indică fracţ i i ordinare şi zecimale:

due quinti — două c incimi

;

quat t ro e ven t ic inque cen tes imi — pa t ru

si 25 de sut im i ;

tre virgola

quindici — tre i v irgu lă cincisprezece (vezi

§ 80 , C).



P R O N U M E L E

I L P R O N O M E

§ 81 Este o par te de vorbi re f lexib i lă cu func ţ i i gramat ica le com

p lexe ; se car acte rizea ză prin ca pa ci ta t ea de a se referi la u n obiec t

denumi t an te r io r p r in nume cu de te rminan ţ i i să i . P ronumele nu aduc o

nouă informaţ ie , c i pre iau o informaţ ie exis tentă de ja în contextul

ante r ior . D up ă sensul şi func ţ ia pe care o îndepl ines c , pro nu m ele s în t :

personale — personali (io/m e/m i, no i /ce/ci) , poses ive — possessivi (mio,

t u o , suo) , dem ons t ra t ive — d imostrativi (qu esto , quel lo) , re l at iv e — re

lativi (il quale , che) , n eh ot ăr î te '— indefiniti (uno/nessuno /ogn i /ognuno) ,

reflexive — riflessivi (m i, ti , si).

PRONUMELE PERSONALE

§ 82 Din pun c t de vede re sem ant i c , p ronum ele a re un con ţ inu t

ma i abs t rac t dec î t subs t an t ivu l . De ce l e ma i mul t e o r i p ronumele în

locuieş te substant ivul (dec i es te un substitut al sub stan t ivu lui ) sau

une le propoz i ţ i i . Da r pro nu m ele nu den um eşte un ob iec t ; el se re feră

l a un subs t an t iv sau l a o p ropoz i ţ i e men ţ iona tă an te r io r . De ob ice i ,

această re fer i re se face cu a ju torul acordului . Pronumele de persoana

I şi a I i -a (personal , posesiv) nu sub st i tu ie u n su bs tan t iv , c i indică

pe vorb i to r l a pe r soana I ş i pe a scu l t ă to r l a pe r soana a Ii-a.

Formele p ronumelu i pe r sona l s în t :

a ) în nominat iv indic înd cazul subiec tu lu i (avînd dec i func ţ ie de

subiect) ;

b) în cazul ac uz a t iv , sau d a t iv , sau prepozi ţ iona l indic înd cazul

com plem entu lu i .— av în d func ţ i e de comp leme nt d i rec t sau ind i rec t .

Formele cu funcţ ie de complement , l a r îndul lor , se împar t în :

1 ) fo rme neaccen tua te — forme atone, care nu posedă accent fo

ne t ic şi se sp ri j in ă pe v er b , f ie că-1 pre ced ă (pr on um e procl i t ic) fie

că-1 ur m ea ză (pro nu m e enc l it ic ) ;

2 ) fo rme accen tua te

— forme toniche

care s în t accentua te fone t ic .

97



Formale pronam slor pa rso na lela nom inativ (cazul subiectului)

- »Ki sin gu la r

pers. I — io

pers.

II — tu

pers.

III

mase. egli, esso

(lui)

fem. ella, essa

(lei)

plura l

noi

voi

essi (loro)

esse (loro)

Pro nu m ele persona l de pers oan a I şi a I I -a Real izează opozi ţ ia

n u ma i d e număr şi de persoana: io — noi; tu — voi; persoana a I l l -

rea l izează opozi ţ ia de

gen, număr

şi

persoană: egli

—

ella, esso

—

essa

essi

—

esse, lui — lei.

La nomina t iv ex is tă : a ) fo rme ton ice ca re posed

acce n t fone t ic şi exp r im ă ins i s ten ţa vorb i to ru lu i a su pra sub ie c tu lu i

Io

vado subito

— E u m ă du c im ed ia t ; şi b) forme a to ne care îns

s în t inc luse în forma verbulu i

;

cons t i tu ie sub iec tu l inc lus în t e rmina ţ i

v e r b u l u i :

Vado subito

— Mă duc im ed ia t .

Folosirea prenumelor personale la nominativ

§ 83 Da că pro nu m ele de pe rso an a I ş i a II- a nu cree ază dif icul

tă ţ i în fo los irea lor în propozi ţ i i , p ro num ele de pe rsoa na a I l I - a au

anumite norme de fo los i re :

A .

Egli

se foloseşte pentru persoane

;

esso

se folos este pe nt ru an imale ş i lucrur i

;

ella

este fo los i t pentru persoane , ia r

essa

p e n t ru p e r

soane , lucrur i ş i an imale . Pronumele

egli

şi

ella

se folosesc mai puţi

în l imba ac tua lă ; locul aces tor a a fost lu at de

lu i

şi

lei.

B . In afar a formelor d e m ai sus, se m ai folosesc fre cv en t form el

lui, lei, loro

care , de fapt , s în t pronume în cazul acuzat iv (au funcţ i

de com plem ent d i rec t ) , da r ca re au fos t „ î m pr u m u ta te " ş i pen t ru

cazul nom ina t iv , dec i fo los indu-se cu valo are de subiec t în an um ite

împ re ju ră r i .

P r o n u m e l e

lui, lei, loro

se folosesc în mod obligatoriu în cazul no

min a t iv î n u rmă to a re l e s i t u a ţ i i :

— după 'come

—

ca,

quanto —

c î t :

Non siete tutti come lu i —

Nu s în te ţ

to ţ i ca e l ;

Hai scritto quanto lei

— Ai scris cî t e a ;

Siete spiritosi quanto



— cînd subiectul se află dup ă v erb (din m otiv e st i lis t ice) Lo ha

detto lei — E a a spus-o ; E

1

lui che lo dice — El spu ne as ta , e l este acela

care o spune.

— în expres ii le exc lam at ive de t ip u l : Povera lei — B ia ta de ea ,

Beato lui — Ferice de el, Beati loro — Fer ice de ei.

C. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui, lei, loro

î n u rmă toa re le s i tua ţ i i :

— d u p ă

anche

— şi,

neanche —

nici,

meno

— mai p u ţ in , fă ră ,

nemme

no — nici, pure — şi, neppure — nici, tranne — în afa ră de, salvo — cu

excep ţ ia , eccetto — e x c e p t î n d : Anche lei canta bene — Şi ea c ì n t a b i n e ;

Neanche loro hanno risolto il problema — Nici e i n-au rezolvat problema ;

Sono venuti tutti meno lui — A u v e n i t to ţi , ma i puţi n e l ; Pure lei

è una

brava scolara — Şi ea este o

bună şco lă r i ţă ; Sono partiti tutti, tranne

loro tre — Au p leca t cu toţii , în afară de ei tre i.

D . U rm înd mo delul formelor persoanei a I l I-a , pro num ele de

perso ana I şi a I i -a s ingu la r io, tu po t fi în locu i te — în an um ite

cazuri — de formele în acu zat iv

me, te.

Se foloseşte me, te:

— d u p ă come — ca, quanto — cît : E

1

alta come te — Es te în a l tă ca

t ine ; Ha mangiato quanto me — A m înca t c î t m ine .

— în expres i ile exc la m at ive de t ipu l : Beato tel — Ferice de tine !,

Oh, povero mei — O, bietu l de m ine !

E . To a te fo rmele p rono min a le p re zen ta te po t fi în t ă r i te cu a ju

to ru l de te rmina t ivu lu i stesso, -a, -i, -e — însum i/ însăm i e to . ca re se

acordă în gen ş i număr cu pronumele respec t iv : Io stessa — E u î n s ă m i ;

Lui stesso

— El însuşi ;

Noi stessi

— Noi înşine

;

Loro stesse

— Ele însele .

Ca şi în l imba română, pronumele cu funcţie de subiect pot l ipsi ,

subiectul f i ind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi

na ţ ie pe rsoana , nu m ăru l şi — la t im pur i le . compuse — gen ul : Ripren

diamo (se subînţe lege noi) i nostri colloqui — Să re lu ăm discuţi i le ; La

sciatemi (se subînţe lege voi) cantare — Lăs a ţ i -m ă să c în t ; Stavo (se sub-

î n ţ e l g e io) per dirti — E ra m pe punc tu l de a - ţ i spune , tocm ai vo ia m

să-ţi spun,

Pronumele personale în funcţie de complement

§ 84 Ca şi în cazul subiectului , pronumele afla te în cazuri le oblice

(cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot f i tonice şi atone:

Io vedo te — Eu te v ă d pe t ine —» form ă t on ică (A.)

Io parlo a te — Eu î ţ i vorbesc ţ ie —> form ă t on ică (D.)

Io ii vedo — Eu te vă d —• formă ato nă (A.)

Io ti parlo — E u î ţ i vorbesc —• formă a to nă (D.)

99



F o r m e l e a c c e n t u a t e a l e p r e n u m e l o r

85

per s .

I

per s .

I I

per s . III

p r o n u m e

persona l

ref lexiv

Complement

direct

Sg.

me

te

lui

lei

sé

pi.

noi

voi

loro

sé

Complement indi

rect în dativ

sg.

a me

a te

a lui

a

lei

a

sé

pi.

a noi

a voi

a loro

a sé

Alte complemente

sg.

di,

da,

con, t ra ,

me

in, su

di,

da,

c on , t r a ,

te

in, su

di,

da,

con, t ra ,

lui

in, su

lei

pi.

di,

da,

con, t ra ,

noi

in, su

di,

da,

con, t ra ,

voi

in, su

di,

da,

con, t r a ,

loro

in, su

di

sé, tra sé ,

in

sé,

su

sé

Form ele ac ce ntu a te ( tonice ) a le pro nu m elor se fo lo sesc av în d urm ăto a

re le funcţ i i :

A — de

complement direct;

în ace as tă s i t ua ţ ie for m a ton ică nu es te

însoţ i t ă de prepoz i ţ i i :

Maria ha visto

m e ,

non lui

— M a r i a m-a vă z u t

pe m ine , nu pe e l ;

Volevano proprio

te — Te vro iau ch ia r pe t in e .

B — d e

complement indirect in dativ:

în acea s tă s i tua ţ ie forma

tonică es te înso ţ i t ă de prepoz i ţ i a a :

Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii

oferi ei un

bucheţe l de f lori .

C — de

alte complemente,

în c a re s i t ua ţ i e fo rma ton i c ă e s t e p re

c e da t ă de p re poz i ţ i i c a :

di, da, con, tra, in, su e t c .

:

Sia mo giunti prima

di loro . — A m a jun s în a in tea lor

; Vengo

da te . — Vin 1 a t in e ;

Ho par

lato

con lu i . — Am vo rbi t cu e l

; C 'è

un litigio

t r a

lu ì

e

lei .

— Es t e un

li t igiu între el şi ea.

N O T Ă : ._ ,

Formele noi şi voi sînt ident ice pentru funcţ ia de subiect ş i pentru cea de com

p l e m e n t :

Noi

non abbiamo fatto niente

—

Noi nu am făcu t n im ic ;

Voi

avete parlato

—

Voi aţ i vorbi t — (funcţie de su bie ct). E' venuto con voi — A ve ni t cu voi ; Sono

partiti da noi — Au pleca t de la noi — (funcţ ie de c om ple m en t) .



Formele ton ice în func ţ ie de complemen t d i r ec t s tau în to tdeauna

în cazul acuzat iv . Nu s în t înso ţ i te de prepozi ţ i i , în t rucî t în l imba i ta

l i ană , sp re deoseb i r e de l imba română , acuza t ivu l nu es te caz p repo

z i ţ iona l . Conf run ta ţ i :

Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria .

Io conosco te — E u te cunosc pe tine .

Io chiamo lui —

E u

îl

chem

pe

el.

To a te fo rmele ton ic e cu func ţ ie de com plem en t se r e fe ră num ai

la persoane, nu la an imale sau la ob iecte .

F o r m e le t o n i ce lui, lei, loro se po t folosi şi în fun cţie de su bie ct

în an um i te ca zu r i , a şa cum am vă zu t l a § 83 B.

Fo rm ele ton ice a u o pozi ţ ie re l a t i v l iberă în propo zi ţ ie ; de ob icei

aces tea se a f lă după verb . Sch imbarea poz i ţ i e i ind ică in s i s ten ţa f ăcu tă

a s u p r a p r o n u m e lu i . A s e co m p ar a :

La mamma loda te. —

M am a te l aud ă pe t in e .

La mamm a te loda. — M am a pe t ine te l audă .

Te loda la mamma. — P e t i n e t e l au d ă m am a .

Lo dico a te. — Ţi-o spu n ţ ie .

A te lo dico. — Ţie ţ i -o sp un .

£ " a te che lo alico. —

Ţie ţ i -o sp un (nu a l tu ia) .

După p repoz i ţ i i po t apărea numai fo rmele ton ice :

Gianna ha dato a lui un quadro — Ioa na i -a da t lu i un ta b lo u ;

Parlavam o di te — V o r b e a m d e t i n e ; Vengo con voi — Vin cu voi.

Toa te fo rmele ton ice po t f i în tă r i t e cu a ju to ru l lu i

stesso, -a, -i,

-e: Ho parlato a lei stessa — l-am vo rb i t ch iar e i.

P R O S I M E L E R E F L E X I V E

§ 86 Pron um ele r e f lex iv p rop r iu -z i s es te sé (formă ton ică ) — si

( f o r m ă a to n ă ) p en t r u p e r s o an a a I l l - a .

Guarda

sé

nello specchio

— Se

pr iv eş te — pe s ine — în ogl in dă, sau Si guarda nello specchio. P en t r u

persoanele I ş i a I I-a s înt folosite formele me, te, noi, voi (sau for

m e le a to n e , mi, ti, ci, vi). Vedo m e nello specchio. — Mă văd pe min e

în og l indă, sau Mi vedo nello specchio. La p lu ra l fo rma sé poate f i

în locu i tă de

loro :

Essi parlavano di sé (di loro . După p repoz i ţ i i l e tra,

fra atunc i c înd aces tea ind ică r ec ip roc i ta te , l a pe r soana a I I I - a p lu ra l

se foloseşte numai loro (nu sé)

:

Parlavano fra loro — vorb eau în t r e e i

( d a r : ciascuno pensava tra sé — fiecare se gî nd ea în s inea lui ; pensavano

tra sé

— se g înd eau în s inea lor ) .

101



Pronumele reflexive tonice se pot întări cu

slesso, -a, -i, -e: Parla

di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. De observat că atunci cînd

se este întărit de stesso, devenind se stesso, dispare accentu l grafic de

la

sé.

Pron um ele reflexive tonice se referă nu m ai la persoane (ca,

dealtfel, toate formele tonice).

Formele neaccentuate ale pronumelor

§ 87

pers. I

pers.

II

pers.

III

pronume per

sonal re

flexiv

Complement direct

în acuzativ

sg- 1 pi.

mi

ti

m. Io

f. la

ci

vi

li

le

si

Complement indirect

în dativ

sg . | pi.

mi

ti

m. gli

f. le

ci

vi

loro

loro

si

E x e m p l e d e c o m p l e m e n t e d i r e c t e î n a c u z a t i v

Ti abbiamo lodato — Te-am lăud at, sau Abbiamo lodato te; Vi

rivedrò con piacere

—

Vă voi revedea cu plăcere, sau

Rivedrò voi con

piacere;

Lo

conosco da molto

— Il cunosc dem ult, sau

Conosco lui da

molto ; La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară, sau Vedo lei tutte

le sere; Li conosco da molto — îi cunosc dem ult, sau Conosco loro da

molto ; Le vedo tutte le sere

—

Le văd în fiecare seară, sau Vedo loro tutte

le sere.

Exemple de complemente indirecte în dativ

Vi

ho detto la verit

—

V-am spus adevărul, sau

Ho detto a voi la

verit ; Ci offrì del pane — Ne-a o ferit pîine, sau Offrì a noi del pane;

Gli

offro una rosa

— îi ofer (lui) un trandafir, sau

Offro a lui

un a rosa ;



L e offro una rosa — I i o f e r (e i) u n t r an d a f i r , s au Offro a lei una rosa;

Offro l o r o un fiore — Le ofe r ( lo r ) o f loare , sau Offro a loro un fiore.

NOTĂ:

i. Formele atone se folosesc înto tdea un a fără prepoziţie.

2.

Formele atone se mai numesc, în i tal iană, le particelle pronom inali.

3. La persoana a I lI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di

ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo

zi ţ ia de gen (mase, fem.) la singular şi în unele cazuri la plural . Formele

Io

(m. sg.),

la (f. sg.), li (m. pi.) , le (f. pi.) se folosesc pentru a exprima complementul direct.

Formele

gli (a lui

m . sg .^ ,

le, (a lei

f.

sg. )

se folosesc pentru exprimarea complemen

tului indirect în dativ. La plural există o singură formă,

loro

(formă accentuată)

care se foloseşte şi în poziţ ia neaccentuată.

4.

Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane, la animale

şi la lucr uri , în t im p ce formele acc entu ate lui, lei, loro nu se referă decît la per

soane.

5. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. I şi a I i-a se traduc în română

tot prin cazuri le dativ sau acuzativ în funcţie de context: Giann i ti saluta —

Ionică te salu tă ; Giann i ti paria — Ionică Ui vorbeşte ; Marina mi osserva. —

Marina mă observă ; Marina mi scrive — Marina îm i scrie.

6. Pronumele reflexive

mi, ti, si, ci, vi

au o singură formă p en tru d ativ şi

acuzativ, în t imp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — E u

mă spă l . Io mi lavo le mani — E u îmi spă l mîinile.

7.

P'orma

Io

poate dobîndi — în contex t — o valoare ne utră atunc i cînd se

referă la o întreag ă prop oziţ ie şi înlocuieşte pronum ele d em onstrat ive questo, questa —

acesta, aceasta şi ciò — acest fapt , ac easta : Non lo so — Nu ştiu (acest fapt, aceasta) ;

Lo

dico a tutti —

O spun (aceasta) tu t uro r ;

T u insisti, m a io non

lo

credo —

Tu

insişt i , dar eu nu cred aceasta

8. Lo mai este folosit în formă invariabilă, echivalînd cu tale atunci cînd se

referă la un substant iv sau la un adject iv numit anter ior : Mi pareva strano, ma

vedo che non lo è — Mi se părea ciudat, dar văd că nu este (astfel). Această formă

nu este însă recomandată de gramat ic i .

Poziţ ia formelor neaccentuate (atone)

§

88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă:

a)

Imediat înaintea verbului

(proclitice) la: indicativ, conjunctiv,

condiţional şi imperativ (numai la pers. a IlI-a sg. şi pi.): Io ti dicola

ferit —

Eu îţ i spun adevărul;

Lei

gli

disse di venire presto

— Ea îi

spuse să vină repede;

Marina gli parlò con calma —

Marina îi vorbi cu

calm;

Non

mi

piace questo romanzo

—

Nu-mi place acest ro m an ;

Signora,

si

metta la giacca se ha freddo —

Doam nă, puneţi-vă jacheta

dacă vă este frig.

NOTĂ:

1.

Formele de acuzat iv la pers . a I l I -a sg . Io, la se elidează înaintea formelor

verbale care încep cu o vocală:

este obligatorie

elidarea îna intea formelor aux iliarului

avere: Vho spaventato — L - am sp e r i a t ; l'ho spaventata — Am speriat-o. Se observă

în acest caz că ambele forme el idate devin

V,

iar opoziţia de gen rezultă din acordul

part icipiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor

dul part icipiului perfect , (§129).

103



în presă se observă tendinţa ca la sf îrşi t de r înd să nu se mai facă el iziunea

lo ho aspettalo, la ho aspettata. — l-am aş tep t a t , am aş te p ta t - o .

2, Forma de da t iv p lu ra l

loro

face excepţie de la regula de mai sus.

Loro

nu

se află niciodată înainte, ci după verb : Io dico loro di star zitti — E u le spu n (lor)

să tacă .

b) Imediat după anumite forme verbale (encli t ice) ; cu ex ce pţ ia lui

loro

se scr ie în t r -un s ingur cuv în t :

După verbe l a in f in i t iv :

Posso parlarvi —

Po t s ă vă vo rbe sc ;

Puoi parlarci —•

Poţ i să ne vorbeş t i

; Non posso soffrirlo

— Nu p o t să-1

sufăr

; Vuole parlarmi

— Vre a s ă-mi vo rbească

; Voglio parlarti

— Vreau

să- ţ i vorbesc ;

Voglio parlargli

— V re au să-i vorbe sc (lui) ;

Voglio par

larle

— V re au să- i vo rbe sc (ei) .

A tunc i c înd es te u rm at de o fo rmă a to nă in f in i t ivu l p ie rde v oca la

finală

-e: vedere: Non posso vederti

— Nu po t să te v ăd . V erbele care

se t e rmină l a in f in i t iv în

-rre (tradurre

— a tr a d u c e ,

condurre —

a con

d u c e ,

porre —

a pune,) p ierd pe

-re: Non posso tradurlo —

Nu pot să-1

t r a d u c ;

Non voglio condurla,

— Nu v rea u s-o con duc . Cînd ve rb ul es te

la inf in i t iv perfect , forma atonă se al ipeş te la auxi l iarul verbului :

Sono

andato via senza averla, salutata

— Am pleca t fără să o salut

; Questi

libri possono esservi utili

— Aceste c ăr ţ i pot să v ă fie u t i le .

După ve rbe l a

gerunziu: Veden dom i piangere, mi

consolò — V ă z î n -

du-mă p l îng înd , m-a conso la t ;

Si separarono salutandosi calorosa

mente

— S-au de sp ăr ţ i t sa lu t îndu-se cu că ldu ră .

Cînd ver bu l se af lă la gerun ziu perfect , form a at on ă se un eş te cuauxi l i a ru l respec t iv :

Avendolo sentito, mi fermai

— P en t ru că l -am auz i t ,

m - a m o p r i t

; Essendoci suggerita quell'idea, noi ringraziammo —

P e n t r u

că ne-a fos t sugera tă acea idee , no i am mul ţumi t .

După verbe l a

imperativ

(pers. II sg. şi I, II pi.):

Diteci la verit —

Spune ţ i -ne adevă ru l

;

d a t e m i

il piacere di andar via

— Face ţ i -m i p l ă

cerea de a p leca

; Portalo con te

— Ia-1 cu t in e ;

Parlale con calma

— V o r -

veş te- i calm

; Cantami questa canzone

— Gîntă-m i aces t c în tec .

Forma de impera t iv negat iv l a persoana a I I -a s ingu lar , care es te

fo rma t ă d i n

non

4 -

verb la infinitiv prezen t

se poate afla fie după infi

n i t iv , f i e îna in tea aces tu ia :

Non aspettarmi perché non vengo

sau

Non

m i

aspettare perché non vengo

— Nu m ă aş te p ta , pe n t r u că nu v in .

După formele monosi labice de imperat iv pers . I I sg . a le verbelor

dare, stare, fare, dire, andare

care

s ì n t :

da', sta\ fa', di', va',

consoana

in i ţ ia lă a pro nu m elu i a ton se dub leaz ă (face exce pţ ie

gli):

D a m m i

il tuo libro

— D ă - m i c a r t e a t a

; Starami vicino

— Sta i lîngă m ine

; Facci

questo piacere

— Fă -ne acea s tă p lăcere

;

D i m m i

cosa vuoi

— Spune-mi

ce v re i ; D i cc i

cos

1

è successo —

S p u n e - n e ce s-a î n t î m p l a t ; d a r :

Digli

che non posso venire

— S p u n e - i

că nu po t ven i

;

Dagli il tuo quaderno

—

Dă-i ca ie tu l t ău .

104



D up ă verb e la par t i c ip iu l pe r fec t sau p reze n t (în con s t ruc ţ i i pa r t i

cipiale) : Presentatasi Voccasione, sono venuto — Pe nt ru că s-a iv i t o cazia ,

am veni t . Aces tea s în t forme care se în t î lnesc mai rar .

D u p ă ecco: Eccomi — I a t ă - m ă ; Eccoti — I a t ă - t e ; Eccolo — Iată-1 ;

Eccola — Iat -o ; Eccoci — I a t ă - n e ; Eccovi — I a t ă - v ă

;

Eccoli — Iată- i ;

Eccole — Ia tă - le .

P r o n u m e l e loro, deş i u rm eaz ă în to td ea un a du pă ve rb , nu se a l i

peş te aces tu ia , c i se scr ie separat :

DV

loro

di star zitti—

Spu ne-le să

t a c ă ; Cantai loro una canzonetta — L e- am c în t a t o c a n ţo n e t ă .

Combinaţii de pronume neaccentuate

§ 89 Formele neaccen tua te , în da t iv , a le p ronumelu i pe r sona l mi,

ti, gli, le, si, ci, vi se pot un i cu formele neaccentuate , în acuzat iv ,

Io , la, li, le, ne. In aceas tă combina ţ ie fo rmele da t ivu lu i mi, ti, si, ci,

vi d ev in me, te, se, ce, ve:

me lo

dice

— mi-o spun e m e la

offre

— mi-o oferă

te lo dice — ţi-o spu ne te la offre — ţi-o oferă

se lo dice — şi-o sp un e se la offre — şi-o oferă

ce lo

dice

— ne-o spu ne ce la

offre

— ne-o oferă

ve Io dice — v-o spu ne ve la offre — v-o oferă

me l i compra — mi le cu m pă ră me le porta — mi le adu ce

te l i compra — ţ i l e cu m pă ră te l e porta — ţi le ad uc e

se li compra — şi le cu m pă ră se le porta — şi le ad uc e

ce li compra — n i l e cu m pă ră ce le porta — ni le ad uc e

ve li

compra

— vi le cu m pă ră ve le

porta —

vi le ad uc e

Formele de la pers . a I l l -a sg . gli şi le devin glie, formă un ică :

glie — se un eş t e cu lo, la, li, le, ne, d e v e n i n d : glielo, gliela, glieli,

gliele, gliene;

Ecco Gina: le offro il fiore; glielo offro — Iat-o pe Gina: î i ofer

floarea; i-o ofer.

Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe M ar in ; îi ofer

f loarea ; i-o ofer.

Ecco Gina:

le

offro la biro:

gliela

offro

— Iat -o pe G in a: îi ofer pixu l ;i-1 ofer.

Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 p e M ari n: î i ofer

pixul ; i-1 ofer.

Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Ia t-o pe G in a: îi ofer fio

rile ; i le ofer.

Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe M ar in : î i ofer

florile ; i le ofer.

Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto

—

Iat-o pe Gin a: î i

pov es tesc în t îm plăr i le ; i le pov es tesc .

105



Ecco Gina: le parlo di questo fatto; gliene parlo. — Iat-o pe Gi na :

î i vorbesc despre aceas tă fap tă ; î i vorbesc (despre aceas ta) .

Ecco Marin;

gli

parlo di questo fatto:

gliene

parlo — Iată-1 pe M arin :

î i vorbesc despre aces t fapt ; î i vorbesc (despre aceas ta) .

Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro— Iat-o pe G in a : îi ofer

nişte fotografii , i le ofer.

Ecco Marin:

gli

offro delle foto;

gliene

offro — Iată-1 pe M arin : î i

ofer nişte fotografii ; i le ofer.

Combinaţ i i l e de p ronume a tone au , fa ţă de verb , aceeaş i poz i ţ i e

ca ş i formele s imple: a tunci c înd s în t encl i t ice aces te forme se unesc

cu verbu l scr i indu-se în t r -un s ingur cuv în t : Voglio ricordartelo — Vreau

să ţ i -o amintesc ; Posso ricordarglielo — P ot să i-o am inte sc ; Volen

domelo offrire — V oin d să mi-1 ofere ; Cantamela — Cîn tă-mi -o ; Non

dargliela — Nu i-o d a ; Non gliela dire — Nu i-o sp un e ; Sto per legger

glielo — Sînt pe pu nc tu l de a i-o ci t i .

Loro nefi ind form ă ato nă îş i m en ţ in e locul du pă ve rb şi nu se

a l ipeş te n ic iodată l a

la, lo, li, le, ne:

Lo

dirò

loro

— Le-o voi sp un e (lor) ;

vi-o voi spune (dvs.) ; La manderà loro — Le-o va t r i m i te ( lor) ; v i -o v a

t r im i te (dvs .) ; Li mostrerò loro — Le vo i a ră ta ( lor) ; v i le voi a ră ta

(dvs.) ; Le offrirai

loro

— Le vei oferi (lor) ; Dicendo

loro

— Spun î ndu - l e

lor.

F o r m e l e

le, la

ataşa te anumi tor verbe , se re feră în mul te s i tua ţ i i

l a un subs tan t iv sub în ţe les ca : faccenda — t r e a b ă ; cosa — l u c r u ; vi

ta — v i a ţ ă ; causa — c a u z ă ; lite — c e a r t ă ; difficolt — dificul ta te ; pena

—

chin,

sup ărare e tc . av înd un în ţe les m ai m ul t sau m ai p u ţ in n eu t ru ,

i nde t e rmi na t . P rezen t ăm c î t eva d i n l ocu ţ i un i l e ma i f r ecven t e :

svignarsela:

Tentò di svignarsela — încercă s-o ş teargă (pe ne

s imţ i t e ) .

darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă l a săn ă to asa .

saperla lunga: La

sai lunga tu! — Ş t ii m u l t e t u !

farla: Te la

faccio vedere io! — Ţi- ară t e u! , I ţ i a r ă t eu ţ i e !

smetterla: Smettila di chiacchierare! — în ce tea ză cu f lecăr itu l !

avercela con uno:

— Con chi ce Vhai? — P e c in e e ş ti s u p ă r a t ? ;

Ce l'hanno con me? — Sîn t sup ăra ţ i pe m ine ?

pagarla grossa:

—

La

pago grossa

— Plă tesc cu vî rf şi în de sa t .

vincerla:

— Chi la dura

la

vince — Cine ins is tă c îş t igă.

P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne, ci, vi

§ 90 Carac ter i s t i c pen t ru l imba i t a l i ană es te fap tu l că un număr

de t re i par t i cu le a tone ş i anume: ne, ci, vi, i nvar i ab i l e , po t î n l ocu i anu

mite s in tagme cu di fer i te ro lur i în propozi ţ ie .

Iată , pe r înd, cazuri le de folos i re a le aces tor par t icule:

A. Par t i cu la p ronominală

ne

se foloseş te:

1) Cînd

ne

reprez i n t ă compl emen t u l i nd i r ec t i n t rodus cu p repoz i ţ i a

di.

în acest caz ne include şi p repozi ţ i a care in t r o d uc e com plem entu l ;

106



n u s e t r ad u ce î n l im b a r o m ân ă : Dove saranno i tre s p o r t i v i ? Non n e

abbiamo ricevuto ancora notizie — Un de-o r fi ce i t re i spo r t iv i

?

în că

n-am pr imit veş t i de la (despre) e i . Serenella

è buona: tutti n e parlano

iene. — Serenel la es te

bună , to ţ i o vo rbesc de b ine .

2) Cînd se su bs ti tu ie di + grup nominal în care di conferă sens

pa r t i t iv g rupu lu i nom ina l ; d in aces t pu nc t de ved ere deoseb im t r e i

caz ur i :

a)

di

face par te d in a r t i co lu l pa r t i t iv ca re în so ţeş te numele :

del,

dello,

della, delV, dei, delle, degli: Comprai delle fragole e n e mangiai — Axa.

•cumpărat căpşuni ş i am mîncat (d in aces tea) .

b ) secven ţa di -f- grup nominal ap a r e d u p ă cu v in t e cu s en s can t i

t a t i v d e t i p u l : una parte, un mucchio, un po\ un sacco, un centinaio,

due terzi etc . : Vuoi del

caffè ? No, oggi n e ho bevuto una decina. — Vrei

cafea? Nu, az i am

băut vreo zece (cafele) .

c ) secven ţa di + grup nominal apa re du pă p ro nu m e indef in ite ca :

alcuni, certi, taluni, qualcuno

e t c :

Che belle rose; dammene qualcuna!

—Ce t r andaf i r i f rumoş i

Dă-mi c î ţ iva . In toate cele t re i cazur i

ne

nu se

t r a d u c e î n r o m â n ă .

3) Cînd ne subs t i tu ie a t r ibu tu l gen i t iva l in t rodus de p repoz i ţ i a

di: Cam minava mangiando delle ciliege e n e buttava i noccioli per la stra

da — Mergea mîncînd c i reşe ş i arunca s îmbur i i ( lo r , aces tora) pe s t radă.

4) Cînd ne subs t i tu ie complemen tu l ind i r ec t in t rodus cu p repoz i ţ i a

da: Il film

è stato interessante e io

n e

ho imparato molto —{ho

i m p a r a t o

mo l to dal f ilm) — A fost un f ilm in te re sa nt şi eu am

în v ă ţ a t m u l t ( d in

el) . Aces t com plem en t p oa te ave a va loare de adv erb d e loc , ind ic înd

în d ep ă r t a r ea s au d e s p r in d e r ea d in t r - u n l o c . P r ep o z i ţ i a

da

co r es p u n d e

în aces te cazur i p repozi ţ i i lo r de, din, de la, de pe: Se n e parti sconsolato

— A plec at dezo la t (de aco lo , d in acel loc ) : Andandosene prese congedo

da tutti — Plecînd (de aco lo) ş i-a lu at ră m as bu n de la to ţ i . (Nu se

face t r aducerea în română n ic i în aces t caz) .

5 ) P a r t i cu l a p r o n o m in a l ă ne in t ră în combina ţ ie cu fo rmele mi,

ti, gli, le, ci, vi p r ecu m u r m ează , d ev en in d : mi + ne —> me ne; ti +

+ n e

—*

te ne: si -f- ne

—•

se ne; gli + n e

—»

gliene; le + ne

—»•

gliene;

ci + ne —> ce ne: vi -f- ne

—»•

ve ne.

Mi parla di queste poesie

— m e n e

parla

— îm i v o r b eş t e d e s p r e

aces te poez ii — îm i v o rb eş t e (desp re e le ). Le

comprerò qualche libro —

gl iene comprerò — î i voi

cu m p ă r a c î tev a că r ţ i — î i v o i cu m p ă r a ( d in

-acestea).

6) Ne se combină ş i cu pronumele ref lex ive mi, ti, si, ci, vi care

•devin: me ne, te ne, se ne, ce ne, ve ne;

•andarsene — a p le ca (d in tr - u n loc , a se duc e de aco lo) : me ne vado

— mă duc ; ce ne andiamo—ne ducem , p lecăm ; te ne vai— te du ci ;

ve ne andate — vă du ceţ i , p lecaţ i ; se ne va — se duce ; se ne vanno —

s e d u c , p l eacă ;



7)

Ne

se mai combină cu par t i cu le le adverb ia le

ci, vi

care d ev in :

ce ne, ve ne: Metto dei libri sul banco

— Pu n că r ţ i pe banc ă , Ci

metto dei

libri —

Pun (pe aceas ta) căr ţ i , Ce ne

metto

— Pu n că r ţ i .

B .

Particulele ci ş i vi îndeplinesc (ca şi

ne)

o funcţie precisă în

p ro p o z i ţ i e , d u p ă cu m u rm ează :

1)

Particula pronominală

ci (mai ra r

vi)

în locu ieş te un g rup fo rmat

din prepozi ţ ia a , in , su +

un substantiv

(care nu t re bu ie să f ie în da t iv) :

Rifletti

sulle

mie parole ! —

Gîndeş te - te l a cuv in te le mele

; Ci

rifletto !

(sulle tue parole )

— M ă gîndesc ( la cu vinte le ta le) ;

Riesci bene

in

mate

matica ?

— Sta i b in e l a m a tem a t i că

? No, non

ci

riesco

— Nu, nu s ta u

b ine ( l a matemat ică) ;

Pensi

ai

miei quaderni di appunti?

— Te g îndeş t i

l a ca ie te le mele de no t i ţ e? ; Sì, ci penso — D a , mă gîndesc (la ele).

NOTĂ:

Grupul

a

+ substantiv poate fi înlocuit de

ci

numai atunci cînd substantivul

indică un obiect, un lucru, dar nu o fiinţă. Atunci cînd substan tivul se referă la

fiinţe, grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal:

Penso

a mia madre

—

Mă gîndesc la mama.

Penso

a lei

—

Mă gîndesc la ea.

2) Atunci c înd

ci

înlocuieş te un grup format d in

a

-f-

substantiv

cu funcţ ia de adverb de loc,

ci

are func ţ ie de par t i cu lă adve rb ia lă . în

genere

ci

ara tă ap rop ierea , i a r

vi

depărtarea , dar de cele mai mul te or i se

foloseşte

ci,

în t imp ce

vi

se fo loseş te m ai mu l t d in m ot ive de eufonie:

Vado

al parco spesso —

Mă duc adesea în parc ; Ci

vado spesso —

Mă duc ade sea

(în acel loc) ; Vi

sono molti alberi

— Sînt mulţ i copaci (acolo, în acel loc).

In n ic i o s i tuaţ ie

ci

(sau

vi)

nu se t raduce în română .

3 ) Par t i cu la

ci

(sau, mai rar ,

vi)

t r a n s f o r m a t ă î n

ce

(sau

ve)

p reced ă

fo rmele a tone în acuza t iv ,

lo, la, li, le

ş i p a r t i cu l a p ro n o m in a l ă

ne: Metto

la matita sul banco

—» Ce

la metto.

—> Pu n cre ionu l pe banc ă —> li p un ;

Metto i temperini nella tasca

—* Ce

li metto.

— Pu n b r icege le în bu zu na r

—* le pun ;

Metto delle ciliege sul tavolo

—*

Ce

n e

metto.

— Pun n i ş te

c i reşe pe masă — Le p un .

4 ) Par t i cu le le adverb ia le

ci, vi

se pot combina cu verbele ref lexive

pronominale sau cu pronumele ref lexive fără să sufere vreo modif icare .

Pozi ţ ia aces tora d i feră în funcţ ie de persoană. La persoana I p lural apare

n u m a i p a r t i c u l a

vi

(spre a se evi ta în t î ln i rea par t iculei

ci

cu reflexivul

ci).

io mi

ci

trovo io mi

vi

trovo —

eu mă aflu acolo etc.

tu ti

ci

trovi

sau

tu

v i

ti trovi

egli

ci

si trova egli

vi

si trova

noi

vi

ci troviamo

voi

vi

ci trovate

essi

ci

si trovano

sau

essi

vi

si trovano

5) Part iculele pronominale ş i adverbiale , a tunci c înd s în t s ingure,

au aceeaş i poz i ţ i e fa ţă de verb ca a tu tu ro r fo rmelo r a tone :

a ) S tau îna in tea verbu lu i l a : ind ica t iv , con jun c t iv , cond i ţ iona l ,

im pe ra t iv (pers . a I l I - a sg . ş i p i .) ;

Non

ci

vado;

— n u m ă d u c ;

che non

108



ci vada — să nu se du că ; non ci andrei — nu m-aş duce ; non ci vada — să

nu vă duceţi (dvs.) ; non ci vadano — să nu vă du ceţ i (dvs .) .

b ) S tau după ve rb la : ge runz iu , in f in i t iv , impera t iv (pe r s . a

Ii - a

sg.

ş i I , a I i -a pi . ) : Andandoci; d u c î n d u - m ă ; no n voglio andarci; — nu vreau

să mă duc ; vacci — du -te (acolo) ; non andarci — nu te duce ; an

diamoci — să mergem ; andateci — duc e ţ i - vă ; eccoci — ia t ă - ne .

PRONUMELE DE POLITEŢE

§ 91 Atunc i c înd ne adresăm unui in te r locu tor se fo loseş te pe r soana

a doua (s ingular ş i p lura l) . Tu se foloseşte a tunci c înd ne adresăm unor

persoane aprop ia te ( rude , cop i i , p r ie ten i ) .

Voi

se foloseşte în l imbajul

com ercia l , a r t is t ic şi în bi ro ur i ; se t ra du ce pr in dumneata, şi familiar,

mată.

Nu es te foa r te f r ecvent :

Voi siete un uomo coraggioso

— D u m n e a t a

eşt i un om cura jos ; Voi sembrate una brava ragazza — M ata pa ri a fi

o f a t ă bună . Lei, Ella (cu majuscu lă ) s în t p ronume de po l i te ţe a t î t pen t ru

mascul in c î t ş i pen t ru femin in . P lura lu l p ronumelor Ella, Lei este Loro.

Se t r a du c în rom ân ă pr in t r -o s ingură fo rmă , dumneavoastră pentru sg. şi

p i . , a b r e v i a t dv. sau dvs. Lei, Loro se folosesc în vorbirea directă . Cînd

ace ste pr on um e au fun cţia de su biect , v erbe le se folosesc la pers.

a I l I - a sg . sau p i . : Lei, signore, legge molto bene— Dvs. , domnule , c i

t i ţ i foa r te b ine ; Lei, signorina, sta leggendo attentamente — D v . , domni

şoară , c i t i ţ i cu a tenţ ie ; Loro, signori, leggono male — Dv s. , dom nilor , c i

t i ţ i r ău .

Lei è stanco

. —

D vs . sînte ţ i obosi t ;

Lei non è stanca?

Dvs . nu

s în te ţ i obos i tă ? Loro sono allegre — Dv s. s înte ţ i vese le ; Loro non sono

molto allegre — Dv s. n u s în te ţ i foar te vese le .

In cazur i le obl ice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor

pe r sona le lei, loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — V or

be a m toc ma i de dvs . î n a c e s t mome n t ; E''venuta con Lei anche stasera ?

A venit cu Dvs. şi în seara asta ? ; Mi rivolgo rispettosamente a Lei. — Mă

a d r e s e z c u r e s p e c t d u m n e a v o a s t r ă ; Desidero tanto rivedere Loro —

Doresc a t î t de mult să vă revăd (pe Dvs.) . Lei se foloseşte a t î t pentru

un inter locutor mascul in c î t ş i feminin, făc îndu-se acordul adjec t ive lor sau

par t ic ip i i lo r ve rba le con juga te cu aux i l ia ru l essere în funcţie de genul

r e a l : Lei, signorina, non è attenta. — Dvs . , domnişoa r ă , nu s în t e ţ i a t e n t ă ;

Lei, signore, perché

è venuto da me?

—Dvs. , domnule , de ce aţi veni t la

m ine ?

Cînd formele a tone în acuza t iv p recedă un ve rb la un t imp compus ,

par t ic ipiul perfec t se acordă cu genul rea l : Io L'ho veduto, signore —

E u v - a m v ă z u t , d o m n u l e ; Io JJho incontrata, signorina, senza volerlo —

Eu v-am în t î ln i t , domnişoa ră , f ă ră să v reau .

La plural se folosesc formele

Li

pent ru mascu l in ş i

Le

pent ru femi

n in , în func ţ ie de genul r ea l , a tunc i c înd pronumele e s te complement

109



di rec t :

Io

Li

conosco da tanti anni—

Eu vă cunosc de a t î ţ i a an i ;

Io

Le

conosco da molto

— Eu vă cunosc de mul t .

Pent ru pronumele ca re a re func ţ i e de

complement indirect in dativ

nu exis tă deosebi re de gen, acesta avînd unica formă

Loro. Signorine,

io parlo Loro francamente.

— Do m nişoare lor , eu vă vorbe sc s incer ;

Signori, io parlo

Loro

con rispetto.

— Do mn ilor , eu v ă vorbesc cu resp ect .

P r e n u m e l o r

Lei, Loro

le corespund adject ivele posesive

Suo, Sua,

Suoi, Sue

şi

Loro Non mi piacciono le

Sue

parole

— Nu-mi plac cuvinte le

Dvs . ;

Signora,

Suo

figlio

è molto intelligente — D oa m nă , fiul Dvs . es te

foar te inte l igent

; La Loro famiglia è molto unita —

Fami l i a Dvs . e foa r t e

uni t ă .

Ella

este o formă care se foloseşte rar , doar în vorbirea oficială,

protocolară . Dar ş i în această s i tua ţ ie pronumele

Lei

ia din ce în ce mai

mult locul lui

Ella.

In ce pr iveşte or tograf ia , se observă că toa te pronumele de pol i te ţe ,

în to a t e funcţi ile pe care acestea le po t a ve a — subiect , co m ple m en t

di rec t sau în dat iv , forme to nice sau a ton e — se scr iu cu m ajusc ulă ,

chiar cînd acestea se află în poziţ ie encl i t ioă şi se unesc cu verbul :

Posso

offrirli® un

caffè

?

— P o t să vă ofer o cafea

? ; Vorrei dirLe che accetto

la Sua proposta.

— Aş vrea să vă spu n că accep t p ro pu nere a dvs .

Există astăz i însă tendinţa , d in ce în ce mai răspindi tă , de a scr ie

aces te p ronume cu minusculă în toa te s i tua ţ i i l e :

La cucina del ristorante

che

lei

d ice di conoscere bene —

Bu c ă t ă r i a r e s t a u ra n t u l u i pe c a r e D vs .

spuneţ i că o cunoaşte ţ i b ine .

Si

i m p e r s o n a l ş i

si

p a s i v

§ 92 în afară d e si pr on um e reflexiv, în i ta l ian ă există încă al te

două forme de si însă cu valori deosebite:

A. Si

impersonal

rezu l t a t a l t r ansform ăr i i im persona le a une i p r o-

propoziţ i i cu subiect general şi nedefini t :

Uno dice

— Unu l spun e —

Si

dice

— Se spun e . Transform area se ap l i că nu m ai u ne i p ropoz i ţ ii ca re

are verbul la persoana a I l I -a s ingular ş i constă în înlocui rea subiectului

nedefini t cu si . Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să

a pa ră i nde pe nde n t .

Si

impersonal nu indică nic i genul nic i numărul ,

iar t ransformarea impersonală nu se poate apl ica decî t in cazul în care

verbul ce re în mod normal un subiec t an imat :

Uno balla

— U n u l d a n

sează — Si

balla

— S e da nse a z ă ;

Uno canta —

U n u l c ìn ta — Si

canta

—

Se c ì n t a ; Nel gioco si vince e si perde. — L a joc se

cîşt igă şi se pierde.

Si

impersonal , pr in analogie cu

si

ref lex iv , se cons t ru ieş te în to tdeauna

cu auxi l iarul

essere,

indiferen t de aux i l iarul cerut în mo d n orm al de ve rb ;

Uno ha parlato

— Un ul a v orb i t — S i

è parlato

— S-a vo rb i t

; Uno ha

fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut .

Dacă s i

impersonal

int ră în combina ţ i e cu forme re f l ex ive aparen te

expr imate pr in

si

(la pe rsoana a I l I -a s ingula r ) ,

si impersonal

se t rans for

mă în

ci,

în t imp ce

si reflexiv

îşi pă st re ază form a: Ci s i

lava

— N e spa

l lo



l ăm; Ci s i accorge — Ne dăm sea m a / î ţ i da i se am a; Ci se ne va — Se

pleacă.

Verbele care se const ruiesc cu essere im pu n, în c on tex tul lu i si

impersonal , fo rma de mascu l in p lu ra l l a par t i c ip iu : Uno è partito —

Si è partiti — S-a ple cat ; Uno si

è

pentito — Ci si

è

pentiti — S-a re gr eta t ;

Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă, s -a observat .

B .

Si

pasiv

se foloseşte atunci cînd în propoziţ ia care trebuie să fie

t r an s fo r m a t ă î n p ropoz i ţi e im per sona l ă ex i s t ă un co mp l emen t d i rec t —

difer i t de subiect : Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea .

In aces t c az : a ) com plem entu l d i rec t dev ine sub iec t g r am at ica l ;

b) se im pu ne acordu l v erb ulu i (care dev ine ref lexiv-pas iv) ; c) form a

si e s t e n u m i t ă si pasiv . Acest sens de pas iv es te ş i mai evident , c înd

complementu l d i rec t (deven i t sub iec t ) es te l a persoana a t re ia ( s ingu lar

sau p lura l ) ş i es te expr imat p r in t r -un subs tan t iv : S i vede la casa — Se

vede casa ; Si vedono le colline — Se vă d dealur i le . A t î t s i impersonal

cît şi si

pasiv

pot ocupa două pozi ţ i i în funcţ ie de s t ructura grupului

verba l d in p ropozi ţ i a căre ia i se ap l i că t rans formarea : ad ică pozi ţ i a lu i

si depinde de formele atone de care es te precedat verbul .

1. Si şi va r i an t a poz i ţ i ona l ă ci (v. § 90,4) se află în ai nt e a ve r

bului precedat la r îndul său de ne, si, se ne. Îna i n t ea l u i ne, si impersonal

d e v i n e se

:

Uno n e crede — Se ne crede — Se crede ; Uno n e parla —

Se ne paria — Se vo rbeş t e ; îna in te a lu i si (reflexiv) sau se ne, si impersonal

d e v i n e ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te ră t ăceş t i / t e p i e rz i ;

Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă.

2.

Si impersonal es te p recedat de o r ice a l t ă fo rmă pronominală

atonă sau de or ice combinaţ ie de forme atone (cu excepţ ia celor indicate

la punctu l 1 ) . In aceas tă pozi ţ i e si impersonal nu suferă nici o modif icare .

acuzativ -f- dativ

Uno

lo

sgrida — Cine va îl ce ar tă — Lo si sgrida — Es te cer ta t (acuza

t iv) ; Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Es t e mî n -

ca tă (acuza t iv ) ;

Uno

m i

dice —

Cineva îmi spun e —

Mi

si

dice

— Mise spune (dat iv ) ;

Uno

ti

paria

— Cineva î ţ i v orbe ş te —

T i

si

paria

—

Ţi se vorbeş te (da t iv ) ; Uno

gli

spiega la lezione — Cineva î i expl ică lec

ţ ia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţ ia ; Uno ci offre una somma

ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente —

Ni se o feră o sumă mare ; Uno vi ha detto una bugia — Cineva v -a spus

o

mi nc i ună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spu s o mi nc i ună .

dativ + acuzativ

Uno me lo dice — Cineva mi -o spune — Me lo si dice — Mi se spune

(aceas ta) ;

Uno te la d

— Cineva ţ i -o dă —

Te la

si

d

— Ţi se dă



(acest lucru, aceasta) ; Uno glielo spiega — Cineva îi expl ică acea sta —

Glielo si spiega — I se exp lică (acea sta) ; Uno ce la offre — Cineva ne-o»

oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest luc ru, ac ea sta ) ; Uno ve lo porta

—

Cineva v-o aduc e — Ve lo diporta — Vi se ad uc e (aceas t a , a ce s t l u c r u )

NOTĂ

Formele neaccentuate lo, la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ,,

fiind sinonime cu

ciò

..

aceasta, acest lucru.

§ 93 Exe mp le de

const ruc ţ i i cu si pasiv: Improvvisamente si videro

(furono viste) alcune stelle — D in t r -o da tă s -au v ăzu t c î t eva s t e l e ;

Si biasima no (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le az ioni

gloriose — Sînt co nd am na te greşeli le şi s înt lău da te acţ iu ni le glorioase ;.

Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — A n u m i t e

medicamente se ag i tă mai îna in te de a le fo los i . Si p a s i v p o a t e s ă a p a r ă

în poz i ţ ie enc l i t ică în une le formulăr i de t ipu l : Cercasi macchina da

cucire — Se cau tă m aş ină de cusu t

;

Acqu istasi villetta con giardino —

Se cumpără (de cumpăra t ) v i l i şoa ră cu g răd ină

;

Affittasi camere ammo

biliate —

De închi r ia t camere mobi la te . Combina ţ i i le lu i

si

cu a l te forme

pronomina le a tone nu apar n ic ioda tă în poz i ţ ie enc l i t ică .

Uno ci trova da lavorare — Cineva găseş te de lucru — Ci si

trova da lavorare — Se găseşte de lucru ; Uno vi canta — Cineva

c ìn t a —

Vi si canta — Se cìn ta .

D u p ă c u m r e z u l t ă ,

si

impersona l (sau pasiv) nu despar te ce le la l te

com bin aţ i i de forme aton e, ci , f ie le pr ec ed ă (ca în pu nc tu l 1) , f ie le u rm e a

ză (ca în punctul 2) .

PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE

§ 94

Din punc t de vede re fo rma l p ronume le poses iv e s t e iden t i c

cu ad jec t ivu l poses iv . Ad jec t ivu l e s t e în so ţ i t î n to tdeauna de un subs tan

t iv la care se referă . Questo

è il m io scopo. — A ce s t a es t e scopul m eu .

P r onum e l e s ubs t i t u i e , înlocuieşte s ub s t a n t i vu l c a r e a f o st e xp r i m a t

a n t e r i o r . Questo è il tuo quaderno, ma questo è m io — Ac es t a es t e ca i e tu l

t ău , da r aces t a e a l meu .

Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive

§ 95

Masculin

sg -

mio

tuo

suo

nostro

vostro

loro

pi.

miei

tuoi

suoi

nostri

vostri

loro

Feminin

sg.

mia

tua

sua

nostra

vostra

loro

Pi-

mie

tue

sue

nostre

vostre

loro

112



A . Adjectivele posesive se a flă în to td ea un a în t r e a r t i co l şi su bs tan

t ivul la care se referă : Marin è il m io compagno di banco — M ar in es te

colegul meu de b a n c ă ; Non è giusta la tua decisione — Nu- i j u s t ă h o t ă -

r î r e a t a ; Queste sono le

m ie

amiche. — Aces tea s în t pr ie te ne le m ele .

Ar t ico lu l ho tă r î t poa te f i în locui t de : ciascuno, -a — fiecare, sau

ogni

— fiecare , a tunci c ind substant ivul se af lă la s ingular , ş i de

questo, -a,

-i ,

-e, quello, -a, -i, -e indi fe rent de num ăru l l a ca re se a f lă sub s tan t ivu l :

Ciascuno

m io

amico — Fiecare pr ie ten a l meu ;

Quella sua

amica — Acea

prie tenă a e i , pr ie tena aceea a e i .

In t re ad jec t ivul poses iv ş i subs tan t iv pot f i in te rca la te :

— adjec t ive ca l i f ica t ive : Marin è il m io caro compagno — Mar in

este colegul meu drag.

— num era l e ca rd ina l e : / miei t re car i colleghi sono andati via —

Cei trei dragi colegi ai mei au plecat .

— n u m e r a l e o r d i n a l e :

Il

mio secondo

caro

figlio è venuto da me

—

Cel de-al doilea drag băiat a l meu a veni t la mine .

— t o a t e a c e s te a î m p r e u n ă : /miei primi tre cari compagni verranno-

stasera

— Primi i mei t re i d ragi tov ară ş i vor veni în as tă sea ră .

în t r e ad jec t ivul poses iv şi su bs tan t iv p ot fi in te rca la te — pe nt r u

a în tă r i sensul de posesie — adjec t ivele proprio şi stesso, fho visto con

i miei propri occhi — Te-a m vă zu t cu propr i ii me i ochi . Sono le sue stesse

parole — Sînt chiar cu vin te le lui , prop ri i le lui cu vi nt e .

Une or i

stesso

îşi poate schimba pozi ţ ia : c înd precedă posesivul , ,

s e t r a duc e p r in „ a c e l a ş i " : Indossava lo stesso vesti to — P u r t a a c e e a ş i

rochie ; L e stesse tue parole — Aceleaşi cu vin te a le ta le .

Mai es te considera t adjec t iv posesiv altrui — al, a , ai , a le a l t u ia .

E s te un ad jec t iv poses iv indef in i t şi invar iab i l , înso ţ i t în to td ea un a de a r

t ic o l ho t ă r î t . Po a t e fi s i t ua t î na in t e sa u dup ă su bs t a n t iv : Questo è il lavoro

altrui — As t a - i m un ca a l t u i a ; Non voglio l'altrui lavoro — Nu v rea u

m u n c a a l t u i a ; Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt idei le-

a l tu ia .

Cînd substant ivul es te la s ingular , posesivul poate f i precedat de

ar t icolele n e h o t ă r î t e : un, una; Un mio conoscente — U n cuno scut a l

meu ;

Una tua bugia

cambiò tutto — O minc iună de-a ta a sch imbat

to tu l .

în t r e a r t ico lu l ne ho tă r î t şi ad jec t ivul poses iv m ai po a te fi in t ro du s

a d je c t i vu l ne ho tă r î t certo

Una certa sua

confidente — O oa re c a re c on

fidentă a sa.

Posesivul loro are o s ingură fo rmă , ind i fe rent de genul ş i num ăru l '

ob i e c tu lu i pose da t :

Questo è

affar loro

— A s t a -i t r e a b a l o r ;

Il

loro

canto'

si sentiva lontano — Cîntecul lor se auz ea pînă de pa r t e .

Locul lui suo, sua poate f i lua t de formele : di lui, di lei pent ru a se

evi ta confuzi i : Ho v isto il nonno e la nonna; la sua salute non è buona —



I -am văzu t pe bun icu l ş i pe bun ica ; s ănă ta tea sa nu es te bună . Dar

la sua salute se poate referi a t î t la il nonno cît şi la la nonna; spre a se

evi ta confuzia se poate spune: La

di lui

salute non è buona — S ă n ă t a t e a

lui nu es te bu nă sau La

di lei

salute non è buona — Să nă ta te a ei nu

es te bună .

B . Pronumele posesive. Sînt ace lea care indică a t î t posesorul unui

obiec t c î t ş i obiec tul posedat

;

ele indică în acelaşi t imp persoana ş i

număru l posesoru lu i (unu l s au ma i mul ţ i ) marc înd to toda tă acordu l în

gen ş i număr cu obiec tul posedat . Pronumele poses ive s în t formate cu

a ju to ru l a r t i co lu lu i l io tă r î t : La mia gomma è andata perduta, h o n

la tua

—

Guma mea s -a p ierdut , nu a ta .

Formele de mascu l in p i . i miei, i tuoi, i suoi — ai mei, ai tăi, ai săi

p resupun subs tan t ive le : rude le , fami l i a , pa r t i zan i i e t c . :

Tanti cari saluti

ai tuoi

— Cele m ai d rag i salu tări a lor tă i ;

I miei

stanno bene — Ai mei

s în t sănătoş i .

în unele s i tua ţ i i , pronumele poses ive au dobîndi t un sens specia l

a tun c i c înd sîn t fo los it e fă ră an tece den t — dup ă cum urm eaz ă : Il mio —

Averea , bunul meu, ceea ce îmi apar ţ ine ; Il — tuo Averea , b unu l t ă u ,

ceea ce i ţ i apa r ţ ine ; Il suo — Av erea , b un ul său , ceea ce îi a p ar ţ i n e ;

Pagherai del

tuo

? — Vei p lă t i d in bani i tă i , d in a vu tu l t ău ?

E x p re s i a

dalla mia

(subînţe legîndu-se

dalla mia parte)

se t raduce

prin

„ d e p a r t e a me a " : Vi avrò

dalla mia

? Ve ţi fi de pa rt ea m ea ?

Expres i i le delle mie — de-a le mele , delle tue — de-a le ta le , delle sue —

de-ale sa le , pot în locui subs tant ive ca : „ fapte , născoci r i , i sprăvi" e tc :

Questa è una delle solite sue — A sta- i u n a din isprăvile sale obişnuite .

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE

§ 96

P r o n u m e l e d e m o n s t r a t i v e substituie un subs tan t iv re fe r indmse

la apro pierea sau dep ăr tar ea fa ţă de vo rbi t or , în t im p ce adjec t ive le de

m o n s t r a ti v e determină un subs tant iv , spec i f ic înd apropierea sau depăr

ta rea fa ţă de vorbi tor i . Demonstra t ive le nu prez intă d i ferenţ ie r i de per

soană , în t ruc î t f igurează numai la persoana a t re ia . După locul ş i funcţ ia

lo r în f rază se po t sub împăr ţ i , după cum urmează :

A. — de m on stra t iv e care se referă la f i in ţe şi la obiec te (pro num e

ş i ad jec t ive ) : questo, codesto, quello.

B . — dem on s t ra t iv e ca re se re fe ră n um ai l a pe rsoane (p ro num e) :

costui, colui, questi, quegli.

IU



A . Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi a t î t

pronume c î t ş i ad jec t ive : va r iază în func ţ ie de gen ş i număr ş i p rez in tă

u rmă toa re l e fo rme :

Singular

masculin ! feminin

questo — aces ta

codesto —

aces ta

quello — ace la

questa —

a c e a s t a

codesta —

a c e a s t a

quella — aceea

Plural

masculin

questi —

aceşt ia

codesti —

aceş t ia

quelli — ace ia

feminin

queste —

aces tea

codesta —

a c e s t e a

quelle — acelea

Questo, -a, -i, -e expr imă apropie rea în spa ţ iu ş i în t imp fa ţă de vor

b i to r

:

Prendi

questo

gesso

— Ia c re ta as ta

;

Questa

notte ho fatto unbel sogno

— în no a p te a a s t a , a z i -noa p te , a m a v u t un v i s f rumos .

Forma fe min ină questa se p re sc ur t e a z ă de ve n ind sta in cuvin te le

c o m p u s e : Stamattina — A z i - d i m i n e a ţă

;

Stamani — Az i -d im ine a ţ ă ;

Stasera — A s t ă - s e a r ă ; Stanotte — A z i - n o a p t e ; Abbiam o ricevuto il tele

gramma

stase ra

alle otto

— Am pr im i t t e l e g ra m a a s t ă - se a ră l a o ra op t .

Codesto, -a, -i, -e exprimă apropierea în spaţ iu ş i în t imp fa ţă de ce l

c a r e a s c u l t ă : Portami

codesto

quaderno — Ad u-m i aces t ca ie t .

NOTĂ:

Codesto

(cu varianta

cotesto)

se foloseşte rar; practic, sistemul pronumelor

dem onstrative, folosite at ît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte, se reduce la cele

două forme questo, quello.

Quello, -a, -i, -e exp r im ă de pă r ta r ea în t im p ş i în spa ţ iu , a t î t fa ţă de

vorbi tor c î t ş i fa ţă de ascul tă tor : Quel bosco è molto grande — P ă d u r e a

a c e e a

e

foa r t e ma re ; Torneranno ancora

quelle

belle serate — Se vor mai

întoarce acele seri f rumoase . Quello urm e a z ă norm e le a d j e c t i vu lu i

bello a tun c i c înd e st e î n so ţ i t de un su bs t a n t iv :

quel

cane,

quel

foglio;

quello

scolaro,

quello

zucchero,

quel l ' arco ; que i

cani,

quei

fiori;

quegli

scolari,

quegli

zoccoli,

quegli

amici

(vezi §61).

Cînd se re fe ră l a pe rsoane sau luc rur i menţ iona te an te r ior questo

i nd i c ă u l t imul e l e me n t me n ţ iona t , i a r quello îl ind ică pe pr imul : Ho

fatto il componim ento e ho studiato la lezione:

quello

era abbastanza facile,

questa Vho

trovata piuttosto difficile — Am fă c u t c om pune re a şi a m în vă

ţa t l ec ţ ia : aceea e ra des tu l de uşoară , a s ta însă mi s -a pă ru t cam grea .

NOTĂ:

Questo poate fi întărit de qui sau qua; Codesto poate fi întărit prin costì sau

costà;

Quello

e întărit de

lì

sau

là .

Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un

adverb: questo qui, questo qua

—

acesta (ăsta) de aci: codesto costì,

codesto costà —

acesta de aici; quello lì , quello là — acela (ăla) de acolo (colo).



Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte)

'questo are un corespon dent o poza nt, altro, precedat de ar t icolul hotăr î t ; l'altro —

ce lă la l t ; Valtra — ceala l tă ; Non è questo il quadro, è l'altro

—

Nu asta e tab lou l ,

e celălalt .

Questo, codesto, quello sînt fie pronume, fie adjective şi se referă at î t

la fiinţe cît şi la obiecte.

Adjectivele dem onstrative nu sint niciodată însoţite de articol

De mons t ra t i ve l e s t a u î na in t e a

•

subs t a n t ive lo r şi a t u tu ro r de t e rm i

nanţ i lor acestuia (adject ive ca l i f ica t ive , posesive , cardinale ş i ordinale)

în afară de

tutto

şi

ambedue: Questi cugini miei

— A ceşti ve ri ai m ei ;

Quella sau_ amica — Pr ie te na aceea a e i ; Quel primo motivo — Acel

p r im mot iv ; Que s t e tre parole — Ac e s t e t r e i c u v in t e : Tutta questa

roba — T o a t e a c e s t e l u c r u r i ; Ambedue queste macchine — A m î n d o u ă

aces te maş in i .

B . Demon strativele care se referă num ai la persoane , sint num ai

pronume; a u fo rme le u r m ă t oa re :

Singular

Masculin

costui — a c e s t a

colui — ace la

questi — aces ta

quegli — ace la

Feminin

costei —

a c e a s t a

colei — aceea

Plural

Masculin

costoro —

aceşt ia

coloro — ace ia

Feminin

costoro —

aces tea

coloro — acelea

La p lura l d i spare opoz i ţ i a de gen: costoro — ă ş t i a , a s t e a ; coloro —

ăia, alea, folosindu-se a t î t la m asc ulin cî t şi la fem inin : Non voglio avere

a che fare co n

costoro

— Nu vreau să am de-a face cu ăş t ia (as tea) .

Costui şi colui a u o nua n ţă uşo r pe io ra t i vă . L imba c on te mpora nă

t inde să l e în locuiască pr in

questo, quello. Colui, colei, coloro

nu m ai au

nua n ţă pe io ra t i vă a tunc i c înd s în t u rma te de p ronume le re l a t i v che:

Colui

che grida — Acela ca re s t r igă ;

Colei

che sta ballando — Aceea ca re

d a n s e a z ă ;

Coloro

che vi scrivono — Aceia ca re v ă sc r iu . Form ele colui

che etc . po t f i în locui te pr in pronumele re la t iv chi :

Colei

che non vuol

parlare —

Chi

non vuol parlare — Cine nu vr ea să v orbe ască .

D e m o n s t r a t i v e l e questi — ace s ta ş i quegli — a c e la s în t p ron um e c a re

se referă numai la persoane ş i se folosesc doar pentru genul masculin

singular.

Po t î nde p l in i num a i func ţ i a de sub ie c t î n nom ina t iv :

Demostene e Cicerone furono due grandi oratori :

questi

fu romano,

quegli

greco

—

D em osten e ş i Cice rone au fost do i m ar i or a to r i : ace s ta a fost rom an ,

116



acela , grec. Qu esti, quegli sînt forme care se folosesc m ai m u lt în

l imba ju l l i t e ra r : în l imb a m od ernă t e nd in ţa e s t e de a fi î n locu i t e d e

questo, quello.

C. Dem onstrativele neutre slnt :

questo, quello, ciò —

acest lucru, aceasta , ceea ce.

Formele de mascul in s ingular

questo, quello

mai pot fi folosite şi

în sens neut ru cu

înţe lesul de : acest lucru (fapt), aceasta, ceea ce: Non -

dire questo ! — Nu spu ne (să nu spui) as ta Non

è per quello

— Nu-i

pent ru as ta (a ia ) ;

Chi ti ha fatto questo ?

— Cine ţi -a făcut as ta ?

Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo

è assurdo

— Ceea

ce spui e absurd.

Non ti dico

quello che

è successo —

Nu-ţ i spun ce-a.

u r m a t !

E x p r e s i a in quel di... du pă ca re u rm eaz ă un num e de loca l i t a t e se-

t r aduce p r in : p rov inc ia , zona , t e r i t o r iu l . . . : In quel di Perugia— In

zona Perugie i .

Spre a indica forma neutră , se foloseşte mai frecvent ciò — aceas ta ,

(acest lucru, acel fapt etc .) care este invariabi l : are numai forma de.

mascul in s ingular ş i va loare numai de pronume: Ciò

non mi va

— As t a

nu - m i c onv i ne ; Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato — Te-a i g ìnd i t .

la as ta ? — Nu m-am g ìnd i t ;

Ciò

poa te fi u r m a t de p ronu me le re l a t iv

che: Ciò che mi dici è una bugia

— Ceea ce îmi spui e o

minc iună .

Formele questo ş i ciò cînd exp r im ă non - ins is ten ţa , dec i c înd au

valoare neaccentua tă , pot f i în locui te de pronumele personale neaccen

t u a t e lo, ne, ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu v e d e a

a c e a s t a .

Mi ha detto

questo sau

Mi ha detto

ciò sau

Me Vha detto —

Mi-a

spus aceas ta , mi -a spus-o ;

M i ha parlato di

questo sau

Mi ha parlato

di

ciò sau

Me ne ha parlato

— Mi-a vorb i t , mi-a spus despre ace asta ;

Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato —

S-a gìndi t la ( t reaba) as ta .

Non sapeva

questo, sau

Non sapeva ciò-

sau

Non lo sapeva

— Nu ş t ia ac eas ta , n-o şt ia .

PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE

§ 97 Pronumele ş i adjec t ive le de ident i ta te au u r m ă t o a r e l e f o r m e :

Masculin

Singular

stesso

medes imo

Plural

stessi

medes imi

Feminin

Singular

stessa

m e d e s i m a

Plural

s tesse

medes ime

117



Acestea pot f i :

A . a d j e c t i ve de î n t ă r i r e :

stesso, -a, -i, -e

— î n s u m i , . . . ;

medesimo,

-a, -i, -e

— însumi, . . .

B . a dje c t ive ş i p ro nu m e de m ons t ra t i ve de i d e n t i t a t e : ste sso ,

-a, -i, -e

— ac elaşi , . .. ;

med esimo, -a, -i, -e, —

acelaşi, . . .

A .

Adjectivele de întărire

ste s so şi me de s imo s t a u î n t o td e a un a du pă

pro nu m e le pe r sona l e , du pă num e le p rop r i i , du pă subs t a n t ive l e c u

a r t i c o l ho t ă r î t s a u de t e rm ina t e de a d j e c t i ve de m on s t ra t i v e . D a c ă î n

l imba română aces te forme se acordă în gen , număr ş i pe rsoană , in

i t a l i a nă se a c o rdă numa i î n ge n ş i numă r .

io stesso

— e u însum i

io stessa

— eu însă m i

tu stesso

— tu însu ţ i

tu stessa

— tu însă ţ i

egli stesso

— el însuşi

ella stessa

— ea însăşi

noi stessi —

noi înşine

noi stesse

— noi însene

voi stessi

— voi înş ivă

voi stesse —

voi înse vă

loro stessi

— ei înşişi

loro stesse

— ele îns ele, înseşi

Exemple :

Gianni

stesso

me Vha detto —

G iann i însuşi m i-a spus-o ;

Voi

•stesse

Vavete scritto

— Voi î n se vă

l-aţi

scris.

Adjec t ive le de în tă r i re mai pot s ta în t re un ad jec t iv poses iv ş i

un subs t a n t iv î n t ă r ind se nsu l a d j e c t i vu lu i :

Questa è la tua

stessa

deci

sione — Aceas t a e p rop r i a t a

hotă r î r e .

Da c ă î n a c e l a ş i c on te x t

stesso

e s te p l a sa t după subs t a n t iv , a tunc i

în t ă re ş t e s e nsu l subs t a n t ivu lu i

: La

m ia

opera stessa

— însă ş i ope ra me a ,

-chiar opera mea.

NOTĂ:

Medesimo se foloseşte mai rar în l imbajul actual

;

îl întîlnim cu precădere în

textele mai vechi : Il giorno medesimo — în aceeaşi zi; Con se medesimo

—

Cu sine

însuşi.

B .

Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate

stesso —

ace laş i şi mede s imo — ace laş i se af lă î n t o t de au na p las a te în t re a r t i co l

ş i subs t a n t iv :

Lo

stesso

orologio

— Acelaşi ceas ;

Gli

stessi

orologi

—

Aceleaşi ceasuri ;

La

m e d e s i m a

bugia

— Ac e e a ş i minc iună ;

Le

me de s ime

•bugie

— Aceleaş i m inc iun i .

C înd subs t a n t ivu l e s t e p re c e da t de un pose s iv , de mons t ra t i vu l

(preceda t l a r îndul său de a r t i co l ) l e va preceda pe amîndouă :

La tua

cugina

—• La stessa

tua cugina

— Aceeaş i ve r i şoa ră a t a

; Il suo adetto

—

Lo stesso

suo adetto —

Acelaşi adjunct a l său ;

La sua casa

— La me de s ima

sua casa —

Ac eeaşi ca să a sa .

Lo stesso

poate avea ş i func ţ ie adverb ia lă ; în aces t caz se t raduce

p r i n :

oricum, tot: Anche se non vuo i, io parto

lo s tesso — Chiar dac ă nu



vre i , eu to t p l ec ; Lo stesso poa te căpă ta un sens neu t ru , co re spunză to r

d e m o n s t r a t i v u l u i

ciò, ş i se t raduce pr in acelaşi lucru, fapt: Gli dissi lo

stesso — l-a m spu s la fel , i -am spu s acelaşi lu cru ; Fa lo s tesso — Tot

aia e (e acelasi lucru) ; Anche a m e è successo lo stesso — Şi eu a m p ă ţ i t

la fel.

PRONUMELE RELATIVE

98

Pronumele re l a t ive au u rmă toa re le fo rme :

Che

— care

Il quale , la

Chi

— cine

Quanto,

O n d e -

; cui

(pentru cazurile oblice)

quale, i quali, le quali

—

quanta,

cu

care

quanti, quante

— cît ,

din

care

care

cită,

citi , cìte

în tr u cî t f iecare din a ces tea

prez in tă aspec te deosebi te , vor f i t ra

t a t e pe r înd :

C H E

§

99

Es te pro num e invar iab i l , dec i se fo loseşte pen t ru am bel e

numere ş i genur i . Poa te avea func ţ i i s in tac t ice d i fe r i te în subordona tă :

Che în cazul nomina t iv ş i acuza t iv : Le rose

che

sono nel parco hanno

un profumo soave (N) — Trandaf i r i i care sînt în parc au un parfum suav

•

Le rose

che

hai visto sono profumate (A) — Tra ndaf ir i i pe care i -ai vă zu t

s în t parfumaţ i .

în i ta l iană, spre deosebire de l imba română, nu se face nic i o dis

t inc ţ i e în t re che folosit la nom ina t iv sau la acuz a t iv , în t r uc î t l im ba i t a

l iană nu a re o carac te r i s t ică a acuza t ivulu i .

Che

mai poa te f i p receda t ş i de un demons t ra t iv sau de un p ronume

d e i d e n t i t a t e : questo

che

— acesta care , quello

che

— acela care , lo stesso

che

— ace laş i ca r e :

Quello

che

piange

— Acela care p l îng e ;

Questa

che

vedi ora — A sta pe care-o vezi acu m ; Lo stesso

che

ieri mi diede una

biro — Acelaşi care ier i mi-a dat un pix.

Che poa te f i subs tan t iva t î n expre s i a gran che — m are lucru , c ine

ştie ce

:

Non capivano

gran che

di quello che si stava dicendo — N u î n ţ e

legeau mare lucru din ceea ce se spunea.

119



CUI

§ 100 P e n t r u

cazurile prepoziţionale,

inc lus iv pent ru geni t iv ş i

da t iv , se fo loseşte pro nu m ele re la t iv inv ar iab i l în nu m ăr şi gen

cui

preceda t de prepoz i ţ i i . Aceas tă formă nu a re n ic ioda tă va loare de

subiec t sau de complement d i rec t . Se t raduce pr in că ru ia , a l , a , a i

a le că ru i e tc . ; de /cu / în /pe nt ru ca re : / /

libro

di cui

ti ho parlato

— Ca r t e a

de

ca re ţ i - am vo rbi t ;

La casa

in cui

abitate

— Casa în care locu i ţ i ;

Il progetto

a

cui accennavo

— Proiec tu l l a ca re m ă re fe ream ;

Gli amici

con cui ha fatto la gita —

Prie ten i i cu ca re a făcut ex cu rs ia ;

Le idee

per cui

combattiamo —

Ide i le pe n t ru c a re l u p t ă m .

D a r

cui

mai poa te in t ra în cons t ruc ţ i i spec i f ice cu a ju toru l

prepozi ţ i i lor

di, in, con, per

etc . In aceas tă s i tua ţ ie

cui

este

în to tde a u na p re c e da t de a rt ic o lu l ho t ă r î t şi u rm a t de sub s t a n t ivu l

ca re reprez in tă obiec tu l poseda t . La r îndul său , subs tan t ivul ca re

reprez in tă obiec tu l poseda t poa te f i : l a cazul

nominativ: La ragazza,

la

cui

madre èpittirice, partirà oggi —

F a t a a

c ă re i ma mă e s t e p i c to r i ţ ă ,

va p leca as tăz i ; la cazul

acuzativ : La ragazza

il cui

padre ho

conosciuto bene

— Fa ta pe a l c ă re i t a t ă l - a m c unosc u t b ine ;

dativ: Il

giovane

al

cui padre ho offerto un libro

— Tînă ru l t a t ă lu i c ă ru i a i -a m

oferi t o carte ; sau la a l te

cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre

ti ho parlato

— Şcola ru l despre a l că ru i t a tă ţ i -am vo rbi t ;

Lo scolaro

con il cui

padre ho parlato —

Şcolarul cu al cărui ta t ă am vo rb i t ;

Lo

scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobo lli

— Şco larul de la al

că ru i t a tă am pr imi t t imbre le . Toa te exemple le de mai sus pot f i în lo

cui te prin formele

del quale, dai quali, nella quale,

etc. (v. § 101).

La cazur i le prepoz i ţ iona le

cui

este preceda t de prepoz i ţ i a cores

punz ă toa re c a z u lu i ş i e s t e s i t ua t ime d ia t după subs t a n t ivu l d in re ge n ta

la care se referă: 77

film

di

cui mi hai parlato non mi è piaciuto — F i lmul

despre ca re mi-a i vorbi t nu mi-a

p l ă c u t ;

Le stanze

in cui

viviamo noi

dispongono di grandi finestre —

Cam erele în care locuim noi dispu n de

fe re s t re ma r i

; Le idee per cui combattiamo sono nobili —

Ide i le p en t ru

care luptăm s în t nobi le .

L a d a t i v f o r m a

a cui

(folos i tă cu precădere în l imba ac tua lă ) poa te

fi înlocui tă de

cui

fără prepozi ţ ie (folosi tă mai rar) .

Il signore

a cui

ho pa r l a to

Il signore

cui

ho pa r l a to

Domnul că ru ia i -am vorbi t .

IL

QUALE

QUALI LA

QUALE

LE QUALI

§

101

Sînt pronume re la t ive ca re se acordă în gen ş i număr cu

subs tan t ivul . Aces te forme î l po t în locui pe

che,

aşa cum s-a v ă z u t

m a i sus . Se t r a d uc în l imb a rom â n ă p r in

care.

F o r m e l e p e n t r u n o m i -



nat iv s în t ident ice : il (la ) quale — s ingu lar ; i (le ) quali — p lu ra l : II

fanciullo, il quale è vicino a te, è mio fratello

— Copilul care este lingă

t i n e ,

este fratele meu.

Pent ru cazur i le genitiv, dativ şi prepoziţional se folosesc form ele

del quale, al quale, dal quale, sul quale, nel quale, con il quale, per il

quale etc .

:

/ fanciulli dei quali tu contempli il gioco, sono i miei fratelli —

Copiii al căror joc î l priveşti sînt fraţi i mei. Le fanciulle

alle quali

ri

volgi la parola, sono le mie sorelle

— Copilele c ăro ra t e adre sezi sîn t su

rori le mele.

Atunc i c înd il quale se af lă la geni t iv , es te în to tdeauna p lasa t

după subs t an t ivu l ca re r eprez in t ă ob iec tu l poseda t : Ecco la signora,

la borsa della quale è stata perduta — I a t - o p e d o a m n a a căre i poşe tă

s-a p ie rdut .

CHI

§ 102 Chi — cine ; es te inv ar iab i l ; p oa te echiv a la cu formele com

p u s e colui che, colei che, quello che, quella che, colui il quale, colei la

quale şi poate f i înlocui t de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che)

mi sapr rispondere avr un bel voto — Cine (ace la/ace ea care) va şt i

s ă -m i r ă sp u n d ă v a p r i m i o n o t ă b u n ă ; Chi non è contento se ne vada

— Cine m i e mul ţumi t să p l ece . Chi mai poate echiva la cu forma

c o m p u s ă uno che, cu sens nedefini t : chi (uno che) non lavora non mang ia

— Cine (unul care) nu mu nc eşte nu m ăn înc ă

;

Chi è saggio tace — Cine

e înţe lept tace .

In p rove rbe

chi

are de asem eni sens ne def in i t : Chi

semina vento

raccoglie tempesta — Cine seam ănă v în t cu lege fu r t u n ă ; Chi due lepri

caccia, Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepur i

nu p r inde n i c iunu l .

QUANTO QUANTI QUANTA QUANTE

§

103

Este un p ronume demons t ra t iv - re l a t iv , deoa rece cons t i t u i e

un rezu l t a t a l fuz iun i i d in t re demons t ra t ivu l quello, -a, -i, -e, preceda t

d e d e t e r m i n a n t u l tutto, -a, -i, -e şi p ronumele re l a t iv ch e (sau il quale).

Poate f i deci înlocui t de tutto quello che, tutto ciò che. In aces t caz

dob îndeş te un sens neu t ru ; se t r aduce p r in tot ceea ce: Hai capito quanto

ho detto ?

— Ai

înţeles tot ceea ce ţ i -am spus ? ; Ho detto quanto basta —

Am spus cî t t rebuie ( tot ceea ce t rebuie) .

La feminin se foloseşte rar.

La p lura l , quanti (quante ) poate f i subst i tu i t de tutti quelli che —

toţ i ace ia care , tutte quelle che — to a t e ace lea care sau de tanti quanti —

121



at î ţ ia c î ţ i ,

tante quante

— a ţ î t e a c î t e :

Sono in malafede

quanti

(tutti

quelli che) sostengono

ciò — Sìnt de rea credinţă toţ i (aceia) care susţ in

a s t a ;

Furono promossi

t a n t i q u a n t i

si presentarono agli esam i

— Au fos t

promovaţ i to ţ i ( ce i ) ca re s -au prezenta t la examene .

O N D E

§ 104 Se foloseşte foar te puţ in în l imbajul ac tual : este înlocui t

de formele

di cui, da cui, con cui

in func ţ ie de con tex t , de aceea exem

ple le de mai jos s în t lua te d in tex te mai vechi : Di quei sospiri, ond'io-

nutrivo il core

— De acele suspine cu ca re in im a-m i hr ăn ea m ; /

mali

onde

era afflitto

— Sufer inţe le de care era a t i ns ;

Prezioso metallo

onde

si fanno ...

— M etal pr eţi os din ca re se fac . ..

P R O N U M E L E Ş I A D J E C T I V E L E I N T E R O G A T I V E

§ 105 Formele aces tora s în t :

chi

?

quale ?

che ? quan to ?

CHI ? — c ine? es te nu m ai pro nu m e şi se re fe ră nu m ai la pe rs oa ne ;

es te invar iabi l : Chi

ha rotto la bottiglia?

— Cine a sp ar t s t ic la ? ; Di

chi

è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A

chi

devo Vonore? — Cui

da torez onoarea?

C H E ? — ca re ? ce? , inva r i ab i l , poa te fi p ron um e sau ad jec t iv in

t e r o g a t i v ; s e referă numai la obiec te sau animale . Ca pronume se poa te

re fe r i la persoa ne , c înd în locuieş te sub s tan t ive — n u m e pre dic a t iv e :

Lui che era?

— El ce era ? ;

Era studente (era italiano )

— E r a s t u d e n t

(era i ta l ian) .

Che poa te f i ş i ad jec t iv in te roga t iv însoţ ind subs tant ive le mascul ine

şi feminine la singular şi plural: Che

poesia Le piace di

più? — Ce poezie

vă p lace mai mul t ? ; Che

scarpe vuoi per te?

— Ce panto f i vre i pe nt ru

t i n e ?

QU AL E— care ; po a te fi ad jec t iv ş i pro nu m e. Spre deosebi re de forme

le an te r ioare , quale se aco rd ă în număr—*(pl.) quali cu subs tant ivul pe ca re

îl su bs tit ui e ( în fun cţia de p ron um e) sau pe lîng ă care se află ( în

funcţ ia de adject iv) .

Quale

se referă atî t la f i inţe cît şi la lucruri , dar are un sens se

lec t iv (cu a l te cuvin te indică un obiec t d in mai mul te ) : Quali

furono

122



£ tuoi primi libri? — Gare au fos t pr im ele ta le căr ţ i ? ; Quale di coi mi

d una mano? — C a re d i n t r e v o i m ă a j u t ă ? ; Mi potete dire di quale

compositore si tratta ? — Imi pu te ţ i spune desp re ce compozi to r e vo rba?

QUA NTO, -A , - I , -E — c î t . . . ; po a te fi p ro nu m e sau ad jec t iv

;

se ac ord ă

în gen ş i număr cu subs tan t ivu l pe l îngă care se af lă sau pe care î l

su bs t i tu ie . Se r e fe ră a t î t l a f i in ţe c î t şi l a luc ru r i ind ic înd ca n t i t a te a :

Q u a n t e

scolare suoneranno la fisarmonica?

— Cîte e leve vo r c ìnta la

a c o r d e o n ? : Q u a n t o

è,

q u a n t o

viene? —

Cît face, cît c o s t ă ? ;

Quanto

Le debbo? — Cî t vă da to rez ?

ADJECTIVELE EXCLAMATIVE

§

106

P r e c e d ă î n t o t d e a u n a s u b s t a n t i v u l . F o r m e :

Che

— ce

;

Che

idea !

— Ce idee !

Q u an to — c î t : Q u an ta gente! — C î tă l u m e ! c e de l u m e ! ;

Quanta

fantasia ! — Cîtă fan tez ie !

Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenoroc i r e !

Che (care es te ad jec t iv ş i p reced ă nu m ai su bs tan t ive) po a te fi

î n lo cu i t p r in ad v e r b e l e r e l a t i v e : come, quanto.

Com'è bravo — Cît e

•de b u n d e t a l e n t a t , d e ca p a b i l d e cu m in te ; Q u an t 'è bello — Cît e

•de frumos

P R O N U M E L E Ş I A D J E C T I V E L E N E H O T Ă R Î T E

§ 107 Categor ia p ronumelo r ş i a ad jec t ive lo r neho tă r î t e es te , ca

ş i î n l im b a r o m ân ă , e t e r o g en ă . Ca r ac t e r i s t i c a co m u n ă a ace s to r a e s t e

fap tu l că nu dau ind ica ţ i i p rec i se asup ra ob iec tu lu i : Molti soldati mori

rono nella guerra — Mu l ţ i s o lda ţ i au m ur i t în r ăzbo i ; Qualcuno ha

detto ciò — Cineva a spus as ta .

A . S în t numai

pronume:

u n o ,

qua l cuno , ognuno , c e r tuno , ch iunque

chichess ia , n iente , nul la , qualcosa

U N O , U N A — u n u l , u n a , c i n e v a :

Ho visto uno che piangeva

— A m

văzu t pe unu l (pe c ineva) ca re p l îngea ; Parlò una, Giannina — A vorb i t

una , o oa r eca r e G iann ina . A tunc i c înd p r eced ă u n s u b s t an t iv uno,

«ma au va loare de a r t i co l neho tă r î t s au de ad jec t iv numera l . Una

j )oa te ave a u neor i în ţe les de „ i sp rav ă , pove s te , g lum ă, c hes t iun e" !

123



Questa è

una

delle sue — Asta-i o ispravă de -a lu i .

Uno,

de obice i a r t i

culat cu art icol hotări t , se foloseşte în corelaţie cu altro ( a r t i c u l a t ) :

Mentre l'uno leggeva, l'a l t ro mangiava — în t im p ce un ul c i tea , ce lă

la l t mînca . La p lura l core la ţ ia : gli uni... gli altri, le une... le altre im

pune prezen ţa a r t ico lu lu i în mod ob l iga tor iu : Sono andata a vedere

gli animali:

gli un i

giacevano per terra, gli altr i mi guardavano — M- a m

dus să văd an imale le : une le s tă teau pe jos , a l te le mă pr iveau .

Q U A L CU N O , — A — c ine va ; p r on um e c e se r e fe r ă l a pe r soa ne :

Qualcuna di voi dovr preparare gli spaghetti — Cineva (una) di nt re

voi , va t rebui să prepare spaghete le . In unele expresi i qualcuno p o a t e

dob înd i î n ţ e l e su l de pe r soa nă ma r c a n tă , „ c ine va " : Voglio diventare

qualcuno — Vreau să a jun g „c ineva" .

O G N U N O , —A — f i e c ar e ; s e r e fe r ă nu m a i l a pe r so a ne : nu a r e

formă de p lura l : Ciò vale per

o g n u n o

di noi

— Asta - i va lab i l pe nt ru

fiecare dintre noi.

CERTUNO, -A, - I , -E- , unul , una , un i i , une le : se fo loseş te mai

rar ş i aproape exclusiv la mase . pi . ; se refe ră numai la pe r soane : A

certuni va sempre bene — U nora le m erge m ereu b in e .

C H I U N Q U E — or ic ine , o r i c a r e ; e s te i nva r i a b i l ; se r e fe r ă nu m a i

l a p e r s o a n e : Chiunque di noi è pronto a giudicare — Or ica re d in t re no i

es te pr e gă t i t s ă j ude c e . Chiunque po a te a vea şi va loa re re la t ivă , in -

t r oduc înd o p r opoz i ţ i e subo r dona tă : Venga c h iunque voglia — Să v ină

cine vrea .

C H I C C H E S S I A — o ric in e ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte

m a i pu ţ in de c î t a c e s t a ; nu a r e şi va loa r e r e l a t i vă :

Non posso dirlo

a

chicchessia — N-o po t spu ne or icui .

N I E N T E — n i m i c ; e st e p r o n u m e n e h o t ă r î t n e g a t i v şi i n v a r i a b i l ;

se referă numai la obiec te . Cînd niente se af lă după verb, construc ţ ia

t rebuie să f ie :

non (sau né) -f- verb -f- niente

N on

ho detto

nie n te

di male —

N-am spus nimic rău ; Non

mangia

n é beve niente — Nu m ănîn că şi nu be a n imic .

Cînd niente se a f lă îna in tea ve rbu lu i d i spa re nega ţ ia :

niente (sau né) + verb

Niente

mi va in questo affare ~

Nu-mi merge nimic în afacerea

( t r e a ba ) a s t a ; Niente mangia n é beve -— Nu m ăn în că şi nici nu be a n im ic.

I n a numi te p r opoz i ţ i i i n t e r oga t ive niente capă tă sens poz i t iv , cu

înţe lesul de

qualcosa —

ceva

;

în aceas tă s i tua ţ ie nu m a i ap a re

non

î n a i n t e d e v e r b : Hai bisogno di niente? — A i ne vo ie de c e v a ? Ex pr e s i a

124



niente affatto

are valoare de adverb de negaţ ie ş i se t raduce pr in „ab

so lu t de loc"

: Hai paura ?

— Niente affa tto — Ţi-e te am ă

?

Absolu t

deloc.

Niente

mai poa te f i î n t rebuin ţa t cu func ţ i a de subs tan t iv ş i în

aces t caz se t raduce pr in „neant , n imic" :

Non vale

u n

bel

niente — Nu

valorează nimic (Nu face doi bani ) ;

II

niente — Ne antu l .

N U L L A — n im i c ; pron um e ne ho t ă r î t ne ga t i v , i nva r i a b i l, s i non i m

cu

niente

şi se comportă la fel cu acesta:

non

(sau

ne) j

verb -f-

nulla

N on

dirai

nul l a

fino alla mia partenza

— Nu v ei spune nim ic pîn ă la

p l e c a re a me a ; N on

si muove

n é

si sente nulla —

Nu se mişcă şi nici nu

se aude n imic .

nulla

(sau

né)

-f- verb

Nul la

mi piace in questa stanza —

Nimic n u-m i p lace în cam era as ta ;

Nulla

si muove

n é

si sente —

Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic.

QU ALC OSA — cev a : m ai p rez in tă şi va r i an ta qua lche co sa :

E

1

successo

qualcos a? — S-a în t îm pla t c ev a? ; Q ua lche cosa è stato fatto—

Ceva s-a făcut .

B.

Pronume şi adjective nehotărite:

alcuno, a l t ro , cer toci , ascuno

A LC UN O, -A, - I , -E — c ineva , v re un , c î ţ iva , c î t eva ; nu este precedat

de ar t icol . Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pent ru per

soane, mai ales la pi . : A l c un i

di voi la pensano male —

Unii dint re voi

gîndesc urî t . Cînd are valoare de adject iv se referă la f i inţe şi la lucruri .

La sg. se comportă ca ar t icolul nehotăr î t

un, uno, una, uri: Alcun cane

— V reun c îine ;

Alcuno scolaro —

Vre un şcolar e tc . Ue re m ar ca t că

form a de s ingu lar es te pu ţ in folosi tă : se preferă — în locul aceste ia—

a d j e c t i vu l ne ho t ă r î t

qualche —

vr eu n , c î ţ iva , c î t eva :

Alcuna radio-*

qualche radio —

Cîteva r adi ou r i . L a pi . forma

alcuni, alcune

este mai

f r e c ve n t ă :

Sono venuti

a l c un i

miei alunni

— Au ve ni t cî ţ iva elevi de-ai

m e i .

Dar şi în acest caz, formele respect ive pot f i subst i tui te prin

qualche

urma t de subs t a n t i vu l l a s i ngu l a r :

E

1

venuto

qualche

mio alun

no —

Au ve nit cî ţ iv a elevi de -ai mei (vezi § 108).

A L T R O , -A, -I , -E — altu l , al ta , al ţ i i , a l tele ; se referă at î t la f i inţe

c i t ş i la lucrur i . La s ingular este precedat de ar t icolul nehotăr î t

;

la

plura l , a r t i co lu l d i spare : Un ' a l t ra

volta ti dirò tutto —

Al tă da tă am să - ţ i

spun to t ;

Preferisci

al t re

melodie? —

Prefer i a l te melodi i ? A se re ţ ine

expres ia

tra Valtro

— pr i n t re a l t e l e .

125



C ER TO , -A, - I , -E se t ra du ce di fer it în funcţ ie de pozi ţ ia d in

contex t : c înd se a f l ă după subs tan t iv a re va loare de ad jec t iv ca l i f i

ca t iv şi se t ra du ce pr in : s igur, pre cis :

Questa è una notizia ce r ta — Ace as

ta este o şt i re sigură . Af la t îna in tea subs tan t ivu lu i se t raduce pr in

oarecare, anumit.

Certe

notizie dicono così — A nu m i te ş t ir i spun aşa .

CIA SC UN O, -A, - I , -E — fiecare ;

acoperă s fera ad jec t ivu lu i

ogni

ş i a p ronumelu i

ognuno:

prezin tă var ian te pozi ţ iona le ca ş i

alcuno r

Ciascun'

allieva —

Fiec are elevă

;

Ciascuno

scrittore

— Fiec are scr i i tor

Se acordă în gen cu substant ivul pe care î l precedă numai la s ingular . ,

în cazul unor substant ive la p i : se fo loseş te adject ivul singolo — fie

ca re ,

l ua t î n pa r t e , l ua t s epa ra t .

Hanno analizzato le

singole

leggi —

A u

anal izat f iecare lege, toate legi le una ci te una.

Singolo

poate fi folosit

şi la sg.: / /

singolo caso non è grave — Ca zul în sine, cazul izolat n u

es te grav.

C. Pronume şi adjective de cantitate

F o r m e :

poco alquanto parecchio

mo lto tanto altrettanto

troppo

în ca tegor ia p ronumelor ş i ad jec t ive lo r

neho t ă râ t e o g rupă apa r t e

es te aceea care se re feră l a o can t i t a te nedeterminată . '

POCO , POCA, PO CH I , PO C H E - pu ţ i n , pu ţ i nă , pu ţ i n i , pu ţ i n e :

Ho comprato

pochi

libri perché ho fatto anche altre spese

— A m c u m p ă r a t

pu ţ i ne că r ţ i pen t ru că am făcu t ş i a l t e cumpără t u r i .

Poco

are g rade

de compara ţ i e : compara t i vu l e s t e

meno

— m a i p u ţ i n :

Io ho

m e n o

tempo

di lui

— Eu am m ai pu ţ in t imp dec î t el ; supe r la t ivu l es te nu m ai ab so lu t :

poch issimo , -a, -i, -e

— foar te pu ţ in , foar te p u ţ in ă , foar te pu ţ in i , foar te

p u ţ i n e :

Ho messo

pochissimo

sale nella minestra

— Am pus foa r t e pu

ţ ină sare în supă. Cînd es te precedat de un şi u rmat de di — puţ i n ,

n i ţ e l ,

poco

poate f i redus la forma

po' : Dammi

un po ' d i

zucchero —

Dă-mi

puţ in zahăr .

A LQ U A N TO , -A, - I , -E — cî tva , c î ţ iva , c î t eva , n i ţ e l , pu ţ in , oa

reca re

;

cu valoare de

adjectiv: Ho visto

alquante

donne

— A m v ă z u t

c î t eva femei ; cu va loare de

pronum e nehotărit, alquanto

indică „pu ţ in ,

o can t i t a te mică" ş i es te înso ţ i t de p repozi ţ i a

di

care i n t roduce sub

s tan t ivu l l a care se re feră :

Ci vuole alquanto di pazienza

— Es te nevoie

de pu ţ i n t i că r ăbda re

;

cu valoare de

adverb

are în ţeles de „des tul de

m u l t , î n t r u c î t v a , o a r e c u m " :

Ho viaggiato

alquanto — Am că l ă t o r i t

ceva (des tul de m ul t ) ;

E' alquanto felice

— E ste oar ec um fer ici t.

P A R E C C H I O , P A R E C C H I A , P A R E C C H I , P A R E C C H I E - c ît va ,

c î ţ i va , ma i mu l t , ma i mu l t ă , ma i mu l ţ i , ma i mu l t e :

Cerano

parecchie

ragazze —

Erau mai mul te fe te ;

Cera

parecchia

gente —

Era ma i mu l t ă

lum e. Nu pr im eş te n ic ioda tă a r t i co l ; l a m ascu l in s ingu lar a re sens

126



neutru ş i se t raduce pr in „ceva, mai mul t : Non avrai tutto, m a pa

recchio

— Nu vei avea to tu l , d ar des tu l (de m ul t ) . La p lural parecchio

are în ţe lesu l de „oameni , persoane" :

Parecchi

sostengono ciò — Mulţi

{oameni) sus ţ in as ta . Ca adverb are în ţe les de „des tu l de mul t , (cam)

m ult , c î tv a" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato

parecchio

— A că lă to r i t

mul t (des tu l de mul t ) .

M OLTO, -A , - I , -E—m u l t , m u l t ă , m u l ţ i , m u l t e ; s e co m p o r t ă l a

fel ca poco

:

Hai disegnato

molto

— Ai dese na t m ul t ; Era venuta

molta

.gente — Ven i se m u l t ă l u m e . C o m p ara t i v u l l u i molto este più — mai

m u l t , m a i m u l t ă : Ho mangiato più di te— Am mînca t mai mul t dec î t t ine .

Super la t ivu l abso lu t es te moltissimo, -a, -i, -e — foarte m ul t , foar te

mul tă , foar te mul ţ i , foar te mul te : Mol t i s s imi sono stati malcontenti —

Foar te mul t i au fos t nemul ţumi ţ i .

TA N TO , -A , - I , -E — a t î t , a t î t a , a t î ţ i , a t i t e a , a t î t d e m u l t : Ce

i a n to

spazio — Es te a t î t a spa ţ iu . C înd es te sub s tan t iva t , p r im eş te

ar t i co lu l neho tăr î t deven ind

un tanto

şi se t ra du ce pr in „o a nu m ităc a n t i t a t e , a t î t " :

Gli pagava

u n

tanto

al giorno —

îi p lă tea o anumi tă

sumă pe zi , î i dădea at î t pe zi .

A LT R ET T A N TO , -A , - I , -E — to t a l î t , t o t a t î t a , t o t a t î ţ i a , t o t

.at î tea, la fel . Se foloseşte nu m ai du pă ce în prea labil a fost ind ica t

un numera l , un p ronume sau un ad jec t iv ind ic înd can t i t a tea : Ci furono

sette bambini e altrettante bambine — Au fos t şap te băieţaş i ş i to t a t î tea

fet i ţe ; Ti sei comportato bene, io farò a l t re t tanto (valoare de adverb)

— Te-a i com po r ta t b ine , eu am să fac la fel.

T R O P P O , -A, - I , -E '— prea m ul t , p rea m ul tă , p rea m ul ţ i , p rea

mul te . Ca ad jec t iv p recedă subs tan t ivu l :

Ce

troppo

pane —

Es te p rea

m u l t ă p î i n e . C a p ro n u m e n u a re d e t e rm in an ţ i : Ho bevuto poco latte ma

tu

troppo

— E u am bă u t pu ţ in l ap te , dar tu a i bă u t p re a m ul t . Troppo

poate f i subs tan t iva t : l a s ingu lar căpă t înd în ţe les de „can t i t a te mare" :

Il troppo stroppia — Ce-i pr ea m ul t s tr ică, iar la plu ral înţeles ul de

v en in d „ fo a r t e m u l ţ i o am en i " :

Troppi

credono ancora in qu este cose — P rea

mulţ i mai cred încă în aces te lucruri . Ca adverb se t raduce pr in „prea

mul t , exces iv" : La mamma ha lavorato troppo — M am a a m unc i t p rea

m u l t .

NOTĂ:

Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea

din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi

substantivate :

— adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai)

multă lume.

—

pronume:

Pochi/molti

vennero

ad

ascoltarlo

— Puţini/mulţi au venit sâ-1

asculte.

— adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ;

Hai mangiato parecchio

—

Ai mîncat cam mult.

—

substantiv:

Questo

è

il

poco

che ho saputo —

Acesta este puţinulpe care l-am

aflat; Il

troppo

guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.:

127



ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE

§

108

TU TT O , -A, - I , -E — to t , t oa t ă , t o ţ i , t oa t e . Ca ad jec t iv

are o com po rtare d i fe r ită fa ţă de ce le la l te adjec t ive neh ot ăr î te şi an u m e:

tutto -f- nume. propriu — t o t , î n t r e g : Lo conosce t u t t a Bucarest — Il cu

noaş t e to t Bucureş t iu l ;

tutto

+

articol hotărit

-f-

substantiv comun

— to t ,t o a t ă , î n t r e g : T u t t o

il mondo

— T o a t ă l u m e a ; T u t t a

la notte —

T o a t ă

n o a p t e a ; Lo amavano tutti gli abbonati — î l iube au t o ţ i a bo naţ i i . La

singular tutto, -a poate preceda adjec t ive ca l i f ica t ive d îndu- ie acestora

va loa re de supe r l a t iv : Sono t u t t o contento di essere venuto — Sînt foar te

mul ţumi t că am ven i t . La p lu ra l tutto se poate const ru i cu numera le

cardina le lega te pr in conjuncţ ia e : Sono andati via tutti e t re — Au

pleca t t o ţ i t r e i . Cu va loa re de p ron um e n ebo tă r î t se t r ad uc e p r in

„or i ce , î n în t reg ime" : Sei capace di tu t to — Eş t i în s ta re de or ice ; Hai

sbagliato del tu t to — Ai greşi t cu to tu l .

N ES S U N O , -A — n ic i un , n i c i o, n im en i ; ad jec t iv şi p ro nu m e

negat iv . Ca adjec t iv nessuno precedă substant ivul ş i prez in tă ace leaş i

schimbăr i în func ţ ie de in i ţ ia la substant ivului ca ş i a r t icolu l nehotăr î t

un, uno, una, uri

1

:

Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici

u n unc hi ; Nessun bambino — Nici u n copil ; Nessuna gioia — Nici o

b u c u r i e ; Nessun' idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla)

precedă un verb , la început de f rază , nu se mai fo loseşte negaţ ia non.

Cînd însă nessun o (niente, né, nulla) este s i tua t du pă v erb , a tu nc i

ve rbu l e s t e p receda t de nega ţ i a non; a se compara : Nessuno è venuto —

Nimeni n-a veni t cu Non è venuto nessuno — Nu a veni t n imeni ; Niente

mi piace

— Nim ic nu-m i p lace cu

N on

mi piace

n ien te — Nu -mi p lace

nimic ; Nulla è avvenuto — Nim ic nu s-a în t îm pla t cu N on è avvenuto

nulla — Nu s -a în t împla t n imic . Ca p ronume nessuno, -a se referă numai

l a pe r soane ; po ate f i u rm a t de su bs tan t ivu l la care se re feră , in t ro du s

de prepozi ţ ia

di:

Ne ssu n o

dei miei amici ha affermato ciò

— Nici unul

din pr ie teni i mei n-a a f i rmat as ta .

NOTĂ:

în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensu l pozitiv de

alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?;

Dimmi se ha

telefonato

nessuno

—

Spune-mi dacă a telefonat cineva.

Sint numai adjective nehotărîte:

qualche qualunque

qualsiasi ogni

Q U A LC H E — vre un u l , c î ţ i va , c î t eva ; i nva r i ab i l ; foa r t e f r ecven t

î n l i m b a c o n t e m p o r a n ă ; e s t e î n t o t d e a u n a u r m a t d e su b s t a n t i v l a s i n

gular , cu to a t e că în ţe les ul es te de p lura l

:

Ho comprato

qualche

libro

— A m

128



c u m p ă r a t c i t e v a c ă r ţ i ;

Abbiamo visitato qualche negozio

— A m

vizitat

c î t e v a m a g a z i n e .

Qualche

nu es te n ic ioda tă înso ţ i t de a r t i co l . Poa te f i

înso ţ i t de un ad jec t iv ca l i f i ca t iv :

Ho visto qualche bel film —

A m v ă z u t

c î t ev a (niş te) fi lme frum oase , sau de un ad ject iv po sesiv :

Qualche

m io

amm iratore mi ha portato dei fiori

— Niş te ţ c i ţiva ) adm ira to r i de -a i

mei mi-au adus f lori .

NOTĂ :

Construcţ ia

gualche + substantiv sg.

poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît

alcuni (alcune): Ho visto

alcuni

bei film;

Alcuni

miei ammiratori mi hanno portato

dei fiori.

Q U A L U N Q U E — o ri ce , o r ic a r e , o a r e c a r e ; e st e i n v a r i a b i l ; p r e c e d ă

î n t o t d e a u n a s u b s t a n t i v u l ; n u p r i m e ş t e a r t i c o l : Qualunque

tua proposta

sar accettata —

Orice prop un ere a t a v a fi ac ce pta tă

; Qualunque cosa

dicesse, non accetterò — Orice ar spu ne, nu voi acc ep ta . Afla t

d u p ă

s u b s t a n t i v ,

qualunque

c a pă tă s e ns pe io ra t i v

;

i n a c e a s t ă s i t ua ţ i e , sub

s tan t ivul , l a r îndul lu i , e s te preceda t de a r t i co lu l nehotă r î t :

E'

1

un'opera

qualunque

— Es te o ope ră oa re c a re

; Era un uom o qualunque

— E r a u n

om oa re c a re .

Q U A LS IA SI — or ic e , o r ic a re , oa re c a re

;

este invariabi l ş i s inonim

cu

qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse —

Tre bu ie să pa r t i

cipi orice ar fi ;

Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir

colo

— Po ţ i fi înlocu i t cu orica re a l t m em br u a l cercu lui .

O G N I — f i e c a re ; i nva r i a b i l , p re c e dă nu m a i un su bs t a n t iv l a s in

gula r ; re fuză or ice a r t i co l :

Ogni

uomo

— F i e c a r e o m :

Viene

ogni

gior

no

— V ine în fiecare zi ;

Si fa Viniezione

ogni

otto ore —

Se face injec ţ ia

la fiecare opt ore.



V E R B U L

I L V E R B O

§

109

Are d rep t carac te r i s t i că majo ră f l ex iunea rea l i za tă p r in ca

tegori i le gramat icale de mod, t imp, număr, persoană, d ia teză ş i , In

une le cazur i , gen . Din punc t de vedere semant ic verbu l expr imă ac ţ iun i ,

s tăr i , cal i tă ţ i văzute ca procese. Verbele se pot c las i f ica: A. după cr i

ter i i s in tact ice — în funcţ ie de re la ţ i i le pe car e le real iz eaz ă în pro po

ziţie

;

B . dup ă cr i ter i i m orfologice — în conjug ări .

A . C R I T E R I I S I N T A C T I C E

In funcţ ie de re la ţ ia

verb-subiect (verb

+

substantiv

sau

pronume

In nominativ) deosebim două clase de ve rb e: a) verbe personale care

in t r ă î n a s em en ea r e l a ţ i e : vedere (a vedea) , sognare (a visa), congra

tularsi (a felicita) ; b) verbe impersonale care nu pot in t ra în asemenea

re la ţ i e cu un subs tan t iv sau p ronume în nomina t iv . Din aceas tă c lasă

fac par te

:

1. verbe impersona le propriu-zise: piovere — a p l o u a ; fulminare — a

fulgera

;

nevicare — a ninge

;

tuonare — a t u n a

;

grandinare — a căde a

g r i n d i n a ; fioccare — a cădea fulgi de ne a, sau expres i i im pers ona le ca :

far fresco —

a fi răcoare

;

farsi notte

— a se înn op ta .

2. Verbe aparent impersonale c a : accadere — a se în t îm pla (accade

che...); avvenire — a se în t îm pla (avviene che...); succedere — a se în

t î m p l a (è successo che...) ; capitare — a se n imeri , a se în t îm pla (capitò...);

parere — a p ă r e a (pare

di...);

sembrare — a părea (sembra che...); ba

stare — a fi suficient, a aju ng e (bastava..) ; sau expres i i verbale apa

rent impersonale c a : esser certo — a fi s igur: è certo che ...; esser proba

bile

— a fi pro bab i l

(è probabile che...); esser facile

— a fi uşo r

(non fu

facile a...) ; esser necessario — a fi n ece sar (è necessario che...).

Toate aces te verbe ş i expres i i ve rba le impersona le se cons t ru iesc :

—

cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere

— Nu a fost uş or

să-1 faci să sc rie ;

130



— cu conjuncţia c h e -f- conjunctivul:

£ "

probabile che io non p o s s a

tornare presto — E s t e p r o b a b i l c a eu

s ă n u p o t s ă m ă î n t o r c c u r î n d .

—

cu indicativul: £ " certo che stasera v e r r a n n o con noi al cinema — E

s i g u r

c ă d i s e a r ă v o r v e n i c u n o i l a c i n e m a .

NOTĂ:

Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale, deoarece, avînd

ca subiect un infinit iv sau o propoziţie , s înt folosite întotdeauna la pers . a I lI-a sg. :

albeggia —

se face ziuă;

nevica —

ninge. M ajorita tea acestor verbe însă pot a vea ca

subiect ş i un substantiv cu care se acordă în număr:

Accadono avvenimenti strani —

Se pe trec avenimente c iuda te .

A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele

personale, folosite impersonal, cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver

belor personale).

în funcţie de cap acita tea verb elor de a forma singure predi catu l unei propo

ziţ i i există două categorii : verbe predicative şi verbe nepredicative.

B .

C R I T E R I I M O R F O L O G I C E

MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI

§ 1 1 0 î n p a r a d i g m a * v e r b e l o r i t a l i e n e e x i s t ă ş a p t e m o d u r i , d i n t r e

c a r e p a t r u : i n d i c a t i v u l , c o n j u n c t i v u l , c o n d i ţ i o n a l u l , i m p e r a t i v u l s î n t

p e r s o n a l e şi t r e i : i n f i n i t i v u l , g e r u n z i u l şi p a r t i c i p i u ] s î n t n e p e r s o n a l e ,

î n s c h e m a d e f a ţ ă s î n t p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r

d i n l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă .

INDICATIVO - INDIC ATIV

T i m p u r i s i m p l e jj T i m p u r i e o m p u s e

Presente

— P r e z e n t

Passato prossimo

— P e r f e c t c o m

p u s

Imperfetto —

I m p e r f e c t

Trapassato prossimo —

M a i m u l t

c a p e r f e c t

Passato remoto —

P e r f e c t s i m p l u

Trapassato remoto

— M a i m u l t c a

p e r f e c t a n t e r i o r ( f ă r ă c o r e s p o n

d e n t î n l i m b a r o m â n ă )

Futuro — V i i t o r Futuro anteriore — V i i t o r a n t e r i o r

CONGIUNTIVO - CO N J U N CT I V

T i m p u r i s i m p l e T i m p u r i c o m p u s e

Presente —

P r e z e n t

Passato —

P e r f e c t

*

Paradigmă —

to ate form ele posibile pe care le po ate a vea un cuv înt, în cazul

nos tru un verb, în cursul f lexionăr i i : mod, t imp, persoană , număr .

131



Imperfetto — Im perfe c t ( fă ră co- Trapassato — Mai mult ca perfect

re spo nde n t î n l imb a rom â nă ) ( fă ră c o re sp onde n t î n l imb a ro

m â n ă )

CONDIZIONALE - CONDIŢIONAL

Timp simplu Timp com pus

Presente — P r e z e n t Passato — Perfec t

IMPERATIVO - IMPERATIV

Timp simplu

Presente — P r e z e n t

INFINITO -

INFINITIV

Timp simplu Timp compus

Presente — P r e z e n t Passato — Perfect

GERUNDIO

- GERUNZIU

Timp simplu Timp compus

Presente — P r e z e n t Passato — Perfe ct (fără co respon

de n t î n l imba româ nă )

PARTICIPIO

- PART ICIPIU

Timp simplu Timp simplu

Presente — Pre zen t (fără co- Passato — Perfect

re sponde n t î n l imba româ nă )

Cele trei conjugări diferă la infinit iv prin desinenţele — are

(conj.

I)

—ere

(conj.

a 11-a) ; — ire

(conj.

a I l I - a ) .

Modur i le ş i t impur i le ve rba le regula te se formează de la rădăc ina

inf in i t ivu lu i obţ inută pr in în lă tura rea des inenţe lor

-are, -ere, -ire:

vol-are — a z bura , sorrid-ere — a sur îde , dorm-irc — a dorm i .

Modur i le pe rsona le d in l imba i t a l i ană s în t ace leaş i ca în română ,

dar t impur i le ş i va loarea lor nu co inc id în to tdeauna .

. §

111

La modul indicativ t r e b u i e s u b l i n i a t e u r m ă t o a r e l e a s p e c t e :

a ) Pe nt r u t im pu r i le s imple nu se co ns ta tă deosebi r i de va lor i

f a ţ ă de l imba rom â nă , de c î t pe n t ru il passato remo to — perfectul s implu —

care indică , în i t a l i ană , o ac ţ iune înche ia tă în t recut , fă ră l egă tura eu

prezentu l , f i ind de fap t t impul spec i f ic na ra ţ iuni i : Eminescu n a c q u e

nel

1850 — Em inescu s-a nă sc ut în 1850. Nu core spu nd e d ecî t rare ori

pe rfec tu lu i s implu d in rom ân ă . De obice i se t ra du ce pr in pe rfec tu l

c ompus .



b) T impur i l e compuse se formează după cum urmează :

II passato prossimo — perfectul com pu s, se formează cu a juto rul

verbelor auxi l iare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f- parti

cipiul perfect al verbului de conjugat . Cînd se conjugă cu avere verbele

au par t ic ipiul perfec t invar iabi l , ho cantato — am cîn ta t (eu) ; abbiamo

cantato — am cîn tat (noi) etc. Part i cip iul perfect al ver belo r care se

conjugă cu essere se acordă în număr ş i gen cu subiectul : Sono uscito

con lui

— A m ieşi t cu e l (eu ) ;

Siamo usciti con lui

— (Noi) am ieş it cu

el etc.

Il trapassato prossimo — m ai m u l t ca perfec tul , se formează cu

a j u t o ru l imperfectului indicativ al aux i l iarului + participiul perfect al

verbulu i de conjuga t : A vevo mangiato male allora — Mîncasem pros t

a t unc i .

Il trapassato remoto — m ai m ul t ca perfec tul ante r ior , se form ează

cu a jutorul auxi l iarului la perfectul simplu -f- participiul perfect al

ve rbu l u i de c on j uga t : Avesti cantato bene quella sera — C ìntas el i (ai

c înta t ) b ine în acea seară.

Il futuro anteriore —

vii toru l an ter ior , se formează cu a juto rul

auxi l i a ru lu i l a viitor + participiul perfect al ve rbulu i de conjuga t :

Telefonami dopo che avra i pa r l a to con lui — Telefonează-mi du pă ce

vei fi v o rb it cu el.

NOTĂ:

Il trapassato remoto nu are corespondent în română ; acesta se traduce fie prin

mai mult ca perfect , f ie , în funcţie de context, prin perfectul compus: Quando fu

partito ce ne tornammo a casa

— D up ă ce a plecat ne-am întors acasă.

§ 112 Modul condiţional are, în propoziţ i i le principale, aceleaşi

valor i ea ş i în l im ba r om ân ă. în su bo rdo na te însă — spre deosebi re de

rom ân ă — m odul condi ţ iona l ap are şi pen t ru a ind ica viitorul în trecut

(o ac ţ iune pos te r ioa ră în subordona tă în urma une i ac ţ iun i t recu te d in

regentă ) . în l imba contemporană se fo loseş te cu precădere condi ţ iona lu l

pe r fec t : Ha affermato categoricamen te che alla riunione avrebbe preso

la parola — A af i r m at ca teg or ie că la şed inţă va lua cu vîn tul ; se

po ate folosi ( foar te rar) şi cond i ţ ionalul pr ez en t : Ha affermato...

che ...

prenderebbe

la parola —

A a fi rm at . . . că . .. va l ua (o să ia) cu

vîntul . Condi ţ ionalul perfec t se formează cu a jutorul prezentului con

diţional al auxi l iarului + participiul perfect al verb ului de con juga t . în

l imba română t raducerea se face pr in v i i to r sau prezent ind ica t iv .

§ 113 Modul conjunctiv are , spre deosebi re de l imb a ro m ân ă,

pa t ru t i mpur i : două t i mpur i s i mp l e (presente, imperfetto) şi do uă

t i m p u r i c o m p u s e (passato, trapassato). Cele do uă t im pu ri s imple indică

s imul tane i t a t ea ac ţ iun i i d in subordona tă cu cea a ve rbulu i regent ;

t i mpur i l e c ompuse i nd i c ă a n t e r i o r i t a t e a subordona t e i f a ţ ă de r e ge n t ă .

Selec tarea t impului (dint re ce le pat ru) se face pot r ivi t corespondenţe i

133



t impur i lor (acel s is tem de regul i p r in care t impul d in subordonată se

s tab i leş te în funcţ ie de t impul ş i modul d in propozi ţ ia regentă : vezi

§ 201). Es te de r em arc a t f ap tu l că no rme le con corda n ţe i t im pur i lo r d in

i ta l iană nu se po tr ivesc decî t foar te rar cu cele d in română. Cele t re i

t im p u r i t r eo u t e a l e co n ju n c t iv u lu i (imperfetto, passato, trapassato) se

t r ad u c î n r o m ân ă în f u n c ţ i e d e co n tex t : pr in p reze n t ind ic a t iv , p rez en t

cond i ţ iona l sau p r in t r -u nu l d in t im pu r i le t r ec u te a le ind ica t ivu lu i .T impur i le compuse a le con junc t ivu lu i se fo rmează as t f e l :

passato

—•

prezentul conjunctiv

al auxiliarului -f-

participiul perfect

al verbulu i de

co n ju g a t

;

trapassato —*• imperfectul conjunctiv al aux i l iaru lu i + partici

piul perfect al verbulu i de conjugat .

§ 114 Modul infinitiv ar e d o u ă t im p u r i ca şi î n r o m ân ă : presente —

preze n t — t im p s imp lu ; passato — per fect — t im p com pus . Fo los ir ea

inf in i t ivu lu i es te foar te deosebi tă în cele două l imbi (vezi cap i to lu l :

Folosirea infinitivului). Inf in i t ivu l po a te dob înd i va loare de su bs tan t iv

dacă es te p receda t de a r t i co lu l ho tă r î t : il volere — v o i n ţ a ; il leggere — ci

t i t u l ;

il mangiare

— m î n c a t u l ;

il conoscere —

cunoaş te rea .

§ 115 Modul gerunziu are de asemen i dou ă t im pu r i : p resen te— p re

zen t — (asemănă to r gerunz iu lu i d in română) ş i passato — per fec t — t im p

compus , f ă ră co responden t în română . Aces ta d in u rma apare numai în

p ropoz i ţ i i subordona te , t empora le sau cauza le , ş i s e t r aduce p r in t r -unu l

d in t im pu r i le t r ec u t e a le ind ica t ivu lu i p receda t de o con junc ţ ie . Se

t r aduce în română a t î t p r in gerunz iu ( fo rmele de gerundio şi gerundio

passato) — dac ă aces t mo d apare în ro m ân ă în p ropoz i ţ i i t em po ra le sau

cauza le — c i t şi p r in t r -un t im p t r ec u t a l ind ica t iv u lu i : Essendo a r r i

v a to tardi, dovetti andare direttamente a casa — Aju ng înd (pen t ru că am

ajuns) t î rz iu , a t rebui t să merg d irect acasă

;

Aspet tando

il tram, guar

dava il giornale — Aşte p t înd (pe c înd aş te p ta ) t r am va iu l , s e u i ta în

ziar.

§ 116 Modul participiu ar e d o u ă t im p u r i : presente — prezent — ş i

passato — perfect , am be le f i ind simp le. Participiul prezent — nu a re

corespondent în română; se fo loseş te în cons trucţ i i par t ic ip ia le ş i se

t r ad u ce î n r o m ân ă p r in cel care + indicativ prezent; Gli specialisti c o m

p o n e n t i la comissione — Specialiş t i i ca re alc ătuie sc com isia

;

/ r appre

s en t an t i le scuole — Gei care rep rez in tă şco li le (R ep rez en tan ţ i i şco li lo r ).

Participiul prezent s e p o a t e t r ad u ce u n eo r i p r in t r - u n gerunziu: Una

lettera

con tenen te

buone, notizie.

— O scr isoare con ţ in în d (care con ţ ine)

ş t i r i bune Participiul perfect co r es p u n d e m o d u lu i participiu din l imba

r o m â n ă : cantato — c î n t a t ; voluto — v r u t , v o i t ; sentito — auz i t , s im ţi t .

§ 117

Modul supin

lipseş te în l imba i ta l iană.

NOTĂ:

De reţinut următoarele noţiuni:

1. Sintagmă verbală

sau

grup verbal

= grup de cuvinte care formează o unitate

ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f- predicat;

sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd

134



t impuri le compuse: Ha gridato — A s t r i g a t ;

Siete partiti

— Aţi pleca t ;

Avrà

parlato

— Va

(o)

fi vorbit .

2. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul

dintre subiect şi acţiunea verbului . Deosebim: a)

diateza activă —

formele ver bale

care

se

folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv

al

conţinutului

verbului , adică „face" acţ iunea:

Maria ehiama Angela —

M aria

o

cheamă

pe An

ge la ;

Renato

parlerà

domani —

Rena to

va

vorbi mîine

; Sabina

spolvera

—

Sabina

şterge praful

; b) diateza pasivă =

formele care

se

folosesc atunci cînd subiectul

g ramat i ca l nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci num ai „suferă" acţ iu

nea :

Maria

è

chiamata

da

Angela

—

Ma ria este chemată

de

Ange la ;

La

mela

è

mangiata dalla bambina — Mărul es te mîncat de fet i ţă ; c) diateza reflexivă = repre

zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi

persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică, fie în poziţie proclitică) ; timpu ri le com

puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivi tate auxij iarul essere: Io

mi

lavai

—

E u mă spa la i ; Lei si lava la faccia — Ea îşi spa lă fa ţ a ; Renato e Franco

si

sono

picchiati — Rena to şi Franco s-au b ă t u t ; I ragazzi si sono

tirati

i sassi — Băieţii

ş i -au aruncat p ie t re ; Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine.

3. Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui

obiect, adică poate

fi

const ru i t

cu

ajutoru l unui complement d i rec t :

La bambina

mangia la mela — Fet i ţa m ănîncă m ărul .

4.

Verb intranzitiv

=es te ve rbu l ca re

nu

poate

fi

construi t

cu

ajutorul unui

complement d i rec t pent ru că acţiunea acestuia nu se exerci tă în mod nemijlocit

asupra unui obiect (adică nu admite în const rucţ ia lui un complement direct) : La

bambina viene in fretta — Fet i ţa v ine în grabă ; / prezzi aumen ta rono — Preţuri le

au crescut.

VERBELE

AUXILIARE

§ 118

Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător ; sînt auxiliare

verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu

part icipiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse

din

conjugarea activă şi cea pasivă ; (la conjugarea pasivă toate timpurile

sînt compuse).

VERBUL AUXILIAR

ESSERE

- A FI

§

119

INDICATIVO

PRESENTE PASSATO PROSSIMO

io

SOÌÌO — eu sînt

tu sei — tu eşti

egli è — el este

ella è — ea este

noi siamo — noi sìntem

io sono stato,-a — eu am fost

tu sei stato ,-a — tu ai fost

egli è stato — el a fost

ella è stata — ea a fost

noi siamo stati,-é — noi am fost

135



voi siete — voi s ia te t i

essi sono — ei sînt

esse sono — eie s ìn t

IMP RF TTO

io ero — eu eram

t u eri — tu era i

egli(ella)

era

— el (ea) er a

no i eravamo — no i e ram

voi eravate — vo i

eraţ i

essi (esse) erano — ei (ele) er au

PASSATO REMOTO

io

fu i

— eu fui (fusei)

t u

fosti

— t u fusi (fuseşi)

egli (ella)

fu —

el (ea) fu (fuse)

noi

fummo

— noi fură m (fuserăm)

voi

foste

— voi fur ăţ i ( fuserăţ i)

essi (esse)

furono

— ei (ale) fură

(fuseră)

FUTURO

io

sarò — eu vo i fi (o

să fiu)

t u

sarai

— t u ve i fi (o să fii)

egli (ella)

sar

— el (ea) va fi

(o să fie)

n o i

saremo

— noi vo m fi

(o să fim)

voi

sarete

— voi ve ţi f i

(o să fiţi)

essi(esse)

saranno

— ei(ele) v or fi

(o să fie)

voi s iete s ta t i , -e — voi a ţ i fost

essi sono st a ti — ei au fost

esse sono st a te — ele a u fost

TRAPASSATO PROSSIMO

io ero s ta to , -a — eu fusesem

tu er i s tato , -a — tu fuseseşi

egli era s ta to — el fusese

ella era s t a ta — ea fusese

noi era va m o s ta t i , -e — noi fu

seserăm

voi era va te s ta t i , -e — voi fuse-

serăţ i

essi eran o s ta t i — ei fuseseră

2sse era no s t a te — ele fuseseră

TRAPASSATO REMOTO

io fui sta to ,-a — eu fusesem

tu fosti s ta to , -a — tu fuseşi

egli fu st a to — el fusese

ella fu st a ta — ea fusese

noi fum mo stat i , -e — noi fusese

răm

voi foste s tat i , -e — voi fusese răţ i

essi furono sta ti — ei fuseseră

esse furono st a te — ele fuseseră

FUTURO ANTERIOARE

io

sa rò sta to ,-a — eu voi fi fost

tu sara i s ta to ,-a — t u vei fi fos t

egli (el la) sarà s t a t o l a — el (ea)

va fi fost

noi sa rem o s tat i , -e — noi v om fi

fost

voi sa re te s ta t i , -e — voi

veţi fi

fost

essi (esse) sa ra nn o sta ti , -e — ei

(ele) vor fi fost

CONGIUNTIVO

PRESENTE

( che )* io sia — (ca) e u să fiu

PASSATO

(che) io sia sta to ,-a — (ca) eu să

fi fost

* în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc

ţia cu modul conjunctiv.



(che) tu sia — (ca) tu să fii

(che)egli (ella) sia — ca el (ea)

să fie

(che) noi siamo — (ca) noi să fim

(che) voi

siate

— (ca) vo i să fiţi

(che) essi (esse) siano — (ca) ei

(ele) să fie

IMPERFETTO

(se)*

io fossi — (dac ă) eu a ş fi

(se) tu fossi — (dac ă) tu ai fi

(se) egli (ella) fosse — (dacă) el

(ea) ar fi

(se) noi fossimo — (dacă) noi

am fi

(se) voi foste — (dacă) voi aţi f i

(se) essi (esse) fossero — (dacă)

ei (ele) ar fi

(che) t u sia sta to ,-a — (ca) tu să

fi fost

(che) egli (ella) sia st at o ,-a — (ca)

el (ea) să fi fo st

(che) noi s iamo sta t i , -e — (ca)

noi să fi fost

(che) vo i sia te sta ti ,-e — (ca) voi

să fi fost

(che) essi (esse) sian o sta ti ,- e —

(ca) ei (ele) să fi fost

TRAPASSATO

(se) io fossi sta to ,-a — (dac ă) eu

aş fi fost

(se) tu fossi s ta to ,-a — (dacă) tu

ai fi fost

(se) egli (ella) fosse st a to ,- a — (dacă)

el( ea) ar fi fos t

(se) no i fossimo sta ti ,-e — (dac ă)

noi am fi fost

(se) voi foste sta ti ,- e — (dac ă)

voi aţi fi fost

(se) essi (esse) fossero st at i,- e —

(da că ) ei (ele) a r fi fost

CONDIZIONALE

PRESENTE

io sarei — eu aş fi /'

t u saresti — tu ai fi

egli (ella) sarebbe — el (ea )ar fi

n o i saremmo — noi am f i

vo i sareste — voi aţ i fi

essi (esse) sarebbero — ei(ele)

ar fi

PASSATO

io sarei sta to ,-a — eu aş fi fost

tu sare st i s tato ,-a — tu ai f i fost

egli (ella) sarebbe stato,-a — el (ea)

ar fi fost

no i sa rem mo s t a t i , -e — noi am

fi fost

voi sar este s tat i , -e — voi aţ i fi fost

essi (esse) sa rebb ero sta t i , -e

— ei

(eie) ar fi fost

IMPERATIVO

si i (tu ) — fii (tu)

sia (lui) — (să) fie (el)

siamo (noi) — (să) fim (noi)

siate (vo i) — fiţi (voi)

siano (loro— (să) fie ei(ele)

137



INFINITO

PARTICIPIO

GERUNDIO

{

Presente: essere — a fi

Passato; essere sta to,-a ,-i,-e — a fi fost

f Presente: e nte ( fo losi t doar ca su bs tan t iv )

\ Passato: stato ,-a, - i , -e — fost

f Presente: essendo — fiind

\ Passato: essendo s ta to — f iind

V E R B U L A U X I L I A R

A V E R E

- A A V E A

§ 120

INDICATIVO

P R E S E N T E

io ho — eu am

t u hai — tu a i

egli (ella) ha — el (ea) are

n o i abbiamo — noi av em

v o i avete — voi av eţ i

essi (esse) hanno — ei (ele) au

PASSATO PROSSIMO

io ho av u to — eu am av u t

tu ha i av u to — tu a i a vu t

egli (el la) ha avuto — el(ea) a avut

no i abb iam o avu to — no i am av u t

vo i ave te av u to — vo i a ţ i a vu t

essi (esse) ha n n o a v u to — ei (eie)

au av u t

I M P E R F E T T O T R A PA SSA T O PR O SSIM O

io avevo — eu av ea m

t u avevi — tu ave a i

egli (ella) aveva — el (ea) avea

n o i avevamo — n o i av e am

v o i avevate — voi av ea ţ i

essi (esse)

avevano

— ei (eie)

av eau

io avevo av u to — eu avusesem

tu ave v i av u to — tu avuseseş i

egli (el la) av ev a av u to — el (ea)

avusese

no i ave vam o av u to — no i avu se

s e r ăm

v o i av e v a t e av u to — v o i av u s e -

sera ţ i

ess i (esse) avevano avuto

—-

ei (eie)

avuseseră

P A S S A T O R E M O T O

io ebbi — eu avui (avusei)

t u

avesti —

t u av uşi (avuse ş i )

egli (ella) ebbe — el (ea) av u

(avuse)

n o i

avemmo

—

n o i a v u r ă m

(avuserăm)

T R A P A S S A T O R E M O T O

io ebb i av u to — eu avusesem

tu ave s t i av u to — tu avuseş i

egli (ella) eb be av u to — el (ea)

avusese

n o i av em m o av u to — n o i av u

seserăm

138



voi aveste — voi av ur ă ţ i ( av use ră ţ i )

essi (esse) ebbero — ei (ele) avură

(avuseră )

FUTURO

io

avrò

— eu v oi a ve a (o să am)

t u

acrai —

t u vei av ea (o să ai)

«gli (ella) avr — el (ea) va av ea

(o să aibă)

n o i avremo — noi vom avea

(o să avem)

v o i avrete — voi veţ i av ea

{o să aveţ i)

essi (esse) avranno — ei (ele)

vor avea (o să a ibă)

PRESENTE

(che) io abbia — (ca) eu să am

(che) tu abbia — (ca) tu să ai

(che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea)

să a ibă

(che) noi abbiamo — (ca) no i să

a v e m

(che) voi abbiate — (ca) voi

să aveţ i

(che) essi (esse) abbiano — (ca) ei

(ele) să aibă

IMPERFETTO

(se) io avessi — (dacă) eu aş avea

(se) tu avessi — (dacă) tu ai av ea

(se) egli (ella) avesse — (dacă) el

(ea ) a r avea

(se) noi avessimo — (dacă) noi

a m a ve a

(se) voi aveste — (dacă) voi

a ţ i avea

(se) essi (esse)

avessero

— (dacă)

ei (ele) ar avea

-i) voi av este av ut o — voi avu sese ră ţ i

essi (esse) ebb ero a v u to — ei (eie)

avusese ră

FUTURO ANTERIORE

io av rò av ut o — eu voi fi av u t

tu avr a i a vu to — tu vei fi av ut

egli (ella) av rà av u to — el (ea)

va f i avut

no i avrem o av uto — noi vom fi

a v u t

vo i av re te av uto — voi veţi fi

a v u t

essi (esse) av ra nn o av u to — ei

(ele) vor f i avut

PASSATO

(che) io a bb ia av u to — (ca) eu să

fi avut

(che) tu ab bia av u to — (ca) tu să

fi avut

.) (che) egli (ella) ab bi a a v u to —

(ca) el (ea) să fi avut

(che) noi abb iam o av u to — (ca)

noi să f i avut

(che) voi abb ia te av uto — (ca)

voi să f i avut

(che) essi (esse) abb iano av u to —

(ca) ei (ele) să fi avut

TRAPASSATO

i (se) io avessi av ut o — (dacă) eu

aş f i avut

(se) tu avessi a v u to — (dacă) tu

ai f i avut

(se) egli (ella) a ve sse a v u to —

(dacă) el (ea) ar fi avut

(se) noi avessim o av ut o — (dacă)

noi am f i avut

(se) voi aveste avuto — (dacă) voi

aţ i f i avut

(se) essi (esse) ave sse ro a v u to —

(dacă) ei (ele) ar fi avut

CONGIUNTIVO

139



CONDIZIONALE

P R E S E N T E

P A S S A T O

io

avrei

— eu aş avea

tu avresti — tu ai avea

egli (ella)

avrebbe

—

el (ea)

ar avea

noi

avremmo —

noi am avea

voi

avreste

— voi aţi ave a

essi (esse)

avrebbero

— ei (eie)

ar avea

io avrei avuto — eu aş fi avut

tu avresti avuto — tu ai fi av ut

egli(ella) avrebbe avuto

—

el (ea)

ar fi avut

noi avremmo avuto — noi am fi

avut

voi avreste avuto — voi aţ i fi

avut

essi (esse) avrebbero avuto

—

ei

(eie) ar fi avut

INFINITO

PARTICIPIO

GERUNDIO

IMPERATIVO

abbi (tu) — ai (tu)

abbia (lui) — aibă (el)

abbiamo (noi) — avem (noi)

abbiate (voi) — aveţi (voi)

abbiano (loro) — aibă (ei)

{

Presente:

avere — a avea

Passato: avere avuto — a fi avut

i Presente: avente — care are

|

Passato:

avuto

—

avu t

f Presente: avendo — avìnd

\ Passato: avendo avu to — avìnd

Folosirea auxiliarelor

§

121

A. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato

poco — Aţi vorbit puţin ; b) unele verbe intranzitive care arată acţiu

nea în desfăşurare: gridare — a striga; piangere — a plînge; dormire —

a

dormi ;

camminare

—

a merge:

H ai pianto

tanto, perché?

Ai plîns mult,

de ce?

B. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune

termina tă : nascere — a se naşte ; morire — a muri ; arrivare — a sosi ;

uscire —

a ieşi,

venire —

a veni

; Dante

era nato

nel

1265

—

Dante se

născuse în 1265 ; / turisti sono arrivati tardi — Tu riştii au sosit tîrziu.

C. Se conjugă cu essere : a) toa te verbele reflexive: Mi sono

lavata

—

M-am spălat; b) verbele precedate de si impersonal:

Si è mangiato

molto — S-a mîncat mult ; Si è camminato male — S-a mers rău ; c) ver

bele

passive: La bambina

è

stata

ferita

—

Fetiţa a fost rănită; d) verbele

140



intranzitive

care ar a t ă o ac ţ iun e Îm pl ini tă sau în per spe ct iva încheier i i

e i : arrivare

(a sosi),

andare

(a merge) ,

venire

(a veni) ,

partire

(a pleca),

entrare

(a in t ra ) ,

uscire

(a ieşi),

salire

(a urca) ,

tornare

(a se întoarce)

scappare

(a fugi),

nascere:

Son o partiti

in fretta —

Au p leca t în g ra b ă ;

Saranno tornati

insieme —

S-or fi în tors îm pr eu nă .

D.

Cu auxi l iare le

essere

sau

avere,

în funcţ ie de anumite condi ţ i i ,

fo rmează t impur i l e compuse ş i ve rbe le

intranzitive.

Pe nt r u aces te ve rbe

int ranzi t ive nu exis tă s tabi l i tă o regulă în pr ivinţa folosi r i i auxi l iarului ;

de aceea se recomandă consu l t a rea d ic ţ ionaru lu i . Anumi te c r i t e r i i de

se lec ta re a auxi l i a ru lu i se impun to tuş i : a ) O se r i e de ve rbe ca :

ardere

(a arde) ,

crescere

(a creşte) ,

diminuire

(a micşora) ,

guarire

(a se însănă

toşi) ,

vivere

(a trăi) pot f i at î t t ranzi t ive (şi în acest caz auxil iarul cerut ,

în formarea t impur i lo r compuse , e s t e

avere): Il solleone

ha arso

la cam

pagna —

Arşi ţ a a a r s ţ a r ina

; La mamma ha guarito il cane

— M a m a a

vindecat c î ine le

;

Ha vissuto una vita serena

— A t ră i t (a dus) o vi a ţ ă

senină, cî t şi intranzi t ive (cu auxil iarul

essere): La legna è arsa

nella

stufa — Lemnele au ars în sobă ;

La temperatura è dim inuita

— T e m p e r a

t u r a a scăzut

;

E' guarito

dal vizio del fumo

— S-a v ind ec at de viciul

fumatului ; E ' v issuto

poco

— A t ră i t pu ţ in , b) Al te perechi de ve rbe

care pot f i a t î t t ranzi t ive c î t ş i in t ranzi t ive s înt :

ammalare

(a îmbolnăvi ) ,

addormentare

(a adormi) ,

svegliare

(a trezi) ,

annoiare

(a plictisi) ; acestea,

cînd sînt intranzi t ive, în afară de faptul că folosesc auxil iarul

essere,

se mai dist ing şi prin formele reflexive

mi, ti, si, ci, vi, si,

const i tu ind aşa -

-zise le verb e ref lexive ap ar en te :

Il dolore lo

ha ammalato

— Durerea 1-a

î m b o l n ă v i t

;

si sono

ammalat i

diinfluenza —

S-au îm bo lnă vi t de gr ipă ;

Quella conferenza

h a addormentato

l'uditorio

— Acea confer inţă a ado rm it

a ud i t o r i u l ;

II bambino si è addormentato

di colpo — Copilul a ad orm it

d i n t r - o d a t ă

;

/

rumori

ci hanno svegliato — Zgom otele ne-au t rez i t ;

Mi sono svegliato

di soprassalto —

M-am t rez i t b rusc , c) An um i te ve rbe

c a

finire, continuare, cominciare,

verbe ce a ra tă momentu l ac ţ iun i i , fo

losesc auxil iarul

essere

cînd s în t in t ranz i t ive :

E' finito di nevicare

— A

î nc e t a t s ă n i ngă ; E ' continuato

a piovere

— A c on t i nu a t să p l o uă ;

La

lezione

è

cominciata

puntuale — Lecţ ia a înce pu t la t im p, şi a uxi l iarul

avere

cînd verbul e s t e t ranz i t iv , u rmat de un complement sau o propo

z i ţ i e comple t ivă : Ho finito

di fare il disegno —

Am te rm ina t de făcu t

desenul ;

Hanno finito il disegno ~

Au te rmina t desenul

; Tutti hanno

continuato

gli studi —

Toţ i au cont inuat s tudi i le ; H a cominciato

a lavare

i panni —

A început să spele rufele ; Ho finito

la lettura del libro

— A m

termina t l ec tura că r ţ i i .

E . Verbele

de mişcare

cer auxi l i a ru l după cum urmează :

a)

a,ndare, arrivare, pa rtire, uscire, venire, entrare, tornare, scappare,

indic înd o ac ţ iune împl ini tă , sau pr ivi tă din perspect iva încheier i i e i ,se conjugă cu auxi l iarul

essere

Siamo andati

al cinema

— A m fost la

c i n e m a ; Sei arrivato

con V

accelerato

?

— Ai sos i t cu pe rso na lu l? ;

Perché

141



siete partiti?

— D e ce a ţ i p l e c a t ? ;

Siamo

gi

uscit i

— A m ie şi t de j a ;

Ha detto che sarebbero

venut i

sabato — A spus că v or ven i s îm bă tă ;

Sei entrata

di corsa — A i in t r a t î n goa nă ; Non

sono tornati

ancora — N u

s-au întors încă ; Perché

siete scappati

? — De ce aţi fugit ?

b )

camm inare, girare, passeggiare, viaggiare, ballare, errare s ìnt

verbe care indică o ac ţ iune în s ine , fă ră a implica te rminarea e i

;

de acea

se conjugă cu auxi l ia rul

avere:

A ve va c a mmina to

per delle ore —

Mersese

ore în tregi ; Abbiamo gi r a to tutta la Romania — A m s t r ă bă tu t î n t r e a ga

R o m a n i e ; Ho passeggia to un to' lungo il mare — M- am p l im ba t pu ţ in

p e ţ ă r m u l m ă r i i ; Non aveva v iaggia to molto in vita sua — Nu că lă tor i se

mul t în v ia ţa sa ; Avevano ba l la to assai — Dansase ră des tu l ; Ho errato

per la citt — A m c o l inda t ( m- a m p l im ba t ) p r in o r a ş ; H o errato e mi.

pento — A m greşi t ş i m ă că iesc .

c) Verbele volare, correre, saltare (care

s ìnt tot verbe de mişcare)

dacă implică ac ţ iunea în s ine , se conjugă cu

avere;

dacă ac ţ iunea se

face pr in pr isma încheier i i e i , auxi l ia rul cerut es te essere; re ţ inem că

verbu l e s te in t ranz i t iv în ambe le s i tua ţ i i : Non h o mai vola to — N-am.

z b u r a t n i c i o d a t ă ; La rondine è

volata

sul muro — Rînd un ic a a z b u r a t

pe z id ; Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — A ndre i a a lerg at

az i în echipa naţ iona lă ; S ie te cor s i a vedere Vincidente? — A ţ i a le rga t

ca să vede ţ i acc iden tu l ? ; Maria aveva sa l ta to tutta la sera — M ar ia să r i se

t o a t ă s e a r a ; È ' saltato giù dal letto — A săr i t jos din pa t .

F . O se rie de ve rb e in t ran z i t ive ce a r a t ă o ac ţ iune de d ur a t ă : dor

mire

(a dormi) ,

piangere

(a pling e),

parlare

(a vorbi) ,

respirare

(a respira) .

partecipare (a pa r t ic ipa ) , assistere, (a as is ta) , miagolare (a mieuna) , pran

zare (a pr inz i) e tc . se conjugă cu auxi l ia rul avere: Non

hai dormito

stanotte

— N u a i do r m i t a z i - noa p te ? ; Alla commemorazione hanno

partecipato molti — La c ome m or a r e a u pa r t i c ipa t m u l ţ i e t c .

G. Verbe le ca re ind ică anumi te f enomene a tmosfe r ice se con juga

a t î t c u avere cit şi cu essere fără ca în ţe lesu l să sufere vre o m od if ica re :

Ha nevicato dar ş i E ' nevicato — A n i n s ; Ha piovuto —• E

1

piovuto — A

p l o u a t ; Ha tuonato - »

E"

1

tuonato — A t u n a t ; Expres i i l e Ha

fatto

caldo

oggi

— A fost cald azi , H a

fatto

freddo —

A fost fr ig etc , se con jug ă cu

avere.

H. Verbe le essere şi avere au a t î t va loare de auxi l ia re c i t ş i va loare ,

p ropr ie . Verbul avere, cînd nu es te auxi l ia r a re sensul de a poseda: Ti

do tutto quello che h o — Iţ i dau tot ce am (posed) ; Carla ha se i anni —

Carla are şase ani ; La stanza ha 16 metri quadrati — Ca m e r a a r e 16 m e t r i

p ă t r a ţ i . V e r b u l essere pr e c e d a t de pa r t i c u l a ci sau vi are sensul de a

exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. — în casa aceea sìnt

(ex is tă ) mul te tab lour i de va loa re .

NOTĂ:

Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă

în gen şi număr cu subiectul ;

Gianna

è

arrivata oggi —

Ioana a sosit azi

;

G ianni è

arrivato ieri

—

Ion a sosit ieri.



CONJUGAREA

CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ

§ 122

In funcţ ie de desinenţa infini t ivului prezent verbele se gru

peaz ă în t re i conju găr i :

Conjugarea I cupr inde verbe te rmina te în -are: cantare — a

c ìn ta ,

studiare — a

î n v ă ţ a , mangiare — a mlnca .

Conjugarea a I i -a cupr inde verbe te rmina te în -ere: cedere —

a vedea , rispondere — a r ă s p u n d e , leggere — a citi.

Con juga rea a I l I - a cupr inde ve rbe t e rm ina te în -ire: colpire — a lovi,

finire — a t e r m i n a , aprire — a desch ide.

Cele t re i conjugări se mai pot grupa în funcţ ie de dia teză: activă,

reflexivă, pasivă. în i ta l ian ă , auxi l ia ru l cu a ju toru l că ru ia se formează

t impur i le compuse es te se lec ta t de verb . In decursu l conjugăr i i , l a t im

pur i le compuse , apare un s ingur auxi l ia r .

NOTĂ

în modelele de conjugări prezentate m ai jos nu mai sînt menţionate formele

•de feminin.

C o n j u g a r e a I

L a p r i m a c o n i u g a z i o n e

§ 1 2 3

A M A R E

- A

I U B I

INDICATIVO

P R E S E N T E

io amo — eu iubesc

tu am i — tu iubeşt i

egli a m a — el iu beş te

noi amiamo — noi iu b im

voi am ate — voi iub i ţ i

essi am ano — ei iub esc

IMPERFETTO

io

sanavo —

eu iubea m

t u amavi — tu iubea i

egl i

amava

— el iu be a

no i amavamo — noi iubea m

vo i amavate — voi iube a ţ i

essi

amavano

— ei iubea u

P A S S A T O P R O S S I M O

io ho am at o — eu am iub i t

tu ha i a m ato — tu a i iub i t

egli ha am at o — el a iu bi t

noi abb iam o am ato — noi am iu bi t

voi av e te am ato — voi a ţ i iub i t

ess i ha nn o am ato — e i au iub i t

TRAPASSTO PROSSIMO

io avevo am ato — eu iu bisem

tu avev i am ato — tu iub iseş i

egli a ve va am at o — el iu bise

no i avev am o am a to — no i iu

b i se răm

vo i a vev a te am a to — vo i iub i se

ră ţ i

ess i av şv an o am ato — ei iub ise ră

1 4 3



PASSATO REMOTO

io a m ai — eu iubi i

t u sanasti — tu iubiş i

egli am ò — el iub i

noi

amammo

— no i

i u b i r ă m

voi amaste — voi iub i ră ţ i

ess i amaro no — ei iubi ră

FUTURO

io am erò — eu v oi iub i (o să

iubesc)

tu am era i — tu vei iubi (o să

iubeşt i )

egli am er à — el va iubi (o să

iubească)

noi am eremo — noi vo m iubi

(o să iub im )

voi am erete — voi ve ţ i iub i

(o să iubiţi)

ess i am eran no — ei vor iub i

(o să iubească)

TRAPASSATO REMOTO

io ebb i am at o — eu iubisem

tu ave s t i am ato — tu iub iseş i

egli ebb e am at o — el iubise

no i ave m m o am ato — noi iub i serăm

voi aves te am ato — voi iub i seră ţ i

ess i ebb ero am ato — ei iubiseră

FUTURO ANTERIORE

io av rò am ato — eu vo i fi iub i t

tu avr ai a m ato — tu vei fi iu b i t

egli av rà am at o — el va fi iu bi t

no i avre m o am ato — noi vo m fi

iubi t

vo i av re t e am ato — vo i veţi fi

iubi t

ess i a vr an no am ato — ei vor fi

iubi t

PRESENTE

(che) io a m i — (ca) eu să iube sc

(che) t u am i — (ca) tu să iube ş t i

(che) egli a m i — (ca) el să

iubească

(che) noi am iam o — (ca) noi să

i ub i m

(che) v oi am iate — (ca) vo i să

iub i ţ i

(che) essi amino — (ca) ei să

i ubească

CONGIUNTIVO

PASSATO

(che) io ab bia a m a to — (ca) eu să

fi iubit

(che) tu ab bia am at o — (ca) tu

să fi iubit

(che) egli ab bia am at o — (ca) e l

să fi iubit

(che) no i a bb ia m o am ato — (ca)

noi să fi iubit

(che) vo i ab b ia te am at o — (ca)

voi să fi iubit

(che) essi a bb ian o am at o — (ca)

ei să fi iubit

IMPERFETTO

(se) io am as si — (dacă) eu aş iubi

(se) tu am ass i — (dacă) tu

ai iubi

(se) egli a m asse — (da că) el

ar iubi

TRAPASSATO

(se) io a vess i am at o — (dacă) eu

aş fi iubit

(se) t u avess i am a to — (dacă) t u

ai f i iubit

(se) egl i avesse am at o — (dac ă)

el ar fi iubit



(se) noi amassimo — (daca) no i

am iubi

(se) voi amaste — (dacă) voi aţ i

iub i

(se) essi amassero — (dacă) ei

ar iubi

(se) no i avess imo am at o — (dac ă)

noi am f i iubit

(se) vo i av es te am at o — (dacă)

voi aţi f i iubit

(se) essi avessero am at o — (dac ă)

ei ar fi iubit

CONDIZIONALE

PRESENTE

io am erei — eu aş iubi

tu ameresti — tu ai iu bi

egli amerebbe — el ar iubi

noi ameremmo — noi am iubi

voi amereste — voi a ţ i iub i

essi amerebbero — ei ar iub i

PASSATO

io a vrei am at o — eu aş fi iu b i t

tu av res t i a m at o — tu a i fi i ub i t

eg l i avrebbe amato — el ar f i iub i t

n o i av r em m o am a to — n o i am

fi iubit

vo i av res te am ato — voi a ţ i fi

iub i t

essi av reb be ro am at o — ei ar fi

iub i t

IMPERATIVO

ama (tu) — iub eşte ( tu)

ami (lui) — iu be as că (el)

amiamo (noi) — iu bim (noi)

amate (voi) — iu b iţi (voi)

amino

(loro) — iu be as că (ei)

PRESENTE

am are — a iub i

INFINITO

PASSATO

av e r e am a to

a f i iubit

PRESENTE

amando — iub ind

GERUNDIO

PASSATO

av en d o am a to

a iub i t )

iub ind (pen t ru că

PRESENTE

amante — care iub eş te , iub i tor

amanti — care iub esc , iub i tor i

PARTICIPIO

PASSATO

amato — iub i t

amata — iub i tă

amati — iubi ţ i

amate —

iubi tè

145



Observaţii

:

§ 124 A. Verbe le ca re au la inf in i t i v t e rmina ţ i a -care, -gare primesc

u n

-h-

îna in tea voca le lor

i, e:

cercare — a

c ă u t a :

(io

cerco),

tu cerchi, noi cerchiamo, io

cercherò,

t u

cercherai,

tu

cerc/ieresti

etc.

asciugare — a usca , a ş t e r g e : (io asciugo), tu a s c i u g a , noi asciugMa-

m o, io asciugherò, tu

asciugherai ,

io

asciugherei ,

tu

asciugheresti

etc.

B .

Cînd

ră dă c ina ve rbu lu i se t e r m i n ă în -ci, -sci, -gi, a t u n c i -i- din

ră dă c ină c a de î na in t e a de s ine n ţe i

-e sau -i:

cominciare a î n c e p e : (io comincio) , tu cominc i , noi c ominc ia mo, tu

comincera i , egl i comincerebbe.

lasciare — a l ă s a : (io lascio) , tu lasci , noi la sc i a mo , tu lascerai, egli

lascerebbe.

mangiare

—

a

m ì n c a :

(io

m a n g i o ) ,

tu

m a n g i ,

noi

m a n g i a m o ,

tu

mangera i , eg l i mangerebbe .

C. Cînd r ă d ă c i n a v e r b a l ă

se

t e r m i n ă

în -gli sau -i

n e a c e n t u a t ,

-i-

d in ră dă c ină d i spa re în faţa desinenţe lor care încep cu i:

consigliare — a sfă tu i : (io consiglio), tu consigli, noi consigl iamo,

(che) io consig/i, io consiglierei , tu c ons ig l e re s t i .

studiare — a î n v ă ţ a , a s t u d i a : (io studio) , tu stud i , noi stud ia mo,

c h e tu stud i , io s tud ierò , eg l i s tud ierebbe .

sonnecchiare — a m o ţ ă i : (io sonnecchio) , tu sonnecchi, noi sonnec

c h i a m o ,

che

egli

sonnecchi,

io

sonneccherei,

tu

sonnecc/ieraì.

D . Cînd ră dă c ina ve rba l ă se t e r m i n a în -i a c c e n tua t , a c e s t a se m e n

t ine îna in tea des inenţe i -i de la pe rsoa na a Ii-a singular ( indicat iv pre

zent ) şi la formele de singula r (conjunc t iv prezent ) şi pers . a Il I -a p lura l

(a conjunc t ivulu i prezent )

:

inviare — a t r i m i t e : (io invio) , tu i n v i i , che io i n v ì i , che essi inviino,

d a r :

che noi

inviamo,

che voi

inviate.

E. Cînd ră dă c ina ve rba l ă se t e r m i n ă în -gn, c onjuga re a se efec tuează

în mod n o r m a l :

sognare

— a

visa :

io

sogno,

tu

sogni, egli sogna,

noi

sogniamo,

voi sognate, essi sog nan o ; che io sogni , che noi sogniamo.

Conjugarea

a II-a

§125

Le

seconda coniugazione

INDICATIVO

P R E S E N T E

TEMERE A SE TEME LEGGERE A CITI

io t emo

— eu mă tem

leggo

—

citesc

t u t e m i — tu te te m i l e gg i — citeş t i



egl i tem e — el se te m e

noi t emiam o — noi ne t em em

voi temete — voi vă tem eţ i

essi temo no — ei se te m

legge — ci teşte

leggiamo — ci t im

leggete — citiţi

leggono — citesc

PASSATO PROSSIMO

io ho t em uto — eu m-am t e m ut

tu ha i t em ut o — tu t e -a i t em ut

egli ha te m ut o — el s-a te m u t

no i abb iam o t em uto — noi ne -am

t e m u t

v o i a v e t e t e m u t o — v o i v - a ţ i t e m u t

ess i h an no tem ut o — ei s -au te m u t

ho let to — am ci t i t

hai let to — ai ci t i t

ha let to — a ci t i t

abb iam o l e t t o — am c i t i t

av ete le t to — aţ i c i t i t

han no le t to — au c i t i t

IMPERFETTO

io temevo — eu m ă tem ea m

t u

temevi —

tu te tem eai

egli t em era — el se te m ea

noi t emevamo — noi ne t em ea m

voi temevate — voi v ă tem ea ţ i

essi temera rio — ei se te m ea u

leggero — ci team

leggeri — ci teai

leggera — ci tea

leggevamo ci t eam

leggevate — citeaţ i

leggevano — ci teau

TRAPASSATO PROSSIMO

io avevo t em uto — eu m ă t em use m avevo l e t t o

tu avev i t em uto — tu t e t emuseş i

egli avev a tem ut o — el se tem us e

noi avev am o t em uto — noi ne

t e m u s e r ă m

v o i a v e v a t e t e m u t o — v o i v ă t e

museră ţ i

ess i avev ano te m u to — ei se

t e m u s e r ă

— ci t isem

ave vi le t to — ci t iseşi

ave va le t to — ci ti se

avev am o l e t t o — c i t i se răm

a v e v a t e l e t t o

avevano l e t t o

c i t i seră ţ i

cit iseră

PASSATO REMOTO

io t emei

(etti ) —

e u m ă t e m u i

lessi

— citi i

t u

temesti —

tu t e t em uş i

egli temè (ette) — el se te m u

noi temem mo — noi ne t e m u r ă m

voi temeste — voi vă te m ur ăţ i

essi temeron o

(ettero )

— ei se tem u ră

leggesti

— ci t iş i

lesse — citi

leggemmo — ci t i răm

leggeste — ci t i răţ i

lessero — cit i ră

io ebb i t e m uto —

tu aves t i t emuto

egl i ebbe temuto

TRAPASSATO REMOTO

eu m ă tem us em ebbi le t to — ci t isem

tu te temuseş i

el se temuse

aves t i l e t to —ci t i seş i

ebbe let to — ci t ise

147



no i a ve m m o t e m uto — no i ne t e m u- a ve m mo l e t to — c i ti s er ă m

serăm

voi aves te tem ut o — voi vă tem u- aves te le t to — c i t i se ră ţ i

seraţi

essi ebbe ro te m ut o — ei se ebb ero le t to — ci t iseră

t e m u s e r ă

io tem erò — eu mă voi teme

(o să m ă tem )

tu tem era i — tu te ve i t em e

(o să te temi)

•egli tem er à — el se va te m e

(o să se teamă)

noi temeremo — noi ne vom

teme (o să ne temem)

voi temerete — voi vă ve ţ i

teme (o să vă temeţi )

•essi tem er an no — ei se vo r

teme (o să se teamă)

FUTURO

leggerò — voi citi (o să citesc)

leg ge rai — vei citi (o să citeş ti)

leggerà — va cit i (o să citească)

leggeremo

— vo m cit i (o să cit im )

leggerete — ve ţi citi (o să citiţi)

leggeranno — vo r citi (o să ci

tească)

FUTURO ANTERIORE

io a v r ò t e m u t o — eu mă voi fi

t e m u t

tu avr a i te m ut o — tu te ve i f i

t e m u t

«gli av rà te m ut o — el se va fi te m u t av rà le t t o — va fi c i t i t

no i avre m o te m ut o — noi ne vom avrem o le t to — vom fi c i t i t

f i t emut

voi av re te tem uto — voi vă ve ţ i

f i t emut

ess i av ran no te m ut o — ei se vor

f i temut

av rò l et to — voi fi c i t i t

av rai le tto — vei fi c i t i t

avre te le t to — ve ţi fi cit it

av ran no le t to — vor fi c i t i t

CONGIUNTIVO

Presente

(che) io t em a — (ca) eu să m ă te m legga — (ca) eu să citesc

(che) t u te m a — (ca) tu să te tem i leggo — să citeşti

(che) egli te m a — (ca) el să se te am ă legga — să citeasc ă

(che) noi tem iam o — (ca) noi să leggiam o — să cit im

ne temem.

(che) voi temiate — (ca) v oi să v ă leggiate — să cit i ţ i

t e m e ţ i

(che) essi te m an o — (ca) ei să se leggan o — să citeas că

t e a m ă



IMPERFETTO

(se) io

temessi

— (dacă ) m -aş t em e

leggessi

— (dac ă) eu aş citi

(se) tu tem essi — (dacă) tu te-a i leggessi — (dacă) t u ai c i t i

t e m e

(se) egli tem esse — (dac ă) el s-ar leggesse — (dacă ) el ar citi

t e m e

(se) noi teme ssimo — (dacă) noi

leggessimo —

(dacă) noi am cit i

n e - a m t e me

(se) vo i tem este — (da că) voi v-a ţi leggeste — (dac ă) voi aţ i citi

t e me

(se) essi tem esse ro — (da că) ei s-ar leggessero — (da că) ei a r citi

t e m e

PASSATO

(che) io ab bia te m u to — (ca)

eu să m ă f i t em u t

(che) tu abb ia te m ut o — (ca)

tu să te fi t e m u t

(che) egli abb ia te m u to — (ca)

el (să se fi te m u t

(che) noi ab biam o te m ut o — (ca)

noi să ne fi temut

(che) voi ab bi a te tem ut o — (ca)

voi să vă fi temut

(che) essi ab bi an o te m u to — (ca) ab bia no le tto —- (ea) ei să fi c itit

ei să se fi temut

TRAPASSATO

avessi le tto — (dacă) aş fi cit it

ab bi a le t to — (ca) eu să fi c i t i t

ab bia let to — (ca) tu să fi c i t i t

ab b ia le tt o — (ca) el să fi ci tit

ab bi am o le tto — (ca) noi să fi

ci t i t

ab bi at e le tto — (ca) voi să fi ci tit

(se) io av essi te m u to — (dacă)

eu m-aş f i temut

(se) tu avess i tem ut o — (dacă)

tu te -a i f i temut

(se) egli av esse te m ut o — (dacă)

el s-ar fi temut

(se) noi avess imo te m u to — (dacă

noi ne-am f i temut

(se) voi aves te temuto — (dacă)

voi v-a ţ i f i temut

(se) ess i avessero temuto — (dacă)

ei s-ar fi temut

avessi l et to — (dacă) ai fi citi t

avess e let to — (dacă) ar fi citi t

avessim o le t to — (dacă) am fi c i t i t

av este lot to — (dacă) aţ i fi c i t i t

avessero le t t o — (dacă) ar f i c i t i t .

COXDIZIONALE

PRESENTE

io teme re i — eu m -aş te m e

tu temeres t i — tu te -a i tem e

leggerei — aş citi

legge resti — ai citi

14»



«gli temerebbe — el s-ar te m e leggerebbe — ar ci t i

TLOÌ temeremmo — n o i n e -am t e m e leggeremmo — am ci t i

vo i temereste — vo i v- aţi te m e leggereste — aţi ci t i

essi temerebbero — ei s-ar te m e leggerebbero — ar ci t i

PASSATO

io avr ei te m u to — eu m-aşi fi av rei le t to — aş fi ci t i t

t e m u t

tu avres t i te m ut o — tu te-ai fi avr es t i le t t o — ai fi c i t i t

t e m u t

«gl i av reb be te m ut o — el s -ar av reb be le t to — ar f i c i t i t

' f i t emut

no i av re m m o tem uto — no i av rem m o le t to — am fi c i t i t

n e -am f i t em u t

vo i av r es te t e m ut o — vo i v -a ţ i av r es te l e t to — a ţ i fi c i t i t

f i t emut

«ss i avre bbe ro te m ut o — ei s -ar avr ebb ero le t t o — ar fi c i t i t

f i t emut

IMPERATIVO

temi (tu) — tem e- te leggi (tu) — ci teş te

tema (lui) — să se te a m ă legga (lui) — să ci tea scă

temiamo

(noi) — să ne tem em

leggiamo

(noi) — să citi m

temete

(voi) — tem eţ i -v ă

leggete

(voi) — citiţi

temano (loro) — să să tea m ă leggano (loro) — să ci te asc ă

INFINITO

PRESENTE

temere — a se te m e leggere — a citi

PASSATO

aver temuto — a se f i temut aver letto — a fi c i t ì t

GERUNDIO

PRESENTE

temendo — t em ìn d u -s e leggendo — c i t ind

PASSATO

avendo temuto — t e m ì n d u - s e avendo letto — c i t ind

150



PARTICIPIO

P R E S E N T E

temente

— ca re se t em e , t e m ă to r

leggente —

care c i teş te

tementi

— care se t em , t e m ăto r i

leggenti

— care ci tesc

PASSATO

temuto

— t e m u t

letto

— ci t i t

temuta

— t e m u t ă

letta

— ci t i tă

temuti

— t e m u ţ i

letti

— cit i t i

temute

— t e m u t e

lette

— ci t i te

Observaţii :

§ 126 A. Aparţ in acestei categori i verbele care la infini t ivul pre

zen t se t e rmină în

-ere

avînd accen tu l pe penu l t ima s i l abă

(temere )

sau

pe an tepenu l t ima s i l abă

(ricevere).

a) Cînd răd ăc ina ve rba lă se ter m ină în

-c, -g, -se

şi es te u rmată

de

-e, -i,

pronun ţ ia es te ca ş i în română:

-ce, -ci, -ge-, -gi:

grupur i l e

-sci, -sce

se ros tesc , aşa cum am văzut ,

şi,

respec t iv

se: vindere

— a în

vinge,

spargere

— a împ răş t i a , a p resăra ,

pascere —

a paş te , a h răn i .

b) în cazul verbelor

vincere, spargere, pascere,

dacă rădăcinile c,

se ,

g

sînt urmate de vocalele

-a, -o,

atunci sunetul nu suferă nici o al

t e r a r e :

vinco, pasco, spargo; vinca, sparga, pasca;

iată cum se conjugă

respec t ive le verbe :

vincere

— a înv in ge : io vinco, t u vinci , egli vince, noi v inc iam o,

voi vin cete , essi vin co no ; che io vin ca

;

che io vincessi ; io vincerei, tu

vincerest i etc.

pascere

—

a hrăn i

:

io pasco, tu pasci , egli pasce , noi pas cia m o, voi p a

scete, essi, pascono ; che io pasca

;

che io pascessi ; pasc erebb ero etc .

spargere —

a presăra: io spargo, tu sparai , eg l i sparge, noi spargiamo,

voi spar ge te, essi spa rgo no ; che io spa rga ; che io spargessi ; spa rge reb be et c

e) Formele regulate a le par t ic ip iu lu i perfect

-uto

primesc un - i -

în t re rădăc ină ş i des inen ţă ca l a verbe le :

piacere

—*

piaciuto

— p l ă c u t ;

giacere

—•

giaciuto —

zăcu t ;

tacere

—>

taciuto —

t ă c u t ;

mescere

—>

me

sciuto —

tu rn a t (în p ahar ) ;

nuocere

—>

nociuto

—•

d ă u n a t

;

pascere

—*

pa

sciuto —

păscu t .

B .

Anumi te verbe con ţ in în rădăc ină un

diftong mobil

ce apare în

decursul conjugări i în s i labă deschisă (si labă ce se termină în vocală)

accen tu a t ă : e s t e v o rb a d e

uo

şi

ie .

Atunci c înd accentul cade pe des i

nenţă sau dacă si laba respectivă este închisă, cei doi diftongi se reduc

la s impla vocală

o

sau e , de exemplu:

muovere —

a m işc a; io mu ovo , tu mu ovi , eg li m uove , noi m ov iam o

(accen t m ut a t ) , vo i m ove te (accen t m ut a t ) , ess i m uov ono ; che io m uo vaetc.

151



sedere — a şe de a: io siedo, tu siedi , egl i s tede, noi sediam o (ac cen t

m u t a t ) ,

voi sedete (accent mutat ) , ess i s iedono; che egl i s ieda etc .

tenere — a ţ in e : io ten go (s i labă înc hisă) , t u t ieni , egli t iene, noi

t en iamo (accen t muta t ) , vo i t ene te (accen t muta t ) ess i t engono (s i l abă

închisă) ; che egl i tenga (s i labă închisă) .

Aceste verbe cu di f tong mobi l se af lă în l i s ta verbelor neregulate

(a se vedea si verbele

cuocere, dolere, nuocere, potere, solere, volere,

la

§ 131).

C. Sînt reg ula te verb ele care îş i pă s t re az ă aceeaş i rădă cin ă la

toate formele conjugări i . Sînt considerate de gramat ici le i ta l iene, verbe

slabe (deboli) acelea car e au la perfectul s im plu (passato remoto) şi

la participiul perfect accen t u l pe des i nen ţ ă (temei, credei). Verbele

tari (forti) sîn t ace lea care au accen tu l pe răd ăc ină : scrissi, apparsi

lessi: scritto, apparso, letto. Aproape toa te verbe le s l abe p rez in tă dec i o

con juga re r eg u la tă : verb e le t a r i p re z in tă nere gu la r i t ă ţ i de fo rme pe

parcu rsu l con jugăr i i a I i -a şi a I I I -a ; to t nere gu la te sîn t verbe le care

î ş i sch imbă rădăc ina în decursu l con jugăr i i : leggere: lessi —

letto ;

an

dare: vado — andato; vincere: v insi-vinto; venire: venni — venuto. Ver

bele tar i se af lă de asemeni înregis t rate în l i s ta verbelor neregulate

(vezi l i s ta verbelor neregulate) .

NOTĂ:

Deşi gramaticile italiene, pînă şi cele mai moderne, consideră această categorie

ca fiind verbe neregulate, se poate constata că desinenţele sînt regulate:

difendere

difesi

difese

difesero

cadere

caddi

cadde

caddero

correre

corsi

corse

corsero

conoscere

conobbi

conobbe

conobbero

în alternanţă cu desinenţele

difendesti

defendemmo

difendeste

cadest i

cademmo

cadeste

corresti

corremmo

correste

conoscesti

conoscemmo

conosceste

scegliere

scelsi

scelse

scelsero

rompere

ruppi

ruppe

ruppero

esprimere

espressi

espresse

espressero

tacere

tacqui

tacque

tacquero

celorlalte persoane:

scegliesti

scegliemmo

sceglieste

rompesti

rompemmo

rompeste

esprimesti

espr imemmo

esprimeste

tacesti

t acemmo

taceste

dire

dissi

disse

dissero

sparire

sparvi

sparve

sparvero

dicesti

dicemmo

diceste

sparist i

spar immo

spariste

D . Verb ele s labe (regulate) a le conjugări i a I i -a po t în locui la

formele de passato remoto desinenţele -ei, -è, -erono cu -etti, -ette, -ettero

care se folosesc mai mul t în l imba modernă . Toate verbe le con jugăr i i a

do ua care fo rme ază per fec tu l s implu în m od norm al , po t avea ce ledouă forme, iar formele în

-etti, -ette, -ettero

se ev i t ă a tunci c înd t ema

verba lă se t e rmină în -t: riflct-tei (de preferat lu i riflettetti), potei (în loc

152



d e potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregula te de

con juga rea a doua , p roven ien ţa lo r d in l a t ină ind ic înd con t rage rea d i»

r ă d ă c i n ă : dicere, facere, ponere, traggere.

§ 1 2 7

Conjugarea a IlI-a

La terza coniugazione

INDICATIVO

P R E S E N T E

S E R V I R E - a servi

io servo — eu serves c

tu ser vi — tu serveşt i

•egli se rve — el se rv eş te

noi serviamo — noi se rvim

voi servite — voi serv i ţ i

•essi s erv on o — ei se rv esc

FINIRE — a termina (incoativ)

f inisco — termin

finisci.— t e r m i n i

f in isce — termină

f in i amo — te rminăm

fini te — terminat i

f in i scono — termină

P A S S A T O P R O S S I M O

io ho servi to — eu am servi t

tu hai servi to — tu ai s ervi t

egl i h a serv i to — el a serv i t

noi ab bia m o servi to — noi

am se rv i t

voi a ve te serv i to — voi a ţ i

se rv i t

essi ha nn o serv i to — ei au serv i t

ho f in i to — am te rm ina t

ha i f in ito — a i te r m in at

ha f in i to — a t e rm ina t

abb iam o f in ito — am te rm ina t

avete f ini to -

hanno f ini to

a t i t e rmina t

a u t e r m i n a t

•io serv ico — eu se rv ea m

tu servic i — tu servea i

egl i s erv ica — el s ervea

n o i

servivamo

— n o i s e r v e a m

voi servivate — voi se rv ea ţ i

ess i se rv ice lo — e i se rv eau

I M P E R F E T T O

fin

ivo

t e r m i n a m

finiri — termina ţ i

f i n i m — t e r m i n a u

finivamo

— t e r m i n a m

finivate — t e r m i n a ţ i

f inieaizo — terminau

T R A P A S S A T O P R O S S I M O

io avevo servi to — au servise m

t u ave vi servi to — tu serviseş i

egl i ave va servi to — e l se rvise

noi avevamo servi to —noi

se rv i se răm

avevo f in i to — te rm inas em

ave vi f in i to — term inaseş i

avev a f in i to — te rm inase

avev am o f in i to — te rm inas e răm

153



voi av ev ate servi to — voi ser

viseră ţ i

essi av ev an o servito — ei ser

viseră

a ve va te f in ito — te r m ina s e r ă ţ i

avev ano f in i to — te rm ina se ră

io se rv ii — eu servii

t u serv is t i — tu serviş i

egli ser vì — el servi

no i se rv imm o — noi serv i răm

PASSATO REMOTO

fin i i — te rmina i

f in is t i — te rmin aş i

finì — t e r m i n ă

f in immo — te r mina r ă m

voi servis te — voi serv iră ţ i

essi se rviro no — ei serv iră

f in i s te — te rminară ţ i

f in i rono — te rminară

TRAPASSATO REMOTO

io ebb i serv i to — eu servisem

t u av est i servi to — tu serviseş i

egli ebb e serv ito — el servis e

noi av em m o se rv i to — noi

se rv ise răm

voi a ve ste servi to — voi servi

seră ţ i

essi ebb ero serv ito — ei servis eră

ebbi f in i to — te rm inase m

ave st i f in ito — term inas eşi

ebbe f in i to — te rm inas e

a ve m m o f in i to — te r m ina se r ă m

ave s te f in i to — te rm inase ră ţ i

ebbero f in i to — te rm ina se ră

FUTURO

io se rv irò — eu voi servi (o sa

servesc)

t u se rv ira i — tu ve i servi (o să

serveşti)

egli ser vi rà — el v a servi (o să

servească)

noi serviremo — noi v om servi

(o să servim)

vo i serv irete — voi v eţi servi

(o să serviţi)

essi ser vir an no — ei vo r servi

(o să servească)

f in irò — voi te r m in a (o sa t e rm in )

f inirc i — vei te r m in a (o să ter

mini)

f in i rà — va te rm ina (o să te rm ine)

f in immo — vom t e rm ina (o să te r

mină m)

f inire te — veţ i te rm in a (o să te r

mina t i )

f in i ranno — vor te rm ina (o să te r

mine)

FUTURO ANTERIORE

io a v rò servi to — eu voi fi

servi t

t u v r i s e r vi t o — t u v e fi

s e r v i t v

egli av rà serv ito — el va f i

servi t

av rò f in ito — voi fi te r m in at

av ra i f in ito — vei fi te rm in at

av rà f in ito — v a fi t e rm in a t

154



noi avrem o serv i to — noi vom

fi servit

voi a vr e te se rv i to — voi ve ţ i

fi servit

ess i av ran no se rv i to — ei vor

fi servit

avre m o f in i to — vom fi te rm in a t

av re te f in ito — ve ţ i f i te r m in a t

av ran no f in i to — vor fi t e r m in a t

CONGIUNTIVO

PRESENTE

(che ) io ser va — (ca) eu să ser

vesc

(che) tu se rva — (ca) t u să

serveşt i

(che ) eg li se rv a — (ca) el s ă

servească

(che) noi serviamo — (ca) no i să

serv im

(che) voi serviate. — (ca) v oi să

servi ţ i

(che) essi servano — (ca) ei să

servească

Unisca — (ca) să ter m in

finisca — (ca) să ter m ini

f inisca — (ca) să ter m in e

f in iamo — (ca) să te r m ină m

finiate — (ca) să te rm ina ţ i

finiscano — (ca) să ter m ine

IMPERFETTO

(se) io se r v im — (dacă) eu aş

servi

{se) t u ser vis si — (dacă ) tu ai

servi

{se) egli serv isse — (dac ă) el

ar servi

(se) noi servissimo — (dacă) noi

am servi

(se) voi serviste — (dacă ) voi

aţ i servi

(se) essi servissero — (dacă) ei

ar servi

f inissi — (dacă) aş te rm in a

finissi — (dacă) a i ter m in a

finisse — (dacă) ar term ina

f'missimmo

— (dacă ) am te rm ina

finiste — (dacă) a ţ i te rm in a

f in isse ro — (dacă) a r te rm in a

PASSATO

(che) io a bb ia ser vito — (ca) eu

să fi servit

(che) tu ab bi a serv i to — (ca) t u

să fi servit

(che) egli ab bi a ser vito — (ca) el

să fi servit

(che) noi a bb iam o serv i to — (ca)

noi să fi servit

ab bia f ini to — (ca) eu să fi te r

m i n a t

ab bi a f ini to — (ca) tu să f i ter

m i n a t

ab bi a finito — (ca) el să fi te r

m i n a t

abbiamo fini to — (ca) noi să f i ter

m i n a t

155



(che) voi ab bi at e servi to — (ca) voi ab bi at e finito — (oa) voi să

să fi se rv i t t e rm in at

(che) essi ab bia no serv ito — (ca) ei ab bia no finito — (ca) ei să fi te r

sa fi serv i t m in at

TRAPASSATO

(se) io avessi serv i to — (dacă ) eu avessi f inito — (dacă ) aş fi ter -

aş fi serv i t m in at

(se) t u aves si servi to— (dacă ) tu ave ssi f ini to — (dacă ) ai fi te r-

ai fi se rvi t m in at

(se) egli avesse servi to — (dacă )el ave sse fini to — (dacă ) ar fi ter-

ar fi serv i t m in at

(se) noi a vessim o serv ito — (dacă) ave ssim o fini to — (dacă ) am fi te r-

noi am fi serv i t m in at

(se) voi av es te serv i to — (dacă) av es te fini to — (dacă) a ţ i fi te r-

voi a ţ i fi serv i t m in at

(se) essi aves sero s ervi to — (dacă) aves sero fini to — (dacă) ar fi te r-

ei ar fi serv i t m in at

CONDIZIONALE

io serv irei — eu aş servi

t u serviresti — tu ai servi

egli

servirebbe

— el ar serv i

noi serviremmo — noi am servi

voi servireste — voi a ţ i servi

essi servirebbero — ei ar serv i

PRESENTE

finirei

a ş t e rmi na

fini res ti — ai te rm in a

finirebbe

— a r t e r m i n a

Uniremmo — a m t e r m i n a

fini res te — aţ i te rm in a

finirebbero — ar t e rm i na

PASSATO

io av rei serv i to — eu aş fi serv i t av rei f ini to

tu av res t i servi to — tu ai fi serv i t

egli av re bb e serv i to — el ar fi

servi tno i avr em m o serv i to — noi am fi

servi t

voi av re s te serv i to — voi a ţ i fi

servi t

essi avreb bero " se rvi to — ei ar f i

servi t

aş f i t e rminat

av res t i f in i to — ai fi te rm in a t

avr ebb e f in i to — ar fi t e r m ina t

av rem m o f in it o — am fi t e r m i na t

av res te f in ito — aţ i f i t e r m in at

av rebb ero f in i to — a r fi t e rm i n a t

IMPERATIVO

servi

(tu) — serveş te

serva

(lui)

— să serveasc ă

finisci

(tu ) — t e rm i nă

finisca (lui) — să te rm in e

156



serviatno (noi) — să servim

servite, (voi) — serviţ i

servano (loro) — să serv ească

finiamo (noi) — să t e rm ină m

finite (voi) — ter m in at i

finiscano (loro) — să term in e

servire — a servi

INFINITO

PRESENTE

finire — a te rm ina

PASSATO

av er serv ito — a fi serv it av er f ini to — a fi te rm in at

GERUNDIO

PRESENTE

servendo — serv ind finendo — terminine!

PASSATO

av en do se rv i to — se rv ind aven do f in i to —

t e r m i n ì n d

servente

serventi

care serveşte

care servesc

serv i to — serv i t

se rv i t a — se rv i t a

serv i t i —

serviţi

servi te — servi te

Observaţii'

PARTICIPIO

PRESENTE

finente — care t e rm ină

finenti — care t e rm ină

PASSATO

fin i to — te rmina t

f i n i t a — t e rmi n a t ă

f in i t i — terminaţ i

f in i t e — te rmina te

§ 128 A. Mul te verbe din aceas tă conjugare pr imesc în t re rădăcină

ş i des inenţă grupul -isc — la ind ica t iv , con jun c t iv şi im per a t iv , pe r

soanele I ş i a I l l -a s ingular ş i a I l l -a p lura l ; (a se vedea verbul

finire).

Aces te verbe se numesc incoative. Sînt incoat ive verbe ca : ammonire. —

a aver t i za , agire — a ac ţ iona , bandire — a face cuno scut , condire — a

c o n d i m e n t a ,

custodire

— a păzi ,

finire

— a t e rmi n a ,

punire

— a pedep si ,

capire — a în ţe lege , riverire — a respec ta , fiorire — a înflori, pulire —

a cura t i , nitrire — a n e c h e z a : (pulisco, pulisci, pulisce, puliscon o;

che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro).

B.

Se conjugă normal verbe ca : aprire — a deschide , fuggire —

a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi , sentire — a au zi , divertire, —

a dis t ra ,

dormire

— a dorm i ,

partire

— a pleca ,

vestire

— a î m b ră c a .

157



C. Cîteva verbe prez intă ambele forme de conjugare , însă cu deo

sebire de sens în tre o conjugare ş i cea la l tă : io parto — eu plec, io parti-

sco — eu î m p a r t .

D. Part ic ipiul prezent a re de obice i desinenţa -ente: fuggente — care

fuge , par t ente — care pleacă , seguente — u r m ă t o r , uscente — care iese ;

uneor i însă aceasta es te

-{ente: nutriente

— hr ă n i to r , pa z ie n te — r ă b dă to r ,

ubbid ien te — ascu l tă to r , inse rv ien te — îngr i j i to r , e sord ien te — înce pă to r .

E . Verbe le ca re con ţ in d i f tong m obi l în r ăd ăc i nă (vez i : venire)

urmează regul i le prezenta te la § 126 B, precum şi în l is ta verbelor nere

gu la te .

Acordul participiului perfect

§ 1 2 9 1 .

a Verbele care se conju gă la t im pu r i le com puse cu aux i l ia ru l

essere im pu n acordul pa r t ic ip iu lu i pe r fec t în num ăr şi gen cu su b ie c tu l :

/ ragazzi

sono giunti

— Băie ţ i i au a juns

;

Le ragazze

sono giunte

— Fe te l e

au a juns .

1 b . Dacă complementu l d i rec t e s te s i tua t după ve rb , pa r t ic ip iu l

se poate acorda f ie cu subiec tul f ie cu complementul d irec t : lo mi sono

comprato

queste scarpe sau Io mi sono

comprate

queste scarpe — Eu mi - a m

c umpă r a t a c e ş t i pa n to f i .

2 a . Verbele care se conjugă la t impur i le compuse cu auxi l ia rul

avere nu im pu n acordul pa r t ic ip iu lu i pe r fec t cu com plem entu l d i r ec t :

Abbiamo incontrato i nostri amici — l-a m înt î l n i t pe pr ie teni i no ştr i :

Non ho

visto

quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fe te le ace lea .

2 b . Dacă com plem entu l d i rec t p rece dă ve rbu l avere atunc i se

face acordul în gen ş i număr cu re spec t ivu l complement : L i abbiamo

incontrati

— l - a m în t î l n i t

;

Non le ho vis te — Nu le -am vă zu t .

2 c . Cînd complementu l d i rec t ca re p recedă ve rbu l e s te expr ima t

p r in p r onume le r e l a t i v che acordul pa r t ic ip iu lu i cu com plem entu l e s te

f a c u l t a t i v :

Gli spettacoli che ho

visto

(sau

ho visti)

furono bellissimi

—

Spectacole le pe care le -am văzut au fost foar te f rumoase .

3 . în cadrul d ia teze i pasive , par t ic ipiu l perfec t a l verb ului se aco rdă

în gen ş i număr cu sub iec tu l g ramat ica l : La frutta

è venduta

dal frutti

vendolo — F r uc te l e s în t v înd u te de vînză toru l de f ruc te ; Questi vestiti

vanno st irati

— Ac este rochi i t rebu ie să fie că l ca t e :

Il

caffè sarà bevuto

subito — Cafeau a v a f i b ă u t ă i m e d i a t .

4. Cînd are funcţ ie de adjec t iv , par t ic ipiul perfec t se acordă cu

subs tan t ivu l l a ca re se r e fe ră :

libro

chiuso

— car te înch isă ,

libri

chiusi

—

cărţ i închise ; porta aperta — uşă desch isă , porte aperte — uşi deschise .

158



S c h e m a a c o r d u l u i p a r t i c i p i u l u i p e r f e c t

Dacă > Se impune

i i

1.

Com plementu l d i rec t se _^ în to td ea un a pa r t i c ip iu l pe r fec t

af lă du pă ve rb ( t ranz i t iv) la s ingular

Exemple :

Io

ho

nascosto

i vestiti

— Eu am ascun s rochi i le .

Noi abbiamo

nascosto

i vestiti

— Noi am ascuns rochii le .

2.

Co m plem entul di re c t se Par t ic ipiul perfec t la s ingular

af lă îna intea verbului ( t ranzi t iv) —

>

sau

Se acordă cu complementu l

Exemple :

I vestiti che ho

nascosto / /

vestiti che ho

nascosti — Rochii le pe care

(eu) le-am ascuns.

/

vestiti che abbiam o nascosto

/ /

vestiti

che

abbiamo nascosti —

R ochii le

pe care (noi) le-am ascuns.

3.

Co m plem entul di rec t se Par t ic ip iul perfec t se acord ă

af lă în a in tea verbu lui ( t ran zi t iv) —* cu com plem entul

ş i es te îns oţ i t de pro nu m e perso

na l ne a c c e n t ua t

Exemple:

I vestiti li ho nascosti io

— Rochii le le-am ascuns eu.

/

vestiti li ha nascosti le i

/

lui —

Rochii le le-a ascuns ea/el .

4. Verbul ( in t ranz i t iv ) se con- În to t de au na pa r t ic ip iu l pe r -

jugă cu auxi l i a ru l

avere;

(nu —> fect la m asc ulin sin gu lar

a re complement d i rec t )

Exemple:

La sveglia

ha suonato — Ceasul deş tep tă to r a sun a t .

Le fiamme

hanno divampato — Flăcă r i le au izbu cni t .

5.

Ve rbul ( intr an zi t iv ) se con- Pa rt icip iul perfect se aco rd ă cu

jug ă cu auxi l i a ru l

essere;

(nu —>• su b ie c tu l . .

a re complement d i rec t )

Exemple:

La sveglia

è suonata

— Ceasul

de ş t e p t ă t o r a suna t .

Le fiamme

sono divampate — Flăcă r i le s-au de zlăn ţui t .

159



6. Verbu l es te la d ia teza pa- Pa r t ic ip iul perfec t se aco rdă cu

sivă ; (nu are co m ple m en t direc t) —+ sub iectu l

Exemple:

Le casse sar an no s car ica te — Lăzi le vor fi des cărca te .

Uomini e donne furono feri ti — B ărb aţi şi femei a u fost r ăn iţ i .

7 . Verb ul es te pro nom inal —> Part ic ipiul perfec t se aco rdă cu

subiec tul

Exemple:

Il gatto si è gra t ta to — Pis icul s-a scărp ina t .

/ bambini si sono sv egliati — Copiii s-au tre zit .

Le squadre si sono inco ntra te — Ech ipele s-au înt i ln i t .

V E R B E L E N E R E G U L A T E

Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate

§ 1 3 0 Toate ve rbe le ca re nu respec tă , ma i mul t sau ma i pu ţ in .

pa rad igm a conjugăr ii mo de l s în t ve rbe n e regu la te . Aces tea s în t nu m e

roase ş i în marea major i ta te apar ţ in conjugăr i i a doua ş i a t re ia :

a) la conjugarea întii sîn t doa r t r e i ve rbe ne regula te : andare — a

se duce , stare — a sta , dare, — a da (verbul fare — a face es te considera t

ca făc înd p ar te din con jug area a doua) ;

b) la conjugarea a doua se dis t ing : 1 . verb e a căror ne re gu la r i ta te

se l im iteaz ă d oar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi ;

lessi, lesse, lessero

;

letto ; 2 . ve rbe ca re au forme ne regu la te la m a i m ul te

t impur i s a u modur i : potere — a p u t e a ; posso;

potrò; potrei;

e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a desc hide ,

offrire — a oferi, scolpire — a scu lp ta , sparire — a dispărea , p rez in tă

două forme la passato remoto: o formă s lab ă : aprii, offrii, scolpii, spar ii

ş i o fo rmă ta re : apersi, offersi, sculsi, (poet ic) , sparvi.

P r i n c i p a l e l e v e r b e n e r e g u l a t e *

§ 1 3 1

accadere — a se în t î m pl a ; (vezi cadere). A uxi l i a r : essere.

accendere — a a p r i n d e ; pass, rem: accesi , accendest i , accese , accen

de mmo, a c c e nde s t e , a c c e se r o ; part. pass: acceso . Auxi l ia r : avere.

accingersi

—- a se ap uc a de, a încep e ; pass, rem: mi accinsi , t i ac

cing esti , s i accinse, ci accin ge m m o, v i accin ges te, si accinsero ; part.

pass: acc in to . Au xi l ia r : essere.

* Prezenta listă cuprin .e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se

conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. Celelalte timpuri se conjugă normal.

160



acc ludere — a a n e x a (un act la o scrisoare) pass, rem: acclusi , acc lu

des t i , acc luse , acc lud em m o, ac c lude ste , acc lusero ; part. pass: accluso.

Au x i l i a r : avere.

accogl ie re

— a

p r i m i ,

a

înt împina (vez i cogliere). Au x i l i a r : avere.

accorgers i —

a-şi da

s e a m a

; a

o b se r v a

;

pass,

rem: mi

accors i ,

ti

accorgest i ,

si

accorse ,

ci

a c c o r g e m m o ,

vi

accorges t e ,

si

accorsero

;

part.

pass: accor tos i . Auxi l i a r : essere.

accor re re

— a

alerga spre ; (vez i correre). Au x i l i a r : essere.

accrescere — a măr i ; a se măr i ; a creş t e ; (vezi crescere). Auxi l i a r

avere (cînd e t r a n z i t i v ) ; essere (cînd e i n t r a n z i t i v ) .

j addirsi — a se dedica , a se consac ra , a se pot r iv i . Se folosesc nu m ai

f o r m e l e u r m ă t o a r e :

irul.

preş: si addice , si a d d i c o n o ; ind. imperf.:

s i addiceva , si addicevano ; cong. preş: si addica , si addicano ; cong.

imperf.: si

addicesse ,

si

addicesse ro .

a d e m p i e r e sau adempi re — a îndepl in i , a sat i sface ; (vez i empiere).


affliggere

— a

î n t r i s t a ,

a

î n d u r e r a

;

pass,

rem:

afflissi, afflig ges ti,

affl isse, affl iggemmo, affl iggeste, affl issero; part. pass: aff l i t to . Auxi l ia r :

avere.

agg iunge re — a adăuga ; (vez i giungere) Auxi l i a r : avere.

a l ludere

— a se

referi ,

a

face aluzie

la ... ;

pass,

rem:

allusi , a l ludest i ,

a l luse , a l ludemmo, a l ludeste , a l lusero;

part. pass:

al luso . Auxi l ia r :

avere.

a m m e t t e r e — a a d m i t e ( v e z i mettere). A u x i l i a r : avere.

anda re — a m e r g e , a se duce ; ind. pres: v a d o (vo), vai, va, a n d i a m o ,

a n d a t e , v a n n o ; futuro: a n d r ò , a n d r a i , a n d r à , a n d r e m o , a n d r e t e , a n d r a n n o

;

condiz. pres: a n d r e i , a n d r e s t i , a n d r e b b e , a n d r e mmo , a n d r e s t e , a n d r e b

bero ; cong. pres: v a d a , v a d a , v a d a , a n d i a m o , a n d i a t e , v a d a n o ; impera-

tivo: vai

( v a ' ) , v a d a , a n d i a mo , a n d a t e , v a d a n o . Au x i l i a r : essere.

a n n e t t e r e

— a

a n e x a

;

pass,

rem:

anne t t e i ( anness i ) , anne t t e s t i , anne t t e

( a n n e s se ) , a n n e t t e mmo , a n n e t t e s t e , a n n e t t e r o n o ( a n n e s se r o ) : part. pass:

annesso . Auxi l i a r : avere.

appa r i re — a a p ă r e a

; ind.

pres: appaio (appar i sco) , appar i (appar i sc i ) ,

appa re (appa r i sce ) , appa iamo (appa r i amo) , appa r i t e , appa iono (appa r i

scono)

;

pass,

rem:

a p p a r v i ( a p p a r i i / a p p a r s i ) , a p p a r i s t i , a p p a r v e ( appa r ì /

a p p a r se ) , a p p a r i mmo , a p p a r i s t e , a p p a r v e r o ( a p p a r i r o n o / a p p a r se r o ) ;

cong. pres: appa ia ( appa r i sca ) , appa ia ( appa r i sca ) , appa ia ( appa r i sca ) ,

a p p a r i a mo , a p p a r i a t e , a p p a i a n o ( a p p a r i s c a n o )

; imperativo:

a p p a r i ,

a p p a i a , a p p a r i a mo , a p p a r i t e , a p p a i a n o

;

part. pres:

a p p a r e n t e

;

part.

pass:

a p p a r so . Au x i l i a r :

essere.



appartenere

—

a ap ar ţin e; (vezi tenere). Au xiliar: essere (cìnd e

intranzitiv), avere (cìnd e tranzitiv).

appendere —

a atîrna , a agă ţ a ;

pass, rem:

appesi, appendesti

appese, appendemm o, appen deste, appesero ;part. pass: appeso. Auxiliar:

avere.

applaudire

—

a aplauda

;

ind. pres:

aplaudo (applaudisco), applaudi

(aplaudisci), applaude (applaudisce), applaudiamo, applaudite, applau

dono (applaudiscono) ; cong. pres: applauda (applaudisca), applauda

(applaudisca), applauda (applaudisca), applaudiamo, applaudiate, appla

uda no (applaudiscano) ; imperativo: applaudi (applaudisci), applauda

(applaudisca), applaudiam o, app laudite, applaudano (applaudiscano).

Auxiliar:

avere.

aprire —

a deschide

;

pass, rem: aprii (apersi), ap risti, aprì (aper

se), aprimmo, apriste, aprirono (apersero); part. pass: aperto. Auxiliar:

avere.

ardere

—

a arde

;

pass, rem:

arsi, ardesti, arse, ardemmo, ardeste,

arsero; part. pass: arso. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv), essere (cìnd e

intranzitiv).

ardire

—

a îndrăzni, a cuteza; ind. pres: ardisco, ardisci, ardisce,

ardiamo, ardite, ardiscono; part. pass: ardito. Auxiliar: avere.

arrendersi

—

a se pred a

; ind. pres:

mi arresi, ti arrendesti, si arrese,

ci arrendemmo, vi arrendeste, si arresero

;

part. pass: arreso.

assalire

—

a asal ta, a at ac a; ind. pres: assalgo (assalisco), assali

(assalisci), assale (assalisce), assaliamo, assalite, assalgono (assaliscono) ;

pass, rem:

assalii (assalsi), assalisti, assalì (assalse), assalimmo, assaliste,

assalirono (assolsero)

;

cong. pres: assalga (assalisca), assalga (assalisca),

assalga (assalisca), assaliamo, assa liate, assalgano (assaliscano) ; part

pass: assalito. Auxiliar: avere.

assistere — a asista ; pass, rem: assitei (assistetti), assistesti, assistè

(ass istette), a ssistemmo, assisteste, assisterono (assistettero) ; part.

pass: assistito. Auxiliar: avere.

assolvere — a achita, a absolvi, a ierta ; pass, rem: assolsi (assolvei/

assolvetti), assolvesti, assolse (assolvè/assolvette), assolvemmo, assol

veste, assolsero (assolverono / assolvettero)

;

part. pass:

assolto. Auxiliar:

avere.

assorbire —

a absorbi ; ind. pres: assorbo (assorbisco), assorbì,

assorbe (assorbisce), assorbiam o, asso rbite, assorbono (assorbiscono) ;

cong. pres: assorba (assorbisca), assorba (assorbisca), assorba (assorbisca),

assorbiamo, assorbiate, assorbano (assorbiscano) ; part. pass: assorbito/

assorto. Auxiliar: avere.

assumerò

—

a accepta, a primi

;

pass, rem: assunsi, assumesti,

assunse, assumem mo, assum este, assunsero

; part. pass:

assunto. Auxiliar:

avere.

attendere — a observa (cu atenţie)

;

a aştepta

;

(vezi tendere). Auxiliar:

avere.



a t t ingere — a a t in ge ; a scoa te , a ex t rage ;

pass, rem:

a t t i n s i , a t t i n

ge s t i , a t t i n se , a t t i nge mmo, a t t i nge s t e , a t t i n se ro ;

part. pass:

a t t i n t o .

A ux i l i a r :

avere.

avveni re — a se în t îm p la ; (vezi

venire).

A uxi l i a r :

essere.

avvolgere — a în făş ură ; (vez i

volgere).

A uxi l i a r :

avere.

be re — a b e a ;

pass, rem:

bev vi (b eve i /beve t t i ) , beves t i , bev ve

(beve / be ve t t e ) , bev em m o, bev es te , bevv ero (beverono / bev e t t e ro) ;

futuro:

be r rò , be r ra i , be r rà , be r rem o, be r re te , be r ran no ;

cóhdiz. pres:

be r r e i , be r r e s t i , be r r e bbe , be r r e mmo, be r r e s t e , be r r e bbe ro ; part. pass:

be vu t o . A ux i l i a r : avere.

eadere — a c ă de a ;

pass, rem:

caddi , cades t i , cadde , cademmo,

c a de s t e , c a dde ro ;

futuro:

cad rò , cadra i , cadrà , cadrem o, cad re te , ca

d r a n n o ; condiz. pres: cadre i , cadres t i , cadrebbe , cadremmo, cadres te ,

c a d r e b b e r o ; part. pass: c a d u t o . A u x i l i a r : essere.

e edere — a ced a, a r e n u n ţ a ;

pass, rem:

cedei (cedett i /cessi) , ce

dest i , cede (cedet te /cesse) , cedemmo, cedeste , cederono (cedet tero/

cessero) ;

part. pass:

ceduto . Auxi l i a r

:

avere.

chiedere — a înt reb a , a cere ;

pass, rem:

chiesi , chiedest i , chiese,

ch iedemmo, ch iedes te , ch iese ro ;

part. pass:

chies to . Auxi l i a r :

avere.

chiudere — a închide ; a încu ia

; pass, rem:

chiusi , chiudest i , chiu

se,

c hi ude mmo, c h i ude s t e , c h i use ro ;

part. pass:

chiuso . Au xi l i a r :

avere.

cingere — a încinge

;

a înconjura

; pass, rem

cinsi, cin ge sti , cinse,

c ingemmo, c inges te , c inse ro ;

part. pass:

cin to . Auxi l i a r :

avere.

cog liere — a culege ;

ind. pres:

colgo, cogli, coglie, cogliamo, co

gl iete, colgono ;

pass', rem:

colsi, cogliesti , colse, cogliemmo, coglieste,

colsero ;

futuro:

coglierò, coglierai , coglierà, coglierem o, cog lierete, co

gl ieranno ;

cong. pres:

colga, colga, colga, cog liamo , co gliate, colga no ;

condiz. pres: coglierei , coglierest i , coglierebbe, coglieremmo, cogliereste,

cogl ierebbero ; part. pres: c og l i e n t e ; part. pass: co l to . Au xi l i a r : avere.

com m et te re — a co m i te ; (vezi

mettere).

A ux i l i a r :

avere.

c omm uove re — a emoţ iona ; (vez i

muovere).

A uxi l i a r :

avere

(cînd

e t r a nz i t i v ) ,

essere

(dacă este reflexiv).

com par i re — a ap ărea , a face im pres ie b un ă ;

ind. pres:

compaio

(comparisco) , compari (comparisc i ) , compare (comparisce) , compariamo

com par i t e , com paiono (compar i scono) ;

pas. rem

comparv i (compar i i /

compars i ) , compar i s t i , comparve ( c ompa r ì / c ompa r s e ) , c ompa r i mmo,

c om pa r i s t e , c ompa rve ro ( c ompa r i rono / c ompa r s e ro ) ; cong. pres: c om

pa ia (compar i sca ) , compaia (compar i sca ) , compaia (compar i sca ) , com

par iam o, com par ia te , com paiano (com par i scano) ; part. pass: c ompa r s o .

A ux i l i a r : essere.

com piangere — a dep l înge , a re g re ta ; (vez i pianger e). Auxi l i a r :

avere.

com piere sau com pire — a îndep l ini , a împ l ini ;

ind. pres:

compio

(compisco) , compi (compisci ) , compie (compisce) , compiamo, compi te ,

compiono (compiscono) ;

pass, rem:

compi i , compis t i , compì , compimmo,

163



c ompi s t e , c ompi rono ; cong. pres: compia (compisca ) , compia (compisca ) ,

com pia (compisca ) , com piam o, c om pia te , com piano (compiscano) ;

cong.

imperf:

compissi (compiessi) , compissi (compiessi) , "compisse

(compiesse) , compissimo (compiessimo) , compiste (compieste) , compisse

ro (com piessero) ; imperativo: compi (compisc i ) , compia (compisca) ,

c om pi a mo , c om pi t e , c om pi a no ( c ompi sc a no) ; gerundio: com piendo ;

part

pass:

c o m p i u t o

sau

c ompi t o . A ux i l i a r :

acere

(dacă e t ranz i t iv ) ,

essere (dacă e in t ranz i t iv ) .

comporre

— a c om pu ne , (vez i porre). A uxi l i a r : avere.

comprendere

— a în ţe leg e ; a cup r ind e , a c on ţ ine ; (vezi prendere).

Auxi l i a r

:

avere.

comprimere — a c om pr i ma , a p r e sa ; pass, rem: compress i , com

pr i me s t i , c ompre sse , c ompr i me mmo, c ompr i me s t e , c ompre sse ro ; part.

pass: c ompre sso . A ux i l i a r : avere.

concedere

— a a c o rda , a a d m i t e

;

pass, rem: concessi , concedest i ,

concesse , co nced em m o, conced es te , concesse ro ;

part. pass:

concesso.A ux i l i a r :

avere.

concepire — a concepe ; ind. pres: concepisco, concepisc i , concepi

sce,

concepiamo, concepi t e , concepi scono ; part. pass: concepi to /conce t to .

Auxi l i a r

:

avere.

concludere — a t e r m i n a ; a c o n c l u d e ; pass, rem: conclusi , conclu

des t i , conc luse , conc ludemmo, conc ludes te , conc luse ro ; part. pass:

conc luso . Auxi l i a r : avere.

condurre — a co nduc e , a că lă uz i ; ind. 'pres: conduco , conduc i , con

d u c e ,

c o n d u c i a m o , c o n d u c e t e , c o n d u c o n o ; pass, rem: conduss i , condu

c e s t i , c ondusse , c onduc e mmo, c onduc e s t e , c ondusse ro ;

condiz. pres:

c ondur r e i , c ondur r e s t i , c ondur r e bbe , c ondur r e mmo, c ondur r e s t e , c on

d u r r e b b e r o ; part. pass: c o n d o t t o . A u x i l i a r : avere.

confondere

— a" co nf un da ; (vez i fondere). A u x i l i a r : avere.

conoscere

— a cu no aşte , a ş t i ; pass, rem : conobbi , conoscest i , co

nobbe , c onosc e mmo, c onosc e s t e , c onobbe ro ; part. pass: conosciuto.

A u x i l i a r : avere.

consistere — a c o n s t a ; pass, rem: consis te i (consis te t t i ) , consis test i ,

cons is tè (cons is te t te) , cons is temmo, cons is tes te , cons is terono (cons i

s t e t t e r o ) ;

part. pass:

cons i s t ito . Au xi l i a r :

essere.

contraddire — a c on t r a z i c e ; ( vez i dire). A ux i l i a r : avere.

convincere — a co nv ing e ; (vez i

vincere).

A ux i l i a r :

avere.

coprire — a a c o p e r i ; ind. pres: copro , cop r i , copre , cop r iam o, co

pr i t e , coprono ; pass, rem: copri i (copersi) , copris t i , coprì (coperse),

copr immo, copr is te , copr i rono (coprsero) ; part. pass: coper to . Auxi l i a r :

avere.

correggere — a corec ta ;

pass, rem:

corressi , correggest i , corresse,

correg gem m o, correg ges te , corressero ;

part

pass :

c o r r e t t o .

Auxiliar

:

avere.

164



c o r r e r e — a a l e rga ; a c u rge ; a pa rc u rge , a s t r ă b a t e ; pass, rem:

cors i , cor res t i , corse , cor remmo, cor res te , corse ro ; part. pass: corso.

A ux i l i a r : avere (cînd exp r im ă ac ţ iun ea în s ine) , essere (cînd scopul acţ iunii

es t e expr imat sau subîn ţe les ) .

cost ru i re — a con st ru i , a c lădi

;

ind. preş: costruisco, costruisci ,

cos t ru i sce , cos t ru ia m o, cos t ru i t e , cos t ru i scono ; pass, rem: cost rui i

(cost russi ) , cost ruis t i , cos t ru ì (cos t russe ) , cos t ru immo, cos t ru i s t e , co

s t rui rono (cos t russero) ; part. pass: cos t ru i to sau c os t ru t t o . A ux i l i a r :

avere.

cresc ere — a cre ste, a se mă r i ; pass, rem: crebbi , c rescest i , c rebbe,

c r e sc e mmo, c r e sc e s t e , c r e bbe ro ; part. pass: cresc iu to . Au xi l i a r : essere

(c înd es te t ranz i t iv ) , avere (dacă e in t ranz i t iv ) .

c uc i re — a c oa se ; ind. preş: cucio, cuci , cuce , cuciamo, cuci te , '

cuciono ; cong. pres: cucia , cucia , cucia , cuc iam o, cu cia te , cucian o ;

part. pass: c uc i t o . A u x i l i a r : avere.

cuoc ere — a coace ; a gă t i

;

ind. pres:

cuocio, cuoci , cuoce , cuoeiamo,(cociamo), c uoc ete (cocete) , cuociono ;

imperf:

cuocev o, (cocevo) etc . ;

pass, rem: cossi , coces t i , cosse, coc em m o, coces te, cossero ; futuro: cuocerò

(cocerò) et c. ; cong. pres: c i oc ia , cuocia , cuocia , cociam o, cocia te , euo-

e i a n o ; part. pres: c o c e n t e ; part. pass: c o t t o sau c uoc i u t o . A ux i l i a r :

evere (dacă e t ranzi t iv) , essere (dacă e int ranzi t iv) .

da re — a da , a oferi ; ind. pres: do, da i , dà , d iamo , da te , da nn o ;

imperf. da v o , da v i , da v a , da v a m o , da v a t e , da va n o ; pass, rem: die di •

(de t t i ) ,

des t i , d i ede (de t t e ) , demmo, des te , d iedero (de t t e ro) ; fature:

da r ò , da r a i , da r à , da r e m o , da re t e , da r a nn o ;

cong. pres:

dia, dia, dia,

d iam o, d ia te , d iano ;

cong.

imperf:

dessi , dessi , desse, dessimo, deste,

dessero ; condiz. pres: da re i , da r e s t i , da r e bbe , da r e mmo, da re s t e , da r e b

bero ; imperativo: d a ' (dai ) , d ia , d iamo , da te , d iano ; part. pass: da to .

A ux i l i a r : avere.

decidere — a hot ă r î

;

pass, rem: decisi , decidest i , decise , decidemmo,

dec ides te , dec i se ro ; part. pass: deciso. Auxi l iar : avere.

de ludere — a dezam ăgi

;

pass, rem: delus i, de ludes t i , de luse , de lud em

m o , de l ude s t e , de l u se ro ; part. pass: deluso . Auxi l i a r : avere.

descr ivere — a de sc r ie ; (vezi scrivere). A uxi l i a r : avere.

di fendere — a a pă ra

;

pass, rem:

difesi , difendest i , difese, difendem

m o , di fendes te , d i fese ro ; part. pass: difeso. Auxi l iar : avere.

diffondere — a răs pî nd i ; (vezi fondere). A uxi l i a r avere.

dip ingere — a p ic ta

;

pass, rem: dipinsi , d ipingest i , d ipinse , d ipin

ge mmo, d i p i nge s t e , d i p i n se ro ; part. pass: di p i n t o . A ux i l i a r : avere. ,

dire — a sp un e, a zice ; ind. pres: dico, dici , dice, diciamo, di te ,

dicono ; imperf: dicevo , dicevi , d iceva , dic eva m o, dice va te , d iceva no ;

pass, rem: dissi , dice st i , disse, dicem m o, dic este, dissero ; futuro: dirò,

di ra i , d i rà , d i remo, di re te , ' d i ranno ; cong. pres: dica , d ica , d ica , d ic iam o

dic ia te , d icano ;

cong.

imperf:

dicessi, dicessi, dicesse, dicessimo, diceste,dicessero ;

cond. pres:

di re i , d i res t i , d i rebb e, di re m m o, di res te , d i rebbe ro ;



imperativo: di ' , dica, diciamo , di te , dican o ; part. preş: d i c e n t e ; part.

pass: d e t t o ; gerundio: dicendo . A uxi l i a r : avere.

di r igere — a con duc e , a d i r i ja ; pass, rem: diressi , dirigesti , diresse,

d i r igemmo, d i r iges t e , d i re sse ro ; part. pass: d i r e t t o . Au x i l i a r : avere.

di scu te re — a d i scu ta ; pass, rem: discussi , discutest i , discusse,

d i scu temmo, d i scu te s t e , d i scusse ro ;

part. pass

discusso . Auxi l ia r :

avere.

dispiacere — a d ispl ăce a ; a re g re ta ; (vez i piacere). Au x i l i a r : essere.

dissolvere — a d iz olv a ; pass, rem: dissolsi (dissolvei /dissolvet t i , )

dissolvest i , dissolse (d issolvè /d issolve t te ) , d i ssolvemmo, d issolveste , d i s

so ce rò (d issolverono/dissolve t te ro) ; part. pass: d issol to /d issolu to ( ra r ) .


dis t ingu ere — a d is t inge ; pass, rem: d is t ins i , d i s t inguest i , d i s t inse ,

d i s t inguemmo, d i s t ingues t e , d i s t inse ro ; part. pass: d i s t in to . Aux i l i a r :

avere.

dis t ruggere — a d is t ru ge ;

pass, rem:

d is t russ i , d i s t ruggest i , d i s t russe ,

d i s t r u g g e mmo , d i s t r u g g e s t e , d i s t r u s se r o ; part. pass: d i s t ru t to . Aux i l i a r :

avere.

dividere — a î m p ă r ţ i , a d e sp ă r ţ i ; pass, rem: divis i , d iv idest i , d i

vise ,

div idemmo, d iv ides t e , d iv i se ro : part. pass diviso . A ux i l ia r : avere.

dolere (dolersi) — a d u r e a

;

a r e g r e t a

;

ind. pres: mi dolgo, t i duol i ,

si duo le , c i dol iamo (dogl iam o), vi dolete , si dolgono ; pass, rem: m i

dolsi , t i dolest i , s i dolse , c i dolemmo, vi doleste , si dolsero; futuro: m i

d o r r ò ,

t i do rra i , si dorrà , c i dorrem o, v i do rre te , s i do rran no ;

cong.

pres:

mi dolga, t i dolga, si dolga, c i dol iamo (dogliamo), vi dol iate (do-

g l ia te ) ,

si dolgan o ;

cong.

imperf:

mi dolessi, ti dolessi, si dolesse, ci

dolessim o, v i d oles te , si dolessero ;

condiz. pres:

m i dor rei , t i do rres t i ,

s i dor rebbe , c i dor remmo, v i dor res t e , s i dor rebbero ;

imperativo:

duoli t i ,

si dolga, dogliamoci (dol iamoci) , doletevi , si dolgano ;

part. pres:

dolente

(dolentesi) ;

part. pass:

doluto (dolutosi ) ; dolendo (dolendosi ) . Auxi l ia re :

essere, avere.

dovere

— a t r e b u i ;

ind. pres:

devo (debbo) , .dev i , deve , dobbiamo,

dove t e , de vono ( de bbono) ;

pass, rem:

dovei (dovet t i ) , dovest i , dovè

( dove t t e ) , dove m m o, dove s t e , dove r ono ( dove t t e r o ) ;

futuro

dov r ò ,

dov r a i , dov r à , dov r e m o , dov r e t e , dov r a nno ;

cong. pres:

deva (debba) ,

deva (debba) , deva (debba) , dobbiamo, dobbia te , devano (debbano) ;

condiz. press

dovre i , dovres t i , dovrebbe , dovremmo, dovres t e , dovreb

be ro ;

part. pass:

dovu t o . Aux i l i a r e

: avere, essere.

elidere

—

a

e l ida

; pass, rem:

elisi, elid esti , -elise, elid em m o, elid es te,

elisero ;

part. pass:

el iso. Auxil iar

: avere.

emergere — a ieşi / (a plut i ) la suprafa ţă ; ( f ig . ) a se i v i ; pass. rem,i

emersi, emerges t i , emerse , emergem m o, em erges t e , emerse ro ;

part

passi

emerso. Auxil iar: essere.

empiere sau empire — a um ple

; ind. pres:

empio, empi, empie,

empiamo, empite , empiono ; pass, rem: emp ii (empiei) , emp isti (empie-

16»



st i) , em pì (empiè) , em pim m o, em pis te , em pirono (empierono) ; futuro:

e mpi r ò , e mp i r a i , e mp i r à , e mp i r e mo , e mp i r e t e , e mp i r a nno : cong. pres:

e mpia , e mp ia , e mp ia , e mp ia mo , e mp ia t e , e mp ia no ; cong.

imperf:

empissi ,

empissi , empisse , empissimo, empiste , empissero ; condiz. pres: empire i ,

e mp i r e s t i, e mp i r e bbe , e m p i r e mm o, e mp i r e s t e , e mp i r e bbe r o ; gerundio:

e m p i e n d o ; part. pass: e mpi to ( e mpiu to ) . A ux i l i a r : avere.

esaur i re -r a epuiza , a is tovi ;

ind.

pres. esau risco, esaurisc i , esau

r isce , esaur iamo, esaur i te , esaur iscono

;

part. pass:

esaur i to (esausto) .

A ux i l i a r e : avere sau essere.

eseguire — a e x e c u t a ;

ind.

pres: eseguo (eseguisco), esegui (esegui

sci), esegue (eseguisce) , eseguiamo, eseguite , eseguono (eseguiscono) ;

cong. pres: esegua (eseguisca) , esegua (eseguisca) , esegua (eseguisca) ,

e seguiamo, e seguia te , e seguano (eseguiscano) . Auxi l ia r : avere.

esigere — a cere , a p r e t ind e ; pass,

rem:

esigei (esigett i) , esigesti ,

esigè (esigette) , esigemmo, esigeste, esigerono (esigettero) ; part. pass:

e sa t to . A ux i l i a r :

avere.

esplodere — a e x p l o d a ;

pass

rem:

esplosi , esplodesti , esplose, esplo

demmo, esplodeste , esplosero

;

part. pass:

esploso. A uxil ia re

:

avere, essere.

esporre

— a

e xpune ; ( ve z i porre). A u x i l i a r : avere.

espr imere

— a

e x p r i m a ; pass,

rem:

espressi , esprimesti , espresse,

e sp r imme mo, e sp r ime s te , e sp r e s se r o ; part. pass: espresso. Auxil ia r :

avere.

fare — a f a c e ;

ind.

pres: faccio (fo), fai, fa, facc iamo, fa te , fanno;

imperf:

facevo, facevi , faceva , facevamo, facevate , facevano ; pass,

rem:

feci,

facest i , fece , facemmo, faceste , fecero; futuro: farò , farai , farà,

f a remo, f a re te , f a ranno; cong. pres: faccia, faccia, faccia, facciamo,

facciate , facciano

;

cong.

imperf:

facessi, facessi, facess e, facessim o,

faceste, facessero ; condiz. pres: fare i , fa rest i , fa rebbe , faremmo, fareste ,

f a r e b b e r o ; imperativo: fa' (fai) , faccia, facciamo, fate , facciano; part.

pres: f a c e n t e ; part. pass: f a t t o ; gerundio: facendo . Auxi l ia r : avere.

f ingere

— a

înch ipu i ,

a

i m a g i n a

; a se

preface ; pass,

rem:

finsi, fin

gest i , f inse , f ingemmo, f ingeste , f insero; part. pvss; f in to . Auxi l ia r :

avere.

flettere — a îndo i

;

(g ram.) a dec l ina , a con juga

;

pass,

rem:

f lettei ,

(f lessi) , f lettesti , f lette (f lesse) , f lettemmo, f letteste , f letterono (f lessero) ;

part. pass: f lesso. Auxil ia r : avere.

fondere

— a

t o p i ,

a

t u r n a

In

fo rme (bronz

etc.) ;

pass, rem:

fusi,

fonde st i , fuse, fond em m o, fond este , fusero ; part. pass

:

fuso. A ux iliar :

avere.

fungere — a înde p l in i o funcţ ie (provizor iu) ; pass, rem: funsi, fun

gest i , funse , fungemmo, fungeste , funsero ; part. pass: funto ( rar ) . Auxi

l i a r : avere.

giacere — a zăcea ; ind. pres: g iaccio, giaci , giace, giacciam o (giacia-

m o ) ,

giacete , g iacc iono ; pass, rem: giacqui , g iacest i , g iacque , g iacemmo,

giaces te , g iacqu ero ;

cong. pre$:

giaccia, giaccia, giaccia, giacciamo

167.



(giac iamo) , g iacc ia te (giac ia te) , g iacc iano

;

imperativo: giaci, giaccia,

giacc iamo (giac iamo ) , g iace te , g iacc iano ; part. pass: g iac iu to . Auxi l ia re :

essere, avere.

giungere — a a jun ge ;

pass, rem:

giunsi , g iungest i , g iunse , g iungem

m o , g iunge s t e , g iunse r o ; part. pass: g iun to . A ux i l i a r : essere.

godere — a se buc ur a d e ; futuro: godrò , godra i , godrà , godremo,

godr e t e , god r a nno ; condiz. pres: godre i godres t i , godreb be , godrem m o,

godr e s t e , god r e bbe r o ;

part. pass:

god u to . A ux i l i a r:

avere.

inghiottire

•— a îngh i ţ i ; inai, pres: ingh io t to ( inghio tt i sco) , ing h io t t i

( inghio t t i sc i ) , ingh io t te ( inghio t t i sce ) , ingh io t t iamo, inghio t t i t e , ingh io t -

ton o ( inghio t t iscono) ; cong. pres: inghio t ta ( inghio t t i sca ) , ingh io t ta

( inghio t t i sca ) , ingh io t ta ( inghio t i sca ) , ingh io t t iamo, inghio t t ia te , ingh io t -

t a no ( ingh io t t i s c a no ) ; imperativo: inghio t t i ( ingh io t t i sc i ) , ingh io t ta

( ingh io t t is c a ) , i n gh io t t i a m o , i ngh io t t i t e , i ng h io t t a n o : ( i ngh io t ti s c a no ) .

A ux i l i a r : avere.

insistere — a i n s i s t a ; pass, rem: insis te i ( ins is te t t i ) , ins is tes t i , in

s is tè ( insis te t te ) , ins is tem m o, insis tes te , ins is terono ( insis te t te ro ) ;

part.

pass: ins i s t i to . Auxi l ia r : avere.

intendere — a înţe lege , a pr icepe; (vez i tendere). A uxi l i a r : avere.

interrompere — a în t r e r u pe ; (vez i rompere). A uxi l i a r : avere.

intervenire — a in te r ve n i ; (vezi venire). A uxi l i a r : essere.

introdurre

— a in t r od uc e ; ( ve zi condurre). A uxi l i a r : avere.

invadere — a inva da , a năvă l i ; pass, rem: invas i , invades t i , invase ,

i n v a d e m m o , - i n v a d e s t e , i n v a s e r o ;

part. pass:

inva so . A ux i l i a r :

avere.

legge re — a c i t i ; pass, rem: lessi , leggesti , lesse, leggemmo, leg

ges te , l e sse ro ;

part. pass:

le t to . A ux i l i a r :

avere.

mantenere

— a m e n ţ ine , a p ă s t r a ; ( ve zi tenere). A uxi l i a r : avere.

m et te re — a pu ne ; pass, rem: mis i , me t t e s t i , m i se , me t t e mmo,

m e t t e s t e , m i s e r o ; part. pass: messo . Auxi l ia r : avere.

mordere — a m u ş c a ; pass, rem: mor s i , mor de s t i , mor se , mor de m

m o , mor de s t e , mor se r o , part. pass: mor so . A ux i l i a r : avere.

morire

— a m ur i ; ind. pres: muo io , muor i , m uor e , m or i a mo ,

m or i t e , muo iono ; pass, rem: mor i i , mor i s t i , mor ì , mor immo, mor i s t e ,

mor i rono ;

futuro:

m or i rò (mo rrò) , m or i ra i (morra i ) , m or i rà (morrà)

m or i remo (mor remo) , m or i r e t e (mor re t e ) , mo r i r anno (mor ranno ) ;

cong-

pres: mu o ia , muo ia , muo ia , mor i am o , mo r i a t e , m uo iano ; part. pres:

m o r e n t e ;

part. pass:

m o r t o ;

gerundio:

m o r e n d o . A u x i l i a r :

essere. ,

mungere— a m u l g e :

pass, rem:

m u n s i , m u n g e s t i , m u n s e , m u n g e m m o

m u n g e s t e , m u n s e o ;

part. pass:

m u n t o . A u x i l i a r :

avere.

muovere — a mişca ;

pass, rem:

moss i , moves t i , mosse , movemmo,

m o v e s t e , m o s s e r o ;

part. pass:

mosso . A ux i l i a r :

avere.

nascere — a na ş t e ;

pass, rem:

nacq u i , nasces t i, n ac que , nascem

m o , n a s c e s t e , n a c q u e r o ;

part. pass:

na to . A ux i l i a r :

essere.

168



n as co n d e re — a as cu n d e ;

pass, rem:

nascosi , nascondest i , nascose,

n as co n d em m o , n as co n d es t e , n a s co s e ro ;

part.

p a s s ; n as co s to . Au x i l i a r :

avere.

n u o c e r e — a d ă u n a , a p ăg u b i ;

ind. presi

noccio (nu occio), nu oci ,

nuoce, nociamo, (nuociamo), nocete (nuocete) , nocciono (nuocciono) ;

imperf:

nocevo , nocev i , noceva , nocevamo, noceva te , nocevano ;

pass,

rem:

nocq u i , noces t i , nocq ue , nocem m o, noces te , nocq uero ;

futuro:

no-

cerò , nocera i , nocerà , noceremo, nocere te , noceranno ;

cong. pres:

nuocc ia ,

nuocc ia , nuocc ia nuoc iamo , nu oc ia te , nuocc iano ;

cong.

. imperf: nocessi ,

nocess i , nocesse, nocess imo, noce s te , n ocessero ; condiz. pres: nocerei ,

nocere s t i , nocerebb e , noce rem m o, noceres te , noeerebbero

;

imperativo:

nuoci , nuocc ia , noc iamo, noce te , nuocc iano ; part. pres: n o c e n t e ; part.

pass:nociuto (nuociu to) ; gerundio: nocendo (n u o cen d o ). A u x i l i a r : avere.

occorre re

— a

t r eb u i ; (v ez i correre). Au x i l i a r : essere.

offendere

— a

j igni ; pass,

rem:

offesi, off en de sti, offese, offen

demmo, offendeste, offesero ; part. pass: offeso . Auxi l iar : avere.

offrire

— a

oferi ;

pass,

rem:

ofrii (offersi), off risti, offrì (offe rse) ,

offrimmo, offriste, ofrirono (offersero)

;

part. pres: offrente (offerente)

;

part. pass: offer to . Auxi l iar : avere.

opporre

— a

o p u n e ; (v ez i porre). A u x i l i a r : avere.

o t tenere

— a

obţ ine ; (vez i

tenere).

Au x i l i a r :

avere.

p a re re — a p ărea ;

ind. pres:

p a io , p a r i , p a re , p a i am o , p a re t e , pa

iono

;

pass,

rem: parv i (pars i ) , pares t i , parve , paremmo, pares te , par

vero ;

futuro:

p a r rò , p a r ra i , p a r r à , p a r r em o , p a r re t e , p a r r an n o ; cong.

pres: pa ia , pa ia , pa ia , pa iamo, pa ia te , pa iano

;

cong.

imperf:

paress i ,

paress i , pa resse , pares s imo , pa res te , paressero ; condiz. pres: par re i ,

p a r re s t i , p a r r eb b e , p a r rem m o , p a r re s t e , p a r r eb b e ro ;

part. pres.

p a r

v e n t e ;

part. pass:

p a r s o ;

gerundio:

p a ren d o . Au x i l i a r :

essere.

p a r t i r e — I — cu sensul de a pleca se conjugă as t fe l

la

ind.

pres:

p a r t o ,

p ar t i , p a r t e , p a r t i am o , p a r t i t e , p a r t o n o . Au x i l i a r :

essere.

II — cu

sensul de

a imparti

se conjugă as t fe l la

ind. pres:

part isco , par t isc i ,

p a r t i s ce , p a r t i am o , p a r t i t e , p a r t i s co n o . Au x i l i a r :

essere.

p e rd e re — a pierde ;

pass, rem:

pers i (perde t t i /perde i ) , perdes t i ,

perse (perde t te /perde) , perdemmo, perdes te , persero (perde t te ro /per -

derono)

;

part. pass.:

perso (perdu to ) . Aux i l i a r :

avere.

persuadere — a convinge ;

pass, rem:

persuas i , persuades t i , persuase ,

p e r s u ad em m o , p e r s u ad es t e , p e r s u as e ro ;

part. pass:

persuaso . Aux i l i a r :

avere.

piacere — a plăcea ;

ind. pres:

piaccio , p iaci , p iace, p iacciamo,

(p iaciam o), p iace te , p iacciono ;

pass,

rem: piacqu i , p iaces t i , p iacque ,

p iacemmo, p iaces te , p iacquero ;

cong. pres:

piaccia, piaccia, piaccia,

p iacciam o (p iaciamo), p iac ciate (p iaciate) , p iaccia no ;

imperativo:

piaci ,

p iacc ia , p iacc iamo, p iace te , p iacc iano ;

part. pass:

piac iu to . Aux i l i a r :

essere.

169



piang ere — a p lînge ;pass. rem: p ians i , p ianges t i , p ianse , p ian gem m o,

p i a nge s t e , p i a ns e ro ; part. pass: p i a n to . Aux i l i a r : avere.

porg ere — a pre zen ta , a ofer i, a da , a î n t in de ; pass, rem: pors i ,

porges t i , porse , po rgem m o, porges te , porse ro ; part. pass: po r to . Aux i

l ia r : avere.

porre — a aşeza , a p u n e ; ind. pres: pongo , pon i , pone , pon iamo,

pon e te , pongono ;

pass, rem:

pos i , po nes t i , pose , po ne m m o, pon es te ,

posero ; futuro: po r ro , por ra i , por rà , por re m o, por re te , po r ran no ; cong.

pres: ponga , ponga , ponga , pon i a m o , pom a te , ponga no ; condiz. pres:

porre i , por res t i , por rebb e , por re m m o, por res te , por rebebro ; imperativo:

pon i , ponga , pon i a m o , pone t e , ponga no ; part. pres: p o n e n t e , part. pass:

p o s t o . Aux i l i a r : avere.

pote re — a pu tea

;

ind. pres: posso, puoi , può, poss iamo, pote te ,

possono ;

imperf:

po t e vo , po t e v i , po t e va , po t e va m o , po t e va t e , po t e

vano ; pass, rem: po te i , po te s t i , po tè , po tem m o, po tes te , po te rono ;

futuro: po t rò , po t r a i , po t r à , po t r e m o , po t r e t e , po t r a nn o ; cong. pres:

possa , p ossa , possa , po ss iam o, p oss ia te , p ossano ;

condiz. pres:

potre i ,

po t r e s t i , po t r e bbe , po t r e m m o, po t r e s t e , po t r e bbe ro ; part. pres: po ten te ;

part. pass: p o t u t o . A u x i l i a r : essere sau avere.

p r e m e r e — a

a p ă s a , a p r e s a ; pass, rem: p re me i (p r e me t t i ) , p r e

m e s t i , p r e m è (p r e m e t t e ) , p r e m e m m o , p r e m e s t e , p r e me ro n o (p r e me t

te ro) ; part. pass: p r e m u t o . A u x i l i a r : avere.

prend ere — a lu a

;

pass, rem: p res i , p rendes t i , p re se , p rendemmo,

p re n d e s t e , p r e s e ro ; part. pass: p reso . Auxi l i a r : avere.

presum ere — a p r esup une , a c red e

;

pass, rem: p resuns i (p resumei /

p r e s u me t t i ) , p r e s u me s t i , p r e s u n s e (p r e s u mè / p re s u me t t e ) , p r e s u me mmo ,

p re s u m e s t e , p r e s u n s e ro (p r e s u me ro n o / p re s u me t t e ro ) ; part. pass: p r e

sun to . Auxi l i a r : avere.

p re t e n d e re — a p r e t i n d e ; pass, rem: p re te s i , p re tendes t i , p re te se ,

p r e t e n d e mmo , p r e t e n d e s t e , p r e t e s e ro ; part. pass: p re te so . Auxi l i a r : avere.

prevedere — a p r ev ed ea ; (vez i

vedere).

A u x i l i a r :

avere.

preven i re — a p r ev en i ; (vez i

venire).

A u x i l i a r :

avere.

procedere — 1 . a p ro c e d a

;

2. a merge , a umbla

;

pass, rem: p ro c e

de t t i , p roced es t i , p ro ced e t t e , p roced em m o, p roced es te , p roced e t t e ro ;

part. pass: p ro c e d u t o . A u x i l i a r e : avere (cu sensul de a proceda) ; essere

(cu sensul de a merge, a umbla).

p rod ur re — a p rod uce ; ind. pres: p roduco , p roduc i , p roduce , p ro

d u c i a m o , p r o d u c e t e , p r o d u c o n o ; pass, rem: p roduss i , p roduces t i , p ro

dusse , p ro duc em m o, p r odu ces te , p rodusse ro ; futuro: p r o d u r r ò , p r o d u r

r a i , p r o d u r r à p r o d u r r e m o , p r o d u r r e t e , p r o d u r r a n n o ; condiz. pres: p r o

d u r r e i, p ro d u r r e s t i p r ro d u re b b e , p ro d u r r e m m o , p ro d u r r e s t e , p ro d u r r e b

bero ; part. pass: p r o d o t t o . A u x i l i a r : avere.

proven i re — a p ro ve n i ; (vezi venire). A u x i l i a r : essere.

provvedere — a p r oc ur a ; (vez i vedere). F a c e x c e p ţ i e : futuro: p r o v

v e d e re , p ro v v e d e ra i , p ro v v e d e re , p ro v v e d e re mo , p ro v v e d e re t e , p ro v v e -

170



d e r an n o ; condiz. pres: p r o v v ed e r c i , p r o v v ed e r e s t i , p r o v v ed e r eb b e ,

p r o v v ed e r em m o , p r o v v ed e r e s t e , p r o v v ed e r eb b e r o ; part. pass: p r o v v i s to .

Aux i l ia r : acere.

p u n g e r e — a în ţ ep a , a îm p u n g e ; pass, rem: puns i , pun ges t i , pun se ,

p u n g e m m o , p u n g e s t e , p u n s e r o ; part. pass: p u n to . A u x i l i a r : avere.

r accog l ie re — a ad un a , a s t r ìnge ; (vez i

cogliere).

Auxiliar, :

avere.

r ade r e — a r ade

; pass, rem:

r as i, r ades t i , r ase , r ad em m o, r ade s te , r a

serò ; part. pass: r aso . Auxi l ia r : avere.

r ed igere — a r ed ac ta ; pass, rem: redass i , rediges t i , redasse , redi

gem m o, r ed ige s t e , r eda s s e r o ; part. pass: r eda t t o . A ux i l i a r : avere.

r ed imere — a r ăs cu m p ăr a , a e l i b e r a ; pass, rem: redens i , r ed imes t i ,

r edense , r ed imemmo, r ed imes te , r edensero ; part. pass: r ed en to . A u x i l i a r :

avere.

r eg g e re — a ţ i n e ; a s u s ţ i n e ; pass, rem: ressi , reggesti , resse, reg

g em m o , r eg g es t e , r e s s e r o ; part. pass: r e t to . A u x i l i a r : avere.

r end ere — a r es t i tu i , a r eda

;

pass, rem:

resi ( rendei / rendet t i ) , ren

desti , rese ( r endè / r ende t te ) , r en dem m o, r en des te , r ese ro ; ( r enderono/

r e n d e t t e r o ) ; part. pass: r eso . Auxi l ia r : avere.

r es is te r e — a r ez i s ta ; pass, rem: resistei ( resistet t i) , resis test i ,

res ìs tè ( res is te t te) , res is temmo, res is tes te , res is terono ( res is te t tero) ; part.

pass:

r es i s t i to . Auxi l ia r :

avere.

r i a s s um er e — a r ez um a ; (vez i asstimere). A ux i l i a r : avere.

ridere — a^ rìde ; pass, rem: r is i , r ides t i , r i se , r idemmo, r ides te ,

r i s e r o ; part. pass; r i so . Au xi l ia r : avere.

r idur re — a r es t r ìng e ; a r educe la ; ind. pres: r iduco, r iduci , r iduce,

r iduc iam o, r iduce te , r iducono ;

pass, rem:

r iduss i , r iduces t i , r idusse ,

r iduce mm o, r iduces te , r idussero ; futuro: r idur rò , r idur ra i , r idur rà , r i

du r r em o , r i du r r e t e , r i du r r anno ; condiz. pres: r idur re i , r idur res t i , r idur

r ebbe , r i du r r em m o, r i du r r e s t e , ri du r r ebbe r o

; part. pass:

r i do t to . A ux i l i a r :

essere sau avere.

r im an e r e — a r am ine ; ind. pres: r im ango , r im an i , r im ane , r im a

n i am o , r im a ne t e , r im angono ; pass, rem: r imas i , r imanes t i , r imase ,

r im a nem m o , r im an es t e , r im as e r o ; futuro: r im a r r ò , r im a r r a i , rim a r r à ,

r im a r r em o , r im a r r e t e , r im a r r an no ; cong. pres: r im anga , r im anga , r i

m a nga , r im an iam o , r im an ia t e , r im angan o ;

condiz. pres:

r imar re i , r i

m a r r e s t i , r im a r r eb be , r im a r r em m o , r im a r r e s t e , r im a r r ebbe r o ; impera

tivo:

r im an i , r im ang a , r im a n iam o , r im ane t e , r im angano ; part. pres:

r i m a n e n t e ;

part. pass:

r im as to . A ux i l i a r :

essere.

r i so lvere — a r ez o lv a ; pass, rem: r isolvei ( r isolvett i /r isolsi) , r isol

ves t i , r i solvè ( r isolvet te / r isolse) , r isolvemmo, r isolves te , r isolverono

(r isolvettero/r isolsero) ; part. pass: r isoluto sau r i so l to . Auxi l ia r e :

avere; essere (dacă este ref lexiv) .

r is p o n d e re — a r ă s p u n d e ; pass, rem: risposi , r ispondes t i , r i spose ,

rispondemmo, r ispo nd es te , r isp os ero ; part. pass: rispos to . Aux i l ia r :

acera.

171



r o m p e r e — a rupe ; a sparge

; pass.

rem. rupp i , rompes t i , ruppe ,

r o m p e m m o , r o m p e s t e , r u p p e r o ; part. pass: ro t t o . Aux i l i a r : acere.

sal ire — a u rea , a sui; indie, pres: salgo, sali , sale, saliamo, salite,

s a l g o n o ; cong. pres: salga, salga, salga, sal iamo, sal ia te , sa lgano; impe

rativo:

sal i , sa lga, sal iamo, sal i te , sa lgano. Auxi l iare: essere, avere.

sapere

— a şt i; a

a f l a ; ind. pres:

so, sai, sa,

sapp iamo, sape te ,

sanno ;

imperf:

sapevo , sapev i , sapeva , sapevamo, sapeva te , sapevano

;

pass,

rem:

sepp i , sapes t i , seppe , sapemmo, sapes te , seppero ; futuro:

s a p r ò , sapra i , saprà , saprem o, sap re te , sap rann o ;

cong. pres.

sappia ,

sapp ia , sapp ia m o, sap p ia te , sapp iano ; cong. imperf: sapessi , sapessi ,

sapesse, sapess imo, sapes te , sapessero; condiz. pres: saprei , sapres t i ,

s ap rebbe , s ap remmo, s ap res t e , s ap rebbe ro ; imperativo: sappi , sappia ,

s app i amo , s app i a t e , s app i ano ; part. pres: s a p i e n t e ; part. pass: s apu t o .

Auxi l iar : avere.

scegl iere

— a

a l e g e ; ind. pres: scelgo, scegli, sceg lie, sce gliam o,

scegliete, scelgono ;

imperf:

sceglievo, sceglievi , sceglieva, sceglievamo,

sceg l i eva te , sceg l i evano ;

pass,

rem: scelsi, scegliesti , scelse, scegliemmo,

sceglieste, scelsero; futuro: sceg lierò, scegliera i, sceglierà , sceg lierem o,

sceg l i e re te , sceg l i e ranno ; cong. pres: scelga, scelga, scelga, scegliamo,

scegliate, scelgano

;

cong. imperf: scegliessi, scegliessi scegliesse, sceglies-

simo,

sceglieste, scegliessero; condiz. pres: sceglierei, sceglieresti , sceglie

rebbe, scegl ieremmo, scegl ieres te , scegl ierebbero

;

imperativ»

scegli,

scelga, scegl iamo, scegl ie te , scelgano; part. pres: sceg l i en te ; part. pass:

sce l to . Auxi l i a r : avere.

s ceade re — a c o b o r î ; pass, rem: scesi , scendest i , scese, scendemmo,

scendes te , scesero ;

part. pass:

sceso. Auxi l iar :

essere, acere.

sciogliere

— a

des face ;

a

d e z l e g a ; ind. pres: sciolgo, sciogli, scio

glie,

sciogliamo, sciogliete, sciolgono; pass, rem: sciolsi, sciogliesti,

sciolse, sciogliemmo, scioglieste, sciolsero; futuro: scioglierò, scioglierai,

scioglierà, scioglieremo, scioglierete, scioglieranno; cong. pres: sciolga,

sciolga, sciolga, sciogliamo, sciogliate, sciolgano;

part. pres:

sciogl iente;

part. pass: sc io l to . A uxi l i a r : avere.

soffrire

— a

su fer i ; pass, rem: soffrii (soffersi), soffristi, soffrì

(sof

ferse),

soffrimmo, soffriste, soffrirono (soffersero); part. pass: sofferto.

Aux i l i a r :

avere.

solere

— a (se)

o b i ş n u i ; ind. pres: soglio (solgo), suoli, suole,

so

gliamo, solete, sogliono

;

imperf: solevo, solevi , soleva, solevamo, sole

v a t e ,

s o l e v a n o ; cong. pres: soglia (solga), soglia (solga), soglia (solga),

sogl iamo, sogl ia te , sogl iano (solgano):

cong.

imperf: solessi, solessi,

solesse, solessimo, soleste, solessero; gerundio: solendo. Pentru cele

l a l t e t i mpur i se fo loseş te conjugarea lui essere solito.

sorgere

— a se

r id ica ,

a se î n ă l ţ a ; pass, rem: sorsi, sorgesti , sorse,

sorgemmo, sorges te , sorse ro ; part. pass: sor to . Au x i l i a r : essere.

sor r idere

— a

s u r î d e :

(vezi ridere).

A u x i l i a r :

avere.

sostenere — a sus ţ ine ; ( vez i tenere). A u x i l i a r : avere.



sparire — a d i s p ă r e a ;

ind.

preş: sparisco, spar isc i , spar isce , spar ia

mo spa r i t e , spa r i sc ono ; pass,

rem:

spari i , spar is t i , spa r ì , spa r immo,

spa r i s t e spa r i rono ; part. pass: spa r i to . Au x i l i a r : essere.

spegnere — a

s t i n g e ; ind. pres: spengo, spegni , spegne, spegniamo,

spegne te , spengono ;

irnperf:

spegnevo, spegnevi , spegneva , spegnevamo,

spegnev a te , spegnevano

;

pass, rem: spensi , spegnest i , spense, spegnemmo,

spegnes te , spense ro ;

futuro:

spegnerò , spegnera i , spegnerà , spegneremo,

spegnere te , spegneranno ; cong. pres: spenga , spenga , spenga , spegniamo,

s p e g n i a t e , s p e n g a n o ; part. pass: spen to . A ux i l i a r : avere.

spendere — a c h e l t u i ; pass,

rem:

spesi , spendest i , spese , spendem

m o, spendes te , spese ro ; part. pass: speso . Au xi l ia r : avere.

spingere — a î m p i n g e ; pass,

rem:

spinsi , spingest i , spinse , spingem

m o , sp inges te , sp insero : part. pass: sp in to . Aux i l i a r : avere.

stare — a sta;

ind. pres:

sto,

s ta i ,

sta,

s t i a m o , s t a t e , s t a n n o ; irn

perf: s t avo , s t av i , s t ava , s t avamo, s t ava te , s t avano ; pass, rem: s te t t i ,

s tes t i , s te t te , s temmo, s tes te , s te t te ro

;

futuro

:

s ta rò , s ta ra i , s ta rà ,

s t a r e m o , s t a r e t e , s t a r a n n o ;

cong. pres:

s t ia , s t ia , s t ia , s t iamo, s t ia te ,

s t i a n o ; irnperf. cong: s tessi , s tessi , s tesse , s tessimo, s teste , s tessero;

condiz. pres: s t a r e i , s t a r e s t i , s t a r ebbe , s t a r emmo, s t a r e s t e , s t a r ebbe ro ;

imperativo:

sta'

( s ta i ) , s t ia , s t iamo, s ta te , s t iano; part. pass: s t a to ;

gerundio: s t and o . Au x i l i a r : essere.

stringere

— a

s t r ì n g e ; pass, rem: s tr insi , s t r ingest i , s t r inse , s t r in

gemmo, s t r inges te , s t r inse ro ; part. pass: s t r e t to . Aux i l i a r : essere.

succedere — a succeda , a u r m a ; pass,

rem:

successi (succedei/suc

cede t t i ) , succedes t i , successe , ( succede /succede t te ) , succedemmo, suc

cedeste , successero (succederono/succedet tero)

;

part. pass:

successo

(succeduto) . Auxil iar : essere.

tacere — a

t ă c e a ;

ind.

pres: tacc io , t a c i , t a ce , t a c i am o, t a ce te , t a cc io

no ; pass,

rem:

tacqu i , t a ce s t i , t a cque , t a cemmo, t a ce s t e , t a cque ro ; cong.

pres: tacc ia , t a cc ia , t a cc ia , t a c i amo, t a c i a t e , t a cc iano ; imperativo: tac i ,

t a cc ia , t a c i amo, t a ce te , t a cc iano ; part. pass: t a c i u t o . A u x i l i a r : avere.

tendere — a î n t i n d e ; a t r a g e ; pass,

rem:

tes i , tendes t i , t e se , ten

d e m m o , t e n d e s t e , t e s e r o ; part. pass: teso . Aux i l i a r : avere.

tenere

— a ţ i n e ;

ind.

pres: tengo , t i en i , t i ene , t en iamo, t ene te ,

t e n g o n o ;

pass,

rem:

t e n n i , t e n e s t i , t e n n e , t e n e m m o , t e n e s t e , t e n n e r o ;

futuro:

t e r rò , t e r r a i , t e r rà , t e r r em o, t e r r e t e , t e r r an n o ; cong. pres: t enga ,

t enga , t enga , t en iamo, t e rna te , t engano ; cong.

irnperf:

tenessi , tenessi ,

t enesse , t eness imo , t enes te , t enesse ro ; condiz. pres: te r re i , te r res t i ,

t e r r eb be , te r r em m o, t e r r e s t e , t e r r ebbe ro ; imperativo : t i en i , t eng a , t en iam o,

t e n e t e , t e n g a n o ; part. pass: t e n u t o . A u x i l i a r : avere.

togliere — a lua;

ind. pres: to lgo , togl i , togl ie , togl iamo, togl ie te ,

t o l g o n o ; pass,

rem:

to ls i , togl ies t i , to lse , togl iemmo, togl ies te , to lse ro ;

cong. pres: tolga, tolga , tolga , togl iamo, tegl ia te , tolgano; cong. irnperf:

togl iessi , togl iessi , togl iesse , togl iessimo, togl ieste , togl iessero;

condiz.

pres: togl ie re i (poetic tor re i ) , togl ie res t i , togl ie rebbe , togl ie remmo,

to-

173



gl ieres te , togl ierebbero ;

imperativo:

tog l i

(familiar

to ), to lga , tog l iam o,

t o g l i e t e , t o l g a n o ;

part. preş:

t o g l i e n t e ;

part. pass:

t o l t o ;

gerundio:

t og l i endo . Aux i l i a r :

avere.

tradurre

— a t r a d u c e ;

ina. pres:

t r a d u c o , t r a d u c i , t r a d u c e , t r a d u

c i a m o , t r a d u c e t e , t r a d u c o n o ;

pass, rem:

t r aduss i , t r aduces t i , t r adusse ,

t r a d u c e m m o , t r a d u c e s t e , t r a d u s s e r o ;

futuro:

t r a d u r r ò , t r a d u r r a i , tr a

d u r r à , t r a d u r r e m o , t r a d u r r e t e , t r a d u r r a n n o ;

condiz. pres:

t r adur re i ,

t r a d u r r e s t i , t r a d u r r e b b e , t r a d u r r e m m o , t r a d u r r e s t e , t r a d u r r e b b e r o

;

part.

pass: t r a d o t t o . A u x i l i a r : avere.

t r a r r e

— a

t r a g e ; ind. pres: t r aggo , t r a i , t r ae , t r a i amo , t r ae t e ,

t r a g g o n o ; imperf: t r a e v o , t r a e v i , t r a e v a , t r a e v a m o , t r a e v a t e , t r a e v a n o ;

pass, rem: t r a s s i , t r aes t i , t r a s se , t r aemmo, t r aes t e , t r a s se ro ; futuro:

t r a r r ò , t r a r r a i , t r a r r à , t r a r r e m o , t r a r r e t e , t r a r r a n n o ; cong. pres: t r agga ,

t r a g g a , t r a g g a , t r a i a m o , t r a i a t e , t r a g g a n o ; cong. imperf: t raess i , t raess i ,

t r aes se , t r aes s imo , t r aes t e , t r aes se ro ;

condiz. pres:

t r a r re i , t r a r res t i ,

t r a r r e b b e , t r a r r e m m o , t r a r r e s t e , t r a r r e b b e r o ;

imperativo:

t r a i , t r agga ,

t r a i a m o , t r a e t e , t r a g g a n o ;

part. pres:

t r a e n t e ;

part. pass:

t r a t t o ;

ge-

rundio:

t r a e n d o . A u x i l i a r :

avere.

udi re — a a u z i ;

ind. pres:

odo, odi, ode, u d i a m o , u d i t e , o d o n o ;

imperf:

ud ivo , ud iv i , ud iva , ud ivamo, ud iva t e , ud ivano ;

pass, rem:

udi i , ud i s t i , udì, u d i m m o , u d i s te , u d i r o n o ;

futuro:

udi rò (udrò) , ud i ra i

(udra i ) , ud i rà (udrà) , ud i remo (udremo) , ud i re te (udre te) , ud i ranno

( u d r a n n o ) ;

cong. pres:

oda, oda, oda, u d i a m o , u d i a te , o d a n o ;

cong.

imperf:

udiss i , udiss i , udisse, udiss imo, udis te , udissero ;

condiz. pres:

ud i re i , ud i res t i , ud i rebbe , ud i remmo, ud i res t e , ud i rebbero ;

imperativo:

odi , oda, u d i a m o , u d i t e , o d a n o ;

part. pass:

ud i to . Aux i l i a r :

avere.

uscire

— a i e ş i ;

ind. pres:

esco, esci , esce, usciamo, usci te , escono;

cong. pres:

esca, esca, esca, usciamo, usciate , escano;

part. pass:

usci to .

Auxi l i a r :

essere.

valere

— a va lo ra , a

p r e ţ u i ;

ind. pres:

valgo, val i , va le , va l iamo,

v a l e t e , v a l g o n o ;

pass,

rem:

vals i , va les t i , va l se , va lemmo, va les te , va l

s e r o ;

futuro: v a r r ò , v a r r a i , v a r r à , v a r r e m o , v a r r e t e , v a r r a n n o ;

cong.

pres: va lga , va lga , va lga , va l iamo, va l ia te , va lgano; condiz. pres: varre i ,

v a r r e s t i , v a r r e b b e , v a r r e m m o , v a r r e s t e , v a r r e b b e r o ;

imperativo:

vali,

va lga , va l i amo, va l e t e , va lgano ; part. pres: v a l e n t e ; part. pass: valso.

Auxi l ia r

:

essere.

vedere — a v e d e a ; ind. pres: vedo (veggo), vedi , vede, vediamo,

vede te , vedono (veggono) ; pass, rem: v id i , vedes t i , v ide , vedemmo, ,ve

des te , v idero ; futuro: ved rò , vedra i , vedrà , vedrem o, vedre t e , ved rann o ;

cong. pres: veda , veda , veda , ved iamo, ved ia t e , vedano ; condiz. pres:

vedre i , vedre s t i , vedrebbe , vedremmo, vedre s t e , vedrebbe ro ; impera

tivo:

ved i , veda , ved iamo, vede te , vedano ;

part. pass:

v i s to (veduto) .

A u x i l i a r :

avere.

venire — a v e n i ; ind. pres: vengo, v ieni , v iene , veniamo, veni te ,

v e n g o n o ; pass, rem: venn i , ven i s t i , venne , ven immo, ven i s t e , venne ro ;



futuro: v e r r ò , s e r r a i , v e r r à , v e r r em o , v e r r e t e , v e r r a n n o ;

cong. pres:

v en g a , v en g a , v en g a , v en i am o , v en i a t e , v en g an o ; condiz. pres: verre i ,

ver res t i , ve r re bbe , ve r rem m o, ve r res t e , ver rebbe ro ; imperativo

:

vieni ,

v en g a , v en i am o , v en i t e , v en g an o ; part. pres: v e n i e n t e ; part. pass: v e

n u t o .

Au x i l i a r : essere.

vivere — a

t r ă i ; pass, rem: viss i , v ives t i , v i sse , v ivemmo, v ives te ,

v i s s e r o ;

futuro:

v i v r ò , v i v r a i , v i v r à , v i v r em o , v i v r e t e , v i v r an n o ;

condiz.

pres: v iv re i, v iv res ti , v iv rebbe , v iv rem m o, v iv res t e , v ib rebbero ; part.

pass: v i s su to . Au x i l i a r : essere sau avere.

volere — a vo i , a v re a ;

ind. pres:

vogl io , vuoi , vuole , vogl iamo,

vo le t e , vog l iono ; pass, rem: vol l i , volest i , vol le, volemmo, voleste,

v o l l e r o ; futuro: vo r rò , vo r ra i , vo r rà , vo r rem o , vo r re t e , vo rann o ; cong.

pres: vogl ia , vogl ia , vogl ia , vogl iamo, vogl ia te , vogl iano; condiz. pres:

vor re i , vo r res t i , vo r rebbe , vo r remmo, vo r res t e , vo r rebbero ; imperativo:

vogl i , vogl ia , vogl iamo, vogl ia te , vogl iano;

part. pres:

v o l e n t e ;

part.

pass: vo lu to . Aux i l i a r : avere.

volgere

— a î n t o a r ce s p re , a î n d r e p t a ;

pass, rem:

volsi , volgest i ,

vo l se , vo lgemmo, vo lges t e , vo l se ro ; part. pass: vo l to . Au xi l iare

:

avere

essere.

CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ

F E R M A R S I - A S E O P R I

§ 132

P R E S E N T E

io mi fermo — eu m ă opresc

t u ti fe rmi — tu te opreş t i

egli

si

ferm a — el se o pr eşt e

n o i ci fermiamo — noi ne opr im

vo i vi fermate — voi vă op ri ţ i

essi si ferm ano — ei se opre sc

INDICATIVO

PASSATO PROSSIMO

io m i sono ferm ato , -a — eu m -am

opri t

tu t i se i fer m ato , - a — tu te-a i

op r i t

egli si

è fer m ato — el s-a op ri t

el la si è fer m ata — ea s-a op ri t

no i c i s iamo ferm at i , -e — noi

ne-am opr i t

voi vi siete fer m ati , -e — voi

v-aţ i

opr i t

essi si sono fe rm ati — ei s-au

opr i t

e sse si sono fe rm a te — e le s -au

opr i t

175



IMPERFETTO

io mi fermavo — eu m ă opream

t u ti îermavi ~ tu te oprea i

egli

si fermava —

el se op re a

noi ci fermavamo — noi ne op re am

voi vi fe rm avate — voi vă op rea ţ i

essi si fermavano — ei se op reau

PASSATO REMOTO

io mi fermai — eu m ă opri i

t u ti fermasti — tu te oprişi

egli si

fermò — el se opri

noi

ci fermammo

— noi ne o-

p r i r ă m

voi vi fermaste — voi vă

opr i ră ţ i

essi si fermarono — ei se o-

pr i ră

FUTURO

io

mi

fermerò — eu

mă voi opri

t u ti ferm era i — tu te ve i opr i

egli si fermer — el se v a op ri

no i ci fermeremo — no i ne v om

opri

TRAPASSATO PROSSIMO

io m i ero fer m ato , -a — eu m ă

opr isem

tu t i e r i fe rm ato , -a — tu te opr i

seşi

egl i s i era fe rm ato — el se o prise

el la si era fer m ata — ea se op rise

noi c i e ra vam o fe rm at i , -e — noi

ne opr ise răm

voi v i e r av a te fe rm at i , -e —voi

vă opr ise ră ţ i

essi s i erano fermati—ei se opriseră

esse si era no fe rm ate — eie se op ri

seră

TRAPASSATO REMOTO

io m i fui fer m ato , -a — eu m ă

opr isem

tu t i fos ti fe rm ato , -a — tu te

opriseşi

egli si fu fer m ato — el se op rise

ella si fu f er m at a — ea se op rise

noi ci fum m o fer m ati , -e — noi n e

o p r i s e r ă m

voi vi foste fe rm ati , -e — voi vă

opr ise ră ţ i

essi s i furono fer m ati — ei se op ri

seră

esse si furo no fe rm at e — eie se

opr ise ră

FUTURO ANTERIORE

io mi

sa rò f e rm ato , - a — eu

m ă

voi f i opri t

tu t i sa ra i fe rm ato , -a — tu te ve i

fi oprit

egli si sa rà fe rm ato — el se v a fi

op r i t

ella si sarà fe rm at a — ea se va fi

opr i t

noi ci sare m o ferm ati , -e — noi ne

vom fi opri t

176



voi vi fermerete

opri

essi

opri

opri

essi si fermeranno

voi vă ve ţi voi vi sar ete fe rm ati , -e — voi vă

veţi f i opri t

— ei se vo r essi si sar an no fe rm ati — ei se

vor fi oprit

esse s i saranno fermate—eie se vor

fi oprit

CONGIUNTIVO

PRESENTE

(che) io mi fer m i — (ca) eu să

mă opresc

(che) tu ti fer m i — (ca) tu să

te opreş t i

(che) egli

si

fe rm i — (ca) el

să se oprească

(che) noi ci fermiam o — (ca) noi

să ne oprim

(che) voi vi fermiate — (ca) v oi

să vă opri ţ i

(che) essi si fermino — (ca) ei

să se oprească

IMPERFETTO

(se) io mi fermassi — (dacă) eu

m-aş opri

(se) tu ti fermassi — (dacă) tu

te-ai opri

(se) egli si fermasse — (dacă) el

s-ar opri

(se) noi ci fermassimo — (dacă)

noi ne-am opri

(se) voi vi fermaste — (dacă)

voi v-aţ i opri

(se) essi si fermassero — (dacă)

ei s-ar opri

PASSATO

(che) io m i sia ferm ato — (ca) eu

să mă fi opri t

(che) tu t i s ia fer m ato — (ca) tu

să te fi oprit

(che) egli si sia fer m at o — (ca) el

să se fi oprit

(che) noi ci s iamo fermati— (ca)

noi să ne fi oprit

(che) voi vi s ia te fe rm at i — (ca)

voi să vă fi oprit

(che) essi si siano fermati — (ca) ei

să se fi oprit

TRAPASSATO

(se) io m i fossi f er m ato — (da că )

eu m-aş fi opri t

(se) t u t i fossi fe rm at o — (dac ă)

tu te-ai f i opri t

(se) egli si fosse fermato — (dacă)

el s-ar fi oprit

(se) noi ci fossimo fe rm ati — (dac ă)

noi ne-am fi opri t

(se) voi vi foste fe rm ati — (dacă)

voi v-aţ i f i opri t

(se) essi si fossero fermati — (dacă)

ei s-ar fi oprit

PRESENTE

CONDIZIONALE

PASSATO

o mi fermerei ~ eu m-aş opri

t u ti fermeresti — tu te -ai opri

io mi sarei fe rm ato , -a — eu m -a ş

fi oprittu t i sa res t i ferm ato , -a — tu te-ai

fi oprit

177



egli si fermerebbe — el s-ar op ri egli si sa reb be fe rm ato — el s-ar

f i opri t

no i ci fermeremmo — noi ne -am el la si sare bb e fer m ata — ea s-ar

op ri f i op ri t

voi ci fermereste — voi v-a ţ i noi c i sa rem m o ferm at i , -e — noi

op r i ne -am fi op r i t

essi

si fermerebbero

— ei s-ar voi vi sare ste ferm ati , -e — voi

op ri v-a ţ i fi op ri t

essi si sar eb be ro f er m ati — ei s-ar

fi oprit

esse si sare bbe ro fer m ate — eie

s-ar fi oprit

IMPERATIVO

f e r m a t i — o p r e s t e - t e

si

ferm i — să (se) op rea scă

fermiam oci — să (ne) op r im

fe rma tec i — opr i ţ i -vă

si fermin o — să (se) op reas că

INFINITO

PRESENTE PASSATO

fer m ars i — a se opri essersi ferm ato — a se fi op ri t

( fe rm arm i , fe rm ar t i , (esserwi fe rm ato , -a ; esser tiferm arci , ferm arci) fer m ato , -a ; esserci ferm ati , -e ;

esserc i fe rmat i , -e ; essers i fe r

mati , -e)

GERUNDIO

PRE SEN TE • PASSATO

ferm and os i — opr ind u-se e ssendos i f e rma to , - a — opr indu -se

( fe rman dom i , f e rmandoc i , , ( e ssendomi fe rm a to , - a ; essendoci

fe rman doc i , f e rman doc i ) f e rm a to , - a ; e ssendoci f e rma t i ,

-e ; essen doc i fe rm ati , -e)

PARTICIPIO

PRESENTE PASSATO

f e rm antes i — ca re se opreş t e f e rma tos i — opr indu-se

fe rm ant i s i — ca re se oprese fe rm a tas i

fe rmat i s i

f e rma tes i

( fe rmatomi , fe rmatoc i , fe rmat ic i ,

fe rmat ic i e tc . )

178



•

Observaţii:

§ 133 Carac ter is t ic ile conjugări i la d ia te za ref lexivă s în t :

a) to a te verb ele s în t înso ţ i te în cursu l conjug ări i de par t ic ulele

p r o n o m i n a l e a t o n e : mi, ti, si, ci, vi, si;

b) par t ic ulele pro nom inale a to ne s în t în general proclitice:' mi

b a g n o ,

mi

ba gn ai ; s în t enc l i t ice ş i se a l ipesc v erbu lui n um ai la im pe

rat iv : bagnat i , bagnateci (cu excepţ ia persoanei a I I I sg . ş i p lural ) , ş i la

m o d u r i l e n ep e r s o n a l e : b ag n a r s i , b ag n an d o s i , b ag n a t i s i ;

e) la imperat ivul negat iv par t iculele pronominale se pot af la a t î t

în pozi ţ ie procl i t ică: non t i fermare — nu te opr i , non vi bagnate — nu

vă udaţ i , c î t ş i în pozi ţ ie encl i t ică: non fermart i , non bagnateci .

V e r b e c a r e s e t r a d u c î n l i m b a r o m â n ă p r i n t r - u n r e f le x i v

§ 134 O serie de verbe care în -i tal iană nu sînt reflexive, se traduc

in l imba română pr in t r-un ref lexiv , ca în exemplele de mai jos :

giocare — a se juca ; La mia sorellina gioca col gattino — Sur ioara

mea se joacă cu p is icuţa .

guarire — a s e v i n d e c a : Tu sei guari ta presto — Tu te -a i v ind ec a t

repede .

disimparare — a se dezo bişnui, a se de zv ăţ a ; Avevano d i s impara to

a nuotare — Se dezobişnuiseră să îno ate .

passeggiare — a se p l im ba : Passegg iarono fino all'alba — Se pl im

bară p înă în zori .

tornare (ritornare) — a se ( r e ) ì n to a rce : R i to rn e rà

presto a casa

— Se

va în toarce cu r înd acasă .

pensare — a se g ìnd i ; Pen s o di mandarle una lettera — Mă gîndesc

să-i t r imit o scrisoare.

godere — a se bu cu ra de : / Malavoglia godevano buona riputazione —

Fam i l i a M a lav o g li a se b u cu ra d e r ep u t a ţ i e b u n ă ; Ama godere la

vita — li p lace să se bucure de v iaţă .

fingere — a se pref ace : F ingev a di no n conoscerlo — Se prefăcea că

nu-1 cunoaşte .

succedere, avvenire

— a se ì n t ì m p l a

;

Cosa

suecede

?

—Ce se înt împlă ? ;

Quando

è avv enu to ?— Cînd s -a în t îm p la t ?

guardare

— a se u i t a , a pr iv i :

Lo

g u a r d a v a

e non diceva nulla

— Se

urta la e l ş i nu spunea nimic ; Guarda lo U ită -te la el !

piagnucolare — a se sm iorcăi ; La bambina piagnuco lava senza dir

nulla — F et i ţ a se smiorcă ia fă ră să spun ă n im ic .

litigare — a se cer ta

;

Hanno li t igato — S-au ce r ta t .

immaginare — a-şi î n ch ip u i : Im m ag in av o che sarebbe stato diffi

cile — îm i înc hip uia m că va fi greu .

traslocare

— a s e m u t a : /

nostri amici hanno

tras loca to

ieri

— Pr i e

teni i noş t r i s -au mutat ier i .

179



venire vicino — a se ap ro p ia , a se da m ai ap ro ap e : Gli venne

vicino e gli disse ... — Se a pro pie de el ş i î i spu se . ..

V e r b e r e f l e x i v e în i t a l i a n ă c a r e s e t r a d u c î n r o m â n ă p r i n t r - u n

n e r e f l e x i v

§ 135 Exis tă o ser ie de verbe ref lex ive în l imba i ta l iană care nu

s în t re f lex ive şi în ro m ân ă : i a tă c î t ev a ex em ple :

addormentarsi — a a d o r m i : Si

è presto

addormentato

— A a d o r m i t

repede .

felicitarsi (con) — a fel ic i ta (pe) :

Mi felicito

con te per il successo —

Te fel ic i t pentru succes.

congratularsi (con ) — a f elicita (pe)

: Mi congratulo

con te — T e

felicit.

condolersi (con) —

a p rezen ta

c o n d o l e a n ţ e :

Si condolse

con lui — I-a

p r ezen t a t co n d o lean ţ e .

assopirsi

— a a ţ i p i : —

Mi sono assopito un momento —

A m a ţ ip i t

u n m o m e n t .

dimenticarsi — a u i t a : Si era d imen t i ca t o c i chiudere la porta — A

ui ta t să înch idă uşa .

scordarsi — a u i t a : Non t i scordar di me — N u m ă u i t a .

imbattersi (in) — a da (de) : Mi sono imbattuto in te — A m d a t d e

t i n e ,

m-am în t î ln i t cu t ine ( în t imp lă to r ) .

CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA

ESSERE LODATO - A F I L Ă U D A T

§ 136

l

INDICATIVO

P R E S E N T E * P A S S A T O P R O S S IM O

io sono lodato, -a — eu s în t io sono s ta to lod ato — eu am fos t

l ă u d a t , - ă l ă u d a t

t u sei lodato, -a — tu eş t i tu se i s ta to lod ato — tu a i fos t

l ă u d a t , - ă l ă u d a t

eg l i

è lodato — el este

lă u d a t egl i, e s t a t o lod ato — el a fos t

l ă u d a t

* Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului

indicativ.

180



ella è lodata — ea es te l ă u d a t ă

no i siamo lodati, -e — noi

s î n t em l ăuda ţ i , - t e

vo i siete lodati, -e — voi s în teţ i

l auda t i , - t e

essi

sono lodati

— ei s în t l ău da ţ iesse

sono lodale

— ele sîn t

l ă u d a t e

IMPERFETTO

io ero lodato — eu e ram l ău da t

t u eri lodato — tu era i l ă ud at

egli era lodato — el e ra l ă ud at

no i eravamo lodati — noi e ram

l ăuda ţ i

vo i eravate lodati — voi era ţ i

l ă u d a ţ i

essi erano lodati — ei erau

l ă u d a ţ i

PASSATO REMOTO

io fui lodato — fu i l ă ud at

t u fosti lodato — fus i l ă ud at

egli fu lodato — fu l ău da t

no i fumm o lodati — furăm

l ăuda ţ i

vo i

foste lodati

— fu ră ţ i l ău da ţ i

essi furono lodati — fură l ău da ţ i

FUTURO

io sarò lodato

•

— voi fi l ă u d a t

t u sarai lodato —- vei fi lă ud at

egli sar lodato — va fi lă ud at

no i s i amo s ta t i lod a t i — noi am

fos t l ăudaţ i

voi s ie te s t a t i lo da t i — voi a ţ i fos t

l ăuda ţ i

essi sono st at i lod at i — ei au fostl ăuda ţ i

TRAPASSATO PROSSIMO

io ero s t at o lo da to — eu fusesem

l ă u d a t

tu er i s ta to lod ato — tu fuseseş i

l ă u d a t

egli era s ta to lo da to — el fusese

l ă u d a t

no i e rava m o s ta t i lod a t i — noi fu

s ese răm l ăuda ţ i

vo i e ra va te s t a t i lod a t i — voi fu-

seseră ţ i l ăudaţ i

essi e ran o st a t i l od ati — ei fuse

s e ră l ăuda ţ i

, TRAPASSATO REMOTO

io fui s t a t o lod ato — eu fusesem

l ă u d a t

tu fos t i s ta to lod ato — tu fuseseş i

l ă u d a t

egl i fu s ta to lodato —- el fusese

l ă u d a t

no i fumm o s t a t i lod a t i — noi fu

s ese răm l ăuda ţ i

voi fos te s t a t i lod at i — voi fuse-

seră ţ i l audat i

essi furono stat i lodati — ei fuse

seră l ăudaţ i

FUTURO ANTERIORE

io sar ò s t at o lod ato — eu voi fi

fos t l ă u d a t

tu sar ai s ta to lodato — tu vei fi

fos t l ăudat

egli sarà st a to lod ato — el v a fi

fos t l ăudat



noi saremo lodati — vo m fi l ăud a ţ i no i sa remo s t a t i l oda t i — no i v o m

f i fost lăudaţ i

vo i sarete lodati — ve ţ i fi l ă ud aţ i voi sa re te s ta t i lod a t i — voi ve ţ i

f i fost lăudaţ i

essi saranno lodali — vo r fi lă ud aţ i essi sar an no st at i lod at i — ei vor

fi fost laudat i

CONGIUNTIVO

PRESENTI]

(che) io sia lodato — (ca) eu să fiu

l ă u d a t

(che) tu sia lodato — (ca) tu să fii

l ă u d a t

(che) egli sia lodato ~ (ca) el să

f i e l ăuda t

(che) noi siamo lodati — (ca) noi să

f im l ăuda ţ i

(che) voi siate lodali — (ca) voi să

f i ţ i l ăudaţ i

(che) essi siano lodati — (ca) ei să

f ie lăudaţ i

IMPERFETTO

PASSATO

(che) io sia sta to lod ato — (ca)

eu să f i fost lăudat

(che) t u sia sta to lod ato — (ca)

tu să f i fost lăudat

(che) egl i sia s ta to lo da to — (ca)

el să f i fost lăudat(che) noi siamo stat i lodat i — (ca)

noi să f i fost lăudaţ i

(che) vo i s ia te sta t i lod at i — (ca)

voi să f i fost lăudaţ i

(che) essi sia no s ta ti lod ati — (ca)

ei să fi fost lăudaţi

TRAPASSATO

(se) io

fossi lodato

— (dacă ) eu aş

f i l ăuda t

(se) tu fossi lodato — (dacă) tu ai

f i l ăuda t

(se) egli fosse lodato — (dac ă) el ar

f i l ăuda t

(se) noi fossimo lodati — (dacă)

noi am f i l ăudaţ i

(se) voi foste lodati — (dacă) voi

a ţ i f i l ăudaţ i

(se) essi

fossero lodati

— (dacă) ei

a r f i l audat i

(se) io fossi st a t o lod ato — (dacă)

eu aş f i fost lăudat

(se) tu fossi sta to lodato — (dacă)

tu a i f i fos t lăudat

(se) egli fosse stato lodato — (dacă)

el ar fi fost lăudat

(se) noi fossimo st at i lod at i —

(dacă) noi am fi fost lăudaţ i

(se) voi foste sta t i lodat i — (dacă)

voi a ţ i f i fost lăudaţ i

(se) essi fossero st a ti lo da ti —

(dacă)ei ar f i fost lăudaţ i

CONDIZIONALE

PRESENTE

io

sarei lodato

P AS S AT O

eu aş fi lăudat

io sarei stato lodato

—

eu aş fi

fost

lăudat

tu

saresti lodato

— tu ai fi lău da t tu saresti stat o lodato — tu ai fi

fost lăudat

182



egli sarebbe lodato — el ar fi

l ă u d a t

v

'

no i saremmo lodati — no i am

fi lăudaţ i

TOÌ sareste lodati — vo i aţi fi

l auda t i

essi sarebbero lodati — ei ar fi

l auda t i

egli sare bb e s ta to lod ato — el a r

f i fos t lăudat

no i sarem m o s ta t i loda t i — noi

am f i fos t laudat i

voi sar es te s ta t i l od at i — voi a ţ i

f i fost lăudaţi

ess i sareb bero s ta t i lod at i — ei ar

fi fost laudati

IMPERATITI)

sii lod at o (tu) — fii lă u d a t

s ia loda to ( lu i) — fie lă u d at

s iamo lo da t i (noi ) — să f im lă ud aţ i

s ia te lod at i (voi ) — fiţ i lă ud aţ i

siano lo da ti ( loro) — fie lă ud aţ i

PRESENTE

essere lod ato — a fi lă u d at

INFINITO

PASSATO

essere s ta to lodato

l ă u d a t

a fi fost

PRESENTE

essendo lodato

GERUNDIO

PASSATO

fi ind lăudat

essendo s tato lodato

l ă u d a t

fiind

PRESENTE

(lipseşte)

Observaţii:

PARTICIPIO

PASSATO

s t a t o l oda t o

l ă u d a t

§ 137 Propozi ţ i i le cu verbe la d iateza pas ivă s în t rezul tatul apl i

căr i i t ransformări i pas ive la o propozi ţ ie cu un verb act iv . Pot t rece,

de l a d ia teza ac t ivă l a d ia teza pas ivă nu m ai verbe le ac t iv e t ra nz i t ive

(pred ica t ive sau nepred ica t ive) . Conjugarea pas ivă corespunde în în t re

gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju

gat . Par t ic ip iul perfect es te var iabi l în număr ş i gen: Noi siamo lodate —

Noi s în tem lăudate

;

Mia cugina

è stata promossa

— Ver i şoara m ea a

a fost p r o m o v a t ă .

183



în transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă

toarele schimbări:

Propoziţie la:

Diateza activă

1. Subiect

2.

Verb tranzitiv

3 .

Complement direct.

Diateza pasivă

1. Complement de agent

2.

Verbul essere-\-participiul per

fect al verbului de conjugat

3 . Subiect

Exemple:

Maria

aria scrive la lettera

scrie scrisoarea.

Io bevo il caffé — Eu beau

cafeaua.

Tutti aspettavano Vapertura della

mostra — Toţi aşt ep ta u deschi

derea expoziţiei.

La lettera è scritta da Maria

Scrisoarea este scrisă de Maria.

Il caffé è bevuto da me — Cafeaua

este băută de mine.

Vapertura della mostra era aspet

tata da tutti — Deschiderea expo

ziţiei era aşteptată de toţi.

De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent.

Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti

molti quadri — Au fost vîndute multe tablour i ; Quelle canzoni furono

tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toat e uita te.

NOTĂ:

a)

în

locul auxil iarului

essere

poate

fi

folosit

ca

auxil iar

al

diatezei pasive

v e r b u l

venire,

n u m a i

la

timpuri le simple. Astfel ,

se

poate spune

în

aceeaşi măsură :

Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan

ziere — Valizele erau controlate de v ameş ; / bicchieri furono riempiti dal padrone

-di casa — / bicchieri

vennero

riempiti dal padrone di casa —

Pah are l e

au

fost umplute

de (către) gazdă.

b) Verbele t ranzit ive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor

essere sau venire; în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia

s ingular

sau

p lu ra l .

Să se

compare exemple le :

Strane storie

erano

raccontate

Strane storie

venivano

raccontate

Si raccontavano strane storie

Ciudate înt împlăr i erau povest i te

(erau povestite) ciudate

Molte lettere

furono

spedite

Molte lettere

v en n ero

spedile

Si spediron o

molte lettere

Se povesteau

în t împlăr i

Multe scrisori

au

fost e xpe diate

(au fost expediate) multe-au expediat

scrisori.

c) Diateza pasivă mai p o a te fi exprimată pr in construcţ i i a lcătui te cu ajutorul

verbe lor

volere, potere, dovere

(aşa-numitele verbe semiauxiliare)

; în

acest

caz

regula

de formare a const ruc ţ ie i es te u rmătoarea :

Verb semiauxil iar

verbu lu i de conjugat .

inf ini t ivul verbului

essere -\-

part icipiul perfect al

184



A se compara :

Franco

voleva vincere

quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea

par t idă de şah ,

cu

Quella partita a scacchi

voleva essere vinta

da Franco — Franco

voia să cîştige a cea p ar tid ă de şah

;

Nunzio

potrebbe spedire

il pacco per via

aerea — Nunzio ar pu tea să expedieze pac hetu l pa r avion,

cu:

II pacco

potrebbe

essere spedito

da Nunzio per via aerea

—

Pac hetu l ar pu tea să fie exp ediat d e Nun zio

par avion

;

Voi

potete comprare

i biglietti dall'agenzia turistica

—

Voi pute ţ i cumpăra

bi letele de la agenţ ia de tur ism,

cu

/ biglietti

possono essere comprati

da voi dall'agen

zia turistica

—

Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism.

d) Verbul

andare

poate dobîndi sens de auxi l iar pasiv numai la persoana a

treia sg. şi pi. ; La borsa è andata perduta

—

Gean ta s -a p ie rd ut ;

I libri sono andati

perduti — Cărţ i le s-au pierdut . Verbul andare arată în unele s i tua ţ i i opor tuni ta tea ,

necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere:

Il medico

va richiamato

di nuovo — / / medico

deve

essere

richiamato

di nuovo —

Medicul trebuie (să fie) chemat din nou

;

Le promesse

andranno mantenute —

Le

promesse

dovranno essere mantenute —

Promisiuni le vor t rebui resp ectate .

V e r b e l e a u x i l i a r e d e m o d a l i t a t e

§ 138

O ser ie de ve rbe ca :

dovere

— a t r e b u i ,

potere

— a pu te a ,

volere

— a v re a ,

sapere

— a ş t i (c înd es te s inon im cu

potere), solere

— a

obişnui , se construiesc cu a jutorul unui a l t verb la inf ini t iv . Se numesc

de moda l i t a t e pe n t ru c ă a ra t ă c a ra c t e ru l ne c e sa r , pos ib i l , i n t e n ţ iona l

a l î nde p l in i r i i a c ţ i un i i ve rbu lu i u rmă to r : —

Non posso venire

— Nu

pot să vin ;

Devi ascoltare i tuoi

— Tr eb uie să-i asc ul ţ i pe a i tă i ;

Non

ho voluto offenderti

— Nu a m v ru t s ă t e ji gne sc

; Perché non hai saputo

difenderti?

— De ce nu a i ş t iu t să t e ap er i?

Solevamo passeggiare ogni

sera

— O bişnuia m să ne p l im bă m în fieca re sea ră .

Ve rbe l e

potere, volere, dovere

folosesc , l a t impur i le compuse , auxi l i a

re le cu care se conjugă verbele af la te la inf ini t iv:

Non ho potuto scrivere

—

(scrivere

se conjugă cu

avere ) —

Nu am putu t să sc r iu ;

Non sono potuta

venire

—

(venire

se conjugă cu

essere)

— Nu a m pu tu t ve n i .

Dacă inf in i t ivu l e s te un verb la d ia teza re f lex ivă , ve rbul moda l

poa t e a ve a o dub lă c ons t ruc ţ i e :

1) Ve rbul m oda l es te con s idera t ca u n ve rb ind ep en de nt ; în a ces t

caz auxi l i a ru l e s te

avere,

iar pa r t i cu la re f lex ivă se adaugă inf in i t ivu lu i :

Non

ho voluto

rassegnarmi

— N-a m v ru t s ă m ă re se m ne z .

2) Verbul moda l se cons ideră o s ingură uni ta te cu inf in i t ivu l . In

a c e s t c a z c ons t ruc ţ i a e s t e :

Non

mi son

potuto rassegnare —

N u m - a m

p u t u t r e s e m n a .

V e r b u l

sapere

se c ompor t ă c a un ve rb i nde pe nde n t , de c i s e c on

s t ru i e ş t e c u a ux i l i a ru l

avere: Non

ho sa pu to

resistere alla tentazione

—

N-am ş t iu t să rez i s t i sp i te i . Dar în cons t ruc ţ i i l a d ia teza re f lex ivă urmea

ză regula duble i cons t ruc ţ i i : Ho sa pu to

ritirarmi in tempo

—*• Mi son

saputo

ritirare in tempo —

A m ş t iu t s ă m ă re t r a g la t im p .

Forme le p ronomina l e s a u a dve rb i a l e a tone c a re de t e rmină ve rbu l

la inf ini t iv se pot af la f ie după verb, f ie îna intea acestuia :

Voglio ve-

185



derlo —»

lo

voglio cedere

— Vr eau să-1 vă d

; Non posso scrivergli

—+

Non

gli posso scrivere

— Nu- i po t sc r i e ;

Avresti dovuto

dirgl ielo

—* Glielo

avresti dovuto dire —

Ar fi t r e b u it să i-o sp ui

; Ha saputo informarti —>•

Ti ha saputo informare

— A şt iut să te inform eze.

Verbe le

dovere

şi

potere

atunc i c înd s în t u rmate de un ve rb l a

infi

nitiv perfect

ara tă că ac ţ iunea ve rbulu i e s t e pos ib i l ă ş i p robabi l ă :

Essi

devono esse re pa r t i t i — Ei t rebuie să f i p l eca t

; Tu non

puoi aver d imen

t i ca to

tutto

— Tu nu po ţ i (nu se poa te ) să fi u i t a t t o t . Verbe le

dovere,

potere

urmate de un in f in i t iv pe r fec t nu apar n ic ioda tă l a un t imp

c ompus .

Formele pronomina le sau adverb ia le a tone ca re de te rmină in f in i

t i vu l s î n t a t a ş a t e — î n poz i ţi e e nc l it ic ă — l a a ux i l i a ru l i n f i n i ti vu l u i :

Tu

devi avermelo

detto

— Tu t reb uie să m i-o f i spu s ;

Egli può

aver la

veduta — E l po at e s-o f i vă z u t .

Folosirea impersonală a verbelor personale

§ 139 în a fară de verb ele im pers on ale prop r iu-z ise (vezi § 109 A)

toa te ve rbe le pe rsona le a l că ror sub iec t e s t e uman genera l ş i indef in i t

s e po t t r a ns fo rma î n ve rbe i mpe r sona l e :

Uno (qualcuno) ride

—Unul

(c ineva) r ì de

—>

Si ride — Se r ìde . Tran s form area es te va l a b i l ă pe n t ru

o propozi ţ ie ce are verbul la pers . a I l I -a sg. ş i constă în înlocui rea subiec

tu lu i indef in i t p r in s i : s ì

dice

— se spune , s i

crede —

se c rede , s i

è detto —

s-a spus, si è mangiato — s-a mîncat , s i è camm inato — s-a m ers , s i vende—

se v inde e t c .

Si

impersonal , pr in analogie cu

si

ref lexiv , se const ruieşte în tot deauna cu aux i l i a ru l

essere,

ind i fe ren t de aux i l i a ru l ce ru t în mod normal

de ve r b :

Uno

b a

camminato

—* Si è

camminato

— S-a m ers ;

Uno

h a

scritto -s- Si è scritto — S-a scris ; Uno ha m a n g i a t o i panini — Si sono

mangiati i panini —

S-au mî nc at sand vic iur i le .

S i pas iv poa te apărea în pozi ţ ie encl i t ică în expresi i de t ipul :

Ven

desi bicicletta

— Se v ind e , de v înzare b ic ic l e t ă ; Cercas i

interprete

— S e

c a u t ă i n t e r p r e t

; Affittasi appartam ento

— D e î nc h i r i a t a p a r t a m e n t ,

(vezi şi § 92, B).

Folosirea modurilor personale

Folosirea modului indicat iv

§ 140 Modul ind ica t iv indică fap te , ac ţ iun i rea le , con cre te , exp r i

mate l a un t imp t recu t , p rezen t sau v i i to r .

în propozi ţ i i le pr incipale indicat ivul se foloseşte în aceleaşi cazur i

ca s i în l imba română, în propozi ţ i i le subordonate , se foloseşte indica

t i vu l î n u rmă t oa re l e c a z u r i ;

186



A. în propoz i ţ i i subiec t ive c înd aces tea conţ in în pr inc ipa lă

unul

d i n v e r b e l e :

accadere, avvenire, succedere

— a se în t îm pl a , sau expresi i

ve rba le ca :

è certo — este s igur , è noto — es te cun oscu t , se ş t ie , è vero —

e s te adevăra t ; în expres i i ca re indică ce r t i tudinea , se fo loseş te modul

i n d i c a t i v : A v e n n e

che una sera gli capitò

in casa un gatto — S-a în t îm-

p l a t că într -o seară i -a picat în casă o pis ică: E ' vero

che

sono r iusci to

a vincere la gara di canzonette

— E ad ev ăr a t că am reu ş i t să c i ş t ig con

cursul de canţone te .

Gînd pre dic atu l pr incip ale i este îns ă d e t ip ul

si dice

— se spune ,

si

narra

-i— se pov es teş te , în propo z i ţ ia su bo rdo na tă se fo loseş te : a )

indica

tivul

dacă propoz i ţ ia pr inc ipa lă indică

certitudine: Quando un triangolo

ha tre lati uguali

si

dice che questo triangolo

è equilatero — Gînd u n t r i

unghi a re t re i la tur i ega le se spune că ace st t r iu ng hi este echi la te ra l ;

b )

conjunctivul

dacă pr inc ip a la indică

incertitudine:

S dice

che Maria

abbia sbagl ia to

ai calcoli

— Se sp un e că M aria a greşi t la calcule .

B .

în propozi ţ i i le

completive directe

dacă aces tea depind de verbe

ca re expr imă o a f i rma ţ i e de t ipu l :

affermare

— a a f i rma ,

assicurare

—

a as igura ,

giurare

— a ju r a ,

considerare

— a cons idera ,

sostenere

— a

sus ţ ine ,

dire

— a zice,

avvertire —

a aver t iza ,

comunicare

— a com unica ,

s a u o c o n s t a t a r e :

vedere

— a vedea ,

sentire

— a auzi ,

udire

— a auzi ,

guardare

— a pr ivi ,

ascoltare

— a ascul ta ,

rendersi conto

— a-şi da seama,

accorgersi

— a băga de seamă,

sapere

— a afla,

constatare

— a c o n s t a t a :

T i

assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello

— Te asigur că

ochelar i i au fost spar ţ i de f ra te le meu; Si accorse

che

era

g i u n t o

troppo

tardi —

îşi dădu seama că a junsese prea t î rz iu.

G. în propo zi ţ i i le

circumstanţiale

în t î ln im u rm ă toa re le s i tu a ţ i i :

1. în propozi ţ i i le

circumstanţiale de loc

se foloseşte a t î t modul indi

c a t i v : Ritornerò là dove avevo

avuto

buona accoglienza — A m să mă

întorc acolo unde fusesem bine pr imi t , c î t ş i modul conjunc t iv :

Trovo

amici dovunque io

vada — Găsesc pr ie teni or iun de m -aş duce .

2. în propoz i ţ i i le c i rcumstanţ ia le

consecutive

este folosi t modul

i n d i c a t i v :

La pentola era

così calda che ti

scottava

le mani —

Oala

era

a t î t de f ie rb in te înc î t îţi ardea mîini le .

3 .

în propoz i ţ i i le c i rcumstanţ ia le

cauzale

se foloseşte: a)

indica

tivul

atunc i c înd cauza e s t e p r ezen ta t ă

drept reală! Dobbiamo mangiare

perché

è già. tardi — T r e b u i e să m înc ăm pe nt ru că es te de ja t î rz iu ;

b)

conjunctivul

atu nc i c înd cauza es te pr ez en ta t ă ca f iind

ireală: Dobbia

mo mangiare non perché

sia

tardi, ma

perchè abbiamo fame — T r e b u i e să

m î n c ă m n u pentru că ar fi t î rz iu c i pentru că ne este foame.

4 .

In

propoz i ţ i i l e c i r cums tan ţ i a l e

temporale

se foloseşte

indicat i m i :

Glielo dirò non ppen lo vedrò — Am

să-i spun îndată ce am

té-1

rad.

187



5.

în propoz i ţ i i l e c i rcums tan ţ i a le condiţionale e s t e î n t r e b u i n ţ a t :

a ) modul ind ica t iv dacă ipo teza e s te cons ide ra tă ca f i ind reală: Se tu

v e r r a i

con noi ti faremo una sorpresa

— Dacă tu ve i veni cu noi , î ţ i vom

face o surpr iză ; Se p i a n g i , non vengo più con te — Dacă pl îngi nu mai v in

cu t ine ; b ) dacă ipo teza e s te ireală se poate folosi doar imperfectul

i n d i c a t i v : Se me lo chiedevi , te lo potevo offrire — D ac a mi-1 cere ai, ţ i-1

pu team ofe r i .

NOTĂ:

Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214).

6 . în propozi ţ i i le modale şi comparative se folosesc construcţi i cu

a j u t o ru l mo d u l u i i n d i c a t i v : Il viaggio fu più lungo di quanto (non)

pensavo — Călă to r ia a fos t ma i lun gă dec î t m ă g îndeam ; Il sole è tanto

brillante quanto

lo e ra

mille anni fa

— Soare le e s te to t a t î t d e st ră luc i to r

c î t e ra ş i acum o mie de ani .

NOTĂ

A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209; 211)

Folosirea modului condiţional

§ 14 1. Con di ţ ionalul es te un m od folosi t sp re a indica e

ac ţ iune care nu ş t im dacă se va desfăşura sau nu, în t ruc î t depinde de

o condiţie; deci se fo loseş te m im ai spre a expr im a îndoia lă , ne s ig ura nţă ,

pos ib i l i t a t e , dor in ţă ; nu se fo loseş te n ic ioda tă pen t ru expr imarea une i

readităţ i s igure.

în p ropoz i ţ i i l e p r inc ipa le

condiţionalul

se foloseşte în aceleaşi ca zu ri

ca în română. în propozi ţ i i le sub or do na te cond i ţ ionalul se fo loseşte în

u rmă t o a re l e c a z u r i :

A. In propoziţ i i le completive directe în ace leaş i cazur i ca în română :

So che non gli piacerebbe — Şt iu că n u i -ar p l ăc ea ; Non vedo perché

dovrebbe partire — Nu v ăd de ce ar t re bu i să p lece ; Non so se sarebbe

meglio restare a casa o andare al cinema — Nu şt iu dacă ar f i mai bine să

rămîn acasă sau să merg la c inema.

B .

în propoz i ţ i i l e comple t ive indirecte d u p ă v e rb e c a : accorgersi —

a-ş i da seama,

dubitare —

a se îndoi , a avea dubii ,

insistere —

a insis ta ,

lamentarsi — a se p l inge , se fo loseş te m od ul cond i ţ ional da că : a ) sub iec tul

comple t ive i nu e s te iden t i c cu sub iec tu l ve rbu lu i d in regen tă : Dubito

che tu, in caso di emergenza, fares t i quello che si deve — Mă îndoiesc că

tu , în caz de ur ge nţ ă , a i face ceea ce t re bu ie ; b) subiec tul d in re ge ntă

e x p r i mă o c e r t i t u d i n e s a u o a s e r ţ i u n e : M aria si accorge che andrebbe

con piacere al mare — Maria îş i dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare.*

C. în p ropoz i ţ i i l e re la t ive in t roduse de p ronumele re la t ive ch e —

ca re ,

ii fia quale — care , ijle quali — c a r e : Questo

è un libro che

vorre i

leggere — A ceasta es te o car te pe care aş vr ea

să o citesc.

188



D . In propozi ţ i i le circumstanţiale m od ul con di ţ ion al es te folosit în

u r m ă t o a r e l e s i t u a ţ i i :

a ) î n c i r c ums ta n ţ i a l e l e de timp după conjunc ţ i i l e sau locuţ iuni le :

quando — c înd , mentre — în t im p c e , nel momento in cui — î n m o m e n t u l

în ca re ,

man mano che—pe

m ă s u r ă c e ,

tutte le colte che—ori

de cîte ori

dal momento che — din m om e n t c e , dopo che — du pă c e , e s t e i n t ro du s

modu l c ond i ţ i ona l :

La madre venne quando meno

^'avrebbero

voluto

— Mama a veni t c înd e i ar f i dori t -o ce l mai puţ in ;

b ) î n c i r c ums ta n ţ i a l e l e de loc i n t r o d u s e d e a d v e r b u l dove: In quella li

te non sapevano dove sarebbero g iu nt i — In c ea r ta aceea nu ş t i au p înă

u n d e v o r a j u n g e ;

c ) în c i rcumstanţ ia le le cauzale in t roduse de c on junc ţ i i l e : perché —

p e n t r u c ă , poiché — în t ruc î t , de oa re c e , giacché — fi indcă , înt ru cî t ,

siccome — înt ru c î t , da t f iind că , ş i loc uţ iun i le : per il fatto che — p e n t r u

faptu l că , dai momente che, dato che — da t f iind că , visto che — d a t fi ind

c ă :

Avvertimi in tempo, perché

potre i a ssumere

altri impegni

— A n u n -

ţă -m ă d in t im p, p en t ru că aş pu te a să -mi as um a l te obl iga ţ i i ;

d ) în c i rcumstanţ ia le le de mod i n t r o d u s e d e a d v e r b u l come: Hai

fatto tutto, come avre i volu to fare io — Ai făc ut to tu l cu m a ş fi v r u t să fac

eu.

e ) în c i rcu m stan ţ ia le le limitative i n t r o d u s e d e : secondo che —

după ceea ce , a quello che — la ceea ce , per quello che — în ceea ce , a

quanto — dup ă c ît : A quello che direbbe , nessuno lo creder — La ceea

ce o să spună, nimeni n-o să-1 creadă.

NOTĂ:

1. în propoziţi i le subordonate, modul condiţional poate avea înţeles de viitor,

potr ivi t modelului :

Regentă Subordonată

Un tim p trec ut la indic ativ + Con diţional perfect

Exe mp le :

Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu m aş in a;

Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai prom is că n u vei întîrzia.

2.

în l imba română condi ţ ionalul perfect din subordonată se t raduce pr in

viitor în construcţi i le de t ipul celor indicate anterior.

3. Modul condi ţ ional nu se foloseşte în propoziţi i c ondiţiona le, aşa cum se

întîm plă în l im ba ro m ână (a se ved ea şi periodu l ipo tetic § 214).

4. în anumite s i tuaţ i i condi ţ ionalul din subordonată poate f i în locui t de un

t imp al modului indicat iv: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi .

Folosirea modului conjunctiv

§

142

Con junc t ivul e s te un mo d ca re se în t r eb uin ţea ză spre a expr i

ma o a c ţ i une pos ib i l ă , do r i t ă , p re supusă , p roba b i l ă s a u ne s igu ră . Poa t e

fi folosi t a t î t în propozi ţ i i pr incipale , c î t ş i în subordonate (cu precădere) .



In propozi ţ i i l e principale se foloseş te în con s t ruc ţ i i de t ip u l : Magari

facesse più fresco — M ăcar de-ar f i m ai răc oar e ; Che abbia cambiato .

idea ? Să se f i răzgîndi t

?

; Ti piaccia o no, devi andartene — Fie că- ţ i

p lace , f ie că nu, t rebuie să p lec i . In propozi ţ i i l e subordonate, conjunc t ivu l

apare î n cazu l că ac ţ iunea subordona te i e s t e i nce r t ă sau numai pos ib i l ă .

Se foloseş te în următoare le s i tua ţ i i :

A. In propozi ţ i i l e

completive directe

d u p ă v e r b e c a :

volere

— a vroi ,

preferire — a prefera , sperare — a spera , sapere— a şt i (cu înţelesul

d e essere consapevole — a f i conş t ient sau avere conoscenza — a av ea cu

n o ş t i n ţ ă ) , credere — a c rede , suporre — a pres up une e t c . dacă sub iec tu l

comple t ive i

nu este identic

cu sub iec tu l ve rbu lu i r egen t :

Cosa vuoi,che-

faccia

?

— Ce vre i (tu) să fac (eu) ?

;

Credo che bas t i per oggi

—

Cred că-i

de a jun s pe n t ru as t ăz i ; Volete che io v e n g a con voi— Vreţ i ca eu să vin

cu voi ; Temo che s ia troppo tardi — Mă te m că- i pr ea t î rz iu .

B . In propozi ţ i i l e completive indirecte ceru te de ve rbe ca : accor

gersi

— a-şi da seam a,

lamentarsi

— a se pl îng e ,

illudersi

— a-şi înc hip ui ,

insistere

— a ins i s ta ,

dubitare

— a se îndo i e tc . da că su biectul com ple

t i v e i nu este identic cu sub iec tu l ve rbu lu i r egen t ş i dacă ve rbu l p r inc ipa l

e x p r i m ă : i n c e r t i t u d i n e , o r d i n , d o r i n ţ ă , t e a m ă : D u b i t o

che tu

abbia

fa t to questo dolce — Mă îndo iesc că a i f ăcu t p ră j i t u ra ace as t a

;

Insisto-

che ve ne andia te subito — Ins i s t s ă p l eca ţ i imedia t

;

S i l a m e n t a v a che

non tutti gli pres t as se ro attenzione — Se pl înge a că nu to ţ i îi dă dea u

a ten ţ i e .

C. In propozi ţ i i l e subiect ive cerute de verbe ca : occorrere — a fi

necesa r , bisognare — a t r e b u i , essere bene — a fi bin e, essere male — a

fi rău,

essere meglio

— a f i m ai b in e ,

essere possibile

— a fi posibil ,

essere

probabile

— a fi pro bab i l ,

essere peccato

— a f i pă ca t ,

essere difficile —

a

f i g reu e t c . dacă ve rbu l r egen t expr imă ince r t i t ud ine , neces i t a t e , o

n u an ţă de aprec i e re sub iec t ivă : E ' possib il e chi grandin i — Es te pos ib i l

să cadă g r ind ină ; B i sognerà che si deeida una buona volta — Va t re bu i să

se ho tă rască oda t ă ; Sa rebbe megl io che gli par l i io stesso — Ar f i mai b ine

să- i vorbesc eu însumi .

D .

în propozi ţ i i l e relative restrictive dacă p ropoz i ţ i a r e spec t ivă i n

d i că un subs t an t iv de t e rmina t de ad j ec t ive ca : primo, ultimo, solo,

unico,

nessuno sau de adjec t ive la superlativ relativ Questo è i l più s tup ido

film che

io abbia v i s to — Ac es ta e s te ce l m ai p ro s t f ilm pe care l-am v ăz ut ;

Quella era l ' u n i c a cosa che si potesse fare. — Acela era s ing uru l lucr u ce

s e p u t e a f a c e : Non c 'è ne ssu no che mi possa a iu t a re? — Nu- i n imen i ca re

s ă m ă p o a t ă a j u t a ?

E . D up ă con junc ţ i i s au locu ţ iun i con junc ţ iona l e :

a ) t empora l e

:

prima che — mai î na in t e ca

;

avanti che — m a i î n a i n

t e c a ; finché — p î n ă c î n d : Vi aiuto finch é si possa — V ă aju t pî nă cînd,

se p o a t e ; b ) conces ive : benché/sebbenelquantunque — deş i ; nonostante

che — în c iuda f ap tu lu i că ; anche se — chia r dacă ; ancorché — de şi ;,

190



malgrado che — deşi, în c iu da fap tulu i că : Be nché lo desiderassi non

potei andare al film — Deşi dorea m , nu m -a m p u tu t duce la fi lm ; e)

m o d a l e : come se — ca şi c u m ; quasi che — a pr oa p e , c a ş i c u m ; senza

•che — fă ră ca : Sono venuto senza che loro lo sapessaro — A m v en i t fă ră

ca ei s-o şt ie ; d) con sec utiv e : injdi modo che — astfel ca ; di maniera

che —

în a şa fe l înc î t :

La mamma sistema i capelli

di manie r a che

non

s i veda la ciocca bianca — M am a îş i ara nj ea ză pă rul în aşa fe l înc î t să

nu i se va d ă ş uv i ţa a lb ă ; e) f ina le : affinché/acciocché/perché/onde —

p e n t r u c a : Ti offro il libro aff inché t i r icordi di me — îţ i ofe r car tea spre

a- ţ i amint i de mine

;

f ) con di ţ ionale

:

nel caso che — în caz că

;

qualora —

•dacă ; a meno che — n u m a i d a c ă

;

salvo che — afară de cazul c înd

;

purché

cu condi ţ i a ca : Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa —

Voi a junge l a t imp , numai să nu se în t împle ceva

;

Veniamo da voi pur c hé

non ne vich i — Ven im la voi dac ă nu n inge (cu cond i ţ ia să nu ning ă) ;

NOTĂ»

Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea

indicat ivului) o construcţ ie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneita tea , ante

rioritatea sau poste rior itatea acţiun ii (a se vede a capitolul in titu lat

periodul ipotetic).

g)

comparative:

più di quanto — m a i m u l t d e c î t ; meno di quanto— m a i

p u ţ i n d e c î t : Agata studia p iù oggi d i quan to abb ia s tud ia to la settimana

scorsa — A g a t a î nva ţ ă m a i m u l t a s t ă z i de c î t a î nvă ţ a t s ă p t ă m î na t r e c u t ă .

Folosirea modurilor nepersonale

Folosirea modului infinitiv

§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu inf ini t ivul ,

f oa r t e mul t e a l t e ve rbe ce r cons t ruc ţ i a cu in f in i t i vu l . Am pu tea împăr ţ i

cons t ruc ţ i i l e cu in f in i t i vu l după cum urmează : I . construcţii verb - j -

j

verb la infinitiv, cele două verbe avînd sub iect unic

I I .

construcţii

•verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd sub iecte diferite.

I.

Construcţii verb

+

verb la infinitiv, cele două verbe avtnd

subiect unic :

Din aceas tă ca tegor ie fac par te :

A . Verbe ca : desiderare — a dor i , preferire — a prefera , amare —

a iub i ; a- i face plă cer e ,

gradire

— a a c c e p t a ,

favorire

— a binev oi ,

— a cu teza , osare — a î nd r ă z n i , sapere — a şt i (cu înţe lesul essere

capace — a fi în s ta re ) , dovere — a t r e bu i , potere — a pu t e a , solere — a

«©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu con di ţ ia ca subiec tul d in su-



bordona tă s ă f i e iden t i c cu sub iec tu l ve rbu lu i d in regen tă : Pre fe r i s co

m a n g i a r e alle due — Pre fe r s ă m ani ne l a dou ă ; Cosa vuoi fare ? — Ce

vrei să faci ? ; Fav orisca ven ire con noi — Bin evo iţ i a ven i cu noi ; Non

a rd i sco r ipa ra re la stilografica — Nu c utez să rep ar s t iloul ; Io desidero

scr ivere ai miei — Eu doresc să scr iu a lor mei ; Non oso venire con voi —

Nu îndrăznesc să v in cu voi ; Non so sbr iga rmi in questa faccenda — Nu

s în t în s t a re s ă mă descurc în aceas tă t reabă . De re ţ inu t că une le d in t re

ve rbe le de ma i sus admi t ş i cons t ruc ţ i a cu con junc t ivu l , numai a tunc i

c înd sub iec tu l subordona te i nu este identic cu subiec tul propr iu a l ver

bu lu i d in regen tă : Preferisco (io ) che egli m a n g i alle tre — Prefer ca

e l să mănînce la ora t re i ; Des iderere i (io ) che M arina facesse subito la

spesa — Aş dor i ca M ar ina să s e ducă imed ia t du pă cu m pă ră t u r i .

B . Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor i n t ro d u c

cons t ruc ţ i i cu prepozi ţ i i le a sau di

Verb + a + infinitiv

continuare: Con t inuò a leggere il giornale — A c o n t i n u a t să ci tească

ziarul .

iniziare: In izi ai a soffiare con forza — Înc ep ui să suflu cu for ţă .

seguitare: Segui tava a borbot tare contro di noi — C o n t i n u a s ă b o m

b a n e î mp o t r i v a n o a s t r ă .

riprendere: Ho r ipreso a cuci re il vestito — M -a m a p u c a t d i n n o u

să cos la rochie.

Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — î n c e t e a z ă c u m ì n c a t u l a c u m i

smettere: Smise d i guardar lo in faccia — încetă de a-1 mai pr iv i în

a ţă .

finire: Fin i sc i d i u r l a re — Te rm in ă cu u r la tu l .

terminare: T e r m i n a m m o in due ore di far pulizia — A m t e r m i n a t

în două ore să facem cură ţenie .

NOTĂ:

Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere.

Verbele din această categorie nu pot fi urm ate de alte verbe la infinitivul

perfect.

C. Verbele tranzitive. In func ţ i e de p rep oz i ţ i a cu ca re s în t in t ro du se ,

in f in i t ivu l apa re în cons t ruc ţ i i ca :

Verb -f- a -f- infinitiv

192



imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu

greu să gătim.

provare:

Provai a dirgli

la ferit

— Am încercat să-i spun adevărul.

Verb

-f-

di

+

infinitiv

cercare: Non cercare di scappare —

Nu încerca să fugi.

credere:

Credo di averle

detto tutto

— Cred că i-am spus totul.

dimenticare: Hai dimenticato di metter sale

— Ai ui ta t să pui

sare.

ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro

magnetico

—

Imi

amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon.

sperare: Spero di tornare presto

— Sper să mă întorc curînd.

NOTĂ:

1. Unele din verbele de mai sus admit ş i construcţia cu conjunctivul , numai

atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din

regen tă : Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus to tu l; Speravano che

tornassimo presto — Sperau să ne în toarcem rep ede ; d ar ş i : Credo che io l'abbia

visto — Cred că eu l-am vă zu t, u nd e cele două subiec te sînt ide ntice.

2. Pronumele atone ce determină infinit ivul s înt întotdeauna encli t ice la res

pectivul infini t iv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz s ă-ţ i spun m inci uni; Spero di

aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu.

3 . Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzit ive

ardire, osare

se pot con strui cu un infinitiv

însoţit sau nu

de prepoziţ ie: Desidero

di

parlarti io — Doresc să-ţ i vorbe sc eu ; Io desidero parlarti — E u doresc să-ţ i vorbes c ;

Amo

di star

solo —

îmi place să stau singur; Am o passeggiare

—

îm i place să m ă

plimb.

D . V e r b e l e intranzitive. I n f u n c ţ i e d e p r e p o z i ţ i a c u c a r e s e i n t r o d u c ,

i n f i n i t i v u l a p a r e î n c o n s t r u c ţ i i c a :

Verb

+

a

-f-

infinitiv

esitare:

ţisito a

proporgli

ciò —- Ezit să-i propun aceasta.

tardare: Non tardò a rispondermi

—

N-a întîrziat să-mi răspundă.

riuscire: Non

riesco

a riparare il fornello a gas

— Nu reuşesc să

repar aragazul.

Verb -+: di + infinitiv

pensare:

Penso di offrirti

un

dolce —

Mă gîndesc să-ţi ofer o prăji tură.

accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r-

îşi dă seama că

nu înţelege cauza.



vergognarsi: H i v e r g o g n o d i a v e r e p e r d u t o il tuo quaderno di appunti —

M i - e r u ş i n e c ă ţ i - a m p i e r d u t c a i e t u l d e n o t i ţ e .

NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile

di, a + infinitivul

admit

transformarea în subordonată, construcţ ia devenind:

indicat iv

die + sau

conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare

—

Mi accorgo che sbaglio

—

îmi dau seam a că greşesc;

Mi accorgo

di aver sbagliato —

M i accorgo

che ho sbagliai:) — îmi d au seam a că am

greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l 'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am vă zu t.

2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt

enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ;

Nori riesco a muoverla,

— Nu reuşes c s-o

mişc ; M i vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit .

Fac excepţie verbele

andare, stare

şi

venire

la timpurile simple, poziţia formelor

pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică.

Stava

a,

sentirmi —

Mi

stava

a sentire — Mă ascu l ta ; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia

— Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere

—

Mă duc să-1 văd.

I I . Construcţii verb

-f-

verb la infinitiv, cele doua verbe avlnd

subiecte diferite

î n a c e a s t ă c a t e g o r i e d e o s e b i m :

A . C o n s t r u c ţ i i î n c a r e i n f i n i t i v u l

nu

e s t e i n t r o d u s d e p r e p o z i ţ i e :

B .

C o n s t r u c ţ i i î n c a r e i n f i n i t i v u l e s t e i n t r o d u s d e o p r e p o z i ţ i e .

A . D i n a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă f a c p a r t e :

a ) v e r b e l e vedere, — a v e d e a , sentire — a s i m ţ i , udire — a au z i ,

ascoltare

— a a s c u l t a ,

guardare

— a p r iv i -ţ-

infinitiv.

D e c e l e m a i m u l t o

o r i s u b i e c t u l d i n s u b o r d o n a t ă

nu

e s t e i d e n t i c c u s u b i e c t u l v e r b u l u i d i n

r e g e n t ă : H a i v i s to v e n i r e le raggazze oggi? — L e - a i v ă z u t p e f e t e v e n i n d

a s t ă z i ? ; Non h o u d i t o c h i a m a r e nessuno — N - a m a u z i t p e n i m e n i c h e -

m î n d . S ă s e o b s e r v e c ă s u b i e c t u l i n f i n i t i v u l u i s e a f l ă i n c a z u l a c u z a t i v :

v e r b u l s e t r a d u c e , î n r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : S e n t o s u o n a r e il pianoforte —

A u d p i a n u l c î n t î n d . S u b i e c t u l i n f i n i t i v u l u i p o a t e fi î n l o c u i t p r i n t r - u n

p r o n u m e a t o n c a r e p r e c e d ă v e r b u l r e g e n t : L a

vedo piangere

— O v ă d

p l î n g î n d , s a u c a r e u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t :

Vedendola, piangere

— V ă z î n -

d - o p l î n g î n d . D a c ă s u b i e c t u l v e r b u l u i d i n s u b o r d o n a t ă e s t e i n d e f i n i t ,

e l s e o m i t e î n i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , î n a c e a s t ă s i t u a ţ i e , g e r u n z i u l e s t e î n s o

ţ i t d e p r o n u m e l e i n d e f i n i t -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t s p u -

n î n d u - s e c ă . ..

NOTĂ

în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se com portă adve rbul

ecco:

Ecco arrivare Eia— lat -o venind pe Ei a -> Eccola arrivare— Iat -o ven ind ;

Ecco Eia

che

arriva

—

Iat-o pe Eia care vine -•

Ecco che arriva Eia

—

Iată că vine Eia.

1 9 4



b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In acea s tă s i tua ţ ie deo sebim :

sub iectu l care se referă la inf in i t iv se po ate af la : 1) fie în cazul acu zat iv,

dacă verbul la inf in i t iv nu es te însoţ i t de un complement d i rec t : Io

faceio scrivere Paolo — E u î l p un pe Pao lo să scrie ; Io lascio dire

Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) f ie în cazul dativ,

dacă verb ul de la inf in i t iv es te însoţ i t de un co m plem ent d i rec t : Io faccio

a Paolo scrivere la lettera — E u îl p un pe Pao lo să scrie scriso area ;

Lasc iò a

Monica

dire

tutto quello che voleva —

O lăsă pe Monica să zică

tot ceea ce voia.

NOTĂ

4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca

zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ).

2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere

una

lettera — Puse

să se scrie o scrisoare ; Lasciò d ire tutte le bugie

—

Lăsă să se spună toate minciunile.

3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume

atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio

vedere

—

Eu îl las să vadă

;

Io

la lascio vedere

—

Eu o las sâ vadă

;

Io

lo faccio

bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul

dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o

las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio

mangiare — Eu pun să o mănînce.

în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci

este sinonim cu:

obbligare

(uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva),

determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul

lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino

nim cu

permettere,

non

impedire

(a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica

de a se face ceva).

B.

în aceas tă ca tegor ie se inc lud cons t ruc ţ i i le

verb

- j -

prepoziţie

+

verb la infinitiv din care deose bim :

Verb -f- a + infinitiv

aiutare: A iuto mio fratello a scrivere — Il aju t pe fratele m eu să

scrie.

decidere: Decidesti ad ai ut ar la — Te-ai ho tă r î t s-o a ju ţ i .

mandare: Timando

a comp ra re

il pane

— Te t r im i t să cum per i

pî ine .

mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să m un ceas că, pune-1 la t re ab ă.

dare: Ti do ad in tend ere — î ţ i dau de în ţe les .

insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scr ie ţ i

corect .

Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio

di a t t raversa re

solo sulle strisce

— Vă sfă

tu iesc să t raversa ţ i numai pe zebră .

195



pregare: La prego

d i n o n f u m a r e

qui

— V ă r og s ă n u f um a ţ i a i c i .

augurare: Auguro a Eva

d i riusc ire

agli esami

— I i u r e z E ve i s ă

r e u ş e a s c ă l a e x a m e n e .

dire: Gli disse d i n o n d a r e più in prestito la stilografica

— I-a z is

s ă n u m a i î m p r u m u t e s t i l o u l .

telefonare: Gli telefonai d i p a r t i r e subito — l i t e l e f o na i s ă p l e c e

i m e d i a t .

vietare: Ci ha vietato di fa r rumore— N e - a i n t e r z i s s ă f a c e m z g o m o t .

NOTĂ

1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico

a Gilda di scrivermi —

îm i spu n Gildei să-mi scrie.

2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un

pronume a ton conexat pr imului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rug at sâ

scrieţi.

3) Verb ele care se con struies c cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit,

accep tă transformarea într-o propoziţ ie cu verbu l la conjunctiv (prepoziţ ia dispărînd) :

Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Gra zia

să ajungă repede

;

Chiedo a

Bruno

di scrivere -» Chiedo a

Bruno

che scrira

—

îi

cer lui Bruno să scrie.

4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice

primul verb fiind reflexiv:

Io

mi auguro di cucinare

bene gli spaghetti —

îm i doresc

să gătesc bine spaghetele .

F o l o s i r e a m o d u l u i g e r u n z i u

Propozi ţ i i le in t roduse de gerunziu pot f i :

§ 144 a)

Propo ziţii tempora le:

Camminando,

pensavo alle sue

parole —

Mergînd (pe c înd mergem ) m ă gînd eam la cuv inte le sa le .

b)

Propo ziţii cauzale:

1) este folosit ge run ziul pr ez en t pe nt ru o

a c ţ i une s i mu l t a nă c u p r i nc i pa l a : Volendo vederla,

le feci una telefonata —

V rln d s-o văd (p en tru că vr oia m s-o văd ) i -am da t un telefon ; 2) este

în t rebuin ţa t ge runz iu l pe r fec t pen t ru o ac ţ iune an te r ioa ră pr inc ipa le i :

Essendo partiti

troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte

— Pen t ru că

plecaseră prea t î rz iu , au a juns după miezul nopţ i i .

c)

Propo ziţii concesive:

In aces t caz cons t ruc ţ i a e s t e :

pure (anche)

-f-

gerunziu prezent

sa u

perfect:

Pur conoscendolo,

no n credevo che potesse bere tanto

—

Chiar cunoscîndu-1 (deşi î l cunoşteam) nu credeam că poate să

bea

a t î t ;

Anche

avendolo saputo

non te lo avrei detto

— Ch iar da că aş fi

şt iut aceasta (aş f i şt iut-o), nu ţ i -aş f i spus (spus-o).

d)

Propoziţii mod ale: Le parlava

agitando

le mani —

îi vorb ea

dînd d in mî in i :

Mi guardava sorridendo

— Mă pr ivea sur îz înd .

196



A D V E R B U L

L ' A V V E R B I O

§ 146 Es te un a d in t r e pă r ţ i l e inva r iab i le de vo rb i r e . Num ele

aces te i păr ţ i de vorb ire ind ică o re la ţ ie cu verbul , în sensu l că poate

mod i f ica sau de te rmina mai b ine un verb : Manovrava del ica tamen te

i comandi

— M înu ia com enz i le în m od de l ica t ;

La donna era

strao rd i

n a r i a m e n t e triste — Fem eia e ra ex t r ao r d in ar de t r i s tă , sau a l t ad ve rb :

Cammini stranamente piano — .Mergi ci u da t de în ce t.

Din punct de vedere formal , adverbele po t f i s imple ş i locu ţ iun i

ad v e r b i a l e ; din punct de vedere semant ic aces tea se c las i f ică în adverbe

de mod , de t imp , de loc , de can t i t a te , de a f i rmaţ ie , de nega ţ ie . Une le

ad v e r b e au g r ad e d e co m p ar a ţ i e : molto lontano — f o a r te d ep a r t e ,

più

tardi —

mai t î rz iu,

meno presto

— m a i

p u ţ in r ep ed e ,

assai vicino

— foar te

a p r o a p e ,

più probabilmente — mai p robab i l .

Iată doar c î t eva d in t r e

adverbele simple, mai impor tan te , u rmînd ca locu ţ iun i le adverb ia le să

f ie p rezen ta te l a f i ecare g rup de adverbe în par te :

bene

— b in e :

Non

avete studiato bene il verbo — N u a ţ i î n v ă ţ a t b in e v e r b u l ; male— r ă u :

Hai fatto ma le — Ai făcu t rău ; subito — i m e d i a t : Vieni subi to — Vino

i m e d i a t ; meglio — m a i b i n e : Elsa si sente meglio — Elsa se s imte m ai

b in e ; peggio — mai r ău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe

rău s f î r şeş te ş i mai rău ; anche — şi, de asem ene a : Venite an ch e voi?

Veniţi ş i voi ? ;

sempre

— m er eu :

Leggeva

sempre

di notte

— Ci tea în

t o t d e a u n a n o a p t e a ; inoltre — în p lus , pe deasu pra , în a fa ră de ac ea s ta :

Il mare era in burrasca e inol t re la bar

ca

faceva acqua — Marea e ra fu r tu

no asă şi în afară de ace as ta barca lua ap ă ; volentieri — bu curo s , cu p lăce re :

Ha lavorato

volentieri

per tutta la giornata —

A m un ci t cu p lăcere to a t ă

z i u a ; così — a ş a : Perché fai cos ì? De ce f ac i aşa? ; magari — cel p u ţ in ,

ch i a r , m ăca r : Lo

aspetterò, m a g a r i dovessi restare qui tutta la notte — Ara

să-1 aş te p t ch ia r de va t r ebu i să r ăm în a ic i to a t ă no ap tea ; insieme — î m

p r e u n ă : Sono usciti in s i em e? — A u i e ş it îm p r e u n ă?

A . ADVERBELE DE MOD

§ 147

Pr inc ip a la ca rac te r i s t i că a aces to r adv erb e es te f ap tu l că

s în t o „clasă deschisă" în sensu l pos ib i l i tă ţ i i aces tora de a se forma

198



din oricare adject iv ca l i f ica t iv: facile — facilmente — u ş o r ; allegro — al

legramente -- vesel , precum şi a capaci tă ţ i i lor de a forma, ca ş i adjec

t i ve l e , g ra de de c ompa ra ţ i e : più originalmente

•—

( în mod) mai o r ig ina l ;

meno attentamente —

(în m od ) mai puţ in a t e n t .

Numeroase adverbe de mod se formează pr in de r iva re , după cum

urmează : a ) un pr im grup se obţ ine pr in adăugarea suf ixulu i — mente

l a forma feminină a ad jec t ive lor :

sinceramente —

sincer,

chiaramente —

c l a r , nuovamente — din nou e tc . Adjec t ive le t e r m in a te în -le şi -re

pie rd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor ;

<celere — celermente — iute , repe de . De re ţ in ut form area spec ia lă a ad

verbe lor d in ad jec t ive le : benevolo — benevolmente — b ine vo i to r, leggero —

leggermente —

uşor,

pari — parimente —

egal . Pract ic sufixul

-mente

poa te

f i a dă uga t a p roa pe tu tu ro r a d j e c t i ve lo r : Te lo dirò f r ancam en te — Am

să ţ i -o spu n d eschis ; b) un a l t gr up de adv erb e se form eaz ă cu a ju

torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe b r ì n c i ; ginocchioni — în ge

nunch i ; carponi sau carpone — de-a buşi lea, tastoni — orbe ş te , pe d i

b u i t e ;

(a) cavalcioni —

c ă l a r e :

Avanzava

carponi — îna in ta de -a buş i lea ;

c ) une le adverbe de mod se obţ in fo los ind neschimbată forma mascu

l ină a ad jec t ive lor : alto —- su s, basso — jos, forte — t a r e , piano — încet ,

caro — sc u m p , giusto — j u s t , sicuro, certo — sigur, chiaro — clar , pre

sto — r e p e d e : Vieni presto da noi — Vino repe de la n oi ; IM rondine

volava basso — Rîn du nica zbu ra jos ; Ho parlato chia ro — Am vor bi t

clar. '

L o c u ţ i u n i a d v e r b i a l e d e m o d m a i i m p o r t a n t e : di nuovo — din nou?

£ "

venuto

d i nuovo — A v eni t d in

non; di solito

— de ob ice i: Di solito*

io non mangio la aera

— De obicei eu nu manine seara

;

di recente

— r e c e n t

r

Sono ritornati di rece nte — S-au în to rs de cur ìnd ; in generale — în

genera l : In genera le , non mi piace quello che fai — In general nu -m i place

ceea ce faci ; a lungo — î n d e l u n g : Risero a lung o — Au r î s în de lu ng ;

da lontano — d e d e p a r t e : Gli si sentiva il mo tore da lon tan o — I se

a u z e a m o t o r u l d e d e p a r t e .

Să se re ţ ină ş i u rmătoare le cons t ruc ţ i i : volente o nolente —vrînd-

-ne vr înd : Vo le n t e o no l e n t e , farai ciò che ti dico io — Vr înd -nev r înd a i să

feci ce-o să-ţ i spun eu;

a

più non posso — p ina m i m a i p o t i ; Strillava

S più non posso

— St r ig a cî t îl ţinea gura .

A D V E R B E L E D E T I M P

,§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de t imp sînt: ora/adesso — a c u m

subito

— î n d a t ă / im e d i a t ,

tosto —

r e p e d e / i u te ,

prima

— ma i î na in t e ,

dopo]poi —

d u p ă / a p o i ,

presto

— cu r ìnd ,

tardi

— t î rz iu ,

ieri

— ier i,

Valtroieri —

a la l tă ie r i , oggi (oggi giorno ) — astăz i , domani — mî ine , dopodomani!



posdomani — p o i m î i n e , stasera — a s t ă - s e a r ă , stamattina — a z i - d i m i n e a ţ ă ,

stanotte — a z i - n o a p t e , quando — c î n d , spesso — a d e s e a , sempre — î n t o t

d e a u n a , mai — n i c i o d a t ă , mensilmente — l u n a r , settimanalmen te — s ă p -

t ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t ; Saranno da noi s t a s e r a — V o r

f i l a n o i î n s ea r a a s t a .

NOTĂ

1) Adverbul

mai

cînd are valoare negativă se comportă astfel :

negaţie -\- verb -+- m ai |

Non vogliono studiare m ai

—

Nu v or să înv eţe niciod ată.

mai -\- verb (fără altă negaţie) \

Ma i e poi ma i il bugiardo sar creduto — Niciodată , a bsolut n ic iodată nu va

fi crezut mincinosul.

2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale, interogative, dubi

t a t ive ,

mai

are sens af irmativ: se traduce prin:

vreodată, oare, din tntimplare: Chi

m ai l'avrebbe detto? Cine oare ar f i spus-o?; Nessuno l'avrebbe m ai detto — Nimeni

n-ar fi spus-o vre od ată ;

Sei

m ai

stata a Oradea?

Ai fost vreodată la Oradea? ;

Dimmi

se hai

m ai

visto tale bellezza?

Spune-mi dacă a i mai văzut vreodată o asemenea

frumuseţe?

3) Giammai este forma de întărire a lui mai n eg a t i v : Non li dimenticherò

g i a m m a i — N-am

să te uit (absolut) niciodată.

4) Gi se traduce: f ie prin deja, şi, fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja;

Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o

;

Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni

fostă Benincasa.

Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora

—

dis-de-dimineaţă:

Si alzò

d i buon 'ora — Se

sculă cu noaptea-n cap

;

nottetempo — în t impu l nopţ i i

:

La frutta fresca si trasporta

notte tempo

—

Fructele proaspete se t ran spo r tă în t impul

n o p ţ i i ;

una volta

—

odată , odinioară:

C era

una Tolta

—

A fost oda tă

;

laprima

volta —

pr ima oară : N on

è la prim a volta che te lo dico — Nu-i pent ru pr ima

oară că ţ i -o spun;

un giorno — într-o zi: Venne, un giorno, da noi l'amico di mio padre

—

A veni t ,

într-o zi , la noi , pr ietenul tatălui meu; poco fa

—

cu puţin ( timp) în ur m ă: E'uscito

poco fa

—

A ieşit de p uţ ină vre m e;

d'ora in poi —

de acum îna inte : D 'ora in poi

dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţ i pe mine!

ADVERBELE DE LOC

§ 149

Cele mai importante adverbe de loc sînt :

qui, qua

— aici ;

quassù —

aici sus

; quaggiù —

aici jos

; quivi —

acolo

; lì, là —

acolo,

colà —

acolo

; lassù —

acolo sus

; costì —

aici

; costà —

aici, aproape, aici

a lă tur i ; su

—

sus; giù —

jos ;

sopra —

deasupra, su s;

sotto —

sub, de

desubt, jos;

vicino —

aproape

; lontano —

departe

; davanti —

in

faţă

înainte

;

dietro

—

în spate, înapoi

;

dentro

—

înăuntru

;

fuori — afară ;

dappertutto — peste to t

;

dovunque — oriunde

;

dove — unde

;

da dove,

donde

— de unde;

altrove —

în altă pa rte, aiurea:

Mettilo daranti a

200



te

-— Pune-1 in fa ţa ta

; Vado lontano —

M ă d u c d e p a r t e

; Qua dentro

—

Aic i Înă un t ru .

NOTĂ

Qui, qua

se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ

Particulele atone

ci, vi,

ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume :

ci, vi

cu înţelesul de: „tn acel loc, acolo, aici"

-.Quando sti andato a

Craiova?

—

Ci (vi)

sono stato l'anno

scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo.)

Ne

cu înţelesul de: „de acolo, din acel loc":

La citt ,

quando

ne uscimmo,

era

addor

mentata

—

Oraşul, cînd am ieşit (de acolo), era în întregime a dorm it. Ci

şi

vi

ca adverbe

de loc sînt sinonime şi se traduc pr in: „aici, acolo, în acel loc, în acest loc." în afară

de valoarea adverbială

ci, vi, ne

mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ

la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). Traducerea în limba română a acestor

particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii, spre a evita

stîngăciile de traducere.

Ci, vi

urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista

a fi": C era

(ci era) fra i due una

vecchia

inimicizia

— Exista între cei doi o veche

duşmănie.

Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua —

pe a ic i :

Andiamo

per

di qua — Să me rgem pe a i c i ;

(per) di l

— pe a c o lo :

Sono usciti

per

di l à — Au ieş i t pe ac olo ;

di sopra

— p e ( d e) , d e a s u p r a :

Le camere

sono d i sopra — C a m e re l e s în t sus ;

di sotto

— pe (de) , de de sub t :

Vedi più so t to — Vezi m ai j o s ; Passiamo per di sot to — Tre cem pe

dedesub t ; in giro — în j u r : Guarda in giro

—

Uită-te în jur !

A D V E R B E L E D E C A N T I T A T E

§ 150 Pronumele nehotă r i t e de cant i t a te pot func ţ iona ş i ca ad

ve rbe de c a n t i t a t e . Din t re c e l e ma i f r e c ve n te a min t im:

molto

— m u l t ;

assai

— a) destu l ; b) m ul t , foa rte m ul t ;

quasi

— ap roa pe (mai că ) ;

parecchio —

mul t ;

troppo

— pre a m ul t ;

alquanto

— ceva , ni ţe l , u n pic ;

poco

— p u ţ i n ;

tanto —

at î t ;

più — m a i m u l t

;

meno — m a i

pu ţ in ;

al

meno

— cel pu ţ in ;

niente, nulla

— nimic ;

abbastanza

— de stul , sufi

c i e n t ;

quanto

— c î t ;

affatto

— a) cu to tu l , de to t ; b) (prec ed at de ne gaţ ie)

de loc , n ic idecum: a )

Era

affatto

preoccupato

— Er a foa r t e î ng r i j o r a t ;

b) Non

sono

affatto

contenta —

N u s în t d e lo c m u l ţ u m i t ă ;

Basta, hai

mangiato molto —

Destu l , a i minca t mul t . Din t re locuţ iuni le adverb ia le

d e c a n t i t a t e m a i i m p o r t a n t e s e a m i n t e s c :

alVincirca

— a p r o x i m a t i v ;

press'a poco —

a p r o x i m a t i v , a p r o a p e ;

di più — m a i m u l t ; di meno —

m ai

pu ţ in ;

al minuto —

c u a m ă n u n t u l ;

all'ingrosso —

a) în mo d apro

x imat iv , în genera l ; b) engros , cu r id ica ta : Mancherò

a l l ' inc i rca

un'ora

—

O

să l ipsesc cam o oră .

NOTĂ

Piu este comparativul adverbului

molto

iar

meno

este comparativul adverbului

poco:

Oggi

ho

letto di

più

—

Azi am citit mai mult.

201



ADVERBELE DE AFIRMAŢIE

§ 151

Cele m ai fo los ite ad ve rb e de af i rm aţ ie s în t : si — da ; gi — da,

d e s i g u r ; certo — d e s i g u r ; sicuro — s i g u r ; proprio — î n t o c m a i ; davvero—

î n t r - a d e v ă r ; appunto—întocmai; beninteso — b i ne î n ţ e l e s :

Certo

che

ho paura! — Sigur că m i-e f r ic ă!

NOTĂ

Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind, în acest caz, o

întreagă propoziţie: Bella sì, m a

poco intelligente —

De frumoasa e frumoasă, dar nu

prea deşteaptă.

De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace?

—

Sì e no — îţi place?

—

Da şi

nu, aşa şi aşa; Perché sorridi?

—

Perché sì —

De ce surîzi? lac-aşa

Locu ţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndo ia lă :

Venite con noi?— Senza dubb io! — Veni ţ i cu no i? — Fă ră-nd oia lă

;

per l'appunto — tocm ai , ch iar aşa , ex ac t : Questo è il nuovo direttore? —

Per l 'appunto

— Aces t a e s te nou l d i r ec to r? — în to cm ai ;

di certo

—

cu s i g u r a n ţ ă : Verrete domani da noi? — Di cer to ! — Veţ i ven i mì ine

la no i? — Sig ur (Cu si gu ran ţ ă ! ) .

ADVERBELE DE NEGAŢIE

§

152

No, non

— n u .

No

înlocuieşte o propoziţ ie (ca în cazul

adverbu lu i de a f i rmaţ ie si) : Ridi? — No, non posso ridere — Rîzi ? — N u,

nu pot să r îd ; Devo uscire, se n o , mi sgrider mio marito — Treb uie să

p lec , dacă nu o , să mă cer te bărba tu-meu . Perché non leggi? — Perché

n o ! — De ce nu c i t e ş t i ? — l ac -aş a ! ; Vieni con me? — N o, e poi n o ! —

Vii cu mine

?

Nu şi iar nu !

Non este un adverb negat iv a ton (es te neaccen tua t în p ropozi ţ i e ) .

Nu es te n ic iod ată ind ep en de nt . Se po ate a fl a a t î t îna in tea ve rbu lu i :

N on

posso dormire — Nu pot să dorm, ci t ş i după aces ta: Verrò domani,

non oggi

— Am sa vin m îine, nu azi .

I n t r e

non

ş i verb se pot in terca la doar pronume a tone: Non

ti ho

mai visto leggere

— N u t e - a m

văzu t n i c i oda t ă c i t i nd . Non precede în

t o t deauna o r i ce a l t adve rb , p ronume sau ad j ec t i v nega t i v ş i nu poa t e

f i precedat de aces tea. Se va spune deci : Non scriver nessuno — Nu v a

scr ie n imeni , dar Nessuno scriver — Nim eni n-o să scrie ; Non ti piace

nessun libro

?

— Nu-ţ i p lace nici o car te ? , dar Nessun libro ti piace ? —

Nici o carte nu-ţ i plac'e ? ;

Non

lo ved i neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ?

dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 v ezi ?

Né; né ... né —

ni c i ; n ic i . . . n ic i. în locu ieş te un eor i pe

e non: Non

lo 'so, né voglio saperlo —

Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu ;

Non è né dolce

2 2



né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. Cu ajutorul lui né sînt compuse

a d v e r b e l e : neanche, nemmeno, neppure: neanche — nic i : Neanche tu lo

sa i — Nic i tu n-o ş t i i ; neppure — nic i , n ic i mă ca r : Nepp ure tu mi hai

cisto — Nici mă ca r tu nu m-a i v ă zu t ; nemmeno — nic i, n ic i m ăc ar :

Non lo farei n e m m e n o per te — N-aş face-o n ic i m ăca r p en t ru t ine .

NOTĂ

A se reţ ine şi următoarele expresi i :

Neppure per sogno —

Nici g înd;

Neanche

per idea

— Nici gînd ;

Non mi sento punto bene

— Nu m ă sim t deloc bine ;

Non lo

dico mica per scherzo

— N-o spun deloc în glum ă, nu glum esc delo c;

Come ti sembra

la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc ră u : Mi credi?

Niente affatto!

Mă crezi? — Ab solu t delocI

Locul adverbelor în propoziţie

§ 153 Cînd de termină un verb , adverbul se poa te a f la f ie îna in tea

verbului , f ie după acesta . Pozi ţ ia lu i normală es te însă după verb:

Ha risposto subito — A ră spu ns im ed ia t

;

E

1

venuto persona lm ente — A

veni t (e l ) în persoană; Volent ie r i le scriverei una lettera — Bucuros i -aş

scrie o scrisoare.

An u m i t e a d v e r b e c a :

più —

m a i ,

mai

— nic ioda tă , gi — deja ,

des igur

;

sempre — î n t o t d e a u n a , anche — şi , a tu nc i c înd v er bu l se af lă

la un t imp compus, s în t p lasa te în t re auxi l ia r ş i par t ic ip iu : Non ti ho

più

scritto ---

Nu ţi- am m ai scris ; Non me lo hai m a i detto — Nu mi-ai

spus-o n i c ioda tă ; Marina

è

g ià

partita —

M arin a a plec at deja . Cînd

de te rmină un ad jec t iv sau un a l t adve rb , se a f l ă î na in t ea aces to ra :

Lo sentivo

mol to

difficilmente

— î l au zea m foar te greu . Cînd de ter

mină un subs t an t iv , s t ă după aces t a : Una donna

così così — O femeie

aşa şi aşa. Cînd

dete rmină o p ropoz i ţ i e , adve rbu l : a ) poa te p receda

în t reaga p ropoz i ţ i e : Pur t roppo sei venuto troppo tardi— Din pă ca te a i

veni t prea t ì rz iu ; b) poate f i s i tuat d u p ă p r o p o z i ţ i e : Agnese aveva visto

tutto, eviden temente — Agnese văzuse to tu l , ev iden t

;

e) po ate fi in t ro du s

în s t r uc tu ra prop ozi ţ ie i cu con di ţ ia ca adv erb ul să fie pre de ed at ş i

u r m a t d e v i r g u l e : Agnese, evidentemente, aveva visto tutto. — Agnese ,

ev iden t , văzuse to tu l .

GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR

§ 154 O serie de adverbe pot avea, ca şi adject ivele , grade de

com para ţ i e :

Com parativul de egalitate se exprimă (ca şi la adject ive) cu ajutorul

adve rbe lo r co re l a t ive : (tanto)... quanto, (così) ... come: Tu ridi

t a n t o

facilmente

qua n t o

Giovanna

— Tu r ìz i to t a t ì t de uşor . ca Ioa na .

2 3



Com parativul de superioritate se formează cu a jutoru l adv erbu lui

più s i t u a t Î n a i n t e a a d v e r b u l u i c o m p a r a t

:

adagio —> più adagio — mai

î n c e t ;

spesso —*• più spesso —

m a i d e s ;

tardi

—•

più tardi

— m ai t ì rz iu .

D in aceas t ă ca t egor i e c î t eva adverbe fo rmează compara t ivu l î n mod

n e r e g u l a t : bene —* meglio — mai b ine , male

—>

peggio — m a i r ă u ; mol

to

—•

più — mai m ul t ; poco

—*

meno — m a i puţ in ; grandemente

—»

raa^-

giormente —

in ma i m are m ăsu ră : Oggi

cammini

megl io — Astăzi m ergi

mai b ine .

Al t e exemple de compara t iv ( compara ţ i e î n t r e două e l emente a l e

propozi ţ ie i , sau în t re două propozi ţ i i ) : Tu hai cantato megl io di me

—-

Tu

ai c lnta t m ai b ine ca mine ;

Ti ho visto in aula

più spesso

di quanto mi

hai visto tu

— T e - a m văzut în aulă mai des decî t m-ai văzut tu .

Formele de compara t iv po t f i î n t ă r i t e cu a ju to ru l adverbe lor molto

(mai rar assai — m u l t , bene — bine , ancora — încă) af la te îna inte a com

p a r a t i v u l u i : molto meglio — m u l t m a i b i n e ; assai più tardi — m ul t mai

t ì rziu ; ancora più spesso — înc ă şi m ai des ; ben più difficilmente — m ul t

mai greu.

Gînd este folosit singur, più es te precedat de mul te or i de prepo

zi ţ ia di: Queste scarpe, oggi, costano di

più — Aceşt i pan tof i , az i ,

costă

mai mul t .

Com parativul de inferioritate se formează cu a juto rul ad ve rbu lui

meno p l a s a t î n a i n t e a a d v e r b u l u i c o m p a r a t : meno spesso — ma i pu ţ in

d e s ; meno seriamente — ma i pu ţ in ser ios : Andiamo m en o spesso al

cinema quest'anno — Mergem m ai rar l a c inema în ace s t an . P uţ in e

adverbe însă se pot în t î ln i l a comparat ivul de infer ior i ta te .

Superlativul relativ se foloseşte foarte rar, de obicei sub formă de

perifraze sau expresi i

:

per lo meno

— cel pu ţ in

;

tuttfal

più

— cel m ul t ,

î n c a z e x t r e m , m a x i m u m ;

a l più tardi —

ce l mai t ì rz iu:

Sarò da te alle

sette,

al più tardi — Voi fi la t in e la ora şap te, cel m ai t i rziu . Ex pre sia

per lo più

se t r aduce în l imba

ro m ân ă pr in „In genera l , în m od ob işn ui t " :

Collabora per lo p iù con il suo amico — Colabo rează în general cu pr ie -

t enu i său .

Superlativul absolut

se formează , în genera l , pr in adăugarea suf i

xu lu i -mente la -issima (forma de feminin a sup er la t ivu lui absolut a l

a d j e c t i v e l o r ) : raramente — rarissimam ente — foar t e r a r

;

lentamente —len

tissimamente — foar te înce t , l ent ; bene devine , l a super la t ivul absolut ,

ottimamente

— excelen t , i a r

mole

devine

pessimamente—

execrab i l . Une le

adverbe pr imesc suf ixul — issimo direct l a gradul pozi t iv : bene — be

nissimo — foar te b ine ; male — malissimo — foar te rău ; molto — mol

tissimo — f o a rt e m u l t ; poco — pochissimo — foar t e pu ţ in : Mi sento

mal i s s imo — Mă s im t foa r t e r ău . Sup er l a t i vu l abso lu t se ma i po a t e

forma cu a ju to ru l adverbe lor molto — foar t e , assai — foar t e , bene — prea ,

troppo — prea , s i t u a t e î na in t e a a l t u i adv erb

:

molto bene — foarte bine ;

assai bene — foarte bin e (sau des tul de bine) ; assai spesso — foar te

des (sau des tul de des) ; ben volentieri — (prea) b ucu ros ; troppo tardi —

204



prea t l rz iu . Anumi te adverbe pot pr imi suf ixe d iminut iva le sau augmen

t a t i v e :

bene

—>

benino

— b i n i ş o r ;

benone

— p r e a b i n e ;

male

—»

maluccio

—

c a m r ă u ;

malaccio

— c r u n t

; poco

—*

pochino —+ (pochette ) —-

niţe l , ni-

ţ e luş ;

presto

—*

prestino

— re pe jo r ;

piano

—*

pianino

— lncet ine l , încet işor ,

în genera l adve rbe le pot doblndi un an um i t grad de in te ns i ta te

a tunc i c înd s în t înso ţ i t e de a l te adverbe ca :

piuttosto

— cam , m ai cur înd ,

ma i de gra bă :

Sei giunto

piut tosto

tardi

— Ai a juns cam t i rz iu ;

abba

stanza

— de s tu l de :

Hai scritto

a b b a s t a n z a

correttamente

— Ai sc ris

des tu l de corec t . Nu se recomandă ca ambele adverbe să f i e formate ,

înt r-o s ingură propozi ţ ie , cu sufixul

-mente.

Nu se va spun e

Cammi

nava estremamente lentamente

— Mergea ex t rem de înce t , c i

Camminava

l en t i ss imamente , sau

Camminava

e s t r e m a m e n t e

piano.



P R E P O Z I Ţ I A

L A P R E P O S I Z I O N E

§ 155 Fac e pa r t e din ser ia de păr ţ i de vo rbi re invar iab i le car e

se po t af la pla sa te f ie îna inte a uno r su bs tan t ive , a un or ad jec t iv e ,

pro nu m e, ve rbe , adv erbe e t c , fie du pă aces tea . P repo z i ţ i a nu a re ro l

s in tac t i c independent ş i nu cons t i tu ie ea însăş i o pa r t e de propoz i ţ i e ,

c i in t ră în com po nen ţa une i pă r ţ i de propoz i ţ i e ca e l ement in t ro du c t ival acesteia. Gramatici le i tal iene clasif ică prepoziţ i i le astfel :

§ 156 A. Prepoziţii proprii, acelea care au în exc lus ivi ta te rolul

de prepoz i ţ i e cum s în t : di, a, da, in, con, su, per, tra (cu var i an ta fra);

B. Prepoziţii improprii, acelea care în afară de valo area de pre

poz i ţ i e p ropr iu-z i să po t avea , în contex t , va loa re de adverb (de aceea

se mai numesc ş i adverbiale), cum s în t dentro — în, sopra — pe etc . ;

va loa re de conjunc ţ i e : come —- ca, che — ce e t c ; va l oa re de a d j e c t i v :

lungo — de-a lungu l , secondo — du pă e t c , sau va loa re de pa r t i c ip iu

p r e z e n t :

durante

— în ( t impu l) ,

mediante

— cu (a ju to ru l ) ;

C. Locuţiuni prepoziţionale în a căror co m po ne nţă in t ră , în afara

prepoz i ţ i i lo r , pă r ţ i de vorb i re ca : subs tan t ive , adverbe , a l t e p repoz i

ţ i i :

riguardo a — cu pri vir e la , în ceea ce priv eş te, di qua da — din

coace de e t c Ace ste locu ţ iuni prep ozi ţ ion ale vor fi inc luse , în capi tole le

de fa ţă , în ordinea prezentăr i i d i fer i te lor t ipur i de prepozi ţ i i .

A . P R E P O Z I Ţ I I P R O P R I I

Prepoz i ţ i i l e di, a, da, in, su, per, con uni te cu a r t i co lu l ho tă r î t

forme ază prep ozi ţ i i le ar t icu la te (vezi § 20) . Prez en tăm m ai jos valor i le

pe care le pot avea prepozi ţ i i le propr i i :

§ 157 DI poate f i : 1 . marcă a gen i t ivu lu i : II libro di Laura — Car

t ea Lau re i ; 2 . sem n a l pa r t i t ivu lu i : Compro delle cartoline — C u m p ă r

( n i ş t e ) i l u s t r a t e ; 3 . di t ra dus p r i n de: Data di partenza — Data de p le -

c are

;

Morir di fame — A mur i de foame

;

Piangere di dolore — A pl înge

206



de durere

;

4 .

di

t r adus p r in

ca, decit: E

1

più alto

di

te

— E ma i îna l t

ca t i ne ; 5 .

di

t r a d u s p r i n

din: Uscire

di

casa

— A ieşi din

c a s ă ; Co

noscere di vista — A c u n o a ş t e d in v e d e r e ; Ornare di quadri—A împodobi

cu tab lou ri ; 6 . r fi t r a d u s pr in CK: Essere mu ltato d i . . . — A fi am en

d a t cu ... ; 7 . po a te fo rma un com plem ent de t im p dacă se a f lă a lă tu r i

de subs tan t ive spec i f i ce : d i giamo — ziua, di notte — noa p t ea , d i pri-

mavera

— p r i m ă v a r a ; di

buorì ora

— dis -d e-d im ine a ţă ; 8 . p repo zi ţ i a

di

mai poate in t roduce nume propr i i cu funcţ i e de apozi ţ i e :

il mese

di

dicembre

— l u n a d e c e m b r i e ;

la citt

di

Roma

— oraşu l R o m a ; 9 . se

mai foloseş te în const rucţ i i le verb -\- di -\- verb la infinitiv: Sm etti di

parlare così— Încetează de a mai vorbi as t fel .

Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mi j locul , per

mezzo di — cu a j u t o ru l ; a forza di (a causa ăi/per via di) — d in ca uz a ;

prima di — î na i n t e de ; invece di — în loc d e ; a fianco di — ală tu r i d e ;

di

qua da —

dincoace de, d i

l da —

dincolo de

;

al

di

l —

dincolo.

Di

se înt î lneşte frecvent în expresi i ca: di

nascosto —

p e a s c u n s ;

es

sere di moda — a fi l a m o d ă ; levarejtqgliere di mezzo — a î n l ă t u ra ; d i

buona voglia — de b ună vo i e ; E' andato via di nascosto — A ple cat pe

furiş.

§ 158

A

poate f i : 1 . marcă a da t ivu lu i :

Si rivolge ai professore —

Se

adresează profesorului ; 2 . a t radus p r i n la: Penso a te — Mă gîndesc

l a t i ne ; Vado al mare — Merg l a m a re ; Noi abitiamo a Ploieşti — Noi

locu im la Ploieşt i ; Si manger alle otto — Se va m ìnc a la ora o pt ;

Alle

calende greche —

La calende le g receşt i

;

3 .

a

t r a d u s p r i n

cu: Me

lodia, a carattere popolare

— Melodie cu cara c ter pop ular

; Camminare a

passi lenti

— A me rge cu p aşi domoli

; Barca

a

motore

—

Ba rcă cu m otor .

4 . a t radus p r i n în: Pittura

a

olio — Pictură în u le i ; Al colmo di. . .— In

culmea . . . ; Ha la lagrime agl i occhi — A re lacrim i în o chi . 5. a t r a d u s

prin pe, de, pe la: Montare a cavallo — A se ur ca pe cai ; Mulino a

vento —

M oară de

v ìn t ;

Essere assente

a i

eorsi —

A fi ab se nt de la

cu rs ur i ; 6. se m ai foloseşte în

cons t ruc ţ i i l e verb +

a

-f- verb la infi

nitiv: Sono riuscito a convincerla — A m reu şi t s-o con ving .

Locuţiuni prepoziţionale

cu a:

accanto

a — a l ă t u r i d e ;

vicino

a

—

lîngă, assieme

a

— î m p r e u n ă c u ; dietro a — î n spa t e l e , în u rm a : Cam

minava silenzioso dietro a lei — M ergea t ă cu t în u rm a e i. Exp res i i : an

dare

a

spasso — a merge l a p l im bare ; andare

a

piedi — a m erge pe jos ;

parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare ; ad ogni modo — în orice

caz

; a buon mercato —

ieft in.

§

159

DA — 1. se t raduce pr in de, de către: I versi scritti

dal

P a

sco/i — Ve rsuri le scrise de P as co li ; Ammirato da tutti — Ad m i ra t de

t o ţ i ; 2. da + num e propriu de persoană (sau subs tan t ive ind ic înd per

soane) se t raduce pr in

la: Vado

dai

nonni

— Mă duc l a bun ic i

;

Si è

recato dal medico — S-a dus la medic ; Noi abitiamo d a Giovanni — Noi

locu im la Giovanni ; 3 . da t radus p r in de la, de pe, din: Torniam o dal



mare

— Ne în to a rcem d e l a m are ;

Vengo da Braşov

— Vin de la Braşov ;

Sono partiti dalla Francia

— A u

plecat

d i n F r a n ţ a ;

Francesca

da JRI-

mini

— Fra nc esc a de la (d in) R imini ; 4 .

da

trad u s p r in

de

(arată scopul ,

ca l i t a t ea ) :

Macchina

d a

scrivere

— M aşină de scr is ;

Stanza

d a

bagno

(cameră de) baie ;

Sala

d a

pranzo

— Sufragerie ;

Cane

d a

caccia

— Cline

d e v î n ă t o a r e

;

5. da t radus p r in

cu:

(ara t ă o ca l i t a t e p e rm an en t ă )

:

La

ragazza

dagl i

occhi celesti

— Fata cu ochi i a lbaş t r i ;

Casa

d al

tetto rosso

—

Casa cu acoperişu l roşu ; 6 . da t radus pr in

pe: Entrare

dal la

finestra

— A

in t ra pe fe reas t ră ;

Scappare

d a l l ' a f r a

parte

— A fugi pe pa r t ea cea

la l t ă ; 7 . da t ra du s p r in

după: Ti riconosco

dal la

voce —

Te recunosc

d u p ă v o ce ;

Dipingeva

dal

modello

— Pic t a d u p ă m o d e l .

Locuţiuni prepoziţionale

cu da :

lontano

da — depa r te de ; da

dove

— de

u n d e

;

al di qua

da — dincoace de

;

al di l

da — dincolo de

:

La nostra

villa si trova al di qua

dal

fiume

— Vila no as t ră se af lă d inc oace de r îu .

§

160

IN :

1. se t ra du ce pr in

in: Tornare

in

casa

— A se în toarce

( in t ra) în casă ;

Scultura

in

marmo —

S c u l p t u r ă î n m a r m o r ă ;

Camminare

i n

due — A

merge în doi ;

Ficcarsi

in

testa —

A-şi băga în cap. 2. se tra

duce p r in

cu

(cu specială refer i re la mi j loacele d e t ra ns po rt ) ;

Andare

in

macchina

(treno , b ic ic le t ta ecc.) — A mer ge cu ma şina ( t renul , b i

c ic le ta e tc . ) 3 . însoţeş te un adject iv in const rucţ i i de t ipul

adjectiv

-f-

in -f-

substantiv: Bravo

in

biologia —

Bu n la biologie ;

Povero

in

parole —

Sărac în cuv in te ;

Dotto

in

fisica

— S av an t în fizică. 4 . se

în t î lneş te în

expresii

ca

:

andare

in

campagna —

a merge la ţ a ră

;

mettere

i n

moto

— a pu ne în m işcare , sau în

locuţiuni prepoziţionale:

in

caso

di —

în caz d e ; in

luogo di —

în loc d e ; in

occasione di

— cu ocaz ia .. .

§

161

Prep o z i ţ i a

SU,

simplă sau ar t icu lată , poate f i în t î ln i tă în

u rm ă to a re l e s i t u a ţ i i : 1 .

su

trad u s p r in

pe: Sdraiarsi sull'erba —

A se

în t i n d e p e i a rb ă

;

Irene contava

sulle

dita

— Ir ina nu m ăr a pe d ege te ;

2.

su

(-f- substant iv care indică t impul) t radus pr in

cam în, cam pe la,

spre, în:

S u l l ' a fa — Spre zor i ; Su l

tramonto

— Cam pe la a sf in ţ i t ;

In

su l

far del giorno

— Spre z iuă, în faptu l z ilei . 3 . su t r ad u s pr in

cam,

în jur de, vreo: Una signora

sulla

quarantina

— O do am nă în ju r de v reo

pa t ru zec i de an i ;

Pesava

sui

cinquanta chili

— Cîn tărea cam 50 de kg ;

4.

s u t r ad u s p r i n

despre: Una conferenza

sulla

Resistenza italiana

— O

confer in ţă despre Rez i s ten ţa i t a l i ană ;

Trattato

sulla

storia della musica

—

Trata t despre i s to r ia muzic i i ; 5 . su în expres i i l e :

parlare

sul

serio

— a

vorb i serios ;

decidere

su

due piedi

— a hotă r î pe loc , subi t

;

andare

su

tutte le furie

— a se înf uria .

§

162 PER

s e p o a t e t r ad u c e p r in : 1.

pentru: Com pro le mele

per

mia madre

— C u m p ă r m e r e le p e n t r u m a m a ;

Lottare

per

la pace

— A

lu p ta p en t ru p ace ;

Un libro per i bambini

— O ca rte pe nt ru copi i. 2 .

din

cauza

;

de: Ha lavorato

per

denari

— A m u n c i t p en t ru b an i ;

Sto male

per

aver mangiato troppo

— Mi-e rău pe n t r u că am m înc a t p rea m ul t ;

Si

preparò per la partenza (per partire) — Se pregă t i de p lecare ;

Ri-

208



fiutò per vergogna — A refuzat de ruşin e. 3 . pe, prin: Uscì per la porta

principale — A ieşi t pe uşa

princ ipa lă

;

Conoscersi per corrispondenza — A

se cunoaş te p r in co re sponden ţă

;

Spedire per posta — A expe dia pr in

poş tă ; Passai per il giardino — Am t re cu t p r in g răd ină . 4 . In direcţia,

la: Partire p er Costanza — A pleea la C on stan ţa ; Il bambino si butta

per terra e si muse a urlare — Copilul s-a ar un ca t pe jos şi a înc ep ut

să urle . 5 .

ca, drept: Passa

p er

intelligente

— Trece dre pt in te l ig entă ;

Ti scambiavo per (un ) poeta — Te lua m dre pt poe t ; Non prendermi

per stupido — Să nu m ă ie i dr ep t pr ost . 6 . după:

Ma ndò in fretta per

ii medico — A t r imis în

grabă după med ic . 7 . la: Parlare per telefono — A

vorbi la telefon ;

Dividere

per

cinque

— A îm pă rţ i la c inci ; 8 . Alte cazuri

de folosire a prepozi ţ ie i per: per me — despre mine , d in pa r t ea m ea ;

per sentito dire — din auzi te ; per scherzo — în g lumă

;

tre per cento — tre i

l a su tă

;

per lo meno — cel pu ţ in

;

per Io piu — în gen eral , de obicei ;

uno per uno — unu l c î te unu l ; prendere per moglie — a lu a de soţie ;:

moltiplicare per due — a înm ul ţ i cu do i . 9 . Ind ic ă d u r a ta în u r m a in t ro

duce r i i unu i complemen t de t imp :

Parlasti

per

tre quarti oVora —

Ai

vo rbi t t re i sferturi d e oră ;

Sarò di ritorno per le otto — A m

să mă în torc

pe la opt

;

Scrisse per mezz'ora — A scri s ( t imp de) o ju m ăt a t e de or ă ;

Sai che Vedificazione di questo ponte durer per tre anni? — Ştii că con

stru irea aces tui po d va d ur a t re i ani ?

§ 163 CON se poa te t r aduce p r in : 1 . cu: Lavorare con cura — A

lucra cu gri jă

;

Scrivere con la biro — A scrie eu pixul ; Strofinarsi con

Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul ; Abito con i nonni —

Locuiesc cu bunicii . 2. pe: E.ssere in collera con uno — A fi su pă ra t pe

c ineva

;

Arrabbiarsi

con

uno

— A se s upă ra pe c ineva

;

Congratularsi

con qualcuno — A fel ic i ta pe c inev a. 3 . Cînd con este urmat de un

verb la inf in i t iv , aces ta se t raduce pr in gerunz iu : Con lo sbagliare

s'im

para — Greşind se înv a ţă .

§

164

Prepoziţ i i le

FRA, TRA

(mai ut i l iza tă f iind

tra)

sînt sino

n ime : se t r aduc p r in : 1 . intre, dintre, p rintre: Il

più grande fra tutti — Cel

mai mare d in t re

toţ i ; Tra vita e morte — In t re v ia ţă şi m oa r te ; T ra

nemici — Pr in t re du şman i ; Tra, fra sîn t u rma te de p repoz i ţ i a di atunc i

c înd in t roduc un p ronume pe rsona l : Non

c'è niente t r a di noi— Nu

este nim ic în tre noi ;

Litigano

t r a

di loro.

— Se

ce ar tă în tre e i . 2 .

peste..

in (tempora l ) : F ra due ore — î n / p e s t e d o u ă o r e ; F r a qualche settimana —

Peste / în c î teva săp tămîni .

B . PREPOZIŢII IMPROPRII

Pin t re ce le ma i cunoscu te p repoz i ţ i i amin t im:

§ 165 a) SOPRA — pe, deasupra, asupra, in: Mettilo sopra il

tavolo

— P u ne -1 p e m a s ă ;

Abita

sopra

il negozio

— Locu ie ş t e de asu pra

209



m a g a z i n u l u i ; /

gatti sono sopra i tetti

— Pisici le sînt p e aco pe riş ;

Salire

sopra (adv.) — A urca dea su pra ( la un e ta j su pe r ior) ; Mişeii coperchio

sopra (adv.) — A pus capacul dea sup ra ;

Io abito

sopra,

lui sotto

(adv.) —

Eu locuiesc sus, e l dedesubt .

b)

SOTTO

—

sub, pe sub: R idere sotto i baffi —

A r ìde pe sub mus

t ă ţ i ; Rimanere sotto ( a d v . ) — A r a m i n e j o s ( d e d e su b t ) ; Sotto di noi—

Sub noi .

e) DENTRO — în, înăuntru: Dentro la camera— î n c a m e r ă ; Ci

cediamo dentro (adv .) — Ne vede m înă un t ru ; Dentro la borsa — în poşe tă .

d) ENTRO — in, pina la (tempora l ) :

Partirò

entro

quattro giorni

—

Voi pleca pînă in patru zi le ; Vieni entro (adv.) — Vino în ău nt ru ( l i t e rar ) .

e) AVA NTI — înainte: Mi scrisse a v a n t i di te — Mi-a scris îna in

t e a t a

;

Va' av an t i (adv . ) — M ergi îna in te .

f) DAV ANTI — In faţa, înaintea: Davanti al giudice — în faţa

j u d e c ă t o r u l u i ; Tu ti trovavi davant i (adv. ) —Tu te a f la i în fa ţă ; Non

dice nulla

d a v a n t i

a noi —

Nu zice nimic în l 'a la no as tră .

g) DIETRO — după, în spate, înapoi: Dietro la casa, — în spa te le

casei ; Dietro al palazzo — în spatele blocului ; Guardare dietro (adv.) —

A privi ìriapoi.

li)

D9P0 —

după (temporal şi local)

:

Dopo le vacanze — Du p ă v a

c a n ţ ă ; L'avverbio si trova

dopo

il verbo — Ad verbu l se a f lă d upă v e r b ;

Cosa farai dopo? (adv.) Ce vei face după aceea?

i) CO NTRO — împotriva, contra; Contro il prog etto — î m p o t r i v a

proiec tu lu i :

Contro

agli amici —

î m p o t r i v a p r i e t e n i l o r

;

Contro

di te —

î m p o t r i v a t a

;

Essere

eontro

(adv.) — A f i îm po t r iva .

j ) Prepozi ţ i i le sinonime NONOSTANTE, MALGRADO se t rad u.c

p r i n : In ciuda, cu tot (toată): Malgrado la pioggia

—

în ciud a ploi

1

-

k) Locuţ iunea GRAZIE A — t r a d u s ă p r i n datorită, graţie... se con

struieşte n u m a i c u p r o n u m e sa u su b s t a n t i v e î n d a t i v : Grazie a lui

conosci bene Vitaliano — D ato r i tă lu i cuno şt i b ine i ta l ian a .

1) SENZA se t r ad uc e p r in fără. F o r m a senza di 4 - pronume per

sonal este t r adusă p r in fă ră :

Resterò

senza di

voi—

0 să rămîn fără

voi ; Senza

di

te non vengo

— Fă ră t ine nu v in .

m ) VERSO se t r ad uc e p r in : 1. către, spre: Navigare

verso

ovest — A

naviga spre vest . Cînd prepozi ţ ia verso este înso ţ i t ă de un p ronume

persona l , î n t re aces t a ş i p ronume poa te apă rea p repoz i ţ i a di; cons t ruc ţ i a

nu es te însă obl iga tor ie : Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă

spre ea ; 2. faţă de, cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să

fim pol i t icoşi cu bătr îni i (fa ţă de bătr îni) .

n) DURAN TE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au

ce r t a t î n t impul luc ru lu i .

210



o) Prepozi ţ i i le s inonime, ME NO, SALVO, TRANNE , ECCETT O,

FUORCHÉ'

1

se t r a d u c p r i n : in afară de, cu excepţia: Vennero tutti salvo

lu i

— Au ve ni t to ţ i cu e xc epţ ia lui .

p) Prepozi ţ i i le s inonime MEDIANTE, MERCÉ se t r a d u c p r i n :

cu ajutorul, prin m ijlocirea, prin (intermediul , datorită: Comprai il

quadro me dia n te un amico — Am c u m pă ra t t a b lou l p r in t r -un p r i e t e n .

q) Prepoz i ţ i a SECONDO se t r a d u c e : după, potrivit cu, in confor

mitate cu:

Secondo

il mio parere ciò non è giusto

— Du pă pă re re a me a

asta nu e just .

r) Prepozi ţ i i le s inonime FINO , SINO se t ra du c pr in pina. Deseori

s înt însoţ i te ş i de prepozi ţ ia a: Damm i il tuo quaderno fino a domani —

Dă-mi ca ie tu l t ău p înă mî ine .

s) PRESSO — Ungă, pe lingă: Presso all'universit — Lîngă un ive r

s i t a te ; Presso di lei — Lîngă e a ; Qui presso (ade.) — Aic i aproape . Cî teva

se nsur i c on te x tua l e : P re s so gli antichi — La ant ic i , în c ivi l iza ţ ia ant i

cilor

;

Abitiamo presso un gentile signore — Locu im la un dom n am abi l .

t )

CI RCA —

t r a d u s p r i n :

cu privire la: Parlarono inolio

circa te

cerimonia della nozze — Au vo rb i t m ul t cu p rivi re la c erem onia de

n u n t ă .



C O N J U N C Ţ I A

L A C O N G I U N Z I O N E

§ 166 Este o par te nef lexibi lă de vorbi re care s tabi leş te rapor tu l

dintre părţ i le de vorbire de acelaşi fe l dintr-o propozi ţ ie sau dintre

propo zi ţ i il e une i f raze . D upă formă dis t in gem : I . Conjuncţii simple:

e — şi ; né — nici ; o — sau ; ma — dar , che — care, că ; se — dacă ;

però—

î n s ă ; dunque — d e c i ; anzi — ba ch iar , d im po t r ivă : Verremmo

•con piacere,

m a

non fossimo

— Am v eni cu p lăcere , dar nu pu tem .

I I .

Conjuncţii compuse: allorché — atun ci c înd ; affinché — pen t ru ca

să, spre a ; perché — pe nt ru că , în t r uc î t , deoarece ; giacché — căci ;

perché — de ce ; purché — n u m a i s ă ; eppure — şi t o t u ş i ; sebbene — deşi,

cu toa t e că ; nemmeno — n ic i m ă c a r ; neppure — nic i (m ăca r ) ; cioè —

ad ică e t c . : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i -o spun pent ru

că nu i -a r conveni . I I I . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pent ru

« a r e ; con tutto

ciò, non appena che

— de î n d a t ă c e ; anche se — chiar

d a c ă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà —

O să scriu s crisoarea lui M ircea, chiar da că şt iu că n-o să-mi ră sp u nd ă.

în funcţ ie de rolul pe care î l îndepl inesc în propozi ţ ie sau în frază

d i s t i n g e m :

A. Conjuncţii coordonatoare

B.

Conjuncţii subordonatoare

A . C O N J U N C Ţ I I L E C O O R D O N A T O A R E

§

167

\. e, ed — ş i : Verranno Sabina

e

le sue figlie — Vor veni

Sabina şi fetele ei . 2. anche — şi : Mangeremo anche noi — O să mîncăm

şi noi. 3. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi

— A u i t a t şi e l

să-mi scrie . 4. né — nic i : Non posso leggere n é scrivere — Nu po t să

•citesc şi nici să scriu. 5.

neanche, nemmeno, neppure

— nici (m ăcar) :

Non videro n e a n c h e loro Vincidente — N-au vă zu t n ic i ei a cc ide ntul .

•6.

o, od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. avverrò, ossia, oppure — ori ,

212



sa u , a d i c ă :

Ti regalerò un libro oppure un disco — Am

să-ti dăruiesc o

carte sau un disc . 8 .

ma

— d a r :

Andremo al cinema

m a

solo dopo cena —

O

să mergem la c inema, da r numai după c ină . 9 .

però —

însă , da r to tu ş i :

Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-a r

plăcea să c în t l a p ian , însă mama nu vrea . 10 .

anzi

— d i m p o t r i v ă , b a

chia r , sau mai b ine /degrabă :

Non mi disturbi,

a nz i

mi stai divertendo

Nu mă deranjez i , d in cont ră mă d i s t rez i . 11 .

eppure, tuttavia

— to tuş i ,

c u t o a t e a c e s t e a :

Dom ani ci sar Vesame

eppure

io sono calma ~ Mìine

va f i examenul , cu toate acestea eu s înt

calmă . 12 .

cioè, vale a dire —

a d i c ă :

II treno arriva alle otto precise,

vale a dire

fra dieci minuti

— T r e

nul soseşte la opt f ix , adică peste zece minute . 13.-

dunque, q uindi, per

tanto

— de c i, a ş a d a r :

Piove,

d u n q u e

usciamo con Vom brello

— Plouă ,

perciò

— de aceea :

Si vergogna,

perciò

non viene da te

— î i este ruşine, de aceea nu vine la t ine . 15.

ebbene

— ei

a tunc i , dec i

:

Non hai fatto il compito, ebbene hai ricevuto un bel

4 -—

Nu

ţi -a i făcut t ema , dec i a i p r imi t no ta pa t ru . 16 .

e...e

— ş i . . . ş i :

Tutto

e

per me

e

per te

— O să f ie totul bine ş i pentru mine ş i pentru

17.

né ... né

— n i c i . . . n i c i :

Non Vho visto

n é

io

n é

mio padre —

o ... o —

sau (fie) ... sau (fie):

o

vuoi

o

non vuoi

—• Vom face t reaba as ta f ie că vre i f ie

sia ... sia —

fie ... fie: Sia

tu ,

sia

tua sorella dovrete rispon

— Fie tu , f ie sora ta v a t re bu i să ră sp un de ţ i . 20.

tanto ... quanto —

t î t (pe cî t) . .. c î t (p e a t î t ) :

Era

t a n t o

gentile

q u a n t o

garbato —

Pe cit

non solo ... ma anche —

nu

è coraggioso m a a n c h e serio — N u n u m a i

că

infatti

— In a de v ă r ,

in realt

— In rea l i t a te ,

—

a dic ă ,

vale a dire —

a d i c ă :

Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ion

u

. —

B .

C O N J U N C Ţ I I L E S U B O R D O N A T O A R E

C O N J U N C Ţ I I E X P L I C A T I V E ( D E C L A R A T I V E )

§ 168 1.

che —

c ă :

E' chiaro

che

non verr

— E c lar că n-o să

i n ă ;

Mi risulta

che

tu mi inganni —

Reiese că tu mă păcăleşt i ; 2 .

come —

Vedi

c ome è facile sbagliare

— Vezi cit e de uşor

să greşeşti !

NOTĂ

A nu se confunda

che,

pronume relativ, cu

che,

conjuncţie; Conjuncţia che in

e o propoziţie subordona tă subiectivă sau o completivă directă.

A

se consulta

l

capitolul despre propoxiţia relativă §112.



CONJUNCŢII TEMPORALE

§ 169

1. allorché, allorquando — atu nc i c înd, de înd at ă ce , în m o

me n t u l î n c a r e :

Allorché

t'incontrai, stavi parlando con uri altra persona —

Atunci c înd te -am înt î ln i t , tu s tă tea i de vorbă cu a l tc ineva . 2 . tosto

•che, subito che, î n d a t ă c e :

Tosto

che fui uscito, si m ise a piovere — De ìn -

dată ce am ieş i t , a început să p louă . 3 .

(non) appena (che)

— î n d a t ă

ce : Non appena

lo vidi, glielo dissi — De înda tă ce l -am văz u t , i - am

spus-o. 4. dopo che — d u p ă c e : G iungemm o alla stazione dopo che il treno

era gi partito — Am a juns la gară , du p ă ce t re nu l p lecase . 5 . mentre —

in t imp ce : Mentre tu studi, io scriverò la lettera — în t imp ce tu înveţ i ,

eu am să scriu scrisoarea. 6. fino a che, sino a che, finché: pînă c înd :

Ci resto

finché

tu vieni a prendermi — Rămîn pînă c înd vi i tu să mă ie i .

7.

avanti che — prima che — î n a i n t e c a : Pensaci bene

avanti che

tu

agisca

— G înde ş te- te b ine mai îna in te de a ac ţ ion a . 8 .

ogni volta che —

ori de et te ori : Ogni volta che hai bisogno di me, scrivimi — Ori de cì te

ori a i nevoie de mine, serie-mi. 9.

quando

— c înd , d a c ă :

Lo riconobbi

{{uando si tolse gli occhiali — L-a m rec un os cu t cînd ş i-a scos ochelari i .

10.

anche quando — chia r da că :

Anche quando

tu m e lo chiedessi, non

te lo direi — Chiar d acă tu m i-ai cere-o, eu nu ţ i-aş sp un e.

XOTĂ

în general, conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd

acţiunea este ce rtă. Dacă e vorba de acţiuni presupuse, dar nu verificate, construcţia

cere modul conjunctiv.

CONJUNCŢII

CAUZALE

§

170

1. perchè — p e n t r u c ă : Piango

perché

sto male — PIîng

pentru că mi-e rău . 2 . siccome — în t ru c î t : S iccome fa freddo, dovrai

prenderti il cappotto — în tru c î t e f rig , va t re bu i să- ţ i iei pa l to nu l . 3 . giac

ché, poiché, che — înt ru c î t , deoa rece , pe n t ru că , că : Ne parleremo subito

giacché siete venuti — O să vorb im im ed ia t pe nt ru că to t a ţ i v eni t ;

Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am p leca t deoa

rece d rumur i l e e rau imprac t i cab i l e . 4 . visto che, dato che —- d a t fiind că,

î n t r u c î t :

Rimarrai qui

dato che

è.

già notte

— O să rămîi aici, dat fiind

că e de ja noapte .

CONJUNCŢII MODALE

§

171

1. come, siccome — aşa cum , a şa du pă cu m : Scrivi

come

ti dico io — Scrie aşa cum îţ i spun eu. 2. come se — ca ş i cum: Mi guardò

•come se

non mi avesse mai visto —

M-a privit ca ş i cum nu m-ar f i v ă z u t

214



n ic ioda t ă . 3 .

senza che

— fă ră c a :

E

1

andato via

senza che

mi salutasse

—

A plecat fără să mă sa lute . 4 .

quasi (che)

— ap roa pe , ca şi cum , de

p a r c ă : —

Lo difendeva

quas i (che)

fosse suo fratello —

îl apăra de pa rcă

i-ar fi fost frate.

NOTĂ

Conjuncţiile

come se, senza che, quasi (che)

cer conjunctivul.

CONJUNCŢII F INALE

§ 172

perché, affinché, acciocché, onde —

sp re a, pe n tr u a, ca să.,

pe n t ru c a să :

Ti offro il libro

affinché

ti ricordi di me

— îţ i ofer cartea

ca să - ţ i aminteş t i de mine

; Te lo dico onde possiate provvedere subito

—

îţ i spun as ta ca să pute ţ i lua măsur i ne în t î rz ia t .

NOTĂ

Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul.

CONJUNCŢII CONCESIVE

§ 173

benché, sebbene, seppure, quan tunque, per quanto, ancora che,

anche se, m algrado che, nonostante che —

deşi, cu toa te că , în c iu da

faptului că : Sebbene

tardasse, lo aspettai

— Cu to at e că înt î rz ia , eu l -am

a ş t e p t a t . Pe r qua n to

fazione fosse pericolosa, egli non

esitò intraprenderla

—

Deşi acţ iunea e ra pe r icu loasă , e l nu a ez i ta t să o în t repr indă .

NOTĂ

Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul.

CONJUNCŢII CONSECUTIVE

§ 174 1.

che —

înc î t , că :

Faceva tanto freddo

che

tutti battevano

i denti

— E r a

atìt de frig încît cu

toţ i i c lăn ţăneau d in d in ţ i . 2 .

di modo

he

— as tfe l înc î t :

Devi parlare

di modo che

tutti possano comprenderti

—

tanto ... che

—-

Fa t a n t o caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E a t ì t

de cald încît mi-ar face

plăcere să i au o înghe ţa tă .

NOTĂ

Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul, fie,cu condiţionalul,

215



CONJUNCŢII CONDIŢIONALE

§ 175 1. se — da că : Se tu te ne vai, io devo restare — Dacă tu pleci ,

eu t rebuie să rămîn

;

Se tu conoscessi Vitaliano, capiresti ciò che dicono

i personagg i del film — Dacă tu a i Înţe leg e l imb a i ta l ian ă, a i înţe leg e

ceea ce spun personajele din f i lm. 2. a condizione che, a patto che — cu

condi ţ i a ca , dacă : Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la t ine

dacă nu plouă . 3 .

purché —

cu cond i ţ ia , n um ai dacă (că) :

Resto con

voi purché Nunzio chieda scusa — R ăm în cu voi nu m ai dacă Nunzio

îş i ce re ie r ta re ; qualora — în caz că , d ac ă: Qualora egli non potesse

venire dovr telefonare

— In caz că e l nu poate veni , va t rebui să te le

foneze. 4. nel caso che, caso mai — în caz că :

Caso mai

io sia stanco,

non andrò più in campagna — în caz că voi f i obosit , n-am să mă duc la

ţ a r ă . 5 . a meno che — afară doar (dacă) , num ai da că : Sono d'accordo,

a meno che

tu non cambi idea

— S ìn t de acord nu m a i dacă nu te răz-

g îndeş t i .

NOTĂ

Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se ) sau locuţiuni condiţionale se cons

truiesc cu conjunct ivul .

Se este conjuncţia specifică propoziţi i lor condiţionale şi se construieşte atî t

cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213; 214).

De asemeni apa re în p ropoz iţi i le inte rog ativ e şi du bita tive la indica tiv sau

conjunct iv : Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii; Non so se sia tornato — N u

ştiu dacă s-a întors.

CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE

§ 176 1. fuorché, tranne (che), salvo (che), eccetto (che) — în

afară de, afară de cazul că , numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo

strargli quella notizia — P u te ai să faci orice, nu m ai să nu-i fi ar ă ta t şt irea

aceea . 2 . ( locuţ iunea) a meno che — cu exc ep ţ ia , fără (afară) , d oar da că :

Non si può fare altro, a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato —

Nu se mai poate face nimic , afară do ar d ac ă nu o să se ivea scă cev a

n e a ş t e p t a t .

CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE

§ 177 se — dacă

;

perché — de ce ; come — cum , c î t

;

quando —

cînd , dacă ;

quanto

— c î t :

Ti chiedo

perehé

non reagisci —

Te în t r eb

de ce nu reacţ ionezi ; Dimmi se mi telefonerai — Spu ne-mi dacă o să -mi

216



telefonezi;

Tu sai

quanto

mi piacciono i piccioni e le faraone

— Tu şt i i

cit îmi plac porumbeii şi bibilicile

; Desidero sapere quando ritorni —

Doresc să ştiu cînd te întorci.

CONJUNCŢII DUBITATIVE

§ 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu ave a idee,

a ignora, a nu şti,

non sapere

— a nu şti,

essere incerto

— a nu fi sigur) :

Sono

incerto

se... — Nu-s sigur dacă ... ;

Ignoro

se

sia venuto

— Habar

n-am dacă a venit

;

Non so se

abbia recitato ieri sera —

Nu ştiu daca a

ucat aseară.



INTERJECŢIA

L'INTERIEZIONE

§ 179 Inter jecţ ia nu es te o categorie gramat icală propriu-zisă . Ea

es te expr imată p r in d i fe r i t e sunete , cuv in te invar iab i l e sau locu ţ iun i

care indică senzaţ i i , s tăr i afect ive spontane sau imi tă d iverse sunete .

Potrivi t semnificaţ iei ş i origini i lor interjecţ i i le se pot grupa în:

A.

Interjecţii cu sens general

care nu au o semnificaţ ie proprie,

sensul lor f i ind indicat de contextul în care apar . Adesea aceeaş i in ter

jecţ ie poate exprima s tăr i d i fer i te : Ah,

come

è

bello 1 — A h, cit e de

f rum os în ca r e

ah e x p r i m ă b u c u r i a , a d m i r a ţ i a ; A h ,

che male!

— Ah,

ce rău, ce durere! în care aceeaş i in ter jecţ ie exprimă durerea. Al te in ter

jecţ i i de acest t ip sînt : eh!, oh!, uh!, ehi!

B. Interjecţii propriu-zise

folosite cu o sem nificaţie pre cisă. E le

po t ind ica :

1.

o stare fizică sau a fe ct iv ă:

ahi!, ohi! , ih!,

ahimè

(dure re ) ;

deh

(do r i n ţ ă , rugămi n t e ) , uff!, uffa!,

auff

(nerăbdare , p l i c t i sea lă) ;

ohà!, ohe!, ahi! ( c h e m a r e ) ; e h m ! ( a m e n i n ţ a r e ) : puh! puah! (dispreţ ,

scîrbă) ;

ohibò (ne înc rede re ) ; m a h

( îndo ia lă) ; ih !

(mìni

e)

; è ia , urrà

( e n t u z i a s m ) ; brr (frig,

teamă) ; pss ! ( l in i ş t e ) .

D int re aces te in ter jecţ i i unele se unesc cu pron um ele persona l

me:

ah imè , oh imè — va i de m ine

2.

im i ta r ea unor sune te d in

na tur ă — ono m atop ee — ca voci de

an imale ş i păsăr i :

gnau! , miao!

— m i a u ! ;

bau-bau! —

h a m

—

h a m !

;

cucù — c u c i i ; chicchirichì — cucur igu

; sun e te produs e de ob iec te :

din-don — sune tu l c lopo tu lu i , t ic-tac —-

băt a i a ceasu l u i : tu —

— t u ! — sunetu l loco m ot ive i ; d i fe r it e a l t e zgom ote : pif!, clic!, clac!,

ciuf ,

patatrac!,

sau

ecci ! f-

hapciu

( s t rănu tu l ) .

C.

Interjecţii improprii

ex pr im ate p r in sub s tan t iv e , ad jec t ive ,

verbe sau adverbe în t rebu in ţa te ocaz ional ca in te r j ec ţ i i : bravo — brav o !

coraggio! , animo!

— curaj ! ;

magnifico!, meraviglioso!

— m i n u n a t , m ă

r e ţ ! ; fantastico! — fan t as t i c , t e r i b i l ! ; capperi! — n e m a i p o m e n i t ! ;

accidenti!

— d r ac e , p e n a i b a ! ;

via!

— afară , p le acă ! ;

presto!

— hai ,

r e p e d e ! ; forza! — curaj ! ; viva! — t r ă i a s c ă ; evviva! — u r a ! ; zitto! —

218



tac i

;

peccato!

— p ă c a t ;

aiuto!

— a j u t o r ;

pietà, m isericordia

—

i n d u r a r e ! ; basta! — ga ta , a junge .

D . Locuţiuni exclamative expr ima te p r in g rupur i de cuv in te

sau

propoz i ţ i i cu va loa re exc lama t ivă : mamma mia — v a i d e m i n e ! ;

poveri noi! — să r m a n ii d e n o i ! ; in alto i cuori! — capu l sus, cur aj ! ;

sta' in gamba!

— fii s ă n ă t o s ! ;

lascialo stare

!— la să -1 în pace ! ;

guai

& t e ! — vai de t in e ; questa è bella — as ta - i b u n ă ; Dio ci guardi! —

D oam ne fereş te !



S T R U C T U R A M O R F O L O G I C Ă A C U V Î N T U L U I

§ 180 în ana l iza s t ru c tu r i i morfologice a cuvîn tu lu i se pot ident i f ica

u r m ă t o a r e l e e l e m e n t e :

— răd ăc in a ( la radice) , adică e lem entul f und am enta l care indică

sensul lexica l comun tu turor cuvinte lor în a căror a lcă tu i re in t ră . In

cuvinte ca fiore, fiori , fiorato, fioritura, fiorame, sfioritura, infiorato

rădăcina este f ior .

— desin enţa ( la desinenza) , e lem entul s i tu a t d up ă răd ăc in ă care

indică modificări le f lexionare ale părţ i lor de vorbire servind la diferen

ţ ie rea unor sensur i ş i forme gramat ica le : fior-e/i — floa re / flori, e/i,

des inen ţe cu va loa re de număr ; maestr-o/a, — î n v ă ţ ă t o r / î n v ă ţ ă t o a r e ,

o/a , desinenţe cu valoare de gen ; cant-o/ate

—

clnt /c ln ta ţ i , o /a te , des inenţe

cu va loa re de pe r soană , număr , t imp ve rba l .

— sufixu l , ( il suffisso) , e leme ntul c are se in te rp un e într e răd ăc in ă

ş i des inen ţă sch imbind sensu l cuv ln tu lu i : fior-ai-o — cel care vinde flori ,

es te a lcă tu i t d in rădăc ina fior, sufixul ai şi desinenţa o; fior-itur-a —

înflori re , fior-am-e — flori m ul te (sens colect iv) . In ul t im ele două ex em

ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele i tur şi am.

— prefixul (il prefisso) , e lementul care precedă rădăcina t ransfor-

mînd sensul cuvîntu lu i : s-fioritura — ofilire, in-fiorato — înflora t , îm

podobit , în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului .

— infixul ( l 'infisso), e lem entu l care se pu ne la sf î rşitul răd ăcin i i

incorpor îndu-se în aceasta , ş i care In l imba i ta l iană poate avea o s implă

valoare fone t ică , spre exemplu consonanta h în formarea p lura lu lu i

unor subs t an t ive mascu l ine ş i f emin ine : amic-h-e — p r i e t e n e , lag-h-i —

lacu ri , sau ale un or form e ve rba le ale conjug ări i I- : dimentic-h-i —

u i ţ i , pag-h-iamo — plă t im , pre cum şi a le conjugăr i i a I l I - a pen t ru ver

bele incoat ive (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte

r i s t ică i şi desinenţă pers. I , I I , I II sg. şi a I l I-a pi . fin-i-sc-o — termin .

Rădăcina împreună cu unul sau mai mul te suf ixe , cu inf ixul sau

pref ixul formează tema cuvîntulu i . Tema es te par tea invar iabi lă ( f ior ,

f iori tur , înflorat) , e lementul variabi l f i ind numai desinenţa '(-e ,- i , -a , -o) .

220



Toate elementele morfologice: pref ixe, suf ixe, inf ixe, des inenţe

cu ajutorul cărora se formează cuvinte ş i forme f lexionare ale cuvintelor ,

«e numesc morfeme (morfemi) .

Morfemele au în pr imul r înd o deosebi tă valoare gramaticală î n t ruc l t

servesc l a d i fe ren ţ i e rea unor fo rme gramat ica le :

— la su bs ta n t iv e des inen ţe le po t fi m arca genulu i : alliev-o/a —

•elevul /e leva , a număru lu i : fior-e/i — floare/ f lor i ;

— la ad jec t ive des inen ţe le ind ică genul ş i nu m ăr u l :

buon-o/a

—

b u n / b u n ă , buon-ije — bu ni / bu ne , iar suf ixul po ate indica grad ul de

«comparaţ ie : buon-issim-o — f o a r t e b u n ;

— la p ron um e des inen ţe le s în t ma rca genulu i şi a nu m ăr u l u i :

•tu-o/a — a l t ău / a t a , tu-o-i/tu-e — ai t ă i / a le t a le . Aceeaş i va loa re g ra m a

t i ca lă o au morfemele ş i pen t ru a l t e ca tegor i i de p ronume (demons t ra

t i v e , de iden t i t a te , re la t ive , neho tăr î t e , vez i § 96—98; 107) .

— la ver be morfem ele au funcţ iuni m ul t ip le . în s t ru ct u ra verbului»

«de exemplu:

amare —

a iub i , se d i s t ing u rm ătoa re le e lem ente :

am-are — rădăc i na

am-a-re — vocala cara cter is t ică , cu valoare de sufix, care indică

'Conjugarea I.

am-a-r-o — sufix t em po ra l m arc ă a imp erfec tu lu i .

am-a-ss-e — sufix cu va loare t em po ra lă şi deo pot r ivă m od ală care

ind ică imperfec tu l con junct iv

am-vr-o — sufix t em por a l care m arch eaz ă v i i to ru l

am-a-v-ate

— des inen ţa c are ind ică persoa na

a doua plural

NOTĂ

Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem, ca element deter

m inant al genului : iljla turista — turistul/turista ; al num ărului : ijle nipoti — nepoţii/

nepoatele. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care

marchează cazurile substantivelor:

del

libro

—

al cărţii (genitiv),

al

libro

—

cărţii

{dativ), nel libro — în carte (ablativ).

In funcţ i e de e lemente le care in t ră în s t ruc tura cuv in te lo r aces tea

se împar t în cuv in te p r imi t ive (paro le p r imi t ive) fo rmate numai d in

rădăc i nă ş i des i nen ţ ă : fiore, maestra, buono , amo şi cuvinte der ivate

ţparole der ivate) formate cu ajutorul pref ixelor ş i suf ixelor : fiorame,

fioritura, infiorato.

Pe l î ngă i mpor t an ţ a g ramat i ca l ă mor femel e au ş i valoare lexicală

în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la d i ferenţ ie

r ea uno r a spec t e s eman t i ce .

Pr inc ipa le le p rocedee gramat ica le p r in care în l imba i t a l i ană se

sch imbă sensu l unor cuv in te sau se fo rmează cuv in te no i s în t

:

derivarea,

gradarea, compunerea şi schimbarea valorii gramaticale.

221



D E R I V A R E A

§ 181 Derivarea (la der ivazione) este procedeu] pr in care se formează

cuvinte noi cu a jutorul pref ixelor ş i suf ixelor .

Pr in der ivare se a lcă tuieş te fami l ia de cuvinte . Apar ţ in une i fami l i i

to a t e cuv inte le care s în t forma te d in aceeaş i răd ăc in ă : — din ră dă c in a

via — s t ra dă , de r iv ă : v ia/e — bu lev ard , v iaggio — că lă tor ie , viandante—

d r u m e ţ ,

deviare —

a devia , t r avia re — a ră t ăc i ,

avviamento

— or ien ta r e

i

— din răd ăc ina l inea — l inie , d er iv ă: l inea re — a l inia (verb) ,

l in ia r (adj .) , l i n e am e lo — l in iam ent , aspe c t , de l incare — a schi ţa ,

co n tu ra , a / l ineare — a al inia , a / lineamento — al iniere ;

— d in r ădăc ina m ano — mină , de r ivă : manovale — sa lahor , ma na to

— c a n t i t a t e a c up r i n s ă î n t r - o m i nă , m a no vr a r e — a m a ne v r a , manubrio —

m an ive lă , mîner , maneWe — că tu şe , ammanettare — a pu ne că tuşe le ,

a a r e s t a ;

% — din răd ăc in a giorno — z i, de r iv ă : g iorn a te — d u ra ta une i z ile ,

giornale

— ziar, gio rna lista — ga ze tar , giorn aliero — zilier (subs t.) , zi lnic

(a dv . ) , aggiornare — a se lumina de z iuă, a se informa la z i , aggiornato —

— la cu ren t , recic la t .

A. Derivarea cu sufixe

§ 182 Prezentăm pr inc ipa le le suf ixe cu care se formează în l imba

i ta l iană cuvintele der ivate . în funcţ ie de t ipul suf ixelor acestea se îm

p a r t în : ,

a)

sufixe propriu-zise

(suff issi p ro pr iam en te det t i ) care nu au un

înţeles propr iu ;

b) sufixe proven i t e d in cuv in te de origine latină şi greacă ;

c) sufixe speciale care modi f ică nuanţa în ţe lesului de bază a l cuvîn-

tului (suffissi alterativi) .

a) Sufixe propriu-zise

Sufixe substantivale

1. Su fixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare) :

-a io , -ai a : ce ra io — s t ic la r , fornaio — br u t a r , giornalaio — v î nz ă -

to r de z ia re , opera ia — m un ci toa re , gelataia — vînză to a re de îng he ţa t ă ;

- a io lo : èoscaiolo — p ă d u r a r , legnaiolo — du l ghe r ;

- a n o , - i g i a n o , - a r i o : ortolano — zarzava giu , sc r inano — scr ib , co

pis t ,

partigiano

— pa r t i z a n ,

falsario —

falsificator ;

- an te , - en te : cantante — cîntă re ţ , mercante — neg ustor , mittente —

ex pe d i to r , i nserv ien te — îngr i j i t o r ;



-f ice

:

orefice — au rar , artefice — cre ato r, m eşt er ;

- iere,

-ie ra : cassiere — casier, barbiere — bărbier, fr izer, infermiera,—

infi rmieră , parucchiera — coafeză;

- i n o : contadino — ţ ă r a n , vetturino — bi r j a r, spazzino — m ă t u r ă t o r ;

- i s ta : (ocupaţ i i ) — au tista, — şofer, regista — reg izor, arpista —

a r t i s t ; musicista — muzic ian

;

(or ienta re poli t ică) social is ta — social is t ,

comunis ta — comunis t ; ( te rmeni spor t iv i )

:

fondista

— fondis t ,

rugòis ta —

r ugb i s t , biciclista — bicic list ;

- to re , - t r i ce

: disegnatore —

desen ator , d i re t tore — director ,

vinci

tore —

î n v i n g ă t o r

;

pi t tr i ce — p ic to r i ţ ă

;

c i c a t r i c e — e d u c a t o a r e ;

-vendolo: / ruMivendolo — cel ce' v inde f ruc te, e r g e n d o lo — cel

•ce vinele zarzavat.

2) Sufixe care indică acţiunea, starea:

-agg io: passaggio — trece re , iacaggio — spălare , vagabondaggio —

vagabonda j ;

-a nz a: costanza — s ta torn ic ie , perseveranza — per sev eren ţă , esu

beranza

— e x u b e r a n ţ ă ,

vicinanza

— aprop ie re ;

- e n z a : partenza — pleca re , violenza — vio len ţă , pazienza —

ră b d a re ;

- io , - i t o : fruscio — foşnet , miagolio — m i e u n a t ,

ronzìo —

zumză i t ,

muggito — m u g e t , ruggito — răcn e t ;

- ione , -z ione: ribellione — răscoală , / 'unz ione — fun cţ iune , ro l , de

rivazione — der iva re , istruzione — ins t rui re , coscriz ione — con s t rui r e ;

- m e n t o : affollamento — înghesu ia lă , t r ad im ento — t ră da re , accosta

mento — a p ro p i e r e ;

-ura, -xi ta: lettura — l e c t u ră , scrittura — scriere, cal igrafie , caduta —

căde re , cedu ta — ve de re ;

3) Sufixe care indică orlnduirea, curen tul filosofic, po litic, literar etc. :

- e s i m o : feudalesimo — feuda li sm, um anes im o — um anism ;

- i sm o: m arx ism o — m arx ism , soc ia l ismo — socia l ism, capi ta l i smo —

capi ta l i sm, rea l ismo — rea l ism, simbolismo — simbol ism, comunismo —

c o mu n i s m.

4) Sufixe care indică însuşirea, starea:

-ag gin e: tes tardaggine — înc ăp ăţ în are , s tupida ggine — pro s t ie ,

fanciullaggine — puer i l i t a t e , balordaggine — neghiob ie ;

-e tà , ( i ) t à : s e r i e tà — se r ioz i t a te ,

umilt —

modes t i e ,

bont

— b u n ă

t a t e ,

raniţa — va ni ta te , pass iv i tà — ind ifere nţă ;

- e z z a : bellezza — frumuse ţe , saggezza — î n ţ e le p c i u n e , tristezza —

t r i s t e ţ e , ricchezza — bog ă ţ ie :

~ -izia ,

- ì a : avarizia — zgìroe nie, mestizia —

t r i s t e ţ e , gelos ia — g e

lozie,

villanìa —mojicie,

groso lănie ;

- i t u d i n e : g r a t it u d i n e — re c u n o ş t i n ţ ă , a t i t u d i n e — a p t i t u d i n e , c a

p a c i t a t e ;

- o r e :

sapore — gus t , fervore — ard oar e , caZore — căld ură , dolore —

du rere ;

223



5) Sufixe care indică un sens colectiv:

- ag l i a : boscaglia — desiş , nuvolaglia — nori mulţi ş i deşi , muraglia —

zid de for t if ica ţie , s terpag l ia — m ul ţ im e de m ărăc in i ;

- a m e : fogliame — frunziş , bestiame — v i t e , legname — lemnăr ie (de

co n s t r u c ţ i e ) , pollame — păs ăr i de cu r te ;

- a to —

collonnato

— co lo n ad ă ,

porticato —

un ş ir de po r t icu r i ,

sindacato

— sindica t ;

-e to , - e t à : frutteto — l iv ad ă , oliveto — l ivad ă d e măs l in i , canne to —

stufăr iş , pineta — p ăd u re de p in i ;

- u g l i o :

m iscugl io — am este c , in t rug l io — am este c de l ich ide ,

g u azzab u g l io — am es t ecă tu r ă , h a r ab ab u r ă ;

- u r n e : putridume — p u t r ez ic iu n e , sudiciume — m urd ăr ie , po rcăr i i ,

ne rume — negrea lă .

6) Sufixe care indică conţinutul, capacitatea de cuprindere, durata

- iera : zuppiera — sup ie ră, insalatiera — sa la t ie ră , saliera — soln iţă ;

- i l e :

fienile

— fînarie, cocile — vizu ină,

ovile

— st înă , can i le — cuşeă

d e cîine ;

- in a: cedrina — vi t r in ă , sab ina — sal ină ;

- a ta : ma na ta — c î t încape în t r -o m înă , cucchiaiata — cî t con ţ ine

o l ingu ră , g io rna ta — dura ta une i z i l e , mattinata — dura ta une i d imine ţ i .

nm 'ca ta — n insoarea .

Sufixe adjectivale

1) Sufixe care indică originea, apartenenţa:

- a n o :

r o m an o — r o m an ( din R o m a) , popolano — din popo r , ameri

cano — am er i can , montano — d e m u n t e , napoletano — din Nap oli ;

- ino — m ar ino — de ma re , m ar in , bucarestino — b u c u r e ş t ea n , pari

gino — par iz ian ;

- e s e : (ind ică na ţ iona l i t a tea , ce tă ţen ia ) francese — francez, bolognese

— din Bologna, portoghese — p o r tu g h ez , ungherese — m ag h ia r .

2) Sufixe care indică însuşirea, înclinaţia:

- a l e :

sentimentale — s en t im en ta l , materiale — m a te r i a l , mortale —

m o r ta l , n a t a r a l e — n a tu r a l ,

tradizionale —

trad i ţ iona l ;

- a r i o : rivoluzionario — r ev o lu ţ i o n a r , letterario — l i te ra r , bonario —

b l î n d ; ( a p a r t e n e n ţ a ) : ferroviario — feroviar , universitario — u n i v e r s i t a r ;

- a t o , - u t o : garbato — pol i t icos , inalato — bolnav , ossu to — osos ;

-oso ,

- u o s o : grazioso — gra ţ io s , amoroso — d r ăg ăs to s , virtuoso —

vir tu os ;

-evole, -evo lo; socievole — sociabil , /onorevole — favo rabil , amiche

vole — p r i e t en o s , profittevole — uti l , p rof i tab i l , benevolo — bi ne vo i to r ;

- a r d o :

oKgiardo — m incino s ,

testardo —

î n c ă p ă ţ î n a t ,

codardo —

laş,josn ic ;

224



3) Sufixe care indică tendinţa:

- ac eo : eioZaceo — vio riu, rosaceo — roza liu, cartaceo — ca h î r t i a ;

- a s t r o : biancastro

— a l b u r iu ,

verdastro

— verzui ,

giallastro —

găl-

bui- înc his ;

- i g n o :

benigno — afec tuos , benign , maligno — răutăc ios , mal ign-

ferrigno

— as em ăn ăto r cu f ierul ;

4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica:

- ab i l e : navigabile — naviga bi l , pagab i le — plă t ib i l , am abi le — po,

litico s ;

- ib i le : m ib i l e — viz ib i l, leggibile — lizibil, irrepetibile — irep eta bil ;

-u bi le : raZubile — vo lub il , soZubile — sol ub il;

5) Sufixe care. indică participarea:

- i s ta : soc ia l is ta — soc ia l is t , co fan is ta — com unis t ,

collettivista

—

colec t iv is t , rinoscentista — rena scen t i s t ;

-istico : ocaZistieo — oc ulis tic, caZcistico — fotb alis tic ;

- ivo : festivo — sărbă toa re sc , sportivo — spor t iv , estivo — d e v a r ă ;

celebrativo — care celebre ază ;

6) Sufixe care indică m aniera sau calitatea:

-e sco :

studentesco — s t u d e n ţ e s c , grottesco — gro te sc, popolaresco —

popula r , dantesco — d antes c , pazzesco — nebu nesc ;

-ico,

-at ico : s tor ico — istor ic , cr i tico — cr i t ic ,

politico

— poli t ic ,

poetico — poet ic , economico — economic, democrat ico — democrat ic ;

-o r io :

illusorio — iluzor iu, contraddittorio — con tradic tor iu , ora tor io

— ora to r i c , declamatorio — dec lam ator , emfa t ic .

Sufixe ale numeralelor derivate

Din punc t de vedere morfo logic , numera le le rezul ta te pr in der ivare

pot f i cons idera te ca a ta re sau pot deveni subs tant ive ş i ad jec t ive .

-aio (sens colec tiv, ser ie): centinaio — serie de o su tă de u ni tă ţ i ,

migliaio — vre o m ie ;

- ina ( can t i t a t e ap rox ima t ivă ) : ventina — circa dou ăzeci , cinquan

tina — circa cincizeci ;

-ennio (d u ra ta ) : centennio — per ioad ă de două zeci de ani , decennio

— decen iu, oiennio — per ioa dă de doi an i ;

-enna le (du ra ta , r i t m ic i ta te a ) : o ienna le — biena l , t r ienna le —

tr iena l , quinquennale — cincina l ;

-enne (vìrs ta)

:

t r i enne — în vîrs tă de t re i an i ,

dodicenne —

de

doisprezece ani , quarantenne — de pat ruze ci de ani .

225



Sufixe verbale

Sufixele verbale s înt foar te puţ ine , iar ce le care comportă modif icăr i

semantice s înt cupr inse la capi tolul suf ixelor specia le .

- if icare ( indică devenirea) : glorificare — a glorifica, òeadficare —

a face fericit, m ul ţu m it , mort i f icare — a c hinui , a um il i , dolcificare —

a înd ulc i ;

- izzare ( indică deveni rea , t r ansformarea) : pubblicizzare — a face

publ ic , italianizzava — a i ta l ien iza , romanizzare — a rom aniza , mone

tizzare — a cam ufla (prin culoare) ;

-uzzare , -azzare : (indică repe t i ţ ia ) : sminuzzare — a fă r îmi ţa , sghi

gnazzare — a r ìde sgomotos .

Sufixe adverbiale

- m e n t e : ( ind ică m odu l , m an ie r a ) :

elegantemente

— in m od ele

g a n t , attentamen te — cu aten ţ ie , dolcemente — cu bl in deţ e , velo cernente —

rapid ;

- o n i : ( ind ică modu l ) : ginocchioni — In genu nchi , tastoni — pe pi

pă i te , pe dib ui t e , oocconi — pe br ìnci , pe b u r t ă .

b ) S u f i x e p r o v e n i t e d i n c u v i n t e d e o r i g i n e l a t i n ă ş i g r e a c ă

Suf ixe le proveni te d in l imbi le la t ină ş i greacă s în t numeroase , mul te

din t re e le av înd corespondenţă ş i în l imba română . Alegem c î teva mai

frecvent înt î lni te .

Sufixe din limba latină :

-c ida : (care uc i de) : omic ida — asas in , su ic ida — s inuc igaş , pa r r ic id a

cel ce-şi omoară ta tă l , fungicida — fungicid, care d is t ru ge c iuperci le ,

insetticida — insecticid ;

-col tore , -cul tore (care cul t iv ă) agr icol tore — agr ic ul to r , te ic ol to re —

vi t icu l to r , f ru t tico i tore — pom icul tor ;

- fero (care produce, care conţ ine) : sonnifero — somnifer , calorifero

calorifer , frigorifero — frigider, fiammifero — chib r i t ;

- î icio (care fabrică) : pan if ic io — fabr ică de pî ine , sa lum if ic io —

fabrică de m eze luri , de conse rve, 7nooiiiî icio — fabric ă de m o b il ă ;

-forme (indică forma) : filifo rm e — filiform, teoiîorme — în form ă

de tu b , fusiforme — fusiform :

- fugo ,- fuga — (care fuge, înd ep ă r t e ază ) : callifugo — m e d i c a m e n t

con t ra bă tă tu r i lo r , igni fugo — ignifug , t ransfuga — t rans fug ;

-paro (care generează)

:

ov

/paro — ov ip ar, piV.iparo — v iv ip ar ;

-voro (ca re mănîncă) : carniv oro — carniv or , eroivoro — ierbiv or .

226



Sufixe din limba greacă

-eraz ia (putere) : democrazia — dem ocra ţ ie , tecnocrazia — teh no

c ra ţ ie , i e roc ra z i a — b i roc raţ ie , a pa ra t a d m i n i s t r a t i v ;

- fobia : ( te am ă) : idrofobia — hidrofobie , claustrofobia — c l a us t ro

fob ie, fotofobia — fotofo bie ;

-fono (de su ne t , ac us t ic ): te/afono — telefon , microfon o — micro fon,

afono — afon;

-logia (şt i inţă)

:

sociologia — sociologie, etnologia — etnologie , fi

lologia — filologie, farmacologia — farmacologie ;

- logo (cel ce stu d ia ză ): sociologo — sociolog, etruscologo — etru sco -

log, arche ologo — arheo log, fii giogo — filolog ;

-me t ro (mă su ră ) : c ronome t ro — c ronom e t ru , chilometro — chilo

metr i ] ,

termometro — te rm om et ru , ba ro m et ro — ba rom et ru .

-scopio (care vede) : microscopio — microscop, telescopio — telescop,

stetoscopio — steto sco p ;

- teca (care conţ ine , case tă , dulap: ) biblioteca — bibl iotecă , filmoteca

f i lmotecă , discoteca — disco tecă, fonotecă — fonotecă .

c) Sufixe speciale

Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul

fundamenta l a l cuv în tu lu i p r imi t iv l a ca re s în t a t aşa te , c i adaugă aces

tu ia o nouă nuanţă : de micşora re , de a l in ta re , de măr i re , de d i spre ţ .

F ăr ă a m odif ica , suf ixele specia le a l te rea ză sensul in i ţ ia l a l cu vîn tulu i ,

fapt pent ru care noi le cuvinte formate se numesc în l imba i ta l iană:

parole alterate, iar sufixele speciale suffissi alterativi.

Precedeul , de a l t fe l foar te product iv în i ta l iană , are ş i va loare s t i

l ist ică deoarece defineşte natura afect ivă (de duioşie, de dispreţ) a co

munică r i i .

Sufixe diminutivale

După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate, sufixele speciale

se î mpa r t î n : sufixe d iminutivale, sufixe de alintare, sufixe augm entative

şi sufixe peiora tive.

Sufixele diminutivale (suff issi d iminu t ival i ) se po t ad ău ga s ub sta n

t ivelor, adject ivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşiri lor:

- ino , - i n a : ragazzino — băie ţe l , ragazzina — fet i ţă , Zel ino — p ăt u ţ ,

m a n i n a — m i n u t a , tavolino — m ă s u ţ ă ; piccolinoja — m i c u ţ / m i c u ţ ă ,

c a r in o / a — d r ă g u ţ / d r ă g u ţ ă , bellino/a — frumuşe l / f rumuşică .

-e t to ,

- e t t a : giardinetto — gră d i n i ţ ă , giovinetta — t iner i că , lavo

retto —

mi c ă l uc ra r e , f o r e t t o — c ă r t i c i c ă :

rotondetto/a

— r o t u n j o r / ro -

t u n j o a r ă , vecchietto/a — bă t r î ne l / bă t r î n i c ă .

227



-elio, -el la :

gonnella —

fust i ţă ,

pastorello

— c iobănaş ,

contadinella

—

ţ ă r ă n c u ţ ă ; poverelloja — s ă r ă c u ţ / s ă ră c u ţ ă , grassotelloj& — g r ă su ţ /

g r ă su ţ ă .

-ieello, - icella:

venticello

— v î n t u l e ţ ,

ponticello

— p o d u l e ţ ,

botticella

— b u t o i a ş ,

pianticella,

— p l a n t ă m i c ă,

grandicello/a

— m ăr i şo r /mă r i şoa ră .

-erel lo , -crei la : a tóerel lo — po m ule ţ ,

focheréllo

— focul eţ,

sciocche-

r e llo /a — pro s tu ţ / p ro s tu ţă ,

pazzerello/a —

n e b u n a t i c / n e b u n a t i c ă .

-(i)cino, -(i)cina:

libricino—

cărţulie,

bastoncino— bastonaş, botticino —

bu to iaş , leoncino — leu mie ,

posticino

— locuşor .

NOTĂ

— Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi

nutivale: twr-ett-ino

—

cărucior,

fior-eU-ino —

floricică etc.

— Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino, Antonio —

Antonino,

Carla —

Cadetto,

Emilia —

Emilietta,

etc.

Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate

: bene — benino —

binişor,

adagio — adagino

—

încetişor,

poco — pochinolpochettino

—

puţintel.

Sufixele de alintare

(suffissi vezzeg giat ivi) —se po t a dă ug a su bs ta n

t ive lor , ad jec t ive lor ş i ind ică noţ iunea de

răsfăţ,

de

dezmierdare.

Uneor i

ace ste suf ixe sînt ide ntic e cu cele dim inu tiva le ( - ino,- icino) . Specif ice

acestei categori i s înt suf ixele:

-ucc io , - u c c i a : tettuccio — p ă t u c , cavalluccio — că lu ţ , animaluccio—

an im al m icu ţ , boccuccia — gu ri ţă , caMuccio — căld urică , deboluccio/a —

sl ă b u ţ / s l ă b u ţ ă .

NOTĂ

Uneori sufixele

-uccio, -uccia

indică o uşoară nuanţă depreciativă:

vestitocelo —

rochiţă sărăcăcioasă,

palliănccio

— gălbejit.

Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului

male — maluccio —

cam rău.

- u z z o , - u z z a :

labbruzxo

— buz i şoa ră ,

occhiuzzo

— ochişor , viuzza —

s t r ă d u ţ ă ,

magruzzoja

— s l ă b u ţ / s l ă b u ţ ă .

-o l ino,

-ol in a : cagnolino — căţe luş , pesc io l ino — peşt işor ,

fogliolina—

f runzul i ţă ,

magrolmoja

— s l ă b u ţ / s l ă b u ţ ă .

Sufixele augmentative

(suff issi accresci t ivi) se ad au gă su bs tan t iv elo r

şi adject ivelor şi indică o

mărire a obiectelor şi însuşirilor:

-one , - o n a :

librone —

car te m are ( ca d imens iune) ,

omone

— o m

voin ic ,

ragazzone

— făto i ,

salone —

sa lă mare ,

pigrona —

m are leneşă ,

stupidone

— p r o s t ă n a c ,

allegrone

— jovia l , hazl iu .

NOTĂ

Unele substantive feminine formează augmentativul în

-oue

devenind masculine :

la

strada —

Io

stradone —

stradă mare, la

porta —

il

portone —

poartă de intrare

la

stanza

— lo stanzone — cameră mare.

De la adverbul bene se poate forma augmentativul

benone

—

foarte bine.

- o t t o : giovanotto — f lăcău , ragazzotto — băie ţo i , g rasso t to —

g r ă sa n ,

sempliciotto —

naiv (om s implu) .



- c i o n e : bastoncione — b a s t o n m a r e , bonacionc — (om) cum secade .

Sufixele peiorative (suffiss i peg gio rat iv i-disp reg iat iv i) se ad au gă

subs tant ive lor , adjec t ive lor ş i unui număr foar te res t r îns de verbe ş i

adverbe ş i ind ică dispreţul, ironia sau calitatea depreciată a obiectelor,

însuş i r i lor , ac ţ iuni lor :

- a s t r o :

poetastro

-— poe t medioc ru ,

dolciastro —

dulceag,

giallastro —

gă lbu i , bluastro — albă s t ru i , s a lma s t ro — să ra t , am ăru i .

-acc io , -acc io: rasaccia — casă dă ră pă na tă ,

parolaccia —

cuvîn t u r î t ,

î n j u r ă t u r ă , stanzaccia — c a m e r ă u r î t ă , m u r d a r ă , cattivacelo — înră i t ,

pigraccio — lenevos , malaccio (adv. ) rău mare .

-onzo lo : (ma i a le s pen t ru subs tan t ive ) :

mediconzolo

— med ic p ros t ,

poetoiizolo — poe t p ros t .

-ognolo (mai a les pentru adjec t ive)

:

verdognolo — v e rd e m u rd a r ,

ve rzu i , am arogno lo — am ăru i , cu g us t ră u , azzur rogno lo — a lbăs t ru i .

-unco lo , -ue ola : Zadruncolo — pu ş lam a, ho ţ , rivistucola — revis tă

proas tă .

-up ola : casupola — cocioabă , col ibă.

-ag l ia : (m ai ales pe nt ru su bs tan t iv e) : ragazzagl ia — cea tă de copi i

nee du ca ţ i , accozzaglia — ad un ă tu ră .

Unele suf ixe pe iora t ive s în t specifice verbelor:

-aceh ia re : r idacch ia re — a

r ìde în

silă , a se hl izi , /ag gta cch iare —

a se eschiva , spa rac ch iare — a scuipa des , a scuipa în faţă .

- e e c h i a r e :

—-

s o n n e c c h i a r e — a m o ţ ă i , a d o rm i t a ;

- i ech ia re : / c r i cc h i a r e — a c i ti f ă ră

chef,

dorm icchiare — a dorm i

iepureş te .

-er el la re: giocherel lare — a se juc a, a drib la , froMerellare — a m erg e

cu paşi mici şi repezi.

- e t t a r e , -o t t a r e :

òaZòettare — a bî lb î i , a g îng uri , j w / o t t a r e — a

şuşoti .

-uceh ia re : mang iucch ia re — a m înca

puţin şi în silă.

NOTĂ

Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele

speciale (-ino, -one, -elio, -accia età), fără a fi însă diminutivele sau augmentativele

unor substantive primitive. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen

tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone —

lămîie, nu este augmentativul substantivului

lima

—

pilă, nici cartella

—

servietă,

nu este

diminutivuì substantivului

carta —

hîrtie.

Să se observe fenomenul princomparaţia exemplelor următoare:

burrone —

prăpastie

burro —

unt

montone —

berbec

monte —

munte

cavallone —

talaz

cavallo —

cal

magrone

—

purcel de lapte magro — slab

mattone

—

cărămidă

matto —

nebun

cannone —

tun canna

—

trestie

merletto

—

dantelă merlo

—

mierloi

mulino

—

moară

m,ulo —

măgar

bottino —

pradă

botte —

butoi

paglietta — pălărie de pai paglia

—

pai

229



tacchino — curcan tacco — toc de încăl ţăm inte

occhiello — buton ie ră occhio —

ochì

focaccia — plăcintă foca — focă

B . D e r i v a r e a c u p r e f i x e

§

183

Prefixele ( i pref iss i ) s în t e lemente care se adaugă înain tea

rădăc in i i subs tan t ivu lu i , ad jec t ivu lu i sau verbu lu i ş i ca re modi f ică

sensul in i ţ ia l a l cuvîn tu lu i . Ele se împart în pref ixe propriu-zise ş i pref ixe

proven i te d in l imba la t ină ş i g reacă .

Pref ixele propriu-zise pot f i grupate după sensul pe care-1 conferă

cu v în tu lu i î n :

— pref ixe care indică o

negaţie:

a-, ab-, as- , an -, in- ini- , i r- , m is -:

afono

— afon,

abnorme

— a n o r m a l ,

anarchia —

a n a r h i e ,

infelice

—

neferic i t ,

impazienza

— n e r ă b d a r e ,

irragionevole

— nera ţ iona l , miscono

scere — a nu re cu no aş te .

— pref ixe care ind ic ă

scopul, direcţia:

a-, ad- , ac- :

avvilito—

umil i t ,

d e p r i m a t ,

aggiungere

— a a d ă u g a ,

adattabilit

— a d a p t a b i l i t a t e ,

accam

pamento —

t a b ă r ă ,

accorrere

— a alerga că t re ;

— prefix e cu se nsul de

anticipare, „înainte de", „în loc de":

a n t e -

pre - ,

pro-:

a n t e p r i m a — a v a n p r e m i e r ă ,

antecedere

— a p reced a , p reno

tatone

—

rez erv are , premettere — a face să pre cea dă, pref isso— pre f ix ,

proclamazione

— pro c lam aţ ie , p ronome — pro nu m e, p roconsole — pr o

consul ;

— pref ixe cu sensul de „după" ,

„ulterior":

po- , pos - , pos t - :

nomerig-

—

gio

d u p ă-am iază , p o s po r re — a p u n e d u p ă ,

postmilitare

— ca re se face

du pă se rv iciu l m i l i t a r ;

— prefixe cu sensu l de

împotrivire:

an t i - , contra- :

antifurto

— a n t i

fur t , an t i fascis te — ant i fasc is t , con tradd ire — a contraz ice , eontracoipo —

co n t ra lo v i t u ră ;

— prefixe cu sensul

„In afară de

a

:

e-, es-, s- ,-sci- :

emigrato

—em i

g ra t ,

espatriare

— a se expa t r i a ,

escavazione

— ex cav a ţ i e ,

scaricare

— a

descărca ,

scioperare —

a face gre vă ;

— prefix e cu sensu l de

despărţire, opoziţie:

de-, d i - , d is - :

deportare

—

a d ep o r t a , d e c i s i o n e — d ev ie re ,

diffondere

— a împ răş t i a , d i sun i re —

a sep ara , dispreizo — dis pr eţ ;

— pref ixe care indic ă

repetiţia:

re- , r i - :

reazione

— reac ţ i e ,

reinte

grazione —

re in t eg ra re ,

reiterare

— a reînnoi ,

ripassata —

revizuire ,

rilancio

— re l an s a re ;

— prefixe cu sensul de

„doi", „trei":

amai- , b i - , b is - , t r i - , t r i s - :

am b id est ro — am b id e x t ru ,

bilingue

— bi l ingv, b isnonno — st ră bu nic ,

bissare — a bisa,

tripartito —

t r i p a r t i t ,

trisillabo

— din tre i s i labe ;

— prefixe cu sensul de

„dincolo", „peste":

oltre- u l t ra- , t ra- , t ras- ,

t r a n s - : oltrepassare — a t re ce d incolo , u l t racorto — ul t ra sc ur t , t ra m an -

230



damento — tr a ns m i t e r e , t ra spo rto — t r a ns po r t , trasformato — transfor

m a t , transalpino — de dinco lo de Alp i ;

— prefix e cu sensul de „sub", „mai puţin": sub -, sotto- , so- , ipo -:

subacqueo — suba c va t i c , subma r in , sottufficiale — subofiţer, sottotetto —

m a n s a d r ă , sostare — a popo si , ipoteco — hi p ot en siv ;

— prefixe cu sensul de „împreuna'': co- , con - : coetaneo — de aceeaşi

v î r s t ă , connessione — unire , collaborazione — colabora re , concordare —

a pune de acord

;

.

— prefixe cu sensul de „înjur": circo- , c i rcum -, per i - : e i rcoscm to —

circumscr i s , circondare — a înconjura , cticumnaviggazione — na v iga ţ i e

în ju r , pe r ime t ro — per im e t ru , periplo — călă to r ie în jurul lum ii .

Der ivarea verbelor cu a jutorul pref ixe lor es te un procedeu foar te

p r oduc t iv î n l imba i t a l i a nă . Prefixele verbale sînt adese a prepozi ţ i i le

ca re ind ica următoa re le sensur i :

a - : (apropiere , scop) : portare — apportare — a d u c e ; saporire —

assaporire

—-

a c ond ime n ta ;con- : ( aprop ie re , co labora re ) : venire — convenire — a conv eni ,

interessare — cointeressare — a coin teresa ;

d i - : .(separarea , sensul co n tra r ) : frenare — ăiîrenare — a dezleg a,

formare — Riformare — a deform a ;

f ra- : ( în t re) : porre — frapporre — a i n t e r p u n e , mischiare — frammi

schiare — a am es teca , confunda ;

in - : ( in tens i f ică ac ţ iunea ) : alzare — inalzare — a r id ica , în ă l ţa ;

acquare — innacquare — a ud a , inu nd a ;

pe r - : ( c on t inu i t a t e ) : durare — perdurare — a du r a , seguire — perse

guire

— a urm ăr i ;

con t ra - : (opoz i ţ ie ) : stare — contras tóre — a împ iedica , attaccare —

contrattaccare — a c on t r a a t a c a ;

sop r a - : ( sup r a pune r e ) : mettere — soprammettere — a sup r a p une ,

nominare — soprannominare — a porecli ;

p r o - : ( a n t i c ipa r e ) :

vedere ~ provvedere — a.

pr e ve de a ,

mettere —

promettere — a prom i te ;

s- , es- : (opozi ţ ie , negaţ ie) : mentire — smentire — a desmin ţ i , parlare

sparlare — a fcìrfi ; trarre — estrarre — a ex t rag e , agitare — esagitare —

a zgu du i ;

r i - : (repe t i ţ i e ) : vedere — rivedere — a revedea , produrre — riprodurre

— a repro duc e .

Prefixe provenite din limba latină

deci- (zece) : dec imetro — dec im etru , decimale — zecimal ;

mul t i - (numeros) : mult ico/ore — m ult icolor , mult i forme — m ult i la

te r a l ;

onn i — ( to t )

:

onnipresente — om nip reze nt , onnivoro — om niv or ;

231



se m i - ( j u m ă t a t e ) : semifinale — semifinal , semicerchio — semicerc

semi / i ina — semi lună .

Prefixe proven ite din limba greacă

Pref ixe le proveni te d in l imba greacă s în t foar te numeroase ş i s în t

comune ş i a l tor l imbi , sensul lor f i ind universa l . Redăm mai jos c î teva

di nt re e le : • ,

aero -

(aer) : aeromezzo — mij loc de t r an sp o r t aer ian , aeroposte —

po ş tă ae r i ană , ae ro te rap ia — ae ro te rap ie ;

au to -

(pr in mi j loace propr i i ) : automoò i ie — auto m ob i l , care se mişcă

singur , autopullman — a u t o b u z , autoeducazione — a u t o e d u c a ţ i e ;

bio- (v iaţ ă) : biosfera — biosferă , biQgrafo — biograf, biosintesi —

b i o s i n t e z ă ;

crono- ( t imp) : cronologia — succesiune în t im p, c ronometro — cro

no m etru , c ronotecnica — teh nic a norm ăr i i ;

demo- (popor)

:

dem ocraz ia — dem ocra ţ ie , dem ograf ia — dem ograf ie ,

ăemodossologia — stud iul e lemente lor de ter m ina nte a le opinie i publ ice ;

î i l(o)-

(fi lo , adept ) : filosofia — filozofie, filantropo — f i l a n t r o p ,

filologia — filologie ;

geo- ( p ă m î n t ) : geografia — geografie , geometra — g e o m e t r u , t o p o -

graf,

geologia — geologie ;

idr(o)-

(apă)

:

idrometro — hid rom etru , idr ico — hidr ic , idra ta re —

a h i d r a t a ;

iso- (egal ) : isotermico — izo te rmic , isoscele — isoscel, isomorfismo —

izomorfism ;

n eo - (nou) : neorealismo — neorea l ism, weologismo — neologism,

n e o n a t o — n o u - n ă sc u t ;

piro- (foc): pirotecnia — piro teh nie , pirografia — pi rograv ură , p i ro

f ilo — rez iste nt la foc *

poli- (n um ero s): pol itecnico — po li tehn ic , policrom ia — policromie,

polivalenza — pol iv a len ţă ;

psevido- (fals) : p seud onim o'— ps eu do nim , pseudoieMerafo — ps eu do -

l i te rat , pseudoarZisto — ps eu do art i st .

tele-

(la d is tanţă)

:

televisione — telev iziun e,

telescrivente

— te l ex ,

te lescopio — telesc op ;

t e rmo- (că ldu ră ) : te rmometeo — te rm om et ru , t e rmocn imica — te r -

mo ch imie , t e rmonuc lea re — te rm onu c lea r .

NOTĂ

în limba contemporană au apărut noi prefixe, prin influenţa altor limbi străine

asupra limbii italiene, unele dintre acestea întîlnite şi în limba rom ână : mini (mic,

scurt) : minigonna — fustă scurtă, miniteatro — teatru mic, mimcapellone — copil

cu pârul lung; maxi-jmare, lung): maxica/>/>o«o — palton lung, m axigonna —

fustă lungă etc.

232



G RADAREA

§

184

Gradarea este un procedeu care se apl ică numai adject ivelor cal i f i

ca t ive ş i adverbe lor de mod care pr in gradare expr imă in tens i tă ţ i d i fe r i te

a le însuş i r i lor ş i moda l i tă ţ i lor , f a ţă de cuvîn tu l pr imi t iv .

Gradarea se rea l izează cu a ju toru l

sufixelor:

-issimo :

felice

—

felic iss imo — foar te fer ic i t ; -er r imo — celebre — celeberrimo — foarte ce

lebru ; - en t i ss imo: benevolo — èeraeeoZentissimo — fo art e bi ne vo ito r

(vez i § 73) ; - i ss imamente : rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în m od

foa r te ra pi d (vezi § 154) .

Grada rea se realizează şi cu prefixele: arci- : contento — areicontento

— f o ar te m u l ţ u m i t ; e x t r a - , s t r a - : forte — extraforte — for te pute rn ic ,

r icco — s t ra r icco — foar te b o g a t ; ipe r : sensibile — ipersensibile — hipe r

sens ib i l , u l t ra - : rapido—ultrarapido — ul t r a r ap id .

Gradarea poa te f i r ea l iza tă ş i pr in t r -o var ie ta te lex ica lă : buonissimo

—

ottimo

— foa r te bun ,

pessimamente

—

malissimo

— foar te rău (vezi

§ 6 8 ) .

COMPUNEREA

§ 185 Compunerea este procedeul pr in care se unesc două sau mai

m ul te cu vin te , apa r ţ in înd ace le iaşi sau un or d iverse ca tegor i i morfo logice ,

pen t ru a a l că tu i un cuv în t nou .

Substantivele compuse pot f i a lcă tu i te d in :

subst. + subst.: pescecane — rech in , pallacanestro — b a s c h e t , capo

stazione — şef de g ar ă (vezi § 48).

subst. + adj: terracotta — ce ramică , panforte — t u r t ă d u l ce , pomo

doro — t o m a t ă ;

adj. + subst.: buonumore — bu nă d ispoz i ţ ie , bassorilievo — b a s o

relief, biancospino — pădu ce l ;

adj. -\- verb: belvedere

— t e ra s ă ,

biancomangiare

— pră j i tu ră (cu

lap te ) ;

verb. + verb: saliscendi — c lan ţă , andirivieni — du- te -v ino , oco

l i şur i , dormiveglia — dorm i ta r e ;

verb

-f-

subst.: grattacielo

— zgîr ie-nor ,

girasole

— floarea-soarelui ,

portacenere — scrumieră ;

prepoz. -f- subst.: contrattemp o — c o n t r a t i m p , dopoguerra — pe r i

oadă pos tbe l i că , sottopassaggio — p a s aj s u b t e r a n ,

verb -\- pronume: nontisocr dar dime — n u - m ă - u i t a .

NOTĂ

Şi numele propri i pot f i compuse:

Annamaria, Rosalba, Giancarlo, G ianmaria,

«etc.

233



Adjec t ive le compuse se pot a lcă tu i d in d iverse păr ţ i de vorbi re :

adj, -f- adj. : sordomuto — s u r d o m u t , elettrochimico — electrochimie, .

agrodolce — dulce-acr i şor , grigioverde — gri -verde .

NOTĂ

Unele adjective compuse se scriu, ca în limba română, cu cratim ă:

italo-romeno

—

italo-român,

fisico-chimico

—

fizico-chimic,

politico-economico

—

politico-economìe.

adj.

- j -

subst.

(mai a les pe nt ru culo r i ) :

grigio ferro —

g ri fer,.

verde smeraldo —

ve rde ca sm ara ldu l ,

blu cobalto

— a lba s t ru de coba l t ,

Numera le compuse s în t considera te numere le de la zece în sus:

quattordici

— pa i sp rezece,

ventotto

— douăze c i ş i op t , centotrenta-cinque—

o sută treizeci şi cinci, ambedue — amîndo i .

Pronumele compuse s în t de fap t fo rme le combina te a l e p ronumelor

pe rsona le neaccen tua te în da t iv ş i acuza t iv : glielo, gliela, glieli, gliele

(gl iene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în pozi ţ ie encl i

t i că f a ţ ă de ve rb :

portamela

— adu -m i-o (vezi § 88).

Une le fo rme a l e p ronumelu i neho tă r î t ca : qualchessia — oricine,.

qualsiasi, qualsisia — oricare, orice, chicchessia, — oricine, sînt form ate

to t p r in compunere .

Verbe le compuse , reduse ca număr , pot f i a lcă tu i te d in :

ade. — verb: benedire — a b inecuvân ta , benemeritare — a b i n e m e

r i t a , maledire — a b lest em a, a b îrf i ;

verb + adv.: voler bene — a iub i , a î n dr ăg i ;

prepoz. -f verb: sottostare — a s t a dedes ub t , sottoscrivere — a s u b

scrie, sovraccaricare —- a supra încarcă .

verb

-f-

verb: voler dire —

a î n s e m n a ;

Adverbele compuse s în t formate d in :

adv.-j-adv.: giammai

(gi -f-

mai ) — n ic ioda tă ,

lassù

(là -f- su)—aco

lo sus, quassù ( q u a j su) — aici sus, quaggiù (qua + giù) — aici jos; :

conj.

+

adv.: neppure

(ne + pure) — ni c i ;

prepoz.

-f

subst.: insomm a

(in -f- so m na ) — în co nc lu zie ;

prepoz.

-f-

adj.: davvero

(da + vero) — cu a d e v ă r a t ;

prepoz. - j - adv.: indietro (in + d ie t ro) — în ap oi ;

Conjunc ţ i i compuse : affinché (a fine c he) — sp re a, ca să, allorché

(al lora che) — atu nc i c înd,

acciocché

(a c iò che) — pe nt r u ca ,

eppure

(e + pure) — totu şi , siccome (così + come) — înt r uc î t , dopoché (dopo 4-

che) — du pa ce ,

giacché

(già -f- che) deoarece.

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

§ 186 Schimbarea va lor i i gramat ica le es te procedeul pr in care un

cuvînt t rece de la o par te de vorbi re la a l ta sau dint r -o

clasă lexico-

grama t i ca l ă în a l t a . Aceas t ă muta ţ i e nu p roduce sch imbăr i î n sensu lfundamenta l a l cuv în tu lu i .

234



Cele mai f recvente schimbăr i a le va lor i i gramatica le se produc în

d i rec ţ ia

substantivului

înt ru c î t foa r te m ul te pă r ţ i de vorb i re po t căp ă ta

în ţe le s ş i va loa re de subs tan t iv . In genera l aces tea s în t p receda te de

a r t ico l .

Adjective substantivate: il bello — f rumosu l , il dilettevole — p lă c u tu l ,

Vutile — u t i l i t a t e a , V utilitaria —* a u t o t u r i s m i e f ti n ;

Il bello

ed

il brutto

sono due categorie estetiche — Fru m osu l şi ur î tu l s în t do uă ca tego r i i es te

t i c e

;

Non è questo

il vero

— Nu-i acesta a de vă r u l .

Verbele substantivate pot f i la :

modul infinitiv: il camminare

— me r su l ,

il fiorire

— înflorirea,

Pessere — fiinţa , il ritornare — r e în to a r c e r e a ; I l suo a n d a r e era lento —

Mersul său era lent . Questo scrivere è illeggibile — Acest scr is es te indes

cifrabil.

— aparent l a modu l indica tiv prezent: il rilascio — e l ibe ra rea , ii

sospiro — susp inu l , r e s p i r a ţ i a ; la mod ifica — modi f i c a r e a ; Facciamo

la verifica degli esercizi — Să facem verif icarea exerciţ i i lor ; Il suo ritorno

avr luogo stasera —

Reîntoarcerea sa va avea loc în seara as ta .

— la mo du l participiu, prezent: il passante — t r e c ă t o r u l , il cantante —

c î n t ă r e ţ u l , il mittente — e xpe d i to r u l ; L'abitante di Bucarest si chiama

bucarestino — Locui to ru l Bu cureş t iu lu i se nu m eş te b ucu reş tea n ;

QuaVè

la sorgente

di questa notizia ?

— Care este surs a aceste i veş t i ?

— la m od u l particip iu, trecut: il fatto — fa p tu l , il prodotto — p ro

d u s u l , la vista — ve de re a , lo scritto — sc r ie rea ; I suoi detti mi impensie

rirono — Vorbele sa le mă puse r ă pe g îndu r i ; La tua offerta non incinte-

ressa — Ofer ta ta nu m ă in terese ază ;

— la modul gerunziu: la lavanda — îmbă ie r e a , la locanda — hanu l ;

Mi ha preoccupato questa

faccenda

— M- a p r e oc u pa t a c e a s t ă t r e a b ă .

Numeralele pot de ve n i subs t a n t ive : una dozzina — o duz ină , la

coppia — pe r e c he a , un decennio — deceniu ; Ho preso alla matematica

un dieci

— A m

luat

la ma te ma t i c ă un z e c e ; Il sonetto ha due

quartine

e due

terzine

— Sone tu l a re d ouă ca t ren e şi două te r ţ i ne .

Adverbe c a r e s e po t subs t a n t iva : ii bene — binele , il male — r ă u l :

Il

su o

domani

sar felice — V iitorul său v a fi fer icit ; Tra gli studenti

c'era

un tale

— P rin tre s tu de nţ i se af la şi un oarec are (om ).

Conjuncţiile şi prepoziţiile se po t une o r i sub s t a n t iva : il perché —

c a uz a , mo t ivu l ,

il co me —

m o d u l ,

il pro

— a r gum e n tu l f a vo r a b i l :

Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Exp l ică -mi cauza

a t i t ud in i i t a l e ; Ti diro il c ome ci son riuscito— îţ i voi spu ne m odul

in care am reuşi t .

Pr in schimbarea va lor i i morfologice se pot forma ş i adjec t ive le .

D e v i n adjective:

— une le verbe la participiul trecut: chiam ato — c h e m a t , amato —

i u b i t , ricercato — c ă u t a t : Radu

è un giovane

emancipato — R ad u es te

u n t î n ă n e m a n c i p a t ;

Il museu

visitato

era di storia

— Muzeul viz i ta t e rade is tor ie ;

235



— une l e

verbe la. participiul prezent: partecipante

— care ia pa r te ,

potente

— pu t e rn i c , au t o r i t a r ,

schiacciante

— zdrob i to r

; Il suo stile

corren te

piaceva a tutti

— St i lu l său c urgă tor p lăcea tu tu ro r ;

Il

più

l ucen te

metallo è l'oro

— Cel mai

st ră luc i to r meta l es te auru l .

Pr in acelaş i procedeu se pot forma verbe din:

— substant ive cu ajutorul unor suf ixe ş i pref ixe:

atomo

—

atomizzare

— a a tom iza (ch im. ) ,

telegrafo

—

telegrafare —

a telegraf ia ,

frutto —

fruttificare

— a fruct ifica

;

Il p iano

fu elaborato in tempo ed

a b b i a m o

pianif icato

il nostro lavoro

— Plan ul a fost e lab ora t la t im p şi ne -am

p l an i f i ca t munca

; faccia

—

affacciare

— a se a ră ta ,

ordine

—

ordinare

—

a aşeza î n o rd i ne , a comanda ; JE"

in

casa

da mezz'ora,

è

r incasa to

verso

le cinque

— E s t e

acasă de o jumătate de oră , s -a în tors (acasă) căt re

cin ci ;

— adje ct ive care dev in verb e cu ajuto rul sufixelor ş i pref ix elor :

forte — fortificare

— a î n t ă r i ,

migliore

—

migliorare

— a î m bu nă t ă ţ i ;,

La

pianura

è

ferti le,

essa

fu ferti l izzata

con concimi chimici

— Cîm pia es te

roditoare , ea a fost

fer t i l iza tă cu îng răşă m in te ch imice ;

magro

—

dimagrire — a s lăbi , sano — risanare — a se însăn ătoş i ; rosso — arrossire

— a se înr oş i ; / / caffè non è

d o l c e ,

si deve

raddolc i re

con due cucchiaini

di zucchero —

Cafeaua nu es te dulce , t rebuie

îndulc i t ă cu două l ingur i ţ e

de zahăr .

Prepozi ţ i i le î ş i pot schimba valoarea gramat icală devenind pref ixe

ş i in tegrîndu-se în noi le verbe care se formează:

di-: colorare — decolo

rare

— a deco l o ra ;

a-: terra

—

atterarre

— a dobo r î ;

in-: albero — inal

berare —

a ar bo ra etc . (vezi § 183 B) .

Po t deven i adverbe de mod unele ad jec t ive :

sicuro

— desigur ,

chiaro

— l im p e d e

; Vado

spesso

a Braşov

— Merg a desea l a B raş ov ;

Parla

piano

non parlar

forte — V orbe şte înce t , nu vo rbi ta re .

Toate procedeele amint i te au loc în s fera gramat ici i dar cu conse

cinţe d i recte asupra lexicului ş i a posibi l i tă ţ i lor de îmbogăţ i re ş i nuanţare

a expr imăr i i în l imba i t a l i ană .



NOŢIUNI DE SINTAXĂ

(NOZIONI DI SINTASSI)

§ 187 Dacă morfologia este pa r t ea gramat ic i i ca re cupr inde regul i l e

referi toare la forma cuvintelor şi la modificări le de formă pe care le iau

c uv i n t e l e (numă r , c on j uga re , de c l i na re e t c ) , sintaxa este acea pa r t e

a gramat ic i i ca re cupr inde regul i p r iv i toa re l a îmbinarea cuvin te lor în t r -opropozi ţ ie sau înt r -o f rază . Propoziţia const i tu ie nuc leu l , un i t a t ea de

bază a s intaxei , aceasta f i ind formată din ce l puţ in două cuvinte cu

înţe les depl in (subiect ş i predicat , de ex. : Il bambino corre — Copilul

a leargă) . La r îndul său subiectul poate f i fo rmat d in t r -un grup nomina l

{a r t i co l , subs tan t iv , ad jec t iv e t c . ca re în s in taxă dev in sub iec t , a t r ibu t ,

c o m p l e m e n t ; de ex. : / / bambino biondo — Copilul cel blo nd ) ia r predi

catul poate f i fo rmat d in t r -un grup ve rba l (ad ică ve rbul — în sintaxă =

predicatul verbal — înso ţ i t de com plem ent , nu m e pred ica t iv sau a l t e

e l e me n t e p r e d i c a t i ve sup l i me n t a r e

;

de ex .

:

Corre allegramente — Aleargă

vesel ) .

Fraza

este o uni ta te s intac t ică super ioară propozi ţ ie i în sensul

că es t e a l că tu i t ă d in două sau mai mul te p ropoz i ţ i i , aceas ta pu t înd expr i

m a o idee mai com plexă dec î t p ropoz i ţ i a . S in tax a fraze i s tud ia ză mo dul

în care se unesc propoziţ i i le spre a alcătui fraze, indicând care este ra

por tu l d in t re aces te p ropoz i ţ i i .

O frază se poate af la în rapor t de : a) coordonare a două sau mai

mul te p ropoz i ţ i i (p r in jux tapunere , sau cu a ju toru l conjunc ţ i i lo r , sau a

locu ţ iun i lo r conjun c ţ iona le coord ona toa re ) ; b ) subordonare a două

sau m ai m ul te prop ozi ţ i i ( rea l iza tă cu a juto rul un or prep ozi ţ i i , a un or

c on j unc ţ i i subo rdona t oa re , a uno r p ronume ş i a dve rbe r e l a t i ve , ne ho -

t ă r î t e e t c ) .



P Ă R Ţ I L E P R O P O Z I Ţ I E I

§

188

Aşa cum s-a arăta t mai sus, păr ţ i le pr incipale a le propozi ţ ie i

si i i t subiectul (i l soggetto ) şi predica tul (il predicato . La aces tea mai

pot f i menţ iona te , în cazul une i propozi ţ i i dezvol ta te , a t r ibutul (Vattri-

bato )

care face par te d in grupul nomina l de te rminînd subs tant ive sau

s ubs t i t u t e a l e s ubs t a n t i ve l o r ; c om pl e m e n t u l (il complemento) care face

par te f ie d in grupul verba l , a tunc i c înd de te rmină un verb , f ie d in grupul

adjec t iv a l — c înd de te rm ină adjec t ive —, fie d e te rm ină în t r eag a pro

poz i ţi e , c înd e vo rba de com plem ente c i r cum s tan ţ i a l e . Le vom pre

zenta pe r înd:

SUBIECTUL

§ 189 Ca ş i în l imba română subiec tul poa te f i expr imat pr in d i fe r i te

păr ţ i de vorbire , sau poate f i omis (subiect subînţeles sau inclus) . Poate f i

deci const i tui t din: a) substantiv:

L'uomo

dormiva — B ă r b a t u l d o r m e a ;

Suonano

le campane

— Trag c lopo te l e ; b ) pronume:

Io

non vado via —

Eu nu plec ; Questo è giusto — Asta - i dre pt ; Le tu e sono più belle — Ale

t a l e s ìn t ma i f rumoase ; Chi lo dice? — Cine o sp un e? — Quale non ti

piace? —- Care nu-ţ i place ? ; Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut ;

Qua lcuno lo sapr — Cineva va f i şt i ind ; e) numerai: Due sono andati

via

— Doi au plecat

;

d)

adjectiv substantivizat:

I bugiardi

sono disprezza

ti — Mincinoşi i s înt dis pre ţui ţ i . Il blu è più delicato — A lbas t ru l e s t e

mai de l ica t ; e ) verb la infinitiv: Volere è potere; quindi è dovere volere —

Să vrei înseamnă să poţ i ; deci este o dator ie să vrei . E

1

umiliante chie

dere — E ste um il i tor să ce r i .

NOTĂ

Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di:

Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta; Tocca a voi di

visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi.

f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci es te

u n p r o n u m e ; Qui è un avverbio — Qui e s t e un adve rb ; M a è una congiun

zione — M a este o conjunc ţ ie ; I perché sono molti — Cauze le s în t n um e-



roase ; g) o întreagă propoziţie: E

1

necessario che noi s tudiamo — Trebuie

c a n o i s ă î n v ă ţ ă m ; Non

è possibile che tu m i offenda — Nu-i pos ibil ca

t u

să mă j igneşt i .

PREDICATUL

§ 190 Este par tea pr inc ipa lă de propozi ţ i e care a ra tă ce es te , cum

ieste sau ce face subiectul . Se pot dis t inge două felur i de predicate: a)

pre

dicatul verbal care poa te f i expr imat pr in t r -un verb l a d ia teza ac t ivă ,

re f lex ivă sau pas ivă : Il cavallo galoppa — Calu l ga l op ează ; Voi v i

dive r t i te — Voi vă dis t raţ i ; Le foglie sono portate dal vento — Frunze l e

s în t pur ta te de v în t . Se cons ideră predica te verba le ş i ce le expr imate pr in

l ocu ţ i un i ve rba l e : / / mio piano è anda to a m onte — Plan ul m eu s-a dus

de r ipa ; ş i b) predicatul nominal care se expr i mă p r i n t r -un ve rb copu

la t iv (nepredica t iv) şi un num e pred ica t iv . La r îndu l lor verb e le copu

lat ive pot f i : 1) essere: Mia madre

è coraggiosa — M am a m ea es te cu

ra joasă . 2) verbe in t ranz i t ive ca : diventare—a. deven i , divenire—», deveni ,

sembrare

— a (se) pă rea ,

restare

— a r a m i n e ,

rimanere

— a r a m i n e ,

tor

nare — a se în toarc e , nascere — a se naş te , vivere — a t r ă i , morire — a

m u r i , stare — a sta (cu înţeles de essere — a f i ) : Sono diventati grandi —

Au deveni t (s-au făcut) mari ; Tutti s t a v a n o zitti — To ţ i t ăc ea u . 3) ver be

t r anz i t i ve l a d i a t eza pas i vă :

essere considerato

— a f i co nsid erat ,

essere

stimato — a f i co nsid erat , essere detto — a fi spu s, essere chiamato —

a f i chemat , essere creduto — a fi crez ut , essere eletto — a fi ales, essere

giudicato — a fi jud ec a t /a pre c ia t ecc .

:

Tu non sei giudicato bene — T u

n u e ş t i b i n e a p r e c i a t ; E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost che m a t

de pr ie tenul meu. 4) verbe t ranz i t ive însoţ i t e de un adjec t iv : avere —

a avea ,

desiderare —

a dori ,

lasciare —

a lăsa ,

vedere —

a vedea ,

tenere—

a ţ ine ,

fare

— a face,

mantenere —

a m e n ţ i n e ,

scegliere

— a a lege ,

trovare

a găsi /a considera, valutare — a eva lua , chiamare — a chem a , credere —

a crede, dichiarare — a dec lara , sapere — a ş t i , giudicare — a cons idera ,

ritenere — a socot i , supporre — a p r e s u p u n e : T i trovo intelligente —

Te cons ider in te l igent

;

Lo credevo giovane — îl c red eam t înăr ; La

riteniamo diligente — O socot im si l i toare , La dichiaro aperta — O declar

desch isă. 5) verb ele essere, sembrare, parere î n s o ţ i t e d e p r o n u m e :

Non sembra

più lui —

Nu pa re

să mai f ie e l însuşi /Parcă nu mai e e l .

6 ) ve rb u l essere î nso ţ i t de num era l e ca rd i na l e , num era l e o rd i na l e s au

ad j ec t i ve neho t ă r î t e de can t i t a t e ( i n t roduse uneor i , de p r epoz i ţ i a

in):

Er an o i n poch i — Era u pu ţ i n i ; Gina

è la second a — Gin a este a dou a.

Numele predicativ

Poate f i expr imat pr in : subs tant iv , subs tant iv - f adjec t iv , adjec t iv

(cu sau

fără p r epoz i ţ i e ) , p ronume , numera l p l a sa t e după ve rbu l copu l a t i v :

Lui

è l ' amico di mio fratello — El e pr ie tenu l f ra te lu i me u ; Mio padre

239



fa

l'ingegnere

— Ta tă l m e u e i ng ine r

;

Anna mi riesce

antipatica

—

Ana

î m i e s t e a n t i p a t i c ă ;

Loro passavano per

delle persone importanti

—

Ei e ra u c ons ide ra ţ i d re p t pe r soa ne impor t a n t e

; II motore

è a quattro

tempi

— Mo torul e în p a t r u t im pi

;

Qu ell'affare non era per lui

— Aface

rea a ia nu era pentru e l

;

Siamo in due

— Sîntem în doi ;

Ti hanno dichia

rato presidente

— Te-au dec la ra t preşe dinte .

Acordul predicatului cu subiectul se face în

numă r , pe r soa nă ş iuneo r i în gen . In cazul subiec tu lu i mu l t ip lu , normele de acord s în t ide nt ice

cu ce le d in l imba română .

Acordul predicatului cu subiectul

§ 191

Dacă —*• Verbul

i i

C Sîn t dou ă sau m ai m ul te 1 Se af lă în to td ea un a la pe r soa na

A. < subiec te l a

singular

sau > —> a I l I-a plura l

plural

Exemple :

Il cane e la gallina corrono

— Cîinele şi găina fug.

Il cane e le galline

corrono — Cîinele şi găin ile fug.

/

cani e le galline corrono

— Clinii şi găinile fug.

C S în t dou ă sau m ai m ul t e

\

Se a f lă î n to tde a u na

B .

\

subiec te în t re ca re un

\

—> la pe rso an a I p lu ia li p ronume l a pe r soa na

I.

>

Exemple :

Io e Laura

andiamo via

— Eu şi cu La ur a p lecăm .

Noi e il canne andiamo via

— Noi ş i că ţe lul plecăm.

C

Sînt două sau m ai m ul te

subiec te în t re ca re un

pronume l a pe r soa na

a I i - a

Se a f lă în to tdeauna la

pe r soa na a I i - a p lu ra l

Exemple :

Tu e Laura

a n d a t e

via

— Tu şi cu L au ra p leca ţ i .

Voi e il cane andate via

— Voi ş i că ţe lul ple ca ţ i .

r S u b i e c tu l e s t e c o l e ct iv l a 1 S e a flă l a p e r s o a n a a l l l - a s i n -

D .

| s ingu lar cu sp ecif icarea > —> gular

sa u

plura l

{

c om pone n ţ i l o r J

Exemple :

Un branco di pecore pascolava

— O t u r m ă

de

oi pă ş t e a .

Un branco di pecore

pascolavano

— O t u r m ă d e o i p ă ş t e a u .



{

Su biec tul este colectiv la Ì Se află la p er so an a a 111-a

singular fără specificarea

>

—* singular

componenţ i lor J

Exemple

Un gregge

pascolava

— O tu rm ă p ăş t ea .

Uno stormo

volava

— Un s to l zbur a .

ATRIBUTUL

§ 192 în l imb a i ta l ia nă es te nu m it a t r i bu t adje ct ivul (cal if icat iv ,

demons t ra t iv , numera l , poses iv e tc . ) ca re înso ţeş te un subs tan t iv sau

un subst i tu t a l aces tu ia , spre a- i a t r ibui o cal i ta te , sau spre a- i lămuri

mai b ine în ţe lesul . Ori , în l imba română aceas tă categorie reprezin tă

numai unul d in aspectele ce se af lă pe l i s ta a t r ibutelor , ş i anume at r ibutu l

ad jec t iva l .

După va loarea păr ţ i lo r de vorb i re , în română se mai d i s t ing : a t r i

butu l substant ival ( în geni t iv , în dat iv , prepozi ţ ional) , a t r ibutu l pro

nomina l , a t r ibu tu l verba l ş i a t r ibu tu l adverb ia l . Toa te aces te fo rme d in

l imba română îş i găsesc corespondenţa în l imba i ta l iană în t r-o ser ie de

co m p lem en te ca d e ex em p lu : com plemen to di specificazione (Il colore del

mare

è grigio — Culoarea mării este cenuşie), complemento di termine

(Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetu l bunici i ) , comple

men to di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri

di cristallo

— A m

primit cadou douăsprezece pahare de cr is ta l ) e tc .

Ca şi în rom ână , în l imb a i t a l i ană a t r ibu tu l poa te să de te rm ine :

a) subiectul: Una grossa auto lo colpì

— Un au tom ob i l m are 1-a lovi t ;

loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit ; b ) nume le predicativ: L'arnese,

era

un

grosso

rastrello

— Un ea l ta e ra o

greb lă mare ; Marco è un g iovane

alto e biondo — Marco es te un tînăr înal t ş i b lond

;

Quel libro è m io —

Car tea aceea es te ca r tea mea

;

c)

comp lementul direct: Carla guidava una

grossa auto — Caria con duc ea o m a ş i n ă m a r e

;

Comprai ieri un vesti to

rosso

scuro

— Am cu m pă ra t ier i o rochie roşu închis ; d) orice alt com

plement: L'auto corre ad alta velocità — M aşina goneşte cu v i tez ă m are ;

Giunsero

in una verde vallata profonda

— Au a juns în t r -o va le ve rde

ş i ad încă . At r ibu tu l poa te f i in t rodus cu p repoz i ţ i a di atunci c înd aces ta

de te rmină un p ronume indef in i t sau in te roga t iv : Che cosa c'è di nuovo?

Ce mai e nou

?

; Niente di preciso — Nim ic sigur.

Apoziţia

§

193

Gramat ic i l e i t a l i ene numesc apoz i ţ i e cuv în tu l sau s in tagma

(de ce le mai mul te o r i un subs tan t iv înso ţ i t sau nu de un de te rminan t ,

even tua l de a t r ibu te , complemente) care se adaugă unu i a l t subs tan t iv

241



spre a determina f ie subiectu l

: Marino, l'amico di Caria, arriver domani

— M arino, pr ie te nul Carie i, va sos i mî ine, fie un co m plem ent d i r ec t :

Aspettiamo Marino,

l'amico di Caria — li aş t ep t ăm p e M ar in o , p r i e t en u l

Carie i , f ie or ice a l t complement :

Ho dato i libri a Marino, l'amico di

Caria

— Am da t căr ţ i le lu i . M arino , pr ie tenu l Carie i ; / /

cappello

è di

Marino,

l'am ico di Carla

— Pă lăr ia es te a lu i M arino , pr ie tenu l Ca rie i ;

Preparo il

caffè per Marino,

l'am ico di Carla

— Fac ca feaua p en t ru

Marino, pr ie tenul Carie i .

XOTĂ

1. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie,

atunci cînd precedă substantivul la care se referă, de ex.:

Il dottor Rossi.

Dacă însă

apozi ţ ia urmează după substant ivul la care se referă , a tunci aceasta es te marcată

de virgulă, de ex.: Rossi, il dottore — Rossi, doc torul.

2.

Substant ivele

citt —

oraş ,

villaggio —

sat ,

isola —

insulă,

penisola —

peninsulă , provincia — jude ţ , nome — n u me , mese — lună s în t ur m ate de prepo^

ziţia

di

şi apoi de numele pe care î l determină:

La città di

Genova

—

Oraşul Genova,

L'isola di Sicilia

—Insula Sicilia,

Il nome di Veronica non mi piace —

Num ele de

Veronica nu-mi p lace; I l

mese di

febbraio è il più

corto

dell'anno

—

Februarie este cea

m ai scurtă lună a anului .

3. Apoziţ ia mai poate f i in trodusă pr in : da, come, in, qualit di: Io,

da amico,

ti aiuterò — eu, ca (în calit ate de) pri ete n, am să te

ajut;

Tu,

in qualità di medico,

devi mantenere il

segreto

professionale

—

Tu, în calita te de med ic, trebu ie să păstrezi

secretul profesional.

COMPLEMENTUL

§

1 94

E ste o pa r te se cun dară a p ropoz i ţ ie i , ca re de te rm ină sau

com ple te ază sensu l a l to r e lem ente a le aces te ia (sub iec t, p red ica t , a t r i

bu t , apoz i ţ i e , a l t complement ) . Deoseb im: I .

Com plemen tul adjectivului

care poa te f i expr imat p r in subs tan t ive , p ronume sau verbe l a in f in i t iv

in t roduse de prepozi ţ i i le

di, a, da, in: Avido

di denaro — L a c o m d e b a n i ;

Sicuro

di sé — Sigur de sine ;

Lieto

di

conoscere—

B ucuros de a cu noa ş te ;

Atto al lavoro

— A p t p e n t r u m u n c ă

; Difficile a capire—

Greu de înţeles ;

Bravo in

m a t e m a t i c a — B u n

la

m a t e m a t i c ă .

II. Com plementul adverbului

s e ex p r im ă p r in s u b s t an t i v e s au p ro n u m e in t ro d u s e cu

di, che: Lui

parla Vitaliano meglio

di t e — El vorb eş te i t a l i an a m ai b ine c a t i n e ;

Capisco meno Vinglese che l'italiano

— în ţe leg m ai pu ţ in eng leza dee î t

i t a l i an a . I I I .

Complementul verbului.

Din aceas tă ca tegor ie pu tem d i s

t i n g e :

A. complementul direct

care determină un verb t ranzi t iv ş i se af lă

in cazu l acuza t iv : poa te f i în locu i t p r in t r -un p ronume in acuza t iv ş i

ex p r im a t f i e p r i n t r -u n s u b s t an t i v , p ro n u m e , n u m era l cu s au f ă ră d e

t e r m i n a n ţ i

: Scrivo una lettera

— Scriu o scrisoare ;

Non vedo

te — Nu

te văd pe t ine

;

Ricordai soltanto

i primi

sei — Mi-am adus am in te nu m ai

de pr imii şase , f ie pr in t r-un verb la inf in i t iv in t rodus pr in prepozi ţ ia

242



da, sau pr in t r -o cons t ruc ţ ie in f in i t iva !ă : Maddalena voleva scrivere —

Magdalena voia să scr ie ; Imparo a batte re a macchina — învă ţ s ă ba t

la maş ină : Ti offro da v estire — Iţi ofer de îm br ăc at : Hai trovato d a

leggere? Ai găsi t de c i t i t?

NOTĂ

Complementul di rect exprimat prin substant ive sau subst i tute a le substant i

vului nu este introdus de un element de relaţ ia: Sto ascollando la radio

—

Ascult

radioul .

Dacă substant ivul este precedat , de prepoziţ ia di, acesta dobîndeşte o valoare

pa rt i t iv ă sau de art icol neho tărî t , nemaifi ind deci" un elem ent de relaţ ie (gramatici le

i tal iene î l numesc

complemento

oggetto

partitivo): Ma ngio

del pane — Manine pî in e;

Compro dei fiori

—

Cum păr f lor i ; Versammo dell 'acqua

—

A m t u rn a t apă ; Abbiamo

incontrato

desti amici — Am înt î ln i t nişte priete ni .

B. complementul indirect, spre deosebire de com plem entu l d irec t ,

nu poate f i în locui t pr intr -un pronume în cazul acuzat iv . In aceastăca tegor ie deoseb im: a )

complementul indirect fără prepoziţie,

care înso

ţe ş te ve rbe ca : alzarsi — a se scula, sorgere — a răsăr i , pesare — a c în-

t ă r i , misurare — a m ă s u r a , distare — a fi la o d ep ăr t are de , costare —

a costa , estendersi — a se e x t ind e : Mia figlia pesa se t ta nta chi li — F a ta

mea c in te res te şap tezec i de k i lograme ; Mi sono alzata alle tre di notte —

M-am scu la t l a t r e i noap tea ; b) complementul indirect cu prepoziţie:

l i s ta ve rbe lor ca re s în t de te rmina te de un complement ind i rec t e s te

lungă , d in t re aces tea amin t im doar : ricordarsi di — a-şi am in ti [de,

rivolgersi a, — a se adresa, combattere contro — a l u p t a î m p o t r i v a , man

care di

— a fi lips it de,

parlare di

— a vorb i de /desp re ,

rinunciare a

—

a r e nun ţa l a . vergognarsi di — a se ruşina de, vivere per — a t r ă i pe n t r u /

spre . imbattersi in — a da pes te , a se înt î lni e t c .

:

Mi r icordo con piacere

di quel la sera ta— îmi amintesc cu plăcere de sera ta aceea; Si r ivolse

a l suo pad ron e di casa — Se adre să gazd ei sale ; Dobbiamo combat te re

contro le esperienze atomiche — Trebu ie să lu p t ăm con t ra expe r ien ţe lor

a t o m i c e . C. complementul circumstanţial nu de t e r m ină num a i o pa r t e

a propo zi ţ ie i , aşa cum e cazul com plem entu lui d irec t sau a l ce lui ind irec t ,

c i în t reaga propoz i ţ ie . Aces ta e s te expr ima t f ie p r in t r -un subs tan t iv

însoţ i t (de ce le mai multe or i ) de o prepozi ţ ie , f ie pr intr -un adverb re

la t iv sau pr in tr -o con stru c ţ ie inf ini t iva lă e tc . Ia tă t ipu r i le de com ple

me n te c i r c ums ta n ţ i a l e ma i impor t a n te , s e l e c t a t e după c r i t e r i i s e ma n t i c e :

a) comp lementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre gio rni —

Voi fi la tine peste trei zile

;

O ra siamo contenti — A c um s în t e m m u l ţ u

m iţ i ; b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov —

Se vor în t î ln i la Braşov; c ) complementul circumstanţial de mod: Si

sentiva p iù t r a nq u i l l a — S e simţea ma i l in i ş t i t ă , Devi agire con caute la

perché è sensibile — T r e bu ie să ac ţ ionezi cu precauţ ie pentru că e sensi

b i lă : d ) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare

per g li e sam i — Toţ i t r ebu ie să vă p regă t i ţ i pe n t ru exam ene

;

e)

comple

men tul circumstanţial de cauză: Ma rina trem ava dal freddo — M arina

243



t re m ur a de f r ig ; f) complementul circumstanţial concesiv:

Nonostante

la malattia, è venuto al lavoro — Cu toată boala (deş i era bolnav) a veni t

la lucru ; g) complementul circumstanţial limitativ: A m io parere questo

affare non finir bene — D upă m ine (părerea mea) t re ab a as ta n -o să

sfîrşească bine. D. Complementul de agent se deoseb eşte de to a te celelal te

t ipùr i de complemente în sensu l că aces ta apare doar în propozi ţ i i le cu

verbu l l a d ia teza pas ivă reprezen t înd sub iec tu l log ic a l ac ţ iun i i

:

Silvana

è stata colpita

da una pietra

— Si lvana a fos t lovi tă de o piat ră .

Propoziţii subordonate explicite şi implicite

(Proposizioni subordinate esplicite ed implicite)

§ 195 Carac ter i s t i c l imbi i i t a l i ene es te fap tu l că a tunci c înd pre

dicatul se af lă la un mod personal ( indicat iv , conjunct iv , condi ţ ional ,

i m p e r a t i v ) propoziţia este nu m i tă , d in pu nc t de vedere fo rmal , explicită:

Dichiara

ehe lui è innocente

— Declară că e l e ne v in ov at ;

Quando

l'automobile s i fermò, Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a op rit

maşina, Giorgio a

apăru t l a fe reas t ră ;

Mentre uscivo

vidi la mia nipotina

— Tocm ai c înd i eşeam, a m vă zu t -o pe nep oţ ica m ea .

Dacă însă predicatul se af lă la un mod nepersonal (gerunziu , par t i

c ipiu , inf in i t iv) a tunci propoziţia es te nu m i t ă implicită: Dichiara

di

essere innocente — Declară că es te ne v ino va t ; Al fermarsi dell'auto

mobile,

Giorgio si

affacciò alla finestra — La op rire a maş ini i (cînd s-a

opri t maşina) , Giorgio a

a pă ru t la fe reas t ră

;Uscendo,

vidi la mia nipotina

—

La ieş i re (pe cînd ieşeam), am văzut-o pe nepoţ ica mea. In general , pro

pozi ţ ii le „ im pl ici te" po t fi t ra ns fo rm ate în propo zi ţ i i „ex pl ici te" , adică

verb ul af la t la un mo d neperso nal po ate fi t r ec u t la un m od ş i la un t im p

person al in t ro du s de o con juncţ i e sub ord on atoa re sau de un pro nu m e

re la t iv . De exemplu , p ropozi ţ i a impl ic i t ă

Consumato tutto il denaro,

tornò a casa — O dată chel tu i ţ i to ţ i bani i , s -à în tors acasă — poate f i

t rans formată în t r -o p ropozi ţ i e exp l ic i t ă as t fe l :

Dopo che ebbe consumato

tutto il denaro, tornò a casa — După ce a chel tu i t to ţ i bani i , s -a în tors

acasă . De re ţ inu t că p ropozi ţ i i l e subordonate impl ic i t e capătă denumi

rea după con juncţ i i l e in t roduse în t rans formarea p ropozi ţ i e i exp l ic i t e :

Spinto dalla

fame , Vuomo

a fferò il pane — î m p i ns de foame , omu l a

înş făca t p î inea -* Poiché era spinto dalla fame, Vuomo afferò il pane

—

Deoarece era împins de foame, omnl a

înşfăcat p î inea. Poiché fiind

o conjuncţ ie cauzală , propozi ţ ia impl ici tă va f i to t cauzală .



FRAZA

(IL PERIODO)

§ 196 Ca şi în l imba română propozi ţ i i le unei fraze se pot af la

în rapor t de coordonare sau de subordonare.

§ 197 A. Fraza p r in coordonare poa te f i a l că tu i t ă : 1. pr in juxta

punere: Venni, vidi, vinsi — Am ven i t , am văz u t , am înv ins ; 2. prin

coordonare copulativă: Non so nulla

e non

voglio sape rne — Nu şt iu

nimic despre as ta ş i n ic i nu vreau să ş t iu ; 3. pr in coordonare adversativă:

Volevo studiare ina non trovai il tem po per farlo — Vro iam să înv ă ţ ,

dar n-am găsi t t imp ca s-o fac

;

4. pr in coordonare concluzivă: Nevica,

dunque prenderemo la slitta

— Nin ge, deci o să luă m sania .

în t r -o f rază po t ex i s t a :

— propo z i ţ ia p r inc ipa lă

— un a sau m a i mu l t e p ropoz i ţ ii coord ona te cu p r inc ipa la

— un a sau ma i mu l t e p ropoz i ţ i i sub ord on a te

Exemplu :

Monica è

giunta solo adesso, perché si

è

svegliata tardi ed ha perso il treno

—

Monica a a ju î i s doar acum, pent ru că s-a t rezi t t î rz iu şi a pierdut t renul .

Spre a vedea rapor tu l în care se a f lă f raza de mai sus putem avea

u r m ă t o a r e a i m a g i n e r e p r e z e n t a t ă î n t r - o s c h e m ă g r a f i c ă :

Propoziţ ie principală

Monica è giunta solo adesso

i . i

perché si è svegliata tardi

Coordonare

ed ha perso il treno

î Î

Subordonată de grad I Subordona tă de grad I

Al t e exemple de i l us t ra re a r apor tu lu i d in t re p ropoz i ţ i i :

M olti si rifugiavano su per i monti— ì

p

. .

M ulţ i se re fugiau sus în m un ţ i J ~* Pr in c ipa la

e vi portavano la loro roba — Ì Pr inc ipa lă , coo rdon a tă cu

şi-şi du cea u cu ei cala balîc ul J ~* cea din tîi

245



per poterla conservare nel miglior modo —

ca să-1 po at ă pă s t r a c i t ma i b ine

e per sottrarla, ai nemici —

şi ca să-1 ferească de duşmanii

che stavano per arrivare —

care erau pe punctu l de a veni

Non trascurare quella parte

della,

lingua—

Nu negl i ja acea par te a l imbi i

che è fuori d'uso —

care es te

ieşită din uz

perché certe voci ti possono servire, —

pe nt ru că an um ite cu vin te î ţ i pot fo losi

a dare un vivo effetto ad uno scherzo —

să dai un efect colo rat (viu) un ei a ne cd ote

il quale altrimenti riuscirebbe sciapito

(De Amicis)

care a l tminter i ar f i l ips i tă de haz.

Subordonată de g rad I

Su bor don ată de g rad I ,

co o rd o n a t ă cu p reced en t a

Su b o rd o n a t ă d e g rad

II

Pr inc ipa lă

Subordonată de g rad I

Subordonată de g rad I I

Su b o rd o n a t ă d e g rad III

Su b o rd o n a t ă d e g rad IV

§ 198 B. Fraza pr in subordonare este form ată d in t r-o propo zi ţ ie

regentă sau pr incipală , a lcătu i tă la r îndul e i d in subiect , predicat , unul

sau mai mul te a t r ibu te , unu l sau mai mul te complemente ş i una sau mai

mul te p ropoz i ţ i i subordonate . Tipur i l e mai f recven te de p ropoz i ţ i i subor

d o n a t e s î n t : 1. propoziţia subiectivă formată d in verbe impersona le ,

ac t ive sau pas ive ca : occorre, bisogna — t reb u i e , e n eces a r ; conviene —

se cuvine, es te op or tun ; sembra — p a r e

;

si dice — se zice ; si narra —

s e p o v e s t e ş t e ; si crede — se crede, sau d in pre dica te nom inale ca : è

bene — e b ine ; è necessario — e necesar , t reb u ie ; è evidente — es te

e v i d e n t ; è chiaro — e c l a r ; è difficile — este greu , e tc . , in t r od use de

co n ju n c ţ i a che -f- m odu l indica t iv , co njun ct iv sau condi ţ iona l pe ntr u

propozi ţ i i le expl ic i te ş i de

che -\-

mo dur i le nepersona le p re ced a te sau

nu de prepozi ţ ia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuv ine

să mă duc la Timişoara ; E

1

chiaro

che noi faremmo

c iò, se ci si permetesse

—•

E clar că noi a m face as t a , d ac ă n i s-ar per m ite ; Occorre avere la

conscienza pulita

— Tre bu ie să a i conş t i in ţa cu ra ta ; Si ritiene

di aver

avuto torto — Se cons ideră că n -a a vu t d re p ta te . E

1

noto a tutti che hai

sbagliato

— Es te cun oscu t tu tu ro r că a i g reş i t ; Conviene

che voi vi

comportiate meglio

— Se cu vine ca voi să vă co m po rta ţ i m ai b ine ;

.E ' certo

che lui non lo sa

— E s igur că e l hab ar n-are ; Sarebbe tempo

che ci decidessimo

—

Ar fi t impul

ca să ne ho tă r îm.

2. propoziţia predi-

246



calivă: L'avvenire

è come me lo faccio io — V iitoru l este cu m mi-1 fac

e u ; L'essenziale è

di farlo lavorare

— E sen ţialu l este să-1 pui la tr ea b ă.

3. propoziţia atributivă: Ipoteşti è

la località dove nacque Eminescu

—

Ipoteş t i es te local i ta tea unde s -a n ăs cu t Em in es cu .

4. propoziţia, comple

tivă directă

se formează cu aju torul verbelor

narrare —

a povesti ;

affer

mare

— a a f i r m a ;

dire

— a zice , a s pu ne ;

riferire

— a re la ta ,

promettere

a p ro m i t e

:

giurare

— a j u ra

;

confessare

— a m ă r tu r i s i

;

rispóndere

—

a r ă s p u n d e ;

stimare —

a aprecia ;

giudicare

— a jude ca, a aprecia ;

reputare

— a considera , a c r ed e ;

ritenere

— a socoti , a co ns ide ra;

credere

a crede

;

sospettare —

a bănu i ;

sentire —

a auzi ;

udire —

a auzi

;

capire

—

a în ţelege ;

sapere

— a afla,

ignorare —

a nu avea l iabar ;

comprendere

—

a înţele ge :

ricordare

— a-şi am inti ;

dimenticare —

a u i ta ;

vedere

— a

v ed ea ;

volere

— a vo i /a v re a ;

desiderare

— a dori ;

proibire

— a interz ice :

vietare

— a in terzice ,' a nu p er m it e;

stabilire

— a s t ab i l i ;

impedire

— a

împied ica e tc . in t rod use de con junc ţ ia

che

+ m odu l ind ica t iv sau con

junct iv pentru propozi ţ i i le expl ic i te ş i de prepozi ţ ia

di

(în cea mai marep ar te din cazuri) -f- un m od nep erso na l pe nt ru propo ziţ i i le im pl ici te:

Affermo

che questo film è interessante — Afirm că acest f i lm este intere

sant ;

Vedo

che questa casa è

ben

t en u t a — V ăd că ace as tă casă es te b ine

î n t r e ţ i n u t ă :

Credevo che Giuliana non

potesse

finire in tempo il lavoro

—

Credeam că Iu l i ana nu poa te să -ş i t e rm ine t r ea ba l a t im p ;

Esigo

che

lui chieda perdono

— Pr et in d ca e l să-ş i ceară ie r t ar e;

Sosteneva di

volermi accompagnare — Susţ in ea că vre a să m ă însoţea scă

;

Confesso

di aver risposto con una bugia

— M ărtu r isesc că am răsp uns p r in t r -o

m in c iu n ă :

Ha minacciato che si sarebbe vendicato

— A am en in ţa t că se

v a r ă z b u n a

:

Giuro

di aver detto la verità

— Ju r că am spus ade văru l

(vezi şi § 142 A ; 195).

5.propoziţia comp letivă indirectă: Costa proprio

quanto ha detto lui

— Co stă e xa ct ci t a sp us el ;

Mi rivolgo a chiunque

voglia darm i retta

— Mă adrese z oricui vr ea să mă a scu lte (vezi şi § 142 B).

6. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis, Renato

si

è slogato un braccio — In t imp ce juca t en i s , Rena to ş i -a luxa t un bra ţ

(vezi şi § 204 ).

7 . propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu

seppe vada,

è sempre bene accolto

— O riun de se duce Giusep pe, es te

în to td ea un a b ine pr im i t (vez i şi § 210). 8.

propoziţia circumstanţială

cauzală: Lei piangeva

perché suo marito l'aveva abbandonata

— Eaplîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi ş i §205).

9. propo ziţia finală:

Combatterono, affinché la giustizia trionfasse

— Au lu p t a t ca să t r iumfe

dreptatea (vezi ş i § 206).

10. propoziţia circumstanţială concesivă: Benché

fosse

avvertito del pericolo, lui prosegui la corsa

— Deşi fusese avert izat

despre pericol , el ş i-a continuat cursa (vezi ş i §208).

11. propo ziţia cir

cumstanţială consecutivă: Era cosi comm ossa che no n riusciva a dire nulla

—

E ra a t ì t de em oţi on ată încî t nu reuşea să spu nă n imic. (Vezi şi § 207).

12.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi

hai detto —

Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi ş i § 211).

13. propoziţia

247



circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto

meglio di come

«redevo — Am făcut lucr are a scr isă m ai bine decî t c red eam (vezi

şi § 209).

14. propoziţia circumstanţială condiţională:

Se dir ai la ve ri tà ,

non ti

punirò — Dacă a i sa spui ade văr ul , n -am să te pedep sesc; Se

piovesse

prenderei Vom brello —

Daca ar ploua aş lua umbrela ; Se fosse

più gent i le , sarebbe più simpatico — D acă ar fi m ai am ab il , ar fi m ai sim

pat ie ; Se non mi vedessi ,

non ti preoccupare —

Dacă nu mă vezi , să nu

fii ing r i jora t (ă ) / (nu -m i du ce gr i ja), (vezi ş i § 20 2 ; 1 75 ; 2 1 3 ; 214) .

15. pro

poziţia circumstanţială limitativă:

l 'er qu an to io sappia ,

nessuna decisione

è stata ancora presa — După cî te şt iu eu, n-a fost încă luată nici o hotărâre

(vezi şi § 141 De).

16. Propo ziţii interogative indirecte: Non so

ehe cosa

pensi di me — Nu şt iu (nu am idee) ce gîndeşt i desp re m in e ;

Dimmi

chi ha pa r l a to — Spune-mi c ine a vorb i t ;

Dubito

se sia vero — Mă înd o

iesc că este adevăra t ;

Sono in dubbio

se ve r rò do m ani o no — Stau l a

înd oială dac ă o să vin m îine sau n u ;

Non so

chi

partirà

— Nu şt iu cine

va p leca

;

Desidero sapere

che cosa tu abb ia fat to — Do resc să şt iu ce aifăcu t tu .

Ti chiedevo se saresti and ato

— Te în t re ba m dacă t e -a i fi dus

{vezi şi § 177 ; 202).

17 Propoziţii relative: Rossini,

che fu un celebre

c ompos i t o r e ,

aveva

... — Rossini , care a fost u n co m po zi tor ce lebru ,

avea . . . Colui i l quale dice bugie

si dovrebbe vergognare

— Acela care spune

minciuni ar t rebui să- i f ie ruşine .

NOTĂ

Propoziţ i i le relative au aceeaşi valoare cu cea a al tor propoziţ i i subordonate

şi în acest caz. acestea se numesc propoziţii relative aparente. De exemplu: relative

•cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto

—

Vă felicit că (pentru că)

aţi c îş t igat

;

relative temporale: Ho visto gli impiegati

ehe (mentre) uscivano dall'ufficio

— I-am vă zu t pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la biro u; relative finale: Ho

mandato Lucia

che (affinché) ti chieda

quando vieni —

Am trimis-o pe Lucia care

(pentru ca) să te întrebe cînd vii ; relative consecutive: Tu. non sei una (tal) donn a,

«he (la quale) si lasci commuovere

—

Tu n u eş ti o (astfel de) femeie ca re (încît) să

se emoţioneze; relative concesive: Tu, che (sebbene) lo potevi, non l'fiai aiutata —

Tu care (deşi) puteai s-o faci, nu ai ajutat-o

;

relative condiţionale: Ohi (se uno) la

pensa

così

può andarsene —

Cine

(dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece.

CONCORDANŢA TIMPURILOR

§ 199 T im pul ve rb ulu i din sub ord on a tă dep inde de t im pu l ve rbulu i

d in propoz i ţ i a p r inc ipa lă (numi ta ş i r egentă ) ş i de rapor tu l în ca re

sub ord on a ta se găseş te fa ţ ă de reg en tă : rap or t de s im ul tan e i t a t e , de

a n t e r i o r i t a t e sa u de pos t e r i t a t e . Expr i ma re a r a po r t u l u i de pos t e r i t a t e

fa ţă de un t imp t recut este speci f ică l imbi i i ta l iene , condi ţ ionalul perfec t

t r a d u e î n d u - s e î n l i m b a r o m â n ă p r i n v i i t o r :

Mi ha detto

che sarebbe

ve nu to — Mi-a spus că o să vin ă . Cînd în re ge nt ă verb ul este la perfec tul

compus , pen t ru ac ţ iunea s imul tana poa te f i fo los i t ş i p rezen tu l ind ica t iv :

Ho saputo

che v iene — Am af la t că v ine . Normele conc ordan ţe i t im pu r i -

248



lo r pe ca re l e p reze n tăm în schemele u r m ăto a re au , în genera l , un ca rac te r

or ienta t iv ş i prez intă cazur i le ce le mai f recvente . De exemplu, se ş t ie

că după conjuncţ i i le anche se — chiar dacă , come se — ca şi cu m ,

quasi (che) — m ai (că) , ap ro ap e (că) e t c , es te fo los it mod ul con jun ct iv

as t fe l : congiuntivo imperfetto dacă ac ţ iunea es te s imul tană cu cea d in

r e g e n t ă (Non giungerai alle sei, anche se

partissi

subito — Nu vei a junge

la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat) , sau

congiuntivo

trapassato pent ru ac ţ iunea an te r ioa ră ce le i d in regen tă (Domandava a

tutti come se fossero s tat i stranieri — îi în t reba pe to ţ i ca ş i cum ar f i

fost niş te s trăini) .

NOTĂ

în limba actuală, de multe ori aceste norme sînt încălcate, mai cu seamă în

literatură, în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite.

Concordanţa timpurilor la modul indicativ

I

§ 200

Dacă în propoziţia

principală

există

i

Presente indicativo

sau

Passato prossimo

Pentru în propoziţia se-

actiunea

cundară

se foloseşte

| |

1. S i mu l t a n ă —

Presente

indica t ivo

a) Passato prossimo

b) Passato remoto

e) Trapassato prossimo

3.

Pos te r ioa ră — Futuro

Exemple :

Io dico — E u zie

(sau)

Io ho detto — Eu am

zis

(1.

2

—

che mio figlio arriva oggi — că bă ia

tul /feciorul meu vine azi .

— a)

che mio figlio

è arrivato

ieri

—

că bă ia tu l meu a veni t ie r i .

— b) che mio figlio

arrivò tre giorni

fa —

că bă ia tu l m eu a ve n i t acu m

trei zile.

— e) che mio figlio

era arrivato

gi

molto stanco — ca bă ia tu l meu ven i se

deja foar te obos i t .

— che mio figlio

verrà

domani —

că

băia tul meu o să v ină mî ine .

249



Italiană

Comparaţi

Presente

sau

Passato

prossimo

P re se n t e Prezent

— a) Pa ssa to pross . sau

— b) P a ssa t o r e m . Perfect

—

e) Trap . p ross .

compus

- F u t u r o

Română

1. — Pr eze nt

2. i —a) Per fec t compus

\ —b) Mai m ul t ca

perfec t

— Vii tor


principala

există

l

Imperfetto

sau

Passato remoto

sau

Trapassato prossimo

Exemple :

Io diceco — Eu ziceam

(sau)

Io ho detto — Eu a m

zis

(sau)

Io dissi

— E u zisei

(sau)

Io avevo detto — E u

zisesem

Italiană

I I

Pentru

acţiunea

l

1. S imul tană

2.

A nt e r i oa ră

3. Poste r ioa ră

In propoziţia secundară

se foloseşte

i

— Imperfetto

—

Trapassalo prossimo

— Condizionale passato

1. — che mio figlio arrivava stanco — că bă ia tu l

meu venea /a ven i t obos i t .

2 . — che mio figlio era arrivato stanco — că

băia tul meu venise obosi t .

3 . — che mio figlio

sarrebe arrivato

stanco

băia tul meu o să vină obosi t

ca

Comparaţi

Română

Imperfetto

(sau)

Passato

prossimo

(sau)

Passato re

moto

(sau)

Trapassato

prossimo

1.

2.

3.

— Impe r f e t t o

— T r a p a s s a t o

pross imo

— Condiz ionale

passa to

Imperfect

(sau)

Perfect

compus

(sau)

Perfect

simplu

(sau)

Mai mult

ca perfect

1

1

2.

3.

— a) Im per f ec t

sau

—

b) Perfec t compus

— Mai m ul t ca

perfec t

—

Viitor

250



NOTĂ

Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim

purile trecute din propoziţia principală.

I I I


pr inc ipa lă există

l

Futuro

Pentru

acţiunea

i

In propoziţia

secundară

se foloseşte

i

, 3 . Po s ter io ară

' 1 . S im ulta nă

2.

A n te r io a r ă

—a) P resen te

—b) Fu tu ro

— a) F u tu r o an t e r io r e

.—b) Passato pross imo

— F u t u r o

Exemple :

Io

dirò — Eu o

să spun

2.

— a) che tu vieni entro la settimana — că tu

vii în curs*ul săptămînii

— b) che tu verrai entro la settimana — că tu o

să v i i în cursu l săp tămîni i .

— a) che tu sarai s ta ta gi arrivata — că tu

vei f i venit deja.

— b)

che tu

sei

gi

ar r iv ata — că t u a i ve n i t

deja.

3. ' — che tu ar r ivera i fra due giorni — că tu o să

vii peste două zile.

F u t u r o

2.

3.

NOTA

Italiană

'

a) Prese n te

b ) F u tu r o

F u tu r o an t .

b ) Pass , p ross .

F u t u r o

Comparaţi

Vii tor

Română

• {

a) Prezent

b) Viitor

f a) V i i to r an ter i or

\ b) Per fec t compus

3. Vii tor

Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus.

251



C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r l a m o d u l c o n j u n c t i v

§ 2 0 1


principală există

i

Presente indicativo | 2. Anter ioară

3. P os t e r i oa re

assato prossimo

Exemple :

Io non dico — Eu

nu zic

(sau)

Io non ho detto —

Eu n-am zis

Pentru

acţiunea

' i

1. S i mul t a nă

In propoziţia secundară

se.

foloseşte

- P rese n te cong iunt ivo

- a) Co ngiunt ivo pas sa to

- b ) Con giunt ivo im per fe t to

- e) Congiuntivo t rap ass a to

- F u t u ro

2.

che tu abbia torto — că tu n-a i d re p ta te ,

'—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-a i av ut

d re p t a t e .

— b)

che tu

avessi

torto

—

că tu n u avea i d re p ta te ,

— e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi

d r e p t a t e .

- che tu a vra i torto — că tu n-o să a i d rep ta te .

Comparaţi

Italiana

1

Presente

indicativo

(sau)

Passato

prossimo

2.

Congiuntivo

pre se n t e

— a) Cong.

passa to

— b) Cong.

i mpe r f e t t o

— e) Cong .

t r a p a s s a t o

— F u t u r o

/ •

Prezent

Perfect

compus

2.

3.

I I


principală există

i

Imperfetto sau

Passato prossimo

sau

Passato remoto

sau

Trapassato prossimo

(sau)

Condizionale passato

Pentru

acţiunea

i

1. S imul tană

Română

- Ind. p rez .

—a) Perfect

c ompus

—b) Imper fec t

—c) Mai mul t

ca perfect

Vi i tor

secundară

n propoziţia

se foloseşte

.

l

Congiunt ivo imper fe t to

2. A nt e r i oa ră — Cong i un ti vo t r a pa ssa t o

3. Pos te r ioa ră — Condiz iona le p assa to

252



Exemple

Eu

Io non dicevo — Eu

nu ziceam

(sau)

Io non ho detto

n-am zis

(sau)

Io non dissi — E u

nu zisei

(sau)

Io non avevo detto -

Eu nu zisese

1. che lui avesse torto — că el nu avea d r ep ta t e

2.

che lui avesse avuto torto — că e l n u a av u t /

nu avusese d rep ta te .

3.

che lui avrebbe avu to torto — că el nu v a

av ea d r ep t a t e /n - o să a ib ă d r e p t a t e .

Comparaţi

Italiană

Română

Imperfetto

(sau)

Passato pros

simo

(sau)

Passato

remoto

(sau)

Trapassato

prossimo

1.

2.

3.

Cong iun t ivo

imper fe t to

Cong iun t ivo

t r ap as s a to

Condizionale

passa to

Imperfect

sau

Perfect

compus

sau

Perfect

simplu

sau

Mai mult

1.

2. ,

3.

I m p e r f ec t

a) Perfect

co m p u s

b) Mai mult

ca perfect

Vii tor

ca perfect

NOTĂ

Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric.

Propoziţiile secundare sînt completive directe.

I I I

Dacă in propoziţia

principală există

i

Futuro

sau

Futuro anteriore

t 1.

2.

. 3.

Pentru

acţiunea

i

S i m u l t a n ă

A n te r io a r ă

Pos te r ioară

în propoziţia secundară

se foloseşte

i

— Cong iun t ivo p resen te

{

a) Cong iun t ivo passa to

b) Condizionale passato

— Cond iz iona le p res en te

253



Exemple

Temerò mollo —

Tare o să mă tem

1. che tu lo faccia — că tu o să faci asta

a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut

asta

b)

che tu lo

avresti fatto — că tu ai fifăcut asta

3.

che tu lo faresti

—

că tu ai să faci as ta

Comparaţi

Futuro

Italiana

1.

Congiuntivo

presente

f a) Congiuntivo

passato

b) Condizionale

passato

\

Condizionale

presente

Viitor

sau

Viitor

anterior

(rar)

Română

1. Viitor

• a) Perfect

n compus

~" ' b) CondiţionaB

\ l perfect

3.

Viitor

Concordanţa timpurilor în propoziţi i le interogative indirecte

(Se

non cond iz iona le )

§ 202


principală

există

l

Presente indicativo

(forma negativă)

2.

3.

Pentru

acţiunea

4-

Simultană

Anterioară

Posterioară

în propoziţia

secundară

se foloseşte

l

— Congiuntivo presente

/ a) Congiuntivo imperfetto

| b) Congiuntivo passato

l

e) Congiuntivo trapassato-

— Futuro

Exemple :

Non so

— Nu stiu

1. se venga — dacă vine

j a) se venisse — dacă a venit

2.

\ b)

se

sia venuto

—

dacă a ven it

I

e) se fosse venuto

—

dacă a venit

3.

— se verrà — dacă o să vină

254



Presente

indicativo

(negat ivo)

Comparati

Italiana

1. Gong. pres.

2.

Co

o n g .

J

3.

F u t u r o

imper .

pass .t r a p a s s .

Prezent

indicativ

forma ne

ga t ivă )

Română

1. Indica t iv prezent

2. Perfec t com pus

3.

Vii tor

Dacă In propoziţia

pr inc ipa lă există

i

Imperfetto indicativo

(negativo)

l 3.

I I

Pentru

acţiunea

i

1 . S imul tană

A n t e r i o a răPos te r ioa ră

In propoziţia

secundară

se foloseşte

— Congiun t ivo im per fe t to

— Congiun t ivo t rap as sa to

— Condiz ionale pa ssa t o

Exemple:

Non sapevo

Nu s t iam

1.

se Renato

colesse

questo

— dacă Re na to vo ia

aceas ta .

2.

se Renato fosse venu to — dacă R en ato a ve ni t /

venise.

3.

se Renato sarebbe venu to — dacă R en ato va

veni (o să vină).

Comparaţi

;.»

v

Imperfetto

indicativo

(negativo)

/

Dacă In pro

pr inc ipa lă ex

^ .

Futuro

(negat ivo)

Italiana

1. Cong. imperf.

2. Con. t rapass .

3.

Condiz. pass .

Imperfect

indicativ

(la for

ma nega

t ivă)

I l i

poziţia Pentru

istă acţiunea

' ì

•

• 1. Si mu l t a n ă

2.

A n t e r i o a ră

în

se fc

— Futi

— Fut i

f a) I

3.

Pos te r ioa ră 1

Română

1. Imperfec t indica t iv

a) Perfec t com pu s

2.

b) Mai mul t ca per

fect

3.

Vii tor

propoziţia secundară

iloseste

i '

aro

aro anter iore

'assa to pross imo

b) Con giunt ivo pas sa to

255



Exemple:

Non mi chieder —

N-o

să mă În t rebe

C 1. se tu ritornerai in tempo -— dac ă tu o să t e

în torc i l a t imp

2. se tu

sarai ritornato

in tempo — dac ă tu t e

vei f i întors la t imp

se tu

sei ritornato

in tempo

— dacă tu t e -a iîn tors l a t imp

se tu sia ritornato in tempo — dacă tu t e -a i

în tors l a t imp

Italiană

Futuro

(negat ivo)

Comparaţi

1. F u t u r o

2.

F u t u r o a n t e r i o r e

a ) Passa to

pross imo

b) Congiunt ivo

passa to

Viitor

( la forma

nega t ivă )

Română

1. Vii tor

2.

Vii tor

a n t e r io r

3. Perfect

c ompus

§ 203

C o n c o r d a n ţ a t i m p u r i l o r î n p r o p o z i ţ i il e c i r c u m s t a n ţ i a l e

P R O P O Z I Ţ I I T E M P O R A L E

§

204

A. Pe n t ru a c ţ i une

simultană

pot fi fo los ite urm ăto are le m o

dur i ş i cons t ruc ţ i i :

1. Modul indicativ:

Non appe na m i ha v i s to ,

se Ve data a gambe

—

înda tă ce m-a văzut a rupt -o la fugă ; Appena arrivo, ti faccio una tele

fonata — îndată ce sosesc , î ţ i dau un te lefon ; Vieni quando vuoi — Vino

c înd v re i ; Aspettai finché arrivò l ultimo — A m a ş t e p t a t pînă ce a veni t

u l t imul .

2. Modul conjunctiv se în t î lneş te m ai ra r pe nt r u o ac ţ iun e s imul

t a n ă

;

po at e fi folosit a tun ci c înd o ac ţ iun e vi i toa re es te co nsid era tă ca

fi ind posibi lă , după conjuncţ i i le appenu, non appena — în da tă ce ,

quando — cîn d: Non app ena tu guar i sca partiremo per la montagna —

De înda tă ce te însănă toşeş t i , vom pleca la munte ; Io verrò quando tu

voglia — E u a m să vin cînd vre i tu ; Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo —

A m să aş tep t p înă ce va veni u l t imul .

3.

Modul gerunziu — C a m m i n a n d o, gli parlava e ogni tanto si fer

mava,

— In t i m p ce m erg ea u, îi vo rbe a şi un eori se op rea în loc .

4.

Cons t ruc ţ i a

in

-f

in finitiv — Nel parlargli

mi accorsi che stava

male — Pe c înd îi vo rbea m , am bă ga t de seam ă că se s im ţea rău .



3.

Modul gerunziu — Essendo ta rd i , non volle uscire — î n t r u c î t

e ra t î rz iu , nu a v ru t să i asă (d in casă) ; Essendo pa r t i to R en at o , par

tirono tutti — pe nt r u că a p leca t R ena to , au p leca t ţo t i .

4.

Modul participiu — Preoccupato per i i s i lenzio , gli scrissi subito —

Fiind îng r i jo ra t d in p r ic ina t ăcer i i , i-am- scri s în d a t ă ; Pa r t i t a L au ra ,

partirono tutti— Deo arece a p leca t La ur a, au pleca t to ţ i .

5. Construcţia

pe r -f- in fin iti v —

Fu condannato all'ergastolo

per

aver ucc i so un a donna — A fos t con da m na t l a înch i soare pe v ia ţă pe n t r u

că a omorî t o femeie ; / bambini furono sgridati per non ave r man t enu t o

la pro m essa — Copiii au fost ce r ta ţ i pe nt ru că nu s-au ţ in u t de p rom i

s iune.

P R O P O Z I Ţ I I F I N A L E

§ 206 1. Modul conjunctiv: GlieVho detto pe rché ci pensasse bene —

l-a m spus a s ta ca să se g înde ască bine

;

Ha dato le dimissioni

perché

i l suo pa r t i to non s ia dan neg giato — Şi-a dat dem is ia pe ntr u ca pa r t id ul

său să nu f i e păgubi t ; Si batteva affinché la g ius t iz ia t r ionfasse — Lupta

(pen t ru) ca d rep ta tea să t r iumfe .

2. Construcţia per + infini t iv — Parlava per difendere i l proprio

in ter resse — V orbe a spre a -şi ap ăr a p rop r iu l in te res ; Mi preparai per

sostenere bene gl i esa m i — M-am pr eg ăt i t ca să-mi su s ţ in ex am ene le

cu succes.

3.

C ons truc ţ i i cu form ulele al f ine di , al lo scopo di + infini t iv :

Tramavano

al f ine di m an da re in rovina quel la famigl ia — T ră ge au

sfori le ca să ruineze (cu scopul de a ruina) famil ia aceea.

P R O P O Z I Ţ I I C O N S E C U T I V E

§ 207 1. M odul indicativ: Ho corso tanto, che mi manca i l f ia to —

Am fug i t a t i t a , înc î t ab ia mai po t resp i ra ; Era tanto bella che tu t t i la

a m m i r a v a n o — E r a a t ì t d e frumoasă înc î t to ţ i o adm irau ; Tanto fece,

che lo con vinse — A făcu t ce a făc ut că 1-a co nv ins.

2. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn 'd co nse cin ţa este po sibi lă da r nu

rea l i za tă în mod ob l iga tor iu ) : Farò in mo do che tu t to s ia pro nto — Vo i

face as t fel încî t to tul să fie gata

;

Gli parlerò in maniera che mi capisca —

A m să-i vorbesc în aşa fel încî t să mă în ţeleagă.

3.

Modul condiţional: £" così cattivo che , quando parla, lo picchierei —

Es te a t î t de rău î nc î t , a t unc i c î nd vo rbeş t e , l -a ş b a t e ; Era cosi

coraggioso che non avrebbe av u to pau ra d i n ien te — E ra a t ì t de cura jos

încît nu i-ar fi fost frică de nimic.

4. Construcţia

da + inf in i t iv :

Era così brutto

da f a r pa u ra — E ra

a t ì t de u r î t înc î t t e î nspă i mî n t a ; ( f ami l i a r ) E

ì

così cattivo da p render lo

a schiaffi — E ste a t î t de rău că -ţ i vine să-1 iei la p al m e.



P R O P O Z I Ţ I I C O N C E S I V E

§ 208 1. Modul conjunctiv: Bench é La ura no n vedesse Re na to da an ni ,

lo riconobbe subito — Deşi L au ra nu 1-a vă zu t pe R en ato de (mai) m ul t i

an i ,

1-a recunoscut imedia t

;

Sebbene tu s ia s tanco, proseguirai il lavoro —-

Deşi tu eşt i obosi t , ve i cont inua să munceşt i ; Nonostante che tut t i g l i

s i ano cont ro , tiene ancora in pugno la situazione — Cu to a te că-i s înt

to ţ i împot r ivă , ţ ine s i tua ţ i a b ine în mînă .

2. Construcţia

pu r -f- ger un ziu : Pu r avend o lavo ra to ta nt o,

non

mi sento stanco — Deşi am luc ra t a t î t a , nu mă s imt obos i t ; Pur essendo

infe r ior i d i numero , ebbero la vittoria — Cu to at e că era u inferiori ca

numă r , a u ob ţ i nu t v i c t o r i a

;

Non lo ha riconosciuto, pur avendolo vis to

ieri — Nu 1-a recunoscut , cu toate că î l văzuse ieri .

P R O P O Z I Ţ I I C O M P A R A T I V E

§

209

1.

Mo dul indicativ: Sono così (tanto) felice

come non ero

m ai s ta to — Sînt a t î t de fer ic i t , cum n-am m ai fost ni c i oda t ă

;

Franco

fa (così) com e gl i dico io — Fr an co face cu m î i zic eu ; Si è comportato

peggio d i come pensavamo noi — S-a compor ta t ma i rău decî t am crezut

noi ; Mia sorella

è più giovane

di quan to lo sono io — Sora m ea es te m ai

t înără decî t (s înt eu) mine .

2. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un f anta sm a — Mă

pr i ve a de pa rc ă e r a m o f a n t omă ; La mia auto

è meno veloce

di qu anto

s ia (n on s ia ) Sicura — M aşina m ea nu es te to t a t î t de

rapidă pe c i t es te

de s igură

;

Si è comportato

peggio di qu anto (com e) pensass imo — S-a

c o m p o r t a t m a i rău decî t am crezut noi .

3. Mo dul condiţional: Si è comportato peggio di come avr em m o

pensa to — S-a co m po r ta t m a i rău decî t am fi crezut noi .

P R O P O Z I Ţ I I C I R C U M S T A N Ţ I A L E D E L O C

§ 210 1. mod ul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na

scos to — Mă opr i i p înă l a u rm ă acolo und e se ascunsese E rne s t

;

Visitai

la casa nel la quale i mie i no nn i abi taro no per ol t re se t ta nt 'an ni — Am

vizi ta t casa în care bunic i i mei au locui t t imp de peste şaptezeci de ani .

2.

Modul conjunctiv: Ti

sarò vicino

dov unq ue tu vada — Am să-ţi

f iu aproape or iunde t e -a i duce ; In qua l s i as i pos to vada Monica , sar

sempre bene accolta — în or ice loc se va duce Monica , va f i în totdeauna

bine pr imi tă .

3. Modul infinitiv, pe nt r u propoz i ţi il e imp l ic i t e : Non so dove

cercare i bambini — Nu ş t iu u n d e să-i ca ut pe c opii .

259



P R O P O Z I Ţ I I M O D A L E

§ 211 1. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai det to — Am

făcut aşa cum mi-a i spus ; Abbiamo eseguito Vordine come s ta sc r i t to —

Am executat ordinul (aşa) cum es te scr is .

2. Modul conjunctiv: Mi guarda com e se no n m i conoscesse — Mă

pr iveş te ca ş i cum nu m-ar cunoaş te ; Non vorrei abitare da loro c o m u n q u e

vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar t răi ;

Mi portava rancore

qu asi l 'avessi offeso — îm i p u rt a pică ca şi cu m l-aş fi j ign it ; E

i

partita

senza che lo d icesse a nessu no — A p leca t fă ră să spun ă n im ăn ui .

3.

Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia m ă

pr ivea sur îz înd ; Studiando si impara — St ud i i nd se î nva ţ ă .

4. Construcţia senza + inf in i t iv :

-E"

partito senza sa lu tare — A pleca t

fără să salute ; Ti ho offeso senza voler lo — Te -am j ign i t fără să vre au .

P R O P O Z I Ţ I I R E L A T I V E

§ 212 Prop ozi ţ i i le re la t ive pot fi îm pă rţ i te în rela t ive prop riu-zise

şi relat ive cu valori specifice (cauzale, f inale, consecutive, concesive,

condi ţ iona le , f ina le , compara t ive e tc ) . In funcţ i e de ro lu l pe care aces te

valori î l au în frază este folosi t ş i modul cu care acestea se construiesc.

Astfel , propozi ţ i i le re lat ive propriu-zise precum ş i acelea avînd o funcţ ie

cauza l ă , l oca l ă , t empora l ă i mpun cons t ruc ţ i a cu modu l i nd i ca t i v . Re

la t ive le care au o funcţ i e f ina lă sau consecu t ivă cer cons t ruc ţ i a cu modul

c o n j u n c t i v

;

cele compara t ive sau condi ţ iona le se po t cons t ru i a t i t cu

m od ul c on jun ct iv cî t şi cu mo dul con di ţ ional conform regul i lor de folo

s i re a l aces tora. Exemplele de mai jos i lus t rează di fer i te le valor i a le

propozi ţ i i lo r re la t ive p rezen ta te l a toa te modur i l e spec i f i ce .

1. Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato

la se t t ima na scorsa — L-a m v ăz u t pe p r ie tenu l pe care mi l -a i p r ez en ta t

s ă p t ă m î n a t r e c u t ă ; E

1

stato trovato un bam bino che s i era perd uto nel

bosco — A fost găs i t u n copi l car e se p ierdu se în p ăd ur e ; Finalmente

si può vedere

i l f i lm del qu ale si è ta n to p arl ato — în sfîrşi t p o at e fi

v ă z u t

(pu tem vedea) f i lmul despre care s -a vorb i t a t î t a ;

Bea ti gli italiani

che hanno un c l i ma così m i te — Ferice de i ta l ieni căci au o cl imă at î t

de b l inda ; Era il tempo in cu i s i raccogl ieva l ' uva — E ra t im pu l în care

se culegeau s t ruguri i ; Proprio lui, che sa tante cose, non parla — Tocm ai

el, care ş t i e a t î t ea , nu vo rbeş t e ; Pe r quan t o mi r i gua rda , fai pure — î n

ceea ce mă priveşte, eşt i l iber (să faci aceasta) ; L'ho incontrato nel bar

dove prendo sempre i l caffè — L-a m înt î ln i t în baru l în care beau în to t

deauna ca feaua ; Non Vko trovato, m a no n du bi to che lo t rove rò — Nu

l-am găsit , dar s înt s igur că o să-1 găsesc.

2. Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi al le sei

d i m at t in o — Iau un t re n c are să a jun gă l a şase d im ine a ţa ;

Consegnai

260



la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am pre da t sc r i soarea bă ia

tului său ca să i-o ducă ;

Chi avesse notizie,

è pregato di riferire — Cine

ş t ie ceva, es te rugat

s ă a n u n ţ e

;

Chi volesse aiutarmi, sarebbe proprio

un angelo — Cine ar vrea să mă ajute, ar f i un înger ; 77 lavoro

è riuscito

meglio di quanto

sperass i — T rea ba a ieş i t m ai b ine d ecî t sp er am ;

Non c'era nessuno

che potesse resistergli

— Nu era n imeni care să-i

p o a t ă r ez i s t a

;

Cerco una macchina

che abbia la cilindrata grande

— Gau t

o maş ină ca re să a ibă capac i ta te c i l ind r ică mare .

P R O P O Z I Ţ I I C O N D I Ţ I O N A L E

§ 213 A. Prop ozi ţ i i le condi ţ ion ale po t fi in t r od us e cu a ju toru l

an u m i to r co n ju n c ţ i i s au l o cu ţ iu n i co n ju n c ţ io n a l e u r m a te d e m o d u l

conjunctiv:

1.

Qualora

— d a c ă :

Qualora ci sia qualcosa che non va,

telefonami

—Dacă e ceva ce nu- i în regulă , te lefonează-mi ;

Qualora tu non venga

a tempo, n oi non ti aspettiamo /aspetteremo — Da că tu nu v i i l a t im p

n o i n u t e a ş t ep t ăm /n - o s ă t e a ş t ep t ăm

;

Qualora lei non sia venuta

a tempo, noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a veni t la t imp noi

n - a m a ş t e p t a t - o .

2.

Purché — nu m ai să, cu cond i ţ i a c a : Vengo, purché vengano

gli altri — Vin, n um ai să vin ă si ceilal ţ i .

3. Anche se, se anche, seppure — ch iar d ac ă : Seppure (anche se)

me Io chiedesse mia madre,

non

lo direi — Chiar de m -ar rug a m am a,

nu i -aş spune.

NOTĂ

Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ:

Anche

se

è

mia

sorella, non Ie credo —

Chiar

dac ă este sora me a eu tot nu o cred.

4.

A meno che — n u m a i să : Sono d'accordo a presentarvi doma ni

la lezione su Dante Alighieri

a m eno che voi non ripensiate

—

S ì n t

de

acord să vă p rez in t mî ine lec ţ ia desp re Dan te , numai să nu vă r ăzg înd i ţ i .

5. Nel caso che — în caz că : Nel caso che non venga,

farò

un

passeggiata — In caz

că nu v in e , am să fac o p l im ba re ; Nel caso che

nevichi (nevicasse, abbia nevicato) ,

non uscirem o di casa

— In caz că

ninge (a nins) , nu vom ieşi din casă.

NOTĂ

Construcţia poate f i real izată şi cu modul indicat iv:

Nel

caso

che

nevica,

non

usciremo di casa — în caz că ninge, n-o să ieşim din casă.

B .

Propoz i ţ i i l e cond i ţ iona le se mai po t a lcă tu i av înd p red ica tu l

la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene,

saprai rispondere — Da că ai să te gîn deş ti bin e, ai să ş t i i să ră sp un zi ;

Veduto una volta il modello,

lo

saprò rifare

—

D a c ă a m v ă z u t

o dată

modelul, am să şt iu să-1 fac.

261



SE C O N D I Ţ I O N A L ( P E R I O D U L I P O T E T I C )

§ 214 Es te numele sub ca re es te cunoscută f raza formată d in două

propoz i ţ i i , una principală (sau regentă, sau — în i t a l i a nă — apodosi),

ş i a l ta subordonată condiţională (sa u — în i t a l i a nă — prqtasi) i n t r o d u s ă

de conju nc ţ ia se — da că : Se tu volessi — D acă tu a i vr ea (con di ţ ionala )

saremmo amici — am fi pr ie te n i ( regenta ) . F r az a ipo te t ică po a te e xp r im a

ipoteza ca f i ind: 1) reală, 2) posibilă sau ireală.

1. în p r imu l caz (ipoteza reală), con s t ruc ţ ia fo loseşte modul

indicativ at î t în regentă cit şi în subordonată: Se v ieni og gi , t rov i a casa

Laura — Da că v i i a s tăz i , o găseş t i pe L au ra ac as ă ; Se p ian gi , no n

par lo più con te — D ac ă pl îngi , n u m ai vorb esc cu t ine ; Se pia ng era i

n o n pa r l e rò più con te — Daca o să pl îngi , n-am să mai vorbesc cu t ine ;

Se p iangi , non pa r l e rò più con te — Dacă pl îngi , n-am să mai vorbesc cu

t ine

;

Se p iangera i , non par lo

più con te

— Dacă o să p l îngi , nu mai vor

besc cu t ine ; Se è piovuto, s i è bagnato — Da c ă a p loua t , s -a u d a t ;

Se p ioveva , s i bagnava — Dacă p loua , se uda ; Se i l t reno è g ià a r r iva to ,

è mut i l e aspet ta re — Dacă t renul a sos i t de ja , e s te inu t i l să mai aş tep tăm.

NOTĂ

Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional:

Se tu vai via, dovrei r imanere io — Da că tu pleci , ar trebu i să răm în eu.

2. Cînd ipo t e z a p re z e n ta t ă este posibilă sau ireală c ons t ruc ţ i a

per iodulu i ipo te t ic es te :

Regentă

Congiun t ivo impe r fe t t o

Subordonată

Condiz ionale presente

Exemple:

Se tu te ne andassi via , dovrei rimanere io — Da că a i p leca t u , a r

t r e b u i s ă r ă m în e u ;

Saremmo amici,

se tu voless i — A m fi pr ie te ni ,

dacă tu ai vrea ; Se piovesse prenderei un taxi — Da că ar plou a, aş lua

u n t a x i ;

Non mi meraviglierei

se v incesse ro i nos t r i — Nu m -aş mir a da că

ar c îş t iga a i noşt r i ; Se m io mari to s i decidesse di viaggiare in macchina ,

potrebbe portare' il tuo bagaglio — Da că so ţu l meu s -a r h otă r î să că lă to

rească cu maş ina , a r pu tea să - ţ i ducă baga ju l ; Se venissi da me, ti diver

tiresti — Dacă ai veni la mine , te -a i dis t ra .

b)

Regentă

Condiz ionale passa to

Subordonată

Congiun t ivo t r a pa s sa to

Exemple:

Saresti riuscito, se

tu avessi avuto pazienza

— Ai fi reu şi t , da că a i

f i a v u t r ă b d a r e

;

Non mi sarei meravigliato, se avesse ro

vinto i nostri —



N u m - a ş fi m i r a t , d a c ă a r fi c î ş t i g a t a i n o ş t r i ; S e l a l u c e f o ss e m a n c a t a ,

non avrei potuto scrivere — D a c ă n - a r fi f o s t l u m i n ă , n - a ş fi p u t u t s ă

s c r i u ;

Lo avresti giudicato altrimenti,

s e l o a v e s s i c o n o s c i u t o m e g l i o —

L - a i f i j u d e c a t a l t f e l , d a c ă l - a i f i c u n o s c u t m a i b i n e ; S e s u o p a d r e l o a v e s s e

p i c c h i a t o , Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l s ă u l - a r fi b ă t u t ,

M a r c o n u a r fi p l î n s ; S e a v e s s i a v u t o v o g l i a sarei andata a teatro — D a c ă

a ş f i a v u t chef, m - a ş f i d u s l a t e a t r u .

1.

în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile

presente

şi

passato

de la modul conjunctiv.

2.

în vorbirea familiară putem întî lni construcţi i de t ipul: Se venivi da me,

andavamo in campagna — Dac ă veneai la mine, ne duceam la ţar ă, (ambele pro

poziţ i i la modul indicativ) ; Se suo padre l'avesse picchiato, Marco non piangeva

—

Dacă tată) său l-ar f i bătut , Marco nu plîngea (condiţ ionala la modul conjunctiv,

iar regenta la modul indicativ) .

3. Se ma i pot întî lni co nstrucţi i le

: «Se

venivo con

te ,

saresti s tato contento

? —

Dacă

veneam cu t ine, ai fi fost m u lţ u m it ?; Sarei promossa ora, se studiavo meglio —Aş

fi promovat acum, dacă învăţam mai bine

;

Mi giudicheresti meglio, se mi avessi

conosciuta più a fondo — M-ai judeca m ai fav orabil ,

dacă m-ai fi cunoscut mai în

profunzime.

4.

A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri,

Se fossi fuoco-,

p. 289.



V O R B I R E A D I R E C T Ă S I I N D I R E C T Ă

§ 215 R eda rea de că t re vorb i to r a cuv in te lo r une i an um i te persoa

ne se po at e face cu aju toru l a do uă pro ce de e: a) vo rbi re d i re ctă ş i

b ) vorb i re ind i rec tă . In am îndo uă procedeele com unicare a se' face cu

a ju toru l unor verbe de dec lara ţ i e ca dire — a spune, a zice

;

rispondere —

a r ă s p u n d e ,

dichiarare —

a dec lara

;

affermare

— a af irma,

annunciare

—

a an un ţa , verbe ce po t fi ex pr im ate sau sub în ţe lese . D eoseb i rea funda

men t a l ă d i n t r e ce l e două modur i de vo rb i r e e s t e de t e rmi na t ă de r apo r t u l

s in tac t i c d in t re t ex tu l reprodus ş i verbu l de dec lara ţ i e care î l in t roduce:

a) dacă t ex tu l repr odu s es te ind ep en de nt d in pu nc t de ved ere s in tac t i c

— fa ţă de cu v în tu l de dec lara ţ i e — spun em că es te vorbire directa sau

stil direct; b) dacă t ex tu l reprodus se a f l ă în rapor t de subordonare

faţă de cuvîntul de declaraţ ie , se consideră a f i vorbire indirecta sau

stil indirect.

De exempl u :

Stil direct Stil indirect

Il professore disse agli alunni: Il professore disse agli alunni

— Vi prego di fare attenzione: a di fare attenzione perché a momenti

mom enti riceveremo una visita riceveranno una visita

In mod ob i şnu i t s t i lu l ind i rec t dep inde de un verb de t ipu l dire,

rispondere

etc , expr imat sau sub în ţe les , fo los i t l a unu l d in t impur i l e

t re cu te . M odul şi t im pu l verbe lor d in p rop ozi ţ i a sub ord on ată va dep inde

de t impul d in regentă . în t recerea de la s t i lu l d i rect la s t i lu l indi rect

s e va ţ i ne s eama de u rmă t oa re l e mu t a ţ i i :

— din pu nc t de ve de re formal d ispar cele dou ă pun ct e , ghi l ime lele

ş i l in iuţele de dialog;

— se foloseş te f re cve nt con junc ţ ia che pre ce da tă de verbe le de de

c lara ţ i e dire, rispondere e t c ;

—

pronum ele personale, adjectivele posesive şi demonstrative, adverbele

de timp suferă modif icăr i :

264



Dacă în vorbirea directă

se află

l

Io ,

tu — eu, tu

Noi — noi

Voi — voi

Questo

— aces ta

Costui — ăs ta , aces ta

Mio, tuo — al m eu, a l tă u

Nostro, vostro —

al

nos t ru ,

a l vos t ru

Ora — a c u m

Oggi — as tăz i

Domani

— mi ine

Ieri — ieri

Qui

— aici

Qua —

aici

Poco fa — (cu p uţ in ) m ai

d e v re me

Exemple :

Disse: Non mi piace

questo

quadro — Zise : Nu-m i place

tab lou l aces ta .

Disse:

Io

me ne vado

—

Spuse: eu plec .

Chiese:

Noi

che facciamo? —

î n t r e b ă : N o i c e f a c e m?

Mi chiese:

Oggi

o

domani

vuoi

uscire con

m e?

— M ă î n t r e b ă : A z i

sau renine vrei să ieşi cu mine?

— cea m a i de seamă m ut a ţ i e

Dacă in vorbirea directă se

află

u n t i mp i n t ro d u s d e u n p re z e n t :

Egli

dice : Sono

contento —

E l s p u n e : S î n t mu l ţ u mi t

Domanda

:

Eri

contento ? —

î n t r e a b ă : E r a i m u l ţ u m i t ?

Chiede: Sarà contento ? —

în treabă: O f i mul ţumit?

în vorbirea indirectă se va

folosi

i

Egli, ella (lui, lei) — el, ea

Loro, essi — ei

Essi, loro — ei

Quello

— acela

Colui — ăla, acela

Suo — al său

Loro — al lor

Allora — a t u n c i

Quel giorno — în ziua acee a

Il giorno dopo — a do ua zi

Il giorno prima — cu o zi m ai

d e v re me

Lì

— acolo

Là — acolo

Poco prima — cu puţ in ma i de

vreme

Disse che non gli piaceva quel

quadro — Zise că nu-i plă cea ta

bloul acela.

Disse

che egli

se ne andava

—

Spuse că el pleacă.

Chiese

che cosa loro

facessero ? —

în tr eb ă că ei ce făceau ?

Mi chiese se quel giorno o

il

giorno

dopo

volessi uscire con lui — Mă

înt reb ă dacă în z iua aceea sau a

doua zi voiam să ies cu el.

a re loc în compar t imentu l ve rbe lo r :

In vorbirea indirectă se va folosi

-> to t t im pu l p re zen t :

Lui

dice che

è contento — E l

s p u n e că e mul ţumi t .

Domanda se era

contento — î n t r e a

bă dacă e ra mul ţumi t .

Chiede se sarà

contento — î n t r e a

bă dacă o f i mul ţumi t .

265



Vindicativo presente,

in t rodus de —

unul d in t impur i l e t r e c u t e :

Disse : Sono

contento

— Spuse :

S î n t m u l ţ u m i t .

Vindicativo imperfetto,

i n t r o d u s —

de un ul d in t im pu r i le t re cu te :

Disse : Ero

contenta

— Spuse :

E r a m m u l ţ u m i t ă .

il passato remoto

sau

il passato

prossimo,

int rodus de unul d in

t i m p u r i l e t r e c u t e :

D i s s e r o : F u m m o

contenti

(Siamo

sta t i

contenti) —

S p u s e r ă : F u r ă m

mul ţumi ţ i (Am fos t mul ţumi ţ i ) .

il trapassato prossimo,

i n t r o d u s —

de un u l d in t im pur i l e t r e c u t e :

Chiese: Avevate pensato a . . .

î n t r e bă : Vă gâ nd i se ră ţ i l a . . .

il futuro semplice,

in t rodus de

unu l d in t impur i l e t r e c u t e :

Di s se :

Forse

sarà

contenta

—

Spu se : Po a t e o fi m u l ţum i t ă .

->• V

indicativo imperfetto

:

Esegui re te

subito —

Ve t i e xe c u ta ime d ia t .

Disse :

S p u s e :

il futuro anteriore

in t rodus de

u n u l d i n t i m p u r i l e t r e c u t e :

Disse : Appena avremo esegui to .

Spuse : De înda tă ce vom f i

e x e c u t a t . . .

NOTĂ

Disse che era

contento —

Spuse

c ă e ra mul ţumi t .

•

Vindicativa imperfetto

:

Disse che era

contenta

— Spuse

c ă e ra mul ţumi t ă .

il trapassato prossimo:

Dissero

che

e ra no s t a t i

contenti —

Spuseră că fusese ră mul ţumi ţ i .

•>

il trapassato prossimo :

Chiese se av eva no pe nsa to a —

în t re bă da c ă se g înd i se ră l a . . .

>•

il condizionale passato

(sau

il con

giuntivo imperfetto,

dacă v i i toru l

de p inde de un ve rb l a impe ra t i v

sa u c u va loa re de impe ra t i v ) :

Disse che

forse

sarebbe s ta ta

con

tenta

— Spuse că po a te o fi m ul

ţ u m i t ă .

Disse che eseguissero

subito —

Spuse să execute imedia t .

->

il congiuntivo trapassato

(de

cele

ma i mul t e o r i ) :

Disse

che appena

avessero esegui to. .

— Spuse că de înd a t ă ce vor f i

e x e c u t a t . . .

1.

Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi

rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.

2. Verbele de tipul

dire,

pensare, domandare etc. dobîndesc funcţia de propo

ziţie princ ipală , urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor

de corespondenţă a timpurilor.

3.

în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modu lui:

Mi

impegno personalmente nel garantire che ... — Mă angajez personal să garantez

că ...

— Égli si

impegnava personalmente nel garantire che...

—

Bl se angaja per

sonal să garanteze că ...; Vedendo brillare

il gioiello, ...penserò a te —

Văzînd inelul

strălucind ... mă voi gin di la tine — Vedendo brillare

il

gioiello

...

avrebbe

pensato

a lui

— Văzînd inelul strălucind ... se va gîndî la el.



Vorbire directă

Vorbire indirectă

U n g i o r n o u n t a l e

disse

a u n a m i c o ,

f a m o s o p e r l a s u a a v a r i z i a :

— Devo partire p e r u n l u n g o v i a g g i o :

ti prego, dammi l ' a n e l l o c h e ha i al d i to

e che io

porterò

c o m e

tuo

r i c o r d o .

O g n i q u a l v o l t a

mi guarderò

l a m a n o ,

vedendo brillare

i l gio ie l lo

al mio

a n u l a r e ,

penserò a te.

—

Non occorre —

r i s p o s e l ' a v a r o . —

Guardandoti

l a m a n o e

vedendo

l ' a n u l a r e

s p o g l i o ,

penserai

c he no n t i

ho voluto

dare questo

a ne l l o e c os ì

mi ricorderai

u g u a l m e n t e .

ì n t r - o z i u n o m î i s p u s e u n u i p r i e t e n

a l

s ă u , c a r e e r a c u n o s c u t p e n t r u z g î r -

c e n i a l u i :

— T r e b u i e s ă p l e c î n t r - o l u n g ă c ă l ă

t o r i e : t e r o g , d ă - m i i n e l u l p e c a r e - 1 a i

în de ge t ş i p e ca r e eu am să -1 p o r t ca

p e o a m i n t i r e d e l a t i n e . O r i d e c î t e o r i

m ă v o i u i t a l a m î n ă , v ă z î n d b i j u t e r i a

s t r ă l u c i n d l a i n e l a r u l m e u , a m s ă m ă

g î n d e s e l a t i n e .

— N u - i n e v o i e — r ă s p u n s e z g î r c i t u l —

P r i v i n d u - ţ i m î n a şi v ă z î n d i n e l a r u l g o l ,

t e v e i g î n d i c ă n u a m v r u t s ă - ţ i d a u a c e s t

i n e l ş i î n a c e s t m o d t o t o s ă - ţ i a m i n t e ş t i

d e m i n e .

U n g i o r n o u n t a l e

disse

a u n a m i c o ,

f a m o s o p e r l a s u a a v a r i z i a ,

che doveva

partire

p e r u n l u n g o v i a g g i o , e

lo pregava

di dargli

l ' a n e l l o c h e

aveva

a l d i t o ,

c h e

avrebbe portato

c o m e

su o

r i c o r d o .

O g n i q u a l v o l t a che si fosse guardata

l a m a n o ,

vedendo brillare

il gioie l lo

al

suo a n u l a r e , avrebbe pensato a lui.

L ' a v a r o g l i r i s p o s e c h e n o n

occorreva,

p o i c h é

guardandosi

l a m a n o e

vedendo

l ' a n u l a r e s p o g l i o ,

avrebbe pensato

c h e

n o n g l i

aveva voluto dare guett'suiello

e

c os ì

si sarebbe ricordato

u g u a l m e n t e .

î n t r - o zi u n om î i s pu s e un u i p r i e t e n

c a r e e r a c u n o s c u t p e n t r u z g î r c e n i a l u i

c ă t r e b u i a s ă p l e c e î n t r - o l u n g ă c ă l ă

t o r i e ş i î l r u g a s ă - i d e a i n e l u l p e c a r e - 1

a v e a î n d e g e t ş i p e c a r e î l v a p u r t a c a

pe o amin t i r e de l a e l . Or i de c î t e o r i

s e v a u i t a l a m î n ă , v ă z î n d b i j u t e r i a

s t r ă l u c i n d l a i n e l a r u l s ă u , s e v a g î n d i

la e l .

Z g î r c i t u l î i r ă s p u n s e c ă n u e r a n e v o i e ,

d e o a r e c e p r i v i n d u - ş i m î n a ş i v ă z î n d

i n e l a r u l g o l , s e v a g î n d i c ă n u a v r u t

să - i dea ace l ine l ş i în aces t mod to t o

s ă - ş i a m i n t e a s c ă d e e l .



LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI

Scurtă prezentare istorică

§ 216 Limba i ta l iană es te una dint re l imbi le romanice (a lă tur i de

română , f ranceză , spaniolă , por tugheză e tc . ) ca re la începutur i , cam în

pr ima par te a pr imului mi leniu de d ina intea e re i noas t re , e ra vorbi tăde ţă rani i ş i c iobani i unui mic te r i tor iu d in prea jma Romei , l a sud de

Tibru * . Ac eas ta se consol idează t rans form îndu -se d in t r -u n l imba j

re la t iv să rac , de care se folosea m ica gru pa re um an ă , în t r -o l im bă com

plexă ş i var ia tă . In decursul c î torva genera ţ i i Roma cunoaş te o pute rnică

creş te re în for ţe ş i im po r ta nţ ă , i a r te r itor i i le ocu pa te d e rom an i —

Ital ia , Gal l ia , pen insu la Ibe r ică , Africa sep ten tr io na lă , Da cia — au fost

romaniza te . La toa t e aces t ea a con t r ibu i t ş i f ap tu l că cea ma i mare pa r t e

a popula ţ i i l o r au toh tohe au văzu t î n romani nu numai pe cuce r i to r i ,

c i ş i pe pur tă tor i i unei c ivi l izaţ i i super ioare , ast fe l încî t l imba la t ină

a fos t r epede accep ta t ă (nu in t r ăm în amănunte ) . A t î t a v r eme c î t a dura t

imper iul roman, l imba la t ină a fos t sc r i să ş i vorbi tă pe toa te te r i tor i i le

ocu pa te păs t r îndu- ş i s t ru c tu ra fund am enta l ă ch ia r şi î n pe r ioad a c r e ş t i

nismului . Dar , după cum se ş t ie , în secolul a l V-lea a l erei noastre Roma

a fost confruntată , pr intre a l ţ i factor i , ş i cu invazi i le popoarelor migra

toare ş i apoi dobor î tă . Organizarea uni ta ră a şcol i i ş i a adminis t ra ţ ie i

imper iului , ca re func ţ ionase per fec t ş i r euş ise să menţ ină p înă a tunc i

nea l te ra t n ive lul l ingvis t ic , s -a prăbuş i t . Ca urmare , l imba ş i -a schimbat

aspec tul tocmai pent ru că şcoa la începea să d ispară sau, or icum, să

devină un pr iv i legiu pent ru ce i puţ in i . Aceş t ia au cont inua t în rea l i ta te

să se folosească de acel „sermo elegans" în t imp ce poporul se folosea

de o l imbă des tul de îndepăr ta tă de la t ina c las ică ş i ca re e ra d in ce în

ce mai d i fe renţ ia tă de la o zonă la a l ta

:

es te vorba de l imba l a t ină vu l

gară . De exemplu, l imba c las ică păs t ra cuvinte ca equus, os, ignis, edere

în t imp ce la t ina populară fo losea pent ru ace leaş i noţ iuni cuvinte le

caballus, bucea, focus, manducare,forme pe care le recu no aş te m cu uş u

r in ţ ă în core sponden te l e i t a l i eneş t i cavallo, bocca, fuoco, mangiare. E s t e

dec i demn de re ţ inut faptul că l imba i ta l iană nu der ivă d i rec t d in la

t ina c las ică c i d in cea vorbi tă în popor , l imba la t ină vulgară , ca re în t re

* cfr. Ignazio Baldelli, Il libro d'italiano, Firenze, Sansoni, 1971.



t imp a as imi la t un impor tan t număr de cuvin te pre lua te f i e d in l imba

popula ţ i i lor subjugate de că t re romani , în specia l l imba greacă , f ie din

aceea a popula ţ i i lo r invada toare . Pen t ru pr ima fază se po t da exemple

de cuvinte greceşt i ce au păt runs în l imba la t ină ş i apoi în i ta l iană ca :

poesia, filosofia, aria, lampada, tappeto; în per ioada creşt ină a l te cu

v in te greceş t i pă t rund în l a t ină apoi în i t a l i ană : chiesa, apostolo, mar

tire. In e tapa a doua popoare le migra toa re au împrumuta t l imbi i l a t ine

c uv i n t e c a albergo, guardia, ce s-au p ăs tr at şi în i ta l ia nă şi car e au fost

pre lua te de l a go ţ i ; d in l imba longobarz i lo r se recunosc :

guancia, palla,

ricco, graffiare, scherzare; din cea a franci lor: guanto, orgoglio, guarire,

ardire ş.a.m.d. De-a lungul secole lor l imba la t ină vulgară a t recut pr in

num eroase t ra ns for m ăr i : a şa de p i ldă s-au p ie rdu t consoane le fina le —

ca să dăm doar un s ingur exemplu din fonet ică ; fraza se schimbă şi ea,

în sensul că re la ţ ia dint re di fer i te le păr ţ i de cuvînt nu mai este indicată

de d esine nţe , c i de ar t icole ş i prepo zi ţ i i. Mu taţ i i le ace stea au fost în n um ăr

at î t de mare încî t în preajma anului 1000 popula ţ ia I ta l ie i vorbea o la t ină

cu totul di fer i tă de adevăra ta , c lasica l imbă la t ină : se născuse l imba

i ta l iană . Este per ioada în care pe ter i tor iul I ta l ie i ce le două l imbi coexis

tă : cea c lasică se foloseşte cu precădere în universi tă ţ i , în mănăst i r i ş i

ca l imbă unică în documente le scr ise ; dar deja este o l im bă m o ar tă ;

ş i cea vorbi tă de popor , care nu mai poate să înţe leagă ş i cu a t î t

mai

puţin să se folosească de lat ina clasică. De aici rezultă nu puţine incon

venien te de ord in prac t i c ş i cu l tu ra l : marea masă a popula ţ i e i nu în ţe

l egea semni f i ca ţ i a unui ju rămînt , a une i inventa r i e r i , a une i rugăc iun i ,

spuse în to tde au na în l a t ină e t c . ; a şa înc î t , d in pu ră ne ces i t a t e , încep

să apară în secole le X, XI în noua l imbă vulgară , adică în l imba i ta l iană ,

d i fe r i t e cont rac te , inventa re , fo rmule de ju rămînt pen t ru ca oameni i

din popor să poată înţe lege conţ inutul acestora . Deşi la t ina c lasică con

t inuă să f ie , în secole le următoare , unica l imbă scr isă , l imba vulgară

— adică i ta l ian a — începe să pă t ru n dă şi în scr iere . Pe de a l tă pa r t e

t rebuie să amint im că în per ioada de dominaţ ie a longobarz i lor ,

popula ţ ie coborî tă din nordul Germanie i , fuseseră dis t ruse re ţeaua şco

la ră şi cea ad m ini s t r a t ivă , fap t ce a de te r m ina t ca I t a l i a să t rea că pr in

momente gre le . Profesorul I . Baldel l i a f i rmă că în această per ioadă

mul te oraşe au fost d is t ruse sau părăsi te iar ceea ce mai rămînea din marea

cul tură l a t ină d in t recu t , cu greu s -a pu tu t sa lva în c î t eva mănăs t i r i

benedic t ine . Rela ţ i i le comercia le ş i administ ra t ive dint re di fer i te le regioni devin din ce în ce mai anevoioase; f iecare cent ru t inde să ducă o

v ia ţă in de pe nd en tă fa ţ ă de ce le la l te reg iun i „ in un 'an arc h ia e in un d i sor

din e che s i pro t ragg on o a lung o ; ogni c i t t à , o gni paese s i a l lon tan a

l inguist icamente dal la t ino e insieme si a l lontana dai cent r i v ic ini .

E' questo i l momento in cui le differenze dialet tal i fra regione e regione

cominciano a fars i evident i ."* Deci I ta l ia ' se confrunta îneă de pe a tunci

* I. Baldelli in op. cit., p . 361.

269



cu un aspect specif ic al evoluţ iei l imbii , aspect care continuă să f ie

carac ter i s t ic şi în zi le le no ast r e , an um e, ex is te n ţa num eroase lo r d ia lec te

pe în t reg te r i to r iu l I ta l ie i . în secolu l a l XII I - lea s-a manifes ta t în r în -

dur i le învăţa ţ i lo r tendin ţa de a r id ica propr iu l d ia lec t la rangul de l imbă

ital iană scr isă (poeţ i i „şcol i i s ici l iene" , poeţ i i d in Umbria f ranciscane,

sau cei din Bologna) ; da r la ba za l im bii i ta l ien e pe ca re o cun oa şte m

astăz i se af lă opera lu i Dante Al ighier i d in Floren ţa ,

Divina Come

die,

într -adevăr , Dante ş i -a scr i s poemul în d ia lec t toscan , ş i cum

Infernul, Purgatoriul

şi

Paradisul

au fost cop ia te de ne nu m ăra te

or i ş i răsp îndi te în toa tă Peninsu la , d ia lec tu l toscan a cunoscut o

m are răsp înd i re nu num ai în Tosc ana . Apoi a l ţi do i f lo ren t in i , Fr an

cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scr i indu-şi operele tot în dialect

toscan , aces ta se va impune l i te ra ţ i lo r i ta l ien i . De acum încolo vor

avea loc dezbater i re fer i toare la necesi ta tea creăr i i unei l imbi un i tare

i ta l iene . A u rm a t u n lung proces de t ran sfo rm are a d ia lec tu lu i f lo -

re t in- toscan în l imbă naţ ională i ta l iană ş i de îmbogăţ i re cu e lemente

din ce le la l te d ia lec te a le Peninsu le i . Dar în t ruc î t I ta l ia nu poseda un

cent ru pol i t ic , economic ş i adminis t ra t iv comun, au cont inuat să ex is te

în paralel ş i celelal te dialecte pina la unirea pol i t ică a I tal iei în 1870.

După uni re această s i tua ţ ie nu avea cum să înce teze , dar condi ţ i i le

ş i evenimente le in terne a le I ta l ie i au ofer i t posib i l i ta tea unor re la ţ i i

t o t m a i

str ìnse între i ta l ieni i d ifer i te lor regiuni ale Peninsulei ş i a le

insulelor Sici l ia şi Sardinia . Acest proces de nivelare

lingvist ică este

în pl ină efervescenţă şi in zi lele noastre căci dialectele sint foar te mult

în uz. Şi în ciuda faptului că dialectele îş i p ierd din ce în ce mai mult

num ăru l de vo rb i to r i, aces tea de te rm ină ex i s t en ţa unu i pu te rn ic b i ling

vism: l imba naţ ională se foloseşte în ocazi i of iciale în t imp ce dialectul

continuă să f ie l imba famil iară şi famil ială a f iecăruia indiferent de grupul

social din care face par te .

A s p e c t e a l e l i m b i i i t a l i e n e c o n t e m p o r a n e

Se po ate af i rma ca d in t re toa te ţă r i le de l imbi rom anice I ta l ia

es te ţ a r a ca re cuno aş te o m are v a r i e ta te l ingv i st i că . Fe no m en u l e s t e

u rm ăt o ru l : în z ilele noa st re folos irea d ia lec te lor a scăzu t m ul t , a t î t

în r îndu r i le gnera ţ i i lo r t ine re (mu l ţ i d in t re aceş t ia nu cunosc de loc

prop r iu l lo r d ia le c t ) , c ît şi în m ar i le cen t re ur ba ne ; pe de a l tă p ar te ,

anumi te d ia lec te con t inuă să f i e p reponderen te în anumi te zone ; de

pi ldă la Venezia , un de nu ex is tă un t raf ic ru t ie r in ten s po pu la ţ ia se

fo loseş te de d ia lec t în aproape toa te împrejurăr i le

;

sau da că la locul de

muncă se în t î lnesc mai mul te persoane d in ace laş i sa t , sau d in sa te înve

c ina te d ia lec tu l devine mi j loc obişnui t de comunicare ; de asemeni d ia lec

tu l este p rez en t în t re nu ri le locale, în con vorbir i le te lefonice, în famil ie ,

în mare, se poate af irma că în I tal ia de azi l imba ce se foloseşte zi de

270



zi în famil ie şi la locul de m un că este dia lectul şi nu l im ba na ţ ion ală ,

în să t reb uie subl in ia t fap tu l că d ia lec te le prev a lează doar în l im ba

vorbi tă ; în sc r i s es te fo los i tă aproape exc lus iv l imba i ta l iană . De nota t

ş i fap tu l că o m ino r i ta te de c irca 7 % din pop ula ţ ia I ta l ie i * se expr imă

numai în d ia lec t , în t imp ce marea major i ta te a i ta l ien i lor es te în rea l i ta te

b i l ingvă . Pr eze ntă m m ai jos tex tu l unui c în tec p roven i t d in d ia lec tu l

t r i e s t i n i

La nova Bora

E anche el tran de Opcina

xe nato disgrazia:

vignindo zo per Scorcola

'na casa el ga ribalta

Bona de Dio

che iera giorno de laver

e drentro no ghe iera

che'l povero frenador!

E come la bora che vien e che va

i dixi che'l mondo se ga ribalta.

Şcoa la , p re sa , r ad io - t e l ev iz iunea au o impor tan tă con t r ibu ţ i e

la propăşi rea l imbi i na ţ iona le . Astăz i ex is tă tendin ţe de n ive la re l ingvis

t ică a t î t în pronunţare c i t ş i în lexic şi în gramatică . în lexic există

tendin ţa ca anumite e lemente d ia lec ta le să se in tegreze în l imba i ta l iană

în t r în d în vorb i rea co mu nă ; dar t rebui e subl in ia t un an um it aspec t ,

ş i anume fap tu l că i ta l iana în uz la Pa le rmo es te d i fe r i tă de aceea în t re

buin ţa tă la Genova , de p i ldă . I . Ba lde l l i consideră că de da ta as ta es te

vorba de un lex ic provinc ia l , nu d ia lec ta l : de exemplu , pent ru noţ iunea

d e „ a p a r t a m e n t " î n t î l n i m m a i m u l t e f o r m e :

appartamento

în centruli ta l ie i ,

quartiere in

Toscana , Umbr ia , Lombard ia ,

quartino

în sud,

alloggio

î n P iemon t ; pen t ru ve rbu l „a ba te " în t î ln im picchiare în zona Toscanei ,

menare în zona Umbritei, pestare în zona Romei, battere in nord ; pent ru

no ţ iunea de „ t in i ch ig iu" pu tem avea stagnino în Umbr ia , stagnaro

3a Roma, lattoniere în sud şi trombino la Fi renze . Un a l t aspec t asupra

că ru ia ţ i nem să a t ragem a ten ţ i a e s t e pă t runde rea cuv in te lo r de ob î r ş i e

d ia lec ta lă în l imba i ta l iană l i te ra ră : es te cazul cuvîn tu lu i grissino pro

veni t d in Piem ont dar răsp în di t în to a t ă I ta l ia ş i nu nu m ai ; s in ta gm a

dare un cicchetto — „a reproşa", se folosea în l imbajul argotic a l soldaţ i lor

d in Piemont : as tăz i es te cunoscută în în t reaga I ta l ie cu sensul de a

„cer ta pe c ineva" . Il panettone ~ cozonac , prov ine d in d ia lec tu l m i lanez ,

dar as tăz i cuvîn tu l es te cunoscut ş i d incolo de grani ţe le I ta l ie i ; ace laş i

lucru se poa te spune de cuvîn tu l pizza proveni t d in d ia lec tu l napol i tan

sau formula de sa lu t ciao proveni tă d in d ia lec tu l vene ţ ian . Ciao nu este

a l tceva dec î t cuvîn tu l la t in sclavus care în secolul a l XVIII- lea făcea

pa r t e d in s in t agma schiavo di vostra signoria illustrissima. Carlo Goldon i

* AA. VV. La lingua italiana tra norma e scelta, Padova, Liviana Editrice, 1984.

271



folosea în comedii le sale în loc de cuvîntul i tal ian schiavo, cuvîn tu l d ia

l ec t a l vene ţ i an sciao; prin căd erea consoanei in i ţ i a l e a dev en i t ciao,

i a r în rom ân eş te a re un co respon dent per fec t în fo rmula reg ională

de sa lu t servus. Şi exem ple le s -ar pu tea înm ul ţ i . In g ra m at ică se

observă anumite d i ferenţe regionale în ceea ce pr iveş te const rucţ i i le

ve rba l e : î n Toscana t i mpur i l e passato prossimo şi passato remoto se fo

losesc în mod normal în funcţ ie de s i tuaţ ie , pe cî tă vreme în sud es te

folos i t cu precădere passato remoto, iar în nordu l I t a l i e i es te în t rebu in ţa t

ap ro ape î n exc l u s i v it a t e passato prossimo. E ste însă ad ev ăr a t că în genera l

l imba comuna are tendinţa de s impl i f icare ş i de alegere a formelor ce

ar t re bu i să f ie im pu se ca forme unice toc m ai spre a con tr ibui la p rocesul

de unif icare l ingvis t ică . Lu cru l nu e uşor de real izat , da că ţ ine m seam a

şi de faptul că după al doi lea război mondial , dar în special în u l t imele

două deceni i , l imba i ta l iană es te foar te deschisă faţă de cuvintele s t răine

— franceze ş i, în special , engleze — în da un a l imbi i na ţ ion ale . Ia tă

pen t ru care mot iv şcoa la , p resa , c inematografu l , rad iou l , t e l ev iz iunea ,

t e a t r u ] ,

şi nu în ul t im ul r în d l i ter at ur a , au m enirea de a con tr ibui în

mod conşt ient ş i del iberat la propăşi rea l imbi i naţ ionale i ta l iene.

Stiluri funcţionale

§ 217 A. în cadrul stilului beletristic pu tem despr inde cu uşur in ţă

ce cu v in te şi s t ru c tu r i s in tac t i ce cu va lo are expres ivă s in t cara c ter i s t i ce

unuia sau a l tu ia d in t re poeţ i i , p roza tor i i sau d ramaturg i i pen insu lar i ,

ce arhaisme putem înt î ln i , c î t de numeroase s în t neologismele ş i regio

na l i smele pă t runse în l imba l i t e rară i t a l i ană . Modele le pe care l e p rezen

tăm acum însă, nu s în t caracter is t ice l imbi i naţ ionale (as t fel de modele

se află în pagini le antologice de la sfîrşi tul volumului) ci anumitor dia

l ec te ,

pe nt ru ca ci t i torul ro m ân să-ş i po ată face o idee de di ferenţele ce

ex is tă — în scr is — în t r e l i m ba i ta l ian ă şi cea a d ialectelor . Fie care

exemplu de dialect va f i însoţ i t de t ranspunerea lu i în l imba i ta l iană

c o n t e m p o r a n ă .

Dialect din împrejurimile oraşului Padova

Mo dime un può ' ; miss i r Francesco Spet rarca mo no nassé lo in

F i o r e n t i n a r i a ? Mo canca r ' è E perché el fo mal contento a esserghe

nassù, ché ' l vorae essere nassu in sul Pavan, el g l ie vene a s tare , e che

morì , e ghe volse essere sotterò, e sì no fo buffa né capeleta ; . .(A. Beoìco

i l Ruzante în voi . AA.VV. La lingua tra norma e scelta.). ,

Transpunere :

Ma di temi un po ' , messer Francesco Pet rarca non nacque eg l i in

F io ren t i ne r i a

(Florenţa)?

Canchero , è cos ì E pe rché fu m a lco n t en to

a esserci na to pe rch é av reb be voluto essere na to nel P av an o (zona din

272



preajma oraşului Padova), ci ve nn e a st ar e, e ci m or ì, e ci volle essere

sotterrato, e sì non fu burla né errore; . . .

D i a l e c t d i n p r o v i n c i a P o t e n z a

A ppiccuele e tà agge purta te sèmbe, faccime ara le t ìerre , sc ì ie sèmbe

cu u m ule, ca rresc iàvem e la pa glie , carresci averne re ggrai ie , senì iem

a ru vósk, a Mmundicchie , e ddà facì ieme dui viagge a lu iurne; . . . (cfr .

voi .

A A . W . La lingua tra norma e scelta. Pado va , L iv iana Ed i t r i ce

1984).

Transpunere :

A piccola e tà ho por ta to [car ich i ] sempre , facevamo arare le te r re

andavo sempre col mulo , car icavamo la pagl ia , ca r icavamo i l grano,

ven ivam o al bosco, a M onticchio, e là faceva mo due viaggi a l giorno ; ...

Dialect veneţian

Nei campi no gera

più 'na spiga,

el sol brusava su la fame dei braciant i .

Le rad io z igava guera a i comunis t i

che no i voleva le fabriche sarae,

i domandava g ius t iz ia , g ius t iz ia

su la tera brusada dal sol e da la fame.

(Romano Pasciuto)

Transpunere :

Nei campi non c 'era una spiga

i l sole bruciava sul la fame dei bracciant i .

Le rad io gr idavano guerra a i comunis t i

de non volevano ch iudere le fabbr iche

e do m an da va no g ius t iz ia g ius t iz ia

sul la terra bruciata dal sole e dal la fame.

Dialect napoîi tan

Transpunere :

Nu pianeffor te ' e no t te Un p ianofor te nel la no t te

s o na , l u n t a n am en t e , s u o na , l o n t an a m en t e ,

e 'a m use ca se sen te e la m usic a si sen te

pe l l 'a r i a su pp i rà . . . pe r l ' a r i a sosp i ra re . . .

Ma sul i tar io e lento Ma sol i tar io e len to

273



more ' o mu t ivu an t i co

se fa ccbiù cupo 'o vico

din t 'a D 'oscur i tà .

muore i l mot ivo an t ico

e rende p iù cupa la v ia

dent ro l 'oscur i tà .

(Salvatore di Giacomo )

D i a l e c t r o m a n

Uom o e la scimmia

L'omo d isse a la Sc immia

— Se i b r u t t a , d i spe t to sa :

Ma come sei r idicola

Ma quanto se i cur iosa

Quann ' io t i vedo , r ido

Rido nun se sa quanto

La Scim mia d isse : — Sf ido

T 'a r i s somi jo t an to ...

Transpunere :

L'uomo e la scimmia

L'uomo d isse a l la Sc immia

— Se i b r u t t a , d i spe t to sa

Ma come sei r idicola

Ma quanto sei cur iosa

Quando io t i vedo, r ido

Rido non si sa quanto

La Sc immia d i sse : S f ido

Ti rassomigl io tan to

B . Categoria

stilului ştiinţific

poa te fi i lu s t r a t p r in u rm ătoa re le

m o d e l e :

T e x t d e t e o r i e l i n g v i s t i c ă

Fondamen to de l l a comunicaz ione

è il

segno,

un a r ea l t à che cono

sciam o b ene , nel la q uale s iam o im m ersi . Segni in forme inf in i te , no n

solo visive o segni grafici , ma segni come luci e suoni, come sapori e

odori , segni come tracce e s in tomi, segni come cose ed event i e idee,

segn i come a t tegg iament i e ges t i , come ab i t i e case , segn i come le t te re

del l 'a l fabeto , come parole , come test i , segni come impulsi e le t t r ic i , segni

come segnal i (AA.VV. La lingua tra norma e scelta).

— Ex em plu l une i scheme cu a ju to ru l

căreia s-ar putea elabora un

refera t cu

conţinut ştiinţific.

Schema:

la socie tà tecno logica com e estrem o svi luppo del la

rivoluzione in du st r ia le : p rodu zione e tec no log ia ; im po r ta n t i t rasfor

m azio ni rese possibi l i dal lo svi luppo tecnolog ico ; produ zion e in ser ie ,

applicazione del la scienza al le r icerche industr ial i . Esempi: te levisione,

t ra sp or t i ( specie aere i ) , beni d i consum o ecc . I l lavoro pre in du st r ia le ,

nel la fase in du str ial e classica, nel la fase tec no log ica : dal la fa t ica f is ica

a que l la psichica ; prob lem i del la special izzazione ; la f ran tu m azio ne del

l a v o r o ; i m p o r t a n z a d e l f a t t o r e u m a n o n o n o s t a n t e l ' a u t o m a z i o n e ; i l

cont ro l lo de l le m acc hin e . Nu ove tecn ich e d i lavoro ; p roblem i um an i de l

lavoro ; m al a t t i e profess ional i, log oram ento nervoso , d isoccupazione

tecnologica , r iqual i ficaz ione , educazione pol iva len te ecc . Scuola e lavo ro



Prospe t t ive per un lavoro p iù umano: l ' uomo sch iavo de l l avoro o i l

l avo r o pe r l ' uom o? (A. Marchese, A. Sartori).

C. Stilul oficial

CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUM ENT

Bologna, 12 ottobre 1971

Al Preside della Scuola Media

„Guido Guinizelli"

Via S. Isaia, 18

40 123 Bologna

Il sottoscr i t to Giovanni Neri , nato a Imola i l 2 maggio 1946, l i

cen ziat o presso co de sta Scuo la nella sessione estiv a de ll 'ann o scolastico

1950—51, chiede a l la S .V. di r i lasc iargl i i l d iploma at tes tante la conse

guita l icenza di scuola media infer iore.

Ringrazia e porge dis t int i ossequi

Giovanni Neri

(firma)

Giovanni Neri

Via Tolomini, 7

40 134 Bologna

SCRISOARE

COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ)

Vercelli, 20 aprile 1968

Mario Rossi

—

Mercerie

Piazzale Mazzini 4

13 100 Vercelli

Spet tabi le Di t ta Bianchi & C. Milano

Vi prego spedirmi , a mezzo corr ie re Sant i , i seguent i a r t icol i :

— lo sciarpe lan a scozzese Po lar

— 15 cr av at t e la na scozzese t ipo C

— 12 pa ia ca lze uom o gr ige t ipo ext raf ine

— lo so t toves t i l ana b ianch e do nna 3

a

misura

Vi raccomando la mass ima so l l ec i tud ine .

Unire te a l la merce fa t tura , sa ldo a 30 giorni , come di consueto .

Distinti saluti

Mario Rossi

(firma)

275



MO DELE DE CORESPONDEN ŢĂ PARTICULARĂ

Ravenna, 2 ottobre 1971

Caro Beppe,

L'ul t imo sabato del mese in corso al le ore 21 si r iunirà in quel la

s impat ica t ra t tor ia de l Trebbo la g lor iosa 5

a

A per una sera ta d i addio .

Ho telefonato a molt i che hanno già dato la loro adesione: a quel l i

in t rovabi l i come te ho dovuto scr ivere . Spero che tu non t rad i ra i i tuo i

am ici , anc he se il lavo ro t i ha già al l on tan at o da noi ; un po ' di bald oria

non fa poi del tu t t o male ne pp ur e al le perso ne ser ie . In at te sa di un a

conferma, t i sa lu to a nome d i tu t t i

Piero

TELEGRAME

Destinatario

Mario Rossi

e

indirizzo

Roma Marco Polo 34

Testo

Arr ivo dom enica t ren o ore d ic iasse t te

Sandra

Cognome, Nome, Domicilio

Sandra Bianchi

del Mittente

Via Rom a 66 Torino

Alte exemple:

— Imp ossib i l i ta to in terv eni re m an do v iv iss imi aug ur i — Marco

— T u t t o b e n e a sp e t t a v i R o m a — M a m m a

— R im an da ta pa r t en za luned i s top d isd ic i a pp un tam en to — Gino

Verdi

TEXTE OCAZIONALE

Căsătorii. Naşteri

— Ra l legram ent i ed aug ur i v iv iss imi — X .Y .

Decese

— Pre nd end o v iv a p ar te a l Suo gra nd e dolore Le inv io le mie

più

sen t i t e condog l i anze — X .Y .

— Accolga le p iù affet tuose e s incere condo glianze di X .Y .

Mulţumiri

— Grazie dei bel l issimi f ior i che ho molto gradi to e degli auguri che

c o r d i a l m e n t e r i c a m b i o . — X.Y .

— Ringrazio v ivamente per i gent i l i augur i ehe r icambio d i cuore —

276



D .

Clteva exemple din stilul publicistic

A PASSEGGIO PER IL CIELO

Mosca, 18 Marzo 1965

Alle 11 di qu es ta m at t in a , per la pr im a vo l ta nel la s tor ia , il ten en te

colonnello sovietico Alexei Leo nov , ve sti to di un o speciale scafand ro

ermet ico , ha abbandona to la nave spaz ia le „Voskhod I I " che lo aveva

po r ta to a ol t re 400 chi lom etr i d al la Te r ra , e si è l ibra to nel cosmo. Poco

dopo la te levis ione sovie t ica ha t rasm esso le imm agin i di qu es ta fan ta

s t ica impresa , e ass ieme a mil ioni di te lespet ta tor i lo abbiamo vis to anche

noi,

l a go la s t r e t t a da l l ' emozione . Po teva sembrare una sequenza d i uno

dei tant i f i lm di fantascienza. Una macchia scura , af fusola ta in pr imo

piano: la macchina da presa . Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico.

E in questo spazio, sullo sfondo della superf icie terrestre in movimento,

un uomo ver t ig inosamente so lo , ga l leggian te , ro tan te , ch iuso ne l suo

grosso scafandro, le spalle car iche di due bombole dell 'ossigeno, legato

al la nave spazia le „Voskhod I I" da un sot t i le cavo, quas i un cordone

ombel icale teso t ra la creatura appena nata che compiva i pr imi pass i

in un e lemento es t r aneo e il corpo-m adre de l l ' a s t ro na ve . [ . .. ] (Augu s to

P anca ld i , L'Unità, 18 II I 1965)

ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI

— I l „ fungo" d e l l ' a tomica d i H i rosh im a: un a grand e c onq uis ta de l la

scienza può t rasform ars i , nel le m ani del l 'uo mo , in un ter r ibi le s t ru m en to

d i d i s t r a z i o n e " . ( E N I )

— Ma l 'energia nuclea re pu ò anche essere fonte di ben essere e

r icchezza : qu and o a l imenta le cen t r a l i nuc lea r i dove v iene t r as form ata

in energia elettr ica, che farà funzionare le industr ie. Nella foto: la cen

t r a l e t e r m onuc lea r e d i L a t ina . ( E N I )

— M iniera di ca rbo ne : L 'a rm at ur a imped isce a l la gal ler ia di crol lare

ment re i mina tor i scavano co i mar te l l i pneumat ic i . (ENI )

— Il petrolio, spir i to dalla pressione dei gas, può schizzare improvvi

so dal suolo per fora to , con un get to di una violenza impress ionante .

(ENI )

— Un tecnico petrol i fero pre le va un cam pion e di greggio pe r dete r

minarne la qua l i t à . (ENI )

CRONICĂ

Un rogo di quattromila polli

Quat t romila pol l i sono ars i v iv i ne l l ' incendio divampato in un a l le

vamento d i Givo le t to . Le f i amme, dovu te p robab i lmente ad un cor to

c i rcu i to , han no causa to dann i pe r d ieci mi l ion i . L ' a l l ev am ento app ar t i en e

277



a Renato Par r i , 63 ann i , che ab i ta in una casc ina v ic ina ed è a iu ta to

nel lav oro d al la mo gl ie e dal le sorelle Giu sepp ina e Ca rm ela Da niele ,

di 24 e 19 anni . / . . . / (La Stampa, 25 V i l i 1971) .

TEXTE PUBLICITARE

— Uffic io Cen t ra le v iagg i — corr i spo nden te C I T

L'agenzia con la p iù lunga esperienza a Tries te a cui r ivolgers i

pe r :

— viagg i in gru pp o, aerei , crociere, I .T . ;

— viagg i d i lavo ro e s tud io ;

— pron otaz ion i a lbergh iere in t u t t o il m ondo ;

— big l ie t t e r i a aere a — m ar i t t i m a — fer rov iar ia e w agon s l i t s ;

— cam b io va lu t e ;

— pr a t i c he pa ssa po r t i e v i s t i ;

— pubb l icaz ion i To ur ing Club i t a l i ano ;

— pol izze ass icu rat iv e ;

— noleggi au tom obi l i s t i c i , au top ul lm an ;

— organ izzazio ne di con gress i e co nveg ni ;

— tur i sm o sco last ico



TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA

B A R Z E L L E T T E

( A N E C D O T E )

D A L L ' O T T I C O

— A vrei bisogno di un paio d 'occh iali , disse un t izio a l l 'ot t ico .

Ques t i g l i fece provare un cer to numero d 'occhia l i , ma nessuno

gl i andava bene .

— Ne anche con qu es t i occhia l i posso leggere , co nt in ua va a di re

i l compra tore .

— Ma av e te im pa ra to a leggere

?

chiese inf ine impaziente l 'o t t ico .

— No, disse i l c l iente , proprio p er q ues to des idero c om pr arn e u n

pa io .

Vedo che i l mio vicino di casa non può leggere senza occhiali , ma

se se l i mette , vedo che legge benone.

L A O P T I C I A N

— Aş avea nevoie de o perech e de ochelar i , spuse un in divid

către

optician. Acesta î i dădu să probeze o serie de ochelari , dar nici unul dintre

aceş t ia nu i se potr ivea .

— Nici cu ochelar ii aceş t ia nu pot c i t i , spun ea în t ru na cu m pă ră to rul .

— Dar a ţ i în vă ţa t s ă c i t i ţi ? în tre bă op ticia nu l cînd în f ine îşi pier

d u s e r ă b d a re a .

— Nu, z ise c l ientul , tocm ai de aceea doresc să-mi cum pă r ochelar i .

Văd că vecinul meu nu poate să ci tească fără ochelari , dar dacă ş i- i

pune , observ că c i teş te grozav.

Vezi cap. Fonetică, accentul, § 11

Q U A N D O P I O V E

— Pier in o, d imm i pe r favore , cosa ved iam o sop ra la te s ta qu and o

fa be l t empo?

— Il sole o le stelle .

— E q u a n d o p i o v e ?

— L 'ombre l lo .

279



C Î N D P L O U Ă

— Pe tr ică , spune-m i te rog , ce ved em dea sup ra capulu i a tun ci c înd

e vre m e f rumo asă ?

— Soarele sau stelele .

— D ar cînd plouă ?

— Um b r e l a .

Vezi cap. Articolul, articolul hotărît, § 18.

*

I l professore dopo aver spiegato agl i scolar i la lezione sul l 'estra

zione del lo zucchero dal le barbabietole , chiede a Gigino:

— Se ntia m o se ha i cap i to da dove si es tra e lo zucch ero ?

— D alla zuc che riera, professore !

Profesorul , după ce a explicat şcolar i lor lecţ ia despre extragerea

zahărului din sfecla de zahăr , î l în trebă pe Gigino:

— Să ved em dacă a i în ţe les de un de se ex t r age zahă ru l ?

— Din zah arn i ţă , dom nule profesor !

Vezi cap. Articolul hotă rît, prepoziţia articulată , § 20.

Dopo che i l professore ha spiegato agl i a lunni l ' importanza del le

v i rgole , a che servono, perché e quando s i met tono , ha volu to vedere se

gl i scolar i lo hanno capito bene. Ha det tato una frase senza virgole e

gl i scolar i dovevano mettere le virgole secondo i l loro parere. Ecco cosa

h a le t to il p rofessore su l q uad ern o d i Car lucc io : D et ta to — „L 'uom o

entrò nel la casa sul la tes ta, portava un cappello gr igio ai piedi , grossi

stivali gialli agli occhi, un bel paio d'occhiali al r isvolto della giacca,

un garofano rosso" .

După ce profesorul a explicat elevi lor importanţa virgulelor , la

ce servesc ele , pentru ce şi c înd se pun, a vrut să vadă dacă şcolar i i au

în ţe les b ine . A d ic ta t o f rază fără v i rgule , şco lar i i t rebuind să pună

virgulele acolo unde considerau ei că este cazul . Iată ce a ci t i t profesorul

în ca ie tu l luì Carluccio

:

D ic ta re — „Bărba tu l in t r ă în casă în cap , pu r ta

o pă lăr ie gr i în p ic ioare , c izme mar i ga lbene la ochi , o f rumoasă pereche

de ochelar i la reveru l ha ine i , o garoafă roş ie" .

Vezi 'cap . Verbu l , il passalo prossimo, § 123 ; 125

;

127.

*

Dice il m ar i to a l la m ogl ie : — Ho pe rd uto i l t re no . Par t i rò domanial la s tessa ora.

Risp ond e la m og l ie : — Se doman i pa r t i ra i a l la s tessa ora , perdera i

i l t reno di nuovo



Sp un e soţul că t re so ţ ie : — Am pie rd ut t ren ul . Am să p lec mî ine la

aceeaşi oră.

Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră, a i să pierzi

d in nou t renul .

Vezi cap. Verbul, il futuro, §125; 127.

*

A Pagan in i s eccava mol to , quando e ra inv i t a to a p ranzo , dover

suonare qualche pezzo per soddis fare g l i ospi t i : E invar iabi lmente ,

a chi gl i diceva : „Venga a pranzo da me, ma non dimetichi i l viol ino",

egl i r i spondeva:

— Il mio violino no n m an gi a ma i fuori di c asa.

Lui Paganini nu- i făcea nic i o p lăcere ca a tunci c înd era invi ta t la

pr înz , să t rebuiască a c ìn ta v reo piesă spre a le mulţumi gazdelor. Şi

în mod invariabil , acelora care î i spuneau „Poft i ţ i la prînz la noi , dar nu

ui ta ţ i să aduceţ i ş i v ioara" , e l le răspundea:

— Vioa ra m ea nu măn încă nic iod ată în a l tă p ar te dec î t acasă .

Vezi cap. Verbul, modul indicativ, l'imperfetto, §1 18 ; 12 3; 125; 13 1.

A L C O N T R A R I O

— Ogni vol ta che bev o di sera del vino no n posso do rm ire p iù

d u ra n t e l a n o t t e .

— St ra no . A me succede tu t t ' a l con t ra r io .

— Come mai , dorm i m egl io?

— No, ma ogni vol ta che dormo non posso bere i l v ino.

D I N C O N T R Ă

— De c i te ori beau seara v in nu m ai pot dorm i în t im pu l no pţ i i .

— Ciu dat . Mie mi se în t î m plă exa ct p e dos .

— Cum adică , dorm i m ai b in e?

— Nu, dar ori de cî te ori dorm, nu pot să mai beau vin.

Vezi cap. Articolul, articolul partitiv, § 26

Vezi cap. Adverbul, gradele de comparaţie, §154.

*

— A me succede che , qu an do u na cosa mi entra nel la tes ta , non la

dimentico mai .

— Ques to

significa

che

ti ricordi

delle 4.000 l ire che t i avevo dato

in p res t i to .

281



— Ah , no Le quat t ro mi la l i re mi sarebbero potute ent ra re ne l la

tasca , non ne l la tes ta : c 'è una gran be l la d i f fe renza .

— Mie mi se înt îm piă că a tu nc i c înd îm i in t ră ceva în cap, să nu

m ai u i t n ic iod a tă .

— A sta îns eam nă c ă- ţ i am inte ş t i de cele 4 .000 de l i re pe care ţ i

l e - a m d a t c u î m p r u m u t .

— A h, nu . Cele p a t ru mi i de l ire m i-au p u tu t in t ra în bu zu na r ş i

n ic idecum în cap: es te o mare d i fe renţă .

Vezi cap. Verbul, modul indicativ, il presente,

§

118; 123; 125.

*

I l noto scr i t tore toscano Renato Fucini (che f i rmava le sue opere

col nome di Ner i Tanfuc io) aveva dedica to a i ragazz i numerose e d iver

t en t i pag ine . Una vo l t a andò a visi tare un suo amico professore. I l do

mest ico che gl i aprì , disse che i l s ignore non era in casa.

— Dov e sa rà — dom andò i l Fuc in i .

— E ' a scuola , ri spose i l d om est ico .

— E al lora — osservò serio i l Fu cini — devi d ire a l p rofessore che

è mol to bravo, se a questa e tà va sempre a scuola . (Adaptare după

G. Latrqnicó).

Cunoscutul sc r i i tor toscan Renato Fucini (care î ş i semna opere le

cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copi i lor numeroase şi plăcute

pag ini . O da tă s-a du s în viz i tă la u n prie ten de-al său, profesor. I-a

deschis servi torul şi i -a spus că domnul nu era acasă.

— Un de-o fi — în t r eb ă Fuc in i .

— E ste la şcoa lă — i -a răsp un s servi toru l .

— A tun ci — spuse cu ser ioz i ta te Fucin i — t reb uie să-i spui profe

sorului că este foarte si l i tor dac ă la vî rs ta as ta co nt i nu ă să se duc ă

la şcoală.

Vezi cap. Verbul, conjugarea la timpurile simple.

*

Un romanziere fu invi ta to da un s ignore che voleva most rargl i i

capolavor i de l la f ig l ia , d i le t tante d i p i t tura . Lo scr i t tore guardava

quei d ip in t i , p iù confuso che persuaso . A un t ra t to i l padre s i fe rmò

davant i a un gran quadro dove, a furia di macchie rosse e gial le , si voleva

r a p p r e s e n t a r e u n t r a m o n t o .

— E di questo lav oro che ne d ice ?, do m an dò i l pa dr e . Ecc e l lente ,

non è vero ? Sa, mia f igl ia ha studiato al l 'estero.

— H a s tudia to a l l 'es te ro ? Me l ' im m ag inav o.

— Ah , s e l ' i mm a g i n a v a ? E da che cosa ? Dica, dica

— Me l ' imm aginav o , pe rché un t r a m on to s imi l e a codes to , non

l 'ho v is to mai .

(Adaptare după R. Guarnieri).

282



Un romancier a fos t invi ta t de un domn care voia . să- i arate capo

doperele f i icei lu i , d i le tantă în p ictură . Scr i i torul se u i ta la p ictur i , mai

mul t descumpăni t dec î t convins . La un moment da t t a t ă l s -a opr i t în

fa ţa unu i t ab lou m are care p r in t r -o g r ăm ad ă de ' pe te roşi i şi ga lbene ,

voia să reprezinte un asf in ţ i t .

— Şi d e luc rarea as ta ce spun eţ i ?, în t reb ă t a tă l . E s te exce len tă ,nu- i aşa? Şt i ţ i , fa ta mea a s tud ia t în s t ră ină ta te .

— A s t ud i a t î n s t r ă i nă t a t e? î mi î nch i pu i am .

— Oi i, vă înch ip u ia ţ i ? După ce ? S pun eţ i , spun eţ i !

— îm i înch ip u iam a cea s ta , deoarece un asemenea as f in ţ i t nu am

văzu t n i c i oda t ă . (Adaptare după R. Guarnieri)

Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 125; 127; 131

D A L F O T O G R A F O

Una s ignora va dal fo tografo .

— Vorrebbe ing rad irm i qu es ta foto di mio fig lio di qu an do av ev a

dieci anni ?

— Ce r tam ente , s ignora !

— Sarebbe

possibile

togl ie rg li — nel l ' i ngra nd im ento — ques to buffo

cappe l l o che aveva?

— Sicuro , è poss ibi le con un po 'di r i tocco. Dovrebbe sol tanto

dirmi

come era pet t inato Suo f ig l io quando aveva dieci anni .

O doamnă se duce l a fotograf.

— A ţi vre a să-mi m ăr i ţ i ac ea s tă fotograf ie a f iu lui m eu de pe v re

m ea cînd av ea zece ani ?

— Desigur , do am nă !

— A r fi pos ibi l să- i sco ateţ i — în poz a m ăr i tă — pă lăr ia as ta cara

gh ioasă pe care o pur ta?

— Desigur , es te posibil cu puţ in retu ş . Ar t re bu i doar să-mi spu ne ţ i

cum era p iep tăna t bă ia tu l dvs . c înd avea zece an i .

Vezi cap. Verbul, modul condiţional, §118; 131.

Vezi cap. Verbul, verbele auxiliare de modalitate,

§ 138.

U N A P R O V E R B I A L E D I S T R A Z I O N E

Un celebre biologo, trovandosi

a

pranzo con un amico,

che

aveva

mangiato ciliege senza lavarle si

è messo a rimproverarlo aspram ente

ed a dimostrargli — con un lun go discorso scientifico — che po tev a

ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti.



In tan to , mangiava l a sua porz ione d i c i l i ege , l avandole con cura

in un bicchiere d 'acqua. Appena f in i ta la lezione di ig iene, con la più

grande natu ra lez za di questo m on do , i l b iologo ha preso il b icchiere nel

quale aveva l ava to l e c i l i ege ed ha ingoia to l ' acqua sporca tu t t a d 'un

fiato.

O Z Ă PĂ C EA L Ă P R O V E R B I A L Ă

Un biolog celebru, af l îndu-se la prînz cu un prie ten ca te mîncase

cireş i le fără a le spăla , s -a ap uc at să-1 ce rte z dra vă n de m on str înd u-i —

într- o lun gă pled oarie ş t i inţ i f ică — că p ut ea ca îm pr eu nă cu c i reş ile să

înghi tă o mare cant i t a te de mic robi infec ţ ioş i .

Int re t imp îş i mînca porţ ia de c i reşe spăl îndu-le gri jul iu înt r-un

pahar cu apă . Înda tă ce -a t e rmina t l ec ţ ia de ig ienă , cu cea mai mare

natura le ţe din lume, biologul a lua t paharul în care spălase c i reş i le ş i

a

înghi ţ i t d in t r -o suf la re toa tă apa murdară .

Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie,

§

65.

C O S A U R G E N T E

— Ascol ta , devo parlarti di un a cosa urg en te .

—

Parlami

pure .

—

Dev i farmi

due grandi piaceri ed io te ne sarò gra to .

— D i m m i ciò che desider i .

I l pr imo piacere che t i chiedo è di prestarmi cen to lei . I l se cond o,

di n o n dirlo a nessuno.

— E cc o, i l secon do te lo posso fare vo len tieri . I l prim o, m i dispiac e

m a non posso.

U R G E N T

— A scul tă , t re bu ie să - ţ i spun cev a urg en t .

— Spune , spune .

— Te rog să-mi împl ineşt i două dorinţe ş i eu î ţ i voi f i recunoscător .

— Spu ne-m i ceea ce doreş t i .

— Pr ima dor in ţă pe ca re t e rog să mi -o împl ineş t i e s te aceea de a -mi

împrumuta o su tă de le i . Cea de-a doua dor in ţă es te de a nu spune n i

m ă n u i a c e a s t a .

— Ei bine , cea de-a dou a do rin ţă ţ i-o împ l inesc bu cu ros . Pe cea

din t î i , îmi pa re rău , da r nu pot .

Vezi cap. Pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate § 88.

Vezi cap. Verbul, modul imperativ, §118; 131.



S T O R I E L L A D I U N A V I R G O L A

C'era una vol ta un re a rguto e bonar io che aveva un minis t ro d i

g ius t iz ia assa i burbero e severo . Si narra che

una

vo l t a , un con dan na to

a morte avesse presenta to domanda di graz ia a l re . La domanda fu

in ol t ra ta da l minis t ro d i Graz ia e Gius t iz ia , i l qua le per ò v i appose : qu es ta

po s t i l la : „G raz ia impo ss ib i le , co nd an na r lo " I l re g l ie la r imandò spo

s tand o sempl icemente l a v i rgo la : „Graz ia , imposs ib il e con dan nar lo"

1

E così il prigioniero ebbe salva la vita.

I S T O R I O A R Ă D E S P R E O V I R G U L Ă

A fos t odată un rege is te ţ ş i cumsecade , care avea un minis t ru

de jus t i ţ ie foar te mo rocăn os şi sever . Se po ves teş te că od ată , u n co nd am

nat la moarte a făcut regelui cerere de gra ţ ie re . Cererea a fos t îna inta tă

că t re minis t ru l Gra ţ ie r i i ş i Jus t i ţ ie i , care a pus următoarea rezoluţ ie :

„Să se ie r te nu se poate , să se condamne la moarte" Regele a res t i tu i t -o

minis trului mutînd pur ş i s implu virgula: „Să se ierte , nu se poate să__se

condamne la moar te ! "

Vezi cap. Articolul, articolul nehotărît, § 22.

Vezi cap. Pronumele personal, combinaţii de pronume atone, § 89.



DAL L A G RAMMAT ICA AL L A L E T T URA

UN ACCENTO DISTRATTO

Una volta un accento Per fortuna uno scolaro

per distrazione cascò rilesse il com ponim ento

sulla c it tà di Como e liberò i prigionieri

m uta nd ola in comò. cancellando l'accento

Figura tevi i cittadin i Ora ai giardini pubblici

comaschi, po ver etti: han dedicato un busto

de tto fatto si trovaron o „A colui che sa m ette re,

rinchiusi nei cassetti. gli accenti al posto giu sto"

(Gianni Rodari)

mutandola in comò —

t ransformîndu-1 în sc r in ;

figuratevi —

înch ipu i ţ i -vă ;

i cittadini

comaschi

—

locuitorii oraşului Como

;

detto fatto — zis şi făcut

;

al posto giusto

—

la

locul potrivit .

Vezi ca p. Articolul, articol ne ho tărît , § 22

Vezi cap. Verbul , passato remoto

Conj.

I § 123,

Conj.

II, 125,

Conj.

II I § 127

Vezi cap, Noţiuni de fonetică şi ortografie, accentul §11.

LE DISGRAZIE DELL'h

Una volta

Vh

si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano

nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore, huomo,

hon esto, horribile, hum ile ece. Poi giaché quell'h non si sentiva nella

pronuncia, şi cominciò a tralasciarla nella grafia

;

ma ci fu chi si lamentò

di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Il poeta Lodovico

Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h

all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno

di onore".

Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h.

Un poeta del Settecento, Pier Jacopo Martelli, scrisse un carme giocoso

che intitolò „Il pianto dell'h", dove tra l'altro si legge:

286



„Ma ohe ha fa t to quest 'acca s ì inerme e s ì innocente

al le fauci del l 'Arno, dov 'abi ta sovente ,

che dagli scri t t i al trui voglion cacciarla in bando,

m en t re g iam m ai non sanno scordarsene par la ndo ?"

1

L'al lus ion e è vo l ta a quei le t te ra t i toscan i che volev ano ab ol i ta del

tu t t o l'fa in iz ia le , pr op rio in qu el la regione, la Tosca na, d ove nel la p ar

la ta d iale t ta le s i sente cos ì for te .

Al momento a t tua le , l 'h , scacc ia ta su tu t t a l a l inea , man t iene sa l

damente la sua posizione in quel le quat t ro voci del verbo avere: ho ,

ha i , h a , h a n n o .

(Andrea Cavalli Dell

1

Ara)

le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h; nella corrispondente voce latina — în cu-

vîntul latinesc corespunzător ;

a

tralasciarla

nella grafia

— să o omită (litera h)

în scris

;

ma ci

fu

chi

—

dar existară unii

caro ;

chi leva

—

cel care ia

;

un

carme

giocoso

—

o poezie glumeaţă;

Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, Consoanele:

h,

§

8B2, grupu ri delitere,

§

10.

L A F E B B R E „ Q "

U n povero quore Che d i rò a l l a famig l ia?"

av ev a la febbre „Q " „Su su , n ien te pa ur a :

(m ala t t ia t ra le p iù rare ) . ho qui pr on ta per le i un a bel la

A ndò da un do t to r e cu ra " .

a farsi v is i ta re : Gli d iede la v i tam in a G

„ E '

gr av e? Mi consiglia ed i l cuo re gu ar ì .

d i f a re t e s t am en to ? (Gianni Rodari)

quore (cuore) — inimă ;

su su,

niente

paura

— hai,

curaj,

nici o teamă;

ho qui

pronta

per lei

— am aici gata pentru dum neata ;

gli

diede

—

îi dădu.

Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, consoanele:

q,

§

8B3.

Vezi cap. Prepoziţia, §156A.

L A F A M I G L I A P U N T O E V I R G O L A

C'era un a vo l ta un pu nto Di no t te e d i g iorno

e c 'e ra anc he un a v i rgo la : and avan o in to rno

era no ta n t o amic i , Sem pre a b ra ce t t o .

Si sposa rono e furono felici. „Che cop pia mo dello

1

„Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi

novat/la gurile rîului Arno, unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vorsă-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?"

287



l a gen te d iceva — d iven tavano m inusco le :

che ve ra m eravig l ia e se qua lcun a, poi ,

la famigl ia Pu nto-e -v i rg ola" . a inch inars i non è les ta

Al loro passaggio la m a t i ta del m ae s t ro

in segno di om aggio le tagl ia la te s t a .

per f ino le maiuscole :

(Gianni Rodari)

c'era una volta

— a fost o d a t ă ; andavano intorno sempre a. braccetto — erau mereu

a l ă t u r e a ; a inchinarsi non

è lesta

- u n e grăbi tă să se supună.

Vezi cap. Verbul , l' imp erfet to,

conj.

I, § 123,

conj.

II , § 125,

conj .

II I , § 127.

S O S P I R I

„Vor re i vor re i . . .

Sapete che fare i

?

Ascolterei un disco,

No, meglio, suonerei

i l pianoforte a coda.

Di te che

è g iù d i moda?

Pazienza ,

ne farò senza.

Del res to non so s uo na re " . ..

„Suonerei se sapessi ,

volerei se potessi.

Mangerei dei past icini

se ne avessi.

C'è sempre un se:

ch issà perché

ques ta sc iocca congiunzione

ce l 'ha tan to con me" . . .

(Gianni Rqdari).

che usi parole sguaiate —

ca să folosească cuvinte uri te; che ve he pare? — ce părere

a v e ţ i ? ;

dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino

— să te legeni pe corn ul lu nii

noi / lu înd o gus ta re ; dite che

è giù di moda? —

spuneţ i că nu m ai es te l a m od ă? ;

pazienza, ne

farò senza —

răbd are,/n -o voi face

;

non so suonare

—

nu şt iu să cînt

(la pian) ; c'è

sempre un se

— exis tă în to tdeau na un dacă; ce l'ha [...] con me — are

ceva cu mine.

Vezi cap. Verbul , Condi ţ ionalul ,

conj.

I, § 123,

conj.

II , § 125

conj.

II I , § 127;

princip alele verbe ner egu late, § 131 ;

Vezi ca p. Fraz a, se condiţ ional (per. ipote tic) , § 214.

„. . . Vorrei , direi , farei . . . "

Che maniere raf f inate

ha i l modo condizionale .

Mai che us i parole sguaia te

non a lza la voce per n iente ,

e seduto in pol t rona

sosp i ra gen t i lmente :

Me ne andrei nel l 'Ar izona,

che ve ne pare?

O forse potrei

fermarmi a L isbona . . . "

„ . . . Vorrei , vorre i . . .

volerei sul la luna

in cerca d i for tuna

E voi ci verreste?

Sarebbe carino,

dondolars i sul la falce

facendo uno spun t ino . . . "



S E F O S S I F U O C O

(Versiune modernizată)

Se fossi fuoco, arderei il mondo ;

se fossi v e n t o , lo tempesterei:

se fossi

a c q u a ,

io l'annegherei;

se fossi Dio, lo manderei nel p ro fondo ;

se fossi

p a p a ,

sarei

allor giocondo,

che tu t t ' i c r i s t i an i imbrigherei

se fossi impera to re , sa i che farei?

a tutti mozzerei il capo a tondo .

Se fossi

M o r te ,

andrei

d a m io p ad r e ;

se fossi v i t a , fuggirei da lui,

s im i lm en te farei con mia madre .

Se fossi Cecco, com'io sono e fui,

toglierei le donne g iovani e leggiadre ,

e vecchie e la ide

lascerei

altru i .

(Cecco Angiolieri).

lo tempesterei

— aş ţ ine-o numai în furtuni ;

io l'annegherei

— aş îne ca-o ;

lo manderei

nel profondo — aş trimite-o în abisuri ; imbrigherei — le-aş da bătaie de cap ; mozzerei

il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap.

Vezi cap. Se condiţional (perioadul ipotet ic), §214.

C O N S E C U T I O T E M P O R U M

Bas il io Puo t i , l e t t e r a to na po le tano , fu un b ra v 'uo m o e un bene-

m e r i t a t o della sua pa t r ia , pe r amor della quale apr ì nel la sua c i t tà , a

sue spese , un a scuola gra tu i ta . M er i terebbe pe r ta nt o la r iconoscen za di

tut t i g l i i ta l iani . Invece, per la sua int rans igenza in fa t to di pur i tà di

l ingua , è d iventa to quas i i l p ro to t ipo

dei

pedant i . S i r accontano d i lu i

s tor ie l le graziose ma probabi lmente non vere .

A Napol i a l lora dominava i l Borbone, e c 'erano, s i sa , mol t i malu

mor i e mol to malconten to t r a i buoni napole tan i . Una vo l ta che a lcuni

suoi amic i s i l amentavano

col

P u o t i

dei

tempi torbidi e duri , s i dice che

egli esclamasse:

— Credete a me, le cose non vanno bene a Napol i , perché da noi non

è ancora ben conosciuto l 'uso esato dei par t ic ipi .

Un'a l t ra vol ta , un amico, per fargl i uno scherzo, andò a bussare

all 'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. I l povero Basil io s i sveglia,

s i af faccia mezzo a sso nn ato a l la f ines t ra , do m an da chi è che picchia a

que l le o re incongrue e che cosa mai s i vuole da lui .

289



—

orrei

che tu ti alzi — grida l'amico, dopo essersi fatto rico

noscere.

—

Sciagurato — esclama il Puoti, fuori di sé —

„che

tu ti alzassi

che

tu ti alzassi" devi dire.

L'infranzione

alla

regola

della

correlazione

dei

tempi gli coceva

più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. (Fernando Palazzi)

Consecutio temporum (lat.) — Corespondenţa t im pu r i lo r ;

un

benemeritato —

un om

demn

de

l a u d ă ;

a sue

spese —

pe

chel tuia la

sa;

dominava

il

Borbone — stăpînea

familia (franceză) a Bourboni lor ;

molti malumori

e

molto malcontento

— m u l t e su

părăr i şi m ul tă n em ulţumire ; si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumăta te ador

m i t ; ore incongrue— ore n epot r iv i te ;- fuori di se — ieşit din fire; Vinfranzione alla

regola — abate rea de la regu lă ; gli coceva più assai che — îl ardea mai m ult decît .

Vezi cap. Articolul, prepozi ţ i i ar t iculate , § 20.

Vezi cap. Verbul , corespondenţa t impuri lor

la

modul conjunct iv ,

§

201.

':



D A L L A L E T T U R A A L L A G R A M M A T I C A

T R O P P A E R U D I Z I O N E

Un uomo dot to assa i

un brut to giorno fu nei guai :

la sua caset ta s ' incendiò

e a i pompier i te lefonò.

Ma come sempre ebbe occas ione

di far sfoggio d 'erudizione:

„Ve ni te , — disse a un sergen te ,

precipi tevol iss imevolmente"

Per quel l ' avverbio c lass ico e sacente

I pompier i non t rovano p iù n ien te :

la do t ta pa ro l ina tan to durò

che tut ta la caset ta s i brucciò.

(Noi donne )

troppa erudizione —

prea multă erudi ţ ie

;

dotto assai —

foarte învăţa t

;

fu nei guai —

dădu de necazuri ; di far sfoggio d'erudizione — să facă pa rad ă de erudi ţ ie ; preci

pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă ; quell'avverbio classico e saccente — acel

adverb clasic şi preţios ; la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul sava nt dură at î t

de mul t .

Vezi cap. Adverbul , Gradele de comparaţ ie ale adverbelor, § 154.

Vezi cap. Stru ctu ra m orfologică a cuvîntului , derivare, §18 2, A,c.

P E R U G I A

(fragment)

Tuff iamoci nel l 'Umbr ia , per un rap ido g iro . Cominciamo da Perugia ,

in cui davvero si respirano la grazia, la genti lezza, ed una specie di dol

cezza morale come sciolta nell 'ar ia. [ . . . ] Perugia è la ma ggio re c i t tà

del l 'Umbr ia e ne è anche i l protot ipo. La sua via pr incipale , corso Van-

nucci, s i s tende tra la bell issima piazza, in mezzo alla quale sorge la

F o n ta n a Magg iore , con le sue splendid e scu l ture , e u na ter ra zz a che

domina una vas ta pa r te de l l ' Umbr ia .

291



Chi

passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza

con cui

ode par lare una l ingua s t raniera o l ' i ta l iano con accento esot ico. Un

velo cosmopoli ta è por ta to a Perugia da i molt i tur is t i , essendo la pr ima,

con Siena , se non er ro , per numero di tur is t i dopo le c i t tà

maggiori.

Ma

vi è un cosmopoli t ismo

int imo,

che de r iva da l l 'Unive rs i tà pe r s t r a

nier i . Fondata per dif fondere la conoscenza del l ' I ta l ia t ra gl i s tudent i

ester i , ha sede in un bel palazzo barocco. Tiene, corsi di l ingua, geografia ,

s tor ia , pensiero, le t te ra tura e ar te i ta l iana , d i ant ichi tà i ta l iche , e di

e tnisco logia . Vi sono passa t i g iovani di quasi 80 nazion i . Q uan do vi

andai la f requentavano i rappresentant i d i 41 nazioni . [ . . . ] Molt i sono

ancora s tudent i a l loro paese d 'or igine; parecchi già professor i , che

r i to rna no sui banc hi ; e spesso persone anzian e , non tu t t i pro ven ient i

da l le disc ipl ine umanis t iche , ma anche avvocat i , medic i , ingegner i .

I p iù appar tengono a l la schiera di v iaggia tor i inconsuet i che un tempo

si chiamavano innamorat i de l l ' a r te , pe l legr ini de l la be l lezza , es te t i .

E 'd u n q u e un cosm opol i ti smo sui generi s , f a t to d i gen te che si f e rma

a Perugia a lungo, e perc iò anche famil iare , che par tec ipa a l la vi ta de

celo medio, che si mescola alla vita cit tadina e così f i l tra nel costume.

(Guido Pioverle).

tuffiamoci —

s ă p ă t r u n d e m ; sciolta nell'aria

—

răspîndi t ă în ju r ; un velo cosmo

polita —

o atmosfera cosmopol i tă ;

se non erro —

dacă nu greşesc:

studenti esteri

—

s tudenţ i s t ră in i ; viaggiatori inconsueti — călători neob işnui ţ i ; sui, generia (lat.) —

unic în felul său ;

del ceto medio

— a categorici de mijloc, a burghe ziei ;

e così,

filtra

nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă .

Vezi cap. Pronu m ele, pronum ele relat iv, § 98.

Vezi cap. Adject ivul , adj . cu forme speciale de comparat iv şi superlat iv, § 71.

V E N E Z I A

(fragment)

Si ha l ' impress ione di t rovars i in una c i t tà che abbia soffer to una

inondazione.

I

pali tei te legrafo, che corrono bel lamente sul la laguna,

le isole

che ne emergono qua e là con

gli alberi

e

i caseggiati ,

c ome

da

una pianura allagala , quel la barca comune su cu i a r ranca un vigile

urbano in tenuta es t iva , lungo i l Canal Grande , la quale par propr io

una barca di sa lva taggio, tu t to concorre a favor ire l ' inganno.

P e r un momento siamo t ra t t i a cons ide ra re lo spettacolo che dà

Venez ia com e qu a lche cosa d ' im m ens am ent e p rovvisor io e be l li s s imo.

I l lusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan

tasia ,

i n t u t t a

la

sua es tensione ,

il

flagello che ha colpito questa

città,

seppe l lendola pe r me tà ne l le acque , invadendo tu t te le sue vie e viuzze,

i

suoi

negozi

e

le

sue

cantine.

Ma una gondola che spunta ad un t r a t to ,

sull 'angolo di un palazzo del Canal G ran de , ci r ico rda che siamo, a Ven ezia.

292



Quel lo che am m iriam o non è i l prodo t to d 'un catacl ism a, bens ì

opera del l 'uomo, capolavoro di una razza ingegnosa e paziente , che cos

t ruì una c i t tà in mezzo a l l 'acqua, per ragioni di fens ive , beninteso, ma

soprat tut to , io credo, per essers i innamorata di ques t ' idea , per fare

una cosa inaudi ta e mai v i s ta : Venez ia . (Vincenzo Cardarelli).

i pali del

telegrafo che

corrono—

stìlpii de telegraf care se

înşiră

:

le

isole che

ne

emergono

—

insule le care se ivesc (din lagu nă) ;

tutto concorre a favorire l'inganno

—

totul

favorizează crearea iluziei ; seppellendola per met — îngropînd-o pe ju m ăta te ;

per ragioni difensive

—

din m otive de apă rare ; una cosa inaudita e mai vista

—

un

lucru nemaiauzit şi nemaivăzut.

Vezi cap. Substant ivul ; genul subst . după terminaţ ie , §34; p lura lul subst-

mascu line, § 3 9 ; pluralul subs t. feminine, § 40.

I L Q U A R T I E R E

(fragment)

Noi eravano content i del nos t ro Quart iere . Posto a l l imi te del centro

della ci t tà, i l Quart iere si estendeva fino al le prime case della periferia,

là dove cominc ia la via Are tina , coi suoi ort i e la sua str ad a ferr ata,

le pr im e case bor ghe si e i villini.

La s t r ad a. Fi re nze . Q uar t iere d i Sa nta Croce. [...] L à era t rascor sa

l 'adolescenza.

Le case erano buie , um ide e f redde d ' inv ern o. 1 tavol i dove m ang ia

vamo avevano spacchi ver t ical i d i cu i c i accorgevamo sol tanto le rare

vol te che scr ivevamo una le t tera . Ma pul i te ed in ordine, le nos t re case ,

curate dal le nos t re mamme che avevano i capel l i gr ig i e uno scia l le

but ta to su l le spal le . Nel la s tanza da pranzo che noi chiamavamo i l

salotto, c 'era un divano, con la tr ina al la spall iera e i mattoni rossi

di cinabrese, le fotografie incastrate ai vetri della credenza, una sveglia.[ . . . ]

La no st ra v i ta era no le s t rad e e le p iazze del Q uart iere , f iorent in i

d i an t ica razza, d i„ant ico pelo" d icevamo scherzando. Si s tava agl i

angoli delle vie, sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati, e ci si stava

senza alcun sospet to d i tu t to ques to , „popolo minuto" sempre, fa t to

ignaro ormai, ciompi da se stessi t radit i . Sulle antiche vest igia s i i l lumi

n av a l a ros t iccer ìa i l cu i banco spandeva at torno odore d i polpet te d i

patate , d i conig l io arros t i to , d i verdura fr i t ta .

La ci t tà era a l d i là d i ques ta nost ra repubbl ica , aveva per noi un

senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva

che fossimo rasati e avessimo in dosso i vest i t i migliori . Dagli al tri quar

t ier i popolar i c i d iv ideva un sent imento impreciso eppur v ivo , d i r ival i tà

ed emulazione

;

ci r iu niv an o pe r subito d ividerci di nu ov o, in rissa, l 'Ar no

293



d'esta te e le par t i te di ca lc io a l la domenica , la tappa del Giro

d'Italia.

(Vasco Pratolini).

spacchi verticali— crăpă tur i ve r t i ca le ; con la trina alla spallina

—

cu dan telă pe

tăbl ie

; incastrate ai vetri della credenza —

monta te pe geamul bufe tului

; fiorentini

di „antico pelo" — fiorentini get-b ege t; ove fu trafitto — unde a fost înju ng hia t ;

ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro

orma i, ciompi da se slessi traditi

—

şi stă tea u acolo fără să gîndească la to at e aste a,

aceiaşi „oam eni sărma ni" , fapt da t uitări i de-acum, dărăcitori de l înă tră da ţi de ei

înşişi

;

ii cui banco spandeva attorno

—

a cărei te jghea răspîn dea în ju r

;

occorreva

che fossimo rasati

—

trebuia să f im bărbieri ţ i

;

in rissa

—

cu încăier are.

Vezi cap. Adjectivul, p luralu l adj . m a s e , § 55 ; p luralul a dj . fem., § 56.

Vezi cap. Părţi le propoziţ iei , propoziţ i i le subordonate explicite s i implicite ,

§195 .

P I A Z Z A N A V O N A

Dal le due a l le quat t ro del pomerìggio, d 'es ta te , lo s t raniero che

pass i per piazza Navona, una piazza di Roma che s i sovrappone poi

nel r icordo

a

qua lunque a l t ra p iazza i t a l i ana ,

viene

preso da s tupore e

inf ine da una specie di es tas i . Scure e ca lde mol i archi te t toniche , s ta tue

e s t emmi , acque

scroscianti,

a c que

zampil lanti ,

un disegno di circo at to

a sos tenere un pubbl i co gran de qu an to va r io : tu t t o c iò pe r qua lche

vecchie t to a l l 'ombra e per poche dozzine di moccios i che s i r incorrono

s t r i l land o. In quel le ore c 'è una enorm e sprop rozione t r a i l lavoro

com

piuto

dai secol i e l 'uso che il popolo rom ano fa di quel la piazza . L 'a t t iv i t à

del popolo romano è

ridotta,

ne l l a augus ta corn ice , qua a una mano

rugosa che minacc ia una t e s t a

rapata

e là a un piede che m uo ve l 'ac qu a

di una vasca . (Corrado Alvaro).

scure e calde moli architettoniche —

clădiri impresion ante în tr-o caldă arh itectu ră de

culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un pub lic pe cit de num eros pe

a t î t de var ia t .

Vezi cap. Verbul , modul par t ic ipiu, §123; 131.

U N A V I A D I M I L A N O

Anzi tu t to , v ia Tor ino forn i sce quanto è necessar io a l la tavola :

non

solo cibi ma anche s tovigl ie .

Pare specializzata

in pia t t i , b icchier i

bott ig l ie ,

posate , sa l iere . Roba lucida , d i ef fe t to , moderna .

I suoi vetri

e i suoi cristalli fanno

a l legr ia . Tanto più che l ì v ic ino

si vedo no colline

di salami, di prosciut t i , di formaggi, di f iaschi .

294



E' la via dei piat t i pronti , via Torino: poll i arrosto, poll i in gelat ina,

tacchino al forno, faraona al forno, piccioni al lo spiedo, pesci accomodati

so t to la m aione se, ins ala ta russa . An che la via del la cacciagione. Certo

i l mezzogiorno v i dura due o t re ore .

Poi v ia Torino ves te la gen te . Spec ialm ente g li uom ini e i ba m bin i

(confezioni, confezioni) ; niente affat to escluse però le donne, al le quali

anzi vengono offerte qui molte pell icce, s toffe e abit i a prezzi in genere

buoni , non essendo v ia Torino una v ia cara .

Molti deposit i e molt i uffici . Tante ragazze che abitano in periferia,

qui respirano per set te od otto ore al giorno l 'aria del Duomo e si con

s ideran o un po ' mi lanes i del cen tro . La sera lasciano non sem pre volen

t ier i v ia Torino , mentre i bot tegai r inchiudono con leggeri e lucid i can

celli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da

fragorose saracinesche. (Em ilio Radius).

faraona al forno — bibilică la cuptor;

piccioni allo

spiedo

—

porumbei la frigare;

via da

fragorose saracinesche —

strada cu obloane huruitoa re.

Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191.

A L B E R G O

La s tanza era spaziosa, con due ie t t i , la f ines t ra ampia dava su

di una loggia ado rna d i un ra m pic an te con f ior i v io lacei e i l m ar e so t to

s t an te si incu piva come l 'acciaio r iv elando tu t t i i suoi f remit i . T u t to il

personale d i serv izio par lava quat t ro l ingue, le posate erano d 'argento ,

i b icchier i d i cr is ta l lo , i ta pp et i spessi e soff ic i, qu adr i an t ichi ab ba s ta nz a

buon i e rano dapper tu t to , t e r razze f io r i t e s i sussegu ivano su l panorama

abbagl iante , a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l 'a lbergo

di mio gusto . Ho sem pre prefer i to i p iccoli a lbergh i dove il pa dro ne gu ard a

i c l ient i co l sospet to che se ne vadano senza pagare i l conto . Mi sent i

vo sperduto nel l ' immensi tà dei sa loni , nei lunghi corr idoi , nel la spaziosa

s t an za m a t r im o n ia l e .

(Giovann i Com isso).

si incupiva

come

l acciaio

—

se întuneca dobîndind culoarea oţelului.

Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192.

U N A C A S A D O P O I L B O M B A R D A M E N T O

Nell 'apr i le del 1944 una scin t i l lan te squadrig l ia d i bombardier i

am erica ni percorse il l impid o cie lo p r im ave ri le del Ven eto e venn e a

s rad icare da l le fondamenta l a mia c i t t à . Quando anda i a vedere que l lo

che era avvenuto del la mia casa , v i t rovai so lo un cumulo d i rovine.

295



Mi arrampicai su quel le rovine e t ra i l p iet rame e le t ravi scors i , aff io

ra n te , la cassa dove erano s ta t i im ba l lat i i b icchier in i d i cr is ta l lo , f rugai

dentro e , t ra g l i a l t r i b icchier i infrant i , i sei b icchier in i erano un 'al t ra

vol ta in tat t i . Li pres i , ne feci un pacco e l i portai t r ionfante a mia madre

perché l e t es t imoniassero che nu l la e ra accaduto d i g rave . In segu i to

le d i s s i tu t to : che l a casa e ra s t a ta d i s t ru t t a e che tu t to quel lo che s ipossedeva era andato in b r ic io le con essa . Po te i so lo r i cuperare in ta t t e

alcune tavole del pavimento del t inel lo e con quel le feci fare da un fa

l egname d i campagna un armadie t to a ve t r i dove i se i b icch ier in i r i fecero

be l l a mos t r a come un t empo . (Giovanni Com isso)

squadriglia di bombardieri —

escadrilă de bom bardie re

; affiorante —

ieşită la sup ra

faţă ; era andato in briciole — s-a făc ut zob ; feci fare — am d at la făcut.

Vezi cap. Ve rbul , il passato remoto, § 123, § 125, § 131 .

Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale

ne, ci, vi,

§ 90.

C A S E M O D E R N E

(fragment)

Case moderne d i cemen t o a rma t o

dove t raverso i mur i e i pav iment i

ogn i rumore pas sa i nd i s t u rba t o ,

io non condanno i vos t r i inconvenien t i .

T u t t ' a l t r o Io sono un t ipo indel icato ,

e l e sonor i t à de i vos t r i ambien t i

mi soddisfa nel modo p iù comple to ,

case moderne senza a lcun segre to .

Del res to non è bel lo poter d i re:

„Adesso a l p ian ter reno s tanno a cena

or a i l pu po del qu into va a dor m ire . ..

t o h l ' a v v o c a t o m e t t e l a c a t e n a . . .

il por t i e re com incia a s t a rn u t i re ...

Io scapolo del sesto si dimena

l ' inqu il ino di so t to sbuc cia un fr ut to ...

case moderne in cu i s i sen te tu t to?

C'è chi s i scagl ia contro l 'archi tet to ,

chi se la prende con i l cost rut tore

ma non l 'han fa t to mica per p roget to



L'epoca nostra è quella del rumore

e ognun le mancherebbe di rispetto

se costruisse col silenziatore,

se vi facesse taciturne assai

case moderne senza pace mai. . . (Luciano Folgore)

dove traverso i muri —

în care prin pereţ i

;

tutfaltro

—

dimpotr ivă

;

l'avvocato mette

la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul

de la etaju l V I se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende —

al ţ i i care se cear tă ;

e ognun le mancherebbe di rispetto —

şi nimeni nu le-ar respecta.

Vezi cap. Verbul , indicat iv, presente,

conj.

I, § 123,

conj.

II . , § 125,

conj.

II I ,

§ 1 2 7 ; § 1 3 1 .

Vezi cap. Fraza, se cond iţiona l (per. ipote tic), § 214.

SALA DA PRANZO

Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di

sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio

dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo,

suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva

a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle

occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'amm onticch iavano le

ostriche del Fusas'O, i nicchi e i dat ter i anco ra vivi, si pa rtiv a un odore

forte di mare.

(Salvatore Di. Giacom o)

mensale di bucato — faţă de masă proaspăt sp ăla tă ; dalla cesta bislunga — din coşul

oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi m olu ştel e.

Veri ca p. Art icolul , prepozi ţ ia art ic ula tă, § 20.

Vezi cap . Pre poz iţia, §15 6 A.

CUGINA

Nella penombra seduta sulla panca di legno ed am pia del focolare

Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si

udiva che il

pissi-pissi

delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina

tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia

oscura , con le sedie a spalliera dipin ta, senza un pun to luminoso, s'imm er

geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere.

Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone

a t re becchi, col lucigno lo di bambagia che bag na nell'olio tenendo in

297



alto, sospesi con

catenine d'ottone lo spegnitoio,

le

forbici

da smoccolare

e l'attizzatoio. (Matilde Serao .

con la madia oscura

—

cu cov ata de culoare închisă ; lucerne di ottone a tre becchi —

opai ţ de alamă cu t rei c iocuri ; lucignolo di bambagia

—

fiti l d in b um ba c (netors)

lo spegnitoio

— st ingă tor de luminări ;

le forbici da smoccolare

— foarfecă de tăiat

mucuri .

Vezi cap . Sub stan t ivu l , genul sub stan t ivulu i du pă term inaţ ie , § 34.

COLAZIONE

Discese, app arec chiò ... La colazione anna ffiata da u n claretto

gelato fu saporita e ab bo nd an te: una frittata che p areva un sole,

una bistecca grande come una ban diera. Q uella buon a vecchietta

in piedi, le m ani sui fianchi, ci gua rdav a m angiare sodisfatta del

nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi

raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della

salv ietta che avev a nella de stra n e scacciava u na mosca, con l'aria

d'am m onirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ate

niesi ed etruschi nelle loro vecchie tom be a far polvere. Dopo il caffè,

Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )

annaffiata da u n claretto gelalo —

stropită cu un vin alb rece

;

le mani sui fianchi

—

cu

mîinile în şold

;

una cocca della salvietta —

un colţ al şervetului

;

a far polvere

—

să

putrezească, să devină pulbere.

Vezi cap. Verbul , modul conjunct iv —

imperfetto,

§ 123 .

IL GUSTO

— Questo lat te non ha nessun gusto.

La moglie indulgente gli dice:

—

E' il solito, l'ho bevuto anch'io,

buonissimo.

—

Buonissimo il tu o . Ma in questo mio ci av rete ve rsato dell' acq ua.

Non sa di nulla.

E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E

che servizio Da mezz'ora non sì vede il cameriere.

Oh, ecco il pollo.

Povero

pollo

Cartapesta

E il sale, neanche il

sale mettono più in tavola

— Il signore ha chiamato ?

— Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di

calcestruzzo

v i

servite per portare in tavola di questi polli arrosto.

298



N atu ralm en te , l ' insala ta non è f resca, l 'o l io è rancido , la f r u t ta

non ha sapore . Ah, la v i ta quale obbrobr io

(Arnaldo Fraccaroli)

non sa di nulla

—

nu are nici un gust, cartapesta

—

mucava

;

fabbrica d i calcestruzzo

—

fabrică de beton

:

quale

obbrobrio —

ce ruşine.

Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie,

§

65.

Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere

§

185.

I L T E M P O

Dice al fanciul la rondine:

— Ho freddo, io m e ne v o ;

al ri tornar de' zeffiri

anch ' io

r i t o rnerò .

Dice la fogl ia al l 'albero:

— F a freddo ; io m e ne vo ;

quando verran le rondin i

amico , to rnerò .

E dice i l tempo agl i \ i omin i :

— Ho f re t ta , io me ne v o ;

gli uccelli , i fior ri tornano

io mai non tornerò .

(E. Berni)

ho

freddo —

mi-e frig

;

fa

freddo

—

e frig

;

ho fretta

— mă grăbesc.

Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131.

L 'A U T O G R A F O D I G I U S E P P E V E R D I

U na vo lta i l t ren o su cui viagg iava Gius eppe Verd i r im ase fer

m o per qua lch e tem po ne l la s taz ione d i un a p iccola c i t tà . I l cap o

stazion e, un fe rven te am m irat or e di Ve rdi , non volle lasciars i sfuggire

la mag nifica occasione per scam biare qu alch e pa rola col gra nd e m u

s ic is ta e per o t tenere poss ib i lmente un suo au tografo .

Verd i

però non era ta n t o faci lmente avv icinabi le , e i l suo am m ira

tore dovet te r icorrere ad un espedien te per raggiungere i l suo scopo .

Aprì la porta del vagone e chiese i l b igl iet to . Verdi lo consegnò e i l

capostazione, dopo aver lo cont ro l la to , cominciò un d iscorso ineren te a l

suo servizio.

— Questo va gone è p iu t tos to sporco . Non v i dà fas t id io ?

— Non ne ho t rov at o uno mig l iore in tu t t o i l t ren o .

— T ut ta v i a vo i non av res te dov uto m et te re i p ied i sul sed i le . Non

è de persona educata .

299

http://iomini/

http://iomini/

http://iomini/



— Mi pren de te fo rse per u n m aled uca to ?

— Sì.

— Ah, ques to è t ro pp o

Datemi i l l ibro dei reclami .

I l capostazione fu pres to di r i torno col suo album di autograf i , sul

qu ale Ve rd i scrisse i l re cla m o. A llora i l funz iona rio confessò i l suo be n-

r iusci to ing an no , chie den do ne perd ono , e i l m usicis ta , con un sorr iso

glielo

concesse volent ier i .

(M. Borm ioli, G. A. Pellegr

inetti).

lasciarsi sfuggire la magnifica occasione —

să lase să-i scape minunata ocazie

;

per

raggiungere il suo scopo

— pe ntr u a-şi at inge scop ul

;

non vi da fastidio —

nu vă su

pără

;

non

è da persona educata

—

nu se cuvine pent ru un om edu cat

;

confessò il

suo benriuscito inganno —

m ărturis i păcălea la sa reuşită

;

chiedendone perdono

—

cer înd ier tare pentru as ta ;

glielo concesse volentieri

—

i-o acordă buc uro s.

Vezi cap. Pron um ele, poziţ ia formelor ne acc entu ate, § 88

;

combinaţi i de forme

nea cce ntua te ale pronu me lui, § 89 ; particulele p ronom inale ne, ci, vi, § 90.

I L V I O L I N I S T A C H E S U O N A C O N U N A C O R D A S O L A

Niccolò Pa gan ini era un famosiss imo viol in is ta che in ca nt av a tu t t i i

suo i ammira tor i .

Un giorno, eseguendo un pezzo con tutto i l t ra sp or to del l ' i spi razione,

gl i s i ruppero, una dopo l'altra, tre corde del viol ino, ed egli s i r idusse a

suonare sul l 'unica che gl i era r imasta , senza perdere un a no ta , senza

al terare la bel lezza di quel la musica. E da quel g iorno r ipetè spesso

una cos ì magis t ra le esecuzione , t an to che l a fama s i sparse rap idamente

e Paganini fu „i l v iol in is ta che suona con una corda sola" .

Una sera , a Par ig i , Paganin i doveva dare un concer to , ed essendo

in r i t a rdo , fe rmò una car rozza e domandò a l ve t tu r ino quanto cos tava

quel la corsa.

— Ven t i f ranchi — fu la r ipo sta .

Na tu ra lm en te Pagan in i s i m erav ig l i ò d i tale p rezzo , e domandò

perché a Par ig i l e ve t tu re cos tavano cos ì caro .

— Caro s ignore — rispose il vet t ur in o, che lo av ev a r icuno sciuto —

se Le i guadagna

quattro mila

franchi per suonare con una sola corda,

può anche pagarmi ven t i f ranch i per andare a l concer to .

Paganin i non d i sse nul la . Sal ì in carrozza e , arr ivato a des t inazione,

guardò la t a r i f fa e de t t e a l ve t tu r ino due f ranch i ; ques t 'u l t imo pro tes tò ,

p re tendendo g l i a l t r i diciotto, e r icom inciò con la que st ione dei quattro

mi la franchi e della corda sola.

— E v a bene — rispose al lora i l v iol in is ta — gl i altri diciotto franchi

te l i darò quando sapra i por tarmi in car rozza con una ruo ta so la . (Genio

e lavoro — Anto log ia

.

suona con una corda sola — cìnta (la

vioară) pe o singură coardă; incantava i suoi

ammiratori — îşi vrăjea adm iratorii

;

eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del-



Vispirazione — interpret ine! o bu ca tă cu tot elanul in spira ţ iei ; gli.si ruppero — i se

m p s e r ă ; tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima.

Vezi cap. Pronumele, pronume şi adject ive nehotărî te , §107 §108.

Vezi cap. Num eralul , nu m eralul cardin al , § 76.

1 V I O L I N I D I C R E M O N A

(fragment)

Guarnier i de l Gesù, a ll ievo di S t ra div ar i , lavo rò pa r t e de l la sua

vi ta in pr igione dove era s ta to rinchiuso per aver ucciso uno della sua

s tes sa a r te . Uno s t rumento de l Guarn ie r i usò Pagan in i . Lo s t rumento

di Paganini , che appar t iene a l munic ipio di Genova, è annerito come egli

era , come colpito e bruciato da l la f iamma d 'un genio infernale, è p iu t tos to

l 'ombra , i l sor t i legio del v iol ino. Vedo appar i re Paganini , a t t raverso i l

s uo s t rum e n to : a b i t o nero e corpe t to nero, le code della giacca fino a

terra, e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. Pagan in i

ha le braccia

allungate,

smisura tamente da l v io l ino e da l l ' a rche t to , i l

viso

pallido incornicialo

dai

lunghi

capell i

cupi;

intona i l suo pezzo s tra

bil iante sulla corda del sol . (Corrado Alvaro).

uno della sua stessa arte — unu l din aceeaşi breaslă cu el; come colpito e bruciato dalla

fiamma di un genio infernale — prec um cuprins şi ars de flacăra unu i geniu infernal ;

abito nero, corpetto nero — cu hain ă neag ră, cu vestă ne ag ră; le braccia allungate smi

suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste m ăsu ră de vioară

şi de arcuş ; il suo pezzo slrabriliante — m inun ata sa buca tă .

Vezi cap. Adjec tivul, acord ul adjectivelor, § 60.

L A R I S P O S T A D I E N R I C O F E R M I

A scuola Enrico Eermi non br i l lava in componimento . Quel le

qua l i t à che dovevano d iven ta re p reg i della sua pr osa scientif ica —

l 'andar d i r i t to a l la meta senza divagare , la sempl ic i tà

dello

st i le , l ' ev i ta re

ogn i pa ro la non s t re t t a m en te neces sa r ia — sem brav ano a l lo ra s in tom i

di

ar id i t à menta le .

Una vol ta , in seconda e lementare , doveva scr ivere che cosa s i fa

col fe rro , e poiché ogni m at t i n a ne l recars i a scuola pa ssav a da va nt i

a un negoz io da l l ' i nsegna : „Fabbr ica

di

lett i in ferro" , egli scrisse solo:

„Col ferro si fanno dei lett i" . La frase era chiara e precisa. Con quel

dei

i l b a mb i n o mo s t r a v a

di

renders i conto che non tu t t i i le t t i sono fa t t i

di

ferro . Ma la maes t ra non fu soddis fa t ta e la s ignora Fermi se ne im

pensier ì . (Raffaello Biordi).

non brillava in componimento — nu stră lucea la compunere ; sembravano allora sin

tomi di aridit mentale — păreau atunci semnele unei sărăci i mintale; nel recarsi

301



a scuola

— cînd se ducea la ş coa lă;

un negozio dall'insegna

— o prăvăl ie cu f i rm a;

mostrava di rendersi conto

— dovedea că îş i dă sea m a;

la signora Fermi se ne impen

sierì — d o am n a F e rm i rămase îngri jorată din această cauză.

Vezi ca p. Art icolul , ar t icolul p art i t iv , § 25.

Vezi cap. Prepozi ţa ,

di,

§157

I L P O N T E

Dicono che gl i ab i ta n t i di u n paesel lo tos can o chiesero al G ran du ca

Ferdinando la r icost ruz ione d i un ponte c rol la to per la p iena de l f iume.

Fecero un a suppl ica p iena d i parole r icerca te e s t ra ne , persua si di c om m uo

vere e impress ionare i l loro sovrano. I l Granduca lesse la suppl ica e

poi

r i spose :

Talor, qua lora , quindi, sovente e guari r i fa te i l ponte coi vostr i

dena r i . (Gramatica e vita).

dicono che —

se spune că;

u n ponte crollato per la piena di u n fiume

— un pod p ră

buş it din cauza rev ărsări i r îului ;

una supplica piena di parole ricercale e strane —

o

plîngere pl ină de cuvinte preţ ioase şi ciudate

; Taior, qualora , quindi, sovent» e

guari — prim ul vers este o înşiruire de adve rbe, p r intre care şi conjunc ţia qu alora ,

fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic, care constituie o replică ironică,

a ducelui Ferdinand, la st i lul preţ ios în care era redactată jalba locuitori lor din Tosca

n a ; rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi po du l cu banii vo ştri.

Vezi ca p. Adv erbul , adverbe le de t im p, § 148, ad v. de loc § 149.

S I G N O R V E N E R A N D A

Il s ignor Veneranda s i fe rmò davant i a l por tone d i una casa , guardò

le f inestre buie e spente e f ischiò più vol te come se volesse chiamare

q u a l c u n o .

Ad una f inestra del terzo piano si affacciò un signore.

— E ' senza ch iave ? — chiese i l s ignore, gridan do p er farsi sen t i re .

— Sì , sono senza chiav e — r i spose il s ignor V ene ran da .

— E i l po r to ne è chiuso

?

— gridò di nuo vo i l s ignore affacciato.

— Sì , é chiuso — r i spose i l s ignor V ene ran da .

— Al lora le bu t to la chiav e .

— Pe r fa re che cosa ? — chiese i l s ignor V ene rand a .

— Pe r aprire i l po rto ne — rispose i l s ignore affacciato.

— V a ben e , — gr idò i l s ignor V en era nd a — se vuole che ap ra i l

por tone , bu t t i pu re l a ch iave .

— Ma lei non deve en t ra r e ?

— Io n o. Che cosa dovrei e ntr are a fare ?

— M a non a bi ta qui , l ei ? — chiese i l s ignore affacciato, che corau n-

c iava a non capi re .

3 2



— Io no, gr idò il s ignor V en era nd a.

— E al lora, perc hé vuole la chiav e ?

— Se lei vuole che io ap ra i l po rton e, dovrò pu re apri r lo con la ch iave .

I l portone non posso mica apri r lo con la p ipa, le pare?

— Io n on voglio ap rire i l po rto ne — gridò i l s ignore affacc iato.

Io credevo che lei abitasse qui: ho senti to che fischiava.

— Pe rché , tu t t i quel li che a bi ta no in qu esta casa f ischiano ? —

chiese i l s ignor Veneranda, sempre gr idando.

— Se sono senza chiave, s ì — rispose i l s ignore affacc iato.

— Io sono senza chiave — gridò il s ignor V en era nd a.

— Inso m m a, s i può sapere che cosa av ete da g r idare ? Qui non

si può dormire — urlò un s ignore, affacciandosi a u n a f ines t ra del pr im o

piano .

— Lo do m an di a quel lo del terzo pian o che cosa vuole — disse il

s ignor V ene rand a . — Io non ho cap i to : p r im a vuol bu t ta rm i l a ch iave

per apri re i l portone, poi non vuole che apra i l portone, poi d ice che se

io f ischio , devo abi tare in questa casa. Insomma, io non ho ancora capi to .

Le i fischia ?

— Io ? Io no . . . Perché dovrei f ischiare ? — chiese il s ignore affacciato

al pr imo piano.

— Pe rch é ab i ta in qu esta casa — disse i l s ignor V en era nd a. —

L'ha det to quel lo del terzo piano che quel l i che abi tano in questa casa

f ischiano Be' , a ogni modo non m' interessa, se vuole, può anche f ischiare.

I l s ignor Veneranda salutò con un cenno del capo e s i avviò per

la sua s t rada, brontolando che quel palazzo doveva cer tamente essere

una spec ie d i manicomio ,

(da Carlo Manzoni)

per fare che cosa

? — Ce

să fac cu ea? ; che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să in tru ,

ce treabă am

? ; io non ho

ancora capito

—

pina la urmă tot n-am înţeles

; una specie

di manicomio — un soi de balam uc.

Vezi cap. Verbul, modul infinitiv, 123, 125, 127, 131, modul gerunziu, § 125,

127, 131, 123, modul participiu, §123, 125, 127, 131.

L A M O G L I E P R E V I D E N T E E D I L M A R I T O D I S T R A T T O

Quando i l so ler t e rag ion iere ques ta mat t ina ha l asc ia to l a casa per

recars i a ll a s t az ione a p re nd ere il t ren o per l a g ra nde m et ropol i indu

s t r i a le e com m erc ia le , l a m ogl ie l ' ha p re ga to d i im buc ar le un a l e t t e ra .

„Bada bene che è un a l e t t e ra im po r t an t e , non dem e n t i ca r l a i n t a sca ,

come hai fa t to l ' u l t ima vo l ta" .

Ma i l ragioniere s i è d iment icato di imbucarla appena sceso dal

t reno al la s tazione di Milano.

Si affret ta verso l 'uff icio per arr ivarci in tempo, quando un ragazzo

sorpassandolo g l i d ice : „Si r i cord i l a l e t t e ra "

3 3



Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie

e imbuca la lettera alla prima cassetta postale.

Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato

di impostare la lettera per Sua moglie?"

Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente

sapere della lettera?

Giunto poi in ufficio, ha appena varcato il portone dell'edificio,

il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lette

ra ?"

—

Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera

per mia moglie? In ogni modo, Le dirò che l 'ho imbucata, perché un

ragazzo mi ha ricordato di farlo "

— „Posso toglierle allora questo b iglietto att ac ato al Suo sopra

bito ?" — dice il portiere gentilmen te.

Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che

egli deve imbucare una lettera". (Enzo Amorini)

la moglie previdente — soţ ia p revăză toare ; il solerte ragioniere — harn icu l con ta b i l ;

imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare; sorpassandolo

—

depăşindu-1;

si ricordi la lettera — am intiţ i-v ă de scrisoare ; strada facendo — pe drum ; posso

toglierle —

po t să vă iau.

Vezi cap Articolul, folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie, § 30.

Vezi cap. Pron um ele, formele neacc entu ate, § 87, poziţia formelor nea ccen tuate ,

§ 8 8 ;

pronumele de pol i te ţe , §91.

IL COLOSSEO

L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero

ro m an o; le sue m isure sono: circonferenza: m etri 527, largh ezza :

metri 156, lunghezza: metri 188, altezza: metri 48,50; giunse a con

tenere fino a 90.000 spettatori. L'immensa mole fu innalzata in otto

anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specia

lizzati. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale, dove

si combattevano finte battaglie navali, (da Didattica).

l'immensa mole

— imensa

cons t ruc ţ ie ; valenti operai

—

mun citor i capa bi l i ; ţinte

battaglie navali — bătăl i i nav ale s imu late .

Vezi cap. N um eralul , n um eralul cardinal , § 76.

IL CARNEVALE

La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che

precede il magro di Pasqua. L'uso di mascherarsi durante il carnevale

è molto antico, ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento.

3 4



In ques to per iodo, a Fi renze e a Venezia , per mol te se t t imane, i l carne

vale do m inav a ogni a l t r a a t t iv i tà . Prop r io a Venezia la pass ione pe r

t r a v e s t i m e n t i

crebbe

a tal punto che, nel 1700, la popolazione usava

copr i r s i i l vol to con le mascher ine nere , de t te „moret t ine" , anche in

t empi non ca rneva l esch i . L ' ab i tud ine , t e s t imonia t a da mol t i quadr i

d e l t e m p o ,

venne poi vietata

da l governo, perché spesso la maschera

serviva a copr i re anche az ioni d i sones te , che res tavano impuni te . Oggi

la t radiz ione del carnevale s i va sempre p iù res t r ingendo in I ta l ia , (da

Voli)

carnem levare

— a se priva de came; il

magro

di Pasqua

—

postul Pastella; l'abitu

dine — ob iceiul; venne poi vietata— a fost apoi interzisă.

Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, § 131 ; conjugarea la diateza

pasivă, § 136.

I L L I N G U A G G I O D E L L ' I M M A G I N E

Q u a n d o il film è m on ta t o si passa a l doppiagg io . Il doppiaggio con

sis te nel dare voce al le immagini . I dialoghi def ini t ivi vengono regi

s t ra t i su l la colonna sonora sol tanto a r iprese u l t imate .

In I tal i a i f ilm sono sem pre do pp iat i s ia quel l i s t ranie r i , s ia quel l i

i t a l iani . Quel li s t ranier i perch é la „colonna p ar la ta " or ig inale è sos t i tu i ta

con una „colonna par la ta" in i t a l iano ; quel l i i ta l iani perché le voci

inadat te , o addi r i t tura infe l ic i in a lcuni cas i , de l la maggior par te degl i

a t tor i sono sos t i tu i te da quel le p iù armoniose de i doppia tor i .

Ma la colonna sonora, ol t re a quel la par lata , cioè la colonna dei

dia loghi , comprende anche la „colonna rumor i" (pensate a un f i lm di

guer ra senza la „colonna rumor i" , sarebbe come un cantante senza voce)

e la „colonna musica le" . A ques to punto le t re colonne separa te vengono

fuse in una unica colonna. Ques t 'operaz ione det ta missaggio (da l l ' inglese

to mix, mesco la re ) , cons i s t e appun to ne l mesco la re dosando le oppor tuna

mente le t re d iverse colonne sonore . (Enzo Nat ta) .

soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor; dosandole opportuna

mente — dozîndu-le atît cît trebuie .

Vezi cap. Substantivul, formarea pluralului substantivelor masculine, § 39,.

feminine §40, invariabile, § 41. .



POETI . PROSATORI

TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA

Tu sei la nuv oletta, io sono il vento ti po rto ove a me p iace ;

qua e là ti porto per il firmamento

e non ti do mai pace.Vanno

a

sera a dormire dietro ai monti

le nuvolette stanche.

Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti

sotto le coltri bianche.

( Umberto Saba .

ove a me piace — pe unde-m i plac e; per il firmamento — pe b olta cerească ; sotto

•coltri bianche — sub albele inve ntor i .

Vezi cap. Prepozi ţ ia , 'prepozi ţ ia

a,

§158.

Vezi cap. Stru ctu ra jnorfologică a cuv întului , deriva re, § 182 Ac.

MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE

Mimmo mimmo ha cento spose, perché rubano le rose

Mimmo mimmo ha tre giard ini. i signori

suoi vicini.

Mimmo mimmo ha cento schiavi, Mimmo mimmo ha

cento

Mimmo dorme su le rose schiavisu le rose dei cusc ini. per vegliare le sue spose.

Mimmo ha chiuso con le

chiavi

Dorme e sogna le sue

rose;

i l cancello de ' giardini dorm e e sogna

i suoi giardini.

(Enrico Pea)

Mimmo mimmo — licenţă poet ică ; su le rose

—

sulle rose (licenţă poetică).

Vezi cap. Păr ţ i le propozi ţ ie i , complementul , §194, a t r ibutul , §192.

IN RITARDO

(fragment)



e

t u t t o è ch i us o ,

e

i n t o r no l e ven t a t e

get tano l 'acqua al le inverdi te sogl ie .

E l ' anno è mor t o ,

ed

anche i l g iorno muore ,

e i l t uono mugl ia , e i l vento ur la più for te ,

e l ' acqua f rusc ia , ed è g ià not t e oscura ,

e

quel lo ch 'era non sarà mai più.

(Giovanni Pascoli)

in ritardo

— tìrziu ;

V acqua scroscia —

apa r ă pă ie ;

il tuono muglia —

tu net ul vuieşte ;

le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile

înverzite.

Vezi eap. Conjuncţia, eonj. coordonatoare e; 167 A

Vezi cap. Noţiuni de fonetică şi ortografie, ad ăug area unor sun ete, § 14.

IN

VILLA

(fragment)

Ridono tu t te in f i la le linde case t t e ne ' l dolce sole ottobrino, quale

colore di rose, qual bianca, c o me tante comari ves t i te de ' l novo b u c a t o

a festa. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^

sembianti a de 'crani spelati e sbadig l ian da qualche fessura uno stupido

r iso a '1 mer iggio . Seduto su un usc io un vecchie t to sonnecchia p ipando,

e un ga t to nero gli dorme t ra ' p iedi . Gal l ine van razzoland o in torn o ;

si sente i l rumor de la spola e d 'una culla a '1 r i tmo di lenta canzone ;

poi voci fresche di bimbi, r isa di donne; poi brevi silenzi. Il bel vecch ie t to

russa, inclinato su l 'omero i l capo bianco ne'l sole. Io guardo la placida

scena e d ip ingo.

(Gabriele d'Annun zio)

ne'l dolce — nel d olce, (licen ţă poetică) ; de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate ;

su le — sulle ( licenţă p oet ică) ; a'l meriggio — al meriggio; de la — del la ; a'1— a l ;

su l'omero —

sul l 'omero;

ne'l sole —

nel sole.

Vezi cap . Ad jectivul, poziţia adjectivelor, §5 9.

I N T R E N O

Guardo gl i a lber i spogl i , la campagna

deser ta , a t in te invernal i . A te penso

che t i al lontani , che lasciai da poco.

Mette la sera come un roseo fuoco

• sulle ca se tte , su gli ar m en ti ; i l t re no

in fuga volge nella corsa folle

qualche animale g iovane e gal l ine

versicolari .

307



Strazia to è i l m io cuore come sente

che più non vive nel tuo pe t t o . T ace

ogni a l t r a angosc ia per ques ta . Ed appena

la dura v i ta a tant i mal i regge.

Ma tu mut i conforme la

tua

legge,

e il

m io

rimpianto è va n o.

(Umberto Saba)

mette la

sera —

(poetic) — coboară seara, galline versicolari

—

găini pestriţe

; a ta

mali regge — ţine piept atîtor suferinţe.

Vezi cap. Pronumele, pronume şi adjective posesive, § 95.

A U T U N N O P A D A N O

Anche i l vento ingial l isce con le s toppie

quando le piogge sporche

sono con lui un solo lungo gemere

che inganna co i falò sulle colline

il passo degli uccelli migratori .

Pr ima che lungo i colmi fossi br ini ,

e si si t i r i n o i . f ium i sulla boc ca

i l lenzuolo di ghiaccio r icamato,

f ranano ins ieme ai greggi g l i Appennini :

col cane dondolante del la luna

e i l mantel lo d i nebbia del pas tore

verso prat i ignorat i dal la neve.

(Corrado Govoni)

prima che.

••

brini

— mai înainte ca ...să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă

franano —

se prăvălesc; col cane dondolante della

luna

— cu unduioasa seceră a lu

Vezi cap . Conjuncţia, §167 A.

L A S I G N O R I N A F E L I C I T A O V V E R O L A

FE L I C I T

(fragment)

S ignor ina Fe l i c i t a ,

a quest'ora

scende la sera nel giardino antico

del la tua casa .

Nel mio cuore amico

scende il ricordo. E ti rivedo ancora.

E Ivrea rivedo e la cerulea Dora

e quel dolce paese che non dico



A

quest'ora che fai?

l 'osti il caffè:

e il buon aroma si diffonde intorno

O cuci i lini e canti e pensi a me,

all ' a vv oc ato che non fa r i to rno ?

E l ' avvocato è qui : che pensa a te .

(Guido Gozzano)

Ivrea —

orăşel aflat la nord de Torino ;

cerulea Dora

— Dora cea azurie (rîu ce trece?

prin oraş) ;

tosti il caffè

—

prăjeşti cafeaua.

Vezi cap. Fraza, propoziţii temporale, §204 ; propoziţii circumstanţiale de loc,

§210, coordonarea, §197.

C O N S O L A Z I O N E

(fragment)

Sogniamo, poi che 'è tempo di sognare ,

Sorr id iamo. E ' la nos t ra pr imavera ,

questa. A casa, più tardi , verso sera,

v o '

r iaprire i l cembalo e sonare.

Quan to ha dormi to ,

il cembalo

Mancava ,

al lora,

qualche corda; qualche corda

ancora manca . E

l'ebano

r icorda

le lunghe di ta ceree de l 'ava.

Mentre, che fra le tende scolorate

v a g h e r à

qualche odore

del ica to ,

(m 'od i

tu?) qualche cosa

come un f iato

debole di viole un po'passate,

sonerò qualche vecchia ar ia di danza,

assai vecchia, assai nobile, anche un poco

t r i s t e ; e

il suono

sarà velato, f ioco,

quasi venisse da quell ' a l t ra stanza.

Poi per te sola

io

vo ' compor re un can to

che t i raccolg a c om e in un a cu na ;

sopra un ant ico metro , ma con

una

grazia

che s i a vaga e neg le t t a a lquan to .

Tutto

sarà come a l tempo lontano.

L'anima

sarà sempl ice com'era ;

e a

te ver rà , q uan do v orra i , leggera

come vien

l'acqua al

cavo de l a mano .

(Gabriele d'Annunzio)

co '

riaprire il

cembalo —

vreau să redeschid clavecinul ; le lunghe dita ceree de Fava —

degetele lungi ca de ceară ale bunicii ; in una cuna

—

într-un leagăn.

Vezi cap . Păr ile propoziţiei, subiectu l, § 189 .

309



A L L E F R O N D E D E I S A L I C I

E come po tevamo no i can ta r e

con il piede straniero sopra i l cuore,

f ra i mor t i abbandona t i ne l le p iazze

sul l ' e rba dura di ghiaccio, a l lamento

d'agnello dei fanciulli , all 'urlo nero

del la madre che andava incontro a l f igl io

Crocifisso sul p alo del teleg rafo ?

Alle fronde dei salici , per voto,

aache le nos t re ce t re e rano appese ,

osci l lavano l ievi a l t r is te vento.

(Salvatore Qua simodo )

per voto — prin jurăm înt.

Vezi cap. Părţile propoziţiei, predicatul, § 190

S E I L A T E R R A E L A M O R T E

Sei la te r r a e la m o rte Come la te r r a du ra

La tua s t ag ione

è i l buio E ti ve sto no sogni

e i l s i lenzio. Non vive m ov im en ti s ingul t i

cosa ch e più di te che tu ign ori. I l dolore

s ta rem ot a da l l ' a lba . Come l ' acqu a d i un lago

Qu ando semb r i de s ta r t i t r e p i da e t i c i rcon da . '

se i sol t ant o dolore , Sono cerchi sul l ' acqu a.

l 'h ai neg li occhi e nel san gu e Tu li lasci sv an ire

m a t u no n sen t i . Vivi Sei la te r ra e la m or te .

Come v ive una p ie t ra ,

(Cesare Pavese)

movimenti singulti

— mişcări suspinate

z

Vezi cap. Verbul, verbele auxiliare : verbul auxiliar essere, § 119 ; verbul auxiliar

avere, § 120.

M I S O R P R E N D E I L D O L O R E

Mi sor pre nd e il dolore Mi rapisce la nu be

di qu est i pom eriggi di po lve re e di sole

av vi at i a l t r am o n to , sop ra le s iepi accese ,

il lagno del le greggi i l lu m e che discen de

sul sent iero di m on te f ra pergole di vi t i ,

Cont ro la luce colma uv e do ra te e t ra lc i

e ca de nt e del c ie lo. . a l le br u ne cu l tur e ,

310



ai cam pi ar at i , dov e al cielo, disp era ta.

s 'apre nei solchi il buio,

canta so la una voce (Antonio Rinaldi)

le siepi accese — hăţişul învăpăiat; il lume

—

lumina; fra pergole di piti

—

printre

bolţile de viţă.

Vezi cap. Pronumele, pronumele personal în funcţie de complement,

§

89.

A L P R I N C I P E

Se torna il sole, se discende la sera,

se la not te ha un sapore d i not t i fu ture ,

se un pomeriggio d i p ioggia sembra tornare

da t empi t roppo amat i e mai avu t i de l tu t to ,

io non sono più felice, né di goderne né di soffrirne :

non sen to p iù , davan t i a me, tu t t a l a v i t a . . .

Per essere poet i , b isogna avere mol to tempo:

ore e ore di solitudine sono il solo modo

p e rch é

si

dorm i qualcosa, che è forza, ab ba nd on o,

vizio, l ibertà, per dare st i le al caos.

Io tempo ormai ne ho poco: per colpa del la morte

che v iene avant i , a l t ramonto del la g ioventù .

Ma per colpa anche d i ques to nost ro mondo umano,

che ai poveri toglie i l pane, ai poeti la pace.

(Pier Paolo Pasolini)

che

i-iene

acanti

—

care înaintează;

ai poveri loglit il pant —

săracilor le ia ptnea.

Vezi cap. Fraza, propoziţii condiţionale, §213.

Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, si, ci § 90.

C I G O L A L A C A R R U C O L A D E L P O Z Z O

Cigola la carrucola del pozzo,

l 'acqua sale al la luce e vi s i

fonde.

Trema un ricordo nel profondo secchio

nel puro cerchio un ' immagine r ide.

Accosto i l vol to a evanescent i labbri :

si

deforma

il passato , s i

fa

vecchio ,

ap pa rt ie ne ad u n al t r o . ..

Ah che g ià s t r ide

la ruo ta ,

ti ridona

all 'al tro fondo,

v is ione, una d is tanza ci divide. (Eugenio Montale)

Cigola

la

carrucola

del

pozzo

— scîrţîie scripetele puţului;

evanescenti labbri

— mar

gini ce treptat pier.

311



Vezi cap . V erb ul, conjug area la dia teza reflexivă, § 132, obs erva ţii asu pra

conjugării reflexive, §133.

T I F O

(fragment)

Non si è m ai sap uto — ne si po t rà mai sapere

—-

chi è sta to i l

pr imo inventore , de l la ruota .

E non si è mai saputo —• né sì potrà mai sapere bene, sebbene la

to sa s ia mol to p iù recente — chi per pr im o ha inv en ta to la parola „ t i fo"

ne l la sua appl icaz ione moderniss ima.

Cer tamente que l l ' ignoto che per pr imo ha de t to „ t i fo" , ha c rea to

un ' immagine , che è ent ra ta ne l la c i rcolaz ione , è d iventa ta una parola

viva .

Ogni tanto, in questo ardore di purif icazione l inguist ica che ci ha

preso da qua lche anno, t re o qua t t ro le t te ra t i mol to ser i s i r iuniscono

in commissione in torno a un tavol ino per inventare qua lche parola .

Quel lo là cer to non l 'ha t rova ta a tavol ino . Quando l 'ha de t ta non

pensava di creare. Non s 'è accorto che chi la sent iva da lui se l 'è subi to

appropr ia ta , e se n 'è se rv i to . E ognuno sentendola la a f fe r rava e la

propagava; tu t t i senza rendersene conto [ . . . ] .

I l t i fo nasce in una persona sempre al lo stesso modo. Quel la persona

per u n p o ' di te m po der ide l 'am ico (o la mo glie, il figlio, il socio d'affari)

che fanno del t i fo. Una vol ta si lascia convincere ad andare a una part i ta ;

compera i l bigl ie t to con aria di superiori tà ; si mette a f ianco al l 'amico

e comincia a guardare con condiscendenza. Al primo goal , bat te le roani

anche lui , per fare come gi i a l t r i intorno. Al secondo goal e i l pr imo a

ba t te re , l e m ani , l 'u l t imo a cessare . E ' d iven ta to t i foso . (Massimo

Bontempelli )

tifo — microb, t i fos ; nella sua applicazione modernissima, — in cea mai recentă

în t r ebu in ţa re a sa ; non s'è accorto — nu şi-a d at se am a; se l'è subito appropriata,—

şi-a însuşit-o imediat ; se n'è servito — s-a servit de aces ta ; deride l'amico — îşi bate

j oc

de prieten

;

andare a una partita —

să me argă la un meci ; si mette a, fianco all'amido

se aşează alături de prieten ; comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri

vească cu îngăduinţă ;

è diventato tifoso —

a deve nit microbist .

Vezi cap. Notimi de fonetică si ortografie, acc entu l, § 11 ; eliziunea si apo stro

ful,

§12.

LA MAMMA

L a m a m m a Dicono che sia buona. Sarà. Per me si t ra t ta del la

d o n n a p iù m is t e riosa de l m ond o . Q uando , do nn e? M ah En t ro in casa

dopo la mezzanotte e la t rovo che fruga nei casset toni . Se mi svegl io,

anche pr ima de l l 'a lba , la sento camminare leggera ne l la s tanza o par la re

S12



sottovoce col mio fratellino. Quei due han no sempre qualche cosa da

dirsi all'insaputa degli altri famigliari.

Fa, inoltre, della magia: Prepara, poniamo, la valigia. „Ho messo

le maglie, i fazzoletti, le camicie ..." Guardo, prima di chiuderla, e vedo

le maglie, i fazzoletti, le camicie. Arrivo, apro, trovo le maglie, i fazzo

letti le camicie ... e un a grossa ciambella. Come, quando ? Insomma,

questo agire nascosto, a lungo andare indispettisce.

Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. Chi le rompe

tante calze? Non, esageriamo, i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi

interi vicino alla finestra.

... Quest' altra è grossa, proprio. Una sera entra in casa Fred, il fratello

maggiore, contento: „Ho trovato il posto in Colonia". Il papà dice

allora: „Ragazzi, beviamo u na bottiglia di Bo rdeaux". Lei, invece, si

mette in un angolo mogia mogia, e mi pare che abbia le lagrime agli

occhi. Invidia? (Cesare Zavattini).

dicono che sia —

se spune că ar fi

;

sar —

o fi

;

fruga nei cassettoni

—

scotoceşte prin

s e r t a r e ; all'insaputa degli altri famigliari — fără şt irea celorlalţ i din fa m ilie; fa

inoltre, della magia

— în afarà de a sta face şi vrăjito rie ;

questo agire nascosto a lungo

andare, indispettisce

—

aceste treburi ascunse, cu vremea, te supără

;

mogia mogia —

foar te abă tu tă .

Vezi cap. Su bsta ntiv ul, form area pluralu lui sub st . m ase. § 39, formarea pi .

subst . fem., §40.

Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului , compunerea cuvintelor, § 185.

IL MEZZOR DO

Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. La sua prima

preoccupazione, al risveglio, era andare a guardare se il mezzorado era

venuto bene. Il mezzorado era latte acido, che lui aveva imparato a

fare, in Sardegna, da certi pastori. Era semplicemente yogurt. Lo yogurt

in quegli anni non era ancora di moda.: e non si trovava in vendita, come

adesso, nelle latterie o nei bar. Mio padre era nel prendere lo yogurt

come in molte altre cose, un pioniere. A quel tempo non erano ancora di

moda gli sport invernali. E

mìo padre era forse, a Torino, l'unico a prati

carli. Pa rtiva non appen a cad eva un p o 'd i neve la sera del sabato [...].

Tornando la domenica sera, diceva sempre che però c'era una brutta

neve.

La neve, per lui, era sempre o troppo acquosa o troppo secca. Come

iì mezzorado, che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre

o troppo acquoso o troppo denso.

— Lidia il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio.

Il mezzorado era in cucina, dentro una zuppiera, coperto da un

pia tto e ravvolto in un vecchio scialle. A volte, non era „ ve nu to" affatto

e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche

blocco solido di un bianco marmoreo. Il mezzorado era delicatissimo e

313



b a s t a v a niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scial le che lo»

ravv i l uppava fo s se un po' scos ta to , e l asc iasse- f i l t ra re un po' d ' a r i a .

— An che oggi non è „ ve nu to " ;

tutta

co lpa de l l a tua Nata l ina

—

tuonava mio padre da l cor r ido io a mia madre , che era ancora mezzo

addormenta ta , e g l i r i spondeva da l l e t to con paro le sconnesse .

Q uand o an da va m o in v i l l egg ia tura , do veva mo r icordarc i d i po r

ta r v ia „ la madre de l mezzorado" , che era una t azz ina d i mezzorado

ben e in ca r ta ta , e l ega ta con uno spag o .

— D o v ' è l a m a d r e

?

Av e t e p reso la m ad re

':'

— ch i edeva m io pa d r e

in t r eno , rov i s t and o ne l s acco da m on tagn a . — Non c ' è qu i non c ' è —

gr ida va : e a vo l t e l a m ad re e ra s t a t a dav vero d im e n t i ca t a , e b i sognava

r i c rea r l a

dal nulla,

col l ievito di birra.

(Natalia Ginzburg )

il mezzorado

—

chefir, lap te prins

;

era venuto bene — se p rinsese (închegase) bin e ;

era sempre p troppo acqu osa o troppo secca — era înto tdea una sau prea apoasă sau

p rea t a r e ; ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat în t r -un şal vechi ; non era venuto

affatto

— nu se p rinsese deloc

;

un'acquerugiola

—

o a pă chioară

;

bastava niente a

far sì che non riuscisse — ajungea o nimica t o at ă ca sâ-1 facă sâ nu reu şească ; fosse

un po' scostato —

să fi fost n i ţe l în de pă r ta t ;

lasciasse filtrare un po' d'aria

— s ă

fi lăsat să intre niţel aer; con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură; dovevamo

ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţ inem min te să lu ăm

cu noi „plămada chefirului" ; ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din n im ic.

Vezi cap. Substant ivul , substant ive invar iabi le , §41.

Vezi cap. Pronumele, pronume şi adjective nehotărîte, §107; alte pronume şî

adjec tive ne ho tărîte , § 108.

Vezi cap. Structura morfologică a cuvântului, schimbarea valorii gramaticale,

§ 186.

I L M A E S T R O

Un tempo in Calabria es is tevano poche scuole , e sol tanto nel le

c i t tà . Di l ibr i ne aveva qualcuno i l pre te , e chi voleva i m p a r a r e q u a l c h e

cosa doveva essere ricco per andare in c i t t à a s tudia re .

In uno dei nost r i paesi visse un pover 'uomo, di cui nessuno più

r i co rda i l nom e , m a che t u t t i chiamavano i l Maes t ro . Cos tu i andava

a

piedi da paese a paese, con una bisaccia al collo. Si

fermava

nei caso

lar i sperdu t i per l e campagne e ne l l e t ane de i pas tor i su i mont i . Tu t t i

lo aspettavano perché insegnava a leggere. Per pochi g iorni diventava

u n a perso na d i famig lia ; mangiava e dormiva oggi qu a e dom ani là

senza casa sua e senza f ig iuol i suoi . Insegnava al vecchio a fare la sua

fi rma, al g iovane le le t tere del l 'a l fabeto . Poi ripartiva con la sua bisaccia

e il l ibro , d ' inve rno e d 'e s ta te , a t t ra ve rso la ne ve e i f iumi , o t r a i ca m pi

del grano maturo, o t ra g l i a lber i in f iore. (Corrado Alvaro).

di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre

cărţ i , avea c î te una preotul ;

a piedi

dp.

paese a paese —

pe jos din sat în sat

;

con una bisaccia al

collo

—

cu o desagă de g ìt :

casolari sperduti —

căsuţe de ţa ră ră tăc i te ; oggi

qua domani l

— azi ici mîine colo;

a fare la sua firma — să se iscălească.



Vezi cap. Ve rbul , l ' imperfet to,

oonj.

I , § 12 3,co nj . I I , § 125,

conj .

I I I , § 127 ;

principalele verbe neregulate , §131.

F O N D I M A R I N I

Ho preso abi tudine d i tuffarmi e res is te re a lungo sot t ' acqua .

Cer te vol te non vorre i p iù r i tornare a ga l la . L 'acqua è cos ì l impida , cos ì

a t t raen te e l a luce azzur ra , ce le s te b ianca e ve rde , c h e . mi perdo lung o

i l fondo, t ra t tenendomi a l le fores te d i e rbe ne l le qual i fuggono a nas

condersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . . . Scopro nel fondo certe

gr an di conchigl ie , lun gh e a vol te come u n bracc io . .. S tan no inc un ea te

nel fondo ; bisogn a fare forza per sradica rle . .. Un a con chiglia m ezza

nascos ta t ra le e rbe , ha le va lve aper te , ma appena avvic ino la mano,

ra p id a si r ichiu de , la a fferro , ho anco ra qua lche a t t im o di forza per

s tra pp arl a e r issal ire con essa al la superficie: [...] è gra nd iss im a, a v rà

t re n ta , qu a ra n ta ann i ; l a g roppa de ll e sue va lve è tu t t a in c ro s ta ta d i

al t re piccole conchiglie d 'a l tre specie e co pe rta d 'erbe com e m uschio e

di certe piccole foglie tonde, verdi , appese ad un esi le gambo bianco.[ . . . ]

Bisogna tagliare i l potente muscolo di chiusura, i l catenaccio. [ . . . ] Dentro

vi t roveremo i l granchio-sentinella . Mi faccio curiosiss imo, le valve co

m incian o a cedere , la vecchia conchiglia è sq ua r ta ta , la sua mu ci l laggine

gr ig ia , n era e b ian ca a pp are t r a il rosso lacca to e la ma dre pe r la , ne l

fondo vicino al l 'apice vi e i l piccolo g ranc hio- sentin ella , bian co per la

su a vi ta di c lau sura . Qu esto granchio lino è un al leato della conc higlia ,

v ive ne l la sua bav a e in com penso s t a d i sent ine l la su l l ' ap er tu ra de l le

sue valve, quando essa le dischiude. I l nemico della conchiglia è i l polipo

che protendendo un tentacolo , lo incunea t ra le va lve per impedire s i

rac chi ud an o, e cos ì può affondarvi la bocca e c ibars i avido de l la m uci l lagine

dolc ias t ra . Pr iva d 'occhi la conchigl ia non avver t i rebbe mai in tempo

l 'avvic inars i de l tentacolo , ma i l granchiol ino che con essa v ive , invece ,

vede i l nemico e subito fugge verso l ' interno, sol let icando i l corpo al la

conchigl ia che , a l la rm ata , si r inserr a in tem po ent ro la sua d i fesa . La

natura crea dunque due e lement i oppos t i , ma concede a l p iù debole la

difesa, anzi gl iela organizza con scaltrezza. (Giovanni Comisso .

abitudine di tuffarmi —

obiceiul de-a

m ă scufunda ; segnati di rosso — pă taţ i cu roşu ;

bisogna fare forza per sradicarle —

trebuie să depui efort ca să le smulgi

; la afferro

—

o prind cu putere

;

la groppa delle sue valve

è.

tutta incrosta ta di altre piccole conch ilie

—

p a r t e a

bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochili i mici;

appese ad un esile gambo bianco — agăţa te de un peduncul su bţ i re a lb ; dentro vi

troveremo il granchio -sentinella —

înău ntru vom găsi racul -paznic

; tra il rosso

laccato e la m adreperla —

într e roşu l ăcu it şi sidef

; protendendo un tentacolo lo incunea

tra le valve

—

întinzînd un ten tac ul î l înfige între valv e

;

non avertirebbe mai in

tempo

— n-ar observa nic ioda tă la t imp

; solleticando

— gîdilînd

; gliela organizza

con scaltrezza —

i-o orga nizează cu iste ţim e.

Vezi ca p. V erb ul , folosirea mo du lui in finitiv, § 143

Vezi cap. S truc tura morfologică a cuvintelor, derivare , § 182, A ,c; schim barea

va lor i i gramatica le , §186.

315



1 P A S S E R O T T I

Vorrei fare qualcosa per far t i sorr idere a lmeno. Ti racconterò

la

storia dei miei

passerotti.

Dev i dunque sapere che ho un passero t to

e che ne ho avu to un a l t ro che è mor to , c redo avve lena to da qua lche

inset to . I I pr imo passerot to era mol to

più simpatico dell'attuale.

Era

molto fiero

e d i u n a g ran d e v iv ac i t à . L ' a t t u a l e è

modestissime,

d i an imo

servi le e senza in iz ia t iva.

Il primo

d ivenne subi to padrone del la cel la .

Conquis tava tu t te le c ime es is tent i nel la cel la e quindi s i ass ideva per

q u a l ch e m in u to ad a s s ap o ra rn e la

sublime

pac e. Sal i re sul ta pp o d i u n a

bottiglietta

d i tamarindo era i l suo

perpetuo

ass i l lo : e perciò una vol ta

cadde in un recipiente pieno di rif iut i della caffet t iera e fu l ì l ì per affo

gare .

Ciò che mi p iaceva in questo passero è che non voleva esser toccato .

Si r ivol tava ferocemente , con le a l i sp iegate e beccava la mano con grande

energ ia . S i e ra addomes t ica to , ma senza permet te re t roppe conf idenze .

I l cur ioso è che la sua re la t iva famigl iar i tà non fu graduale , ma improvvi

sa . Si muoveva per là cel la ma sempre

nell'estremo

oppos to a me. Per

at t i rar lo g l i offr ivo una mosca in una scato let ta d i f iammifer i ; non la

prendeva se non quando io ero lontano. Una vol ta invece d i una, nel la

scato let ta erano cinque o sei mosche ; p r im a d i ma ng iare danzò f rene t i

ca m en te in to rno pe r qua lc he secondo ; l a dan za fu r ip e tu ta sem pre per l e

mosche numerose . Un a t t imo , r i en t rando da l passegg io , mi t rova i i l

pass ero vicino ; non si s tac cò più , nel senso che da al lora mi st av a sem pre

vicino . . . Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cer

care subi to d i scappare . [ . . . ] L 'a t tuale passero invece e d i una domest i

c i t à n au s ean t e ; v u o l e s s e re im b ecca to q u an tu n q u e m an g i d a s e b en i s

simo ; vien e sulla sc arp a e si m e tt e nella piega dei calzoni ; se avesse

le

ali intere volerebbe sul ginocchio ; s i vede che vuol farlo perché si al lunga,

freme, poi va su l la sca rpa. P er adesso è ab ba sta nz a sano, m a non è

vivace; non corre , s ta sempre v icino e s i è g ià preso alcune pedate .

Ed ecco la storia dei miei

passerini.

(Antonio Gram sci).

i passerotti

— puii de vr ab ie ;

di animo servile

— slug arnic din l 'ire;

divenne subito

padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii

;

per assaporarne la sublime

pace

—

pe ntr u a se buc ur a de su blim a linişte (a celulei) ; bottiglietta di tamarindo

—

s t ic lu ţa cu s i rop de tamarin;

perpetuo assillo—

obses ia pe rmanen tă ;

fu li lì per

affogare — fu cît p-aci să se înece

;

ma senza permettere troppe confidenze

—

da r fără

a permite prea multă apropiere ; rientrando dal passeggio — reîntorc îndu-mâ de l a

p l i m b a r e ; di una domesticit nauseante — de o fam il iar i ta te respin gătoare ; vuol

essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da

că mănîncă s ingur foar te b ine; si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva

lovituri de picior.

Vezi cap. Adjec tivul, gra du l com para tiv, § 67, gradul sup erlativ, § 68.

Vezi cap. Structura morfologică a cuv intelor, derivare, § 182 A, c schim bare a

valor i i gramaticale , §186.

316



U N A N O T T E D E L ' 4 3

Le v i t t ime de l l a rappresagl ia e rano d iec i , vent i , c inquanta , cento .

Ad abbandonars i a i p ronos t i c i p iù d i spera t i s embrava davvero in pr in

cipio, che non solo corso Roma, ma tut to i l centro della ci t tà fosse semi

nato di morti . Ci volle dell 'al t ro tempo [. . . ] sol tanto al lora fu possibi le

sapere con precisione num ero e id en t i t à degl i uccis i.

Erano undici [ . . . ] E ci fu appena i l tempo in real tà, di contarl i e

r i conoscer l i . . .

Orrore , pie tà , paura fol le : c 'era ques to nel l ' impress ione che S 'annun

cio dei nomi dei fucilat i destò in ogni casa. Non erano che undici , è vero,

m a s i t ra t ta va di person e t rop po n ote , in c i t tà , di persone delle qu al i

ol tre ai nomi, s i conoscevano troppo bene infini t i part icolari del f is ico

e del morale (i l volto di questo e i l modo che aveva, r idendo, di s tr izzare

gli occhi celest i dietro le piccole lenti , i l passo strascicato di quell ' al t ro

e i suoi capel l i , magari , ingr igi t i anzi tempo; la maniera di sa lutare d 'un

a l t ro anc ora ag i t and o i l b racc io e gr idan do d i lon tan o: „S a lu te " , i

vezzi , le piccole manie , la pass ione per i i gioco, l 'avar iz ia , la prodigal i tà ,

la malignità, l 'amore per la moglie [.. .] per i figli e così via [.. .]: undici

vi te di cui s i sapeva tut to o quas i tut to , cresciute ins ieme e ins ieme t ron

ca te , d i sch ianto , lungo i l marc iap iede : t roppo lega te ad ognuno per

mil le legam i erano le undic i v i t t im e del l 'eccidio — tro pp o int r ec cia te

le loro es is tenze m od este , a l le m od es te es is tenze di ogn uno — pe rch é

la loro f ine non sembrasse di pr imo acchi to un evento spaventoso, di

una effera tezza quas i i r reale .

(Giorgio Bassani).

ad abbandonarsi ai pronostici

— dînd crezare prez icerilo r;

si conoscevano troppo cene

infiniti particolari

—

se cuno şteau prea bine n e n u mă ra t e a mă n u n te ; il volto di

questo e il modo che aveva —

figura acestuia şi felul de-a fi

; di strizzare gli occhi celesti

dietro alle piccole lenti

—

de-a face (un semn) cu ochii alba ştri din spat ele lentilelor

mici

;

il passo strascicato di queW altro

—

mersul t îrşit al celuilalt

;

ingrigiti anzitempo —

încărunţ i t înainte de vreme ; di schianto — din t r -oda tă ; troppo intrecciate le loro

esistenze mo deste alle mod este esistenze di ognuno — prea strîns un ite vieţi le lor m odeste

cu modestele existente ale fiecăruia; di primo acchito

—

la prim a vedere .

Vezi cap. Nu me ralul, n um eralu l ca rdinal, § 76.

Vezi cap. V erbu l, conju garea la dia teza reflexivă , § 132.

I L D E S E R T O D E I T A R T A R I

Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una not te nel la

sua camera del la Fortezza. \

r

en t idue mes i e rano passa t i senza por ta re

nien te d i nuov o e lu i era r imas to fermo a d asp et t ar e , come se la v i t a

dovesse avere per lu i un a speciale indu lgenz a. E pp ur e ve nt idu e mesi

sono lunghi e possono succedere molte cose ; c 'è tempo perché s i formino

nuove famig l ie , nascano bambin i e incominc ino anche a par la re , perchè

317



una g rande casa so rga dove p r ima c ' e ra so l t an to p ra to , pe rchè una be l l a

donna invecchi e nessuno più la des ider i , perchè una mala t t ia ,anche de l le

p iù lvnghe , s i p repa r i ( e in tan to l ' uomo con t inua a v ive re spens ie ra to ) ,

con sum i l en tam en te i l co rpo , s i r i t i r i pe r b rev e pa rv enza d i gua r ig ione ,

r ipre nd a p i ù da l fondo, succhiand o le u l t im e speranze , r im an e anc ora

tempo perchè i l morto s ia sepol to e d iment ica to , perchè i l f ig l io s ia d i

nuovo capace d i r idere e a l la sera conduca le ragazze ne i v ia l i , inconsa

pevole , lungo le cancel la te de l c imi tero .

L 'es is tenza d i Drogo invece s i e ra come fermata . La s tessa g iorna ta ,

con le iden t iche cose, s i e ra r i pe tu ta cent in a ia d i vo l te senza fare un

passo innanz i . I l f iume de l t empo passava sopra l a For tezza , s c repo lava

le mura , t r a sc inava in bas so po lve re e f ramment i d i p ie t ra , l imava g l i

scal ini e le catene, ma su Drogo passava invano ; noH era ancora r iusci te»

ad agganciarlo nella sua fuga.

Anche quel la not te sarebbe s ta ta uguale a tu t te le a l t re se Drog©

non avesse fa t to un sogno . Eg l i e ra to rna to bambino e s i t rovava d i no t t e

a l davanzale de l la f ines t ra .

Al d i là d i una profonda r ient ranza de l la casa , vedeva la facc ia ta

di un pa lazzo r icchiss imo i l luminato da l la luna . E l ' a t tenz ione d i Drogo

b a mb i n o e r a t u t t a a t t r a t t a v e r s o u n ' a l t r a f i n e s t r a , c o ro n a t a d a u n b a l

dacch ino d i marmo. La luna , en t rando a t t rave rso i ve t r i , ba t t eva su

un t avo lo dove c ' e rano un t appe to , un vaso e a lcune s t a tue t t e d i avor io .

E ques t i pochi ogget t i v is ib i l i facevano immaginare che ne l buio , d ie t ro ,

s i apr issero le in t imi tà d i un vas to sa lone , i l pr imo di una in terminabi le

ser ie ,

pieni di cose preziose, e i l palazzo intero dormisse, dì quel sonno

assolu to e pro vo can te che conoscono le d im ore de l la ge nte r icca e fe lice .

Che gio ia — pen sò Drogo — po ter v ive re in quei sa loni , g i rare per ore

scoprendo sempre nuovi tesor i .

T r a la f ines tra a cui era affacciato e i l m eraviglioso palazz o — u n

in te rva l lo d i u na v en t ina d i m e t r i — aveva no in t an to cominc ia to a

f lu t tuare f ragi l i parvenze , s imi l i a fa te forse , che s i t rasc inavano die t ro

s t rasc ichi d i ve lo , r i lucent i a l la luna .

Nel sogno la presenza d i s imi l i c rea ture , mai v is te ne l mondo rea le ,

non s tup iva Giovann i . Esse ondegg iavano ne l l ' a r i a in l en t i vor t i c i ,

s f iorando ins is tentemente la so t t i le f ines t ra .

Per la loro na tura esse appar ivano logiche per t inenze de l pa lazzo,

ma i l fa t to che non badassero affa t to a Drogo, mai avvic inandos i a l la

sua casa lo mort i f icava . Anche le fa te dunque r i fuggivano da i bambini

comuni pe r bada re so l t an to a l l a gen te fo r tuna ta che non l e s t ava neppure

a gua rda re ma dormiva ind i f fe ren te so t to ba ldacch in i d i s e ta?

— P s t . . . p s t ..., f ece Drogo due o t r e vo l t e , t im idam ente , pe r a t t i

ra re l ' a t tenz ione de i fantasmi , ben sapendo però in cuor suo che sarebbe

s ta to inut i le . Nessuno di quel l i infa t t i parve sent i re , nessuno s i accos tòs ia pure d i un metro a l suo davanzale .

318



Ma ecco una d i quel le magiche creature aggrappars i a l bordo del la

opposta f ines t ra con una specie d i braccio e bat tere i l vet ro d iscretamente ,

come per ch iamare qua lcuno .

Non passarono mol t i i s tant i che una es i le f igura , oh quanto p iccola

in confronto del la monumentale f ines t ra , comparve d iet ro i vet r i , e

Drogo r iconobbe Angus t ina , pu re lu i bambino .

A ngus t ina , d i un imp ress ionan te pa l lo re , po r tava un ves t i to di

velluto con un collo di pizzo bianco, e non pareva per nulla soddisfat to

di quella si lenziosa serenata

Drogo pensò che i l compagno, se non al tro per cortesia, lo avrebbe

inv i ta t o a g iocare ins ieme coi fantas m i . M a non fu cos ì . A ng ust in a non

par ve no ta re l 'amico e nep pure quan do Giovann i lo ch iamò — An gus t ina

Angus t ina —rivo lse g l i sguard i a lu i .

Con gesto stanco l 'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo

spiri to appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e

volese dirgli una cosa. Lo spiri to fece un cenno e seguendo la direzione

di quel ges to , Drogo volse g l i sguardi a una grande p iazza, assolu tamente

deser ta , che s i s tendeva d inanzi a l le case. Sopra questa p iazza, a una

decina di metri dal suolo, avanzava per l 'aria un piccolo corteo di al tri

sp i r i t i che t rasc inavano una por tan t ina .

Fa t ta , apparen temente , de l la lo ro medes ima essenza , l a por tan t ina

t raboccava d i vel i e pennacchi . Angust ina, co l la sua carat ter is t ica espres

sione di distacco e di noia, la guardava avvicinarsi ; era evidente che

veniva per lui .

L ' ingius t iz ia feriva il cuore d i Drogo. Pe rché tu t t o ad A ng ust in a

e a lu i n iente? Pazienza un al t ro , ma proprio Angust ina, sempre cos ì

superbo e arrogante . Drogo guardò le a l t re f ines t re per vedere se e i

fosse qualcuno che potesse eventualmente par teggiare per lu i , ma non

riuscì a scorgere nessuno.

F ina lmen te l a por tan t ina s i fe rmò dondo lando p ropr io d inanz i

al la f ines t ra e tu t t i i fan ta sm i d 'un balzo si app ol la iarono at to rn o

fo rm an d o u n a p a lp i t an t e co ro n a ; t u t t i e r an o p ro t e s i ad An g u s t i n a ;

non p iù ossequios i bensì con curios i tà avid a e quasi m al igna . A bb an

donata a se s tessa , la portant ina s i sos teneva nel l 'ar ia come appesa a

fili invisibili .

Di colpo Drogo si sv uo tò di ogni inv idia , po ich é ca pì ciò c he st a va

acc ad end o. Vedeva An gu st ina , r i t t o su l dav anz ale del la f ines t ra , e i

suoi occhi fissare la portantina. Sì , erano venuti da lui i messaggeri delle

fa te , que l la no t te , ma per qua le ambasc ia ta A un lungo v iaggio dunque

doveva serv i re l a por tan t ina , e non sarebbe r i to rna ta p r ima de l l ' a lba

e neppure la not te success iva, né la terza not te , né mai . I sa loni del

pa lazzo avrebbero aspe t ta to invano i l padronc ino , due man i d i donna

avrebbero cau tamente r inch iuso la f ines t ra l asc ia ta aper ta da l fugg i t ivo

e anche tu t te le a l t re sarebbero s ta te sprangate , a covare nel buio i l

pianto e la desolazione.

319



I fantasmi , g ià amabi l i , non erano dunque venut i a g iocare coi

raggi d i luna , non erano usc i t i , innocent i c rea ture , da g ia rd in i , profumat i ,

ma p roven ivano da l l ' ab i sso .

Gl i a l t r i bambin i av rebbe ro p i an to , av rebbe ro ch iama to l a mamma,

invece Angus t ina non aveva paura e confabu lava paca tamente co

gl i spir i t i , come per stabi l i re certe modal i tà che era necessario chiari re .

St re t t i in torno a l la f inest ra s imi l i a un panneggiamento d i spuma, que l l i

s i accaval lavano l 'uno sul l 'a l t ro , premendo verso i l bambino e lu i faceva

con la te s t a d i s ì com e per d i re : v a ben e , va bene , tu t t o pe rfe t ta m en te

d 'accordo. Al la f ine lo sp i r i to che s i e ra aggrappato per pr imo a l davan

zale ,

forse i l capo, fece un piccolo gesto imperioso. Angust ina, sempre

con la sua aria annoiata , scavalcò i l davanzale (pareva già divenuto l ieve

come i fantasmi) e s i sede t te ne l la por tant ina , da s ignore , accaval lando

le gambe. I l grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di

ve l i , la fa ta ta car rozza mosse dolcemente per par t i re .

Si compose un corteo, le parvenze fecero una evoluzione semicir

colare nel la r ientranza del le case, per sol levarsi quindi nel c ielo, in dire

zione del la luna. Nel descrivere i l semicerchio anche la portant ina passò

a pochi met r i da l la f inest ra d i Drogo che agi tando le bracc ia tentò

d i g r i d a r e : — A n g u s t i n a An g u s t i n a — su p re mo sa lu t o .

L 'amico morto volse a l lora f ina lmente i l capo verso Giovanni ,

f issandolo qualche istante , e a Drogo sembrò di leggervi una serietà

assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. Ma i l vol to di Angu

st i na le nt am en te si ap riv a a un sorr iso di com plici tà , com e se Drogo e

lui potessero capire m olte cose scono sciute ai fantasm i ; u n ' est rem a

voglia di scherzare, l 'ul t ima occasione per far vedere che lui Angust ina

non aveva bisogno del la pietà dì nessuno; un episodio qualsiasi , pareva

di re ,

sarebbe s ta to s tupido meravigl ia rsene .

Traendolo v ia la por tant ina , Angust ina s taccò g l i sguardi da Drogo

e volse i l capo dinanzi, in direzione del corteo, con una specie di curiosità

diver t i ta e d i f f idente . Sembrava che esper imentasse per la pr ima vol ta

un giocat tolo a cui non teneva affat to ma che per convenienza non aveva

po tu to r i f iu t a re .

Così s i a l lontanò ne l la not te , con nobi l tà quasi inumana . Non

diede uno sguardo al suo palazzo, non uno al la piazza sot tostante , o

al le a l t re case, o al la c i t tà in cui era vissuto. I l corteo andò serpeggiando

lentamente nei c ielo, sempre più in al to, divenne una confusa scia , poi

un minimo c iuffe t to d i nebbia , poi nul la .

La f inest ra e ra r imasta aper ta , i raggi de l la luna ancora i l luminavano

i l t avolo , le s ta tue t te d 'avor io , che avevano cont inua to a dormire . Là

dent ro , in a l t ra s tanza d is teso sul le t to , a l lume t remolante de i cer i ,

forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vi ta , i l cui vol to

assomigl iava ad Angust ina ; e doveva avere un vest i to d i ve l lu to , un

grande col lo di pizzo, sul le bianche labbra raggelato un sorr iso.

(Dino

Suzzati )

32



imava gli scalini e le catene — tocea scările şi lan ţurile ; profonda rientranza — firidă

ad încă ; fluttuare — a se u nd ui ; fragili parvenze — um bre plăpinde/f irave ; in lentit

vortici — în lentă învolburare,; una portantina — lec t ică ; pazienza un altro — să fi

fost vorba de un al tul , mai t reacă meargă; sprangate — bar i cada t e ; un panneg —

giamento di spume — un veşmîn t d rap a t d in spum ă; le parvenze — apa r i ţ i il e ; una

confusa scia —

o dîră pierd ută .

Vezi cap. Folosirea modurilor personale, folosirea modului conjunctiv, §142.

C O N V E R S A Z I O N E I N S I C I L I A

Ma forse non ogni n o m o è u o m o ; e n o n tutto i l genere umano è

genere um an o. Ques to è un dub bio che v iene , ne l l a p ioggia , qua ndo

uno

ha le scarpe ro t t e , acqua ne l l e scarpe ro t t e , e non p iù nessuno in par t i co

lare che gl i occupi i l cuore, non più vi ta sua par t icolare, nul la più di fat to

e nu l la da fare , nu l la neanche da t emere , nu l la p iù da perdere , e vede ,al d i là d i se s tesso, i m ass acr i del m on do . U n uo m o r ide e u n al t ro uo m o

piange . T ut t i e due sono uom in i , anche quel lo che r ide è s t a to m ala to ,

è malato ; eppure egl i r ide perché l 'a l t ro che r ide sui suoi g iornal i e ma

nifes t i d i g iornal i , non va con lui che r ide ma semmai piange, nel la quiete ,

con l 'a l t ro che piange. Non ogni uomo è uomo, a l lo ra . U no persegui ta

e uno è persegui ta to ; e genere umano non è tutto il genere um an o, m a

quel lo so l t an to de l persegui ta to . Uccide te un uomo ; eg l i sarà p iù uomo.

E cos ì è p iù uomo un mala to , un af famato ; è p iù genere umano i l genere

umano de i mor t i d i fame. (Elio Vittorini).

nulla più di fatto e nulla da fare —

(nu ma i are) n imic

făcut deja şi nimic de făcut ;

ma semma i piange — ci eventu al pl îng e; egli sar più uomo —

el va fi în m ai m ar e

Vezi cap . Pro num ele, pronum ele şi adjectivele n eh otă rîte, § 107 ; al te adjective

i p ronume nehotă r î t e , §108 .

I L G A T T O P A R D O

(fragmente)

La mat t ina dopo i l so le i l luminò i l Pr inc ipe r in f rancato . Aveva preso

i l caffè ed in veste da camera rossa f iorata di nero s i radeva dinanzi

a l lo specch ie t to . Bendicò poggiava i l tes tone pesante sul la sua pantofola .

Mentre s i radeva la guancia dest ra , v ide nel lo specchio, d iet ro la sua, la

faccia di un giovanot to un vo l to m ag ro, d is t in to , con un 'es pres s ion e di

t imorosa beffa . Non s i vol tò , e cont inuò a raders i . „Tancredi , cosa hai

combinato l a no t te scorsa?" „Buongiorno , z io . Cosa ho combinato?

Niente di n iente: sono s tato con gl i amici . Una not te santa. Non come

certe conoscenze mie che sono s tate a d iver t i rs i a Pa l e rm o" . I l P r i nc ipe

si applicò a radere bene quel t rat to di pel le difficoltoso fra labbro e



mento . La voce leggermente nasa le de l n ipote por tava una ta le ca r ica

di br io giovanile che era impossibi le arrabbiarsi ; sorprenders i , pe rò ,

poteva forse esser leci to. Si vol tò e con l 'asciugamani sot to i l mento guar

dò il n ipo te . E ra in te n u ta da cacc ia , g iub ba a t t i l l a ta e

gambaletti

al t i . „E ch i erano qu este con oscenze, s i pu ò sap ere ?" „Tu zione, tu .

Ti ho visto con questi occhi, al posto di blocco di villa Airoldi, m e n t r e

par lavi col sergente . Bel le cose , a l la tua e tà

e in compagnia d i un reve

r end i s s imo

I r ude r i l i be r t in i "

Era davvero t roppo insolente . Credeva

di pote r permet te r s i tu t to . At t raverso le s t re t te fessure de l le pa lpebre

gli occhi azzurro-torbido, gli occhi di sua madre, i suoi stessi occhi lo

f i ssavano r ident i . I l P r inc ipe s i sent ì of feso: ques to qui veramente non

sapev a a che pun to fe rmars i , ma n on av eva l ' an imo di r imp rove rar lo ;

del resto aveva regione lui . „Ma perché sei vest i to così? Cosa c 'è? Un

bal lo in maschera d i mat t ina?" I l r agazzo e ra d iventa to se r io : i l suo

vol to t r iangola re assunse una inaspe t ta ta espress ione v i r i le „Par to ,

zione,

pa r to f ra un 'ora . Sono ve nu to a d i r t i add io . "

Il povero Salina

s i sent ì s t r ingere i l cuore . „Un due l lo?" „Un grande due l lo , z io . Un

duello

con Fraceschiello Dio Guardi.

Vado ne l l e montagne

a Ficuzza:

non lo dire a nessu no, sopra tu t t o n on

a Paolo .

S i p r epa rano g rand i

cose,

z io, ed io non voglio restare a casa . Dove del resto mi acchiap

pere bbe ro sub ito se vi rest as si" I l Pr in cip e ebbe un a del le sue sol i te

v is ioni improvvise : una scena c rude le d i guer r ig l ia , schioppe ta t te ne i

boschi , ed

il suo Tancredi

per te r ra , sbude l la to come que l d isgraz ia to

soldato. „Sei pazzo" f igl io mio. Andare a mettersi con quel la gente .

Sono tut t i mafiosi e imbroglioni . Un Faleoneri dev'assere con noi, per

i l R e ." Gli occhi r ipresero a sorr idere . „P er i l Re , cer to, m a per qu ale

R e ? "

I l ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo ren

dev ano im pe net rab i le e caro. „S e non ci siamo an ch e no i , quel l i t i

com binan o la rep ub bl ic a . Se vogl iamo che tu t t o r im ang a come è , b iso

gna che tu t to cambi . Mi sono sp iega to?" Abracc iò lo z io un po 'com

mo sso, „A rr ivederc i a pre sto . Ri torn erò col t r ico lore ". L a re tor ica degli

amic i av eva s t in to u n po ' anch e su suo n ipote ; ep pu re , no , nel la voce

nasa le vi era un acc ento che s m en tiv a l ' enfasi . Che ragazzo

Le scioc

chezze e nello stesso tem po il diniego delle sciocchez ze. E quel suo

Paolo

che in quel momento stava cer to a sorvegliare la digest ione

di

Guiscardo Questo era i l f iglio suo vero. I l Principe si alzò in fretta,

s i s t ra pp ò l ' a sc iugam ani da l co llo , f rugò in u n cass e t to . „Ta ncredi ,

Tancredi , aspet ta " Corse die tro i l nipote , gl i mise in tasca un

rotolino

di onze d 'oro, gli pre m et te la spal la . Quello r ide va . „Sus sidi la r ivolu

zione, adesso Ma grazie , zione, a presto ; e ta n t i abbrac ci a l la z ia ." E

si precipitò giù per le scale.

Venne r ich iamato Bendicò che inseguiva l ' amico r iempiendo la

vil la di ur la gioiose , la rasatura fu completa ta , i l viso lavato. I l cameriere

venne a calzare

e

ves t i re il P r in c ipe . „ I l t r ico lore Brav o, i l t r ico lore

Si r iempiono la bocca con queste parole, i bricconi. E che cosa significa

322



questo segnacolo geometr ico , ques ta scimmiot ta tura dei f rances i , cos i

b ru t t o in confronto al ia no st r a ban die ra ca nd ida con al cen tro l 'o ro

gig l ia to del lo s temma? E che cosa può far loro sperare quest 'accozzagl ia

di colori s trid en ti ?" E ra i l m om en to di avv olge rsi a t t or no ai collo il

monumentale cràvat tone d i raso nero . Operazione d i ff ic i le durante la

quale i pensieri poli t ici era bene venissero sospesi . Un giro, due giri ,

t re g i r i . Le grosse d i ta del icate componevano le p ieghe, sp ianavanogl i sbuff i , appuntavano sul la seta

la

test ina di Medusa con gli occhi

d i rub ino . „Un g i lè pu l i to . Non ved i che ques to è macch ia to?" I l came

riere si sollevò sulla punta dei piedi per infi lare la redingote di panno

marrone ; g l i porse i l fazzolet to con le t re gocce d i bergamotto . Le chia

vi,

l 'orologio con catena, i l denaro se l i mise in tasca da sé. Si guardò

al lo spec chio : non c 'era da d i re : era anco ra un be l l 'uom o. „R ud ere l i

b e r t i n o Scherza pesan te que l Tancred i Vorrei vederlo a l la mia e tà ,

qua t t ro ossa inca tena te come è lu i "

I l passo v igoroso faceva t innire i vet r i dei saloni che at t raversava.

La casa e ra se rena , luminosa e o rna ta

;

so pra tu t to e ra sua . Scendend o

le scale , cap ì . „Se vogl iam o che tu t t o r im an ga co m 'è . . ." T an cre di era

un grand 'uomo: lo aveva sempre pensato [ . . . ]

Quando r isal ì , i l Pr incipe t rovò Paolo , i l pr imogeni to , i l duca d i

Querceta, che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la

s ies ta . I l g iovan e av ev a racc ol to t u t t o il proprio coraggio e des id erav a

parlarg l i . Basso , es i le , o l ivas t ro , sembrava p iù anziano d i lu i . „Volevo

ch ieder t i , papà , come dovremo compor ta rc i con Tancred i quando lo

r ivedremo." I l Pr incipe capì subi to e cominciò ad i r r i tars i . „Che in tendi

d i re? Cosa c 'è d i cambia to?" „Ma, papà , cer tamente tu non puo i appro

v a r e : è andato a unirsi a quei farabutt i che tengono la Sici l ia in subbuglio ;

ques te sono cose che non s i fanno."

La gelos ia personale , i l r i sent imento del b igot to contro i l cugino

spregiudicato , del tonto contro i l ragazzo d i sp i r i to , s i erano t raves t i t i

in a rgomentaz ione po l i t i ca . I l P r inc ipe ne fu t an to ind igna to che non

fece neppure sedere i l f igl io. „Meglio far sciocchezze che star tut to i l

g iorno a gu ar da re la cacca dei caval l i Tancredi mi è p iù caro d i pr ima,

e poi no n sono sciocchezze. Se tu po tra i fart i fare i big liet t i di vis i ta con

Duca d i Querceta sopra, e se quando me ne andrò eredi terai quat t ro

sold i , lo dovrai a Tancredi ed agl i a l t r i come lu i . Vai v ia , non t i permet to

p iù di pa r la rm en e Qui com ando io so lo ." P o i si ra bb on ì e sos t i tu ì

l ' i ronia a l l ' i ra . „Vai , f ig l io mio , vogl io dormire . Vai a par lare d i pol i t ica

con Guiscardo , v ' in tendere te bene ."

E m e n t r e

Paolo

raggelato r ichiudeva la porta , i l Pr incipe s i to lse

la redingote e g l i stivaletti fece gemere i l divano sotto i l proprio peso

e d i ad d o rm en tò t r an q u i l l o . [ . . . ]

Quando s i r i svegl iò , i l suo cameriere entrò : su l vassoio recava un

g io rna le e un b ig l ie t to . Erano s ta t i inv ia t i

da Palermo

da suo cognato ,

323



Màlvica, ed un servo a caval lo l i aveva recapi ta t i poco pr ima. Ancora

un po ' s tordi to dal suo pisol ino pomeridiano, i l Pr incipe apr ì la le t tera :

„Caro Fabrizio, mentre scr ivo sono in uno s ta to di pros t raz ione senza

l imi t i . Leggi le ter r ibi l i not iz ie che sono sul giornale . I P iemontes i sono

sbar ca t i . S iamo tu t t i pe rdu t i . Qu es ta se ra s t es sa io con tu t t a l a famig l i a

ci r i fugieremo sui legni inglesi . Certo vorrai fare lo s tesso ; se lo credi t i

farò r i serv are q ualch e po s to . I l S ignore sa lvi anc ora i l no s t ro am ato R e.

U n a bb ra c c i o . Tuo Ciccio".

Ripiegò i l bigl iet to, se lo pose in tasca e s i mise a r idere forte.

Quel Màlvica Era s t a to sempre un conig l io . Non aveva compreso n ien te ,

e adesso t re m av a. E lasc ia va i l pa lazzo in bal ìa dei servi ; qu es t a vo l ta

s ì che lo avrebbe r i t rova to vuoto : „A propos i to , b i sogna che Paolo

va da a s t a r e a Palermo : case abbandona te , in ques t i moment i , sono case

perdute . G l iene pa r l e rò a cena ."

Apr ì i l g iorna le . „Un a t to d i p i ra te r i a f l agran te ven iva consumato

l ' i l ma gg i o me rc è l o s ba rc o d i ge n t e a rma t a a l l a ma r i na

di Marsala.

Pos te r io r i rappor t i hanno ch ia r i to es se r l a banda d i sbarca ta d i c i rca

o t t o c e n t o , e c o m a n d a t a da Garibaldi. Appena quei f i l ibus t ier i ebbero

preso terra evi tarono con ogni cura lo scontro del le t ruppe rea l i , d i r igen

dos i per quanto c i v iene r i fer i to a Cas te lvet rano, minacciando i paci f ic i

c i t t ad in i e non r i spa rm iand o rap ine e devas taz ion i , ecc . .. e c c . . "

I l nome di Garibaldi lo t u r bò un poc o. Q ue l l ' a vve n t u r i e ro t u t t o

cape l l i e ba rb a e ra un m azz in iano puro . Av rebbe co m bina to de i gua i .

„M a se i l G ala ntu om o lo ha fa t to ve ni re qu agg iù vuo l di re che è s icuro

di lu i . Lo imbr ig l i e ranno ."

Si rass icurò, s i pe t t inò, s i fece r imet tere le scarpe e la redingote .

Cacciò i l g iornale in un casse t to . Era quas i l 'ora del Rosar io , ma i l sa lone

e ra a nc o ra vuo t o . S e de t t e s u un d i va no e , me n t r e a s pe t t a va , no t ò c ome

il Vulcano del soffi t to rassom igliasse u n p o ' al le l i tograf ie di Garibaldi

che aveva v i s to a Torino. Sor r i se . „Un cornuto . "

La fam igl ia s i an da v a r iun en do . L a se ta del le gonn e f rusciava . I

più giovan i sch erzav ano anc ora f ra loro. S i u d ì d a d ie t ro l 'usc io la con

sueta eco del la cont rovers ia f ra i servi e Bendicò, che voleva ad ogni cos to

prender par te . Un raggio di sole car ico di pulviscolo i l luminava le ber-

tucc ie mal igne .

S ' ing inocchiò . „Sa lve Regina , Mate r mise r i cord iae . . . " (Giuseppe

Tornasi di Lampedusa )

Bendicò — numele d ino ta i Pr inc ipe lu i ; di timorosa beffa — de bat jocură cucernică ;

Francexchiello Dio Guardi — Fran cescu ţu, fereşte-ne Do amn e (Francisc al JI- lea de

Burbon, regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) ; mafiosi e imbroglioni — mafioţi

şi escroci ; un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene ; segnacolo geometrico —

semn, s imbol geometr ie ; bandiera candida — s t e a g a l b ; olivastro — m ă s l in i u ; fara

butti — canali i , t icălo şi; in subbuglio — în za rvă ; se tu potrai farti fare — dacă

tu ve i putea să- ţ i fac i ;

in uno stato di prostrazione

—

înt r -un h a l de deznăde jd e ;

sui legni inglesi —

pe nav ele en glezeşti :

quei filibustieri

— acei pi ra t i , ave ntu r ie r i ;

il Galantuomo — Gent i lomul [ist. aluzie la c ontele Cam illo Cav our sau la Regele

324



Piemontului) ; lo

irnbriglieran.no

— o să-1 ţină în frîu

;

cacciò il giornale — vîrî , băgă

ziarul

;

Salve Regina, Mater misericordiae

—

Slavă ţie Regină , Maică a în dură rilor

{rugăciune catolică).

Vezi cap . St ruc tura morfologică a cuvîntu lui, derivarea, § 182, A,c.

Vezi cap. Folosirea si omiterea articolului, cu nume proprii, cu nume geografice,

§2 8 A ; 29 B.

L A G U R A D E L L E V E S P E

Marcovaldo s i portava ogni g iorno i l pranzo in un pacchet to d i

car ta da g iornale; seduto su l la panchina lo svolgeva e dava i l pezzo

di g iornale sp iegazzato a l s ignor Rizier i che tendeva la mano impaziente ,

d icendo

:

— V ediam o che n ot iz ie c i sono, — e lo leggeva con in tere sse

sempre uguale , anche se era d i due anni

prima.

Così un g iorno ci t rovò un ar t ico lo su l s is tema di guari re dai reuma

tismi col veleno d 'api .

— Sa rà col mielo , — disse M arcov aldo, semp re prope nso al l 'o t t i

m i s m o .

— No, fece Rizieri , — col ve leno, dice

qui,

con quello del pungi

glione, — e gli lesse alcu ni b ra ni . Discussero a lun go sulle ap i , sulle loro

v i r tù e su quan to po teva cos ta re que l la cu ra .

Da

allora,

camminando per i co rs i , Marcovaldo tendeva l 'o recch io

a ogni ronzìo , seguiva con lo sguardo ogni inset to che g l i volava

attorno.

Così , osservando i g i r i d 'una vespa dal grosso addome a s t r isce nere e

gial le , v id e che si cacciava nel cavo d 'u n albero e che al t re vespe us ci va no :

un brus ìo , un va e v ieni che annunciavano la presenza d i un in tero

vespa io

dentro

a l t ronco . Marcovaldo s'era messo subito al la caccia.

Aveva un bara t to lo d i ve t ro in fondo a l qua le , res tavano ancora due

d i t i d i marmel la ta . Lo posò aper to v ic ino a l l ' a lbero . Pres to una vespa

gli ronzò

intorno,

ed en t rò a t t ra ta da l l 'odore zuccher ino ; M arcovaldo

fu svel to a tappare i l barat to lo con un coperchio d i car ta .

E al s ignor Rizier i , appena, lo v ide, potè d i re :

— Su, su,

ora

le faccio l ' iniezione — m os tra nd og li i l f lacone con

la vespa infur ia ta pr ig ioniera .

I l vecch ie t to e ra es i t an te , ma Marcovaldo non vo leva a nessun

costo r im an da re l 'esp eri m en to , e ins is tev a per farlo l ì s tesso sul la loro

panchina: non c 'era neanche b isogno che i l paziente s i spogl iasse . Con

t imore e ins ieme con speranza, i l s ignor Rizier i so l levò un lembo del

c ap p o tt o , della giacc a, della cam icia e [ ...] s i scoperse un p u n to dei

lombi dove gli doleva. Marcovaldo applicò l ì la bocca del flacone e[. . . ]

l ' insetto sfrecciò avanti e conficcò i l pungiglione nei lombi del s ignor

Rizier i . Il vecc hiet to cacciò un ur lo , sa l tò in . p iedi e prese a ca m m ina re

come un soldato che fa i l passo d i parata , s fregandosi la par te punta

[ . .. ] . M arcova ldo e ra tu t t o sod disfat to , m ai il vec chie t to era s ta to

così

d i r i t to e marz ia le .

325

http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_7/irnbriglieran.no





L a vo ce si spars e ; M arcov aldo ora la vo ra va in ser ie [ ...] Casa sua

consis teva d 'una sola s tanza , in cui dormiva tut ta la famigl ia ; la divisero

c on un pa r a ve n t o i m pr ovv i s a t o ,

di qua

sa l a d ' a spe t to ,

di

là s tudio.

Nel la sa la d 'aspet to la mogl ie di Marcovaldo int roduceva i c l ient i e r i t i

r a va g l i onora r i . I bam bin i p rend evan o i ba ra t to l i vu o t i e cor revano

dalle parti

del vespaio a far r i fornimento.

Que l l ' anno i r eumat i smi se rpeggiavano t r a l a popolaz ione come

i

t e n t a c o l i d ' una p i ov r a ; la cura di Marcov aldo ve nne in gra nd e fam a [ ...]

— Pre s to disse M arcovaldo a i suoi t r e f ig li masch i , pren de te i ba

ra t to l i e anda temi ad acch iappare p iù vespe che po te t e . I r agazz i anda

rono [ . . . ] . Ma quel g iorno Michel ino, per far pres to e prenderne

di più,

s i mise a cacciare propr io a l l ' imboccatura del vespaio [ . . . ] i l bara t tolo

e r a c a du t o

dentro.

Non si sent iva

p iù

nessun ronzìo, non usciva

più

nessuna vespa. Michel ino indie t reggiò d 'un passo

quando

dal vespaio

scoppiò

îuori

una nuvola ne ra spessa , con un ronz ìo assordan te : e rano

tu t t e l e vespe che avanzavano in uno sc i ame in fur i a to

[...]M arcova ldo s tav a dicendo a i suoi pa zie nt i : — A bb iate pazien za ,

adesso

ar r ivano le vespe , —

quando

la por ta s ' apperse e [. . .] tutta la stanza.

fu piena di vespe e i pazient i s i sbracciavano nel l ' inut i le tenta t ivo

di

scacciar le , e i reu m at iz za t i facevano prod igi d ' agi l i t à e gli a r t i r a t t ra p pi t i

s i sciogl ievano in movimenti fur iosi .

Vennero i pompie r i e

poi

la Croce Rossa . Sdra ia to sul la sua br an d a

al l 'ospedale , gonf io i r r iconoscibi le dal le punture , Marcovaldo non osava

reagi re a l le imprecazioni che dal le a l t re brande del la cors ìa gl i l anciavano

i suoi clienti .

(Italo Calvino)

sul sistema di guarire dai reumatismi

—

despre metod a de vindecare a reum atism ului ;

propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism

;

vespa dal grosso addome a strisce

nere e gialle — viespe cu bu rt a m are cu dungi negre şi galben e

;

un va e vieni

—

u n

du- te v ino ;

altrata dall'odore zuccherino

— atra să de mirosul dulce ag; — su, su,

ora le faccio l'iniezione

— haide ţi , acum vâ fac injecţ ia;

non voleva a nessun costa

rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un pr eţ să amîne ex per ien ţa;

sollevò un

lembo del cappotto

— ridică poa la pa l tonulu i ; un punto dei lombi dove gli doleva — u n

punct al galelor unde î l durea;

l'insetto

sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione —

insec ta ţ îşn i şi înfipse acul ; la voce şi sparse

—

vestea se răspînd i

;

correvano dalle

parti del vespaio a far rifornimento —

alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea;

la cura di Marcovaldo venne in grande fama

— tra ta m en tu l lu i Marcovaldo deveni

foar te cunoscu t : per far pr esto e prenderne di

più

— pen t ru a se grăbi şi a pr inde mai

mul te (v iesp i ) ;

indietreggiò d'un passo

— se dădu înapoi cu un pas ; i pazienti si

sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pac ienţii îşi agitau mìinìle în încer

carea inuti lă de-a le alunga;

facevano prodigi di agilit

— erau miracole de spr in

t e n e a l ă ; gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele în ţepe

nit e se desfăceau în mişcări furioase ; non osava reagire — nu îndrăznea să reacţ ioneze.

Vezi cap . Ad verb ul , adverbele de mod, § 147, adv . de t im p, § 148, adv . de loc

>

§ 1 4 9 ;

adv . de can t i ta te , §150 .

326



S É U N A N O T T E D ' I N V E R N O U N V I A G G I A T O R E

Già nel la vet r ina del la l ibrer ia hai individualo la coper t ina col

t i to lo che cercavi . Seguendo ques ta t raccia vis iva t i se i fa t to largo nel

negozio a t t rav ers o il f i t to sba r ram en to dei Libr i Che Non Hai Le t to

che t i guardavano accigl ia t i da i banchi e dagl i scaf fa l i cercando d ' in t i

midi r t i . Ma tu sa i che non devi lasc iar t i met tere in soggezione, che t ra

loro s 'estendono per et tar i ed et tar i i Libri Che Puoi Fare A Meno Di

Leggere , i L ibr i Fat t i Per Al t r i Usi Che La Let tura , i L ibr i Già Let t i

Senza Nemmeno B i sogno D 'Apr i r l i In Quanto Appar t enen t i Al l a Ca te

gor ia Del Già Let to Pr ima Ancora D'Essere S ta to Scr i t to . E cos ì super i

la pr ima c inta dei ba lua rdi e t i p iomb a addosso la fante r ia dei Libr i

Che Se Tu Avess i P iù Vi te Da Vivere Cer tamente Anche Quest i L i

Leggeres t i Volent ier i Ma Pur t roppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono

Quell i Che Sono. Con rapida mossa l i scavalchi e t i port i in mezzo al le

fa langi dei Libr i Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Pr ima Ne Dovres t i

Leggere Degl i Al t r i , de i Libr i Troppo Car i Che Pot res t i Aspet tare A

Com prar l i Q uando Sarann o R iven dut i A M età P rezzo , de i L ibr i Id em

Come Sopra Quando Verranno Ris tampat i Nei Tascabi l i , de i Libr i Che

Pot res t i Domandare A Qualcuno Se Te Li Pres ta , de i Libr i Che Tut t i

Hanno Let to Dunque. E ' Quasi Come Se Li Avess i Let t i Anche Tu.

(Italo Calvino)

A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele

mari.



R e d a c t o r : D E S P I N A N I C U L E S C U

T e h n o r e d a c t o r : A N G E L A I L O V A N

Col i de t ipa r : 20 ,50 .

B un de t i pa r : 27 .05 .1986 .

Tiparu l executa t sub comanda

nr. 837 la

în t repr inderea Pol igra f ică

„13 Decembrie 1913",

str . Gr igo re A lex an dre scu nr. 89-97

Bucureş t i ,

Republica Socia l is tă România

«fC£M6B*<*

38678613 mica gramatica a limbii italiene

Documents